manifestarile clinice ale diabetului experimental

6
51 Kavanagh R.N., Darcey T.M., Lehmann D., Fender D.H. 11. Evaluation of method for three- dimensional localization of electrical sources in the human brain // IEEE Trans. Biomed. Eng. 1978; 25: 421-429. Levisohn L., Cronin-Golomb A., Schmahmann J.D. 12. Neuropsychological consequences of cerebellar tumour resection in children: cerebellar cognitive affective syndrome in a pediatric population // Brain. 2000; 123: 1041-1050. Melik-Moussian A.B. 13. On the peculiarities of cerebello-thalamic connections. In.: Neuronal mechanisms of integrative action of the cerebellum. Yerevan. 1979; 40-41. Schmahmann J.D. 14. Dysmetria of thought. Clinical consequences of cerebellar dysfunction on cognition and affect // Trends. Cognit. Sciences. 1998; 2: 362-370. Schmahmann J.D., Pandya D.N 15. . The cerebrocerebellar system. The cerebellum and cognition. // Int. Rev. Neurobiol. 1997; 41: 31-60. Артарян А.А. 16. Опухоли мозжечка у детей (клиника, диагностика, хирургическое лечение). М., «Медицина». 1979; 173 с. Бекая Г.Л. 17. Мозжечковый контроль интегративной деятельности. Дисс. д.б.н. Ереван. 1990. Бекая Г.Л., Немсадзе Н.Д. 18. Взаимоотношения мозжечка с лимбической системой. В кн: Вопросы Нейрофизиологии эмоции и цикла бодрствование-сон. Тбилиси. 1974; 177-187. Гнездицкий В.В. 19. Обратная задача ЭЭГ и клиническая электроэнцефалография. М. 2004; 624 с. Сукнидзе У.Т., Бекая Г.Л. 20. Влияние раздражения фастигиального ядра на условно- рефлекторную деятельность и отсроченные реакции // Сообщ. АН ГССР. 1974; 73:173-176. Фанарджян В.В. 21. О нейронной организации систем мозжечка. Л. «Наука». 1975. Экклс Дж. 22. Тормозные пути центральной нервной системы. М.: Мир, 1971; 168 с. MANIFESTĂRILE CLINICE ALE DIABETULUI EXPERIMENTAL LA ŞOBOLANII ALBI DE LABORATOR PE FONDUL ADMINISTRĂRII SPIRULINEI CRESCUTE PE APE REZIDUALE Iurie Bacalov, Sergiu Dobrojan Universitatea de Stat din Moldova Introducere Actualmente, diabetul zaharat a devenit o problemă de Sănătate Publică atât în ţările dezvoltate, cât şi în curs de dezvoltare, evidenţiindu-se ca o maladie „în ofensivă planetară” [11]. Creşterea mortalităţii populaţiei cauzată de diabetul zaharat este însoţită de o schimbare în evoluţia clinică a bolii. Dacă printr-un tratament corespunzător se evită complicaţiile cronice ale diabetului, aspectul general al pacientului este normal, iar starea funcţională a diferitor sisteme îi permite o activitate cotidiană perfectă. Evoluţia clinică de mai departe depinde de secreţia restantă a insulinei. În cazul în care se înregistrează

Upload: aleksandra-tz

Post on 27-Sep-2015

212 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

Manifestarile Clinice Ale Diabetului Experimental

TRANSCRIPT

  • 51

    Kavanagh R.N., Darcey T.M., Lehmann D., Fender D.H.11. Evaluation of method for three-

    dimensional localization of electrical sources in the human brain // IEEE Trans. Biomed. Eng. 1978; 25:

    421-429.

    Levisohn L., Cronin-Golomb A., Schmahmann J.D.12. Neuropsychological consequences of

    cerebellar tumour resection in children: cerebellar cognitive affective syndrome in a pediatric population

    // Brain. 2000; 123: 1041-1050.

    Melik-Moussian A.B.13. On the peculiarities of cerebello-thalamic connections. In.: Neuronal

    mechanisms of integrative action of the cerebellum. Yerevan. 1979; 40-41.

    Schmahmann J.D.14. Dysmetria of thought. Clinical consequences of cerebellar dysfunction on

    cognition and affect // Trends. Cognit. Sciences. 1998; 2: 362-370.

