l,l.,. i

12 / wtaimulagoildt

dt. John Napier, d-na Caroline Nicolson, dr. Kenneth Oakley,dr. Ftances Reynolds, dr. Vernon Reynolds, onorabila MiriamRothschild, d-na Claire Russell, dr.'$flM.S. Russell, dr. GeorgeSchaller, dr. John Sparks, dr. Lionel Tiger, profesor NikoTinbetgen, dl. Ronald Webstet, &. lTolfgang Wickler gi pro-fesorJohn Yudkin.

Md gtibesc sI adaug ci includerea unui nume in aceastd

listi nu lnseamnd neapirat ci persoana respectivd este de acotdcu punctele mele de vedere a$a cum sunt expfimate atci,inzceastd" cafie.

Caoitolul unul-1\*lngtnt

Existd o cugci intr-o anumitl grldini zoologScd,pe care se

afli o etichetd"cate spune simplu: ,,Acest animal este nou pen-tru gtiin;i". tnluntrul cugtii sti o micd veverijd. Are picioateflegre gi provine din Africa. Pdni acum nu s-a mai gisit nici oveveri,ti cu picioare flegre pe acel continent. Nu se gtie nimicdespre ea. Nu are nici nume.

Pentru zoolog ea rcprezinti o provocare imediatd". Ceanume din modul ei de viagd a fdcut-o unici? Cum diferi ea

de celelalte ffei sute gaizeci gi gase de specii de veveri;e in via!6deja cunoscute pi descrise? Cumva, intr-un punct din evolu;iafamiliei vevedgelor, strimogii acestui animal ttebuie ci s-audesprins de ceilal$ pi s-au stabilit ca populalie care se reproduceindependent. Ce anume din mediul inconjuritor a ficut posi-btldizolarcalor ca formi noui de viaEd? Noua tendinEi trebuiesd fi inceput la scari mici, cu un grup de vevedle dintr-oanumitd zond. ce se transformau treptat gi deveneau mai bineadaptatela condi;iile specifice de acolo. Dar in aceasti etapi eleat mat fi putut lnci si se corceasci cu rudele lor din apropiere.Noua formi ar ft avut un u$or avantaj in regiunea ei speciald,dar nu ar fi fost mai mult decAt o rasd, a speciei debazd, gi ar fiputut fi inghiEitd, teabsorbitd in dfuecEia evolutivi pdncipal6 inodce moment. Daci, cu trecerea timpului, noile veverige gi-atfi petfecionat din ce in ce mai mult adaptarea la mediul lorparticular, ar fi sosit,ln cele din urmi, momentul cAnd ar fi fost

14 / xnxmugagoald

avantajos pentru ele si se izoleze de posibila contaminate cuvecinii. tn aceasti etapi compottamentul lor social gi sexual atfi suferit modificiri speciale, corcirea cu alte feluri de veverige

devenind improbabili gi, in cele din urmi, imposibilS. Laince-put, anatomia lor poate si se schimbe gi sd fie mai zdecvatd

hranei speciale a ;inudui, dat mutdrziainstinctul lor de i-p.-rechete gi infliparea lor exterioard" s-ar fi modificat gi ele,

asigurAndu-se atracia numai iretre perechi de noul tip. in final,ar frapdrat o noui specie, separatd gi deosebiti, o formd unicide via;5, un al trei sute gaizeci gi gaptelea tip de veveriEi.

CAnd ne uitXm la veveriEa noastri neidentificad. din cugca ei

din gridina zoologcd, flu putem dec6t si ghicim aceste lucruri.Singurul luctu de care putem sd fim sigud este ci petele de pe

blana ei - picioarele negre - indici faptul cd este o formi noui.Dat acestea sunt numai simptomele, etuplia care ii di unuidoctor un indiciu despre boala pacientului sIu. Ca si ingelegem

cu adevlrat noua specie, trebuie si utilizim indiciile doar ca

punct de pornire, care si ne spuni cd uci este ceva ce meriticercetat. Am putea incerca sL ghicim istoria animalului, daracest lucru ar fiindrdzneg gi periculo.. in schimb, vom incepe

modest prin a-i pune o eticheti simpli gi evidenti: o vom numivevedla afncand, cu picioare negre. Acum trebuie si observimgi sI Einem evidenEa fiecfuui aspect al comportamenrului gi

sttuctutii sale gi sd vedem cum diferi de sau se aseamini cualte veverige. Apoi, puEin c6te puyn, ii putem infiripa povestea.

Marele avantaj pe care il avem cind studiem asemenea

animale este ci noi inpine nu suntem veverile cu picioare flegre

- fapt care ne obligi la o atitudine de umilinli ce sti bine

Origini / 15

investigaiei gtiinifice. cit de diferite sunt lucrurile, cit de exas-perant de diferite, cdnd incercim sd srudiem animalul uman.chiar gi pentru zoologcare este obignuit si numeascd animatulatimaT, este dificil si evite zroganta,implicnrii subiective. putemincerca si deplgim acest lucru, intr-o oarecate mdsuri, abor_ddnd fiinga umand in mod deliberat gi cam rimid, ca gi cum arfi o iltd. specie, o formi ciudati de viaEi pe masa de disecEie, ina$teptarea aniltzei. Cum putem incepe?

Ca gi la veveriga cea noui, putem incepe p."irn ao comparacu alte specii carcp^r a fi cele mai indeaproape inrudite. Dupidingi, miini, ochi, gi diferite alte trdslturi anatomice, este evi_dent un soi de pnmad,dar de un tip foafieciudat. CAt anumede ciudat devine clar cdnd intindem, pe un gir lung, pieile celoro suti nouizeci gi doui de specii actua)e de maimuge cu pi frricoadd",iar apoiincercim sd inuoducem o pieie umani undevaintr-un punct adecvat in aceasti lungi serie. Oriunde o punem,par.e anu-pi avea locul. tn cele din urmd, ne simfim hjemnaisi o agezim cl:iatla un capit ai girului de piei, imediat dupipieile marilor maimure ?afi, coadd,,cum sunt cimp anzetil.gi gorila.chiar pi aici este cu tohrl nepotrivitr. picioarele sunt preaiungi,braEele swrt prea scurte, iar labele picioarelor suflt cam ciudate.In mod claq aceastd specie de pdmate pi-a dezvoltat un tip delocomoEie special carc i-a modificat forma de bazi,. Dar maieste o caracteristicd ce sare in ochi: pielea este, de fapt, neaco_periti. Cu excepia smocudlor de pir vizibile de pe cap, de lasubsuoari gi din jurul organelor genitale, saprafaEapielii e com_plet expusi. Cdnd se face comparayacu alte specii de pdmate,contrashrl este izbitor. Adevirat, uneie specii de maimule cu

16 / Matrnugagoal,d

sau fdrd. coadi au mici porgiuni de piele neacoperite pe noadi,pe faEd,, pe piept, dat la nici una dintte celelalte o sutl noudzecipi doud de specii nu existl ce.vz care mdcar si se apropie decondifa umani. in stadiul acesta gi firi alte investigalu, estejustificat si numim aceastd noud specie ,,maimuqa goali". Esteo denumite simpld, descdptivi, bazatd,pe o observaie simpli,care flu face nici o afirmaEie speciald. Poate ci ea ne va aiutr sd

ne pistrim simgul propo4iei gi si ne meninem obiectivitatea.Holbindu-se la acest specimen ciudat gi rimAnAnd uimit

de semnificaya lrrdsdtulTor sale unice, zoologul trebuie si in-ceapd, acum si facd, compara;ii. Unde este in iltd,pate nudita-tea la marc pre!? Celelalte primate nu srurt de nici ufl aiutor,ceea ce inseamni ci trebuie cdutat undeva mai departe. Onpidd, trecere in revisti a integii game de mamifete actualedovedegte imediat ci ele sunt remarcabil de legate de acoperd-mAntul lor protector de blani gi ci foatte puFne dtn cele 4 237de specii existente au gdsit nimerit sdl abandoneze. Spre deo-sebire de strimogii lor teptile, mamiferele au dobdndit un mareavantaj fiziologic, fiind capabile sI-gi menini o temperaturd a

cotpului constanti, Adrcatd,.Aceasta menEine in formI, pentruperformange optime, delicata maginirie a proceselor din corp.Nu este o propdetate czre si fie pusi in pericol sau desconsi-dentd cu uguringi. Mijloacele de conrol asupra temperaturiisunt de impotanli vitalS pi o haini groasd,,pdroasd,,rzolatoarcjoacd, evident, un rol major in oprirea pierderii de cildurl tnlumina intensi a soarelui, ea impiedicd, de asemenea, supraincil-ztrez gi deteriorarea pielii ca urmare a expunedi ditecte la ruzelesoatelui. DacL pIrul ttebuie sd dispari, atuncj categoric tebuie

sX existe un motiv foarteputernic pentru ^ r.rrrfji^'"r!,.!t

pupre excepFl, acest pas decisiv a fost {Icut numai cAnd mami-fetele s-au lansatinff-un mediu complet nou. Mamiferele zbu-rdtoare,liliecii, au trebuit sI-gi dezgoleasci adpile, dar gi-aupdstrat aspecnrl piros in rest gi cu greu pot fi socotite o specienudi. Mamiferele care ffiiesc in vizuini pi-au redus in citevacaztti - cAtiga tard, blani, furnicarul afncan gi atuul, de exemplu

- acoperim6ntul piros. Mamiferele acvatice, cum sunt bale-nele, delfinii, marsuinii, dugongli, lamantinii gi hipopotamii,gi-au pierdut gi ele blana ca parte a unei direcgii generale deevoluie. Dar pentru toate mamiferele mai obignuite ce fttriescla saprafagd", fre cd alearyp, de colo pinl colo pe sol, fie cd se

caEfud pdn vegetaia arboricoii, pielea acoperiti de un plr desreprezintd, regula debazd.. Lisdnd deoparte acei giganli anor-mal de grei, rinocerii gi elefangii (cate au probleme de incdlzirepi ricotire specifice lor), maimuga goild" este unicd, diferiti pdnnuditatea ei de toate celelalte mii de specii de mamifere cu pirscurt, cu pir lung sau cu bland,, care ttiiesc pe uscat.

In acest punct, zoologul este nevoit si conchidi cd", oti arede a face cu un mamifet carc triiegte in vizuini sau cu ufl ma-mifer acvatic, ori existi ceva foatte ciudat, cu adevirat unic, inevolu$a maimuqei goale. inainte de a porni Ia drum pentru aobserva animalul in forma sa din zilele noastre, primul lucrucate trebuie fIcut, prin ufmare, este si-i scormonim ttecutul gisi-i examin5.m cdtmuindeaproape strdmo$ii imediag. Poate cd,

prin examinarea fosilelor gi a altor rlmlgige gi ptin observareacelor mai apropiate rude actuale, vom putea obEine un fel detablou asupra a cee ce s-a intimplat atunci cind acest nou tipde primati aapfu:utgi s-a indepdrtat de grosul familiei primatelor.

18 / Uaimula goatd,

At lua prea mult timp pentru a prczenta ajci toate micilefragmente de dovezi cafe s-au adanatcu trudi in secolul tre-cut, in schimb, vom consid era cd, ace std, sarcini a fost lndepli-nitn gi vom rezuma pur gi simplu concluziile ce se pot org. d.aici, combinind informaEiile provenite din morrca paleonloio-gllo4 zflagin permanentd. cdttarcde fosile, ., faptel. adunatede etologi, c^re au observat cu ribdare maimugeL.

Grupul de primate cdruiaii aparine maimufa noastti goalda apdrut iniial din neamur insectivorelor primitive. Aceste -r-,fere timpurii erau creatud mici, insignifirrrt , care fugeau ner_voase de colo-colo la addpostr:l pddurilor, i" ti-p ce sivetrnelereptile dominau scena ln lumea animarelor cu opzeci -cincizecide milioane de ani in urmi, dupi incheierea bruscl a matti erea teptilelot, aceste mici mAncdtoare de insecte au inceput si seavenrureze in afard,in teritorii noi. Acolo s_au rispindit gi s_r,dezvoltatln multe forme ciudate. unele au devenii mdnc-dtoarcde plante gi gi-au sipat vizuini sub pIm6nt pefltru siguranEi,alton le-au crescut picioare lungi, .adevdrate piciorornge c,care si fugi din faga dugmanilor. Altele au devenit ucigi-pi cughear.e l*g, cu dingi ascu,tili. Degi principalele reptile ,ld.r_serx gi pirdsiseri scena, campul deschis eraincd o iateun campde lupti.

Intre timp, dinte subdezvoltate, cele cu picioare mici se agd_gau_incd de siguranga ofeitd" de vegetagia Je pddure. progls.se ficeau gi aici. Vechile mincdtoarcde insecte ,,, irr.epot sd_pilitgeasci dieta gi sd-gi rezolve problemele digestive ..zortui.din devorarea fructelor, nucilor, baceloq mugurilot gi frunzelor.Pe mdsurd ce au evoluat in cere mai pdmitiveforme de primate,

Origil,i / 19

vederea li s-a imbunitdit, ochii avansAnd spre partea fuontdda feEei,iar mdinile Ii s-au modificat pentru

^p..rirr hranei. Cuo vedere tridimensionald, cu manevrabilitate, membrelor giodati cu cre$terea tteptztda volumului creierurui, ele au inceputsi-gi domine din ce in ce mai mult lumea arboricoll.

cindva, cu douizeci gi cinci-treizeci gi cinci de mirioane deani in urm5, aceste premaimuEe incepuser d, d,ejasi evolueze inmaimufe propriu-zise. incepeau si_gi dezvolte cozilungi, pen_tru echilibrare, iar corpul le cregtea considerabil in dimJnsiuni.Unele erau pe cale de a deveni specialiste in m6ncatr:l ftanze_lor, dar majoitateaigi pdstrau un regim iarg, mixt. Cu trecereatimpului, unele din aceste creaturi asemdnLtoate maimugeiorau devenit mai mari gi mai geie. 1n loc si mai fugn gi si maisard", aa trecut labncarc- trecerea unei mdini pestl cealalti inl*g"l crengilor din partea de jos a arbodlor. coztleau devenitdemodate. Corpul de dimensiuni mari, degi Ie fdceamai greoaiein copaci, re frceasi acorde mai pugini atenie atacuriloivenitede pe sol.

Chiar pi aga, in acest stadiu - faza maimugei fdrd, coadd _erau multe argumente in favoarca nerenunldrii la confortulluxuriant gi la culesul ugor din pidurea lor edenici. Numai dacimediul le-ar da un branci violent spre marile spafi deschise arfi ptobabil ca ele si se mute. Spre deosebire de primil explora_tori mamiferi, ele se speciarizaseti in traiul in pedore. Miiourr"de ani de dezvoltare trecuseri pentru perfecEionarea acesteiaristocraEii a pldurii pi, daci ar fi fost si plece acurn, at fi trebuitsi intre in competiie cu (acum deja) foarte avansatele ierbivoregi cu ucigagii care tdiaula niverur solurui. $i aga s-a fbcut ci au

20 / wtatn.ujagoald

rd.mas pe loc, rumegindu-gi ftuctele gi vlzindu-gi in linigte de

teburile 1or.

Trebuie accentuat cd aceastd direcie a maimuEelor fdrdcoadd s-a dezvoltat dintr-un motiv sau altul numai in LumeaVeche. MaimuEele cu coadi se dezvoltaserd separat ca specie

arboricold ^tatir,

Lumea Veche, cAt pi in Lumea Noui, dartamtJta americand, a primatelof n-a cunoscut niciodatd faza

maimufei f:afi coadd". in Lumea Veche, pe de alti parte, maimu-

Eele ffud, coadd" ancesffale se gdseau rispAndite pe o suprafagl

intinsi de pidure, din Africa de Vest, laan capdt, pdni in Asia

de Sud-Est la celdialt. Astilzi timigiEele acestei dezvoltiri potftvdzwte in cimpanzeii gi gorilele din Africa gi gibonii gi uran-

gutardi din Asia. trrtr. ,."rt" doui extremitip, lumea este acum

Iipsitd de maimu;e cu blani. Pddude luxuriante au dispdrut.

Ce s-a intAmplat cu maimugele de demult? Dupi cdte gtim,

clima a inceput si lucreze impouiva lor gi,la un moment dat,

acum vreo cincizeci de milioane de ani, citadelele lor de piduese reduseserd sedos ca mdrime. MaimuEele frrd coadd' aflces-

trale au fost silite sd,facd.una din doui: ori au trebuit si se agage

de ceea ce rlmdsese din vechile lor cimine din pidure, ori,intr-un sens aproape biblic, au trebuit sd" facd fagd exp,ilzdntdin Gridina Raiului. Strirnogii cimpanzeilor, gorilelor, gibo-nilor gi utangutanilor s-au cramponat de mediul lor gi de atunci

incoace numirul lot scade ir continuu. Strlmogii celeilalte unice

maimule fotd coadd supravieguitoare - maimuEa goald,- aupd-truns in afard", au pdrdsit pddurile gi s-au aruncat in competiliecu deja eficient adaptatele locuitoate ale soluiui. Bru o aeabdriscanti, dar in matede de succes al evoluiei amentzt din plin.

orisini / 2l

Povestea succesului maimugei goale de aici incolo este binecunoscuti, dar un scuft rezumat va pfinde bine, deoarece este

vital sI se pdstreze in minte evenimentele care au urmat, dacivrem si ajungem la o in;elegere obiectivi a comportamentuluiLcfi:aJ, al speciei.

Pugi ln faEa unui nou mediu, strdmogii nogtri aveau o per-spectivi sumbri. Ei trebuiau sau si devini ucigagi mai bunidec4t catnivorele din timpurile strivechi, sau si aiangd" si pasclmai bine decAt ierbivorele din acele timpud. Noi ptim astizicd, intr-un fel, succesul a fost in ambele sensuri; dar agriculturaeste veche de numai cdtevz mii de ani, iar aici este vorba demilioane de ani. Exploatarea speciahzztd. a vie;ii plantelor lncAmp deschis era peste putinEa strdmogilor no$tri ancestrali $ia trebuit si agtepte demoltarcatehnicilor avarisate ale timpuri-lot modetne. Sistemul digestiv necesai pefltru o cucerire directia resurselot de hranl ale pigunilor lipsea. Dieta de pldure ba-

zatd, pe fructe gi alune putea ft adaptatd la o dietl bazatd, peridlcini gi bulbi, la nivelul solului, dar limitfuile erau ..rr.r". trtloc de a se intinde lenep la capitul unei ramuri dupi uo fructcopt gi suculent, maimu;a teresffi, cdatdtoarc de legume, ar fifost nevoitd sd" zg|,ie 9i si scurme cu efott in pimintul tarepentru preioasa ei hrand.

Vechea sa dietd de pidute, totugi, flu era alcdtuiti in intre-gime difl fructe pi alune. Proteinele animale eruafardindoiald demare importanfd pefltru ea. Se trlgea, de aldef din neamul insec-

tivorelor gi cdminul arboricol al strdmogilor fusese intotdeaunabogat in insecte. G6ndacii suculenEr, ouIle, puii neajutoragi dincuibuti, broticeii gi reptilele mici erau toate grlunte penru

22 / wtumgagoald,

mozra sa. Ba mai mult, ele nu puneau mari probleme siste-

mului siu digestiv destul de generalizat. Jos, la nivelul solului,aceastd sursi de hrand nu era cAtugi de pu,tin absenti gi nimicnu o impiedica si-gi sporeasci aceastd pafie

^ dietei. La ince-

put, ea nu a fost un adversar pe misura ucigagului profesionistdin lumea carnivorelor. Chiar gi o mici mangusti, ca si nu maivorbim de o pisicd m^re, o putea invinge gi ucide. Dar erauattjmale tinere de tot felul, cele neajutorate sau cele bolnave,numai bune de inhdEat, gi primul pas pe caleahrdntri pe scarilargi cu c tne a fost ugor. Trofeele cu adevirat mari, totugi,erauinzesftate cu picioare lung, gen piciotoarrge, gata a o luala fugd,,intr-o clipl, cu irteze de-a dteptul imposibile. Anima-lele copitate, adevdrzte cdmdn de proteine, ii depdgeau posibili-tifle de acEiune.

Cu acestea ajungem Ia aproximativ ultimul milion de ani al

istoriei ancestale a maimufei goale gi la o sede de dislociti pi

dezvoltiri tot mai spectaculoase. S-au intAmplat mai multelucruri deodati, pi este important a se conptienttzaacestlucru.De cele mai multe oti, cind se spufle povestea, pdrqile ei se-

parzrte sunt prezefltate ca gi cAnd un progres major ar fi condusla un alnrl, dar acest lucru induce in eroare. Maimugele ances-

trale carc ttd)au la nivelul solului aveau deja un creier mate gi

evoluat. Aveau ochi mad gi mdini czreapacaabine. Ca primatezyeart,inevitabil, un oarecare grad de otgatizate sociald. O datlcu presiunea puternicl exercitatd asupra lor de a-gi spod in-drdzneala in ucidetea vAnatului, au inceput sd aibd loc schim-biri vitale. Au cAgtigat in verticalitate - aD devenit alergdtoaremai rapide, mai bune. MAinile li s-au elibetat de sarcinile loco-motoare - au devenit susindtoare puternice, eficiente, de atme.

oisini / 23

Creierul le-a devenit mai complex, mai inteligent, mai rapid inluatea deciziilor. Aceste lucruri nu au ufmat unul dupl altulintr-o succesiune majord,ptestabiliti; ele au inflotit impreuni,un progres infim ficAndu-se, mai 1nt6i, intr-o direcEie gi, apoi, incealaltd, fiecare impulsiondnd-o pe cezlaltd,. Era pe cale a se

fotma o maimuEi-vdndtor, o mairnuEd-uc1ga$.

S-ar putea argumenta ci evolufa ar fi putut favonza un pasmai puEin radical in sensul dezvoltirii unui ocrgry mai apropiat depisici sau de cAine, un fel de maimugi-pisicd sau maimugd-cAine,

prin simplul proces aJ mdnnt dinEilor gi unghiilot pentru a letransforma in arme sllbatice de genul colgilot pi al ghearelor.Dar aceasta ar fi pus maimu;a-de-so1 ancestrald in competi;iedirectd cu deja foarte specializagii ucigagi-pisici pi c6ini. Ar fiinsemnat sd intre in competiEie cu acegtia in condiEiile impuse deei, iar rczlcJtat:uJ ar fi fost fdrd,indoiald dezastruos penttu pri-matele in discugie. @opI cAte cunoaptem, acest luctu poate sise fi intimplat efectiv gi si fi fost un egec atAt de mare, incAtdovezile sd nu mai fi fost descoperite.) in schimb, problema a

fost abordati complet diferit, folosindu-se arme artificiale lnlocul celot naturale, gi a dat rcztitate.

Pasul urmdtor a fost de la foiosirea uneltelor la confecEio-narea acestota pi simultan cu aceasti evoluEie s-au imbundtdittehnicile de vdnitoafe, nu numai in privinEa armelor, ci gi incea a cooperirii sociale. Maimugele-vAn6tor vAnau in haiti gi, pemdsurd ce tehaicile lor de a ucide se imbunitiqeau, Ii se imbu-ndtdEea gi modul de orgatizare sociall. Lupii adunat;inhaLtdtataci desfipst^t,dar maimu;a-vdndtor avezdeja un creier multmai bun decAt al "fli l"p gi-l putea folosi in probleme de genulcomunicirii gi cooperfuii in grup. S-au putut dezvolta manevre

24 f Murn4agoile

din ce in ce mai complexe. Dezvoltarca creierului a fhcut unpas^inainte.

In esen;i, era vorba de un grup de vdnitoare alcdtuit dinmasculi. Femelele erau prea ocupate cu cre$terea generaieitinere pentru a mai putea sd joace un rol major in urmirirea gi

prinderea prd,zi. Pe mdsuri ce complexitateavindtodi a ctescut,

iar incursiunile deveneau mai ptelungite, a devenit esenial pen-tru maimuga-vdndtot si abandoneze drumurile cu ocoliguri,nomade ale strimogilor. Era nevoie de un cimin permanent,

un loc in care si se intoarcd,atprtda,unde femelele gi odraslele

si aptepte gi si impartdhrana. Acest pas, a$a cum vom vedea

in capitolele urmltoate, a avut efecte profunde asupra multoraspecte ale comportamentului, chiar al celor mai sofisticatemaimuge goale din zilele noastre.

Astfel, maimuqa-vdndtor a devenit o maimugl teritoriall,intregul sdu model sexual, pdrintesc Ai social a inceput sd fieafectat. Vechiul siu mod de viagi de hoinireaii gi cules de

fructe pilea rapid. Plrisise acum cu adevdrat pidurea sa ede-

nici. Era o maimuEd cu responsabilitdi. A inceput si-gi puniptoblema echivalentului preistoric al maginilor de spdlat gi al

ftigidetelor. A inceput si-gi sporeasci confortul de acasi -focul, depozitareahrznei,addposturile artificiale. Dar aici trebuiesI ne oprim pentru momeflt, pentru ci iegim din domeniulbiologiei gi pdtrundem in cel al cultutii. Bazzbiologlcd a acestor

pagi inainte consta in dezvoltarea unui creiet suficient de maregi complex cate sd-i petmiti maimugei-vAn5tor sl-i parcurgi, darfotma exacti pe care o imbraci nu mai este o chestiune de

control genetic specific. Maimuga-de-pidure, care a devenit

Origini /25

maimufa-de-sol, care a devenit maimuga-vAn dtor, carea devenitmaimula-teitonald",devine acum o maimugi a culturii gi trebuieca pentru moment si ne oprim.

Se cuvine si reiterim aici cd, in aceasti carte, flu ne pfe-ocupi masivele explozii culturale care au urmat, de care mai-maEz goild, din zilele noastre este atat de mAndri - progresulspectaculos ce a dus-o, in mai pufn de o jumitate de milion deani, de laafaceun foc laaface o navi spayald,. Este o povestepilpitantd,,dar maimu;a goall este in pericol de a fi ametingatdcu tohri de ea gi de a uita ci, pe sub luciul de suprafagi, ea este

incl in foarte mare misurd, o primatd.. (,Maimuga-i maimugd,

apoi studiind aspectele biologice ale modului in care ne com-portim azi ca specie putem si ajungem cu adevirat la o ingele-gete echilibratd, obiectivS, a exftaordinarei rioastre existen;e.

Daci acceptim istoria evolugiei noastre aga cum a fost ex-pusi aici, atunci un fapt iese in evidengd cu claritate: respectiv cizm apdttt in esenli ca pdmate prdddtoarc. Ptintre maim}Eelecu gi firi coad[. existente, acest lucru ne face unici, dar aseme-nea transfotmdi majore nu sunt necunoscute in alte gtupuri.Uriagul panda, de exemplu, este un cazperfectde proces invers.Pe cdti vfeme noi suntem vegetadeni deveni;i carnivori, pandaeste un carnivor devenit vegetarian gi, ca pi noi, este in multeprivin;e o creaturl extaordinari gi unicl. Ideea este ci o comu-tarc majotd de acest gen produce un animal cu o dubli perso-nalitate. OdatI ajuns dincolo de prag, el se implici in noul rol

26 / tttatrlirttEagoald

cu mare energie evolutivi, atit de mult, incAt poartd" cu sinemulte din vechile sale tdsituri. A trecut prea puin timp penruca el si se poati debarasa de toate vechile sale caracteristici intimp ce imbtacl in grabl haina celor noi. CAnd pegtii ancesraliau cucerit pefltru ptima dati uscanrl, noile lor calitiEi terestreau fa$flit inainte in timp ce continuau si le tArascd cu sine pecele vechi, de animale acvatice. Este nevoie de milioane de anipentru ca un model arlLtnalcomplet nou si se perfecgioneze,iarformele de pionierat sunt, de obicei, amestecituri cu adevlratfozrte ciudate. Maimuga goald este o astf€l de amestecdttrd".inuegul sIu corp, modul siu de vt^td aD fost angrenate intr-oexistenli in sAnul pldurii, pentru ca apoi brusc (brusc in sens

evoluEionist) sd fie aruncatd"ina-o lume in care putea supra-viegur numai dacd incepea sd" trdiascd" precum un lup priceput,care-gi catd. atmele cu el. Trebuie sd examinim acum modulexact in cafe acest lucru i-a afectat nu numai corpul, ci gi inspecial comportamentul, gi in ce formi resimEim influenEa uneiatari mo$teniri in prezent.

O modalitate de a face acest lucru este de a compara struc-tuta gi modul de via;I al unei primate ,,pur" culegdtoare defructe cu o ,,purd" carnivord. Odatd, ce ne-am limurit asupradiferenlelor esenEiale legate de cele doui metode difedte dehrinire, putem sI reexaminim situagia maimugei goale pentrua vedea cum s-a rcahzat amestecltuta de cate vorbeam.

Stelele cele mai srilucitoare din galaxia carnivorelor sunt,pe de o p^rte,l"pii Si cAinii silbatici gi, pe de altd purte,marilepisici ca leii tigrii gi leoparzii. Ele sunt ftumos echipate cu organe

de simg perfecEionate pind la fineqe. SimEul 1or auditiv este

Origini / 27

ascugit, iar urechiie lor externe se pot risuci intr-o direcEie saualta pentru a detecta cel mai slab fognet sau forniit. Ochii, depislabi in privinEa detaliului static pi al culorii, le sunt incredibil desensibili la cea mai mici migcare. Si-fol mirosului le este atdtde bun, incAt ne este greu a-l inlelege. Probabil cd, eleincearcd,seflz^y^ unui peisaj de mirosuri. Nu numai ci sunt capabile sd

detecteze un anumit miros cu o precizie frtd, grep, ci sunt, deasemenea, capabile sI culeagi separat nuaflrele componente aleunui miros complex. ExperienEele efectuate cu cAini in 1953au indicat cd.la ei sim!.ri mirosului este de un milion pdndla omie de milioane de ori mai ascugit decit al nostru. Aceste rczul-tate uimitoare au fost de atunci incoace puse sub semnul indo-ielii, iar ulterior, teste mai atente nu le-au putut coflfirma, datpAnd gi cele mai precaute estimiri plaseazd. simgrl mirosului laciine la de aproximativ o suti de ori mai bun decit aI flostru.

