manual statii epurare

1 MANUAL DE INTRETINERE SI UTILIZARE STATIE DE EPURARE CALARASI MBBR 1400

“Manual de Utilizare Statie de Epurare Apa Uzata”


STATIE DE EPURARE

Pentru Epurarea Biologica A Apelor Uzate

Menajere

Conf. DIN 4261 / EN 12566

Capacitate zilnica sustenabila

pentru procesul de epurare mecano-biologica:

capacitate nominala : 1400 m3/zi


In cuprinsul acestui manual aveti la dispozitie toate informatiile necesare

unei bune functionari si metodele complete de intretinere in parametrii

optimi ai statiei Dvs. de epurare.

Va multumim pentru increderea oferita echipamentelor si produselor

noastre!

Va rugam sa luati in considerare faptul ca eficienta instalatiei este direct

influentata de montajul corespunzator si de intretinerea periodica. Prin

incheierea unui contract de mentenanta, instalatia si valorile de epurare

biologica sunt continuu controlate.

Mai multe detalii aflati de la reprezentantul

SC VALROM INDUSTRIE SRL

e-mail : [email protected]

telefon: 021 / 317.38.00


C U P R I N S :

1. INTRODUCERE 6

2. DESCRIERE GENERALA 7

2.1. DESCRIERE STATIE DE EPURARE 7

2.2. AVANTAJELE UTILIZARII STATIEI DE EPURARE COMPACTE 8

3. CARACTERISTICI TEHNICE 11

3.1. LISTA ECHIPAMENTE 11

3.2. DESCRIEREA FLUXULUI TEHNOLOGIC AL STATIEI DE EPURARE 12

3.2.1. EPURAREA MECANICA 15

3.2.2. EPURAREA BIOLOGICA 26

3.2.3. EPURAREA CHIMICA 33

3.2.4. STERILIZAREA CU RAZE ULTRAVIOLETE 34

3.2.5. UNITATEA DE DESHIDRATARE A NAMOLULUI 37

3.3. PANOUL DE COMANDA AL STATIEI DE EPURARE 46

4. LUCRARILE DE CONSTRUCTIE NECESARE A STATIEI DE EPURARE 51

5. MONTAJUL STATIEI DE EPURARE 52

6. PUNEREA / SCOATEREA DIN FUNCTIUNE A STATIEI DE EPURARE 53

7. ALIMENTAREA CU APA UZATA A STATIEI DE EPURARE 55

8. INTRETINEREA STATIEI DE EPURARE 57

9. REGULI DE SIGURANTA A STATIEI DE EPURARE 60

9.1. INDICATII PENTRU SIGURANTA 60

9.2. RESPONSABILITATILE PROPRIETARULUI SISTEMULUI 60

9.3. RISCURILE DIN TIMPUL FUNCTIONARII SISTEMULUI 60

9.4. UTILIZAREA IN SCOP ADECVAT 61


10. INTERVENTII SI REPARATII STATIE DE EPURARE 61

10.1. TABEL VERIFICARE PERIOADA DE INTRETINERE 61

10.2. TABEL DEPISTAREA SI REPARAREA DEFECTIUNILOR 62

10.3. TABEL DE VERIFICARE ECHIPAMENTE 62

10.4. TABEL DEPISTAREA SI REPARAREA DEFECTIUNILOR SUFLANTEI 64

10.5. DEPISTAREA SI REPARAREA DEFECTIUNILOR POMPEI DE DOZARE 65

10.6. PREGATIREA SI EFECTUAREA PROCEDEULUI DE CURATARE A UNITATII UV 66

11. GARANTII SI RESPONSABILITATI PENTRU STATIA DE EPURARE 67

12. OBSERVATII SUPLIMENTARE 70

13. TEMPORIZARE INTRETINERE SI INTERVENTII 75

14. JURNAL INTRETINERE SI INTERVENTII 78


1. INTRODUCERE

Acest manual reprezinta o colectie de informatii utile pentru buna functionare

si intretinere a statiei. Acesta trebuie citit cu mare atentie inainte de transportul, montajul si punerea in functiune a statiei.

Trebuie luate in considerare toate informatiile tehnice.

In cazul in care nu gasiti toate informatiile necesare nu ezitati sa contactati firma furnizoare.

Ca si in cazul altor sisteme de epurare prin metode biologice, statia de epurare monobloc trebuie sa functioneze permanent. De aceea trebuie sa se acorde o mare importanta regulilor de intretinere.

In paginile urmatoare vor fi prezentate regulile ce trebuie aplicate pentru functionarea corespunzatoare si intretinerea ei.


De asemenea, sunt mentionate si alte masuri utile pe care le poate aplica beneficiarul statiei.

Este important sa existe permanent o persoana responsabila de functionarea si intretinerea statiei de epurare, iar aceasta trebuie sa isi intre in atributii chiar din faza de montaj a statiei.

Este indicat ca persoana responsabila de intretinere a statiei sa fie calificata tehnic.

Este important ca persoana angajata sa fie in cunostinta de cauza ca raspunde de o statie de epurare a apei uzate, astfel incat sa accepte faptul ca intra in responsabilitatea sa ca, atunci cand este necesar si se impune de imprejurari, sa introduca mana in apa uzata sau sa deschida o teava infundata cu apa uzata menajera.

Ar fi de preferat ca in afara persoanei responsabile de intretinere sa mai existe o persoana calificata tehnic superior care sa stie informatii generale legate de statie si interpretarile citirilor aparatelor de masura .

Pentru o mai buna intelegere a functionarii unei statii de epurare, in fig. 1. este prezentat un plan al statiei de epurare.

In cazul in care nu gasiti toate informatiile necesare nu ezitati sa contactati firma furnizoare.

2. DESCRIERE GENERALA

2.1. DESCRIERE STATIE DE EPURARE In cazul in care deversarea nu se poate produce datorita depasirii

concentratiilor elementelor poluante din apa reziduala, aceasta este supusa unor operatii de epurare sau de indepartare a excesului de elemente poluante.

Epurarea reprezinta totalitatea metodelor si mijloacelor de retinere si indepartare din apele reziduale a poluantilor care depasesc limita admisa pentru protectia surselor de apa. Ea se realizeaza prin trei grupe de operaţii: fizice, chimice şi biologice.


Statia de epurare ce face obiectul acestui manual este un sistem complet de epurare ce foloseste metode preponderent biologice de epurare a apelor uzate.

Dimensionarea, amplasarea şi operarea acestei instalatii complete corespund normelor DIN 4261-2 si EN 12566-3!

Epurarea apelor uzate cu echipamentul de epurare descris in prezentul manual se incadreaza în normele NTPA 001/2005 sau NTPA 011/2005 cu costuri minime de exploatare.

Deasemenea se incadreza in

Directiva 91/271/CEE ce are ca

obiectiv protectia mediului de efectele negative ale evacuarilor de ape uzate

orasenesti si de ape uzate din anumite sectoare industrial. Directiva stabileste o

serie de cerinte referitoare la sistemele de colectare, epurarea şi evacuarea

apelor uzate din aglomerarile urbane, precum si a celor biodegradabile

provenite de la anumite sectoare industriale, si in HG 188/2002 modificat si

completat de HG 352/2005 privind conditiile de descarcare in mediul acvatic

a apelor uzate.

Prezentele norme tehnice se refera la colectarea, epurarea si evacuarea apelor uzate orasenesti si la epurarea si evacuarea apelor uzate provenite din sectoarele industriale.

2.2. AVANTAJELE UTILIZARII STATIEI DE EPURARE COMPACTE

Avantajele epurarii:

tratarea biologica in doua trepte;

dezinfectia apei tratate inainte de deversarea in emisar;

parametrii apei epurate se pot controla automat;


intregul echipament este comandat de la un modul de comanda;

suprafata redusa de amplasare;

grad ridicat de automatizare a statiei.

Avantajele utilizarii statiei de epurare compacte sunt:

complet echipata, usor de montat, gata de utilizare;

mobila, fara piese mecanice in miscare, fara zgomot, fara vibratii;

apa epurata indeplineste cerintele normativelor in vigoare;

eficienta mare, apa epurata clara, fara miros, care poate fi deversata in

emisari naturali sau direct în sol permeabil;

durata mare de viata;

inspectie rapida si etansa;

este compusa din echipamente complet prefabricate;

constructie robusta din materiale anticorosive;

modulara - poate fi executata in etape;

cu un grad inalt de automatizare.

Instalatia nu prezinta un pericol in cazul utilizarii corespunzatoare.

In cazul in care instalatia se foloseste fara acordul firmei producatoare sau

fara a se respecta instructiunile cuprinse in acest manual, aceasta poate duce la

posibile actiuni vatamatoare pentru operator sau la o operare

necorespunzatoare astfel incat sa se aduca prejudicii instalatiei si functionarii

corecte a acesteia.


Fig. 1. Plan statie epurare localitatea Calarasi – Republica Moldova


Instalatia de epurare trebuie sa fie montata conform instructiunilor de

montaj ilustrate in aceasta documentatie. Instructiunile de montaj si manualul de operare si intretinere trebuie citite

cu atentie astfel incat toate detaliile sa fie intelese.

3. CARACTERISTICI TEHNICE

3.1. LISTA ECHIPAMENTE

ECHIPAMENT PRODUCATOR DETALII TEHNICE

GRATAR COS MARKA E =20 mm, INOX, 450 X 450 X 300 mm

STAVILAR MARKA DIMENSIUNE GOL 400 x 400 mm

POMPA SUBMERSIBILA - NISIP CITY 5M3/H @ 10 MCA - 0,75 kW - 230V

MIXER SUBMERSIBIL FLYGT 1,5 kW

POMPA SUBMERSIBILA ALIMENTARE REACTOR WILO 15 m3/h, 8 MCA / 1,85 kW, 2900 rpm

REACTOR BIOLOGIC MARKA H = 2.90 MT, l = 2,20 M, L = 13,00 M

SUFLANTA FPZ 2890 rpm - 7,5 kW , 310 mc/H

FLASH MIXER - REACTOR BIOLOGIC GAMAK / YILMAZ 1380 RPM – 1.1 KW – R 61

DIFUZOARE TUBULARE MARKA 2 - 10 m3 AER/h, 5.5%/M

POMPA CENTRIFUGA - RECIRCULARE NAMOL EBARA 100-750 L/MIN @ 12,7-5.8 MCA (1.5

KW 3~)

POMPA SUBMERSIBILA - EVACUARE REACTOR CITY 30 M3/H @ 3 MCA (1.5 KW 3~)

POMPA CENTRIFUGA - NAMOL EXCEDENT EBARA 100-550 L/MIN @ 9,5-5.1 MCA (1.1 KW

3~)

SISTEM DE DEZINFECTIE CU UV FOKUS 3” / 0,6 kW – 220 V

UNITATE DOZARE ACID CITRIC FCE 5 L/H

UNITATE DOZARE FeCl3 EMEC/ROTAPLAST 5 BAR, 6 L/H


ECHIPAMENT PRODUCATOR DETALII TEHNICE

SUFLANTA BAZIN NAMOL EXCEDENT

FPZ

88 M3/H - 1,1 kW – 2790 rpm

POMPA SUBMERSIBILA - EVACUARE NAMOL

CITY

5 M3/H @ 5 MCA, 0.56 KW

CABINA DE ECHIPAMENTE VILLA 12 m COMPLET IZOLATA

UNITATE DOZARE POLIELECTROLIT ICME/GAMAK 0.18 KW, 5BAR, 150 L/H,

0.55 KW

BAZIN INGROSARE NAMOL MARKA 1500 LT

FLASH MIXER - BAZIN INGROSARE NAMOL GAMAK/YLMAZ 0.55 kW – 1380 rpm/R 7,25

MONOPUMP - ALIMENTARE FILTRU PRESA GAMAK/KAMON 1,5 KW - 3P,RATIE: 4 .56

FILTRU PRESA TURMA 800X800 - 15 PLACI – 1.5 KW - 3P

DEBITMETRU ENDRESS HAUSER 3”, DN 160

POMPA ALIMENTARE DESHIDRATARE SACI

EBARA

100-550 L/MIN @ 9,5-5,1 MCA (1.1 KW 3~)

UNITATE DESHIDRATARE SACI

BSDM 6 SACI , 1,2 M3/H

PANOU DE COMANDA MARKA 380 V, 50 Hz 3P

POMPA CAMIN COLECTOR CITY 5 mc/zi, 10 MCA,0.75 KW

3.2. DESCRIEREA FLUXULUI TEHNOLOGIC AL STATIEI DE

EPURARE Elementele componente ale sistemului statiei de epurare sunt

urmatoarele:

Epurarea Mecanica

Epurarea Biologica

Epurarea Chimica

Treapta de Sterilizare


Epurare mecanica sau fizica are drept scop reducerea si indepartarea

din apele reziduale a poluantilor minerali si organici aflati in suspensie.

Pentru aceasta se folosesc metode hidrologice bazate pe diferenta de densitate

dintre poluanti si apa.

Cele mai folosite instalatii sunt cele de flotatie pentru impuritatile mai usoare

decat apa si cele de decantare pentru cele mai grele. In mod obisnuit, apele

reziduale sunt trecute succesiv prin gratare pentru retinerea macrosuspensiilor,

denisipatoare pentru indepartarea suspensiilor minerale cu greutate specifica

mare si decantare pentru restul suspensiilor, in special cele organice.

Epurarea biologica urmareste reducerea concentratiei substanţelor organice

dizolvate sau in suspensie coloidala, care nu pot fi indepartate mecanic. Scaderea

concentratiei acestor substante se bazeaza pe descompunerea si mineralizarea

lor sub actiunea florei microbiene, mai mult sau mai putin specifice. Concomitent

cu procesele oxidative din apele reziduale, in special in stadiul incipient, se

desfasoara si procese reducatoare.

Pe masura acumularii produsilor de oxidare si saturarea apelor reziduale cu oxigen, procesele reducatoare trec din ce in ce mai mult pe planul al doilea. Epurarea biologica se desfasoara, in principal, dupa tipul procesului oxidativ aerob. La acest proces participa substantele organice din apele reziduale, microorganismele si oxigenul din aer.

Intreaga problema tehnica a acestui proces se rezuma la crearea de conditii in care cele trei elemente vor fi puse in contact intre ele pentru ca descompunerea substantelor organice sa se desfasoare cat mai complet si mai rapid. In acest scop, sunt folosite instalatii care de fapt nu prezinta decat baza tehnica a unuia si aceluiasi proces. Procedeele de epurare biologica a apelor reziduale sunt bazate pe folosirea acelorasi conditii in care acest proces de descompunere biochimica a substantelor organice in apa se desfasoara si in natura. Alegerea tipului de epurare biologica trebuie sa fie specificat in proiectul de executie.