    Schmahmann J.D., Pandya D.N15. . The cerebrocerebellar system. The cerebellum and cognition. //

    Int. Rev. Neurobiol. 1997; 41: 31-60.

    ..16. (, , ). ., . 1979; 173 .

    ..17. . . ... . 1990.

    .., ..18. . : -. . 1974; 177-187.

    ..19. . . 2004; 624 .

    .., ..20. - // . . 1974; 73:173-176.

    ..21. . . . 1975. .22. . .: , 1971; 168 .

    MANIFESTRILE CLINICE ALE DIABETULUI EXPERIMENTAL LA OBOLANII ALBI DE LABORATOR PE FONDUL ADMINISTRRII

    SPIRULINEI CRESCUTE PE APE REZIDUALE

    Iurie Bacalov, Sergiu Dobrojan

    Universitatea de Stat din Moldova

    Introducere

    Actualmente, diabetul zaharat a devenit o problem de Sntate Public att n rile dezvoltate, ct i n curs de dezvoltare, evideniindu-se ca o maladie n ofensiv planetar [11].

    Creterea mortalitii populaiei cauzat de diabetul zaharat este nsoit de o schimbare n evoluia clinic a bolii. Dac printr-un tratament corespunztor se evit complicaiile cronice ale diabetului, aspectul general al pacientului este normal, iar starea funcional a diferitor sisteme i permite o activitate cotidian perfect. Evoluia clinic de mai departe depinde de secreia restant a insulinei. n cazul n care se nregistreaz

  • 52

    secreia restant mai mare a insulinei se asigur o decurgere relativ stabil a diabetului zaharat, iar secreia sczut a insulinei evideniaz o evoluie labil a diabetului cu predispunere la hiperglicemii i cetoacidoz [12].

    Complicaiile care survin n decursul progresrii diabetului zaharat reprezint motivul cheie ce duce la aprofondarea investigaiilor tiini ce i rezolvarea problemelor patogenezei acestei maladii. Unul din mijloacele de tratare a maladiei este axat pe utilizarea plantelor medicinale. Experimentele realizate de unii cercettori [15, 16] denotc plantele medicinale (brusture, cicoare, ppdie, nuc, dud) manifest aciuni efective n pro laxia i tratamentul diabetului zaharat, deoarece evideniaz efect stimulator asupra celulelor ale insulelor Langerhans; exercit aciune hipoglicemic; elimin surplusul de sruri cu urina; de asemenea aprovizioneaz organismul cu vitamine i microelemente. Dereglarea lor n organism determin modi cri funcionale la nivelul glandelor endocrine care pot favoriza evoluia diferitor forme de diabet zaharat [3].

    De rnd cu plantele superioare o atenie major la moment se acord i celor inferioare, ind utilizate pe larg n scopuri medicale.

    Spirulina platensis face parte din grupa plantelor inferioare care posed un potenial terapeutic destul de nalt manifestat prin proprietile sale anticancerigene, antiviarle, antioxidante, antidiabetice etc. [1, 7, 14]. Eun Hee Lee, Ji Fun Park i coautorii au demonstrat efectul antidiabetic al spirulinei administrat n doza de 0,2 g/zi pacienilor cu diabet zaharat de tipul 2. Astfel la a 12- a zi de administrare se observ o scdere a triglicerolului ( de la 125,8 mg/dl la 98,5 mg/dl), avnd un efect pozitiv i asupra lipidelor din snge [10]. Acelai lucru este susinut i de Gustavo Paggina Rogatto, care arat c administrarea spirulinei pe o perioad de 5 sptmni la obolani duce la reducerea glucozei din snge de 1,13 ori, albuminelor (1,11), creterea insulinei i a proteinelor de 1,19 1,08 ori, a greutii i lungimii corporale, a metabolismului lactic din snge [13].

    Reieind din acestea ne am propus drept scop studiul in uenei biomasei de spirulin crescut pe ape reziduale asupra manifestrilor primare n diabetul zaharat experimental.

    Pentru realizarea scopului propus au fost trasate urmtoarele obiective: - estimarea efectului spirulinei crescute pe ape reziduale asupra volumului de ap

    consumat i masei corporale n perioada incipient a diabetului experimental;- cercetarea modi crilor calitative a glucozuriei, proteinuriei i cetonuriei n

    diabetul experimental pe fondul administrrii spirulinei crescute pe ape reziduale.Material i metode

    Cercetrile date au fost efectuate n cadrul laboratoarelor Eco ziologie Uman i Animal i Algologie a Universitii de Stat din Moldova.