Pe lAngi acest echipament senzodal de prima clasI, c6iniisilbatici pi marile pisici au o conformagie minunat de atletici.Pisicile s-au specializat ca sprinteri iuEi ca fulgerul, cdinli caaletgitori de cursi lungi de mare tezistenl5. CAnd ucid, potpune in ac;iune maxilare puternice, dini ascuii, silbatici gi,

in cazulpisicilor mari, membre anterioare cu musculaturi puter-nici, inarmatd cu gheare uriage, ascugite ca pumnalele.

Pentru aceste animiale, actul de a ucide a devenit un scop insine, un act de consumaie. Este adevdratci ele rareoti ucid inmod absurd pi fnrd rost, dar dacL, in captivitate, uneia dintreaceste catnivore i se di hranagata ucisi, impulsul ei de a vdnaeste departe de a fi satisfhcut. De fiecare dztd, c6,nd un cAinedomestic este luat la plimbate de citre stipAnul sdu sau cind

28 / Wtarmula goald.

i se arunci un b5g pe care sI-l urmlreasci gi si-I prindd, i sesatisface nevoia vitali de a vdna intr-un fel pe care nici ocantitate de hrand conservati nu i-l poate inlocui. Chiar gi ceamai indopatX pisicd domestici cere o plimbare nocturnl dupdpradi gi pansa de a siri pe o pasire nebinuitoare.

Sistemul lor digestiv este obignuit si accepte perioade depost comparativ lungi, urmate de ospege exagefate. (Jn lup, deexemplu, poate m6nca o cincime din greutateatotald"a coqpuluisIu la o singurd masl - echivaientul unei fripturi de 13-1g kgpe care eu sau dumneavoastri am devora-o la o singuri masi.)Htana lor este de valoare nuffitivi mare pi prea puEin se pierde.Fecalele lor, totupi, sunt lmprd$tiate gi miro^sitoate ,iar defecayaimplicd modele comportamentale speciale. in unele cazan, feca-lele sunt efectiv ingropate, iar locul este acopedt cu grijI. tnaltele, act,l defecdrii este intotdeauna srvargit la o distan[d" con-siderabili de casi. cand puii murdiresc vizuina, fecarere suntmAncate de mami pi casa este menfnutd. caratd"in felul acesta.

Hrana este depozitatd simplu. Hoiturile sau pdri din ele potfi ingropate, ca la c6ini gi anumite tipuri de pisici, .r, po1 ficdtrte sus intr-un copac-cimard", cala leopard. perioadele deintensr acaitzte atleticd din timpul vanatului gi al fazelor deucidere se intercaleazi cu perioade de mare lene gi relaxare. intimpul disputelor sociale, armele necrulitoare, atdt de vitalepentru a ucide, constituie o potenliali ameningare pentru viagagi membrele animalului in dispute gi tivalitii, oricAt de minore.Daci doi lupi sau doi lei aLt ceyade impi4it, ei sunt amb,i.atdtde puternic inarmay,incAt lupta

^rpateaduce ugor, intr-o ches-

tiune de secunde, la mutilare sau moarte. Aceasta af putea puneserios in pericol supravieguirea speciei gi, in decursul lungii

oigint / 29

evolu$i care le-a dat acestor specii armele lor letale pentruuciderea p:rd"zi, ele au dezvoltat din necesitate pi puterniceinhibiEii in pdvinEa utihzdllli armelor asupra altor membd aipropriei specii. Aceste inhibigii par a ave obazd,genetici spe-cifici: ele nu trebuie si fie invdgate. S-au dezvoltat atitudini desupunere care in mod automat potolesc un animal domiqantgi-i inhibn atacul. Posedatea acestor semnale este o parte vitalia modului de viagi al carnivorelor,,pure".

Metoda efectivi de a vdna vanazd. de la o specie la alta.Leopardul pindepte sau se ascunde solitar pi, in ultima clipd, se

arunci asupra ptdzi. Pentru cital ea este o hoinireatd atentdin cdatarea prdzi, urmatd de un sprint decisiv La leu este, deobicei, o ac,tiune ln grup, cu prada mdnatd,ln panicd de citre unleu spre ceilalEi, care stau ascungi. Pentru o haiti de lupi eapoate consta dintr-o manevri de incercuire urmatd de o uci-dere in grup. Pentru ohatd"de cdini sllbatici afncatieste, in modtipic, o urmirire ffud,ttild,, un ciine dupi altul mergdnd la atacp6ni cdnd pnda in goand este slibitl de pierderea sAngelui.

Studii receflte ficute in Africa au dezviluit ci hiena pdtatd.este tot un vinitor silbatic de haiti. pi nu, aga curn s-a crezutintotdeauna, un animaf care se hrdnegte in primul rind custArvuri. Gregeala s-a ficut deoarece haitele de hiene se for-meazd, numai noaptea, iar o hrinire cu starvuri de importanEiminori a fost intotdeautta inregisrati in timpul zilei. pot v6naimpreund pind'La treizeci de animale. Ele intrec cu upurinflzebrele sau antilopele pe care le urmdresc Ai care nu in&dznescsI alerge cuvitezalor maximi de pe timp de zi. Hienele incep

1 Specie de leopard din India (n.tr.).

30 / tr,taim"qa goild

si sfAgie picioarele oricdrei pdzi pe care o ajung, p6ni cAnduna este suficient de rrnitd ca sd rdmdnd in urmi fagd. deturmaaflatd. in goanl. Toate hienele atunci converg spre aceasta,sfagiindu-i pdrgile moi pdni cand cade gi este ucisi. Hienele sestabilesc in comunitngi de vizuini. Grupul sau ,,clanul,, carefolosegte acest cimin -bazdpoatenumiraintr e zecegi o suti demembd. Femelele nu se indepdrteazd din jurur zcesteibaze,dar masculii sunt mai mobili gi pot hoiniri prin alte regiuni.intre clanuri existi o agtesivitate consider abrrd dacd,indivizihoinari sunt pdnpi in afata teritoriului propriului clan, dzragresivitatea este redusi intte membrii aceluiagi clan.

Implrgirea hranei este cunoscutd, ca fiind practicatd de oserie de specii. Desigur, cAnd se ucide mult este carne sufi_cienti pentru intregul grup de vanitori gi nu e nevoie de multiceattd,, dar in unele cazuri impdryreae dusi mai departe decitati,,t. Ctini sIlbatici aficati, de exemplu, sunt cunoscugi pdnaceea ci-gi r:gttrglteazlhranaunul altuia dupi ce ._, t.rrrr]rrrtvindtoarea.In unele cazanau ficut acest lucru intr_o asemeneamdsuri, inc6.t s-a spus despte ei cd auun ,,stomac comun...

carnivoreie c re a.,pui intampini probleme considetabilein asigurareahtanei pentru progenitura lor in cregtere. Leoai_cele vdneazd pi cari c rrrea inapoi la vrztind. sau inghit porglmad de carne pe care, apoi, o regurgiteazd pentu pui. Oca-zyonar s-a relatat despre leii masculi care dau ,sistengel aceastdchestiune, dar nu pare a fi o practicl uzaald". Lupii masculi, pede alti parte, sunt cunoscuEi prin aceea cd,stribai p6nd ra cinci-sprezece mile2 pentru a facerost de hrand.,atAt pentru femeli,

' Apr":<i*, iv 24 knt.

Origini / 3'1,

cAt gi pentru pui. Pot cdtainapoioase mari cu carne pentru cacei mici sd le roadi sau pot l"shir bucni de carne atunci cdnducid gi, apoi, le regwg1teazd, la intrarcain vizuini.

Acestea sunt, agadar, cdtevadintre trdsiturile principale alecarnivorelor specializate, aga cum se leagi ele de modul lor deviagi de animale carevdneazr. cum se compard ele cu cele alemaimugelor cu gi fbri coadd, care sunt culegitoare tipice defructe?

Echipamentul senzorial al primatelor superioare este multmai dominat de simprl vdzilur decAt de simprl mirosului. inlumea lot de cdEdrdtoarc in copaci, avedea bine este cu multmai impotant decit a adulmeca bine, gi rdn:l s-a scurtat consi_derabil, dAnd ochilor o vedere de ansamblu mult mai bund. tncd,otarea hranei, culorile fructelor sunt indicii pregioase pi, spredeosebire de carnivore, primatele gi-au dezvoltat o foarte bundvedete in culori. ochii lor sunt, de asemenea, buni in iff%istraf,eadetaliilor statice. Hranalor este statici pi detectarea migcirilorinfime esre mai puin vitald decit recunoa$terea diferengelor

lubtile de formi gi Eesut. Auzul este important, dar mai puEin

decit pentru ucigagii de pradd, gi urechile lor externe suflt maimici pi le lipsegte mobilitatea in rdsucire pe care o au cele alecarnivorelor. Simgrl gustuiui este mai tafinat.Dieta este mai vari-ati gi putertic aromatd - sunt mai multe de gustat. tn specialexisti un rispuns pozitiv puternic la obiecte cu gust dulce.

Fizicul primatelor este bun pentru urcat pi cdEdrat,dar nu eficut penffu sprinturi de mare vitezd"pe sol gi nici pentru aqi-uni de :uz:urd" indelungate. Este mai curdnd corpul agil al unuiactobat decdt structura solidi a unui atlet puternic. Mdinile sunt

32 / Utumugagoild,

bune pentru ^

apuca, dar nu pentru a sfdgia sau a lovi. Maxila_rele gi dinqii sunt rczonabtlde puternice, dar nu se compard cuaparaail,masiv de prindere pi sftrAmare al carnivoreror. ucidereaocazionaid a unei prdzi mici,insignifiante, nu necesiti eforturideosebit de mari. A ucide flu este, de fapt, o parte esenEiali amodului deviaEd al primatelor.

Hrdtirea se intinde pe o buni pafie azilei. ln locul ospeEe_lor pantagruelice, urmate de posturi lungi, maimufele cu gi dtXcoadd, mestecd tot timpul - o vtagd de gustnri non_stop. Sunt,desigur, pedoade de repaus, in mod obipn it la miezj zirei giin timpul nopEll, dar contrastul timdne, totupi, izbitot. Hranastaticd se afld intotdeauna acorq agteptind doar si fie culeasdgi mancati. Tot ce au de fbcut animalele este sd se mute de raun loc cu hrand la altil, dupi cum li se schimbi gusturile saudupl cum fructeie intri pi ies din sezofl.. Nu se face nici odepozitare a hranei decAt, pentru {oafiepuEin timp, in pungileumflate ale obrajilor anumitor maimute.

Fecalele sunt mai puEin mirositoate decat cere are mdncdtoa-relor de carne gi'u s-a dezvortatvreun comportament speciarin vederea debarasirii de ere, din moment ce cad din copaci pejos gi depatte de animale. Cum grupul se mutl tot timpul,existi prea pufrn pericolul ca o anumiid, zond"si devini .*rg._rat de infestati sau de mirositoare. Chiar gi madle mriml;ecare igi fac culcugul jos in paturi speciale igi schimbd rocul infiecare noapte, astfel ci nu au de ce sd-gi puni ptoblema igie_nei culcupului. (cu toate acestea, este oarecum surprinzdtoareconstatarea cd'99oh din culcugurile de godld abandonate dintr-ozoni din Africa ave abilegar de gorili in ere gi cd,in73oh dtnca,o'j animalele au stat intinse pe el. Fapt*l constituie un risc

Origini / 33

tlc imbolnlvire prin cre$terea panselor de reinfectare gi este oilustrare rcmatcabtld. a dezirteresului fundamental faEd. delccale al primatelor.)

Datoitd, naturii statice gi abundengei hranei, nu este nevoieca grupul de primate si se despartd pentru a o cduta. Ele potsi se mute, si fugi, sd se odihneascd gi sI doarmi impreuniintr-o comunitate strAns uniti, fiecare membru urmirind mip-cirile gi acgiunile tuturor celorlalgi. Fiecare individ al grupuluiva gti destul de bine, in orice momeflt, ce face fiecare din cei-lali. Este un procedeu total necarnivot Chiar gi \a acele speciicle primate cafe se despart din cAnd in cind, unitatea cea mumicd nu este niciodatd, alcdtuttd" dintr-un singur individ. O mai-mu;6 solitati este o fiinp vulnerabili. Ei ii lipsesc putemiceleafme naturale ale carnivorelor gi, in izolate, cade ugor prudd,ucigagilor ce stau la p6,ndd..

Spiritul de cooperate, care este prezentla vdndtoni in hutd,,cum sunt lupii, este in mare parte absent in lumea primatelor.La ele, competitivitatea pi dominaia sunt Ia ordinea zilei. Com-petiEia in ierarhia sociali este, desigur,prezentd.la ambele gru-puri, dar e mai pu;in temperatd de acEiuni de cooperare in cazrl,maimugelol Manevrele complicate, coordonate, de asemenea, nusunt necesare: secvefllele acgiunii de hrinire nu necesiti a fipuse cap la cap intr-un mod atdt de complex. Primata poate triimult mai mult de la un minut la altul, de La mdfi,la gard..

Deoarece hrana primatei se gdsepte pretutindeni in jurul eila indemAni, flu este nevoie aproape deloc sd acopere distangemari. Au tost studiate cu atenfie grupuri de gorile silbatice,cele mai mari dintre primatele actuale, gi li s-au urmfuit migcd-rile, astfel incAt acum gtim ci ele parcurg in medie aproximativ

34 / x,filmugagoalFt

o treime de milS3pe zi. Doar uneori se deplaseazd, cdteva sutede picioarea. Carnivorele, prin contrast, trebuie frecvent sd"par-curgi multe mile la o singurl incursiune dupd vAnat. Se cunoscunele cazuri cdnd au parcurs peste 50 de miles dupi vAnat,trebuindule cdteva ztle pdnd. si se intoarcd acasd. Acest act alteintoarcerii la un cimin stabil este tipic pentru carnivore, dareste cu mult mai pugin obignuit pdntre maimuge. Adevirat, ungrup de primate triiegte intro zond.destul de clar definitl drept,,acasd", dar noapteaipi face culcugul oriunde se intAmpld si-pifi terminat peregrindrile din timpul zilei. Ajunge sd cunoascltegiunea generali in care triiegte deoarece intotdeauna hoind.-regte incoace gi incolo prin ea, dar tinde sd foloseasc d.intezgazonl mult maula voia intAmpllrii. De asemenea, interacgiuneadintre o ceatd, gi cea invecinati este mai puEin defensivi gi maipu,tin agresivd decAt in cazul carnivorelor. Un teritoriu este,prin definiEie, o zond. apdratd" gi deci primatele flu sunt in modobignuit animale teritoriale.

Un lucru mirunt, dar carc este relevant aici: carnivorele aupurici, dar primatele nu. MaimuEele cu gi fXrd coadd" sunt sAc6itede pdduchi gi de ali pzrazig,externi, dar, contrar opiniei popula-re, ele sunt complet lipsite de purici, dintr-un motiv fozrte clar.Pentru a-l in;elege, este necesar si examinim ciclul de viali alpuricelui. Aceasti insectd igi depune ouile nu pe corpul gazdeisale, ci ptintre rositurile din locul de dormit al victimei. Ouilorle sunt necesare trei zile pefltfu a sparge coajalirsdnd si iasi

3 Cca 535 m.a 1 picior = 30,479 cm.s Cca 80 km.

Orisini / 35

larve mici, tdtdtoarc, Aceste larve nu se hrlnesc cu singe, ci curcstuti care s-au acumulat in murddria vizuinei sau a bfulogului.l)upi doui sdptlmini ele ges o gogoapd gi se metamorfozeazdin nimfl. RimAn in aceastd state de adormire aproximativ inclcloud sdptimi'nt pA,nd, si iasi ca adulEi, gat^ sd sard pe uncc:rp-gazdd" adecvat. Astfel, cel puEin in pdma sa luni de viappuricele este rupt de specia gzzdei. Reiese clar de aici de ce unmamifer nomad, a$a cum este o maimu;i cu sau fdrd coadd,nu este sAcdit de putici. Chtar dacd" ci,gvapurici rd,td,ciy se nime-resc pe unul gi se imperecheazd. cu succes, ouile lor vor tdmdnein urmi pe misurd ce gtupul de primate se muti, tar cindgogoagele se desfac nu va mai fi nici o gazdd ,,zcasd" pentru ca

legltura sd poati continua. Pudcii sunt, pdn urmare, paraziy.numai ai animalelor cu un clmin stabil, a$a cum sunt carnivo-rele tipice. SemnificaEia acestui fapt se va vedea imediat.

ComparAnd diferitele modud de viaEd ale carnivorelor gi pri-matelor, m-am axat in mod firesc, pe de o parte, pe vAnitoriitipici de cimp deschis, iat, pe de alti pzrte, pe culegitorii de

fructe tipici care trliesc in pLdure. Existi anumite excepEii mi-nore de la regulile generale de ambele pfu$,dar acum trebuie sine indteptim atenEia asupra unei excepgii majore - maimuEa

,- +goald. fn ce mdsurd a fost ea capzbrld, si se schimbe, sd-gi im-bine mogtenirea de mdncdtoarc de fructe cu nou-adoptatulregim de carnivori? Ce tip aflrtne de animal a devenitdin aceas-

td catzd?SI incepem cu aceea cd avezun echipament senzorial nepo-

trMt vie;ii pe sol. Nasul i eruprca slab, iar urechile insuficientde sensibile. Fizicul ii era frrd, de sperangi de inadecvat pentru

36 f Mumugagoale

epuizantele teste de rezistenli gi pentru sprinturi fulger. tnprivinga personalitdgii, aceasta era dominatd,maicurind de spi-ritul competitiv decdt de cel de cooperare gi era neindoielnicslabd in privinEa planificnrii gi a concen u;dii. Dar, din fericire,aveL rtfl creier excelent, deja mai bun ca inteligenqi generalidecit al rivalilor sdi carnivori. Ridicindu-gi corpul in poziEieverticalS, modificAndu-gi mAinile int-un fel gi picioarele in altul,imbundtigindu-gi creierul in continuare gi folosindu-l cit deintens putea, a.rlea a pansi.

Acest lucru este ugor de spus, dar a tebuit un timp indelun-gat pentru a se reahza, gi a ar,'ut tot felul de repercusiuni asupraaltor aspecte ale vieii sale zilnice, dupd cum vom vedea incapitolele ce utmeazd". tn clipa de faEd, nu trebuie sd ne preo-cupe dec6t cum s-a rcahzat acest lucru gi cum i-a afectat com-potamentnl Iavdndtoare gi in hrinire.

Cum bitilia urma a fi cigtigati mai curAnd de creier decAtde fo4a mugchilor, trebuia ficut un pas evolutiv spectaculoscare sd-i mireasci puterea creierului. Ceea ce s-a intimplat afost cam ciudat maimuga vdndtor a devenit o maimugi infan-tili. Acest truc in evoluie flu este unic; el s-a petrecut la unnumit de cazun complet separate. Spus foarte simplu, este unproces (numit neotenie) prin care anumite caractete juvenilesau infantile sunt reEinute gi prelungiteinviaEa adulti. (IJnexemplu faimos este axolotui, un fel de salamandrd cate poaterdmdne in stadiul de mormoloc toati viaEa gi poate cre$te inaceastd" stare.)

Modui in carc acest proces al neoteni ei aitttd, creierul prima-telor si creascl gi si se dezvolte se ingelege cel mai bine dacl

Orisini / 37

tnahzdmfdtul unei maimuEe tipice. inainte de nagtete creierullctusului maimulei cre$te rapid in dimensiune gi complexitate.( lAnd animalul se nagte, creierul siu a atins deja gaptezeci la

suti difl mirimea finild a celui de adult. Resnrl de tteizeci lasuti se rcahzeazd repede in primele gase luni de via;i. Chiat pi

un pui de cimpanzeu igi incheie dezvoltarea creierului in decurs

cle doulsprezece luni de la naptete. Specia noastri, prifl con-trast, are la nagtete un creier care este de numai douizeci gi treila suti din mdrimez sz finald. de adult.

Cre$terea rapidd, continui incl gase ani dupi nagtete, iarintegul proces nu se termind,pdnd.in iurul celui de-al doadzeci

gi treilea andeviaEd.Penffu dumneavoastri pi pentfu mine, deci, cregterea creie-

rului continud aproximativ incl zece ati dupd ce am atins ma-

tuitztez sexuali, dat pentru cimpanzeu ea este terminati cu

$ase sau papte ani inainte ca animalul si devini activ din punctde vedere reproductiv. Aceasta explicd foxte clar ce se inlelege

atunci c6nd spunem cd" am devenit maimuEe infantile, dar este

esenial si expliclm aceastd afumage. Noi (sau, mai degrabi,strimogii no$tri maimule-vAnItor) am devenit infantili in anu-

mite pdvinEe, dar in altele nu. Ritmurile de dezvoltate ale dife-ritelor noastre proprietigi s-au defazat. in timp ce sistemele

noastre reproductive o luau repede inainte, cfe$terea creieruluila noi rlmlnea in urmi. $i tot apa s-a intdmplat cu diferite alte

pd4i ale alcituirii noastre, unele fiind foarte mult incetinite,altele doar pugfl, iar alteLe deloc. Cu alte cuvinte, a fost un pto-ces de infantilism diferengiat. Odati ce tendinga s-a pornit, se-

lecgia naturald, a favorizat menginerea oricdror caracteristici din

38 / Uaimugagoald,

sffuctura animaiului care 1l ajutaa si supravieguiasci in noul siumediu ostil gi dificil. Creierul nu a fost singura p^rte acorpuluiafectatd: pozitla corpului a fost gi ea influenlati in aceiagi mod.Un mamifer nendscut igi are axa capului in unghi drept cu axatrunchiuiui. Dacd" s-ar na$te astfel capul siu ar fi orientat in josspte sol atunci cAnd se migci pe cele patru picioare, dar inaintede nagtete capul se rote$te spre inapoi, astfel cd, axa sa este inlinie cu cea a trunchiului. Deci, cind se nagte gi umbld, capulii este odentat spre inainte, aga crun mebuie. Dacd un astfel deanimal ar incepe sd umble pe picioareie posterioare in poziievetticall, capul i-ar fi orientat spre in sus, privind la cer. Pentruun animal vertical, cum este maimu{a-vAndtor, este impoftant,apada4 si se pdstreze unghiul capului din stadiul de fetus, men-

Einandu-lin unghi drept cu coqpul astfel ca, in ciuda noii poziEiiin locomogie, capul si priveascd inainte. Aceasta este, desigur,ceea ce s-a intdmplat gi, inci o dztd,, este un exemplu de neo-tetie, faza dinaintea nagterii fiind pistrati in cea postnatall pi

in viaga adultd.

Multe dintre celelalte c tactere fizice speciile ale maimu-

Eei-vAnitor pot fi redate astfel ginrl lung gi subEite, aplaizzreafelei, dimensiunea rircd, a dinEilor gi erupia lor intitziatd,, ab-sen;a increEirii puternice a sprincenelor gi nerotirea degetuluimare de la picior.

Faptul cd xdt de multe caractetistici embrionare separateau avut valoarc poteniaii pentru mamuEa-vdnitor in noua sa

posturd a teprezentat bre$a evolutivl de care avea nevoie.Dintr-un singur salt neotenic ea pi-a putut dobAn dr atAtcreierulde care avea nevoie cAt gi corpul care sd.i se potriveascd. Putea

Origini / 39

si alerge in poziie verticall, cu miinile Iibere pentru mAnuirea

armelor gi, totodati, gi-a dezvoltat creierul care si poati con-cepe atmele. Mai mult decit atdt, nu numai cI a devenit maiinteligenti in manipularea obiecteior, ci a avut gi o copildriemai lungd in timpul cdrcia putea invi;a de la pirinEi gi de la alEi

adulEi. Maimulele fdrd, coadd" gi cimpanzeii sunt in copildrie

iuciuge, exploratoate pi inventive, dat fazaaceasta moare repe-de. Copildria maimuEei gozle era,in aceasti privinEd, prelungitddirect pind in vnEa adtitd. din punct de vedere sexual. Era timpdin belpug pentru a imita gi ainvdEa tehnici speciale ce fuseserlpuse la punct de generagiile anterioare. SHbiciunile sale ca vAni-tor frzic Ai instinctiv puteau fi mai mult decit compensate prininteligenga pi posibiJitiEile sale imitative. Ea putea fi invigati de

cdtre pnrinEi a$a cum nici un animal nu mai fusese invdEatp6,nd,

atunci.

Dar numai invdgarca nu era suficienti. Era necesari gi ocontribuie genetici. Modificdrile genetice debazd din natutamaimu;ei-vdndtor trebuiau si insogeasci gi ele acest proces.Daci cineva ar lua pur gi simplu o primati obignuiti, cule-gdtoarc de fructe, care trdie$te in pddure, de tipul celei descrise

mai inainte gi i-ar da un creier mare gi un corp de vdndto4 ar{i dificil ca ea sd devini o maimu;i cu succes lavdndtoarc ffud,

alte cdteva modificdri. Modelele sale comportamefltale debazdar fi gregite. Ea ar putea fi czpabrld" si cAntdreasci lucruile gi

si planifice intr-un mod foarte inteligent, dar pornidle sale

animalice de prim ordin at fi de tip necorespunzdtot.invdEarcaar htcta impotriva tendingelor ei natutale, nu numai in com-portamentul privind hrdntea, ci gi in comportamennrl ei social

40 /tvla,rnuEagoale

general, agresiv gi sexual, gi in toate celelalte aspecte compor-tamentale debazd" ale vechii sale existenge de pdmatd,.Dacd,aici nu s-ar lucra gi asupra modificirilor genetic controlate,atunci noua educa,tie a tinerei maimuge-vindtor at fi o sarciniobositoare, practic imposibili. Pregdtirea culturald poate rcaliyamult, dar odcAt de strilucitoare ar fi maginiria centrilor supe-riod ai cteierului, ea necesitd un sprifin considerabil din parteazonelor infedoare.

Dacd privim acum inapoi la diferengele dintre o carnivori,,purd.o'tipicn gi o primatd,,pnri" tipici, putem vedea cum s-aajuns ptobabil la ele. O carnivorl avans^td. separi aciunile decdutate a hranei (vinatul gi ucisul) de aciunile mAncatului. Eleau devenit doui sisteme motivalionale distincte, depinzAndnumai patlal unul de ceiilalt. S-a ajuns la aceasta deoareceinteaga secvenli este atdt de lungi gi epuizanti. Acnrl hrdniriieste prea indepirtat gi, astfel, acEiunea de a ucide a devenit otecompensi prin ea insigi. Cercetdri asupra pisicilor au indicatchiat cd aici secvenga s-a subdiviz^tin continuare. Prindereaptdzi,uciderea ei,prcpamea ei (umulkea) gi mdncanrl ei, fie-care igi au propriile sisteme motivaionale pa4ial independente.Daci unul din aceste modele comportamefitale este satisfhcutpe deplin, aceasta nu le satisface in mod automat gi pe celelalte.

Penffu pirmata culegitoare de fructe situaia este completdifedti. Fiecate secvenfi de hrinire, cuprinzAnd simpla ciutareahranei gi, apoi, lnghi;irea ei imediatd este comparativ atit descurtd, incAt,nu este necesarl o despi4fue in sisteme motivaio-nale separate. Acest lucru este ceva ce ar trebui schimbat, gi

schimbat radical, in cazul maimugei-vinItor. Yindtoarca ar

oisini / 4l

trebui si-pi aduci propria ei recompensl, flu ar ma putea siacyoneze ca o secveflEi a apetitului ce duce la consumareamesei. Probabil, ca gi la pisici, vdnarea, uciderea gi preparareahranei gi-ar dezvoltafrecatepropdile lor scopuri separate, inde-

pendente, ar deveni ftecarc scopuri in sine. Fiecate ar trebuiatunci si-gi gdseascd expresia gi nu s-ar putea ca unul sd fie es-

tompat prin satisfacercaaliia. Daci examinlm - a$a cum vomface intr-un capitol uiterior - comportamentul legat de hrinireal actualelor maimule goale, vom vedea ci existd o mulgime de

indicii cd ceva de acest gen s-a gi int6mplat.Pe lAngi faptul ci a devenit un uciga$ biologic (in opoziie

cu unul cultural), maimufa-vdnitoi a trebuit, de asemenea, si-pimodifice repartifile in timp ale compottamentului siu legat de

masd. Au dispitut gustirile minut-dupi-minut gi au apirut me-

sele consistente, distanlate.Hranase depozita. tn sistemul com-

portamental trebuia si se constituie o tendingi fundametali de

a reveni la un cimin fix. Capacitnfle de otientare gi de tegdsite

a ciminului trebuiau imbunitlgite. Defeca;ia mebuia si deviniun model compoftamental organizltifl spary,u, o activitate pd-vatd (ca la carnivore), in locul uneia comune (ca la primate).

Am menEionatcd"un rezultat ilatitzdrlunui clmin fix este

cdfaceposibild parazitarcade cdre purici. Am mai spus despre

carnivore cI au purici, dar primatele nu. Dacd maimuga-vinitorera unici intre primate pdn aceea cd" avea un cimin fix, atuncine-am a$tepta ca ea si incalce regula primatelor gi in privinEa puri-cilor, gi pare sigur cd. aga au stat lucrurile. $tim cd astlzi specia

noastri este parazitatd de aceste insecte gi ci avem propriulnostru tip de purice - unul care aparyne unei specii diferite de

42 / Matmulagoala

alEi purici, unul care a evoluat odati cu noi. Dacd a avut timpsuficient pentru a se dezvolta intr_o noui specie, atunci trebuiecr este cu noi intr-adevir de foarte mult timp, suficient de lungpentru a fi fost o companie nedodtl lncd Je demult, di., primele noastte zrle de maimugi_vAndtor.