Epurarea chimica consta in neutralizarea substantelor chimice continute in apele reziduale, in mod deosebit in cele industriale. Datorita influentei acestor substante asupra epurarii biologice ca si asupra conductelor de canalizare se preconizeaza ca neutralizarea sa se efectueze la iesirea apelor reziduale din intreprinderi. In acest fel, se usureaza si operatiunea de neutralizare deoarece ingredientele continute sunt bine cunoscute, iar cantitatea precizata prin insusi procesul tehnologic utilizat.

Treapta de sterilizare a apelor reziduale poate fi considerata ca o epurare

chimica, desi se adreseaza unor elemente biologice. In cele mai multe aplicatii

este folosita sterilizarea cu U.V. pentru a satisface necesarul de apa de buna

calitate cu un continut foarte mic de germeni fara a se interveni asupra

componentelor apei cu substante chimice. Unitatile de sterilizare a apei cu U.V.

genereaza o radiatie de 30-40 J/cm2 in vederea obtinerii unei rate de reducere a

germenilor de 98%.

Treapta de prelucrare si deshidratare a namolului. Rolul instalatiei este acela

de prelucrare si deshidratare a namolului cu ajutorul unitatii filtru presa. Namolul

excedentar este condus la sistemul de deshidratare cu filtru presa. Namolul in

exces este depozitat in bazinul de ingrosare si, cu ajutorul unui mixer si al unui

sistem de dozare polielectrolit, se ingroasa treptat pentru eliminarea apei. Dupa

procesul de ingrosare a namolului in urma caruia o mare parte din cantitatea de

apa continuta este eliminata, namolul este trecut cu ajutorul unei pompe in

filtrul presa. Aici namolul este deshidratat in continuare intr-o proportie mult mai

mare, pana ajunge la consistent unor turte de namol ce pot fi stranse si

depozitate separat, apoi duse la groapa de gunoi.


3.2.1. EPURAREA MECANICA

UNITATEA DE TRATAREA MECANICA este compusa din:

1. CANAL GRATAR

Gratar Cos Stavilar

2. BAZIN DE PRIMA SEDIMENTARE

Pompa de Nisip Sita Automata Pompa de Alimentare Sita Automata

3. BAZIN DE POMPARE / OMOGENIZARE / EGALIZARE

Mixer Submersibil Senzori de Nivel


Fig. 2. Flux tehnologic statie de epurare Calarasi – Republica Moldova


Primul proces la care este supusa apa uzata, imediat dupa intrarea in statia de epurare este trecerea prin gratarul cos , cu diametrul orificiilor de 5 mm, care retin materiile grosiere cu un diametru mai mare decat aceasta dimensiune. Este foarte im portant ca materialele cu diametre mari sa nu patrunda in bazinul de egalizare si apoi in bazinul de aerare, deoarece acestea ar putea impiedica functionarea, in parametrii optimi, a statiei.

Materiile plutitoare sau de diametre mari retinute de gratare sunt adunate si indepartate, duse la groapa de gunoi sau incinerate.

Scopul gratarului este de a retine corpurile plutitoare si suspensiile mari din apele uzate (crengi si alte bucati din material plastic, de lemn, animale moarte, legume, cârpe si diferite corpuri aduse prin plutire, etc.), pentru a proteja mecanismele si utilajele din statia de epurare si pentru a reduce pericolul de colmatare ale canalelor de legatura dintre obiectele statiei de epurare.

Curatirea manuala a gratarelor se realizeaza pentru instalatii mai mici, cu

cantitati mai reduse de retinere si se efectueaza cu o grebla de pe o patforma situata deasupra nivelului maxim al apei.

Gratarele cu curatire manuala se utilizeaza numai la statiile de epurare mici.

Curatirea se face cu greble, cangi, lopeti, etc., iar pentru usurarea exploatarii se vor prevedea platforme de lucru la nivelul partii superioare a gratarului.

Avand in vedere variatiile mari de debite ce se inregistreaza in perioadele ploioase sau uscate de-a lungul unui an, exploatarea va fi mult inlesnita daca se prevad doua panouri de gratar aferente debitelor respective.

Este foarte important ca materialele cu diametre mari sa nu patrunda in bazinul de egalizare si apoi in bazinul de aerare, deoarece acestea ar putea impiedica functionarea, in parametrii optimi, a statiei.

Al doilea rol al canalului gratar este determinat de prezenta unui dispozitiv care are rolul de blocare a trecerii dintre canalul gratar si bazinul de sedimentare primara.


In cazul acesta, pentru trecere, se foloseste un dispozitiv denumit stavilar.

Stavilarul este un mecanism de inchidere, care asigura dirijarea apei la instalatiile de tratare si de epurare a apei, la bazine de apa uzata, la canale de irigatie, canale pentru colectarea apei din precipitatii, canale pentru colectarea apei de infiltratie, la constructii impotriva inundatiilor, si la canalele tehnologice ale uzinelor industriale (Fig. 3.).

Sistemele de inchidere sau de deviere a fluxului de apa pot suporta presiunea apei dintr-o parte sau din ambele parti. Aceste dispozitive pot fi montate pe un perete cu suprafata

plana, pe un perete arcuit sau pe capat de teava cu flansa. Fig. 3. Stavilar

Pentru trecerile rectangulare dintre bazine se utilizeaza stavilarul, care este un mecanism de inchidere de constructie sudata.

Este estetic, necesarul de spatiu este minim, se poate monta usor si in cazul constructiilor de beton armat, si in cazul constructiilor de otel.

In functie de cerinte se poate monta: perpendicular pe directia jgheabului, pe

peretele lateral, pe peretele de inchidere, pe capatul de la teava cu flansa cu racordare standardizata (PN6 sau PN10). Fig. 3. Stavilar

In cazul stavilarului avem doua forme de functionare care garanteaza etanseitatea la apa; - cu doua pozitii : inchis / deschis, - reglabil, fara trepte.

In general, stavilarul este executat integral din material anticoroziv, AISI 304, iar dimensiunile lui sunt 400 x 400 mm.


Acest dispozitiv de blocare forteaza cursul apei sa treaca prin circuitul de by-pass, prevazut pentru cazurile de defectiuni majore ale statiei in care apa uzata trebuie sa ocoleasca statia de epurare pana la remedierea problemei.

In momentul in care exista o problema majora in cadrul statiei de epurare fluxul de apa uzata va trebui sa ocoleasca statia.

Prin inchiderea dispozitivelor vana sau stavilar, apa nu va mai patrunde in bazinul de sedimentare primara, fluxul schimbandu-si directia catre by-pass si mai departe catre emisar.

Dupa aceasta treapta primara prin care sunt retinute materiile ce pot deteriora pompele, apa intra in bazinul de sedimentare primara, iar dupa aceea apa intra in bazinul de pompare.

Bazinul de prima sedimentare indeplineste mai multe roluri:

Primul rol ar fi acela de adapostire a echipamentelor – pompa de nisip si pompa de alimentare pentru sita automata, in cazul in care exista sita automata, si sita automata daca este cazul, iar al doilea rol ar fi acela de a pregati apa uzata prin:

Deznisiparea;

Separarea grasimilor;

Sedimentarea suspensiilor mai grele;

Flotatia suspensiilor usoare care raman la suprafata.

Deznisiparea este operatia unitara prin care se elimina pietris si alte materii solide cu dimensiuni ≥ 0,2 milimetri, care au densitatea mult mai mare decat a apei sau a componentilor organici din apele uzate.

In general materialul eliminat prin deznisipare este considerat inert si destul de uscat.

Normativul P28-84 prevede construirea de deznisipatoare la toate statiile de epurare indiferent de sistemul de canalizare adoptat.


Bazinele de deznisipare sunt realizate cu scopul de a proteja impotriva abraziunii produse de solide dure echipamentului mecanic aflat in miscare, de a reduce depunerile cu densitate mare in canale, in conducte si de a reduce frecventa curatirii decantoarelor si instalatia de epurare biologica.

Este absolut necesara plasarea acestor bazine inaintea centrifugelor, schimbatoarelor de caldura, a pompelor de presiuni mari.

Localizarea deznisipatoarelor se face de obicei dupa gratare, site si instalatii de flotatie si inaintea decantoarelor primare.

Se recomanda folosirea acestor utilaje atunci când curba de sedimentare indica faptul ca intr-un timp scurt, aproximativ 120÷180 secunde, se depun 25÷30% din totalul suspensiilor continute in apa.

Prin utilizarea deznisipatoarelor se imbunatateste procesul tehnologic in celelalte trepte de epurare, cu implicatii directe asupra functionarii decantoarelor.

Viteza de trecere a apei prin deznisipatoare este de obicei cuprinsa intre 0,1÷0,5 m/s, iar timpul de deznisipare este de 30÷120 s.

Necesitatea tehnologica a desnisipatoarelor in cadrul unei statii de epurare este justificata de protectia instalatiilor mecanice in miscare impotriva actiunii abrazive a nisipului, de reducerea volumelor utile a rezervoarelor de fermentare a namolului organic ocupate cu acest material inert, precum si pentru a evita formarea de depuneri pe conductele sau canalele de legatura care pot modifica regimul hidraulic al influentului.

Amplasamentul deznisipatoarelor, din considerentele mentionate, se va prevedea la inceputul liniei tehnologice de epurare mecanica a apelor uzate, imediat dupa gratare.

Fig. 4. Pompa de nisip


In deznisipatoare sunt retinute particule de nisip cu diametrul mai mare de 0,2÷0,3 mm si pâna la maximum 1 mm.

Dupa directia de miscare a apei in aceste bazine se deosebesc deznisipatoare

orizontale cu miscarea apei in lungul bazinului si deznisipatoare verticale, unde miscarea apei se face pe verticala.

Alegerea solutiei constructive de deznisipator si a procedeului de curatire depinde de marimea debitului, de cantitatea si calitatea nisipului, de tipul echipamentului mecanic, spatiul disponibil pe amplasamentul statiei de epurare, etc.

Se va avea in vedere ca in deznisipatoare sunt retinute si cantitati mici de

materii organice antrenate de particule minerale sau depuse impreuna cu acetea, mai

ales la viteze mici.

In cazul de fata solutia constructiva aleasa a fost aceea de a utiliza o sita rotativa de retinere a nisipului.

Sedimentarea suspensiilor mai grele, solidele depuse pe radierul bazinului care nu pot fi evacuate in timpul functionarii pompei de nisip vor fi indepartate cu ajutorul unui mecanism de vidanjare, direct de pe fundul bazinului.

Separarea grasimilor, este un alt rol al bazinului de sedimentare primara, adica rolul de a nu permite grasimilor sa treaca in bazinul de pompare.

Grasimile au o densitate mai mica decat cea a apei si din acest motiv ajung sa se acumuleze la suprafata apei. Pe acelasi principiu se acumuleaza la suprafata apei si alte elemente plutitoare din masa de apa care au fost suficient de mici incat sa treaca de gratar (bucatele de lemn, fulgi de polistiren, fragmente de dopuri de pluta).

Periodic, grasimile acumulate la suprafata luciului apei, impreuna cu alte componente plutitoare aflate in bazin, se vidanjeaza sau se indeparteaza cu ajutorul unor pompe de grasimi.


Trecerea dintre bazinul de sedimentare primara si bazinul de egalizare se face printr-o conducta de trecere cu cot amplasata la jumatatea inaltimii bazinelor.

Prin aceasta conducta cu cot poate trece doar apa incarcata cu suspensii fine si reziduuri umane.

Pozitionarea si forma conductei cu cot la trecerea dintre bazinul de sedimentare primara si bazinul de egalizare ajuta la simplificarea sistemului.

Fig. 5.Trecere cu cot Acest design ingenios ajuta la evitarea incarcarii listei de echipamente cu itemi

suplimentari care nu sunt necesari, ca de exemplu o sita de retentie suplimentara (particulele grele si nisipul sunt retinute pe fundul bazinului si eliminate periodic), un separator de grasimi (grasimile flotante din bazinul de sedimentare primara sunt impiedicate sa treaca in bazinul de pompare si sunt, de asemenea evacuate la momente calculate si programate in timpul desfasurarii proceselor de epurare).

In bazinul de sedimentare primara se face si separarea grasimilor, care raman la suprafata bazinului, pe cand apa trece gravitational in bazinul de egalizare (pompare) prin conducta cu cot.

Bazinul de pompare, egalizare si omogenizare indeplineste mai multe roluri:


Pompeaza apa

Omogenizeaza apa

Egalizeaza debitele

Bazinul de pompare este bazinul din care se face transferul apei uzate

omogenizate catre modulul de epurare biologica. Dupa cum ii spune si denumirea,

acest bazin are mai multe roluri. Din acest bazin, apa uzata este pompata in mod

omogen si constant in reactorul biologic unde are loc urmatoarea treapta de epurare

– cea biologica.

Rolul bazinului de egalizare se refera la proprietatea de a sparge varfurile de

debit ce apar de regula in anumite intervale orare – debit maxim atins – orele

5.30÷8.30 AM si orele 5.00÷9.00 PM, intervale orare in care fluxul de apa uzata atinge

debitul maxim orar.

Debitul apei uzate ce intra in statie de epurare nu este intotdeauna constant, avand

maxime si minime – intervale orare in care nu se face o alimentare semnificativa a

statiei cu apa uzata.

Rolul bazinului de egalizare este acela de a elimina varfurile de debit in

momentele in care debitul creste pana la un maxim – prin acumularea in bazin, sau

atunci cand debitul atinge punctul minim – prin folosirea debitului de apa acumulat

anterior in bazin; debitul minim este atins in intervalul orar 11.00÷15.00 si 24.00÷4.00

si reprezinta cantitatea de apa uzata pentru care aportul de influent nu este suficient

pentru functionarea in parametrii proiectati ai statiei de epurare.

In cazul in care in bazinul de pompare nu ar fi acumulat un debit suplimentar de

apa, in aceste intervale orare statia de epurare nu ar putea lucra in parametrii

corespunzatori. Aceste fluctuatii orare sunt ameliorate in bazinul de pompare.


In cazul in care debitul de apa care intra in statie este scazut pentru o mai lunga

perioada de timp decat este prevazut, senzorii de nivel ai pompelor opresc

functionarea acestora pentru a preintampina defectarea motorului.

In momentul in care nivelul apei atinge nivelul optim, senzorii de nivel trimit

aceasta informatie panoului de comanda ce porneste din nou pompele de

alimentare.

In momentul in care in bazinul de pompare apa scade sub un anumit nivel,

setat initial, panoul de comanda opreste functionarea pompei de alimentare.