    Studiile experimentale s-au efectuat n decurs de 10 zile pe 20 obolani albi de laborator cu masa corporal 185-265 g, divizai n 4 loturi: unul de control (martor) i trei experimentale:

    I. Lotul de control - se administreaz intraperitonial cte 1 ml soluie ziologic (0,09%);

    II. Lotul alloxan - se administreaz soluie de alloxan de 5% n doz de 1 ml, n regiunea interaperitonial;

  • 53

    III. Lotul spirulin - se administreaz alga oral, n doza de 15 mg/kg mas corporal;

    IV. Lotul alloxan+spirulin - se administreaz spirulin i alloxan.Modelul diabetului zaharat s-a obinut prin injectarea alloxanului sub form de

    soluie de 5% (200 mg/kg). Testarea calitativ a corpilor cetonici, glucozei i a proteinei n urin. Pentru

    depistarea proteinei, corpilor cetonici i glucozei n urin a fost folosit reacia calitativ pentru precipitare cu ajutorul indicatorilor standard speciali: DAC 5 i DAC 11.

    Obinerea biomasei de Spirulin pentru obinerea biomasei algale a fost utilizat apa rezidual de la complexele de bovine (n concentraia optimal) [5], biomasa a fost separat de lichidul cultural prin extragere n vid, ind dublu cltit cu ap distilat.

    Rezultate obinute i discuiiDiabetul zaharat se caracterizeaz prin urmtoarele 3 semne majore: polifagie

    (ingerarea unei cantiti crescute de alimente), poliurie (creterea cantitii de urin n decurs de 24 ore), polidipsie (consumul sporit de lichide n decurs de 24 ore). La acestea se adaug scderea ponderal progresiv, n po da apetitului exagerat, cetonurie, proteinurie, glicozurie etc. Toate acestea sunt dovezi convingtoare ce demonstreaz apariia dereglrilor metabolice n organism.

    Hiperglicemia atrage o cantitate sporit de ap n snge, ce are drept cauz polidipsia manifestat printr-o nevoie presant i imperioas de a consuma lichide n cantiti mari, uneori colosale, fr ns a reui s satisfac setea [8].

    n urma determinrilor se constat c n a 9-a zi de experien consumul de ap este mai intensiv n decurs de 24 ore. Astfel, n investigaii se observ c n lotul alloxanic volumul apei utilizate constituie 35,4 ml/24 ore, fa de valoarea 13,46 ml/24ore - martor. n lotul unde s-a administrat Spirulin pe fondul diabetului alloxanic se nregistreaz cifra de 25,4 ml/24ore comparativ cu martorul 13,46 ml/24 ore ( g. 1).

    Figura 1. Infuluena spirulinei crescute pe ape reziduale asupra volumului de ap consumat n 1-a, 6-a, 9-a zi (ml/24 ore) pe fondul diabetului alloxanic.

  • 54

    Conform datelor din literatur [8], pasajul excesiv de glucoz n organismul afectat de diabet zaharat provoac o diurez osmotic care conduce la sete exagerat de lichide ceea ce n rezultat provoac deshidratare.

    Setea imperioas n diabetul zaharat este de origine secundar, ea se caracterizeaz prin inhibarea funciilor glandelor salivare, ca rezultat are loc procesul de uscciune ale tegumentelor i mucoaselor din organism [9]. Paralel cu poliuria are loc i polidipsia care reprezint ingestia compensatorie de ap care suplinete pierderile urinare i remarc ca efect o poliurie abundent, proporional cu cantitatea de lichide ingerate.

    Rezultatele expuse n literatur [12], precum i investigaiile realizate n procesul experimental ne permite s estimm c paralel cu simptomele menionate mai sus, mai persist i altele printre care i polifagia. Acest simptom este caracteristic, mai ales, lotului alloxanic. obolanii acestui lot aveau apetit sporit, dar n acelai timp observrile vizuale remarca faptul unei pierderi ponderale marcante (tab. 1).

    Odat cu pierderea n greutate, la obolanii experimentali (lotul alloxanic) se observ astenia zic, prezentnd o capacitate de deplasare redus. Aceiai informaie denot i datele din literatur [4].