Din punct de vedere social, maimuEa_v6 ndtor atrebuit sd_gisporeascS instinctul de a comuni ca gi acoopefa cu semenii sii.Expresiile faciale pi vocalizirile au trebuit si devini mai com_plicate. cu noile arme in mdnd,a trebuit si dezvolte semnaleputernice care si inhibe atacudle din interiorul grupurui sociar.Pe de alti patte,cu un cdmin fix pe care se_l apere, a trebuit sIdezvolte rispunsuri agresive mai puternice iaEdde membriigrupurilor rivale.

Datoriti cerinqelor noului sdu mod de viaEd, ea a trebuit si_gi

^tertaeze puternicui instinct al primateror de a nu pdrisi nicio-

dati grosul grupului.cz parte a nou instituit.rui spirit de cooperare gi datoriti

naturii eratice a resurselor de hranI, ea a trebuit si inceapi si_piimparti hrana. Ca gi lupii paterni menionagi anterior, gl _rr_culii maimulei-vandtor au trebuit si care tezerve dehrand. acasd.pentru femelele ce oJdptaagi pentu puii lor care cre$teau incet.Acest gen de comportameflt patern tebuia si fie o noue direc_Eie evolutivl, pentru cd" regala generali a primatelor este citoatd" gnja pfuinteasci vine din pzr:rca mamei. (Ir{umai o pri_matd,inEeleaptd,, ca maimufa noastrl vAndtor,igi c,rnoagte taii!

Datodti extrem de lungii perioade de depende ryd, a celor

lttci gi a pretenEiilor lor multiple, femelele e,rrv

^prcape incon_

tinuu consemnate acasd..ln aceastr privinln noul mod de viati

oigini / 43

al maimuEei-vdnltor a ridicat o problemi speciall, pe care nuau cunoscut-o gi carnivorele,,pure" tipice rolul sexelor trebuiasi devind mai distinct. vanrtorilg spre deosebire de cele ale ca,-nivorelor ,,pure", au trebuit si ajung{ a fi otgantzate de grupurialcrtuite numai din masculi. Dacd, eta ceva care sd acioiezeimpotriva firii primatelor, tocmai asta era deoarece nu se maipomenise ca un mascul viril al primatelor si plece in ciutare dehrand" gi si-gi lase femelele neprotejate impotriva avansuriloraltor masculi care s-ar intdmpla si treaci pdn apropiere. Cuoricdtd pregatire culturali, ptoblema flu se putea rczolvz.Flracevacate cefea o modificare radicaidin compoftamennrl social.

Rispunsul a fost reahzareaunui cuplu. MaimuEele_vAnitormascul gi femeli trebuiau si se indrigosteascd gi sd-gi tdmdnd,credinciogi unul altuia. Aceasta este o tend.in;i comuni multoraltor grupud de animale, dar este wd.pdntreprimate. Ea a rc_zolvat trei probleme dintr-odati. A insemnat ci femelele rimd-neau legate de masculii lor individuali gi credincioase lor intimpul cdnd acegtia. erav piecai ra vdndtoare. A insemnat cirivalitdfle sexuale grave dinffe masculi er,o atenuate. ceea cea ajtxatla dezvortarea spiritului lor de cooperare. Daci urmausd,vdneze impreund cu succes, se cuvenea ca atitmasculii maislabi, cit gi cei mai puternici sn-pi aibr rolul lor. Ei trebuiau sijoace un rol cental gi nu puteau fi aruncaEi la periferia socie-td;i, a1a crun se intdmpii la atdt de multe specii de pdmate.Mai mult, cu nou createle atme, exclusiv at.j.ftciale, mascuiulmaimugei-vinitor s-a vizut puternic constrans sd reducd oricesursi de nein;elegere ln cadrul tdbului. in al treilea rand, crea-rea unei familii alcituite dintr-un mascul gi o femeli a insemnat

44 / MunruEagoata

cd gi progenitura avea de cAgtigat. Sarcina gtea a cregterii gipregitirii copilului care se dezvolta incet cerea o sffAnsi unitatea familiei. La alte grupuri de animale, fie ele pegti, pdsiri saumamifere, cdnd este o povard pfea mare pentru a o putea duceun singur pdrinte, constatdm formarea unui cuplu puternic,care-ileagdpe pdrinEii mascul gi femeld unul de cerdlalt pe toatidurata sezonului crepterii puilor. Acest luctu este ceea ce s-aintimplat gi in cazul maimufelor-vdndtor.tn u...t fel, femeleleerau sigure de sprijinul masculilor lor pi se puteau devota inda-toririlor materne. Masculii erau siguri de roialitatea femelelotlor, erau pregitigi sI le piriseasci pentru vdndtoare gi evitau sise bati inte ei pentru ele. Iar progeniturile se bucurau de maxi-mum de griji gi atenEie. Suni ca o soluie ideald,,dar implicl oschimbare maprd,in comportamenhrl socio-sexual al primatelorgi, aga cum vom vedea mai incolo, procesul nu a fost niciodatddesrvargit. Reiese clar din comportarnentul actuar ar speciei noas-tre ci aceasti tendinli a fost doar paryalincheiati gi cd vechilenoastre instincte de pdmate continui sd" rcapad, in formeminore.

Acesta este, a$adar, modul in care maimuqa-vdndtor gi_a asu_mat rolul de carnivord ucigapd gi in conformitate cu care gi-amodificat obiceiurile de pdmatr. Am sugerat cd. to^te au fostmodificiri biologice debazd,mai cur6nd dec6t nigte simple mo_dificdd de culturi, gi ci noile specii s-au mod.ificat genetic infelul acesta. Poate o considerali o afirmaie nejustificatd..poateavei impresia - atdt de puternici este indoctrinarea culturali- ci modificdrie ar fi putut foate bine sI apafi, pnninvi;aregi dezvoltarea noilor tradifi. Mi indoiesc de acest lucru. Nu

Orisini / 45

trebuie decit si ne uitim la comportamentul speciei noastredtn ziaa de azi penffu avedea ci nu aga stau lucrurile. Progre-sele cuiturale ne-au dat un progres tehnologic din ce in ce maiimpresionant, dar oriunde

^cest^ se ciocnepte de catactensticile

noastre biologice de bazd. intAmpini o rezistenEi puternic5.Modeiele comportamentale fundamentale, fixate in primelenoastre zile de maimule-vAn6tot, inci se fac simEite in tot ceea

ce intreprindem, oticAt de inilEltor ar fr.Dacd cxgatizatea acd.-

vitnflor floastre mai pimAntepti - hrinirea,teamz, agresivitatea,

sexul, grija pfuinteasci - s-ar fr dezvoltat numai prin mijloaceculturale, nu incape indoiali cdpt,nd. acum ni le-am fi conuolatmai bine gi le-am fi modelat intr-un fel sau aln:l, astfel incAt sicorespundl extraordinarelor gi crescindelor ceringe la carc lesupun progresele noastre tehnologice. Dar n-am reugit acest

lucru. Ne-am inclinat in mod repetat capul in faga naturii noas-

tre animalice gi am admis tacit existenEaftarci complexe care se

zgttd'in noi. Daci suntem sinced, vom mdrtudsi ci vor trebuisdtreacd milioane de ani gi sd se peteacd acelagi proces geneticcare apus fiara acolo, pentru a o modificr. lrrtr. timp, civiliza-

file noasffe incredibil de complicate vor putea si prospere nu-mat dacdle proiectim astfel incAt si nu se ciocneascd sau sd nutindi si suprime cerinlele fioastre animalice fundamentale. Dinpdcate, creierul nosffu rayonalnu este intotdeauna in acord cucreierul nostru sentimental. Sunt multe exemple cate atatdandelucrurile au apucat-o pe un drum grepit, iar societiEile umanes-au pribugit ori s-au bzgatehzat.

in capitolele ce:urmeazi vom incerca si vedem cum s-a ln-tAmplat acest lucru, dar mai intAi este o intebare Ia cate ttebuie

46 /tvtairrlgagoaJLd,

si rispundem - intrebarea pusi la inceputul acestui capitol.CAnd am intAlnit prima datd" aceastd" specie ciudati am observatcd avea o trrsdturi care se detaga imediat dintre celelalte, atuncicdnd enplasatd" ca specimen intr-un lung gir de primate. Trdsd-trrta eta pielea sa despuiatl, ceea ce m-a determiflat, ca zoolog,sd numesc aceastd" fiin;i ,,maimuEa goald". Am vizut intre timpcd i s-at putea da oricAt de multe nume adecvate: maimugavetical5, maimuEa fEudtoare de unelte, maimuga teritoriali gi

aga mai depate. Dar nu ele au fost primele lucruri pe carele-am observat. Privitl simplu, ca specimen zoologic intr-unmuzeu, goliciunea este cea cate ate un impact imediat, pi acestaeste numele la carc vom rimAne, chiar gi numai pentfu a oalinia altor studii zoologice gi pentru a ne aminti ci aceasta estemaniera speciald in care o abordim. Dar care este semnificaliaciudatei trisituri? De ce naiba si fi devenit maimu;a-vAndtor omaimugi goald?

Din pdcate, fosilele nu ne pot ajutainpdvinla diferenEelor lapiele gi pdr, aga cd,habar nu avem cAnd anume precis a ar,,ut locmare denudare. Putem fi desarl de siguri ci nu s-a petrecutinainte ca strimogii nogtri sd-gi fi pdrdsit ciminele din pldure.Este o evoluie atat de ciudatl, incit pare mult mai probabil a fifost inci o caracteristici a scenei marii transformiri din cAmpdeschis. Dar cum s-a intdmplat exact, gi cum a ilutat-o pe mai-muta nou apdrutd, si supravieEuiasci?

Problema i-a frdmdntat pe expe4i timp indelungat gi multeteorii fanteziste au fosr avansate. Una dintre cele mai ptomi-Edtoarc idei este cd a fost parte integrantd. aprocesului de neo-tenie. Dacd examinati un pui de cimpanzeu la nagtere vegi

Origini / 47

coflstata cd. arc capul bine acopedt cu pir, dar corpul ii esteaproape neacopedt. Daci aceastl stare at fiintfuziatd,iniasaanimalului adult, prin neotenie, aspectul pnrului cimpanzeuluiadvlt at ft foate asemdndtor cu al nosru.

Este interesant cI la specia noastri suprimarea cregteriipnrdui de citre neotenie nu a fost dusi completpdnd,lz capdt.Fnnil in cre$tere porne$te pe dtumul acopedrii cu p6r propdemamiferelor, astfel ci intre a gasea gi a opta lund de vtaEd,rntra-uterini ajunge

^proape complet invelit cu pir fin. Aceasti hainl

fetali este cunoscuti sub numele de lanugo pi nu este dati jospAnd cu pugin inainte de nagtere. Nou-niscuEii prematuri vinuneori pe lume purtafld inci acest lanago, spre groaza pitin-giiot, dar, cu excepia :unat czzutt foafte tate, el cade foartecur6nd. Nu se cunosc mai mult de aproximaiv tteizecide ca-zuri inregistrate de familii cu progenitutd. care,maturizindu-se,ajunge complet acopeitd. cu bland.

Chiar gi aga, toi membdi adulEi ai speciei noasrre au un nu-mdr mare de fire de pfu pe corp - mai multe, de fapt, decitrudele rioasffe cimpanzeii. Nu e atAt cd" ampierdut fire inmegide pir, cit faptul cd ne-au crescut numai fire de pIr anemice,(intAmpldtof, acest lucru nu este valabil pentru toate rasele -negrii au suferit o pierdere a pirului reali, precum gi aparenti).Faptul i-a determinat pe anumii anatomigti si declare ci nu neputem considera o specie fdtd,pdr sau despuiatd,iar o renu-mitd autoritate in materie a mers pd.ni acolo incAt si spuni ciafnmalia potrivit cdreianoi suntem,,cea maipuEin plroasi din-tre toate primatele este, prin urmare, foarte departe de a fi ade-vdtatd; iar numeroasele teorii stranii cate aD fost avansate

48 f Mumupgoale

pentru a explica imagjnara pierdere a firelor de pdr sunt, cupdrere de rdu, nenecesare". Acest lucru, in mod clar, nu are sens.

Este ca gi cum am spune ci deoarece orbul are o pereche deochi, el nu e orb. Din punct de vedere funcional, suntem puter-nic despuiai gi pielea noastrd este expusd total lumii exterioare.Este o stare de lucruri care oricum trebuie explicatl, indiferentc6te fire de pit minuscule putem numita cu lupa.

Explicarea pdn neotenie ne di numai un indiciu asupramodului in care s-a ajuns la dispadEia bhii. Ea nu ne spunenimic despre valoarea nuditiEii ca o czracteristici noud ce aajutat maimuEa goald. si supravieEuiasci in mediul siu ostil. S-arputea argumenta cd" nu a a\-ut nici o vaToate, cd a fost doar unrcnitat secundar il.altot modificiti neotenice, mai importante,ca de pildd dezvoltarea creierului. Dar aga cum am vdntt deja,procesul neoteniei este o intdrzierc difereniati a altor proceseale dezvoltfuii. Unele lucruri se incetinesc mai mult decit altele

- vitezele cregtedi se defazeazi. Este greu de crezut> prin ut-rnare, cd o trdslturi infantili ztat de periculoasd potenEial pre-cum nuditate

^'vea sd fie lisati si persiste pur $i simplu pentru

cd ilte modificiri se incetineau. Daci nu at fi avut o valoarespecif,ci pentru noua specie, ar fi fost repede rczolvatd pnnseleqie flztwald.

Cate a fost atunci valoarcapielii nude din punctul de vedereal supravieguirii? O explicaie este ci atunci cAnd maimufa-vimd-tor gi-a abandonat trecutul nomad gi s-a stabilit intr-un cdminfix, vizuinile sale au devenit puternic infestate cu paraziy aipielii. Folosirea acelorasi locuri de dormit noapte de noapte se

consideri afrfurruzatun teren anormal de propice dezvoltdri

oisini / 49

unei game vaflate de cipuge de tot felul, de purici gi gindaci,pdnd,intr-acoio incit situa;ia crea un risc serios de imbolnivite.Lepld6ndu-gi haina de pdr, locuitorii vizuinilor emu mai in mi-suri sX facd, faEd, problemei.

Aceastd idee ar putea avea un simbute de adevdr, dar cugreu ar fi putut fi de o importan;i majord,. Prea puine altemamifere ce locuiesc ln vizuini - gi sunt sute de specii din caresi alegem - au luat aceastlmdsuri. Oricum, dacd"lanuditate s-aajuns pe iltd cale, se poate ca ea sd fi inlesnit inllturarea supi-rdtorilor pamziiai pielii, sarcini care gi astdzi ocupi o buni par-te din timpul primatelor pdroase.

O oJtdidee mergAnd pe aceeagi linie este ci maimula-vdnitoravea obiceiuri de hrdnire atAt de murdare, incit o hain6 deblani s-ar fi nicllit gi murddrit repede pi, iarigi riscul de imbol-nivite. Se subliniazd. faptul cI r,'ulturii, care igi infig capul gi

gAtul in hoituri insdngerate, pi-au pierdut penele de pe acestepfuy ale corpului; gi ci aceeagi evoluie, extinsi asupra inffe-gului corp, ar fi putut avea loc Ai la maimugele-vAnitor. Darcapaifiatea lor de a crea unelte cu care sI ucidi gi si jupoaieptadanu se prea poate si o fi precedat pe aceea de a folosi alteobiecte pefltru a-gi curiqa pdrul. Chiar gi un cimpanzeu dinsilbiticie folosegte ocazional frunzele ca hirtie igienici aruncicdn'd arc probleme cu defecaEia.

S-a avansat chiar ideea cd descoperirea focului a fost ceacate z dus la pierdetea hainei de blani. Se argumenteazd cd,

maimuEa-vAndtor ar fi simEit frigul doar in timput nopEii gi cd,o datd, ce a dispus de luxul de a sta in jurul unui foc de tabdril,s-a putut dispensa de blani putand astfel face faEd" maibinecildurii din timpul zilei.

50 / tvfairmura goatd

O altd teorie, mai.ingenioasi, este cI, inainte de a devenimaimugd_vAndtor, maimugr_a._."1 .rr.,a cunoscut o razdh;;il;;:: ,,"Hi;il.#fl f,.::::infd;:satd ca mutdndu-.. ;;;;_;;i. midtor tropicale in;il;ffi,LiJilf':t " n g"r";r'ete si crustacee si arte

mai bogatd,_ -, ilHi:HlTl,il,:tr:ff *lllffi TiO qt"p1, in jurui bazinelor rru,,r.ui. iJapetoi de uair,.im. micd., daro*,r"r;iffi:ri: rTiffi|j #addncimi mu man gi s6 se ,."d;;; upd hrand,.in timnulacestui pfoces, se arsi arte ;#;.;.'ffiT?,,:J;:, ::*,0"t

pirur t^ r,i,tncareiepea.a.rr,rp.u'.rrr..t,rt;;;.;,;r_;#liltrJ;Jf

i.r1i};pentru a-l apdta de ruzeledirecte'aie r"-t "i. Apoi, mai t6tziu,cdnd unettete sare a*yt.r.;;;:;;;*.r., scoicjlor des_chise) au pfogresar suficienq ar'fi peresitJeagdnur ritorarurui

i:ff:.,J:0"-se spre spagiite des.hise a. .a*p,"i ca vindtor in

Se susgine cd aceastd ^teorie

explicd de ce noi suntem astizi::?: 1."iql

in 1pd,pe cand .,",p;";;, i,,a.r. noastre actualecere mar apropiate, sunt a.t6t d. .r.uyotoragi gi se a"r., ,.p*..Explicd forma aerodinamici r."rprr.lro,, pi chiar pi poziganoastrd vetticald,, cea din

"r*e.p...,rf rrrrarrdu_ se a fi apirut pe-_ryri ce am pltuns tot mai addnc intrdsdrutd.i.dute, *ientlrii nr.r". a. ffi: .AffiT:::;o examinare atentd a.r"a..i..ir""r"#r. noasrre rrmrpiqeje fire-de pir de pe spate diferd izbitori. ..r. are artot mat-muge. La noi, ele sunt indreprur. Argo.rl, .Or. inapoi gi spre

Orisini / Sl

'rtcfrof' cdtre pira spinddi. Aceasta urmeazd.direcEia curenhrlui

r lc.rrpi ce trrece peste co{pul unui inotdtor gi indicn faptur cd, dacdlrrrina de pir s_a modifrcat inainte de a fi pierduti, atunci s_arr r< rdificat exact cum trebuia pentr, a se r.d.L , ,rri"irnE^;;lrinati la inot. Se mai ,.or,Ji' evidengi faptul cd suntem uniciirrtre toate primatele prin aceea .i .rr't.,rr.r strat gros de grdsime subcutanatd.

"Ltililfr:frti"";*ivrrlentul unturii unei balene sau foci, ca un mijloc izolator de('()mpensare. Se accentueazd, fapnilc, nici o aie opfi.rg. ,r'os'a dat acestei trisdturi a ^n^toriirinoastfe. chiar gi natufa sen-srbilS a miinilor no

,rin, suncient de ;:ffiH rrJ#:lInteoia.acvattcd. o

r._y- -, . ___

. 6_".ovtattdt.ra-urma_ufmel poate apuca unr)al sau o ptatrd, dar este nevoie de o mdni srpla, ..rrsibiU pen_t ru a pipdi hranain apd,. probabil cd, acestaa fost modul in caremaimuEa-de-sol pi-a dobAndit iniEial super m6na sa, gi apoi atrecur-o gata fdcutd maimuEei_vdndtor.i., n.ra, teoria" aci,aacd,ti ,lflpi pe tradiEion ilrvdndtoide fosile, subliniind ci au fostunici in insuccesul lor_de a. descoperi legltudie vitale ce 1ipsescclin trecutul nostru syivechi, gi f.

"i"a.-pontul ci, daci pi_ar da,steneala si caute prin zonele ce alcituiau coastere litorale afri-cane de acum urr milion gi ceva de ani, at pnteaEisi ceva ce i_atavantaja.

Din picate, acest lucru rimAne incd de ficut gi, in ciudadovezilor indirecte fctafie tentante, ,.o.i., acvatice ii lipsegteun suport solid. Ea explici elegant o sede de trdsituri ,p:;.;dar cefe, in schimb, accept^reaunei ipoteti ce fazeevolutivemajore pentru care nu existi dovezi dir..t . (Chiar daci, in celedin urm5, se va dovedi a fi adevdrutd,, r^nu va veni intr_o

52 / tvtaknuta goild,

contradicie flagrantd cu tabloul general al evoluiei maimu_Eei-vdnitor din maimuga_de_sol. Vl insemna pur gi simplu cdmaimuga-de-sol a trecut printr-o ceremonie mai mult dec6tsalutari a botezuJui.)

Un argument complet diferit de alte ipoteze sugercazd. cd.,in loc si evolueze ca rdspuns la mediul fizic, pierae?e;;tJ;a fost o tendingi sociaid. Cu alte cuvinte ., uir..po, r,,, ., ,r,mijloc mecanic, ci y yn semnal. Bucdgi de piele ner.;;;pot fi vizute la o serie de specii de pdmaie, iar in anumi te cazuieJe qar sI acgioneze ca semlre de riconorgtere a speciei, permi_g6nd unei

3aimuge cu sau ftrd coadd,sl o identih ,, pl'ir^- uapatynA.nd propriului tip de maimuge sau altui tip. iietdereapdrului de cdtre maimuEa_vindtor esie pdviti p*;i .i*pi";;o caracterisdci selectatd, arbitrx.r.. ,_, Lr,a*p Ut

^ n ^iopri'ca insemn al identitigii de citre aceastdspecie-. Desigur, nu sepoate nega ci nuditatea pronungati trebuie si fi ficit ,^ ma._

mula goald si fie uimitor de ugor de identificat, dar existd nulne_toase alte cii mai puEin drastice de a atinge acelagi scop {Xrisacrificarea unei haine izolatoarcvaloroase.

O iltd, sugestie mergAnd pe aceeapi linie prezintd pierdereapirului ca o extindere a semna'zdrii r.*oi.. S. priAnae lamamiferele masculi sunq in gen eral, mupiroase decAt femelelelor pi ci, prin extinderea aJestei iif.r..rg" intre sexe, femelamaimugei goare areupit si devind din ce in ce mai atractivd dinpunct de vedere sexual pentru mascul. Tendinga a" pl.ra.r. ,pnrdui ar afecta pi mascurur, dar intr-o mai mica *xr'rra gi.,pistrarea unor zone speciale de contrast, cum ar fi barba.

Aceasti ultimi idee poate explica diferengele de sex in pr!vinga pirului , dar iardsi,pierderea izolayeicorpului ,, n ,rn i..g

Orisini / 53

nrare numai pentru o infhEigare sexy, chiar gi cu grisime sub-

cutanatl ca mijloc de compensare pariali. O modificare ^

rrccstei idei este ci nu a fost atAt infiEigatea, cAt sensibilitatealapipiit care era importanti din punct de vedere sexual. Se poate

rrrgumenta ci expunAndu-gi pieile nude unul altuia in ti-p"icontactelor sexuale, atit masculul, cit gi femela ar devenirnai sensibili la stimulii erotici. La o specie care evolua spre

lrcrechea-cuplu, aceasta ^t

acceflfrJa efecnrl excitant al activi-tigilor sexuale gi ar intdri sudura cuplului prin intensi{rcarcarccompenselor copulirii

Poate cea mai comuni explicagie dati lipsei plrului este cIirceasta a apdrut ca miiloc de ricodre. Iegind din pddurile um-lrroase, maimuEa-vAnitor s-a expus unei temperaturi mult maimari decit cea cufloscutianteior gi se presupune cI gi-a dat loshatnz pdroasi pentru a nu se supraincdlzi. La suprafagi, expli-caia este destul de tezonabili. $i noi, la utma-urmei, ne scoa-

tem jachetele intr-o zi toidd de vard.. Dar ea nu rezisti Ia oana)tzd.mai profundi. in primul tAnd, nici unul dinte celelalte

animale (de aproximativ mitimea noastti) din cAmp deschis nua procedat la fel.Dacd" tonrl at fi. atit de simplu ne-am putea

a$tepta si vedem lei frrd.blani 9i gacah frrd,blani. ln schimb,

acegtia au haine cu pdr scutt, dat des. Expunerea pielii nude la

aer miregte in mod cert gansele de pietdere a cildurii, dar inacelagi timp ea cre$te cAgtigul de cilduri pi riscul de vdtdmarc

datoriti rzzelor solare, a$a cum gtie oricine faceplzjd'. Experien-

gele din degert aa ardtat ci purtarea unei vestimentaEii u$oare

reduce pietderea de cilduri. pdn diminuarca evapordii tpei, dar

reduce gi cdgtigul de cilduti din mediu cu 55oh din cifra ob$-nuti in condigii de nuditate totali. La temperaturi cu adevdrat

54 f Mamupgoald,

ridicate, hainele mai grele gi libere, de tipul celor preferate inEdile arabe, reprczintd" o protecEie mai buni chiar dec6t haineleu$oare. Ele opresc pittunderea cildurii, dar, totodati, permitaerului si circule in jurul corpului gi ajutd la evaporarea trans-piragiei rdcoitozre.

tn mod clar, situagia este mai complicati decdt pare la ince-put. Ea depinde mult de nivelurile exacte ale temperatudi me-diului gi de cantitatea de insolaie directd. Ctttar dacd,presupunemcd chma era favorubilS pierderii pirului - adicd moderat decaldd., dar nu toridi - tot mai trebuie si explicdm diferengaizbitoare dintre haina naturald a maim,,tEei goale gi cea a altorcarnivore din cAmp deschis.

Existi o modalitate in care putem face acest lucru, gi ea

poate da cel mai bun rlspuns de pAni acum la inffeaga problemia nuditigii floastre. Diferenqa esengiald dintre maimuga-vdnitotgi rivalii sdi catnivori este ci ea fiv era fizicinzestrati pentru a

pgni firlgeritor dupd pradi gi nici chiar pentru a se angaja in ur-mdrnnlungi gi extenuante. Da4 totupi, exact acest lucru trebuiasd-l facd,. A reugit datoritd, creierului sdu mai bun, care a de-tetminat acEiuni mai inteligente gi arme mai ucigltoare, darinciuda acestui fapt, astfel de eforturi uebuie sI fi fost pentru ea

o incercate uriagi din punct de vedere al rezistengei fizice.Ydndtoarca era atatde importanti pentru ea,incdttebuia si se

supuni acestor eforturi, dar, ficAndu-le, este mai mult ca sigurci se supraincd)zea considerabil. Probabil cd o puternici presi-une selectivd a acgonat in favoarcareducerii acestei supalncdlzidgi otice mici imbund,td,yre era binevenitd, chiar daci insemnasacdficii in alte direcEii. tnsigi supmvie;uirca ei depindea de

oisini / 55

Ircest lucru. Acesta a fost cu sigutanEi factorul-cheie care a

operat transformarea unei maimule-vindtor cu pir intt-o mai-

rnuli goald. Cu neotenia c re si ajute evolu;ia pe acest drum

5i cu avantaiele suplimentare de importan\d mai mici deia

mengionate, devenea o vatantd viabild. Prin pierderea hainei

gtele de pdr gi prin sporirea numdrului de glande sudoripare

l)e toate saprafa;a. corpului, se putea rcahza o ricite conside-

rabili - riu pefltru traiul din fiece clipi, ci pentru momennrl

suprem alvdndtori - cu producerea unei pelicule generoase

rle lichid care si se evaPore de pe suprafaEa membtelor sale

irrcotdate gi a trunchiului exPuse la aer.

Sistemul rtu zt ave succes, desigur, daci clima ar ft ptea

toridi, datoritl vdtdmdiipielii expus e, dzr,inff-un mediu mo-

tlerat de cald,ar fi acceptabil. Este interesant cd tendinEa a fost

insoEitd de dezvoltarea unui stfat de gtisime subcutanat, ceea

ce indici faptul ci in alte perioade era flecesar si se men$nd

ccrrpul cald. Daci ace st^ pate sI contrabalanseze pierderea

lrainei de pir, nu ttebuie sitat cd stratul de grdsime aiatd la

men;inerea cildudi corpului in condiEii de frig, fdrd' a stdnient

ov^porare tanspiragiei cAnd se produce supraincilzfuea. Com-

l>inarea pnrdui redus cu sporirea numirului de glande sudo-

rifice gi cu stratul de grisime de sub piele pare sd Ie fi dat

strimogilor nogtti cafe munceau din greu tocmai ce le trebuia,

claci Einem seama cdvindtoare eraunul dintre cele mai impor-

tante aspecte ale noului lor mod de viagd.

Deci, iati MaimuEa Goald', vericald",vAnAnd, purtafld arme,

teritodali, neotenici, degteapti, pdmati prin ascendenll $i car-

nivori prin adop$une, gata de a cuced lumea. Dat ea este o

56 f Mumugagoata

orientare fozfie noui gi experimentald,, iar modelele noi auadeseori imperfec$uni. Pentru ea principalele necazuri votproveni din faptul ci progreseie sale de natutd culturali o vorlua cu mult inaintea celor genetice. Genele sale vor rimAne inurmi gi i se va aminti constant ci, in ciuda tuturor rcahzdnlorsale in modelarea mediului, ea este, totupi, in adAncul suflenrluiobiatd, maimuli goa1i.

Ajunpi in acest punct, putem si-i ldsim trecurul in urml gisi vedem cum ii merge in ziua de azi. Cum se comportimaimula goald moderni? Cum igi rezolvd strivechile problemeale hrdnirii, luptei, imperecherii $i cre$terii celor mici? in cemdsurl creierul sdu computer a fost capabil sd-i reotgztizezeinstinctele de mamifet? Poate ci a trebuit sd, facd. mai multeconcesii decAt ii place si recunoasci. Vom vedea.

Capgolul doi

r3 exal

Din punct de vedere sexual, maimu;a goali se gisegte astiziintr-o situagie oarecum confuzd. Capnmatd este atfasi intt-otlirecqie, in calitate de carnivori prin adopiune este ademenitd

spre o alta, iar ca membru al unei comunitigi complicate gi

civilizate este anffeflatd cdtre o a treia cale.