Rolul bazinului de omogenizare este indeplinit de bazinul de pompare cu

ajutorul mixerului (Fig. 6.) care are functia de a agita masa de apa astfel incat

suspensiile sa nu se poata depune pe fundul bazinului, iar pompele de alimentare sa

poata transfera catre reactorul biologic o masa de apa cat mai omogena din punctul

de vedere al cantitatii de suspensii.

Mixerul submersibil din bazinul de omogenizare asigura

si existenta unui mediu propice realizarii reducerii

poluantilor.

Omogenizarea cu ajutorul mixerului ajuta la uniformizarea

masei de suspensii in apa uzata si sustine procesul de

reducere a consumului de oxigen din apa si pe cel de

denitrificare initiala, inainte de pomparea apei

in reactorul biologic.

Fig. 6. Mixer omogenizare

In cazul in care volumul bazinului de omogenizare nu depaseste valoarea de 40

m3, mixerul folosit poate avea puterea de functionare de 0,75 kW.


Fig. 6. Mixer omogenizare

Daca volumul bazinului de omogenizare

este mai mare decat aceasta valoare, exista

posibilitatea de a folosi un mixer cu puterea de 1,1

kW, pana la 1,5 kW sau doua mixere de putere mica –

0,75 kW.

Din bazinul de omogenizare, apa uzata este

pompata in reactorul biologic cu ajutorul unei pompe submersibile de capacitate

potrivita, denumita pompa de alimentare. (Fig. 7.)

Fig. 7. Pompa alimentare

Apa uzata este pompata in bazinul de aerare pentru intrarea in procesul de

epurare biologica.

In acest reactor epurarea se realizeaza biologic, cu ajutorul bacteriilor

anaerobe si aerobe, in compartimente specializate, in functie de procesul pe care

trebuie sa il indeplineasca fiecare – denitrificare, nitrificare, sedimentare.

Dimensiunile fiecarui compartiment sunt atent calculate pentru o eficacitate

sporita.

Unitatea biologica este cel mai important element al statiei de epurare, aici avand loc

cea mai mare parte a proceselor de indepartare a poluantilor aflati in apa uzata.


3.2.2. EPURAREA BIOLOGICA

UNITATEA DE TRATAREA BIOLOGICA este compusa din:

1. BAZIN DE POMPARE/ OMOGENIZARE / EGALIZARE

Mixer Submersibil Senzori de Nivel Pompa de Alimentare

2. REACTOR BIOLOGIC

Mixer Turbina Suflanta Difuzoare Sistem Sedimentare Tubular Pompa Recirculare Amestec Lichid

Bazinul de pompare are un rol important si in treapta de epurare biologica.

Dimensionarea lui s-a facut astfel incat sa permita desfasurarea procesului de

denitrificare in avans, chiar inainte de pomparea apei uzate in reactorul biologic.

Volumul acestui bazin a fost calculat astfel incat sa rezulte un timp de retentie in care sa aibe loc reducerea consumului biologic de oxigen in proportie de cel putin 30%.


Fig.8. Procent de indepartare CBO5

Dupa cum se observa in fig. 8., in primele doua ore in care apa uzata stationeaza in bazinul de egalizare, omogenizare si pompare, se produce o indepartare semnificativa a CBO5 – aproximativ 35%.

Astfel, in reactorul biologic patrunde apa cu un continut de 75% CBO5 fata de valoarea initiala avuta la intrarea in statie.

Dimensionarea bazinelor betonate se face astfel incat suprafata ocupata sa fie minima, dar volumul util sa ajute la inlesnirea celor mai bune conditii de desfasurare pentru procesele biologice.

Mixerul de omogenizare (Fig. 6.) pozitionat in bazinul de pompare are un rol important in acest proces de reducere: asigura omogenitatea continutului de suspensii din apa astfel incat bacteriile responsabile cu reducerea cantitatii de CBO5 sa aibe eficienta maxima.


Pompele de alimentare (Fig. 7.) asigura transferul apei uzate omogenizate catre reactorul biologic, iar reactorul biologic asigura desfasurarea proceselor biologice de epurare a apei uzate menajere.

Procesul de epurare biologica este un proces de epurare avansata cu alimentare continua, nitrificare si denitrificare, cu biomasa fixata pe suport mobil si in suspensie.

REACTOR BIOLOGIC

Pentru a se putea realiza aceste procese , reactorul este impartit in doua zone:

Zona oxica (aeroba) sau de nitrificarea,

Zona anoxica sau de denitrificarea

Fig. 9. Reactor biologic statie de epurare compacta

In zona aeroba (nitrificare) in prezenta oxigenului, bacteriile heterotrofe indeparteaza substantele organice pe baza de carbon, iar cele autotrofe aerobe (nitrificatori) realizeaza oxidarea biologica a azotului aflat in apa sub forma ionilor de amoniu in azotiti si azotati.


Oxigenul necesar proceselor biologice este asigurat prin aerare cu bule fine, sursa de aer comprimat fiind asigurata de suflante.

Functionarea suflantelor (Fig. 10.) este comandata de panoul de control, montat in cabina de echipamente, care mentine o concentratie de 2-4mg O2/l.

In zona de denitrificare apa uzata decantata

primar, deznisipata si lipsita de grasimi este mixata cu namolul recirculat si apa cu azotati care intra din nitrificare. Zona de denitrificare este o zona anoxica, unde O2 este cel mult 0,1mg/l.

In fenomenul de denitrificare, pentru descompunerea substantelor organice pe baza de carbon in cazul lipsei oxigenului dizolvat, bacteriile

heterotrofe anoxice, descompun azotatul existent in apa, pe cale biologica, in urmatoarele elemente: azot liber (N2 ), bioxid de carbon (CO2 ) si apa (H2O), concomitent cu consum de carbon organic. Fig. 10. Suflanta

Procesul de epurare biologica, exprimat detaliat, se desfasoara astfel: cu ajutorul microorganismelor se indeparteaza substantele organice din apa, bacteriile utilizandu-le ca hrana, respectiv drept sursa de carbon.

O parte din materiile organice folosite de microorganisme servesc la producerea energiei necesare miscarii si desfasurarii altor reactii consumatoare de energie, legate de sinteza materiei vii, adica de reproducerea microorganismelor.

In apele uzate, menajere sau evacuate de la crescatoriile de animale, se gasesc substante organice si combinatii anorganice ale azotului, in principal, saruri de amoniu, ca forma primara.

Unele ape uzate industriale, pot contine cantitati mari de substante organice cu azot sau combinatii anorganice ale acestuia, NH4+, NO2-, NO3- .

Unul dintre procesele prin care se poate produce este cel cu namol activ, in care reactia de nitrificare este efectuata de un grup de bacterii autotrofe, denumite bacteria nitrificatoare (nitrifiante).


Instalatiile de epurare biologica cu namol activ pot fi folosite pentru nitrificare

daca in bazinul de aerare sunt mentinute conditii adecvate pentru retinerea si acumularea bacteriilor nitrifiante.

Concentraţia acestor bacterii depinde de viteza lor de creştere specifică şi de viteza cu care sunt îndepărtate din sistem prin apa epurată (wash-out).

In sistemul avansat de epurare cu biofilm, coloniile de bacterii fixate pe purtatorii plutitori sunt mult mai eficiente datorita faptului ca ele nu pot fi evacuate ca in cazul epurarii cu namol activ.

İn aceasta camera de aerare plutesc liber in apa uzata biofilme (Fig. 11.) cu suprafata mare de aderenta pe care se prind colonii de bacterii care realizeaza procesele biologice de epurare.

Microorganismele prinse pe biofilm sunt cu mult mai rezistente la tulburarile intervenite in proces decat bacteriile libere din namolul activ intalnit in procesul SBR. Fig. 11. Biofilme plutitoare nefolosite

Folosirea biofilmului ajuta la cresterea suprafetei de aerare.

De asemenea, un alt mare avantaj al bio-purtatorilor plutitori este acela ca, spre deosebire de biofilmul pe suport fixat, nu prezinta risc de colmatare.

Nitrificarea este procesul de oxidare a amoniacului (NH4+ -N) în nitrit şi apoi în nitrat, cu ajutorul a două grupe de bacterii: nitrosomonas şi nitrobacteriile.

Aceste bacterii au o dezvoltare lentă şi se numesc bacterii nitrifiante (nitrificatoare).


Reactia globala a oxidarii ionului de amoniu la ion azotat, cu ajutorul

microorganismelor din apa şi sol, este:

NH4 + → NO2 → NO3 - cu urmatoarea stoechiometrie: Fig. 12. Biofilme

plutitoare in reactor

NH4 + + 1,5O2 → 2H+ + H2O + NO2 – (ionul de amoniu este descompus in reactive cu

oxigenul in compusi mai simpli si inofensivi: hidrogen,

apa si nitriti)

NO2 - + 0,5O2 →NO3 - (compusii nitriti sunt descompusi la randul lor pana la nitrati)

Bacteriile autotrofe care produc nitrificarea sunt aerobe. Cele doua trepte ale reactiei globale sunt realizate de bacterii diferite: - Nitrozomonas pentru prima treapta; - Nitrobacter pentru a doua.

Caracteristica lor este cresterea lenta.

Sistemele de epurare cu namol activ care permit obtinerea apei nitrificate sunt sisteme intr-o singură faza, in care nitrificarea si indepartarea substantelor organice sunt realizate in acelasi bazin de aerare.

Sistemul de epurare intr-o singura faza reprezinta o modificare a procesului cu namol activ conventional.

Epurarea se realizeaza prin cresterea timpului de retentie celular (θ) la o valoare mai mare decat valoarea minima a acestuia pentru bacteriile heterotrofe consumatoare de carbon organic din sistem.

In instalatiile intr-o singura faza, indepartarea carbonului si oxidarea amoniacului se petrec simultan in acelasi utilaj.

Viteza de crestere generala a microorganismelor este determinata de cinetica cresterii bacteriilor nitrifiante.


Pentru modelarea nitrificarii apelor uzate se impun modele cinetice, bazate pe

cresterea bacteriana si pe bilantul de materiale din utilaj.

La scrierea lor se are in vedere faptul ca, in instalatia cu namol activ, in care se produce procesul de nitrificare, cantitatea de bacterii autotrofe specifice este foarte mica in raport cu cantitatea de bacterii heterotrofe consumatoare de carbon.

De cele mai multe ori este imposibil de determinat direct fractiunea de bacterii nitrifiante din namol, deoarece ionul de amoniu consumat in timpul trecerii apei uzate prin bazinul de aerare reprezinta atat amoniul incorporat in biomasa totala, cat şi amoniul oxidat. De aceea, in majoritatea cazurilor, coeficientii determinati caracterizeaza namolul activ cu proprietati nitrificatoare.

Urmatoarea treapta este cea de sedimentare. O alta camera a reactorului are rol de decantor secundar. Apa din camera de aerare intra gravitational in aceasta camera unde are loc sedimentarea namolului.

Sedimentarea este facilitata de un sistem de decantare tubular (Fig. 13) care, datorita formei specifice, mareste viteza de sedimentare, astfel incat timpul alocat

acestei faze de epurare scade semnificativ.

Flocoanele de namol se depun pe fundul decantorului secundar, de unde este preluat ca namol excedent si transferat catre bazinul de ingrosare namol.

Decantarea secundara separa sedimentele de apa epurata.

Tot namolul care se sedimenteaza este transferat catre unitatea de ingrosare si deshidratare, iar apa limpezita

trece gravitational catre compartimentul in care se stocheaza pentru a fi trimisa catre unitatea de sterilizare. Fig. 13. Sistem sedimentare tubular


In functie de natura terenului pe care este amplasata statia, apa epurata poate fi evacuata din compartimentul de stocare gravitational, in curgere libera, sau prin pompare catre unitatea de dezinfectie.

3.2.3. EPURAREA CHIMICA UNITATEA DE TRATAREA CHIMICA este compusa din:

Bazin preparare si stocare solutie clorura ferica Pompa dozare solutie clorura ferica

Fig. 14. Pompa de dozare

Pentru cazurile in care continutul de fosfor in apa uzata depaseste cantitatea admisa, atunci se utilizeaza unitatea de dozare clorura de fier. Aceasta metoda de reducere a fosforului este de tip chimic.

Clorura ferică

Formula : FeCl3, 6H2O (solida) ; Fe Cl3 35 % (solutie) Forme disponibile : Lichida, solida, sublimata Doze uzuale de tratare : 5 - 100 g/m3, sub forma de solutie comerciala sau diluata la 20%, la pH cuprins intre 5 şi 8,5 Generalitati, caracteristici, performante: produs acid si coroziv.


clorura ferica are o afinitate mare pentru substantele humice comparativ cu sulfatul de aluminiu si se dovedeste mai eficienta in calitate de decolorant.

Este utilizata pentru apele puternic colorate si putin mineralizate. In epurarea apelor uzate, solutia de clorura ferica este folosita in reducerea fosforului in exces.

3.2.4. STERILIZAREA CU RAZE ULTRAVIOLETE

Inainte de evacuarea in emisar, apa epurata, trecuta de treapta de sedimentare

finala prin care au fost indepartate suspensiile, trebuie sa fie supusa procesului de

sterilizare pentru indepartarea bacteriilor si virusurilor.

Scopul procesului de dezinfectie a apei este de a distruge (inactiva) bacteriile (Fig. 17.) si alte microorganisme prezente in apa. Indiferent de procesul utilizat, mecanismele de dezinfectie pot consta in: distrugerea peretilor celulari;

reducerea permebilitatii celulare;

modificarea protoplasmei;

inhibarea activitatii enzimatice.

FACTORII CARE INFLUENTEAZA

STERILIZAREA

- Natura si starea microorganismelor. Fig. 15. Bacterii


- In general, bacteriile sunt mai putin rezistente decat virusurile. - Chisturile protozoarelor patogene sau parazite sunt de cateva ori mai dificil de inactivat cu dezinfectanti si necesita doze mari, incompatibile cu exigentele de calitate a apei (doza reziduala foarte mare). - Microorganismele fixate pe un suport (MES- materii in suspensie) sau agregate intre ele (virusuri la pH acid) rezista mai bine la dezinfectie deoarece actiunea dezinfectanta trebuie sa fie optima, este necesar sa se lucreze la cele mai reduse valori posibile ale turbiditatii. - In medii ostile, microorganismele pot dezvolta forme de rezistenta pentru a se proteja: spori, chisturi. Aceste forme sunt mai rezistente la dezinfecţie decat formele vegetale. - In sfarsit, actiunea repetata, asupra unui microorganism, cu doze subletale de oxidant, provoaca adaptarea acestuia şi deci devine mai dificil de eliminat.

RADIATIILE ULTRAVIOLETE

Un procedeu fizic pur, ce utilizeaza proprietatile radiatiilor ultraviolete, s-a dezvoltat, in mod particular pentru cazul in care se doreste o sterilizare “curata”, fara influentarea caracteristicilor chimice ale apei, fara substante remanente in apa sterilizata si fara a influenta flora sau fauna efluentului in care urmeaza sa fie deversata apa.