    Tabelul 1. In uena spirulinei crescute pe ape reziduale asupra greutii corporale (g) n evoluia diabetului experimental

    Indicii Martor Alloxan Spirulin Spirulin+ Alloxan

    Greutatea corporal, g

    n 1- a zi 185,00 4,88 265,14 3,86 220,9 3,55 217,504,87n a 6-a zi 187,20 4,21 253,64 3,55 221,98 3,68 216,18 5,05n a 9-zi 188,20 4,37 250,28 3,28 223,60 3,22 216,0 5,09

    Conform datelor din literatur [9], glucoza este glucidul cel mai important i cel mai frecvent ntlnit n patologia clinic a diabetului zaharat. Glicozuria ridicat este corelat de obicei cu hiperglicemia. n cazul n care nivelul glucozei sanguine depete 170180 mg% apare glicozuria. De regul, glicozuria n diabetul zaharat este cu att mai intensiv, cu ct nivelul hiperglicemiei este mai sporit.

    De regul, o glicozurie absent nu nseamn lipsa aceste maladii, deoarece un diabet bine controlat poate aglicozuric. Tot astfel, o glicozurie relativ mic, de regul constant i nein uenat de hiperglicemia postprandial, poate constitui manifestarea unui diabet renal. n cercetrile realizate au fost semnalate observaii asupra glicozuriei la animalele experimentale. Aceste date semni cative sunt redate n tabelul 2.

    Simptomele primare ce evideniaz dereglarea metabolismului n diabetul experimental sunt cetonuria i proteinuria [2]. Proteinuria n patologia diabetului zaharat este de origine glomerular.

    Dup datele tiini ce [9] proteinele din urina primar sunt de origine plasmatic i sunt determinate de creterea permiabilitii ltrului renal ca o consecin a proceselor alternative, in amatorii sau degenerative (nefropatii glomerulare). Acelai autor remarc c proteinuriile glomerulare permanente posed substrat organic determinat de procesul patologic al diabetului zaharat. Gradul alterrii ltrului renal coreleaz cu permiabilitatea i pierderea selectivitii, ceea ce se traduce prin creterea masei moleculare i cantitii totale de proteine. Astfel, proteinele cu masa molecular mic

  • 55

    afecteaz partea tubular a nefronului i duce la dereglarea reabsorbiei proteinelor n regiunea proximal a canaliculelor, iar eliminarea cantitilor sporite de proteine cu masa molecular mare contribuie la dereglrile glomerulare (tab. 3 ).

    Tabelul 2. Rezultatele determinrii prezenei glucozei n urin la administrarea spirulinei crescute pe ape reziduale pe fondul diabetului alloxanic (la a 9-a zi)

    Nr. Martor Alloxan Spirulin Spirulin + Alloxan1 - + + - +

    2 - + - -

    3 - + + + - +

    4 - + + - +

    5 - + + - -+ prezena glucozei. - lipsa glucozei

    Tabelul 3. Rezultatele determinrii prezenei proteinelor n urin la administrarea spirulinei crescute pe ape reziduale pe fondul diabetului alloxanic (la a 9-a zi)

    Nr. Martor Alloxan Spirulin Spiruln+Alloxan1 - + + - -

    2 - + + - +

    3 - + ++ - +

    4 - + ++ - -

    5 - + + - ++ prezena proteinelor. - lipsa proteinelor

    Una din cauzele ce favorizeaz coma diabetic este hiperproducia de corpi cetonici n urin, rezultat al tulburrilor metabolismului glucidic i lipidic. Factorii determinani sunt reprezentai de tulburrile metabolismului glucidic cu repercusiuni asupra metabolismului lipidic [6]. n dereglarea metabolismului lipidic, cetogeneza este stimulat de creterea lipolizei n esutul adipos, de activarea beta oxidrii acizilor grai n cat, precum i de utilizarea redus a glucozei. Dac cetogeneza n cat ntrece msura posibilitilor esuturilor de a utiliza corpii cetonici, n rezultat apare cetonuria [8]. Pe parcursul experienelor acest simptom a fost observat n cadrul diabetului experimental.(tab.4)

    Tabelul 4. Rezultatele determinrii prezenei corpilor cetonici n urin la administrarea spirulinei crescute pe ape reziduale pe fondul diabetului alloxanic (la a 9-a zi)

    Nr. Martor Alloxan Spirulina Spirulina +Alloxan

    1 - + + - -

    2 - ++ - -

    3 - + + - +

    4 - ++ - +

    5 - + - -- lipsa corpilor cetonici. + reacie slab pozitiv. + + reacie pozitiv.