Mai intAi, ea igi datoteazdtozte caliti;ile sexuale debazd' strd,'

rrrogilor ei maimuEe de pidure, culegitoare de fructe. Aceste

caracteristici au fost, apoi, modificate drastic pentru a se potrivicu noul siu mod de viaEI, de vAnitor in cAmp deschis. A fost

rlestnl de dificil, dat apri ele,la rAndul lor, au ttebuit si fie adap-

tate astfel ca si se potriveascd dezvoltdrii rapide a unei structurisociale tot mai complexe gi mai detetminate din punct de

vedere cultural.Prima dintte aceste schimbdri, de la culegitorul de fructe

sexual la vAnitorui sexual, s-a rcahzat pe o perioadn de timprelativ lungi gi cu desnrl succes. A doua schimbare z attut mat

pugin succes. A avut loc prea repede pi a fost impusi ca depin-zdnd mu curAnd de inteligengi gi de aphcarca constrAngedi

prin invijare, decAt de modificfui biologice bazate pe selecie

natura)d. S-at putea spune ci nu atat progresul civilizaEiei a

modelat comportamentr.:I sexual modetn, c6t comportamenhrlsexual a dat forma iwthza$et. Daci vi se pare o aftmaye ce

merge prea departe, si-mi expun mai intAi punctul de vedere

pi, apoi, putem relua controversa la sfArgitul capitolului.

58 f Mumugagoalz

Pentru inceput, trebuie sI stabilim cu precizie cum se com-portd. astdzi maimula goali cind se manifestd din punct devedere sexual. Acest Iucru nu e atAt de u$or pe cdtparc, dato-:itdmarivadabiJitdEi ce existl atatintre societdgi, cit gi in inte-dorul lor. Singura soluie este de aluarezrsltate medii obinutepe egantioane largi din cele mai reupite societli. SocietIEile mici,inapoiate pi nereugite pot fi in mare misurd ignorate. Ele potavea obiceiuri sexuale fascinante gibizare,dar, biologic vorbind,ele nu mai teprezinti direcEia pdncipaH a evoluEiei. fntr-adevdt,este foarte posibil ca tocmai comportamentul sexual neobipnuitsi fi contdbuit Ia transformarcz lor in epecuri biologice cagrupuri sociale.

Cele mai multe din informagiile detaliate de care dispunemprovin dintr-un numlr de studii efectuate cu eforturi deosebitein ultimii ani in America de Nord gi sebazeazi in mare misuripe aceastl culturf Din fericire, biologic ea este o culturl foafiemare gi reugitd gi putem, frrd a ne teme exagerat de denatutiri,si o luim ca reptezerttativi pentru maimuEa goald moderni.

Compottamentul sexual la specia noasffi trece prin treifazecaractedstice: formarea perechii, aciitztea precopulatode gi

copularea; de obicei, dar nu intotdeauna, in aceasti ordine.Etapz formirii perechii, numiti uz:ual c:urtate, este remarcabilde prelungitd, fagi. de standatdele animale, durAnd fiecvent s5p-

timAni gi chiar luni de ztle. Ca la multe alte specii ea se carac-tenzeazd, printr-un comportament experimental, contradictoriu,implicind conflicte inffe teami, agresiune gi atracie sexuali.Nervozitatea gi ezitdttle se reduc trept^tdaci semnalele sexualereciproce sunt suficieflt de puternice. Acestea implici expresii

Sexut f 59

complexe ale fegei, poziEii ale cotpului gi vocalizdri. CeIe dinurmi implici semnale sonore a1e vorbirii, foarte specializate gi

simbolizate, drr, in egald misuri de important, ele ptezinti par-tenerului de sex opus un ton distinct devoca.hzate. Despre uncuplu care-gi face curte se spune adesea ci ,,igi poptesc dulcinimicuti" gi aceastl expresie rezumd" clar semnificagia tonuluivocii in opozigie cu ceea ce este rostit.

Dupd etapele iniflale oJe afrsdrivizuale gi vocale, apar con-tacte simple lntre coqpuri. Acestea inso;esg de obicei, locomop.a,

care spore$te considerabil acum cAnd cei ce constituie perechea

se afli impreunS. Contactele mini-in-mAni gi brag-la-bra! sunturmate de contacte g,xd,-fagdt gi gudJa-gurd,. Apareimbtdigateareciproci, atAt statig cit gi ln timpul mersului. Sunt obignuite por-nirile brugte in fugd spontani, in jocui de-a prinselea, in sirituripi dans gi pot reapdrea gabloane deioacd"juvenil5.

O buni parte din acezstd fazd. a formirii perechii poate a've

Ioc in public, dar cAnd se trece infazapremergitoare copul5tii,este clutati intimitatea gi modelele comportamentale ce urmea-zi se desfigoard in rzolare faEd, de algi membri ai speciei, cAt

mai departe posibil. O dati ca faza ptemergdtoare copuliriiapare c^ rzbitoare zdoptarca tot mai frecventl a unei pozigiiodzontale. Contactele corp-la-corp sporesc atat ca fo45, c6t gi

ca duatd". Pozifile unul lAngi celilalt de micl intensitate duc lacontacte faEd,-fagd, de mare intensitate. Aceste pozi$ se potmenline multe minute gi chiar citeva ote, in timp ce semnalele

vocale gi vizuale devin ueptat mai puqin importznte, iar cele

tactile tot mai ftecvente. Ultimele implici mici migcdri gi apd-

siri de difedte intensitigi cu toate pi4ile colpului, dar,ln special,

60 f Mumtgagoala

cu degetele, m6inile, buzele gi limba. imbrdcimintea este paryatsau total inldtur:xil gi stimularea tacald"pieie-pe-piele este extinsipe o suprafaEd, cdtmu mate posibil.

Contactele guri-1a-gurd. attng cea mu mare frecvenli gi cea

mai lungd duratd in aceasti fazd", presi.unea exercitati de buzevatiind de la delicatefe extremd la violenqi extremi. in timpultispunsurilor de intensitate matmare buzele sunt despd4ite, iarlimba este introdusi in gura patenerului. Migcirile active ale

limbii sunq apoi, folosite pentru a stimula pielea sensibili din irr-teriorul gudi. Buzele gi limba mai sunt aplicate gi pe multe alte

zone ale corpului partenerului, in special pe lobii urechilor, pegrt, $i pe organeie genitale. Masculul acordd o atentie deosebitisinilor pi sfArcurilor femelei, iat contactul cu buzele gi limba se

ptelungegte aici intr-un lins gi supt mai minuios. O dati con-t^ct^te, organele genitale ale partenerului pot deveni gi ele Eintaunot acEiuni repetate de acest gen. CAnd se intimpli acestlucru, masculul se concentreazdin mate misuri asupra clito-dsului femelei, femela asupra penisului masculului, degi suntimplicate gi alte zone in ambele cazuri.

Pe lingi sirutat,lins gi supt, gura mai este aphcatd,pe dife-rite zone ale cotpului partenerului pentru a mugca cu diferiteintensitiEi. in mod obignuit nu inseamnd. mar mult decAt ociugulire ugoari a pielii, sau o ciupite delicati, dar poate deveniuneori o mugciturl puternici sau chiar dureroasi.

Intercalat inffe runde de stimulare ora)d a corpului parte-nerului, gi adesea insoind-o, pipninrl este gi el mult pracicat.MAiniIe gi degetele exploreazd" inttezga suprafa;d a corpului,concentrindu-se, in special, asupra fegei gi, mai intens, asupra

Sexul / 6l

feselor pi a regiunii genitale. Ca gi la contactele otale, mascululacordd o atenlie deosebiti sAnilor gi sfircudlot femelei. Oriundese plimbi, degetele lovesc ai m6ngdie repetat. Din cind in cindapucl cu fo45 pi igi infig unghiile zddnc in carne. Femela poateapuca penisul masculului sau il poate mdngila ritrnic, simulAndmipcdrile copulitii, iar masculul stimuleazi organele genitaleale femelei, indeosebi clitorisul, in mod asemindtor, din nouadesea cu migcdri ritmice.

Pe linga aceste contacte cu grua, cu mdna gi, in genetal, cor-porale, existi gi o tendinp - in perioada de intensi activitateprecopulatorie - de a-gi freca dtmic otganele genitale de cor-pul partenetului. Se observd, de asemenea, o tendingi puterniclde aliturate gi incrucigate a btagelor pi picioarelor, cu contracgiiocazionale puternice ale mugchilor, astfel incit corpul este

proiectat intr-o stare de tensiune violenti, ,Jrmatd. de relaxare.

Aceptia sunt, agadar, stimulii sexuali care sunt daEi partene-

rului in ti-p"l rundelor de activitate premergdtoare copuliriigi care genereazd" suficientd excitaqie sexuald fiziologicd pentruca sd se produci copulatea. Copularea incepe cu inttoducereapenisului masculului in vaginul femelei. Acest lucru se face inmod obignuit cu cuplul faEd,in fagi, masculul deasupra femelei,ambii ln poziEie onzontald, cu picioarele femelei depirtate. Suntmulte variante ale acestei pozitSt, a$a cum vom discuta maitdtzia, dat ea este cea mai simpli gi cea mai obipnuiti. Mascululincepe, apoi, o serie de migcdri titrnice pelviene de tip du-te-vino.Ele pot varia considetabi. ca fo4n gi itezd, dat inu-o situagie

lipsitl de inhibiEie sunt, de obicei, mai degrabd,npide gi adincpenetrante. Pe misurd ce copulareainarnteazd, existi tendinEa

62 /wfimujagoald

de a reduce cantitativ contactele orale gi manuale sau cel puEin

de a le reduce finegea gi complexitatez. Cu toate acestea, for-mele acum subsidiare, de stimulare mutuaH continud inci intr-oourecare mlsuri

^prozpe pe tot parcursul secvenEelor copulirii.

Fzzacop,ildiieste, de obicei, mult mai scurti decAt cea pre-

metgdtoare. Masculul ajunge la actul mistuitot al eiaculd.rii

spermei ln citeva minute in cele mai multe cazurt,daci nu sunt

utihzate tactici deliberate deintdrziere. AIte primate femele par

sI nu ajungd la apogeu in secvengele sexuale, dar maimuga goald'

este neobignuiti in acezstd ptivingd. Daci masculul continuicopularea pefltru o perioadi de timp mai lungI, femela afunge

gi ea in cele din urmi la un moment de maxim consum, la oexpedenli exploziv otgasmici,la fel de violenti gi eliberatoare

ca gi a masculului, gi fiziologic identici cu ea in totul, cu singura

excepie evidenti a eiaoidnt spermei. Unele femele pot aiunge

la acest punct foafie tepede, altele deloc, dar fir medie el este

atins intte 10 gi 20 de minute de la inceperea copuldrii.

Este ciudat cd existd aceastidiscrepanEi lnte mascul gi femeliin ceea ce pdvegte timpul flecesar pentru a afunge la apogeul

actului sexual gi la eJiberarea din incordare. Este o chestiune ce

va trebui discutati in detaliu mattdrzitt c6nd va franahzatdsem-

nfrcaya funqionali a difedtelor gabloane sexuale. Este suficient

si spunem ir acest punct cI masculul poate depigi factotul timpgi poate conduce femela la orgasm, fie prin ptelungirea pi inten-sificatea stimuldrii premergitoare copuldrii, astfel incdt ea este

deia puternic excitatd inainte de a avea loc introducerea peni-sului, sau el poate un\za tactici de autoinhibiEie in timpul copu-

ldrii pentru a-giintdrzia ptopriui apogeu, sau poate continuacopulatea imediat dupi eiaculare gi inainte de a-pi pierde etecgia,

Sexat / 63

sau poate si se odihneascd pentru pugin timp gi, apoi, sd se co-puleze pentru a doua oard". in cazal din urmi, apetitul siusexual redus va f^ce avtomat sd-i trebuiasci mult mai mult timppentfu a ilunge la urmitorul apogeu, ceea ce i va da femeleisuficient timp cu aceastd, ocazie pentru a gi-l atinge pe al ei.

Dupi ce ambii parteneri au ajuns la ofgasm utmeazd",ln modnormal, o pedoadi considerabil d, de eprizare, relaxate,odihnigi, deseod, somn.

De la stimulii sexuali rebuie sd ne indreptim acum atenyzcitre reacEiile sexuale. Cum rispunde corpul la toatd" aceastdstimulate intensi? La ambele sexe au loc insemnate intensifi-cdri ale pulsului, ale tensiunii gi respiraiei. Aceste schimbiriincep in timpul activitdgilor premergitoare copulirii gi ating unmaxim in timpul apogeului copulirii. Pulsul, care, in condigiinormale, este cuprins intre 70 - 80 pe minut, cre$te pdnd la 100in timpul primelor faze ale excitaEiei sexuale, apoi urcd pitnd,la130 in timpul excitagiei intense gi atinge un maxim de aproxi-mativ 150 in momentul orgasmului.

Tensiunea, care incepe la aproxima av 1,20, utcd pdnd. la 200sau chiat 250La apogeul actului sexual. Respiraia devine maiaddncd" gi mai rapidd pe misuri ce excitaia cre$te gi apoi, pemisuri ce se apropie orgasmul, devine un gAfdit prelungit, ade-sea inso;it de gemete gi mormdieli ritmice. La apogeu, faEa

poate fi contorsionati, cu gura larg deschisd gi nirile dilatate,aseminitor cu ceea ce se vede la un atlet la limita efornrlui saula cineva cate n-ate aer.

O aJtd" schimbare mEord, care areloc in timpul excitirii sexu-ale este o schimbare puternici a rcparizdrii sAngelui, din

64 f Mnmulagoale

tegiunile de profunzime citre zonele de suprafaqi ale corpului.Aceasti forgare totaJd"

^ unui surplus de singe ln piele duce la

o serie de rezultate remarcabile.Ea crceazd nu numai un cofpcare se simte, in general, mai cald la atingere - aprinderea sau

focul sexual -, ci gi modificlri specifice intr-o serie de zonespecializate. La intensitdy.mari ale excitaiei aparc o ro$eati se-

xuald caracteristici. Ea se poate vedea cel mai adesea la femeli,la carc apate, de obicei, in regiunea stomacului gi partea supe-lroard a abdomenului, apoi se intinde cdtepafiea superioarl a

sinilor, a toracelui, in general, intre sini gi pe pdrqile lor iateralesfirgind, in cele din urmi, sub s6ni. Faga gi gdtul pot fi gi ele im-plicate. La femelele cu un rispuns foarte intens poate cuprindegi zona tnfertoard a abdomenului, umerii, coatele, iar la orgasm,

coapsele, fesele gi spatele. in anumite cazrtfl,ea poate acoperiintteaga suptafaEd a corpului. A fost descrisi ca o erupgie detipul pojarului gi pare a fi un semnal sexual vizual . Bz aparc, darln mai puple cazui, gi ia mascul unde,la fel, incepe din tegiu-nea supedoard a abdomenului, se rispdnde$te pe piept, pe g6t

Sipe faSd,. Ocazionalacoperd gi antebragele gi coapsele. O datlce s-a ajuns la apogeu, ro$eafa sexuald dispare rapid, estom-pindu-se in ordine inversi succesiunii in care a apdrut.

Pe linga ro$eata sexuali gi vasodilataya generald,, are loc gi ovasocongestie pronunEati a difedtelor orgafle dilatabile. Aceastiacumulare de sAnge este cauzatd" de faptul ci arterele pompeazd,

sAnge in aceste organe mai repede decAt pot venele siJ evaareze.Statea respectivl poate fi men;inutd o perioadi de timp con-

sidetabili deoarece umflarea vaselor de singe din organe con-tdbuie ea insigi la inchiderea venelor care incearcd, sd evacaeze

Sexat f 65

s6ngele. Aceasta are loc labuze,nas, lobii urechilor, sfircuri gi

organe genitale la ambele sexe gi, de asemenea,Ia sdni feme-lclot. Buzele devin umflate, mai rogii gi mai iegite in aifard carrricAnd. Pi4ile moi ale nasului se umflI, iatndile se dilati. Lobiiurechilor se ingroagi gi se umfl5 gi ei. SfArcurile se mdresc ai se

intiresc la ambele sexe, dar mai mult la femele. (Aceasta se

clatorepte nu numai vasocongestiei, ci gi contracgiei muscularea sfArcurilor.) Lungimea sfArcurilor femelei cre$te ct p6,nd,laun centimetru, iaf diametrui sfArcului cu pini Ia fumitate decentimetru. Rdunea ateolatd, de piele pigmentati din furulsfArcurilor se inflameazi gi se coloreazd" mai intens la femeld.,

dat nu gi la mascul. Totodatd, sAnul femelei se mlregte conside-rabii. CAnd se ajunge ia orgasm sdnul unei femele obignuite cre$tecu pdni la 25o/o din mdrimea sa normalS. El devine mai tate,mai rotunjit gi mai proflunfat.

Organele genitale ale ambelor sexe suferi modificiri con-sidetabile, pe misuri ce excitaEia cre$te. tn pereEii vaginului fe-melei are loc o masivi vasocongestie care duce la lubrifiereanptdd,a traiectului vaginal. in unele cazaiaceastase poate rea-lizain cdteva secunde de la inceputul activitigii premergitoarecopulirii. Are loc o alungire gi o dilatare a celor doui reimi supe-rioare ale ttaiectului vaginal, lungimea totald a vaginului crescAndpAlnd,la 10 centimetriin faza de puternicd excitaie sexuali.

Pe misurd ce se apropie orgasmul, se produce o umflare atreimii inferioare a traiectului vagjnal,iar in timpul orgasmuluipropriu-zis are loc o contracie prin spasm muscular a acesteiregiuni, de doui pinl,lapatu secunde, urmati de contraclii rit-mice la intervale de opt zecimi de secundi . La ftecarc ofgasmsunt trei pdnd,la cincisprezece astfel de contracgii ritmice.

66 / Uaimgagoatd,

Pe durata exciaEiei, organere geniale ale femelei se dilatd con-siderabil. Labiile exterioare se deschid gi se pot mdri de douipi'nd'la trei ori fagd, de normar. Labiile intedoare se d.ilati gi elede doui sau de trei ori fagd, dediametrul normal gi ajung ,; a._pdpeasci inveligul protector al labiilor exterioare, ,a;"g;a pri"aceast^ incl un centimetru la lungimea totald, ar.rgi;d*. f.-.r:"r1ce excitaia cre$te apzu:e o a doua mod.ificarJputemicia labiilor interioare. Deja vasocongestionate pi proeminente,ele ipi schimbi acum culoarea in rolu aprins.

- clitorisul (corespondentur la femeii al penisutui masculului)devine gi el mai mare gi mai proemi.r.rr,.a.rd incepe e*citaiasexuali, dar, pe misuri ce excitagia se intensific d,, dtJitagataUiatetinde sd mascheze aceastimodificare, iar critorisur este re*rs ,obinvelipul labial. El nu poate in aceasti etapd.tdrziesi fie stimuratde penis, dar ln starea sa de dilatare gi sensibili zarc poatefi inciafectat indirect de presiunea ritmicd la care este supus pdnmipcirile de penetrafe ale masculului.

Penisul suferi o modificare considerabili odatd cu excitareasexuald. Din starea sd moale, flasci, se dilati, se intlregte gi seridici prin intermediul unei intense vasocongestii. Lungimea sanormali, medie, de 9 centimetd gi jumitate cre$te cu gapte p6nila opt centimetd. Diametrul cre$te pi el considerabil, d6nd spe_ciei cel mumarc penis erect dintre toate pdmatele actuale.

. fn momentul apogeului sexual al ma...rlrlui au loc puter_nice contracgii musculare ale penisului care expu.lzeazd,ticnia,rtseminal ln raiectul vaginal. pdmele dintre aceste con*acgii suntcele mai puternice gi au loc la intervale de 0,g dintr_o secundd _aceeagi ratd. ca pi conffacgiile vaginale orgasmice ale femelei.

.Sexal / 67

Pe durata excitaiei, pielea scrotald a masculuiui se suinge gi

mobilitatea testiculelor este redusi. Ele sunt ddicate printr-oscurtafe a canalelor seminale (aga cum, intr-adeviq sunt ele lafrig, teamd gi mAnie) gi sunt finute str6ns Iipite de corp. Vaso-congestia zonei duce lz dilatatea testiculeior cu pAnI la S}ohsau 100%0.

Iatd, agadzt, principalele modificfui care afecteazd, configt-rzya corporald a masculului gi a femelei ca urmare a acivitd$sexuale. Odatd, ce s-a ajuns la apogeu, toate transformlrile no-tate surit rapid inversate,iar individul in repausul de dupi actulsexual revine repede la starea fiziologici normald.,liniptiti.Existi un rdspuns final, postorgasmic ce meriti menEionat.Poate apdrea o sudaEie abundentl atdt a masculului, cAt gi afemelei imediat dupi apogeul sexual gi fenomenul poate avealoc indifetent cdt de mult sau cAt de pulin efort frzic a fostdepus in activitigile sexuale zntenoate. Totugi, degi nu estelegatd, de consumul ftzic total, ea are o iegituri cu intensitateaotgasmului in sine. Pelicula de sudoare aparc pe spate, coapsegi patea superioard a pieptului. Sudoarea poate curge de lasubsuori. in c^zurtde mare intensitate, intregul trrrrr.hi, d" l,umeri pind,la coapse, poate fi implicat. Palmele gi tilpile trarls-piri gi ele,ix cind fa;a se inrogegte poate apdteatranspiragia gipe frunte pi deasupra buzei superioare.

Acest scurt rezumat al stimulilor sexuali ai speciei noastre gial rispunsurilor la acegtia poate acum servi ca bazd pentru dis-cutarea semnificaEiei comportamennrlui nostru sexual in relaEiecu originea gi modul nostru general deviaEd,,dar mai int6i me-riti subliniat ci diferitele stimulente gi rispunsuri menEionate

68 f MumtEagoild

nu au toate aceea$i frecvenEl. Unele apar inevitabil od de c6teori un mascul gi o femeli pncttcdo activitate sexuali, dar altelese manifesti numai lntr-un numir limitatde cazuit. Chiar gi aga,ele au o frewengi suf,cientde mare pentru a fi socotite drept,,caractedstici ale speciei". in privinga tlspunsurilor corpuhi,ro$eala in actul sexual se int6lnegteIaT1a/o din femele pi laaproximativ 25oh dtn masculi. ErecEia sfAtcurilor este uni-versali la femele, dat aparc numai la 6Ooh din masculi. Sudaiaabundenti dupl orgasm este o trisituri a33oh atit din masculi,cdt gi din femele.

Cu excepia acestor ca4rrt specifice, majotitatea celodalteteacyi corporale menionate sunt totdeauna prezente degi,desigur, intensitatea gi durata lor efectivl vanazdin funcgie decircumstange.

Un ait punct ce trebuie clarrftcat este modul in care acesteactivitigi sexuale sunt repartizate pe intreaga duratd a viegiiindividului. ln primul decenio de viagA nu poate avealoco acti-vitate sexuald. adevdratd,la nici unul dintre sexe. La copiii micise poate observa mult din apa-numita ,,ioacd,sexuali.., datp6nd,ce femela nu a inceput si ovuleze, iar masculul si ejaculeze, inmod evident gabloanele sexuale nu pot apdtea. Menstruagiaincepe la unele femele Ia vArsta de zece ^i $i, pdnd,lapaispre-zece ani,80% din tinerele femeie au o merrstruaEie activd. p6ndla 1"9 aru o au deja toate. Dezvoltarca pdrra,lui pubian, IdEteagoldurilor gi umflarea s6nilor insoEesc ace std.modificare gi, defapt, o precedd puFn. Cre$terea generald,a coqpului se deruleazlmai incet gi nu se termini pdni in oJ doudzeit gi unulea an.

Prima ejacuiare la biiei nu are loc, de obicei, pAnd nu auunsprezece ani, astfel ci ei sunt din punct de vedere sexual mai

Sexat f 69

intfuziaydecit fetele. (Cea mai timpurie ejaculare imegistratleste la opt ani, dar este un lucru cAt se poate de iegit din comun.)

L>And b doisprezece aru,25oh din bniei au avut experienga

primei ejaculiri, iar plrndla paisptezece ani o au deja 80%. (inacest moment, zgadar, ei le-au aiuns din urmi pe fete.) Vitstamedie pentru prima eiaculate este treisptezece ati gi zece luni.Ca gi la fete, aceasta este inso;iti de modificfui caracteristice.

Pfuul incepe si cteasci pe corp, in special in rdunea pubianl

9i pe faqi. Succesiunea lui obignuitd" de apaiye este: regiunea

pubiand, subsuoari, zorra de deasupra buzelor, obrajii, birbia,pi, apoi, mult mai treptat, pieptul gi celelalte pirEi ale corpului.tn locul liEitii goldurilor ate loc o l5rgire a umerilor. Vocea de-

vine mai gravd. Aceastl ultimi schimbare se observl gi la fete,

dar intr-o misurl mult mai micd..La ambele sexe se manifestigi o accelerare a cregterii organelor genitale propriu-zise.

Este interesarrt cd,daci se mdsoardrcac$a de tispuns sexual

in funcEie de frecvenga orgasmului, masculul ajunge mult mairepede ia performan;a de vArf dec6t femela. Degi masculii igi

incep procesul de maturizare sexuall lavnart un an gi ceva dupd

fete, ei ating apogeul orgasmic in adolescen,ti, in timp ce fetele

nu il ating pAni pe la 25 saa chiar 30 de ani. De fapt, femela

speciei noastre trebuie si aibn vdrsta de 29 de ani pefltru a

putea intra inrczonan$intimi cu orgasmul unui mascul de 15

ani. Numai 23oh dn femelele de 15 ani autrdit deja experienga

orgasmului , tat cifra se ridici numai la 53oh p6'nd la vdrsta de

20 de aru.P6.,ndla 35 de ani ajunge la90oh.Masculul zddt rcahzeazd in medie aproximativ ttei orgasme

pe siptimAni, gi peste 7oh eiacdeazd. ztkic sau de mai multe

70 / x,tumlagoild

oti pe zi. Frecventa cez mai ridicati a orgasmuiui la mascululnormal este intre 15 gi 30 de ani, gi apoi scade constant de la30 de aru pA,nd"labdrttdneEe. Capacitatea de a ejac;ila de maimulte od se diminaezzd, iar unghiul la carc penisul rca\zeazd,

etecEia scade gi el. ErecEia poate fi menflnuti in medie aproapeo oti spre virsta de 20 de ari, dar scade numai la 7 minute la70 de ani. Cu toate acestea, 70% dtnmasculi sunt inci activi dinpunct de vedere sexual lavdrstz de 70 de ani.

Un tablou asemdnitor de diminuare a sexualitiEii se intil-negte gi la femeld., odati cu inatntarca in vArsti. Iflcetarca rnaimult sau mai puin brusci a ovulaiei nu reduce in mod mar-cant intensitatea rispunsului sexual, cind popula;ia este luatica intreg. Existd, totupi, madvaizii individuale in ceea ce pri-vegte influenra sa asupra comportamentului sexual.

Ceamumairep^rte a activitd.gii copulatodi despre care dis-cutlm are loc atunci cdnd partenerii formeazd. o pereche.Aceasta poate lua forma unei cisdtotii recunoscute oficial saua unei legituri neoficiale oarecare.Marea ftecvenEi a copuliriinonmaritale, care se gtie ci exist5, nu ffebuie considerati caimplic6nd o promiscuitate aleatone. in majodtatea cazurior,ea implici obignuita curtare pi comportamentul tipic de for-mare a perechii, chiar dacd" perechea rcnitatdnu este destul dedurabili. Aproximativ 90% din popuiagie ajunge si formezeperechi, dat numai 50% din femele gi 84% din masculi triiescexperienja copulirii inainte de cdsitorie.Pdnd"lavdrsta de 40de ani, 260/o dtnfemelele mditate gi 50% din mascuiii insuraEitriiesc experienEa copuldrii extraconiugale. De asemenea, pere-chile oficiale se destrami compiet intr-un numdr de cazuri gi

Sexul / 7l

sunt abandonate (0,9o/o, in 1956, in America, de exemplu).Mecanismul de constituire a perechilor la specia noastrd, degifoarte puternic, este departe de a fi perfect.

Acum cdnd avem toate aceste fapte inaintea noasffi putemincepe si punem intebfui. Cum ne ajuti si supravieguim modulin care ne comportim din punct de vedere sexual? De ce necomportim in felul acesta gi nu altfel? Putem fi aiatat;la aceste?ntrebiri dacd. matpunem urra: cum este comportamenhi flostrusexual in comparatie cu cel al altor primate actuale?

Imediat putem vedea ci existd o activitate sexuall mult maiintensi la propria noastri specie decdt la odcare alte primate,inclusiv, cele cu care ne imudim cel mai indeaproape. La ele,lunga fazd" a curtdri lipsegte. Cu greu vreuna din maimugele cupi firi coadd stabilegte relafi tip cuplu indelungate. $abloanelepremetgdtoare copuiirii sunt scurte gi, de obicei, nu constau illdtceva decAt in citwaexpresii faciale givocahzdrtsimple. Copu-larea insdgi este gi ea foafie scurtd. (La babuini, de exemplu,timpul scurs de la monti pind,la ejacriare nu este mai lung de7 pdndr la 8 secunde, cu un total de nu mai mult de cincispre-zece mipciri pelviene, adesea mai pugine.) Femela parc anu triicxperienEa unui apogeu. Daci existi ceva ce x pvtea fi numit()rgasm, acela este un rispuns trivial in compara;ie cu cel alFemelei speciei noastre.