Fig. 16. Sistem de dezinfectie cu UV

Radiatiile ultraviolete fac parte dintre

radiatiile situate in afara spectrului vizibil,

avand lungimea de unda cuprinsa intre 100 si

400 nm (nm = nanometri).

Radiatiile ultraviolete cu lungimea de unda de la 200 pana la 280 nm sunt singurele


care au proprietati germicide: distrug bacteriile, virusurile, ciupercile, algele, drojdiile etc. Efectul maxim este obţinut la 253,7 nm.

CONDITII DE STERILIZARE

Dezinfectia unei ape cu radiatii ultraviolete consta in aplicarea asupra unei mase de apa a unei anumite intensitati luminoase, pentru un interval de timp dat.

Doza D se calculeaza dupa cum urmeaza:

D = I x t

unde :

D = doza in miliJoules pe centimetru patrat (mJ.cm-2)

sau miliWatt.secunde/centimetru2, mW.s.cm-2)

I = intensitatea luminoasa (miliWatt./centimetru2, mW.s.cm-2)

t = timpul (secunde)

O doza data permite eliminarea unui anumit procentaj dintr-o cantitate de microorganisme.

Marele avantaj al metodei de sterilizare cu raze ultraviolete este faptul ca in apa evacuata in emisar nu raman reziduuri de dezinfectant, precum clorul remanent in cazul metodei de dezinfectie in care se utilizeaza solutie de hipoclorit.

Unitatea de sterilizare cu ultraviolete este, de aemenea, prevazuta cu un sistem de bypass, care sa permita cu usurinta accesul la unitate pentru intretinere sau remediere de defectiuni fara a intrerupe fluxul epurarii si functionarea echipamentelor din reactorul biologic.


Fig. 17. Diferite sisteme de dezinfectie cu UV

3.2.5. UNITATEA DE DESHIDRATARE A NAMOLULUI

Unitatea de deshidratare a namolului este compusa din:

a - Unitatea de preparare solutie polielectrolit Bazin preparare si stocare solutie

polielectrolit Pompa dozare solutie polielectrolit


b - Unitatea de deshidratare cu filtru presa Bazin ingrosare namol excedent Pompa alimentare filtru presa Filtru presa

Fig. 18. Filtru presa c - Unitatea de deshidratare cu saci Pompa alimentare unitate deshidratare Unitate deshidratare cu saci

In cazul statiilor de epurare compacte, deshidratarea namolului se realizeaza intr-o

instalatie automata de deshidratat namol cu filtru presa (Fig. 18.).

Namolul excedentar este transmis in bazinul de stocare si ingrosare.

Dupa prepararea solutiei de polielectrolit, inaintea fiecarui proces de deshidratare a namolului, se dozeaza solutia de ingrosare in acest bazin, se mixeaza amestecul acestuia, dupa care namolul ingrosat este pompat catre filtrul presa unde este deshidratat.

UNITATEA DE PREPARARE SOLUTIE POLIELECTROLIT

Pentru ingrosarea namolului excedend produs in timpul procesului de epurare a apelor uzate menajere se utilizeaza polielectrolit cationic sub forma de praf alb.

In procesul de preparare a solutiei de polielectrolit, dozarea prafului se face in proportie de 1 gram praf la 1 litru de apa.

Procesul de pregatire a solutiei de polielectrolit necesara pentru ingrosarea namolului este unul de durata si de regula se efectueaza manual de catre operatorul statiei de epurare.


Solutia de polielectrolit este, dupa prepararea completa, o pasta laptoasa groasa, de culoare alba.

Persoana responsabila cu buna desfasurare a proceselor de epurare va pregati solutia de polielectrolit in unitatea de preparare solutie polielectrolit pentru ingrosare in momentul in care va observa ca bazinul de stocare si ingrosare namol este plin si este necesara efectuarea procesului de deshidratare.

Momentul demararii procesului de preparare a solutiti de polielectrolit coincide cu momentul pornirii manual – din panoul de comanda – a mixerului din bazinul de stocare si ingrosare namol.

Unitatea de preparare solutie polielectrolit este

compusa din bazinul de preparare solutie polielectrolit si

pompa dozare solutie polielectrolit.

Solutia de polielectrolit se pragateste manual.

Fig. 19. Unitate preparare polielectrolit

Dozarea se face in proportie de 1 gram praf de polielectrolit la 1 litru de apa, deci 100 grame praf la bazinul de 100 de litri de apa.

Deoarece solutia de polielectrolit nu poate fi utilizata decat maximum 15 zile de la data prepararii, nu trebuie pregatita decat in cantitatea necesara efectuarii procesului de deshidratare pentru un bazin plin de namol excedent.

Reteta necesara este calculata in modul urmator, tinand cont ca pentru 1 kg de namol excedent stocat in bazinul de ingrosare, este nevoie de 40 de miligrame de praf de polielectrolit:

Pentru un bazin de stocare cu volumul de 1500 de litri, greutatea namolului

excedent este de 1600 kg, pentru aceasta cantitate sunt necesare 64 grame de

polielectrolit praf.

Solutia de polielectrolit pentru ingrosare se pregateste astfel:


-se umple bazinul de preparare solutie polielectrolit cu 64 litri de apa. -se porneste mixerul aferent unitatii de preparare solutie polielectrolit si in

acelasi timp, si cel aferent bazinului de ingrosare namol. Manual, se pun in unitatea de preparare solutie polielectrolit, cele 64 de grame

de praf de polielectrolit cu grija, in primele 5 minute ale

pregatirii solutiei, dupa care se mixeaza timp de o ora

pentru omogenizarea perfecta.

Intregul proces de preparare trebuie facut pe parcursul

unei ore, pentru a fi siguri de

omogenizarea solutiei.

Fig. 20. Mixer bazin preparare

polielelectrolit

Fig. 21. Solutie polielectrolit

In toata aceasta vreme, namolul acumulat in bazinul de

ingrosare este omogenizat la randul sau cu ajutorul mixerului.

Fig. 22. Preparare solutie polielectrolit

La finalul orei de pregatire a solutiei de polielectrolit, in momentul in care aceasta este completa si omogena, se porneste pompa de dozare, care impinge pasta de polielectrolit in bazinul de ingrosare unde se face amestecul cu namolul ce trebuie deshidratat.

Operatiunea de dozare a intregii solutii de polielectrolit in bazinul de ingrosare poate dura, in

functie de dimensiunea si setarea pompei de dozare, intre 40 de minute si o ora.


Dupa terminarea solutiei din unitatea de preparare, pompa de dozare se

inchide.

In momentul in care se finalizeaza procesul de dozare a solutiei de polielectrolit si operatorul are siguranta ca omogenizarea solutiei cu namol excedentar s-a facut in mod corespunzator, se porneste pompa de alimentare a unitatii de deshidratare, care va functiona pana in momentul in care continutul intregului bazin de ingrosare a fost pompat in unitate.

UNITATEA DE DESHIDRATARE A NAMOLULUI CU FILTRU PRESA Dupa prepararea solutiei de

polielectrolit, inaintea fiecarui proces de deshidratare a namolului, se dozeaza solutia de ingrosare in acest bazin, se mixeaza amestecul acestuia, dupa care namolul ingrosat este pompat catre filtrul presa unde este deshidratat. Fig. 23. Monopompa alimentare filtru presa

Functionarea pompei de alimentare a unitatii de deshidratare se opreste in momentul in care tot namolul din bazin a fost transferat.

Namolul din unitatea de deshidratare ramane sub presiune in dispozitivul de deshidratare timp de 24 de ore pentru a atinge gradul maxim de deshidratare.

Fig. 24. Filtru presa

In timpul operatiunii de pompare a namolului ingrosat, operatorul va avea grija sa foloseasca apa de serviciu pentru a spala unitatea de preparare a solutiei de

polielectrolit.


Dupa finalizarea acestei operatiuni de incarcare a namolului ingrosat in unitatea

de deshidratare, operatorul trebuie sa foloseasca sistemul de spalare cu apa de serviciu pentru a curata complet bazinul de stocare si ingrosare namol.

Acesta trebuie sa fie perfect curat pentru urmatoarele evacuari ale namolului excedent rezultat din decantarea secundara.

A doua zi dupa incarcarea in filtrul presa a namolului ingrosat, operatorul va inchide functionarea unitatii de deshidratare si la 24 de ore dupa incarcare, va relaxa presele astfel incat turtele de namol sa cada in tava de colectare.

Dupa ce si aceasta operatiune va fi finalizata, operatorul va spala complet unitatea de deshidratare.

In cazul in care este vorba de o statie de epurare de capacitate mare, care produce mai mult namol excedent, se poate pregati o cantitate mai mare de polielectrolit care sa fie utilizata in mai multe transe, dar nu pe o perioada mai indelungata de 15 zile.

Astfel, pentru cazurile in care namolul excedent este evacuat dinspre decantorul secundar catre un bazin mai mare de la care se va face incarcarea bazinului de ingrosare a namolului, procedura explicata mai sus se va efectua de cate ori va fi necesar.

UNITATEA DE DESHIDRATARE A

NAMOLULUI CU SACI Rolul instalaiei este filtrarea nămolului

decantat si îngrosat si si retinerea materiilor solide prin materialul sacilor de filtrare, totodată captarea coninutului de apă si reintroducerea acestuia în sistemul de conducte pentru ape de scurgeri.

În scopul măririi coninutului de materii solide din nămol, în timpul functionării se dozează solutie polielectrolit (PE).


Compoziia sistemului de deshidratare nămol: Sistemul este compus din trei unităi. Prima este instalatia de bază, adică instalatia de deshidratare nămol cu saci.

A doua este unitatea de admisie nămol si amestecare PE, montat pe capătul instalaiei de deshidratare nămol cu saci.

A treia unitate asigură dizolvarea si dozarea soluiei de PE.

ETAPE UNITATE DESHIDRATARE NAMOL

Denumire proces ORA 1 ORA 1 ORA 3 ORA 24

Pregatire solutie polielectrolit X

Mixare namol excedent in bazinul de ingrosare X X X

Pompare solutie si mixare solutie polielectrolit cu namolul in

bazinul de ingrosare X X

Pompare namol ingrosat in unitate deshidratare X

EXEMPLU DAT PENTRU CCA 3MC NAMOL EXCEDENT (APA CU

NAMOL)

In functie de cantitatea de namol ce trebuie deshidratata, operatorul va proceda in felul urmator:

Va calcula conform instructiunilor cantitatea necesara de solutie de polielectrolit in functie de cantitatea de excedent rezultata.


Va porni pompa de namol si va alimenta bazinul de ingrosare namol cu namol din bazinul de stocare.

Va trece pe modul manual mixerul bazinului de ingrosare si va porni mixerul dupa ce bazinul de ingrosare va fi umplut.

Va trece pe modul manual mixerul bazinului de preparare solutie polielectrolit si va proceda la prepararea solutiei conform instructiunilor date.

Dupa prepararea solutiei de polielectrolit, va trece pe modul manual pompa de dozare solutie si va porni dozarea catre bazinul de ingrosare.

Va urmari sa dozeze cantitatea necesara pentru o transa de namol de ingrosat, iar dupa ce va fi dozata cantitatea necesara, pompa de dozare se va inchide pentru a fi din nou pornita la dozarea catre a doua transa de namol excedent (daca este cazul).

Dupa incarcarea solutiei de polielectrolit in bazinul de ingrosare, amestecul se va mixa timp de 40-60 de minute, pentru omogenizare si ingrosare optima.

Se va trece pe modul manual filtrul presa. In timpul mixarii namolului cu solutia de polielectrolit, se vor strange placile

filtrului presa.

Se va trece pe modul manual pompa de alimentare a filtrului presa.

In momentul in care se finalizeaza procesul de dozare a solutiei de polielectrolit si operatorul are siguranta ca omogenizarea solutiei cu namol excedentar s-a facut in mod corespunzator, se porneste pompa de alimentare a unitatii de deshidratare, care va functiona pana in momentul in care continutul intregului bazin de ingrosare a fost pompat in unitate.

Se opreste functionarea pompei de alimentare a filtrului presa in momentul in care tot namolul din bazin a fost transferat.

Se porneste din nou pompa de namol care transfera o noua transa de namol excedent.


Se repeta pasii de mai sus in aceeasi ordine de cate ori este cazul pana la epuizarea cantitatii de namol ce trebuie deshidratata (filtrul presa poate fi incarcat in trei transe successive, capacitatea sa fiind suficienta pentru acest proces).

Dupa dozarea intregii solutii de polielectrolit, se spala unitatea de preparare.

Dupa transferul ultimei transe de namol ingrosat in filtrul presa, se spala bazinul de ingrosare.

Filtrul presa ramane in pozitia “strans” 24 de ore dupa a treia incarcare.

A doua zi dupa incarcarea filtrului presa cu a treia transa, se relaxeaza placile acestuia, se aduna turtele de namol din tava si se indeparteaza.

Se spala filtrul presa pentru a se indeparta toate urmele de namol.

Filtrul presa poate sta incarcat cu primele doua transe si mai multe zile pana la incarcarea cu a treia transa.

Abia dupa a treia incarcare se asteapta 24 de ore si se relaxeaza placile filtrului.

Este foarte important ca operatorul sa treaca pe pozitia

inchis in tabloul de comanda da toate echipamentele care au fost folosite in modul manual in timpul proceselor periodice!


Toate echipamentele utilizate in procesul de deshidratare se spala imediat dupa incheierea utilizarii lor!

3.3. PANOUL DE COMANDA AL STATIEI DE EPURARE

Intreaga statie este comandata de un modul de comanda si deservire care asigura funcţionarea in regim automat.

Sistemul va functiona in totalitate automat, iar panoul de comanda va fi instalat in camera de comanda construita in cadrul sistemului.

In cadrul panoului sau in apropierea echipamentelor sunt pozitionate toate accesoriile pentru situatiile de necesitate cum ar fi releele de protectie pentru supraincarcare, butoanele de oprire de urgenta, indicatoare in caz de avarie si functionare, relee de protectie motor, sigurante, relee, comutatoarele principale, releele pentru perioadele de timp, control electropneumatic, control nivel, canale pentru cablurile de metal.


Fig. 25. Interior panou de comanda

Intregul echipament este comandat de la un modul de comanda, suprafata

redusa de amplasare, grad ridicat de automatizare a staţiei.

Instalatia nu prezinta un pericol in cazul utilizarii

corespunzatoare.