  • 56

    n concluzie putem meniona c apariia n urin a glucozei, proteinelor i corpilor cetonici se datoreaz dereglrilor metabolice survenite n organism. Paralel cu aceste aspecte, de asemenea se constat c n diabetul experimental urina obolanilor capt variate particulariti, printre care se poate relata coloraia. Dac la nceputul experienei ea prezenta aspecte de culoare galben, atunci spre nele experienei devine incolor, ceea ce denot faptul c aceasta este consecina reducerii urobilinei ca rezultat a poliuriei renale acute. ns toate aceste modi cri patologice sunt mai slab evideniate n lotul unde a fost administrat spirulina crescut pe ape reziduale pe fondul diabetului experimental. Aceasta nc odat demonstreaz rolul biostimulator al spirulinei n patologa secolului XXI- diabetul zaharat.

    BibliografaAmbrosi M. A., Reinehr C. O., Bertolin T. E., Costa J. A, Colla L. M.1. Propriedades de sade de

    Spirulina sp. //In: Revista de Cincias Farmacuticas Bsica e Aplicada. 2008, no. 2, vol. 29, p. 109 117.

    Anestiadi, Z. Zota, A. Anestiadi, V. 2. Diabetul zaharat opiuni, oportuniti contemporane asupra epidemiologiei, diagnosticului, tratamentului i n procesul complicaiilor. Probleme actuale n medicina intern. //Analele tiini ce ale USMF N. Testemianu 2005. Vol.3A, p. 408-412.

    Bacalov, Iu3. . In uena extraselor din ARCTIUM IV asupra strii funcionale a unor glande endocrine pe fondul diabetului alloxanic; //Autoref. al tezei de doctor n tiine biologice. Chiinu: USM, 2003, p. 8-9.

    Balabolkin, M.4. Endocrinologie. Chiinu: Universitas, 1992. 31- 225 p.. Dobrojan S, alaru V, alaru V.5. Utilizarea apelor reziduale de la complexele zootehnice la

    cultivarea industrial a algei Spirulina platensis (NORDST.) GEITL. // Studia Universitatis, seria tine ale naturii. 2009, nr. 6 (29), p. 46 50.

    Dumutrache C.6. Endocrinologie clinic. Bucureti: Naional, 2002. 715p.Hills, Ch. Fujii, N.7. The secrets of Spirulina. USA: University of the Trees Press, 1980. 55-103 p. Hncu, N. Vere, I.8. Diabetul zaharat, nutriia i bolile metabolice. Bucureti: Naional, 1999. 115-

    235 p..Laza, D.9. ndreptar pro lactic i terapeutic de medicin naturist. Sibiu: POLIS, 1998. 296 p.

    Lee, E. Park, J. Choi, Y. Bum Hun, K. Yong Kim, W.10. A randomized study to establish the effects of spirulina in type 2 diabetes mellitus patients. //Jurnal list Nutr Respract. 2008, vol. 2 (4), p. 295 300.

    Lupu, E. 11. Interrelaiile unor hormoni ai corticosuprarenalelor, gonadelor i pancreasului endocrin la administrarea melantropinei pe fondul diabetului alloxanic: //Autoref. al tezei al doctor n tiine biologice. Chiinu: USM, 2002, p. 8-9.

    Pavel, I. Sdrobici, D. Pieptea, R.12. Diabetul zaharat. In: Bucureti, Acad. R.S.R, 1974, p. 54.Puggina Rogatto, G. Aparecida Machado, C. Wilson dos Santos J. Barros F. Nakamura, F. 13.

    Moraes, C. Zagatto, A. Faria, M. Afonso, M. Roston, M. In uencia de ingestin de spirulina sobre el metabolismo de ratones exercitados. //Revista Brasileira de Medicina do esporte. 2004, no. 4, vol. 10, p. 140 148.

    . .,14. . , 1999, . 39-40, . .15. . : , 1986. 20-31 . . : , 1991. 143 .16.