Perioada de receptivitate sexuald, a femelei maimugei cu saufdrd coadd este mai restransi. De obicei, ez dtxeazd,numai apro-ximativ o siptdmAni sau puEin mai mult din ciclul lor lunar.Chiar gi acezstz- este un progres faEd, de mamiferele inferioare,la care este limitati mai drastic la timpul efectiv al ovulagiei;clar Ia specia noastri tendinga primatelor cltre o receptivitate

72 /Watnlagoaldt

mai indelung td. ^

fost impinsd, pi"nd,la limiti, astfel incAtfemela este receptivi practic tot timpul Odati ce femela mai-mugei cu coadi sa:u fird coadi este gestanti sau aldpteazd, ea

inceteazd" de a mai fi sexual acivd,. Din nou, specia noastrd $i-aintins aciitatea sexuali gi in aceste perioade, asaincdt numaicu pugin inainte gi pujin dupd nagtere, copularea este sedosiimitati.

Categotic, maimuEa goali este cea mai sexy pdmatd. acdrald.Pentru a afla czrza trebuie si privim din nou inapoi la origineasa. Ce s-a int6mplat? Mai intii, a mebuit si vAneze dacd,voia sd

supraviequiasci. tn al doilea rdnd., a trebuit sn aibd un creiermai bun cate sd depdgeasci handicapul corpului siu neadecvatvdndtori. in al treilea rdnd, t trebuit si aibn o copilirie mailungi pentru a-i cregte un creier mai marc gi penttu a-l educa.tn al patruleardnd, femelele au trebuit si se preocupe numaide copii in timpul cAt masculii vAnau. tn d cincilea rAnd, mas-culii au trebuit si coopereze unul cu ainrl la vdndtoare. tn algaselea rAnd, ei au ffebuit si stea vertical gi si utilizeze armepentru cav|ndtoatea si fie incununatl de succes. Nu vreau silas si se inEeleagi ci aceste modificfui au a\nlt loc in aceastd

ordine; dimpotrivi, ele s-au petrecut firn indoiali treptat gi inacelapi timp, fiecare modificare contribuind gi la cealaltd,. Pur gi

simplu, enumir cele gase modificid mqore,debazd,ce au a'v.ut

loc odatd cu evoluia maimulei-vindtot Inerente acestor modi-ficiri sunt, cred eu, toate ingredientele necesafe peflffu a alcdt:ut

^cal la noastr, complexitate sexuali.

SI incepem pdn a spune ci masculii tebuiau sI fie siguti cifemelele L:reav si le fie fidele cind le l5,sau singure pi se duceau

Sexut / 73

h vdnat. Astfel, femelele au trebuit si dezvolte o tendinqi de

trrrmate a perechilot , Dacd masculii mai slabi cooperau la vAni-toare,lor trebuia si li se dea mai multe drepturi sexuale. Femelele

rr fi tebuit si {ie cu mai multd largheEe impir;ite, orgatizareasexuali si fie mai democraticd, ma puin tiranicd. Totodatd",

tendinEa de a fotma perechi ar fi trebuit sd fie mult mai puter-nici gi la masculi. Mai mulg masculii erau acum inarmzycu a.rme

aducdtoare de moafte, tzt rivahtdEsle sexuale erau mult maipericuloase: din nou, un motiv setios ca ftecate mascul si fiesatisfhcut cu o singuri femelX. Peste toate acestea erau obliga-giile, mult mai mari pentru pirini, faEd" de odraslele care cre$-

teau incet. Trebuia dezvoltat un comportament patentzl,iarindatoririle pfuinilor impd4ite intre mami Sitatd; un alt motivserios pentru un cuplu puternic.

LuAnd aceastd" situagie ca punct de potnire, putem vedea

cum alte lucruri au decurs din ea. MaimuEa goald, atrebuit sd-gi

dezvolte capacitatea de a se indrigosti, pentru a se canahza

sexual citre un singur partener Si a ctea un cuplu. Oricum aEi

lua-o, se ajunge la acelagi lucru. Cum a reugit ea sd" o facd?

Czre au fost factorii cate t-aLr favonzat ace std tendingi? Ca

pdmatl, ez zvea deja inclinaya de a forma cupluri nedurabile,de cdteva ore sau poate chiar gi cAteva zi7e, dat acum tendinlatrebuia intensificati gi extinsi. Un lucru care r-a venit in ajutora fost ptopria sa copilirie prelungiti. ln timpul anilor lungi de

cre$tere avea $ansa si-gi dezvolte o relafle personali adincdcu piringu, relagie mult mai puternici gi durabili decdt ar frputut cunoagte oricare maimugi t6'nfud. Pierderea acestei

legaturi cu pirinjii odatd cu maturizarea pi independent^ cre

74 /XlilrrrEagoallt

un ,,vid de relagie" - un gol ce trebuia umplut. Era, prin urmare,deja pregititi pentru dezvokarca unei legdturi noi, la fel deputernice, care s-o inlocuiasci pe cealalti.

Chiat dacd, era suficient pefltru a-i intensifica nevoia de aforma un nou cuplu, tot ar mu fi trebuit ceva in plus care si-lmenini. El trebuia si dureze suficient de mult pentru lungulproces de cregtere al unei familii. Daci se indrdgostea, trebuiasddmdndindrigostit. DezvoltAnd o fazd" de curtare ptelungitigi excitant putea asiguraprtm condiEie, dar mu trebuia ceva gi

dupl aceea. Metoda cea mai simpli gi cea mai directl de a

rcahza acest lucru era de a face activitdgiile ,,in doi" ale perechiimai complicate gi mai recompeflsante. Cu alte cuvinte, sd, facd,

sexul mai sexy.

Cum s-a rcahzat acezsta? in toate modudle posibile, pffe a

fi rdspunsul.Dacdprivim acum inapoi la comportamentul mai-muEei goale din ziaa de azi, putem vedea curn a prins formlmodelul. Receptivitatea sporiti a femelei nu poate fi explicatinumai prin cregtere^natahtdgt. Este adevirat ci fiind preg[titI sise copuleze cAnd se afld.incdin faza maternd, de cregtere a unuicopil, femela mirepte natahtatea. Cu perioada de dependenlifoarte lungI, ar fi fost un dezastru daci s-ar fi intAmplat aga.

Dat aceasta nu poate explica de ce ea este gata si primeascimasculul gi si aibi apetit sexual pe parcursul fieciruia dinciclurile ei lunare. F,a ovuleazX numai la o anumitd dztd intimpul ciclului, astfel incAt copularea in tot restul timpului nupoate avea o funcie de procreare. Ponderea mare a copuliriila specia noastri are in vedere evident nu producerea de pro-genituri, ci o cimentare a cuplului, asigurdnd partenerilor sexualirecompense reciproce. Consumarea repet^td a acnrlui sexual

Sexal f 75

la o pereche-cuplu este deci categoric nu un fel de produssofisticat, decadent al civt\zayei moderne, ci o tendinqi addncinrddicinatd, cu fundament biologic pi slnitoasi din punct devedere al evolutiei speciei noastre.

Chiar gi cAnd a incetat sdffeacd,prin ciclurile lunare - cu altecuvinte, cdnd este insdrcinatd - femela igi pdstreazi recep-tivitatea fagd, de mascul. Acest lucru este gi el deosebit deimportant deoarece, in sistemul un mascul - o femeli ar fipericulos ca masculul si fie frustrat o perioaddprea indelun-gati. S-ar pune in pericoi legdtwa cuplului.

Pe i6ng5 cre$terea timpului in care activitijile sexuale potavea loc, activitdEile insegi au fost perfec$onate. Yragz dev6,nd-tori care ne-a dat pielea nudl gi miini mai sensibile ne-a dat pi

posibilitatea unor contacte cofp la corp, stimulative din punctde vedere sexual. in fazaprecopulatode, acestea joaci un tolmajor. MAngAierea, frecarea, apdsarca gi dezmierdarea sunt prac-ticate din plin gi depigesc de departe orice am intAlnit la iltespecii ale primatelor. De asemenea, organele specializate, cumsunt buzele, lobii urechilor, sfArcutile, sAnii gi organele genitale,sunt bogat inzesffate cu terminaEii flervoase gi au devenit foatesensibile ia stimulare a eroncd tactid. Lobii urechilor, intr-adevir,par a se fi dezvoltat exclusiv in acest scop. Anatomigtii i-aunumit, adesea, aflexe flrd, rost, ,,excrescenfe de grisime inutile",tn fimbajul comun ei sunt expticai ca,,rimipiEe" din timpul cAndaveam urechi mari. Dar dacd ne uitim la alte specii ale pri-matelot, vedem cd ele nu posedi lobi cirnogi la urechi. Se parenu numai ci nu sunt o timdgiEi, ci sunt ceva rrou, gi cand desco-perim ci sub influenla stimulirii sexuale ei se congesioneazd.,

76 / Uurrr4agoallt

se umfli gi devin hipetsensibiJi, nu incape indoiali ci evoluEia

lor este legatd, exclusiv de fotmarea unei zone erogene noi.(Sutpdnzitot, rolul umilului lob al urechii a fost cam neglijatin acest context, dar meritd, remarcat cd s-au inregistrat cazuiatat de mascul, cAt gi de femeli c re zu ajuns efectiv la orgasmca :urmare a stimullrii lobilot urechilor.) Este interesant de

retnarcat cd nasul proeminent, cirnos al speciei noastfe este o

altd ttdsdturi unicd gi misterioasi pe care anatomigtii nu o potexplica. Cineva a denumit-o ,,o variagiune exuberantd" frrd" rucio semnificaie funcionali". Este greu de ctezut cd, ceva atdtde pozitiv gi distinct, de genul anexelot primatelor, si fi evoluatfrrd,ruci o funcie. Dacd cineva citegte ci pereEii latetali ai nasu-

lui conEin un lesut spongios, erectil, care duce lalfuglteanasuluigi dilatarea nirilor prin vasocongestie ln timput stimulirii sexuale,

acel cineva incepe si se mire.

Asemindtor repertoriului tactil imbunitd$t, existd unele

progrese pe plan vizual,amzice unice. Expresiile faciaie com-plexe joaci un rol important aici, degi evoluia lor se leagd de

imbundtiirea comunicirii gi in multe alte contexte. Ca specie

a primatelot, noi avem musculatura faaald, cea maibine dezvol-

tati gi ceamucomplexe din intreaga grupi. tntt-adevdr, avem

sistemul de expresie faciild, cel mai subtil gi complex dintretoate animalele actuale. FdcAnd mipciri infime ale musculaturiidin jurul gurii, nasului, ochilot, sprAncenelor gi ale ftunEii, gi

recombinAnd aceste migciri in multiple feluri, putem transmiteo intreagd, gami de modificiri complexe ale stitilor sufletegti.in timpul relagiilor sexuale, indeosebi in timpul fazei inryale acurtirii, aceste expresii sunt de o importanEd covdrgitoare.

Sexat f 77

(Forma lor exactl va fi discutati intr-un alt capitol.) fn timpulstimuldrii sexuale pupilele se dilati gi ele gi, degi este o modi-frcare micd, putem fi mai sensibili la ea decdt ne dim seama.

Suprafaga globilor oculad strilucegte gi ea.

Ca gi lobii urechilor gi nasul ptoeminent, buzele speciei

noasffe sunt o tdsituri unici, neintilniti altundeva la ptimate.

Desigur, toate primatele au buze, dar nu rdsfrAnte in zfzrd ca

ale noastre. Cimpanzeul poate si-pi scoati buzele in afarl gi sd

gi le risfrdngd int-o bosumflare exager^td2 expunAndu-gi inacest fel mucoasa care, in mod normal, sti ascunsd in interiorulgurii. Dar buzele sunt linute numai pentru scurt timp inaceastd,

poziEie inainte ca animalul sd revini lafaEa"sa normali, cu,,buzesubjid". Noi, pe de alti patte,avembazepermanent scoase inafard,, rizte spte inapoi. Unui cimpanzeu ptobabil i pdrem a

fi permanent bosumflaEi.Dacd avegi vreodatd ocazia sd fii im-brn1tgagi de un cimpanzetprietenos, situtul pe care vi-l poate

aphca atunci viguros pe gAt nu vX va mai lisa nici o indoialiasupra capacitd$lui de a transmite un semnal tactil cu buzele.

Pentu cimpanzeu acesta este mai degrabi un semnal de salut

decit unul sexual, dar la specia noastrl el este folosit in ambele

contexte, contactul prin sfuut devenind deosebit de ftecventgi prelungit in timpul fazei premergfitoarc copulirii. Legat de

acezstddezvoltare se presuPune cd erapreferabil a avea suprafe-

lele mucoasei sensibile permanent expusg astfelincit conttacgiile

mugchilor speciali din jurul gurii si nu tebuiasci meninute pe

durzta contactelot prelungite prin sirut, dar aceasta nu este in-treaga poveste. Buzele cu mucoasa expusi au ajuns lz o fotmdbine definiti gi catacteristici. Ele nu s-au estompat in pielea

78 / Uxn,4agoatd,

faciald' din jur, ci s-au delimitat pdntr-o linie bine definiti. infelul acesta au devenit pi un impottant mijloc de semnalizarewzuald,.Am vizut dejacd,stimularea sexuali produce o umflarepi o imogire ab,zelo4iar dehmitarea clard"a acestei zone a con-tdbuit evident Ia fineEea acestor semnale, fdca,ndca modifici-rile subtile ale buzelor si fie mai ugor de recunoscut. Totodati,desigur, chiar gi in lipsa stimulirii, ele sunt mai rogii dec6t restulpielii feEei gi prin simpla lor existenEd., fdrd, a indica modificdriale stirii fiziologice, ele acionea zd, ca semnale de reclam d,, atrd_gAnd atenia asupra prezengei unei structuri tactile sexuale.

Uimiti de semnificatlabazelor noastre mucoase unice, ana_tomigtii au afrtmat ci evoluEia lor ,,nu este d.eocamdatl pedepJin inleleasi" gi au sugerat ci, probabil, se leagi de cantita-tea de supt sporitd care este necesari sugarului la sAnul mamei.Dar gi la puiul de cimpanzeu supnrl este foarte eficient gi ocupro buni parte din timp gi buzele sale mai musculoase gi maiputernice la apucat at pdtea,la urma-urmei, ci sunt mai bineinzestrate pentru acest scop. De asemene , ace sta nu poateexplica dezvortarea unei margini bine definite intre buze pirestnl fe1ei. Nu poate explica nici diferenEele izbitoare in pri-vinla buzelor dintre populagiile cu piele albr pi cele cu pieleneagtd.. Dacd, pe de alti patte, buzele sunt pdvite ca mijloacede semnaliz arc vizuald., aceste difetente sunt mai ugor de inEe_les. in cazalincare conditriile climatice'impun o piere de culoaremai inchisi, se ac;ione azd. impotirva capacitir$ de semnalizareviz,,ald, a bazelor pdn teducerea contrastului de culoar e. D acd.ele sunt, intr-adevdr, importante ca semnale vtzaoJe,atunci estede apteptat o evoluEie compensatorie, gi este exact ceea ce pare

Sexul / 79

a se fi lntAmplat,buzelenegroide menginAndu_gi pregnanga, prinaceea cd au devenit mai mad gi mai iegite in afard. ceea ce aupierdut in contrastul de culoare au recaptigat prin mirime giformd. De asemenea, marginile buzelor negroide sunt delim!tate mat pronuflfat. ,,Tivitura buzelor.. raselor mai palide iesein evidenEi prin cute mai proeminente, care sunt de culoare maideschisi decit restul pielii. Din punct de vedere anatomic, acestecaractere negroide nu paf a fi ptimitive, ci mai degtabi fepfe-zintd" tn progres pe linia specializdrii regiunii buzelor

Mai sunt gi o serie de alte semnale sexuale vizuareevidente.La pubertate, dupl culn aln menionat deja, ajunger eala omatu_rizarc pe deplin funcionald este semnari zatd, pd,n dezvortareaunor smocuri de pir vizibile, in special in regiunea organelorgenitale gi a subsuorilor, rar la mascul gi pe fagd. La feierd, arcloc o cregtere raptdd a sinilor. Forma corpuiui se modifici gie , zcesta devenind mailat in umeri, la mascul, gi in bazin, iafemeli. Modificdrile nu numai cd diferentiazr individul marurdin punct de vedere sexual de cel i-r'tor, dar nrj()yi1a1sadeosebepte gi masculul matur de femela matwrd,. Ele nu actrio-neazd numai ca semnale ce dezviluie cd sistemur sexual esteacum funcEional, ci gi indici, in fiecare caz, dacd. acesta estemasculin sau feminin.

SAnii mdrigi ai femelei sunt, de obicei, consideraEi ca fiind inprimul rAnd o dezvoltarc cu scop matern mai degrabi decitsexual, dar se parc cd, existd puEine dovezi in favoarca acesteipfuei. Alte specii ale primatelor asiguri o canritate de rapteabundentl pentru progenitura lot gi, totugi, nu dezvoltd sd:riiumflaEi emisferici, bine definigi. Femela speciei noastre este

80 f Mumugagoald

unici printre primate din acest pu'lct de vedere. Dezvortareaunor sdni proeminengi de forml caracteristicdparc a fi incl unexemplu de semnalizare sexuali. Faptul ar fi devenit posibil piar fi fost incarajat prin evoluEia pielii nude. Nigte sAni umfla1ila o femeld acoperiti cu rrri vegmdnt de pir ar fi cu mult maipuin pregnani ca mijloace de semnaliz are, dar odati ce pdrula dispdrut ei ar iegi clar in evidenEd. pe lAngd propria formd.ptegnanti, ei servesc Ai la concentrarea ateniei vizuale asuprasfarcurilor pi fac ca erecgia acestora ce insoqegte stimulareasexuali si fie mai evidentd. Zonadepiele pigmentati din jurulsfdrcuriloq care ipi intensificd culoarea in timpul stimuldriisexuale, acyoneazd. pi ea in aceeagi direcEie. Nuditatea pierii faceposibile pi anumite semnale de schimbare a culorii. Acesteaapat Ia alte animale in zone limitate, acolo unde existi peticenude, dar s-au extins mai mult la specia noastri, inrogirea semanifestd cu o ftecventri deosebit de ridicatd in timpul prime-1or etape de curtare ale comportamentului sexual gi, in fazeleulterioare de stimulare mai intens d,, aparc pigmentarea cu petede rogeald datorutd. actului sexual. @in nou, ace sta este oformd de semnalizare pe care rasele cu pielea de culoare inchisiau rebuit si o sacrifice in favoatea unei ceringe climatice. Darnoi gtim ci gi rasele respective suferi aceste modificdri, deoarece,degi sunt invizibile ca transformiri de culoafe, o examinareminuEioasd ar pune in evidenqi. modificiri semnificative ingesutul pielii.)

inainte de a pdrisi intreaga reEea de semnale sexuale vizu-ale trebuie sd, anahzdmun aspect mai neobignuit al evolugiei lor.Pentru aceasta, trebuie si trecem in revisti unele lucruri mai

Sexul / 81

ciudate c te La afectatcorpul unora dintre verii nogtri primateinfertoate, maimulele cu coadd. Cercetiri gefmane recente au

dezviluit ci anumite specii au inceput si se autoimite. Celema clarc exemple de acest fel sunt mandrilul pi babuinul ge-lada. Mandrilul mascul are un penis togu-aprins cu pete scro-tale albastre de o parte gi de alta. Atanjamentul culorilor se

repeti gi pe fa;d, nasul fiindu-i rogu aprins, iar obruji umflaft,frrd pdr, fiind albastru intens. Este ca gi cum fap animaluluiimiti tegiunea genitali prin acelapi set de semnale vizuale. CAndmandrilul mascul se apropie de un zlt animal, aspecrul sdu

genital tinde a fi ascuns vededi pinpoziya corpului, dar se

pare cd el poate, totugi, transmite mesajele vitale prin faEa sz

fahcd. Gelada femeld atihzeazd. un mijloc similar de autocopi-.re. in juul organelor sale genitale se afli o porgiune de pielede culoare ropu aprins, mlrginiti de papile albe. Buzele vulveidin centrul acestei zone sunt de un rogu mai intens, mai bogat.Acest model vizaal este (epetat in regiunea piepnrlui, unde iarexisti o po4iune de piele rogie, flri pir, lnconjur^td. de acelagi

fel de papile albe. tn centrul acestei reguni a pieptului, sfArcu-rile, de un ro$u intens, au ajuns atitde apfopiate unul de alnrl,incit amintesc cu tirie de buzele vulvei. (Ele sunt intr-adeviratit de apropiate, incAt puiul suge de la ambele deodati.) Ca gi

regiunea genitali reald, poriunea de pe piept vaiazd" ca inten-sitate a culorii in timpul difedtelor etape ale ciclului sexual lunat

Conclairainevitabild este ci mandrilul gi gelada gi-au impinsinsemnele genitale inainte ciffe o poziEte ftorr.old,,dintr-un mo-tiv sau altul. Cunoa$tem prea pugin despre viaEa madrililor in sdl-

biticie pentru aputez face speculagii asupra motivelor acestui

82 / Matmataeoale

fenomen ciudat la zceastd specie, dar cunoagtem ci geladelesilbatice igi petrec o buni pare din timp st6nd in pozife verti_cald mu mult decAt alte specii similare de mrimog. c, coadi.Daci este o poziie mai obignuitd"la ele,atunci reiese ci, av6ndsemnalmente pe piept, ele pot transmite mai prompt semnaleiealtor membri ai grupei decAt daci insemnele

"r.*irt, numai pepartea lor posterioari. Multe specii ale primatelor ,r', o.grr.genitale aprins colorate, dar aceste copii frontal. ,rrr, ,rrl

Specia noastri a teahzat o mod.ificare rudtcald in pozipaobignuiti a cotpului. Ca gi geladele, noi ne petrecem o bunlparte din timp stdnd in picioare, vetical. De asemenea, stdm&.plr ?i f^\d,in faEd in timpul contactelor sociale. S_ar puteaatunci ca pi noi si fi cunoscut ceva similar in genul ,,rai.rri-taflei? Ar fi putut poziya noastrd verticali si ne influentezesemnalmentele sexuale? privit in felul acesta, rrspunsul lsteaprc^pe sigur da. Poziyatipicr de imperechete a tuturor celodarteprimate implici apropierea mascurului de partea posterioard afemelei. Ea igi ridici pafiea posterioari gi o injreap td, cdtremascul. Regiunea genitali ii este prczentatdacestuia &r, ,pr,..El o vede, inunteazi gi se urcd pe ea din spate. Nu existi uncontact corporal frontal in timpul copuldrii, regiunea genitalda masculului fiind alipiti de regiunea nodali a femelei.ia spe_cia noas*d situaEia este foarte diferiti. Nu numai ci existi oactivitate faEd, in faqi prelungittr, premergitoare copul dri, datactul sexual in sine este, in primui r6nd, un act frontal.

Au existat unele dispute in privinEa acestui ultim punct. Esteo idee addncinridicinatd, aceeaci imperech ercainpoziya faEdin fagd, este biologic nafxald"pentru specia noastri gi ci toate

Sexul f 83

eclelalte trebuie considetate ca variagiuni sofisticate ale primei.Autoritdi in materie au combitut recent acest punct de vedeteqii au ptetins ci nu existi o poziye debzzd in ceea ce ne pri-vegte. Orice telafe corporali, sunt ei de plrete, ni se potrivepte

la fel de bine penttu sex gi, ca specie inventivi, este normal se

cxperimentdm orice pozigie dodm - cu cAt mai multe, ct ^tat

mai bine, de fapt, deoarece zce stava spori complexitatea actu-

lui sexual, va spori noutatea sexuali gi va preintimpina plictisulsexual intte membtii unei perechi constituite de mult timp.Argumentul lor este perfect valabil in contextul in cate i[ pre-zintd,, dar in incercarea de a veni in spdjinul punctului lor de

vedere, au mers prea depatte. Adevirata lor obiecEie era impo-triva ideii ci orice v^ttatle fa\a de pozigra de bazd este ,,unpdcat", Pentru a, cofltra.cafa ideea, ei au accentaat valoareaacestor vaia$ pi au avut perfecti dreptate sd. o facd. din moti-vele amintite. Odce imbunitl;ire a tecompenselor sexuale

pefltru membdi unei perechi va fi evident importantl in intiti-rea cuplului. Ele sunt biologic sdndtoase pentru specia noasffi.Dar luptindu-se pentru acest puflct de vedere, respectivelor

autoritdi in materie le-a scipat faptul ci existi cu toate acestea

o poziie de lmperechere de bazd,nadrald,pentru specia noastri,poziya fagd"infaEd.Prucic toate semnalmentele sexuale 9i zo-nele erogene se afld pe partea anteioard a colpului - expresiile

faciale,buzele, barba,sfArcurile, semnele areolate, sAnii femelei,

pirul pubian, organele genitale insegi, principalele zone de

imbujorare pi pdncipalele zone de inrogire sexuaid. S-at putea

afgumenta c[ multe din aceste semnalmente ^r

oPera perfectde bine in pdmele etape, care ar putea ft faEdin faEd,, dar apoi,

84 / l,taimulagoald.

Pentru copularea propriu-zisI, cu ambii parteneri acum pedeplin excitai prin stimulare ftontali, masculul ar putea treceintr-o poziEie posterioari pefltru a se copula penetrafld dinspate sau, in acelagi scop, in odce alti poziie neobignuiti aralege. Aceasta este perfect adevdtzt pi posibil ca mijloc denoutate, dar arc anumite dezavantaje. Mai intii, identitateapartenerului sexual este mult mai importantdla o specie deperechi-cuplu ca a noastri. Contactul frontal inseamnl cisemnalele gi recompensele sexuale recepionate sunt strinslegate de insemnele de identitate ofedte de partener. Sexul fagd

in faliteste,,sex pesonahzat". in plus, senz^Fatactili precopu-latorie genetatl de zonele erogefle concentrate peparteaaflte-ioard, a corpului poate fi extinsi in faza copuldrii atunci cindactul imperechetii se consumd fagd,in fagi. Multe din aceste

senzayi s-at pierde prin adoptarea altor pozi$. De asemenea,

contactul frontal asigurd posibilitatea maximd de stimulare aclitorisului femelei in timpul pefletrdrii pelviene de citremascul. Este adevlrat cd" acestava fi stimulat pasiv prin efectult4gerii, rczultatdin penetririle masculului, indiferent de poziyaco{pului sIu fagi de femeli, dat la imperecherea fagdin faEd, se

tdaugd,presarea dtmici directi a regiunii pubiene a mascululuipe zofi clitoridiani, ceea ce va intensifica considerabil stimu-hrea. tn sfArgit, mai este gi anatomia debazda pasajului vaginalal femelei al cdrui unghi ainunttt considerabil, in comparaiecu al altor specii ale primatelor. Acesa

^L:r,afls tmai mult decit

fle-am a$tepta doar ca simplu rczritatpasiv al procesului deve-nirii unei specii verticale. Nu incape indoiall cd dacd" ar fi fostimpottant pentru femela speciei noastre si igi prezinte organele

Sexul / 85

genitale masculului in vederea penetririi dinspre paftea poste-rioard, selecia fiafitild ar fr favonzat repede aceasti tendinligi femelele ar fi avut pini acum uri traiect vaginal indreptatmai mult cltre posterior.

Astfel, pare plauzibil a se considera copularea faEi,in fagd" ca

fiind de baz*pentta specia noastri. Existi, desigur, o sede de

varia$ care nu elimini elementul frontaL masculul deasupra,

femela deasupra, latera),poziya pe vine, in picioare gi aga maitlepatte, dat cea mai eficienti gi mai :utihzati" este cea cu ambiipartened ln ponie oizontild,, masculul deasupra femelei. Cerce-

ttrtorii americani au estimat ci, in culturaLo47loh din populaieod.lrzeazd numai ace*std poziye. Chiar gi cei care igi vaiazd,poziEiile o folosesc, totupi, pe cea debazdde cele mai multe ori.Mai pugtn de 10o/o experimenteazd" pozigile cu peneffare din-spre pattea posterioard. La o trecere in revistl masivl, luind inconsidetagie mai multe culturi gi implicind aproape doui sute

de societii diferite, tispdndite in intreaga lume, conclwzia a

fost ci poziya cu masculul penetAnd femela dinspre pafieposterioarI nu apare ca prucicd tzuald la nici una din comu-nitdfle studiate.

Daci putem acum accepta acest fapt, putem reveni de laaceastil micl digresiune la chestiunea inliald, referitoare laautocopierea sexuall. Dacdfemela. speciei noastre urma sd cana-

ltzeze cu succes interesul masculului asupra plrgii frontale,evoluia ar fi trebuit sd" facd" astfel ca regiunea respectivi si fiemai stimulativi. Cindva, inapoi in istotia noasui ancestral5, pro-babil cI utilizam contacflrl dinspre parteaposterioarl. Si presu-

punem cdam ajuns ln etapain care femela transmite semnalele

86 / Mumugagoile

sexuale masculului prin intermediul p5rEii posterioare dotatd"

cu o pereche de fese cdrnoase emisfedce (care nu din intAm-plare nu se gisesc in altd, patte printre primate) gi o pereche de

buze genitale sau labii, de culoare rogu aprins. Si presupunemci masculul a ajuns si reacioneze puternic din punct de vedere

sexual la aceste semnale specifice. Si ptesupunem cd in acest

punct al evoluEiei specia a devenit tot mai verticali gi mai orien-tatd.fuontalin contactele sale sociale.Datd, fiind aceasti situagie,

ne-am putea foarte bine agtepta si gisim un soi de autoimitarefrontald., de tipul celei intiloite la babuinul gelada. Am puteavedea, daci privim regiunile dispuse frontal ale femelelor spe-

ciei noastre, vreo structurd ce ar putea fi o copie a expuneriigenitale ancestrale de fese emisferice gi labii rogii?