In cazul in care instalatia se foloseste fara acordul firmei producatoare sau fara a se respecta instructiunile cuprinse in acest manual, aceasta poate duce la posibile actiuni vatamatoare pentru operator sau la o operare necorespunzatoare astfel incat sa se aduca prejudicii instalatiei si functionarii corecte a acesteia.

Comanda intregii statii cade in sarcina programatorului care are grija sa puna pozitioneze butoanele de pe panoul de comanda conform necesitatilor functionarii in termeni optimi ai statiei. Pompa submersibila nisip – modul manual Fig. 26. Panou de

comanda

Mixerul omogenizare – modul automat

Pompa alimentare reactor – modul automat

Suflanta reactor – modul automat

Mixer turbina reactor biologic - modul automat

Pompa de recirculare – modul automat

Pompa evacuare namol excedent - modul automat

Pompa evacuare apa epurata - modul automat

Unitatea sterilizare UV – modul automat

Pompa dozare acid citric - modul manual


Pompa namol bazin colectare - modul manual

Mixer bazin ingrosare namol – modul manual

Suflanta bazin colector - modul automat

Pompa dozare FeCl3 – modul manual

Pompa dozare polielectrolit – modul manual

Mixer unitate preparare polielectrolit – modul manual

Pompa alimentare filtru presa - modul manual

Motor hidraulic filtru presa - modul manual

Pompa alimentare unitate deshidratare - modul manual

Unitate deshidratare cu saci - modul manual

Pompa camin colector - modul manual

Debitmetru - modul automat

Echipamentele adapostite in cadrul cabinei de echipamente au propriul regim de functionare, asa cum s-a explicat mai sus, si din acest motiv, unele dintre ele functioneaza doar in regim manual atunci cand este necesar.

Aceste echipamente sunt cele

responsabile cu deshidratarea namolului si unitatea de curatare a unitatii de sterilizare cu UV .

De asemenea, pompa de nisip si de grasimi sunt in acelasi regim de functionare – se trec pe modulul manual doar cand atunci cand este necesara utilizarea lor.

Fig. 27. Cabina de echipamente

Acestea se folosesc o data pe luna.

Unitatea de deshidratare si cea de curatare a unitatii UV se folosesc o data pe saptamana.


SCHITA PANOU DE COMANDA


TABEL POZITIE BUTOANE PANOU COMANDA

ECHIPAMENT POZITIE

BUTOANE EXPLICATII

POMPA SUBMERSIBILA NISIP AUTOMAT UTILIZARE BILUNARA

MIXER SUBMERSIBIL AUTOMAT UTILIZARE CONTINUA

POMPA ALIMENTARE REACTOR AUTOMAT UTILIZARE CONTINUA

SUFLANTA AUTOMAT UTILIZARE CONTINUA

MIXER TURBINA AUTOMAT UTILIZARE CONTINUA

POMPA DE RECIRCULARE AMESTEC LICHID AUTOMAT UTILIZARE CONTINUA

POMPA NAMOL AUTOMAT UTILIZARE PERIODICA

SISTEM DE DEZINFECTIE CU U.V. AUTOMAT UTILIZARE CONTINUA

MIXER BAZIN INGROSARE MANUAL UTILIZARE CONTINUA

MIXER UNITATE DE PREPARARE

POLIELECTROLIT MANUAL UTILIZARE CONTINUA

POMPA DOZARE POLIELECTROLIT MANUAL UTILIZARE PERIODICA

POMPA DE ALIMENTARE FILTRU PRESA MANUAL UTILIZARE PERIODICA

POMPA DE ALIMENTARE UNITATETE DESHIDRATARE CU SACI MANUAL

UTILIZARE PERIODICA

POMPA DE DOZARE SUBSTANTA

CHIMICA (FeCl3) MANUAL UTILIZARE PERIODICA

UNITATE DOZARE ACID CITRIC MANUAL UTILIZARE PERIODICA


4. LUCRARILE DE CONSTRUCTIE NECESARE A STATIEI DE

EPURARE

Pentru amplasamentul statiei de epurare sunt suficiente minimum 20 cm grosime de beton armat.

Atentie ca gro-betonul sa fie fara inclinatie si in echilibru.

In situatia in care statia nu este amplasata pe suprafata orizontala distantele de reglare pentru structurile stavilare interioare nu sunt suficiente.

In cazul in care se doreste ca statia de epurare sa se acopere sau sa fie imprejmuita trebuie sa se respecte neaparat distantele minime date (in cazul in care se acopera statia, distanta dintre cota superioara si tavan trebuie sa fie de 1,50 m pentru a se putea deschide capacul).

Asa cum ati vazut si in capitolele anterioare, indepartarea namolului zilnic influenteaza in mare masura randamentul epurarii.

Ca alternativa la indepartarea zilnica a namolului se poate executa o groapa de namol de volumul unui vidanjor (4-5 m³) si va fi suficient si mai simplu sa se deschida valva de namol doar cateva secunde.

In situatia executiei unei gropi de namol:

Cota superioara a acestei gropi trebuie sa fie sub cota de baza a statiei de epurare.

Volumul trebuie sa fie cel putin cat al unui vidanjor. Trebuie ales un loc unde vidanjorul sa se poata apropia cu usurinta pentru a

evacua.


5. MONTAJUL STATIEI DE EPURARE

Este important sa existe mereu o persoana responsabila de functionarea si intretinerea statiei.

Aceasta trebuie sa participe impreuna cu echipa furnizoare la montajul sistemului.

Cel mai corect instructaj pentru exploatarea si intretinerea sistemului se aprofundeaza in timpul montajului si punerii in functiune.

Intreruperile de energie electrica afecteaza direct si serios sistemul.

Statia incepe sa sufere daune aproximativ dupa 2 ore de intrerupere. In 6 ore statia va fi in incapacitate de functionare.

De aceea: - Sistemul trebuie alimentat de la o sursa de unde intreruperile si defectiunile sa

fie minime.

- İn zonele unde intreruperile de electricitate sunt dese trebuie folosit un generator cu o putere cel putin egala cu cea a suflantei.

- Daca modificarile de voltaj sunt dese trebuie anexat un regulator de voltaj automat trifazic si in faza de alimentare sa se utilizeze releu de protectie faza.

Statia de epurare Monobloc va stopa in cazul intreruperii energiei electrice, iar in cazul revenirii automat va intra in functiune.

Dar in cazul cand este cu o faza mai putin sau in cazuri similare sistemul poate fi pus in functiune manual.

Trebuie verificate caderile evidente de voltaj.


Statia de epurare este eficienta in cazul poluantilor epurabili prin tratare

biologica.

Hartiile, materiile textile, etc materiile solide si anorganice trebuie retinute de gratar inainte ca apa sa patrunda in statie pentru ca sistemul sa poata functiona eficient. De aceea este bine sa se reaminteasca personalului unitatii ca hartia igienica nu se arunca in toalete.

Altfel gratarele de la intrare trebuie curatate foarte des.

In hoteluri sau in unitati asemanatoare daca exista la scurgerile de la spalatorie sa se anexeze site pentru a retine fibrele textile de la prosoape etc.

Pentru unitatile unde bucatariile sunt de capacitati mari trebuie amplasate la scurgeri trape pentru retinerea grasimilor.

Este foarte important ca aceste grasimi sa fie retinute cat mai aproape de sursa pentru ca sistemul sa functioneze cat mai eficient. In caz contrar aceste grasimi in sectiunea de sedimentare vor ingreuna sedimentarea si vor determina plutirea la suprafata a materiilor poluante.

6. PUNEREA / SCOATEREA DIN FUNCTIUNE A STATIEI DE

EPURARE

Pentru punerea in functiune a Statiei de Epurare, trebuie sa se tina seama de

urmatoarele etape:

Este important ca toate echipamentele din cadrul sistemului sa fie verificate

daca sunt pregatite de functionare inainte de punerea in functiune.

Verificati pozitiile cheii de la panoul de comanda electric.

Puneti in functiune suflanta cand nivelul apei din unitatea de epurare ajunge la

0,5 m.


Atentie ca flotorii de nivel sa fie asa cum au fost reglati de catre echipa

furnizoare.

Reglajul pompei de dozare substanta chimica trebuie efectuat conform

calculelor precizate.

Va incepe functionarea.

Pentru a afla daca in sistem s-au format suficiente microorganisme se preleva o

proba de apa din etapa de aerare intr-un recipient transparent. Iar daca dupa o

jumatate de ora, in proba de apa in proportie de 1/5 se acumuleaza namol activ

si apa de la suprafata este limpede, fara sedimente si fara miros inseamna ca

exista o cantitate suficienta de microorganisme.

Punerea in functiune este strans legata de calitatea apei uzate, dar in conditii

normale aceasta perioada nu ar trebui sa depaseasca 15 zile. In perioada de

punere in functiune calitatea apei de la iesirea statiei se va imbunatati pe zi ce

trece pana va ajunge la calitatea ceruta.

In momentul in care se face pornirea statiei:

Se verifica starea echipamentelor si se va intocmi un Jurnal de interventii si

reparatii a statiei (Anexa Nr. 6) in care se vor bifa ca s-au verificat

echipamentele;

Se va trece in Jurnal data in care statia a fost pornita;

Substantele vor fi aduse in recipiente corespunzatoare cu inscriptie si

modalitate de dozaj;

In cazul in care PIF-ul se face la o alta data decat cea de verificare, Beneficiarul

va trebui sa faca o notificare cu cel putin 5 zile lucratoare inainte;

In cazul in care se face PIF-ul statiei echipa va sta cel putin 1 zi dupa pornirea

echipamentelor pentru a observa si remedia problemele aparute (acestea

trebuie trecute intr-un jurnal de interventie care va ramane la beneficiar si

furnizor);

La cel mult 2 luni sa aiba obligatia de a reveni la statie pentru a verifica

integritatea si functionalitatea statiei;


Inainte de punerea in functiune a statiei de epurare trebuie sa se

indeplineasca urmatoarele procedure

PROCEDURI PIESE

Curatare Curatarea filtrului de aer

Curatare

Generala

Indepartarea materiilor straine de pe motor in cazul in

care acestea exista

Pentru scoaterea din functiune a Sistemului de Epurare, trebuie sa se tina

seama de urmatoarele etape:

In cazul in care statia de epurare nu este alimentata pe o perioada lunga si in

situatiile de intretinere unitatea de epurare trebuie scoasa din functiune.

Amestecul de namol activ ramas in unitatea de epurare se va evacua sau se va

indeparta prin vidanjare.

Spalati cu apa curata unitatea de deshidratare a statiei de epurare.

7. ALIMENTAREA CU APA UZATA A STATIEI DE EPURARE

Este important ca alimentarea statiei cu apa uzata sa se faca prin pompare

pentru a pastra sub control debitul si incarcatura de poluanti din apa uzata.

La intrarea in sistem trebuie folosite pompe adecvate cu rotor vortex pentru

pomparea apei uzate.


In cazul in care nu se dispune de pompa vortex trebuie folosita o pompa cu

ventilator activ si in fata acestei pompe sa fie asezat un gratar cu o fanta de 20 mm.

In caz contrar pompa se va infunda foarte des.

Punerea in functiune sau oprirea pompelor se face in functie de indicatoarele

de nivel din cadrul statiei de epurare.

Rotatia pompei trebuie reglata in functie de sistem de la panoul de comanda.

Este important ca debitul pompei sa nu depaseasca debitul total zilnic (1/12) si

inaltimea de pompare sa fie mai mare cu 20 % decat distanta veticala dintre cota de

baza a gropii de pompare si cota de intrare a sistemului ( mai inalta cu 2,70 m fata de

amplasamentul statiei ).

Mai jos sunt date dimensiunile tipice ale gropii de pompare si forma acesteia.

Scopul acestei proiectari este ca apa uzata sa fie preluata imediat fara asteptare

spre a fi epurata, perioadele de functionare ale pompei sa fie adecvate si formarea

de volum stoc pentru debitele soc.

In general volumul de retinere apa a gropii de pompare trebuie sa fie cel putin

1/16 din debitul total zilnic.

In groapa de pompare trebuie sa se instaleze canalul de reversare pentru

siguranta.

Pompa trebuie sa functioneze 30 minute dintr-o ora cand debitul este normal (

1/16 din debitul total ) si sa fie reglata astfel incat intr-o ora sa efectueze cel mult 6

porniri.


Linia de pompare trebuie construita in functie de diametrul de iesire al pompei,

se va alege viteza de pe linia de pompare la 1m/sec.

Indiferent de diametrul liniei de pompare finalizarea trebuie sa se faca cu o

reductie adecvata diametrului tevii de intrare asa cum se arata si in schita de tevarie

a statiei de epurare.

In situatia in care groapa de pompare este departe trebuie sa va consultati cu

firma furnizoare pentru a alege diametrul si tipul de teava ce va avea pierderile cele

mai mici.

In cazul in care pompele sunt alimentate de la panoul de comanda nu trebuie sa

se omita reglarea releelor termice in functie de amperajul pompei si verificarea

sensului de rotatie.

8. INTRETINEREA STATIEI DE EPURARE

Este important ca inaintea oricarei lucrari de inlocuire sau intretinere sa se inchida electricitatea, aerul cu presiune, apa cu presiune, apele de intrare si iesire ca masuri de prevenire.

Trebuie inchise sectiunile necesare si puse indicatoare de atentionare.

Aceste masuri sunt neaparat necesare pentru prevenirea accidentelor.


Trebuie efectuate periodic lucrarile de intretinere, observatie, verificare.

Evitati executarea de lucrari de slefuire, sudare, taiere in locul

unde se afla statia de epurare monobloc.

Pentru orice lucrare de intretinere trebuie anuntat in prealabil operatorul.

Statia nu trebuie sa functioneze cu alte ape uzate decat cele conform carora a fost alcatuit proiectul acesteia.

Sistematic suruburile pot slabi si este important sa le fie verificata etanseitatea periodic.

La finalul unei interventii trebuie verificat daca sistemele de siguranta sunt in functiune.

Piesele care nu sunt in buna stare trebuie schimbate imediat.

Este important sa se utilizeze doar piesele de schimb originale ale producatorului.

Producatorul nu-si asuma responsabilitatea pentru defectiunile cauzate de folosirea de piese de schimb de alta origine.


TABEL INTRETINERE STATIE DE EPURARE

PERIODICITATE INTRETINERE PIESE SISTEM INTRETINERE

Intretinere continua Toate piesele sistemului Intretinerea se va face intr-un mediu fara vibratii, praf sau substante chimice.

De la 6 luni pana la 2 ani Toate piesele sistemului Se vor respecta precautiile de mai sus.

De la 6 luni pana la 2 ani Motor

Se va verifica cablul dintre motor si cutia de cleme in cazul in care acesta exista si etanseitatea racordurilor de cablu. Se va controla daca exista defectiuni. Daca va fi nevoie se va deconecta cablul.