Rlspunsul iese in evidenEi la fel de pregnant ca gi insugipieptul femelei. SAnii pronunla$, emisferici ai femelei trebuiecu siguranlS si fie copii ,ale feselor cdrnoase, iar buzele rogiiputernic definite ale gurii trebuie ci sunt copii ale labiilor rogii.(Poate vi amintigi cI, in timpul stimuldrii sexuale intense, atAt

buzele gurii, cAt gi labiile genitale se umfli gi ipi accentueazd

culoarea, astfel nu numai ci se aseamdnd., dx se gi modifici inacelagi fef prin excitaEie sexuali.) DacI masculul speciei noastreera deja pregitit si rdspundi sexual la aceste semnale cdnd ele

emanau dinspre tegiunea gentald. situatd posterior, atunci el

eta inerent susceptibil de a rispunde Ia ele daci puteau fi repro-duse in aceeagi formi pe partea frontali a corpuiui femelei. $is-ar pdrea cd exact aga s-a lnt6mplat, femelele purtand o dublutlde fese 9i labii pe piept gi respectiv pe guri, (Folosirea rujurilorgi a sutienelor ne vine imediat in minte, dat acestea trebuie

Sexul / 87

lirsate penttu mai tdrziu, cAnd vom discuta despre tehnicile

scxuale ale civthzaEtei moderne.)

Pe IAngI semnalele vizuale foarte importante, existd mulgi

stimuli olfactivi c re ^rt

un tol sexual. Sim;ul mirosului la noi

s-a redus considerabil in timpul evoluflei, dar este destul de efi-

cient gi mai operativ in timpul activitigilor sexuale decAt reali-

zdminmod normal. $tim ci existi diferenEe inffe sexe in ceea

ce privegte mirosul corpului gi s-a sugerat cd o parte a proce-

sului de formate a perechii - indrXgostirea - implicd un gen

cle imprimare olfactivi, o fixaEie pe mirosul individual specific

al corpului partenerului . Legatd, de aceasta este 9i uimitoarea

descoperire ci la pubetate se produce o modifrcare tematca-

bili in pdvinEa prefedngelor olfactive. Inainte de pubertate se

manifestl preferinEe puternice pefltru arome dulci 9i de ftucte,

dzr, odad cu aiungere a la matuntatea sexuali, aceastd. reac$e de

rispuns se depreciazi gi se petrece o schimbare radicali in

favoareaaromelor florale, uleioase gi de mosc. Fenomenul este

valabil pentru ambele sexe, dar intensificarea rcactlei de tds-

puns faEi de mosc este mai puternici la mascul decAt la femeli.

Se pretinde ci noi, ca adul,tr, putem detecta prczenta parfu-

mului de mosc ai atunci cind este diluat pdnd,la o parte in opt

milioane de pn4i de aet, gi este semnificativ ci aceastd sub-

starrli joaci un rol predominant in semnalizarea olfactivd' a

multor specii de mamifere, fiind produsi de glande specializate

in secregii odorante. Degi noi ingine nu poseddm glande mari

cu astfel de secreEii, avem, in schimb, un numir mare de glande

mici - glandele apocdne. Acestea sunt similate cu glandele

sudoripare obignuite, dar secreEiile lot congin o ptoporgie mai

88 / tr,taimulagoald

mare de substange solide. EIe apar pe o sede de pirg ale corpu-lui, dar sunt in special coltcentrate in regiunile subsuodlor gi

ale organelor genitale. Smocutile de pIt cafe cresc in acestezone funcioneazd. firi indoiatd, caimportante capcane pentrumirosuri. Se pretinde ci produc$ile ododfere ifl aceste zonese accenhrcazdinti*p"l stimulddi sexuale, dar incd nu s-a fXcuto anahzd, detahatd. a acestui fenomen. $tim, totugi, ci existi cu75oh matmrrlte glande apocrine la femela speciei noastre decitla mascul, gi este interesant sd ne amintim cd la mamifereleinferioare, in timpul contactelor sexuale, masculul adulmecifemela mai mult decit il adulmecd ea pe el.

Amplasarea zonelor noastre specializate in producerea mko-surilor pare

^ fi incl o adaptarc ce favonzeazd" aptopierca fron-

tald, in vederea actului sexual. Nu este nimic neobignuit inlegituri cu centrul genital odorifer, aceasta este o trisdturdcomund cu multe alte mamiferc,d4r coflcentrareaaltonla sub-suori este o caracteristici mai nea$teptati.Ea"parc a se lega detendinla generali a speciei noastre de a adduga noi centri destimulare sexuall la parte a ftontdd a coqpului, fapt legat de puter-nica spodre a contactelor sexuale faEd,in faSi,.tn acest caz p^t-ticulat ea ar avea ca rczriltat faptul cd nasul partenetului se aflimereu in imediata vecinitate a zonelor majore de producere a

mirosurilor pe parcursul unei bune piryi a activiti;ii pre-copulatodi gi in timpul copulirii.

Pdnd, alLci am discutat modalitdEile in care s-a imbunitiit pi

extins comportamentul gi apetitul sexual al speciei noastre;astfel incit contactele intre membdi unei perechi-cuplu audevenit tot mai recompeflsante gi, prin urmare, perechea s-a

Sexul f 89

intfuit gi menginut. Dar apetitul duce la actul consumator pi

unele imbun[ftilyn au fost necesare gi aici. Si luim in conside-raEie pentru o clipi vechiul sistem al pdmatelor. Masculii adulEisunt activi sexual tot timpul, mai puEin imediat dupi eiaculare.Un orgasm mistuitor arevaloarepentru ei, deoarece ehbemeadin tensiunea sexuali pe care o aduce cu sine le diminueazipornidle sexuale suficient timp ca rezelalor de spermd si se

rcfacd.. Femelele, pe de alti parte, sunt active sexual numai peo perioadl limitatd de timp, concenrratd in jurul momentuluionrla,tiei. tn timpul acestei pedoade ele sunt gata de a primioricAnd masculii. Cu cAt se copuleazd de mai multe ori, cu atitcre$te siguranga cI se va rcahza fefiihzarca. Pentru ele nu existio saturafe sexuali, un momeflt de apogeu al copullrii care sd

le impace gi domoleasci pornirile sexuale. CAnd sunt ln cllduri,nu este timp de pierdut, ele trebuie si o inl a$a cu orice preE.

Dacd at incerca orgasme intense, atunci ar pierde un timppotenial de imperechere valoros. La sfArgitul unei copuliri,cind masculul ejtculeazd, gi se retrage, maimu,ta femeli ddpreapugine semne de moment culminant emoEional pi, de obicei,pleacd" mai departe ca pi cum nimic flu s-ar fi int6mplat.

La specia noastri bazatd" pe perechi, situaia este completdiferiti. in primul rdnd, deoarece numai un singur mascul esteimplicat, nu e nici un avantaj ca femela si fie receptivi dinpurct de vedere sexual atunci cAnd el este sexual epuizat. Agaci, nimic nu acgioneazd impottiva existengei unui orgasm lafemeli. Din contri, sunt doui lucruri care acioneazd,infavoz-rea acestuia. Unul este imensa recompensi comportamefitald.pe care o aduce actului de cooperare sexuali cu partenerul de

90 f Mamutragoalx

imperechere. Ca pi toate celelalte imbunitnfii din domeniulsexualitiii gi aceasta slujegte laintdirea perechii-cuplu gi lameninerea unitnfi familiei. Celdlalt este ci spore$te conside-rabil pansele fertitzdri. Acest lucru il face intr-un mod maideosebit cafe se aplici numai speciei noastre. Din nou, pentrua intelege acest fapt, trebuie si privim inapoi la rudele floastreprimate. CAnd o maimugd" femeli a fost insimAngati de unmascul, ea poate pleca frrd. te ma de a pierde lichidul seminalcare se afld" acuminpartea cea mai profundS. a taiectului siuvaginal. Ea umbli pe toate cele patru membre. Unghiul pasa-jului siu vaginal este incl mai mult sau mai pu,tin odzontal.DacI o femeld din specia noastri ar fi atdt de indiferenti dupiexpedenEa copulirii, incAt si se scoale gi sd umble imediat dupiacee , situaia ar fi diferiti, pentru ci ea se deplaseazd,in douipicioare, iar unghiul pasajului siu vaginal in timpul locomogieinotmale este aproape vertical. Sub simpla influengi a grawtayeilichidul seminal s-ar scurge inapoi in traiectul vagqnalgi o buniparte din eI s-ar pierde. Existd, prin urmare, un mare avantaiinorice reacgie ce tinde si menEini femela in pozitie oizontaJd,cAnd masculul ejaaileazd, gi inceteazi copularea. Rdspunsul vio-ient al orgasmului femelei, carclasd femela szt:t:rratd.gi epuizati,are exact acest efect. Este, pfin urmafe, de doui ori valoros.

Faptul cI orgasmul la femela speciei noastre este unic intreprimate, combinat cu faptul cd", ftziologSc, este aprozpeidenticcu modelul orgasmic al masculului, sugereazd ci, probabil. estein sens evoiutiv un rdspuns ,,pseudo-masculin". tn structuraatAt a masculilor, cAt gi a femelelor existi proprietli latente careapatjn sexului opus. $tim din studiile comparate asupra altor

Sexul f 9!

grupe de animale cd evolu;ia poate, la nevoie, sd, apelezela unadin aceste calitlEi latente gi sL o aduci in pdma linie (spre sexul

,,gregit" cum ar veni). tn acest czz particular, ptim ci femelaspeciei noastre a cunoscut o dezvoltate extremi a suscepti-bilitnEti clitorisului la stimularea sexuali. Daci avem in vederecI acest organ este la femeli omologul sau corespondentulpenisului la mascul, aceast^ parc a indica faptul ci, la origineoticum, orgasmul femelei este un model ,,de imprumut" de Ia

mascul.

Aceasta poate explica gi fapnrl ci masculul are cel maimarepenis dintre toate primatele. Nu numai ci este extrem de lungcdnd este complet erect, ci gi foarte gros in comparaEie cupenisul altor specii. (Al cimpanzeului este cdt un ghimpe, princomparagie.) Aceasti mdrire a penisului face ca organelegenitale externe ale femelei si fie supuse la mult mai multetageri pi impingeri in timpul efectuirii penetririlor pelviene. Lafiecare pitrundere a penisului, regiunea clitoridiani este impinsiin jos gi apoi, la fiecare retragere, ea se migci din nou in sus.

Daci se adaagd,la aceasta presiunea dtmici exerittatd asupra eide citre regiunea pubiand a masculului care se copuleazi fron-tal, se obEine imaginea unui masaj repetat al clitorisului ceea ce

- dacd, ea ar fi. mascul - ar insemnapracac masturbare.Agadar, putem revrma prin a spufle cd atdt pdn comporta-

mentr-rl apetitiv, cAt gi pdn cel consumator s-a ficut tot ce-a fostposibil pentru a se spori sexualitatea maimugei goale gi pentrua asiguta evolugia cu succes a unui model esenEial cum este

formareaperechii,la o grupi de mamiferelacare,in alte c^z:urt,este practic flecufloscutd. Dx dificdtn;ile introducerii acestei

92 /uturn+*goald

noi tendinge nu s-au terminat inci. Daci privim Ia cuplul nos-

tru de maimuge goale in care patteflerii se afld,incd, impreundgi se ajutd unul pe altul in cregterea copiiloq totul parc a fi bine.Dar copiii cresc Ai in cur4nd vor ajunge la pubertate gi atuncice se intirirplil? Dacl,vechile modele ale primatelor suflt ldsate

nemodificate, atunci masculul adult ii va aLmga in curAnd pe

masculii tineri gi se va cupla cu femelele tinere. Acestea vorajunge astfel si facdparte din familie ca femele gestante impre-unl cu m malor, gi ne vom intoarce exact de unde am plecat.De asemenea, dacd masculii tineri sunt izgoni, cdpitAnd unstatut inferio4lamargjnea societipr, ca la multe specii ale prima-telor, spiritul de cooperate al grupului de vinltori alcltuii dintoi masculii YL aYea de suferit.

Categotic este necesard" aici o modificare suplimentari insistemul de gestagie, un fel de exogamie sau un mijloc de ges-

tage in afatd,.Pentru ca sistemul bazztpe perechi-cuplu sI supra-

vieEuiasci, atit fiicele, cAt gi fiii vor ttebui sI-gi giseasci ptopriilelor perechi. Nu este o ceinEd, neobignuiti la speciile cate fot-meazd petechi gi pot fi glsite numeroase exemple prinuemamifetele inferioare, dar nattxa sociali a majontiytprimateloro face mai dificili . La maiontztea speciilor cate formeaail pe-rechi, famtha se destrami gi se imprigtie cAnd tinerii cresc.

Datoritd comportamentului siu social cooperant maimufa goalinu-gi poate permite si se lmprigtie in felul acesta. Problemaeste, prin urmare, gnutl mult mai in expectativi, dar este rczol-vatd. in esenti in acelagi fel. Cr la toate animalele cuperechi-cuplu, piringii sunt posesivi unul faEI de celllalt.

Mama il,,posedI" pe tati din punct de vedere sexual gi vice-versa. Imediat ce progenitudle incep si-gi dezvolte semnalmentele

Sexul / 93

sexuale la pubertate, ele devin rivali sexuali, fiii ai tatilui gi

fiicele ale mamei. Va exista tendinga de a-i inlitura pe ambii.

Progeniturile vor incepe, de asemenea, sd simti nevoia unui

,,teritoriu" al ptopdului cimin. Impulsul cifte acest lucrutrebuie, evident, si fi existat gi la pirini pentru ca acegtia si-gifi constituit un clmin ln primul rind pentru gestafie, gi modelul

pur pi simplu se va repeta. Clminul pirintesc, dominat $i ,,po-sedat" de mamd gi tati, flu va avea propdetilile corespunzi-

toare. Atit locul in sine, cAt gi indivizii care triiesc in el votprrta amprenta puternici a semnalelor pfuintegti atit pdmate

cit gi asociative. Adolescentul va respinge in mod automatacest lucru gi va alege calea stabilirii unui nou cimin PefltrugestaEie. Este o atitudine tipicd tinerelor catnivore teritodale,dar nu pi tinerelot primate, gi reprezinti incd o modificare com-

portamerrtali substaniald carc i se cere maimulei goale.

Probabil ci este o intimplare nefericiti cI acest fenomen al

exogamiei este atat de des citait ca semn al unui ,,tabu al inces-

tului". Aceasta implici imediat ci este o restricie telativ te-centi, controlati cultural, dar ea ttebuie si se fi dezvoltat dinpunct de vedere biologic intr-o etapi mult mai timpude, pefl-

tru ci sistemul de gestaie tipic al speciei n-ar frputut niciodatd

apdtea din fondul general al primatelor.O altd. ttdsilatr:d inruditl, gi care parc a fi unici la specia

noastri, este pdstrarea himenului sau a virginid$la femell La

mamiferele inferioare, elaparc cr o etapdembdonari in dezvol-

tarea sistemului urogenital, dar ca pafie a neoteniei maimugei

goale el este pistrat. Persistenga sa inseamnl ci prima cuplare

din viala femelei va intdmpina unele greutIli. CAnd evoluia a

94 / Malrnry^goald

progresat atin de mult, incat sd" facd,femela din punct de vederesexual cdt mu receptivd posibil, este ciudat ra primavedere caea si fie inzesfiatdcu ceea ce constituie un mijloc anticopurare.Dar situagia nu este ata:t de contradictorie pe cdt parc. pe.a.rdincetcarea primei copuldri dificili gi chiar dureroasd, himenulasiguti ca femela sr nu se lase antrenati in actul sexual cu ugu-ringi. Categoric, in timpul adolescenEei, existi o perioadi deexperimentare sexuald, de ,,cochetare,, in cdutatea-unui pafte-ner adecvat. Masculii tineri, in timpul acesta, nu vor avea niciun motiv si inceteze a se copula di. plirr. Daci nu se formeazd"o pereche-cuplu, ei nu se angajeazd" canimic pi pot merge maideparte pdnd, c|'ndgisesc o pereche adecvatd,.Dar dacifeme_lele tinere ar merge atit de departe fdtd a forma o pereche, eles-ar putea foatte bine trezi insircinate gi inaintand direct spresituaEia de pdrinte ffui un partener care sd re insogeasce. punindo fudod, p"ryild,in cileaacestei tendinge Ia femeld,himenul cereca ea sd. fi ajuns dejala o implicare emoEionali add,ncd,inaintede a face pasul final, o implicare suficient de puternici pentrua umbri neplicerea fizicd rruyild,.

Trebuie addugat un cuvAnt aici asupra chestiunii monoga_miei gi poligamiei. Dezvoltarea perechii-cuplu, care a ar,,ut-invedere specia ca integ, favoizeazd,in mod firesc mono gamia,dar nu o cere in mod absolut. Dacd,ialaviolenti de vanitorduce la micaorarea numirului adulgilor masculi faEd, de cer arfemelelor, va exista tendinga unora dintre mascurii supravieEu-itori si formezeperechi-cuplu cu mai mult de o ,irrg.rre r.maa.In acest czz,va fi posibili cre$terea ratei gestagi ei frrd, instarareaunor tensiuni pedculoase prin ctearea de femele ,,in plus.,.

Sexul / 95

Dacd procesul de formare a perechilor ar deveni atit de exclu-sivist, incit si impiedice acest lucru, el ar fi ineficient. Nu ar fio evoluie ugoard, totugi, datoitd simgului de posesiune al feme_lelor in chestiune gi a pedcolului de a provoca serioase riva-litiEi sexuale intre ele. De asemenea, impotriva acestei tendingear fi presiunile economice de bazd. ale intreginerii unui grupfamilial maimare cu toate progeniturile sale. Un grad redus depoligamie N pvtea exista, dar at fi sever limitatd. Este intere-sant ci, degi poligamia se int6lnegte incd la o serie de culturi mi-nore in zilele noastre, toate societigile majore (carc rcprezintd.tn rea majoritate a populagiei mondiale a speciei) suflt mono_game. Chiat pi la cele care permit poligami, ea nu este, de obicei,pracicatd decat de o minoritate neinsemnati a masculilot Esteinteresant a face speculafi pentru a rispunde ia intrebare a dacd,omiterea ei din aproape toate marile culturi a fost, de fapt, unfactot ma)or in atingerea statutului lor actual de culturi reugite.Putem cu orice risc sd ne rezumim la a spune ci, oricdt de ob-scure, de inapoiate sunt unitdEile tribale de astdzi,direcgia prin-cipald, de evolu;ie a speciei noastre di expresie caracterului eidependent de formarea perechilor-cuplu in forma extremi,adtcd a imperecherilor monogame pe termen lung.

Latd,, agada4 maimufa godn in toati complexitatea sa erotici:o specie foarte sexuali, bazatd,pe formarea perechilor, cu multetrisituri unice; o imbinare complicati a mogtenirii ancestrare aprimatelor cu modificiri extinse ale carnivorelor. Acum, laacest tablou trebuie si adiugdm al treilea pi ultimul ingredient:i,,ilt.zaya modernS. Creierul mdit, cate ainsogit transformareasimplului locuitor al pid,rii lntr-un vanitor cu spirit de cooperare,

96 /Werlrnugagoaldt

ainceput si se preocupe de imbundtdytitehnologice. Simplele

locuri de trai tdbale au devenit mari orage gi centte urbane.

Epoca toporului a evoluat in en spaEiaH. Dar ce efect a avut

achiziyorarea acestei intregi suiluciti asupra sistemului sexual

al speciei? Foarte mic, pate a fi rispunsul. Totul a fost prea re-

pede, ptea btusc penffu a se putea produce progrese biologicefundamentale. Superficial ele pat a se fi ptodus, eadevdrat,daraceastaeste in buni mdsurl o inchipuire. in spatele fapdei viqiiurbane modetne se afld aceeagi veche maimugi goald,. Numaidenumirile s-au schimbat in loc de ,,vdndtoate" a se citi ,,setvi-ciu", in loc de ,,teren de vAnltoare" a se citi ,,birou", in loc de

,,adipost" a se citi ,,casd", in loc de ,,peteche-cuplu" a se citi

,,cisitofie", in loc de ,,pereche" a se citi ,,soEie" gi aga mai de-

parte. Studiile americane asupra modelelor sexuale contempo-tane,la care ne-am rcfeit anterior, au dezviluit cdinzestrarcafrziologpcd gi anatomici a speciei este inci supusi utilizfuiitotale. Dovezile relicvelor preistorice, combinate cu datelecomparative asupra catnivorelot gi a altor primate actuale, ne-au

dat o imagine despre modul in care maimufa goali trebuie sd-gi

frunhzatinzestrarca sexuald in trecunrl indepdrtat gi modul incare trebuie si-gi fi orgatizztviafa sexuali. Dovezile contem-porane par a dain mare misuri aceeagi imagine debazd,,odatd

ce se indeplrteazd"vllul opac al moralei publice. Cum spuneam

la incepunrl capitolului, mai curAnd flLtlrra" biologicd a frarcieste cea czre a modelat structura sociali a civlhzayei decitinvers. Totugi, degi sistemul sexual de bazd s-a pisuat intr-oformd" desnrl de pdmitivd (nu a existat o practicare in colectiva actelor sexuale, corespunzltoare comunitiEilot lirgite), s-au

Sexul / 97

introdus multe conffoale gi testriclii minote. Acestea au devenit

necesare datoriti setului complicat de semnale sexuale af,iato-

mice gi fiziologice, gi receptivitlgii sexuale sporite pe carc ^m

achizi;ionat-o in timpul evoluiei. Dar acestea erau destinate

utilizdrii intr-o unitate tribalt unicd cu interrelalii strAnse, nu

lntr-o vasti metropoli. tn marele centru urban ne interferimconstant cu sute de striini stimulanfl (9i stimulabili). Acesta e

un lucru nou gi trebuie discutat.

De fapt, introducerea restricliilot cultutale uebuie si fi ince-

put mult mai devreme, inainte de a exista strlini. Chiat gi inunitigile tribale simple mebuie si fi fost necesar ca membrii

unei perechi-cuplu sd-pi ascundd cumva semnalizarea sexuali

cind se migcau in public. Daci sexuahtatea trebuia spotitd

pentru a mengine perechea impreuni, atunci trebuie si se filuat misuri pentru

^ o ateflv cind pereche eta despitgiti

pentru a se evita suprastimularea unor teti.La speciile organi-

zateinperechi, dx carc triiesc in comunitdy,aceasta se reali-

zeazd"in mare misuri pdn gesturi agresive, datla o specie cu

spirit cooper^tot ca a noastrd' at fi, de pteferat metode mai

pu;in beligerante. Aici poate veni in sptiiin creierul nostru

mirit. Comunicarea prirl votbfue ioaci un rol vital aici (,SoEului

meu nu i-at plicea acest]ucru'), z1a cum o face in multe

aspecte ale contactului social, dar sunt, de asemenea, rrecesafe

misuri imediate.

Exemplul cel mai evident este sfaflta gi provetbiala franzilde vigd. Datodti poziliei sale verticale, este imposibil ca mu-mula goali sd se apropie de un alt membru al speciei ffud' a-gi

afiga organele genitale. Alte primate, cateinunteazd' pe toate

98 / uaim"qagoalit

cele patru membre, flu au aceastd. problemi. Daci ele doresc

si-gi afigeze otganele genitale trebuie sd adopte o poziie spe-

ciali. Noi le avem infzEd,, ori de ord, orice am face. Rezultd ciacoperfiea tegiunii genitale cu un ve$mAnt simplu trebuie si fifost o dezvoltare cuiturali timpurie. Utt\zarcaimbtdci.mingii ca

protecEie impotriva frigului a pornit fbri lndoiali de aici, pe

misuri ce specia s-a rdspAndit in zone cu climd mai pugin pri-etenoasi, dar etapa respectivi a venit, probabil, mult mai tirziu.

Variind condi;iile culturale, rdspAnditea vegmintelor antisex

avaiat gi ea, uneori ptelungindu-se asupfa altor semnale sexuale

secundare (acoperiri ale sinilor, vlluri peste buze), alteod nu.

tn anumite cazuri extreme, organele genitale ale femelei nusunt numai ascunse, ci gi ficute complet inaccesibile. Exemplulcel mai tenumit este centura de castitate, c re

^copeiea otga-

nele genitale gi anusul cu o bandi metahcdpefiontd,in locurilecorespunzitoare, astfel incAt si petmiti trecetea exctementelot

corpului. Alte practici similare includeau coaserea organelorgenitale ale tinerelor fete inainte de cdsitorie sau stfangerea

labiilor cu cleme sau inele metalice. Mai recent, s-a inregisttattfi caz al unui mascul care dupi ce a datgiud in labiile perechii

sale, ii incuia organul genital cu lacit dupi fiecare copulare.Precaugii extreme ca aceastl sunt, desigut, foarte orc, dat acy-

unea mai pu;in drasticd de a ascunde otganele genitale in spatele

unui vepmAnt acoperitot este acum aprcape universali.O alti dezvoltare importantl a fost introducerea intimitigii

pentru actele sexuale propriu-zise. Organele genitale nu numaici au devenit pdrp private, ci au trebuit gi sd fie pi4i utiJizate inintimitate. Astdzi,acest luctu a dus la dezvoltarcaunei puternice

, Jexul / 99

rusocieri intre activitiEile de imperechere gi cele de somn. A teculca cu cineva a devenit sinonim cu a te copula cu cineva: ast-

fcl, vasta pondere a activitd$i de copulare, in loc si fie rdspin-diti pe d-ulata ztlei, a afuns acum limitati la o perioadi anume

tr ztlei - seara tdrzitt.Contactele co{p la cofp au devenit, dupi cum amvdzat, o

pate atdt de importantd a compottamentului sexual, tncAt 9i

acestea trebuie atefluate in timpul activitilii de rutini din tim-pui zilei. tn comunitiEile noastre ocuPate, aglomerate, mebuie

pusi o restriclie asupra contacnrlui ftzic c:rt striini. Odce fre-

care accidentalI de corpul unui striin este imediat urmati de

o scuzI, intensitatea acestei scuze fiind propo4ionali cu gradul

de sexualitate al zonei corporale atinse. Derularea cu Yttezd

md"ritd,a filmului unei mulflmi care se migci pe stradd sau care

se perindi in iurul unei clidiri mari antd cu claritate inctedibilde complicatele manevre pentru aceastd neinfferuptd,,eitarea contactului cotporal".

RestricEia contactului cu sffiirrii cade in mod notmal numai

in condiEii de aglometagie exttemi sau in situagii speciale,legate

de anumite categorii de indivizi (coafori, croitori gi doctod, de

exemplu), care sunt social ,,autorizay sd aingd". Contactul cu

prietenii apropiaEi pi tudele este mai pugin inhibat. Rolurile lotsociale suflt deia clar stabilite ca nesexuale gi pericolul este mai

mic. Chiar gi aga ritualurile de salut au ajuns foafte stilizate' Adzmdna a devenit un gablon strict stabilit. Situtul de salut gi-a

dezvokatpropria formi de rituat (atingete reciptocl guti -obruz)

care il deosebegte de sdrutul sexual guri-1a-guri.Pozi;iile corpului s-au desexualtzatg\ele in anumite moduri'

Poziya de invitalie sexuali a femelei, cu picioarele depittate

100 / ualm"qagoald,

este mult evitati. ln pozigie gezdndd,picioarele sunt strans [pitesau incrucigate unul peste celilalt.

Dacil g:ra este nevoiti sd adopte o pozigie care amintegtecit de cit de un rlspuns sexual, este adesea ascunsl cu mAna.

Chicotitul gi anumite feluri de ris gi de grimase sunt carac-

teristice fazei de cuftare gi, cind acestea se manifesti in con-texte sociale, mdna poate fi frecvent vdzutd" Eignind in sus gi

acoperind regiunea gurii.Masculii, i: multe culturi, ipi lndepirteazdanele din carac-

teristicile lor sexuale secundare prin raderea birbilor gi/saumustigilor. Femelele se depileazi la subsuori. Ca importantlcapcand pefltru mirosuri, smocurile de pit de la subsuori tre-buie eliminate dacd. obiceiurile vestimentare normale lasi regi-unea respectivd expusd. Pdrul pubian este intotdezana atdt de

gdfuliu ascuns prin vestimentaie, incit nu cere in mod obignuitun atare tratament, dar este interesant cd aceastd zonl este gi

ea frecvent depilati de cdtre modelele artigtilor, a cdror nudi-tate este nesexuald.

tn plus, se practici mult o dezododzzre generali a corpului.Corpul este spilat gi imbiiat frewent, cu mult mai mult decAt

este necesar numai pdn simplele cerinEe ale ingdiirii medicalepi igienei. Mirosurile corpului surit suprimate social gi se vindin cantitate mare deodorante chimice comerciale.

Multe din aceste controale sunt mentinute prin simpla,incompatibila strategie de a se referi la fenomenele pe care lelsmiteazilprin,,nu e ffumos",,,flu se face'o sau,rnu e politicos".Adevdrata n tulr:A antisexuald a restricfiilor este tareori menio-natl sau cbiat atutd in vedere. Totugi, sunt aplicate conffoale

.fexul / 101

mai fhEige, sub fotma codurilor motale araficiale sau a legilotsexuale. Acestea vaiazd, considerabil de la culturi la cultuti,clar in toate cazvtilegriia principali este aceeagi - de a preint6.m-

pina stimularea sexuali a strlinilor gi de a ingridi intetaciuneasexuall inafanperechii-cupiu. tn ajutorul acestui proces, care

cste recruroscut a fi dificil chiat gi de gtupfuile cele mai puri-tane, se atiltzetzd diferite tehnici de sublimare. Sporturilepentru gcolari, de exemplu, gi alte activitnli fizice viguroase sunt

uneori incurajate in speranga degarti ci vot reduce pornidlesexuale. F;xaminarca atentd a acestei concepEii gi a aplicfuii ei

tlezvdluie cI este un e$ec cit se poate de ialnic. AdeEii nu sufltnici mai mult, nici mai puqin activi din punct de vedere sexual

decAt alte categorii. Ceea ce ei pierd prin epuizareafizicd,cAgtigi

in competengd,ftzicd. Singura metodi comportamentali ce Parer fi de ajutor este sistemul vechi de veacuri al pedepsei gi

rlspldEii - pedeapsl pentru implicare sexuali gi rlsplatl pentrure;inere sexuali. Dar astfel se aiunge mai curAnd la suprimarea

decAt la reducetea impulsului.Este clar, comunitiEile floastre Hrgite artificial vor lua astfel

de misuri pentru a preintAmpina c*o expunere sociald inten-

sd sd ducl la activitd$ sexuale periculos de sporite in afanperechii-cuplu. Dar evolu$a maimugei goale ca pdmati foartesexuali riu poate admite acest tratament la nesfArgit. Natuta sa

biologicd continui si se revolte. Imediat ce contoalele artifi-ciale sunt aplicate intr-o direcie, apat lmbundtilYri contrare inaltl direcgie. Ceea ce conduce, adesea, Ia situa;ii ridicole pdncontradictoriul 1or.

Femela igi acoperl sinii, gi apoi se apucd" si le redefineasclfotma cu ur1 sutien. Acest miiloc de semnalizate sexuall Poate

102 / WumtEagoatdt

fi ciptupit sau se poate mdri, astfel ci nu numai cd, rczfirmd,forma ascunsi, ci o gi mlregte, imit6nd in acest fel umflareasAnilor czre

^pzrein timpul stimulfuii sexuale. tn unele cazurt,

femelele cu sAnii lIsaEi ajung p dnd,Ia a apelala chirurgia esteticdsau la injec;ii subcutanate ca panfind. pentru a produce efectesimilare ca c racter cvasipermanent.

Scoaterea in evidengi a caracteristicilor sexuale pdn cdptu-geali speciald se practici gi la alte pdrEi ale corpului: sI ne gAn-dim numai la prohaburile gi umerii pugi ai masculilor, pi laturnurile tochiilor la femele care scot in eviden,ti fesele. La anu-mite culturi din zilele noastre, femelele slabe au posibilitatea dea cumpira pernige speciale pentru fese sau,,fese false",Prtrtzteapantofilor cu toc inalt, ptin deformarea poziya normale demers sporepte legdnarcz feselor in ti*p"l locomoiei. Scoatereain evidenEd a coapselor femelelor prin artificii vestimentare s-autihzat gi ea in diferite epoci gi, prin folosirea unor cotdoanestrinse, pot fi accentnte atdtliniile goldurilor, cAt gi ale sinilor.Au fost mult favorizate astfel femelele cu talie micd gi incorse-tarea strAnsd. a acesteia s-a practicat pe scari largi. Curentul a

ajuns la apogeu cu,,ta)ia de viespe" acum o jumdtate de secol,c6nd unele femele au recurs cl'iarlamlsuri extreme de indepdt-tare pe cale chirurgicali a coastelor Iibere pentru a spoti efectul.

Uiliz'aaqlrrg a tujului de buze, a fardului gi parfumului pen-tru a mfui semnalele sexuale ale buzelor, semnalele prin imbujo-tate gi, respectiv, semnalele prin mirosurile corpului sunt incio sursi de contradicEii. Femela care cu atAta asiduitate igi inde-pfuteazd,propriul mitos biologic se apuci, apoi, sd-l inlocuiascicu parfumufi ,,sexy" din comerE, cate, in realitate, nu sunt

Sexal / 103

nimic mai mult decAt forme diluate ale ptoduselor glandelorodorifere ale altor specii de mamifere, total neinrudite.

TtecAnd in revistd irteaga gamd a diferitelot restriclii sexu-

ale gi a mijloacelor de contracame xifrciali, nu poEi sI nu ai

sentimenhrl cd ar ft mult mai ugor si ne intoarcem pur gi sim-

plu la mijloace directe. De ce si teftigerezi o cametd gi, apoi, sifaci focul in ea? Aga cum am explicat mai inainte motivul pen-

tru restricEii este destul de clar: este o chestiune de pteintim-pinate a stimulirii sexuale la intAmplate, care ar pune in pericolperechile-cuplu. Dar de ce nu o restric+ie totalL in public? Dece nu s-ar limita aftsarca caracteristicilor sexuale, atAt biologice,

cAt gi attificiale,la momentele de intimitate dintre membrii unei

perechi-cuplu? Un rispuns parlral la aceastd. intrebare este

foafie inalfin nostru nivel de sexualitate care cere o exptesie gi

o emanalie permaneflte. El s-a dezvoltatpentru a menqine uni-tatea perechii, dar acum, in atmosfeta stimulanti a unei socie-

tdEi complexe, este declanpat constant in situagii din afaru

petechii-cuplu. Dar este numai o parte a tispunsului. Sexul se

aihzeazd gi ca mijloc de obginere a unui statut - manevrl bine-cunoscuti.la alte specii ale primatelor. Daci o maimugi femelivrea si se apropie de un mascul agresiv intr-un context ne-

sexual, ea i se poate afiga sexual nu penffu cdwea si se copuleze,

ci pentru cI prin ace sta ii va stimula pornidle sexuale insuficienti mdsurd incAt si-i supdme agtesivitatea. Asemenea

modele comportamentale sunt denumite activitdEi de temoti-vare. Femelzigiatfuzeazi posibiJitnEiie de stimulare sexual5 pen-

tru a remotiva masculul gi astfel sd cAgtige unavantai nesexual.

Mifloace similare sunt utilizate gi de specia noastri. O buni

104 / Mumugagoatlt

parte din semnalizarea sexuarr anficiard. are aceastd.destinatie.

X'#;.'.'"1T':ff f::,?'f*;*y*l*:*f#;grupului social.

, Existi, desigur, pericole in aceastd stbazztd"p.'p.;:#cuptu.Stimularea""ffiry'-.|iH#?::;departe. prin confor marelarestricgiile sexuale debazd"pe carele-a dezvoltat o cultuti, este posibiire r. dea semnal e clarc cd,,Nu sunt disponibillpentru copulare.. gi, totupi, in acelagi timpsd se dea alte semnale- care sd spuni -Cr., t*i. ,..r,.^ *.r,foafie sexy... Semnalele din urm; ipi'rro, indeplini rolul dereducere a antagonis-d.*, pe cdnd primele vor preintdmpinascdpatea hdgurilor din mdne. in felul acesta pogi avea,,gi vrabiadin mdni gi cioara de pe gard...

Mecanismul ar trebui ,j h.r.r. foartesimplu, dar din plcate,intervin pi alte influenge. Sistemul p.r..frii_.ojt" "" ..;.;.;

^fe1. Et a tts[ui1 gtefat pe acela-ui .,..fri, al pdmatelor, ceincl se mai manifesti. Daciceva merge rr., L p.r".hea_cuplu,

atunci vechile pomiri ale primatelor r"abrfn.sc din nou. Daciadduglm la aceasta frp*i ci un alt ,rrrr. progres evolutiv almaimugei goale a fost prelungirca cuioziidp iir, .opifi.i. i'faza adultd,, este evident cn siiraia porr. a.r..* periculoasd.Sistemul a fost clar destinat ,l f,rrr.gioneze in situaia c6ndfemela produce o familie .rom.ror.i j.

c6nd ma s cur"L . * f r.. at ta v dndtorr. ;" .jiH::ff.Bt:rl

;iesenEi lucrurile s-au pds*at, doui s-au modificat. Existd ten_dinEa de a limita arufrcialnumdrul a. f."g."i*.i. il;;; ;femela imperecheati nu va fi .rpo"e l-uLu*irrrr* presiunii

Sexul / 105

materne pi va fi mai disponibild din punct de vedere sexual inti-p"l absenqei partenerului. Existi, de asemenea,la multe femeletendinEa de a se aldtxagrupului de v6nitori. Vdnatui, desigur,a fost inlocuit acum pdn ,,serviciu., gi masculii care pornesc inpreumblirile lor zilnice impuse de serviciu au toate gansele sise glseasci in gtupuri heterosexuale in locul vechilor grupurialcituite exclusiv din masculi. De mult prea multe ori se cedeaziin fasa acestei presiuni. (Cifrete amedcane, vi amintiti, indicaucd' 26oh din femelele mdntate gi 50% din masculii cdsitoriitriiesc experienga copulirii extraconjugalepdnd"la vArsta de 40de ani.) Cu toate acestea, deseori perechea-cuplu iniiali este sufi-cient de puternicd pentru a se mengine in timpul acestor acti-viti,ti din afzra sa sau pentru a se reafirma c6nd activitiEilerespective au trecut. Numai la un mic procentaj de cazun apareo rupere totald, gi definitivi.

tnainte de a abandona acest subiect trebuie, totugi, subliniatlinci o dati importanEa perechii-cuplu. Ea ar putea supravieguicuriozitdtSt sexuale in majoritatea cazuilor, dar nu este sufi_cient de puternici pentru a o indepirta cu totul. Degi puternicaimprimare sexuald menEine unitatea perechii-cuplu, ea nu eli-mini interesul membrilor unitrEii ei fzsd,de activitd.Ei sexuale inafan ei. DacI imperecherile dtn afaruperechii-cuplu inti preaputernic in conflict cu ace sta, atunci trebuie gisit un inlocuitormai pugin diunitor. SoluEia a fost voyeurismul, utilizAnd ter_menul in sensul cel mai larg, gi acesta se practici pe o scarifoarte m^re. tn sens strict, voyeurism inseamni obflnereaexcitaEiei sexuale urmddnd cum se coptieazd, ali indivizi, darel poate fi logic ldrgit, astfel incdt sI includd orice interes

106 / WturmgagooJd

neparticipattv fa;d. de orice altd zctivitate sexuali. Aproapeintreaga populaEie se complace in acest lucru. Lumea privegteIa aga ceva, citegte despte zF^ ce'..a., asculti a$a ceva. Televiziunea,

radioul, cinematograful, teatrul $i cartea de ficiune se concefl-tte zd. pentru a satisface aceastd" cerinEi. Revistele, ziarele gi

convetsaia genetali ipi aduc pi ele o largi contribuEie. A devenito industrie majord. $i nici md.car o datd. trecAnd prin toateacestea, observatorul sexual nu face efectiv ceva. Tonrl se face

prin intermediari. AtAt de urgenti este cerinla, incAt a uebuitsi inventdm o categorie speciald de performeri - actori pi ac-

trige - care se prefac ci trliesc secvente sexuale pentru noi,astfel ca noi sI-i putem urmiri in ele. Ei se curteazi gi se cisd-toresc Ai, apoi, trliesc din nou in noi rolud pentru a se curta gi

a se clsltori ia:r}igr altddati. fn acest fel resursele voyeur-uluisunt enofm sporite.

Dacd am privi o gamd largd, de specii de animale, am ftnevoigi si tragem concluzia cd. zceastd. activitate voyeuristd anoastre este biologic anormald".Dot ea este relativ inofensivipi poate ajuta efectiv specia noastfl, deoarece satisface intr-ooareczre mdsuri cerinEele persistente ale curtozitigii noastresexuale, ffud, a-i implica pe indivizii respectivi in relaEii noi, deimperechere potenEiali, ce ar putea ameninga perechea-cuplu.

ProstituEia opercazd cam ln acelagi mod. Aici, desigur, existiimplicare, dar in aceastd. situagie tipicl ea sehmiteazd" nemilosla faza de copulare . Fazz iruiald, de curtare gi chiar activitiEileprecopulatotii sunt menjinute la un minim absolut. Fiind eta-

pele cu care incepe formarcaperechii, ele sunt suprimate la timp.Daci un mascul, membtu al unei perechi-cuplu, igi satisface

Sexut f 107

nevoia de noutate sexuald copulindu-se cu o prostituatl, el

este, desigur, in pericol de a-gi distuge perechea-cuplu, dar inmai mici misuti decit daci s-at implica lnm-o afacere amo-roasd, tomantscd., dar frrd copulate.

O altd" fotmd, de activitate sexuali cate necesitd examinzrea

este dezvoltatea unei fixagii homosexuale. FuncEia prknafi, acomportamentului sexual este de a teproduce specia, Iucru pe

cate fotmatea perechilor homosexuale, evident, nu teupegte si-lrcahzeze. Este import^nt a se face aici o nuangare. Nu este

nimic neobignuit din punct de vedere biologic ln actul homose-

xual al pseudocopulirii. Multe specii ptactici acest lucru, intr-ov^rtetzrte de imprejurdi.Dzr formarea unei perechi-cuplu de

homosexuali este nesirdtoasi din punct de vedere teptoductiv,din moment ce ea nu poate duce la producerea de progenitutigi reprezintl o pietdere de adulEi, potengiali ptoducdtori de pro-genituti. Pentru a inEelege cum se poate intimplaaceasta,nevafi de ajutor sd aruncim o privire asupra altor specii.

Am explicat deia cum o femeli igi poate :uriliva semnalele

sexuale pentru a remotiva un mascul agresiv. StimulAndu-l se-

xual, ea ii suprimi anagonismul gi eviti sdfie atacatd.. Un mascul

subordonat poate atjhza un mijloc similar. MaimuEele masculi

tineri adoptI frecvent pozifile de invitagie sexuali ale femelelor

gi sunt, apoi,.incilecaEi de masculii dominangi cate altfel i-ar fiatzczt. Femelele dominante pot pi ele incileca femelele subor-

donate in acelagi mod. Utilizarca gabLoatelot sexuale in situa;iinesexuale a devenit o tfisituri comunl a scenei sociale apima-telor gi s-a dovedit extrem de valoroasl, contribuind la meni-nefea armoniei gi orgztizdri grupului. Deoarece aceste alte

108 / Uaim,rlagoald

specii ale pdmatelor nu suferd un proces intens de formare a

perechilor-cuplu, nu se ajunge la dificultdEi de tipul constituiriide perechi homosexuale de lungi durati. Pur gi simplu se

rczolvd problemele imediate ale dominaiei, fatd consecinleleunei relaEii sexuale indelungate. Comportamentul homosexualse intilnegte gi in situaEiile cind obiectul sexual ideal (membrual sexului opus) este de neatins. Aceasta se aplicd Ia multe gru-puri de animale: un membru al aceluiagi sex este :utilizat ca

obiect inlocuitor - ,,urmitorul cel mai bufl" - pentru activitatesexuali. tnizolarc totald,animalele sunt, adesea, impinse citemlsuri extreme gi incearci si se cupleze cu obiecte inanimatesau se masturbeazi. tn captivitate, de exemplu, se cunoscanumite carnivore care s-au copulat cu containetele lor dehrard". Maimugele igi dezvolti frecvent modele de masturbaregi aceasta s-a inregistrat chiar gi in cazui leilor. De asemerrea,

animalele puse in cugci cu alti specie pot incerca si se impe-rccheze cu membri ai acesteia. Dar aceste activitdgi dispar inmod obignuit cdnd apare pe scend stimulul corect din punctde vedere biologic - un membru al sexului opus.

Situagii similare apar frecvent gi la specia noastrl, iat reacyade rlspuns este foarte asemlndtoate. Dacd, fie masculii, fiefemelele, dintr-un motiv sau altul, nu pot avea acces sexual lasexul opus, igi gdsesc supape sexuale pe alte cdi. Ei pot utilizaali membri ai propriului sex oti membdi altor specii, sau se

pot masturbu. S6gdiile americane detaliate asupra comporta-mentului sexual au dezviluit ci in zcezstd culturi L3oh dtnfemele Si37o/o din masculi au trlit pi.r:rd,la vArsta de 45 aniexperienga contactelor homosexuale duse p6,nd" la orgasm.

Sexsl / 109

Contactele sexuale cu alte specii de animale sunt mult ma;-rarc

(deoatece, desigur, elefurruzeazd de depatte mai pugini stimulisexua$ gi au fost integisttate numai 3,6oh cazuri la femele gi

8o/ola masculi. Masturbarea, degi nu futnizeazi stimuli pafie-nerului, este totupi mult mai ugot de practicat, incAt apare cu o

frecvengd mult mai mate. Se estimeazd cd,58oh din femele gi

92oh dtnmasculi se masturbeazdinunele perioade ale viefi 1or.

Dacd toate aceste activitdi risipitoare din punct de vedere

reproductiv pot avea loc fdrd" reducerea potengialului de inmul-gire a speciei - considerat pe lungl durati - al indivizilot tes-

pectivi, atunci ele sunt inofensive. De fapt, ele pot fi biologicavantajoase, deoarece pot ajuta la preint6mpinatea frusttiriisexuale ce gefiereazd. altfeI, in difedte moduri, lipsa armonieisociale. Dat in clipa in care dau na$tere la fixa;ii sexuale potcrea o problemi. La specia noastrl existi, a$a cum am vdzttt,o puternici tendinp de ,,indrigostire" - pentru a dezvolta o

legiturl puternici cu obiectul atenliilor noastre sexuale. Acestproces de imprimare sexuald produce importanta impetechere

de,lungi durati, atit de vitali pentru ceringele pirintepti pre-lungite. Imprimarea respectivd umeazd. sd inceapd a operaimediat ce au loc contacte sexuale serioase, iar consecinlele

sunt evidente. Primele obiecte cdtre carene indreptim aten;iile

sexuale au toate gansele sI devinl obiectele in sine. Imprima-rea este un proces asociativ. AnumiEi stimuli cheie, care sunt

prezeny. in momentul recompensei sexuale, ajung intim legagi

de recompensi gi intt-un timp extrem de scurt comportamen-tnl sexual nu se manifestd" ffud. prczenga acestor stimuli vitali.Daci suntem obligagi prin ptesiuni sociale si trdim experienEa

110 / fUaimuga goald

primckrr recompeflse sexuale in contexte homosexuale sau de

masturbare, atunci anumite elemente prezente in aceste con-tcxte au ganse de a cdpdta o semnificaEie sexuali puternic[,durabill. (Cele mai neobignuite forme de fetigism pornesc iniEial

tot in acest fel.)

Ne-am putea a$tepta ca cele prezentzte si conducd Ia maimulte necazari decdt o fac in reahtate, dar sunt doui lucruricare impiedicd aceastain majoritate a cazanlor. in primul rdnd,suntem bine inzestragi cu uri set de reacgii instinctive derdspuns la semnalele sexuale caracteristice sexului opus, astfelincit avem prea puline panse de a ftii experienEa unei puternicereacyi de curtare fagd. de orice obiect cdnia ii lipsesc aceste

semnale. in al doilea rdnd, pdmele noastre trdiri sexuale suntde natuti strict experimentali. in".p.* pliirn ane indrigosti gi

a ne dezindrdgosti foarte ugor. Este ca gi cum procesul impri-mlrii totale rimine in urma celotlalte evoluEii sexuale. tntimpul acestei faze ,de cilutaxe" ni se dezvolti in mod obignuitnn mare numdr de ,,imprim5,ri" minore, ftecate in parte fiindanta,Iatd de urmdtoarea, pdnd cdnd in cele din urmi ajungemintr-un punct in care suntem susceptibili de o imprim^re ma-jori. De obicei, pini in acest moment ne-am expus in sufi-cienti misuri unor stimuli sexuali vaizy., incAt si ne fi fixatpe cei biologic corespunzitori, dupi cate imperecherea se des-

flgoari ca un proces heterosexual normal.Probabii ci acest lucru e mai upor de ingeles dacdil. compa-

rim cu situaEia la care au ajuns prin evoluEie alte specii. Pdsdrilecoloniale care formeazd, perechi, de exemplu, migreazd" ciltteginuturi de creptere a puilor in care vor fi stabilite locurile de

Sexut f lll

cr-ribirit. Pdsirile tinere gi pdnn acum neimperecheate, care

t,l'toard. pentru pdma datd. ca adul;i, trebuie, c tolte celelalte

p[siri, si-gi stabileasci teritorii gi si fotmeze petechi. Aceasta

sc face frrd,mtitd,intdrziere,curAnd dupi sosire. Pisirile tinere

iiri vor selecta perechiie pebaza semnalelor sexuale. ReacEia lotla aceste semnale este inniscuti. DupI ce s-au cuttat igi vorlimita avansutile sexuale numai la acel individ. Totul se reali-

r,eazd printr-un proces de impdmare sexuald. Pe misuri ce

cvttare dtn faza de formare a petechii inainteazd, pornirilesexuale instinctive (pe care toi membrii de acelagi sex dinFrecarc specie le au in comun) trebuie sI ajungi sd depindi de

anumite caractere unice de recunoa$tere individuald. Numai inacest mod poate procesul de impdmare sd limiteze rispunsulsexual al fiecdrei pisiri la petechea ei. Toate trebuie sI se pe-

tre cd repede, deoarece sezonul de imperechere este limitat.Dacd,la incepun:l acestei etape, togi membdi de acelagi sex ar

fi experimgntal indepirtagi din colonie s-ar putea constitui unmare numir de perechi-cuplu homosexuale, deoarece pisdrilearincercacu disperare sd giseascd obiectul cel mai aptopiat de

un partener corect afTatla indemAnd.

La specia noasftI procesul este mult mai incet. Noi nu avem

de luptat impotriva scadenlei unui sezon de imperechere scurt.Aceasta ne dI timp sd ciutim gi si ,,tatonim terenul". Chw dacd,

suntem atuncagi inff-un mediu de segregagie sexual5 pe peri-oade considerabile in timpul adolescengei, noi nu dezvoltimautomat gi permanent perechi-cuplu homosexuale. Daci am

fi ca pisdrile czte se cuibiresc in colonii, atunci nici un mascul

tdndr carc provine dintr-un internat exclusiv masculin (sau din

ll2 / xtxmugagoald

altd orgzntzare unisexuald similari) n-^t avea nici cea mai micigansi de a constitui o peteche-cuplu heterosexuald. Dar aga cum

este, procesul nu e pte dlunitor. Jesitura imprimirii este

numai ugor schigati in majoritatea cazanlor pi poate fi cu ugu-

rinli gtearsd de imprimdri ultedoate, mai puternice.

tn unele cazaimai puEin frewente, totugi, efectul negativ are

ganse mai mad de permanentizate. Caracteristicile asociative

puternice ajung strins legate de exprimatea sexuali gi devin

permanent necesare in situajiile ulterioare de formare a Pere-chilor. Inferioritatea semnalelor sexuale debazd., emise de unpartefler de acelapi sex, nu va fi suficieflti pentru a depigi inimporanp asociagiile prin imprimare pozitivd. Suntem lndtepti-

igi si ne intebdm de ce o societate s-ar expune ruror asemenea

pericole. Rdspunsul parc ^

fi cI motivul este nevoia de a pre-

lungy faza educaionald" cdt mu mult posibil pentru a cores-

punde cerin;elot tehnologice extrem de elabotate pi complicate

ale culturii. Daci masculii gi femelele tinere ar stabili unitdgi

familiale imediat ce devin biologic inzestrai pentru a o fzce,

s-ar pierde o buni parte din potenEidul educaional. Pdn utma-

re, ei sunt supugi unor putetnice presiuni care si pteintdmpine

acest luctu. Din picate, nici o restriclie culturali nu poate

lmpiedica dezvoltarca sistemului sexual gi daqi acesta nu-gi

poate urma drumul obipnuit igi va gdsi un altul.

ExistI un alt factor sepafat, dat impotant, care poate influ-enEa tendin;ele homosexuale. Dacd, in situagia dependenlei de

piring, progenitutile swrt sub influenEa unei mame exagerat de

masculine gi dominante sau a unui tatl exuger^tde slab gi femi-

nzaE at:r;rcr acest lucru va da nagtere unei confuzii considerabile.

Sexal / ll3

Canctercle comportamentale vot atdta un drum, cele anato-mice un alnrl. Daci, la maturitate sexuall, fiii cauti perechi cucalitlfl comportamentale (mai curAnd decit anatomice) ca ale

mamei, atunci ei sunt mai inclinaf de a-gi lua dtept petechemai degrabi masculi decit femele. Penttu fiice existi un risc

similar in celllalt sens. Necazul in privinla problemelot sexuale

de acest fel este ci perioada prelungitl de dependenEd a copiilorcteeazd o suprapunerc atat de mare intre genera;ii, incdt pertur-bafile sunt duse mai departe de la o generaie la alta. Tatdlfemitizat, men;ionat mai sus, a fost probabil expus anteriorunot anomalii sexuale in relaliile dintre propriii lui pfuinEi, gi aga

mai departe. Problemele de acest gen au repercusiuni asupra

generagiilor timp indelungatpbnil cind sd dispari sau pAni sidevinl atit de acute, incit si se autorezolve prin preintimpinareaimpetecherii. Ca zoolog nu pot pune in discuie ,,particulari-tdple" sexuale in obipnuitul mod.rnotalist. Nu pot decat si aplicprincipiul moralitigii biologice in sens de succes gi egec al uneipopulap. DacI anumite gabloane sexuale contravin succesului

teproductig anrnci ele pot fi pe buni dreptate denumite ca bio-logic nesdnitoase. Astfel de gruputi precum cdlugjri,cllugiri-

1ele, celibatarele gi celibatadi de lungi durati pi homosexualii

petmaneni sunt toate, in sens reproductiv, abennte. Societatea

i-a ctescut, dar ei n-au fost in state sd-i intoatcd complimentul.Totugi, trebuie sI recunoagtem ci un homosexual activ nu este

mai abetant din punct de vedere reproductiv decit un cilugir.Trebuie spus, de asemenea, cI nici o practici sexuali, oricit de

dezgustitoate pi obscend. poate pdrea in ochii membdlot uneianumite culturi, flu poate fi criticati din punct de vedere biologrg

114 / twaumaga goild,

cu condigia ca ea sd.nu impiedice succD acd c ea

^; ;; ;;' ",:i'::::': succe sul teproductiv generar.

l*: 1.,^ ;;;;:^';ff#n:;:T*,ei sexuarJcontri.

fi e Ia intdrireioL.*_.rpu, atunci *IL1 "":'

perechi-cuplu,

ductiv ea pi_a l.a.purit -,, u, .1""il1"!frT,rrr;, i:::'.,:f:ffi;:::-aiontaiea"u,..i*l"rJ;;.,,corespunz;toa-re1.ei

odatd'spuse toate acestea, trebuie si subliniez acum cr existd

;.Tffffrff::":': de la regulr' rito,,rit,t., u.-,'"!.ip.populdrii. cara

^131sus

nu se mai aplicd'ito.rdiEiil.""o;r- ,

$tim din stucliile "routt

suprapopulatea regulilt t. ;;;;;;-lare experim ,r^uYltor specii cd' in condig' a. t"prffi-ryp"rffi , l[1.,*;:ff:'J:;ffi

.J[ffi: ir*,stru*urd sociatd. Animatele .. ;;r;;";;;:,.:H: ,I_,.r.re

puii, se lupta intre ere aprig u, ,. *oJ'eazd cu boli, ipi.ucid

,

-icompoftamentald r,

es,e rragm e, o, i. LTffi*:*H*l i3;.i,:i,:;:[Hiagi, est? ;;;;;'" densitate mo mire!.^!"41ihcdtpopu- i

#r*dtffirf#I=##11#*d,?*:n?X:5;'*"' d' "'p"u!oil,-., h ao s ur ar puteas'; "*,r.i. ffi;:::::":l'"ldir' (suptaaglom

"u" g'uiantireprodu.orr. o.i]f

tn viitotul apropiat)'9'uto'..t. ;.il;speciarour,rur"J,T!.:H,'r":J:J;':r',:,ffi ,ffi l}}Lasemenea situaEie. Am ajuns irr"_"" p,i"., L .r.. ,r, mai putem

Sexut / 115

fi nepisitori. soluia este evidenti, adici reducerea ratei de im-perechere fdtd a contraveni structurii sociale existente; impie-dicarca unei cregteri cantitative firi impiedi carea unei c..glricalitative. Sunt evident necesare tehnicile anticoncepEior,ri.,dar ele nu trebuie lisate si rupi unitat ea debazd,a famiriei. tnrea)ttate, nu trebuie si ne temem prea mult de acest lucru. S_aexpdmat teama cd, larga utihzarca ariticoncepEionalelor perfec_gionate va conduce la o promiscuitate aleatorie, dar acest lucrueste foarte puin probabil _ puternica tendinEd a speciei deformare a perechilor ya avea gdji sd no se iniAmple apa. Arpu:ea fi unele probleme daci multe perechi_cuplu uahzeazdmijloacele anticoncepgionale pini acoro incat si nu mai aibiprogenituri. Asemenea cupluri vor pune la greaincercare uni_tatea perechii-cuplu, care se poate tupe sub aceastdtensiune.Acepti indivizi vor constitui, apoi, o

^*..rirrgrr. mumarcpentrualte perechi care inceatci si-gi creasci urmagii. Dar astfel dereduceri extreme ale imperecherii nu sunt necesare. Dacd fie-care fami.lie ar produce doi copii, pdrirrtlr pi_ar reprodo.. po,gi simplu propdul lor numdr gi nu ar fi nici o .r.gi.r.. punindla socoteali accidentele $i moartea premaruti, cifra medie arputea fi ugor mai mar-e fard"a se ajunge la o creptere a populaEieigi, in cele din utmi,la o catastroft a speciei.

Necazul este ci, priviti ca fenomen sexual, anticoncepiamecanicl gi chimicd este ceva in esengi nou gi va dr*a ciwatimp pAni si gtim exacr ce fel de repeicusiuni ya

^veaasuprastructurii sexuale fundamentale a societigii, dupd .. .ro. fiexperimentat-o un numir mare de generagii li se vor fidezvoltat treptat tradigii noi din cele ,r.-chi. Ea ar patea caaza

116 / uturrrula goaldL

distorsiuni sau discontinuitigi indirecte, neprevizute ale simului socio-sexual. Numai timpul va hotlri. Dar oricare aralternaiva, daci nu se aplicl hrittarcaimperechetii, ea estemult mai rea.