REVIZIA STATIEI DE EPURARE MONOBLOC

Sistemul nu trebuie modificat in niciun fel si nici sa nu i se adauge echipamente in plus fara acordul furnizorului. Pentru orice modificare trebuie obtinut acordul furnizorului.

CURATAREA STATIEI DE EPURARE

In timpul curatarii apa sau apa cu presiune nu trebuie indreptata direct spre panoul electric, motor, reductor,vane si senzori,cadre.

Trebuie curatate materiile poluante rezultate in urma efectuarii lucrarilor de mai jos:


1 - Lubrifiere 2 - Curatarea cu detergent 3 - Intretinere NIVEL DE ZGOMOT

Nivelul de zgomot continuu al sistemului este mai mic de 80 dB.

9. REGULI DE SIGURANTA A STATIEI DE EPURARE

9.1. INDICATII PENTRU SIGURANTA

Este important sa se aplice regulile de siguranta de baza pentru ca statia de epurare monobloc sa functioneze eficient, fara riscuri si fara accidente.

Regulile de siguranta trebuie sa fie bine cunoscute de catre persoana responsabila de sistem.

In plus trebuie luate in considerare si regulile de siguranta generale si cele de prevenire a accidentelor.

9.2. RESPONSABILITATILE PROPRIETARULUI SISTEMULUI

Este important ca personalul care se ocupa de statie sa fie instruit si sa cunoasca regulile de baza in prevenirea accidentelor si de siguranta.

Operatorul trebuie sa verifice periodic aplicarea constanta a regulilor de siguranta.

9.3. RISCURILE DIN TIMPUL FUNCTIONARII SISTEMULUI

Statia de epurare Monobloc AquaClean a fost proiectata conform regulilor de siguranta. Astfel ca functionarea fara a se tine cont de aceste reguli poate determina aparitia de defectiuni. Sistemul :


Trebuie utilizat doar in scopul pentru care a fost proiectat. Trebuie sa functioneze conform regulilor de siguranta.

Defectiunile ce pot cauza functionarea in nesiguranta a sistemului VALROM trebuie imediat remediate.

9.4. UTILIZAREA IN SCOP ADECVAT

Statia de epurare monobloc este proiectata pentru a

epura apa uzata cu parametri inscrisi in contract.

Furnizorul nu-si asuma responsabilitatea pentru utlizarile statiei in mod neadecvat.

Pentru o utilizare corecta a sistemului trebuie efectuate cele de mai jos: Trebuie luate in considerare toate indicatiile din acest manual. Trebuie respectate intretinerea si verificarile periodice conform manualului.

10. INTERVENTII SI REPARATII STATIE DE EPURARE

10.1. TABEL VERIFICARE PERIOADA DE INTRETINERE

LUCRAREA EXECUTATA PERIOADA DE INTRETINERE


Verificarea vizuala a apei de la iesire Zilnic

Verificarea functionarii si aplicarea indicatiilor de intretinere

a suflantelor Zilnic

Controlul functionarii pompei de clorura de fier Zilnic

Verificarea depozitului de clorura de fier Zilnic

Indepartarea namolului in functie de program Zilnic

Analiza de laborator a apei de la iesire La 6 luni

Revopsirea statiei La 6 luni

10.2. TABEL DEPISTAREA SI REPARAREA DEFECTIUNILOR

OBSERVATII CONTROL SOLUTIE

Nu exista apa de iesire Se alimenteaza statia cu apa

uzata? (h) Trebuie verificate pompele de alimentare cu apa.

Statia emana miros Suflanta functioneaza?(h)

Trebuie depistata cauza nefunctionarii. Se aplica

indicatiile de intretinere a suflantei. Daca

defectiunea nu se remediaza trebuie anuntat

furnizorul.

Apa de la iesire este tulbure Apa este de culoare

maronie?(e)

Este posibil ca la debitul maxim incarcatura de

poluanti sa fie prea mare sau senzorii de nivel sa se

fi avariat si trebuie verificati.

Apa de intrare nu difera de cea

de la iesire

Se efectueaza analiza apei

de la intrare.

Este posibil ca in apa sa se gaseasca si alti poluanti

decat cei menajeri. Trebuie depistata sursa acestor

poluanti si stopata amestecarea lor cu apa

menajera. Sistemul trebuie golit si repus in

functiune.

10.3. TABEL DE VERIFICARE ECHIPAMENTE

Aceste verificari urmeaza a fi efectuate de catre responsabilul statiei de epurare.


Operatorul va nota toate observatiile facute intr-un Jurnal de evidenta a

interventiilor in statia de epurare.

In jurnalul de interventii se vor trece toate interventii facute atat de personalul furnizorului cat si interventiile facute de catre operatorul statiei de epurare.

Vor fi mentionate toate operatiunile si evenimentele: caderi de tensiune, inlocuire pompe, vopsire, etc. Evidenta juranului se va face de la data verificarii tehnologice a echipamnetelor.

Orice interventie la unitatea de epurare va fi mentionata in detaliu, insotita de observatii, data si ora observarii defectiunii (daca este cazul) si data si ora la care defectiunea a fost remediata

LUCRAREA EXECUTATA PERIOADA

VERIFICARE

METODA DE

VERIFICARE DATE VERIFICATE ACTIUNE

PANOU CONTROL Zilnic vizual avarie

sistem

Se verifica starea de

avarie: avarie pompe,

suflante, mixere, etc

GRATAR COS Zilnic vizual incarcare gratar

rar Daca este incarcat se va curata

BAZIN

OMOGENIZARE Zilnic vizual

Daca este la nivel de preaplin se verifica

pompele de alimentare

Se verifica gura de deversare a statiei si

emisarul ( sa nu fie peste nivelul

conductei de deversare);

Se verifica existenta clapetei de sens

POMPE DOZAJ - UV 3 Zile vizual Se curata UV-ul prin pornirea pompei de

dozaj acid citric

Se verifica existenta substantelor. Daca

nu exista se vor prepara substante

conform Manualului, nu se prepara

pentru mai mult de 15 zile de folosire;


LUCRAREA EXECUTATA PERIOADA

VERIFICARE

METODA DE

VERIFICARE DATE VERIFICATE ACTIUNE

Se verifica functionalitatea pompei

POMPE DOZAJ - FeCl3 3 Zile vizual Se verifica functionalitatea pompei

Se verifica nivelul substantelor si in cazul

in care nu exista se vor comanda

SUFLANTE Saptamanal vizual filtru &

suruburi

Daca nu functiuneaza se

verifica panoul control (perioada de

linistire). Se

asteapta 20 minute si daca nu intra in

functiune se anunta VALROM

INDUSTRIE

TEVI Saptamanal vizual etanseitate

ROBINETI -

Alimentare reactor Zilnic vizual Deschis /inchis

ROBINETI -

Recirculare namol Zilnic vizual Deschis /inchis

ROBINETI -

Reactor Zilnic vizual Deschis /inchis

REACTOR - General Zilnic vizual Nivel apa

10.4. TABEL DEPISTAREA SI REPARAREA DEFECTIUNILOR

SUFLANTEI

OBSERVATIE CAUZA SOLUTIE

Daca exista zgomote de

lovituri sau anormale.

Eroare reglaj timp

ventilator Trebuie reglate perioadele de functionare (furnizor).

Zgomot de tremur la

sasiu si tevi

Trebuie verificate cauciucurile de legatura si legaturile

elastice ale tevilor si daca este necesar vor fi inlocuite. Se

controleaza valva de siguranta.


Cresterea presiunii Se verifica daca exista blocaj la tevi.

Cresterea temperaturii Infundarea filtrului Filtrul trebuie curatat sau schimbat.

10.5. DEPISTAREA SI REPARAREA DEFECTIUNILOR POMPEI DE

DOZARE

Curatarea pompei de dozare trebuie pregatita cu apa dedurizata. In mod contrar pompa se poate bloca datorita cristalizarii.

In cazul in care in timpul functionarii statiei de epurare monobloc presiunea va depasi capacitatea pompei, va intra in functiune sistemul automat de protectie.

La prima functionare debitul trebuie reglat astfel incat sa nu depaseasca 50 % din capacitatea

Fig. 29. Pompa de dozare pompei. In cazul in care nu exista nici o neregularitate debitul va putea fi

crescut la 100 %.

Este important ca tancul de substanta chimica sa fie verificat daca este plin, asa cum se precizeaza si in instructiunile de intretinere periodica. Functionarea pe uscat a pompei poate determina defectiuni ireparabile.

Pompa de dozare trebuie curatata o data la 4 luni.


Astfel ca : Bazinul de stocare trebuie umplut cu apa curata si dedurizata si sa functioneze

timp de 5minute. Acelasi procedeu se va aplica si cu HCl (Acid clorhidric) timp de 10 minute.

In afara masurilor de siguranta de la panoul electric pompa de dozare are propria

siguranta si este livrata cu o siguranta de rezerva.

Aceasta siguranta este de 0.315 A pentru pompele de tip A si C. La pompele de tip B si D este de 0.080 A

10.6. PREGATIREA SI EFECTUAREA PROCEDEULUI DE CURATARE

A UNITATII UV

Daca se prefera varianta de dezinfectie cu raze ultraviolete, atunci se va folosi unitatea de sterilizare cu UV. Aceasta este dotata, in plus fata de unitatea propriu-zisa cu lampi UV, cu o vana de control pentru cazurile in care apa trebuie redirectionata (in cazul unor defectiuni ale unitatii).

Este importanat ca in cazul in care trebuie inlocuita o lampa UV, apa epurata din reactor poate fi deviata pe bypass, astfel incat sa nu fie nevoie sa fie intrerupt fluxul tehnologic al statiei doar pentru lucrari la unitatea de sterilizare.

Pentru curatarea unitatii de sterilizare cu raze ultraviolete se foloseste o solutie de acid citric cu concentratia de 30÷40%.

Procedura se efectueaza manual de catre operatorul statiei.

Acesta va strange robinetii de pe conducta de alimentare su apa epurata de la reactoare, pentru a nu permite decat unui debit slab de apa sa treaca prin unitatea de sterilizare.


Va porni pompa de dozare a solutiei de acid citric care va functiona timp de

15÷20 minute. Debitul slab de apa epurata asigura un timp de contact suficient intre apa

amestecata cu solutie si lampile UV. Fig. 30. Sistemul UV in cadrul reactorului

Acest proces se repeta o data pe saptamana, in functie de gradul de epurare al apei. In cazul in care apa este foarte poluata, curatarea unitatii UV se va efectua o data la fiecare 5 zile.

O alta metoda de a curata lampile de ultraviolete este aceea de a intrerupe complet fluxul de apa epurata catre unitatea de deshidratare si de a curate manual lampile, dupa indepartarea acestora din unitatea de sterilizare.

Curatarea manuala se va face cu ajutoarul unui detergent neabraziv, cu mentiunea ca lampile sa nu fie montate in dispozitiv cu urme remanente de detergent.

11. GARANTII SI RESPONSABILITATI PENTRU STATIA DE

EPURARE

Garantia incepe din momentul livrarii.

Statia de epurare monobloc este un sistem de epurare prin proces biologic, proiectat astfel incat apele uzate menajere ce sunt epurate de aceasta sa nu dauneze mediului inconjurator.

Furnizorul isi rezerva toate drepturile de autor pentru acest sistem alcatuit in urma experientelor anterioare.


Toate informatiile, proiectele si alte documente legate de statia de epurare

monobloc AquaClean sunt doar pentru utilizarea dvs.

Aceste informatii nu pot fi folosite pentru alte sisteme si nu pot fi prezentate unor terte persoane fara permisiunea Producatorului.

Statia de epurare Monobloc are o garantie de productie si eficienta de 2 ani .

Orice defectiune excluzand cele ce se datoreaza erorilor de exploatare si

intretinere vor fi remediate gratuit si atunci cand va fi necesar se va schimba echipamentul defect.

Dupa perioada de garantie de 1 an puteti semna un contract de intretinere

anuala contracost cu firma furnizoare pentru intretinerea periodica.

Se iau in considerare regulile generale de vanzare ale producatorului.

Furnizorul nu-si asuma responsabilitatea si nici garantia nu este valabila in cazul accidentelor sau defectiunilor echipamentelor datorate cauzelor de mai jos :

- Utilizarea si intretinerea incorecta, in cazul montajului si

functionarii. - Neutilizarea echipamentelor de protectie sau montajul incorect si functionarea incorecta a echipamentelor de protectie si siguranta. - Efectuarea de modificari in cadrul statiei fara acordul scris al producatorului


- Efectuarea de modificari la motor si la grupul de stimulare (putere, rotatie si tip) fara acordul scris al producatorului. - In cazul avariilor cauzate de neverificarea si intretinerea pieselor erodate. - Repararea sau inlocuirea fara respectarea standardelor. - Patrunderea poluantilor si materiilor straine in statia de epurare Monobloc .

PERICOLUL ENERGIEI ELECTRICE

Toate lucrarile electrice trebuie executate de personal instruit profesional.

Toate echipamentele electrice, conexiunile, cablurile trebuie verificate periodic,

iar cele ce necesita inlocuire vor fi inlocuite.

Panoul de control trebuie neaparat sa fie inchis. Doar in caz de necesitate persoana responsabila poate deschide cu cheia sau cu instrumentul adecvat.

SECTIUNILE PERICULOASE ALE SISTEMULUI

Alimentarea cu energie electrica a statiei trebuie neaparat inchisa pentru a evita eventualele accidente.

In cazul in care statia nu detine echipamente de siguranta riscul accidentelor este mai mare.


DREPTURI INDUSTRIALE

Manualul de exploatare si intretinere este proprietatea exclusiva a firmei

producatoare.

Acest manual de exploatare si intretinere a fost pregatit

pentru personalul de : Montaj

Intretinere

Functionare

Acest manual sau capitolele acestuia nu trebuie multiplicate, distribuite si utilizate.

In cazul in care nu se respecta aceste reguli ne rezervam dreptul de a apela la caile

legale.

12. OBSERVATII SUPLIMENTARE

Staţiile de epurare ape uzate sunt adecvate epurării apelor menajere.

Încercările efectuate asupra bazinelor au dat următoarele rezultate :


TABEL INCERCARI

Determinarea U.M. Rezultat Nivel admisibil

SR EN 12560

Etanşeitate la apă H 48 ore fără

penetraţie > 24 ore

Şoc mecanic număr lovituri cu bila 200 g 3, fără fisuri corespunzător

Rezistenţa la îngheţ-dezgheţ cicluri 3, fără fisuri corespunzător

Clasa de reacţie la foc B(C2) -

INDICATORUL DE CALITATE NTPA 001

Nr. crt. Indicatorul de calitate NTPA 001 U.M. Valorile limita

admisibile Metoda de analiza

1 2 3 4 5

A. Indicatori fizici

1.

Temperatura 1

°C

35

-

B. Indicatori chimici

2. pH unitati

pH 6,5-8,5 SR ISO 10523-97

Pentru Fluviul Dunarea 6,5-9,0

3. Materii in suspensie (MS)2) mg/dm3 35,0 (60,0) STAS 6953-81

4. Consum biochimic de oxigen la 5

zile(CBO5)3)

mg

O2/dm3 20 - 25,0

STAS 6560-82

SR ISO 5815-98

5.

Consum chimic de oxigen - metoda cu

dicromat de potasiu

(CCO(Cr))3)

mg

O2/dm3 70 - 125,0 SR ISO 6060-96




6. Azot amoniacal (NH4+)7) mg/dm3 2,0 (3,0) STAS 8683-70

7. Azot total (N)7) mg/dm3 10,0 (15,0) STAS 7312-83

8. Azotati (NO3-)7) mg/dm3 25,0 (37,0) STAS 8900/1-71

SR ISO 7890/1-98

9 pentru apa de mare: STAS 12999-91

10. Sulfuri si hidrogen sulfurat (S2-) pentru apa

de mare: mg/dm3 0,5

SR ISO 10530-97

SR 7510-97

11. Sulfiti (SO32-) mg/dm3 1,0 STAS 7661-89

12. Sulfati (SO42-) mg/dm3 600,0 STAS 8601-70

13. Fenoli antrenabili cu vapori de apa

(C6H5OH) mg/dm3 0,3 STAS R 7167-92

14. Substante extractibile cu solventi

organici mg/dm3 20,0 SR 7587-96

15. Produse petroliere6) mg/dm3 5,0 SR 7277/1-95

SR 7277/2-95

16. Fosfor total (P)7) mg/dm3 1,0 (2,0) SR EN 1189-99

17. Detergenti sintetici mg/dm3 0,5

SR ISO 7825/1-

1996

SR ISO 7825/2-

1996

18. Cianuri totale (CN) mg/dm3 0,1 SR ISO 6703/1-98

STAS 7685-79

19. Clor rezidual liber (Cl2) mg/dm3 0,2 STAS 6364-78

20. Cloruri (Cl-) mg/dm3 500,0 STAS 8663-70

21. Fluoruri (F-) mg/dm3 5,0 STAS 8910-71

22. Reziduu filtrat la 1050C mg/dm3 2.000,0 STAS 9187-84




23. Arsen (As+)4) mg/dm3 0,1 SR ISO 6595-97

24. Aluminiu (Al3+) mg/dm3 5,0 STAS 9411-83

25. Calciu (Ca2+) mg/dm3 300,0 STAS 3662-90

SR ISO 7980-97

26. Plumb (Pb2+)4) mg/dm3 0,2 STAS 8637-79

27. Cadmiu (Cd2+)4) mg/dm3 0,2 STAS 7852-80

SR ISO 5961-93

28. Crom total (Cr3+ + Cr6+)4) mg/dm3 1,0 STAS 7884-91

SR ISO 9174-98

29. Crom hexavalent (Cr6+)4) mg/dm3 0,1 STAS 7884-91 SR

ISO 11083-98

30. Fier total ionic (Fe2+, Fe3+) mg/dm3 5,0 SR ISO 6332-96

31. Cupru (Cu2+)4) mg/dm3 0,1 STAS 7795-80

32. Nichel (Ni2+)4) mg/dm3 0,5 STAS 7987-67

33. Zinc (Zn2+)4) mg/dm3 0,5 STAS 8314-87

34. Molibden (Mo2+) mg/dm3 0,1 STAS 11422-84

35. Molibden (Mo2+) mg/dm3 0,1 STAS 11422-84

36. Seleniu (Se2+) mg/dm3 0,1 STAS 12663-88

37. Mangan total (Mn) mg/dm3 1,0 STAS 8662/1-96

SR ISO 6333-96

38. Magneziu (Mg2+) mg/dm3 100,0 STAS 6674-77

SR ISO 7980-97


INDICATORUL DE CALITATE NTPA 002



1 2 3 4 5

A. Indicatori fizici

1.

Temperatura 1

°C

40

-

B. Indicatori chimici

2. pH unitati

pH 6,5-8,5 SR ISO 10523-97

Pentru Fluviul Dunarea 6,5-9,0

3. Materii in suspensie (MS)2) mg/dm3 350 (60,0) STAS 6953-81

4. Consum biochimic de oxigen la 5

zile(CBO5)3)

mg

O2/dm3 300

STAS 6560-82

SR ISO 5815-98

5.

Consum chimic de oxigen - metoda cu

dicromat de potasiu

(CCO(Cr))3)

mg

O2/dm3 500 SR ISO 6060-96

6. Azot amoniacal (NH4+)7) mg/dm3 30 STAS 8683-70

7. Fosfor total (P) mg/dm3 5 STAS 10064-75

8. Cianuri totale (CN) mg/dm3 1 SR ISO 6703/1-98

9. Sulfuri si hidrogen sulfurat (S2-) mg/dm3 1 SR ISO 10530-97

10. Sulfiti (SO32-) mg/dm3 2 STAS 7661-89

11. Fenoli antrenabili cu vapori de apă

(C6H5OH) mg/dm3 30 STAS 7167-92

12. Substanţe extractibile cu solvenţi organici mg/dm3 30 SR 7587-96

13. Detergenţi sintetici biodegradabili mg/dm3 25 SR ISO 7875/1,2-96




14. Plumb (Pb2+) mg/dm3 0.5 STAS 8637-79

15. Cadmiu (Cd2+) mg/dm3 0.3 SR 5961/93

16. Crom total (Cr3+ + Cr6+) mg/dm3 1.5 STAS 7884-91 SR ISO

9174-98

17. Crom hexavalent (Cr6+) mg/dm3 0.2 STAS 7884-91

18. Cupru (Cu2+) mg/dm3 0.2 STAS 7795-80

19. Nichel (Ni2+) mg/dm3 1 STAS 7987-67

20. Zinc (Zn2)2) mg/dm3 1 STAS 8314-87

21. Mangan total (Mn) mg/dm3 2 SR 8662/1-96 SR ISO

6333-96

22. Clor rezidual liber (Cl2) mg/dm3 0.5 STAS 6364-78

13. TEMPORIZARE INTRETINERE SI INTERVENTII

ECHIPAMENT DETALII TEHNICE PERIODICITATE VERIFICARI

GRATAR COS GOL 400 * 400 MM, E = 5 MM

ZILNIC

POMPA SUBMERSIBILA - NISIP 4 M3 @ 5 MCA - 0,75 kW - 230V

PERIODIC

MIXER SUBMERSIBIL 1.5 kW - 3P, 1385 rpm ZILNIC

POMPA SUBMERSIBILA ALIMENTARE

REACTOR

54 M3/H, 1.85 KW, 2900 RPM

ZILNIC



REACTOR BIOLOGIC H = 2.90 m, l = 2,20 m, L = 13 M ZILNIC

SUFLANTA 360 M3/H - 7,5 kW - 300 MBAR/ 1.1 KW

ZILNIC

FLASH MIXER - REACTOR BIOLOGIC 1380 RPM – 1.1 KW – 3P ZILNIC

DIFUZOARE TUBULARE 2 - 10 M3 AER/H

ZILNIC

POMPA CENTRIFUGA - EXCES NAMOL 1,1 kW /100 -550 l/min, h= 9.5 PERIODIC

POMPA CENTRIFUGA - RECIRCULARE

NAMOL

100 - 950 L/MIN, 15-7.5 MCA, 2.2 KW

ZILNIC

CABINA DE ECHIPAMENTE 12 M COMPLET IZOLATA

ZILNIC

UNITATE DOZARE FeCl3 200 LT - 240V, 5 BAR, 5 L/H 100LT

PERIODIC

UNITATE DOZARE CITRIC ACID 5LT/H@5 BAR, 16 W, TANC

100LT PERIODIC

UNITATE DOZARE POLIELECTROLIT 0,18KW, 150LT/H @ 2BAR - 250 PERIODIC

BAZIN INGROSARE NAMOL 1500 LT

PERIODIC

FLASH MIXER - BAZIN INGROSARE NAMOL 1.1 kW - 380 V - 50 Hz PERIODIC

MONOPUMP - ALIMENTARE FILTRU PRESA 1,5 KW - 3P

PERIODIC

FILTRU PRESA 630x630 - 10 PLACI - 1,5 KW - 3P

PERIODIC

POMPA ALIMENTARE UNITATE DESHIDRATARE CU SACI

100-550 L/MIN, 9.5 MCA, 1.1 KW

PERIODIC

UNITATE DESHIDRATARE CU SACI

6 SACI

PERIODIC

SISTEM DE DEZINFECTIE CU UV 3”

ZILNIC



DEBITMETRU 4” ZILNIC

PANOU DE COMANDA ZILNIC


14. JURNAL INTRETINERE SI INTERVENTII

DATA ECHIPAMENT INTERVENTIE MENTIUNI


Procedura livrare, montaj, PIF si instructaj personal statii epurare

monobloc AquaCLEAN

Livrarea echipamentelor: 1. Furnizorul va trimite o Lista de echipamente cu tipul, seria si numarul

echipamentelor inainte cu 5 zile de livrarea statiei (vezi Anexa Nr. 1);

2. Lista de echipamentele se va verifica de catre DZP cu lista de

echipamente din contractul semnat;(Anexa Nr 2 a Contractului de vanzare-cumparare)

3. La receptia statiei de epurare vor fi prezenti in mod obligatoriu un

delegate de la Valrom Industrie si unul de la Beneciar / Antreprenor.. In baza Anexei Nr. 1 se va intocmi PV de receptie (Anexa Nr. 2). Se va semna in ziua livrarii cu mentiunea ca starea echipamentelor se vor verifica intr-o luna. Echipamentele lipsa se vor nota si impreuna cu furnizorul se va stabili data pana cand vor fi aduse;

4. Dupa receptia statiei se va face un Proces Verbal de Predare –

Primire (Anexa Nr. 3) cu beneficiarul/antreprenorul in care se vor nota echipamentele livrate;

5. In maxim 5 zile de la data livrarii echiapamentelor furnizorul va pune la

dispozitie Manualul de intretinere si utilizare a statiei de epurare (cu seriile si tipul echipamentelor livrare). In manual trebuie sa fie prevazut - modalitea de intretinere cand nu sunt utilizate echipamentele; explicat fiecare buton si compartiment; trebuie fotografiat si trecut in manual cu explicatie, panoul de comanda, interventii si modalitati de remediere;

La montajul echipamentelor:

1. Modalitatea de instalare si traseele tevilor se va face cu acordul

Beneficiarului si a Furnizorului;tevile supraterare vor fi izolate pentru e preveni inghetul pe sezonul rece;


2. La momentul montajului in mod obligatoriu va fi fata si o persoana de

la Antreprenor /Beneficiar care va lua la cunostinta de toate etapele montarii si traseelor statiei de epurare;

3. Se va face o Fisa de montaj (Anexa Nr. 4) in care se va verifica de

catre Valrom Industrie si Beneficiar calitatea acestora; in cazul in care nu se vor monta toate echipamentele se va trece o data de rezolvare a problemei;

4. Trebuie sa se asigure functionalitatea si pe timp de sezon rece;

La momentul in care se face PIF-ul si/sau se verifica utilajele:

1. In momentul in care se face pornirea statiei:

- se verifica starea echipamentelor si se va intocmi un “Jurnal de

interventii si reparatii” a statiei (Anexa Nr. 7) in care se vor bifa ca s-au verificat echipamentele;

- se va trece in “Jurnalul de interventii si reparatii “data in care statia a fost pornita;

- substatele vor vi aduse in recipient corespunzator cu inscriptiile si modalitatile de dozaj;

- in cazul in care “PIF-ul “(Anexa Nr. 8) se face la o alta data decat cea de verificare, Beneficiarul va trebui sa faca o notificare cu cel putin 5 zile lucratoare inainte;

- in cazul in care se face PIF-ul statiei, echipa va sta cel putin 1 zi dupa pornirea echipamentelor pentru a observa si remedia problemele aparute (acestea trebuie trecute in Jurnaul de interventii si reparatii care va ramane la Beneficiar si Valrom Industrie);

- la cel mult 2 luni sa aiba obligatia de a reveni la statie pentru a verifica integritatea si functionalitatea statiei;


Instructajul personalului: 1. Parte teoretica - minim 3 ore, prezentare flux si modalitate de

functionare, prezentare Manual de intretinere si utilizare;

2. Parte practica - minim 2 ore – prezentare echipamente; operatorul va

porni si opri statia fara nici un ajutor, deshidratarea se va face ulterior impreuna cu furnizorul de statie;

3. Un chestionar de evaluare (in cazul in care persoana nu are abilitati se

va comunica pe chetionarul de evaluare desemanarea de catre beneficiar a altei persoane)

4. Se va intocmi un PV de instructaj (Anexa Nr. 9) - va fi semnat de

persoana desemnata de Beneficiar, de instructor si Valrom Industrie;

5. Va fi predat Manualul de utilizare si intretinere;

6. Se va intocmi un Tabel de evidenta zilnica de activitati pe care

operatorul trebuie sa o semneze in fiecare zi sau cand este cazul conform Manualului de utilizare si intretinere .

Listei de activitati verificare statie;

7. Personalul Valrom Industrie se va asigura lunar ca se respecta

Tabelul de evidenta zilnica (anexa nr 6) si Lista de actvitati (anexa nr 5), in caz contrar se va nota in fisa Tabelul de evident zilnica si semna ca nu s-au respectat instructiunile si pot duce la pierderea garantiei;

Dupa o perioada de 6 luni de la PIF se va evalua functionalitatea statie de catre o echipa formata din reprezentant Valrom Industrie si Beneficiar.


Anexa Nr. 1

Echipament

Cant

Marca produslui

Serie produs

GRATAR MANUAL 1 MARKA E=5MM / INOX / ( 450*450*300)

POMPA SUBMERSIBILA – NISIP 2 MARKA DIMENSIUNE GOL 400 * 400

MIXER SUBMERSIBIL ( PUT ) 2 FLYGT 1,50 kW

POMPA SUBMERSIBILA - ALIMENTARE REACTOR 4 WILO 54 M3 @ 16MCA - 1.85 kW, 2900 RPM

REACTOR BIOLOGIC 4 MARKA TEVARIE SUB PAMANT / TANK H=2.90 MT - L=13.00

SUFLANTA 1 FPZ 1.1 KW, 2790 RPM

FLASH MIXER - REACTOR BIOLOGIC 4 GEMAK / YILMAZ 1.1 kW, 1380 RPM

BIOFILM 4 CHRISTIAN STOHR

POMPA CENTRIFUGA - EXCES NAMOL 1 CITY 50 - 250 L/MIN, H = 7.5 - 2, 2900 RPM

POMPA CENTRIFUGA - RECIRCULARE NAMOL 4 EBARA DWO 300 100 - 950 L/MIN - 2.2 KW, 3 ~, H = 15.5 - 7.5 M

POMPA SUBMERSIBILA - EVACUARE APA 4 CITY 30 m3/h @3 mca - 1.5 kW

IZOLATIE REACTOR BIOLOGIC CABINA DE ECHIPAMENTE 1 VILLA L=12 M COMPLET IZOLATA


Echipament

Cant

Marca produslui

Serie produs

UNITATE DOZARE FECL3 4 EMEC 100 LT - 240V - 16 W - 5 lt/h@5 BAR

UNITATE DOZARE POLIELECTROLIT 1 ICME / DOSEURO/ GAMAK 100 LT - 3P - 0,18 kW - 150 LT/H/ 0.55 KW

TANC INGROSARE NAMOL 1 ROMTAS 1500 LT

FLASH MIXER - TANC INGROSARE NAMOL 1 GEMAK / YILMAZ 1.1 kW

MONOPUMP - ALIMENTARE FILTRU PRESA 1 KAMON / GAMAK 1,5 KW

FILTRU PRESA 1 TURMA 800*800 - 15 PLACA, 7.5 KW

SISTEM DE DEZINFECTIE CU UV 4 FOKUS 3", 0.6 KW

DEBITMETRU 4 ENDRESS 3", PN 16

PANOU DE COMANDA 1 MARKA


PROCES VERBAL DE RECEPTIE A MARFII

REZULTATUL RECEPTIEI

MARFA CORESPUNDE DOCUMENTULUI MARFA NU CORESPUNDE DOCUMENTULUI

MINUSURI NR DENUMIRE PRODUS UM CNT EXPLICATII

1.

2

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

PLUSURI NR DENUMIRE PRODUS UM CNT EXPLICATII

1.

2

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

NECONFORMITATI NR DENUMIRE PRODUS UM CNT EXPLICATII

1.

2

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.


Observatii

AM PREDAT, AM PRIMIT,

(Nume si prenume, functie, semnatura) (Nume si prenume, functie, semnatura)

…………………………………… …..................................


PROCES VERBAL DE PREDARE PRIMIRE ECHIPAMENTE STATIE DE

EPURARE

MECANO-BIOLOGICA

Incheiat azi,..................., intre SC VALROM INDUSTRIE SRL reprezentata prin .......................... si

SC NEYSERV INTERNATIONAL SRL reprezentata de ...................................

Au fost predate echipamentele statiei de epurare conform tabelului de mai jos.

NR. DENUMIRE ECHIPAMENT U.M. CNT MARCA SPECIFICATII

0 1 2 3 4 5

1. GRATAR COS BUC 1 MARKA INOX 45 X 45 X 30 cm / E = 20 mm

3. POMPA NISIP BUC. 2 EBARA 5 m3/h @ 10 mCA / P = 0.75 kw

4. MIXER SUBMERSIBIL ( PUT )

BUC. 2 FLYGT 1.5 kW – 3P

5. MENHOL CAPAC BUC. 8 MARKA 700 mm

6. MENHOL CAPAC BUC. 2 MARKA 500 mm

7.

POMPA SUBMERSIBILA - ALIMENTARE

REACTOR BUC. 4 WILO 15 m3/h @ 8mCA / P =1.3 kw

8. REACTOR BIOLOGIC ST-37 BUC. 4 MARKA 2.2 x 13.00 x 2.90 m (lxLxH)

9. SUFLANTA BUC. 4 FPZ 310 m3/h @ 7.5 kW

10. SUFLANTA BUC. 1 FPZ 88 m3/h @ 1.1 kW

11. FLASH MIXER - REACTOR BIOLOGIC BUC. 4

GAMAK /

YILMAZ 0.55 kw / R = 7.25

12. POMPA RECIRCULARE AMESTEC LICHID BUC. 4 EBARA 6 - 45 m3/h @3 mCA, P = 1.5 kw

13. POMPA CENTRIFUGA EXCES NAMOL BUC. 4 EBARA

6 – 33 m3/h @ 9.5 – 5.1 mCA, P =

1.1 kw


AM PREDAT, AM PRIMIT,


…………………………………… …..................................

14. POMPA SUBMERSIBILA EXCES NAMOL BUC. 1 CITY 5 m3/ h @ 5 mCA / P = 0.56 kw

15. SISTEM SEDIMENTARE TUBULAR BUC. 4 MARKA PVC CF - 19

16. POMPA EVACUARE APA EPURATA BUC. 4 CITY 30 m3/h @3 mca - 1.5 kW - 3P

17. CABINA DE ECHIPAMENTE BUC. 1 VILLA 12 m COMPLET IZOLATA

18. UNITATE DOZARE FECL3 BUC. 4 EMEC 100 lt / 6 lt/h @ 5 bar, P=0.016 kw

19. UNITATE DOZARE ACID CITRIC BUC. 4 FCE 100 LT - 240V - 16 W - 5 lt/h

20. UNITATE DOZARE POLIELECTROLIT BUC. 1

ICME /

DOSEURO 100 LT - 3P - 0,23 kW - 150 LT/H

21. BAZIN INGROSARE NAMOL BUC. 1 ROMTAS 1500 LT

22.

FLASH MIXER - BAZIN INGROSARE

NAMOL BUC. 1

GEMAK /

YILMAZ 1.1 kW

23.

MONOPUMP - ALIMENTARE FILTRU

PRESA BUC 1

KAMON /

GAMAK 1 m3/h1@ 80mCA, 5 KW - 3P

24. FILTRU PRESA BUC. 1 TURMA

800X800 cm - 15 PLACI - 1,5 KW -

3P

25. POMPA ALIMENTARE FILTRU CU SACI BUC. 1 EBARA 6 SACI

26. POMPA CAMIN COLECTOR BUC 1 CITY 5 m3 @ 10 mCA - 0,75 kW - 230V

27. SISTEM DE DEZINFECTIE CU UV BUC 4 FOKUS 3"

28. DEBITMETRU BUC 4 ENDRESS 4”

29. PANOU DE COMANDA BUC 1 MARKA


Anexa Nr 4

Fisa de montaj

Echipament

Cant

Marca produslui

Serie produs

GRATAR MANUAL 1 MARKA E=5MM / INOX / ( 450*450*300)

POMPA SUBMERSIBILA – NISIP 2 MARKA DIMENSIUNE GOL 400 * 400

MIXER SUBMERSIBIL ( PUT ) 2 FLYGT 1,50 kW

POMPA SUBMERSIBILA - ALIMENTARE REACTOR 4 WILO 54 M3 @ 16MCA - 1.85 kW, 2900 RPM

REACTOR BIOLOGIC 4 MARKA TEVARIE SUB PAMANT / TANK H=2.90 MT - L=13.00

SUFLANTA 1 FPZ 1.1 KW, 2790 RPM

FLASH MIXER - REACTOR BIOLOGIC 4 GEMAK / YILMAZ 1.1 kW, 1380 RPM

BIOFILM 4 CHRISTIAN STOHR

POMPA CENTRIFUGA - EXCES NAMOL 1 CITY 50 - 250 L/MIN, H = 7.5 - 2, 2900 RPM

POMPA CENTRIFUGA - RECIRCULARE NAMOL 4 EBARA DWO 300 100 - 950 L/MIN - 2.2 KW, 3 ~, H = 15.5 - 7.5 M

POMPA SUBMERSIBILA - EVACUARE APA 4 CITY 30 m3/h @3 mca - 1.5 kW

IZOLATIE REACTOR BIOLOGIC


CABINA DE ECHIPAMENTE 1 VILLA L=12 M COMPLET IZOLATA

UNITATE DOZARE FECL3 4 EMEC 100 LT - 240V - 16 W - 5 lt/h@5 BAR

UNITATE DOZARE POLIELECTROLIT 1 ICME / DOSEURO/ GAMAK 100 LT - 3P - 0,18 kW - 150 LT/H/ 0.55 KW

TANC INGROSARE NAMOL 1 ROMTAS 1500 LT

FLASH MIXER - TANC INGROSARE NAMOL 1 GEMAK / YILMAZ 1.1 kW

MONOPUMP - ALIMENTARE FILTRU PRESA 1 KAMON / GAMAK 1,5 KW

FILTRU PRESA 1 TURMA 800*800 - 15 PLACA, 7.5 KW

SISTEM DE DEZINFECTIE CU UV 4 FOKUS 3", 0.6 KW

DEBITMETRU 4 ENDRESS 3", PN 16

PANOU DE COMANDA 1 MARKA

Valrom Industrie Beneficiar


………………………………………… …………………………………………….

Echipament

Cant

Marca produslui

Serie produs


Anexa Nr 5 Lista de activitati

Cod Lucrare

Lucreare executata

Perioada verificare

Metoda verificare

Date verificare

Actiune

1

Panou control Zilnic Vizual Avarie sistem Se verifica starea de avarie: avarie pompe, suflante, mixere, etc

2

Gratar rar Zilnic Vizual Incarcare gratar rar

Daca este incarcat se va curata

3 Zilnic Vizual Nivel apa Daca este la nivel de preaplin se verifica pompele de alimentare Se verifica gura de deversare a statiei si emisarul ( sa nu fie peste nivelul conductei de deversare); Se verifica existenta clapetei de sens

4 Sterilizare UV 3 zile vizual Curatare UV Se verifica lampa UV

5 Pompe dozaj FeCl3

3 zile Vizual Substante

pompa

Se verifica existenta substantelor. Daca nu exista se vor prepara substante conform Manualului, nu se prepara pentru mai mult de 15 zile de folosire; Se verifica functionalitatea acesteia

6 suflante Saptamanal vizual Filtru si suruburi Daca nu functiuneaza se verifica panoul control (perioada de linistire). Se asteapta 20 minute si daca nu intra in functiune se anunta VALROM INDUSTRIE

7 tevi saptamanal vizual etanseitateNu trebuie sa exsiste

scurgeri

8 Robineti alimentare reactor

zilnic viual Deschis/inchis Robinetii de la alimentare reactor


trebuie sa fie pozitionati pe deschis

9 Robineti recirculare

Zilnic vizual Deschis/inchis İn cazul in care nu se foloseste deshidratarea pozitia robinetilor de pe conducta de namol care intra in reactor trebuie sa fie pe inchis

10 Robineti reactor Zilnic Vizual Deschis/inchis Se verfica daca robinetii pentru golire compartimente reactor sunt in pozitia inchis si nu au scurgeri

11 reactor Zilic Vizual Nivel Apa Se verifica fiecare compartiment in parte, se verifica gurile de varsare dintr-un compatiment in celalalt sa nu fie infundate. In cazul in care apa revarsa peste reactoare se va opri pompa de alimentare, mixerul si suflanta reactorului pana la remedierea problemei Se verifica daca nu prezinta gheata la nivel superficial, caz in care se va sparge;

12 Reactorcompartiment sedimente

saptamanal imhof Nivel namol İn cazul in care se constata ca este necesare deshidratarea se va pregati operatiunea de deschidare si executa

13 Apa evacuata lunar vizual Claritatea apei Din caminul de evacuare se va verfica

claritatea apei

14 evacuare lunar vizual Nu exsista blocaje

Se va astepta pana cand este evacuta

apa pentru a verifica evacuarea

15 Analiza apa 6 luni proba epurare


Anexa Nr 6

TABEL EVIDENTA - ACTIVITATI de verificare

STATIE EPURARE MBBR 1400 m3 / ZI Locatia: CALARASI, REPUBLICA MOLDOVA

Nr. Activitate Frecventa

1 Verficare functionalitate statie epurare zilnic

2 Intervenit asupra echipamentelor (curatare, calibrare, etc) 3 zile

Data Ora Activitati desfasurate Semnatura

Verificat si observatii

Responsabil sector

(data / ora / obs. / semnatura)


ANEXA Nr 7

JURNAL DE INTERVENTII SI REPARATII

STATIE DE EPURARE MONOBLOC ………………………………………….

MBBR 1400 m3 CALARASI


In jurnalul de interventii se vor trece toate interventii facute atat de personalul

furnizorului cat si interventiile facute de catre operatorul statiei de epurare. Vor fi

mentionate toate operatiunile si evenimentele: caderi de tensiune, inlocuire

pompe, vopsire, etc. Evidenta juranului se va face de la data verificarii tehnologice

a echipamnetelor. Orice interventie la unitatea de epurare va fi mentionata.

Date UNITATE EPURARE:

LOCALITATE

CALARASI

TIP EPURARE MBBR – 1400 m3/ZI

DATA LIVRARE

ECHIPAMENTE

Nume Prenume/Semnatura

DATA MONTAJ

ECHIPAMENTE


DATA PIF

ECHIPAMENTE


OPERATORUL STATIEI NUME PRENUME


DATA ECHIPAMENT MOD REZOLVARE ALTE MENTIUNI


ANEXA NR. 8

PROCES VERBAL DE PUNERE IN FUNCTIUNE

Incheiat astazi ........................................., intre S.C. NEYSERV INTERNATIONAL

S.R.L., cu sediul in Bucuresti, Bd. Decebal, Nr. 14, Bl. S6, Ap. 41, Sector3,

reprezentata

prin..............................................................................................................................

., in calitate de executant al punerii in functiune al echipamentului, si S.C.

VALROM INDUSTRIE S.R.L., reprezentata prin..................................................in

calitate de client.

A fost livrat, montat si pus in functiune echipamentul STATIA DE EPURARE TIP MBBR cu capacitate de 1400 m3/zi, CONFORM CONTRACT NR 14, ANEXA 3, CAPITOL 41 livrat cu factura nr ............../..................., situat in localiatea CALARASI, REPUBLICA MOLDOVA .

Echipamentul a fost:

Instalat

fara obiectiuni

cu obiectiuni


Observatii :

S.C. VALROM INDUSTRIE S.R.L. S.C. NEYSERV INTERNATIONAL S.R.L.


ANEXA Nr 9

PROCES VERBAL DE INSTRUIRE Nr. .......... din ..............................

1. Tematica instruirii: 2. Tip Proba: 3. Instructor: 4. Participanti:

Nr.

crt.

Nume si prenume

Functia

Semnatura

5. Observatii: ....................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................


Bucuresti - Sediul Central: Bdul. Preciziei, nr 28, sector 6, 062204,

Telefon: 021.317.38.00; 031.711.13.13; 0372.122.001;

Fax: 021.317.38.10;

e-mail : [email protected]

manual statii epurare

Documents