G6ndindu-ne la aceastd" problemi a supraaglomeritii, s-putea afgumenta cd nevoia de a reduce drastic rata reproducedilnlituri acum otice critici biologicn a categoriilor care nu ssimperecheazd,, c,m sunt cdlugirii gi cdlugfui;ele, celibatarele gicelibatarii de lungd durati gi homosexualii permanenEi. Dinpunct de vedere strict reproductiv este adevirat, dat Lceasta"lasi neexplicate aJte probleme sociale cdrora,in anumite cazui, i

ei trebuie si le faci fagd", agaizorayin roludle lor de minoritatespeciald. Cu toate acestea, dacl sunt membri bine adaptaEi givalorogi ai societilii,in afara sferei teproductive, ei trebuieacum consideragi ca valorogi necontribuabili la explozia populag_ei. Pdvind inapoi acum la inaeagasceni sexuali, putem vedeaci specia noastri a rdmas mult mai loiatd faEd, de pornirile bio-logice debazd, decAt ne-am putea imagina la inceput. Sistemulsiu sexual caracteristic primatelor, cu modificrri caractedsticecarnivorelot, a supravieguit rematcabil de bine, in ciuda fantas-ticelor progrese tehnologice. Daci cineva ar lua un gtup de doud_zeci de famitii suburbane pi le-ar plasa intr-un mediu subtropicalprimitiv, in care masculii ar trebui sI meargi la vdnitoate dupihtand",structura sexuali a acestui nou tdb ar necesita mici mo-dificiri sau nici un fel de modificdri. De fapt, ceea ce s-a intdm-plat in fiecare mare ora$ sau centru utban este cr indivizii pecare ii conEine s-au specializat in tehnicile lor de vandtoare (ser-viciu), dar gi-au pistrat sistemul socio-sexual in forma sa mai

Sexal / ll7

mult sau mai pulin oiglnad'. Concepgiile gtiinEifico-fantastice

rcferitoare la ferme de copii, activitli sexuale in comun, stedli-

zare selectivi gi divizare a muncii controlati de stat in privinEa

indatotitilor reptoductive nu s-au mateiahzat MaimuEa spa-

giald.poartd,inci in portofel fotografia sogiei 9i a copiilor cind

porne$te spte Luni. Numai in domeniul limititii generale a

impetecherii suntem acum pugi fagd. in fagd cu primul asalt

.ulot asupra sistemului nosttu sexual milenar de citre forEele

civthzaiei moderne. Datoriti gtiinlei medicale, a chirurgiei 9i

igienei, am atins o culme incredibild de succes al imperecherii'

Am practicat controlul asuPra mo4ii 9i acum trebuie si i[ echi-

libtim cu un contfol asupra nagterii. Pare foarte plauzibil ca in

decursul secoiului viitor si trebuiasctr sI ne schimblm, in sfdrpit,

comportamentul sexual.Dat dacd o vom face, nu va fi penuu

ci a eguat, ci pentru cI a reupit prea bine.

f - CaPitolul trei

{*-re S te re a P roge n i tu ri I o r

Povara gdfii pnrintegti este mar grea pentru maimtga goald

decit penmu orice alti specie actvld.Indatoririle pirintegti potfi indeplinite la fel de intensiv gi in alti parte, dar rrrcioda;td atdtcle extensiv. Inainte de a anzhza semnifica$a acestei odentiri,trebuie sd punem capla cap faptele esen;iale.

Odati ce femela a fost fetilizati, Si embrionul a inceput si-icreasci in uter, ea suferi o sede de modificiri. Ciclul mensttuallunar ii inceteazd. Dimineaga, devteme, ate grequri. Tensiunea

afieiald.ii scade. Poate deveni ugor anemici. Pe misuri ce ffece

timpul, sAnii i se umfli pi devin mai sensibili. Pofta de mAncare

ii cregte. tn mod obignuit devine mu cilmd.Dupi o perioadi de gestagie de aproximattv 266 de zile, ute-

rul incepe sI i se contracte puternic pi dtmic. Membrana amnio-

ticl ce inconjoari fitul se rupe gi lichidul in care se afli copilulse eliminS. Conuacgii gi mai violente exptilzeazd ptuncul dinpAntec, fo4AnduJ prin pasajul vaginal in lumea exterioard. Noiconttacgii disloci gi elimini placenta. Cordonul care leagl copi-lul de placentd se taie apoi.La alte primate

^ceastd ruPere a

cordonului este ficuti de cime mamd. care il mugci $i aceasta

este firI indoiali gi metoda atthzatd de strimogii nogtri, dar inztua de zstdzi el este frumos legat gi tiizt ca o pereche de foar-feci. Ciotul ataiatincd de buricul ptuncului se usucl gi cade ia

cdteva ziie dupi na$tere.

Este o practcduniversali asdzicafemela si fie insoiti gi asis-

tatd" de algi adulEi in timp ce fla$te. Este, probabil, o proceduri

120 /Mratmuga,goild

extrem de veche. CerinEele locomoiei vericale nu au fost blin-de cu femela speciei noastre: pedeapsa penffu acest pas inainteeste sentinEa unui travaliu greu de cdtevaore. Pare probabil caajutorul din partea altor indivizi sd, fr fost necesar inci dinperioada cdnd maimuEa-vlndtor evolua din strimopii ei ce locu-iau in pldure. Din fericire, spirinrl de coopetare al speciei sedezvolta in paralel cu aceastl evoluie spte viaEa de vAnItor,astfel incAt c uza neajunsului a putut furntza gi remediul. lnmod notmal, cimpanzeul-mamd,nu numai ci mugci cordonul,ci gi devoreazd"placentatotal sau p^ryil,linge lichidele, ipi spaligi-gi curiEd nou-niscutul gi-l gine protector la pieptul sdu. Laspecia noastrl, tnama epvtzatd, sebazeazilpe cei ce o asisti inindeplinirea acestor activitli (sau pe echivalengii lor moderni).

DupX ce na$terea s-a terminat, poate dura o zi sau doul p6nicAnd mamei si inceapi si-i curgi laptele, dar, odati ce faptul s-aptodus, ea ipi hrinegte apoi sugarul cu regularitate in acest mod,pe o perioadn de panl la doi ani. Perioada medie a suptului estemai scurti de atdt, totugi, gi practica moderni a ayuttendinlade a o reduce la gase p6.nd,lz noui luni. in acest timp ciclulmenstrual al femelei este in mod normal intretupt gi menstru-ayarcaparc, de obicei, numai cAnd malna inceteazdoJdptarcalasin gi incepe si in;arce copilul. Daci sugarii sunt ingircag maidevreme decdt in mod obignuit sau daci sunt hrinifi cu bibe-ronul,

^ce std,intitzierc desigur nu mai apare pi femela poate

incepe mai repede sI se impetechezedin nou. Dacd,pe de altlp^rte, ea urmeazd. sistemul mai primitiv gi-gi hdnegte sugarulpind,la doi ani, are toate pansele si nasc6 ptogenituri numaiaproximativ o dati,la trei ani. (Suptul este uneori prelungit ast-fel in mod deliberat ca tehnici anticoncepEionali.) Limitarea

Cresterea progmituilor / 121

vie,tii reptoductive la aproximativ 30 de ani ijfxeazd,capaatateaprod-uctivitiEii naturale Ia chcz 10 progenituri. Ptin hrinire cubibetonul sau prin incetarea npidd a hrdnirii la sdn, cifra s-arputea ridica teotetic la 30.

Acnrl suptului este o problemd mai dificilI pentru femelelespeciei noastre decit pentru alte primate. Sugarul este atat deneajutotat, lncAt mama trebuie si ia parte mult mai aciv laacest proces, Einind copilul la sAn gi ghidAndu-i ac,tiunile. Unelemame au dificultl$ in a-gi convinge progenitura sd sugi eficient.Cauza obignuitd a acestui ttecaz este ci sfArcul nu pitrunde

sugarului sd se inchidi pe sfArc, el tebuie introdus mai adAnc

in gura lui, astfel ca p^rte anteioard a sfircului si fie in con-tact cu palatul $i partea superioari a limbii. Numai acest stimulehbercazd aciunea maxilarului, a limbii pi a obrajilor de a suge

intens. Pentru a teaJtza aceastd juxfapunere, tegiunea sinuluiaflatI imediat in spatele sfircului ttebuie si fie pliabili gi sicedeze. Criticl este durata in care pruncul poate si mengini

,,contactul" cu acest Eesut flexibil. Este esenEial ca suptul sd fiepe deplin operativ in decurs de patru sau cinci zile de la naptere,

dacd e ca procesul hrlnfuii la sin si evolueze cu succes. DacLin pdma siptimAni au loc egecuri repetate, sugarul nu va avea

niciodatl o reacie de rispuns totald. El se va fixa pe a)ternaivamult mai recompensanti @iberonul) care i se oferd.

O aJtd, dificultate a supdui este a$a-numita reacie de rIs-puns a ,,luptei la sAn" a anumitor sugad. Aceasta ii dd mameiimpresia cI de fapt copilul nu vrea si su$, dar rcahtztea este ci,in ciuda incercitilor disperate de a o face, nu reu$e$te deoarece

122 / tvtxrrrgagoald

se sufoci. O pozi,tie upor gregitl a capului copilului Ia s6n iiblocheazd, nasul gi, cu gura plini, el nu mai poate respira. Se

luptd, nu pentru a evtta suptul, ci dupi aer. Sunt, desigur, multeasemeflea ptobleme ce i se pun noii mame, dar le-am selectatpe acestea doud deoarece par si mai adauge o dovadd in spriji-nul ideii cI sAnul femelei este mai degrabl un mijloc de sem-nahzarc sexuali decAt o magini de lapte cu capacitate a mdrttd,.Tocmai forma solidi, rotuniiti creeazd, amAndoui aceste pro-bleme. Nu e nevoie decAt si privim designul tetinelor de bibe-ron pefltru a vedea tipul de forml carc dd. rczttltatele cele maibune. Tetina este mult mai lungl gi nu se continud cD

^ceemisferi mare, rotunjitd, carc creezzd. atatea dificuitdEi pentrugura gi nasul copilului. Ea se apropie mult mai mult ca aspectde aparatul nutritor al femelei cimpanzeului. Acesteia i sedezvoltl nigte sini numai pugin umflalt, dat chiar gi in plnnlactaye ea are pieptul plat in comparaie cu femela obignuitl a

speciei noastre. SfArcurile, pe de altl parte,isunt mult mai alun-gite gi ptoeminente, iar sugarului nu-i este prea gteu sau nu-ieste deloc greu si lnyezeactivitatea suptului. Deoarece pentrufemelele noastre suptul este o povari caffi grea gi deoarece sAniifac pate atAt de evident din aparanrl nutritor, noi am consi-derat automat cd forma lor protuberantd,, rotunjiti trebuie sifie gi ea parte integrantd" z aceleiapi activitdqi pirintegti. Daracnm se pare cd aceastd presupunere a fost gregiti gi cd, la spe-cia noastri, aspecnrl sAnilor are o funcie mai degrabi sexualddecAt materni.

Lis6nd la o parte problema hrdnirii, medti si ne indrep-tdm atenEta spre unul sau doui aspecte ale modului in care se

CrEterea Progenituitor f 123

comporti o mamd fald de copil ln alte impreiuriri. Obignuitul

dezmierdat, strdns la piept gi spdlat nu necesiti prea multe co-

mentarii, dar pcsziyain care igi Eine copilul in brap cAnd acesta

se odihnegte spune mult. Studii americane atente au scos la

rveald faptul cd, 80o/o din mame ipi leagani sugarii pe braEul

sting, ginandu-i spriiinili pe partea stangd a corpului. Daci li se

cere si explice semnificaiia acestei preferinge maioitatez celor

intrebali t[spund ci ea este evident rezultaarl predominan;ei

dteptacilor in rAndul populaiei. ]inAnd copiii pe braprl stAn$,

mamele igi pistreazn bragrl dominant liber penttu manevrdi.

Dar o arriltzl aminuniti aruti cd nu aga stau lucrurile. Ade-

vdrat, existl o micd diferenli intte femelele dteptace 9i cele

stingace, dar nu suficienti penffu a futtiza o explicaEie adec-

vati. Reies e cd 83oh din mamele dreptace igi in copilul pe

parteastanga, dar, apoi, cd'lzfelfac1iTso/o din mamele stangace.

Cu alte cuvinte, numai 22% dlfimamele stAngace igi au mAna

dominanti liberi pentru acEiune. Categoric trebuie si fie o altiexplicagie, mai pugin evidenti.

Singutul indiciu diferit vine din fapul cd inima se afli in partea

stAngd a corpului mamei. Oare sunetul bitiilor sale de inimd

este factorul vital? $i in ce fel? Gandind pe aceasti linie s-a argu-

mentat ci, ptobabil, in timpul existenEei sale in cotpul mamei,

embdonul in cregtete se ftxeazd pe (,,i se intipdte9te') sunenrl

bdtiiTor de inimi. Dacd' agastau lucrurile, ztunci redescopetirea

acestui sunet familiar dupi na$tere ar putea avea un efect cal-

mant asupfa sugarului, mai ales ci tocmai a fost aruncat intr-o

lume exterioard suanie gi inspnimintltor de noud. Daci este

a$a, atunci mama, fle instinctiv, fie printt-o serie inconptientd

124 / xtum,rEagoatd

de incerciri gi erori, at ajungein cwAnd sI descopere cd sugarulei este mai liniptit daci este linut pe stanga, in dreptul inimii ei,decAt cind este fiflut pe dreapta.

Aceasta poate si sune foafie fantezist, dar acum s-au ficutteste care reievi cI esre, totugi, explicaia reali. Grupuri de copiinou-niscui dintr-o matenitate au fost supugi o pedoadd detimp considerabili la sunetul inregistrat albdtdilorde inimi cuo frecvengi standard deT2bdtdipe minut. in fiecare grup eraunoui copii gi s-a descoperit cd,unul sau mai muli dintte ei plan_geaa 60oh din timpul cAnd sunenri nu era conectat, dar cd,aceas-tdirfrd scidea la numai 38oh atwncicdnd inregistraxeacu bdtiileinimii se fd"cea auzitd,. Grupurile testate cu bltiile de inimd auptezentat, de asemenea, un cAgtig in gteutate mai mare dec6tcelelalte grupuri, degi cantitatea de hrandluatd, a fost aceeapi inambele cazui. Categoric, grupurile nesupuse bitdilot de inimligi consumau mult mai multi energie ca urmare a aciunilorputetnice de plins.

Un alt test s-a ficut cu sugari puin mai ma;J.,laora culcdrii.La unele grupuri era Iinigte i: cameri, aitodi s-au pus inregis-trdri cu cAntece de leagin. La altele funcgiona un metronom curitmul bitdilor de inimi (72 pe minut). Iar la altele s-a pusiruegistrarea a insepi bItlilor de inimd. S-a verificaq apoi, pentrua vedea care grupuri adormeau mai repede. Grupul cu inregis-tt^re bitdilor de inimi adormea in jumitate din timpul flecesarpentru ottczre din celelalte grupuri. Aceasta nu numai cdintd._regte ideea ci sunetul bitrilor de inimi este un stimul puterniccalmant, ci gi demonstre zd" cd rcacia de rlspuns are un inaltgrad de specificitate.lmitayacu metronomul nu are efect - celpuin nu la micii sugari.

CreStrea progenbarilor / 125

Astfel, pate desn:l de sigut cd. aceasta este explicaEia faptului

cd mama ipi ;ine copilul pe partea stingl Este interesant cd

atunci cind s-au analizat pentru aceastd caracteristicd" 466 de

picturi cu Madonna gi Copilul (datdnd de peste cdteva sute de

aru),373 din ele inflgigau copilul pe sAnul stAng. Aici din nou

ctfla s-a situat la nivel de 807o. Ceea ce contrasteazd. ctt obser-

vagrle asupra femeilor cate catd.pachete, unde s-a constatat cA

S}ohle cxd"in stanga gi 50% in dteapta.

Ce alte rcnsltate ar putea avea aceastd intipirire a bitlilot de

inim[? Ea poate, de exemplu, explica de ce insistim si locali-

zim sentimentele de &agoste la inimi mai degabi dec6t la cap.

Vorba cintecului: ,,Trebuie si ai inimi!". Poate, de asemenea,

explica de ce mamele igi leagdni, copiii atunci cAnd le cAntI

pefltru a-i adotmi. Migcarea leginatului se face cu aproxirnativ

acelagi ritm cu al bit5.ilor de inimd pi, incl o datd., probabil, ea

,,reamintegte" sugarilot de senzaEiile ritmice cu care s-au fami-

Itaizatatit de mult in pintecul mamei, cAnd inima mafe a aces-

teia pompa gi lovea deasupra 1or.

Dar lucrurile nu se opresc aici. Pdni gi in viaga de adult feno-

menul pare si ne insogeascd.atunacAnd suflenrl ne este chinuit.

Ne legindm inainte gi inapoi pe picioate cind suntem intr-ostare conflictuald,. Cu prima oczzie cAnd vegi vedea un lector

sau nn votbitor de ocazie legin6ndu-se ritrnic dintr-o parte inalta, controlay.-iitezabitiilot inimii. Stinjeneala de a tebui sIstea in faEa unui public il face sd apeleze la cele mai reconfot-tante migcid pe care corpul sdu le poate oferi in circumstangele

respective oarecrun limiti ; gi astfel el comuti pe vechea bdtuefamlhard., din pAntecul mamei.

126 / tvtilmuEagoatd,

Oriunde vd" aflay in nesiguranl6 suntegi inclinat sI gisiflritmul reconfortant al bitdilot de inimd sub o mascd sa:u alta.Nu este un accident faptul cd,in cea mai mare parte muzica $idansul folk au un riun sincopat. Aici, din nou sunetele gi mig-cirile ii duc pe executangi inapoi in sigutanqa lumii din pinteculmamei. Nu este un accident cd muzica adolescenlei s-a numit,,rnluzicd rock". Mai recent aadoptatun nume gi mai revelator

- acum este numiti ,,mtzicd.beat"6. $i despre ce se cdnti?,,Inima imi este zdrobitd",,,Altuia i-u datinima ta,, san,,Inimamea e ata".

Aga fascinant cum este acest subiect, nu trebuie si ne in-depfutdm prea mult, totupi, de problema inya)d, a comporta-mentului plrintesc. Pdnd, arci ne-am indreptat .atetga cdtrecomportamentul mamei fagd, de copil. Am urmirit-o in mo-mentele dramatice ale nagterii, am urmdrit-o hrinind copilul,inindu-l ln brale 9i alintAndu-I. Acum va rebui si ne indrep-tdm atertya cite copilul insugi gi si-i studiem cre$terea.

Greutatea medie a unui copil la na$tere este cu pugin pestegapte livreT, ceea ce rcprezinti, cu pugin mai mult de a doud-zecea parte din greutatea unui pirinte obignuit. Cregterea estefoafie rapidd,in timpul primilor doi ani de viagi gi rimAne des-tul de rapidd, pe parcursul urmltorilor patru ani. La gase ani,totu$r, ea se incetinegte considerabil. Aceastdfazd.a crepterii uep-tate continud' pdnd," la 11. am la bdiei gi pAnn h 10 ani la fete.Apor, la pubertate, cunoa$te un flou salt. Cregterea rapidi seintdlnepte din nou de la 1 1 anla 17 ani la bliei gi de la 10 pand

6i" lb*rrgl ezd beat inseatnnd,,,bttue,,.7

1. hvtd, - 0,453 g.

CreSterea progenituihr / 127

la 1,5 an la fete. Datoriti pubertdEii lor pugin mai timpurii, fe-

tele tind si-i intreaci pe bniei intre 11 gi 14 ani, dar apoibdiefile depipesc din nou gi tlmin in frunte de aici incolo. Ctegterea

corpului tinde si se incheie pefltru fete pe la 1.9 ant, iar pentru

bdieEi mult mzi tdrziu, pe la 25 de ani. Primii din$ apar, de

obicei, prin luna a $asea sau a $aptea, iar senrl de dingi de lapte

este, de obicei, complet pini pe la sfdrgitul celui de al doilea an

sau mijlocul celui de-al treilea. DinEii permanengi erup in al pa-

selea an, dar ultimii molari - miselele de minte - nu apar inmod obignuit p6'nd pe lz 1,9 am.

Sugarii nou-niscuEi igi petrec o buni parte din timp dor-mind. Se pretinde, de obicei, ci ei sunt treji numai circa douiore pe zi in pdmele citeva siptdmAni, dar nu a$a stau lucrudle'

Sunt ei somnoropi, dar nu atdt de somnotopi. Studii atente au

relevat faptr-rt ci timpul mediu Petrecut in somn in primele trei

zrle de via;i este de 1.6,6 ore dtn24.S-au inregistrztvaiayt,totugi, de la individ la individ, cei mai

somnotogi dormind in medie 23 de orc dtnz{,rar cei mai pugin

somnorogi abia 10,5 ore dtn24.in copildtie raportul somfl-nesomrl se micgoreazd trePtat

pdnd. cdnd,in faza de adult media iniiaH de 16 ote se reduce la

iumitate. Unii aduli ptezintd,totugi, variaEii considerabile falide aceastd medie obignuiti de opt ote. Doi dint-o suti au ne-

voie de numai cinci ore, iar aly doi au nevoie de pind la zece

ore. Femelele adulte, intimplitot, au o perioadd de somn medie

care este pugin mai lungi decAt cea a masculilor adulEi.

Cota de 1.6 orcde somn zilnic la nagtere nu se consumi intr-o

singuri rcprizd flocturflA, Iungi, ea este rupti intr-o serie de

128 /wam,tgagoaldt

pedoade scurte, presirate pe intregul parcurs al celor 24 de ore.Chiat de la na$tere, totugi, existi o ugoari tendinEd de a dorminoaptea mai mult decdt ziaa. Treptat, pe misurd ce trec slpti-mAnile, una dintre perioadele de somn nocturn devine tot mailungd pAni cind domini scena. Sugarul trage acum de citevaori cdte un ,,pui de somn" scurt in timpul zilei gi are un singursomn lung fir ti-p"l nopp. Aceasti modificare coboartrmediasomnului zlkic la circa 1,4 ote Ia virsta de gase luni. in lunilecare urmeazi, somnul scurt din timpul zilei se reduce la douireprize, una dimineafa $i una dupd-amiaza.in al doilea an,somnul de dimineaEi de obicei dispare, coborAnd media orelorzlTricede somn la 13. in al cincilea an, somnul de dupd-amiazd"dispare gi el, reducind cifua in continuatela circa 12 ore pe zi.Din acest moment pi pAnd la pubertate are loc inci o sclderecu trei ote a nevoii de somn zilnic astfel ci, pe la vdrsta de 13ani, copiii se retrag numai noui ore pe noapte. De aici incolo,in perioada adolescenEei, ei nu prczintd. nici o diferenEd, faEd" degablonul adulrului deplin pi nu dorm mai mult de opt ore inmedie. Prin urmare, ritmul final al somnului coincide mai de-gtabd, cu mafuritatea sexuald decit cu maturitatea fizicd, finald..

Este interesantcd.printe copiii pregcolari, cei mai inteligen;itind si doarmd mai puin decAt cei mai incei la minte. DupdvArsta de papte ani, raporful se inverseazi, gcoladi mai_inteli-geni dormind mai mult decAt cei mai inceEi la minte. in aceastietapd, s-ar pdrez cd, in loc si invefe mai mult pdnm-o stare denesomn mai indelungatd., ei sunt fo4aEi si invele atdt de mult,lncit cei \a care teacia de rispuns este mai puternici sunt epui-zagi spre sfArgitr:l zilei. Printre adulEi, din contr5, parc anu existanici o relaie intre inteligengi gi durata medie a somnului.

Cresterea Progenitad lor f 129

Timpul necesar pentru a adormi la masculi 9i la femele in

state de sinitate, la toate vArstele, este in medie de circa 20 de

minute. Trezreaar trebui sn aibd loc spontan. Nevoia unui mij-

loc artificial de aezireindici faptul cd somnul a fost insuficient

gi individul va suferi din aceasti catzdpnntt-o vioiciune tedusi

ln timpul perioadei de nesomn care armezzd.

tn perioadele sale de veghe, sugarul nou-niscut se migcd rela-

tiv pupn. Spre deosebire de alte specii ale primatelor, muscu-

latura sa este slab dezvoltatd'. Un pui de maimuld sepoate zgpEa'

srdns de mami din momennrl nagterii incolo. Se poate chiar

prinde de blana ei cu mAinile in timp ce se afl6 inci in procesul

na$terii. La specia noastrl, prin contrast, nou-niscutul este neafu-

torat gi nu poate face decit migciri neinsemnate cu bralele 9i

picioatele. Pini nu impiinegte o luni el nu poate, fdtd aiator,

sI-gi ridice bdrbia cAnd este intins cu faga'in fos. La doui luni

igi poate ridica pieptul de ios. La'treiluni se poate intinde dupiobiecte agdgate. La patrt luni poate sta in gezut, cu sprijin din

partez- mamei. La cinci luni poate sta in poala mamei 9i poate

apuca obiecte cu mina. La gase luni poate gedea intr-ull scaun

inalt gi prinde obiecte care se bilansezzd'. La gapte luni poate sta'

in gezut singur, fdrd. a fr aiutat. La opt luni poate sta in picioare

cu sprijin din partea mamei. Lanoudluni poate sta in picioare

inindu-se de mobili. Lazece luni se poate tari pe ios cu mAi-

nile gi genunchii. La unsptezece luni poate umbla dacd este

condus de mini de citre unul dintre pdrirrg.La douisprezece luni

se poate trage singur in sus, in pozilia in picioare aiutindu-se

de obiecte solide. Laaeisptezece luni se poate cdgdta Pe trepte.

I-,apusprezece luni poate sta in picioate singur 9i firi a se spriiini

130 / tr,taimuEagoald,

de obiecte ca sd se ajute.Lacincisprezece luni sosegte cripa mi-rcaEdcdnd,in fine, poate merge rhgoq neajutat. (Acestea sunttoate, desigur, cifre medii, dar constituie in mare un ghid pen-tru etapele evoluiei in ceea ce privegte poziia gi locomogia laspecia noastri.)

Aproximativ in momentul c6nd copilul a inceput s6 mearg{frtd" alutor, el incepe pi si rosteasci primele cu'inte _ cAterra cu-vinte simple la inceput, dar curAnd vocabularul se dezvoltd c,o vitezd uimitoare. Plnd.la vdrsta de doi ani copilul obignuitpoate vorbi folosind apro^pe 300 de cuvinte. pdnd,,la trei anitipleazd aceastd" cifrd".P6.,md,ia patru ani ajunge Ia aproape 1 600de cuvinte, iar p6,nd,la cinci ant la 2 1 00. Aceast d ratd t,i,mitoarcainvd@riin domeniul imitagiei vocale este unicr la specia noas-rd gi trebuie consideratd. wa dintre cele mai mao ieahzdn alenoastfe. Ea se leagd", a$a cum zmvd.zut in capitolul unu, depresanta nevoie de comunicarc ma:precisi pi mai utili in acti-vitiEile de vinitoare desfrgurate in coope rare. Lacereialte pd-mate actuale strdns inrudite cu noi nu gdsim nimic aseminiiot,rici mdcar ceva c re si se apropie c6t de c6t. cimpanzeii suntca gi noi, sclipitori in imitaEia rapiddin acgionarea asupra obiec-telor, dar ei nu reugesc imitaEii vocare. s-a ficut o incercare seti-oasi gi dificili de a inviqa un pui de cimpanzeu sd vorbeasci,dar cu ufi succes extrem de limitat. Animalul a fost crescutlntt-ocasi in condigii identice cu cele pentru un copil din specia noas-trd. Imbinand recompensele in htand.cu conducerea migcddlorbuzelor s-au ficut incerciri prelungite de a-l convinge si ros-teasci cuvinte simple. Pind.I^doi pi gi jumdtate, animalol puteaspune ,,mama", ,,tata" gi ,,cand.... in cele din urmi, a reugii si le

Cresterea progeruituitor f l3l

spund in contextele corecte, goptind ,,cand" cind dorea si bea

apd, Dificilele exercigii au continuat, darla vArsta de gase ani(cdnd specia noastrd ar stdpAni mult peste doui mii de cuvinte),vocabularul siu total nu cuprindea mu mult de gapte cuvinte.

Aceastl diferenEi este o chestiune legatd" de cteiet, nu de

voce. Cimpanzetil.are un apxztvocal care din punct de vedere

structural este perfect capabil de a produce o gamd largi de

sunete. Nu existi nici un punct slab acolq cate si poati explica

comportamentul siu de ,,greu de cap". Punctul slab se afld.ininteriotul ctaniului.

Spre deosebite de cimpanzei, anumite pisiri au posibiliti,tiuimitoare de imitaie vocali. Papagdt,perugii, sturzii zeflemi-tori (pisXrile mynah), ciorile gi diferite alte specii pot debitapropoziEii intregi fd,,rd. sd, clipeasci, dat, din pdcate, ele au uncreier prea de pasire pentru a folosi cum se cuvine aceasti irzes-trare. Ele nu pot decit copia succesiunile complexe de sunete

cu care leinvald dt" pi pe care le repeti automat, inff-o ordinefixi gi fdrd, r.;.ci o legitutd cu evenimentele din jut. Chiat gi apa,

este uimitor cum cimpanzeii gi mairnugele in aceasti privingi nupotrcahza mai mult decdtatdt. Chiar gi numai cdteva cuvintesimple, determinate cultural, le-ar fsatdt de utile in habitatele lornaturale, incit este greu de inEeles de ce nu au apirut.

Revenind iatigi la specia noastrd, mdrdielile, gemetele $i Fpe-tele instinctive debzzd,pe care le avem in comun cu alte primatenu-gi au originea in strllucirea noastrd verbali nou cAgtigati. Sem-

nalele noastre soflore inniscute rdmdn pi igi pdstreazd rolurile

8 Specie de paslre tropicali aparyndnd familiei Pasedfotme, ordinulMimide.

132 / Murnugagoala

lor importante. Ele nu numai cd. fanizeazl fundaia vocald pecare ne putem clddt zgiie-norii verbali, ci, totodatd, existi cupropdul lor drept, ca mijloace de comunicare tipice speciei.Spre deosebire de semnalele verbale, ele apar fird invi;are piinseamni acelagi lucru in toate culturile. ]ipitul, scincetul,risul, udenrl, geamitul gi pldnsul dtrnic transmit acelapi mesajoticui, oriunde. Ca gi sunetele altor animale ele se leagi de sti-rile emoionale elementate gi ne dau o impresie imediati asuprastirii motivagionale aemigitorului. tn acelagi mod ne-am pestatgi expresiile instinctive, z6mbetul, tinjetul, incruntarea, privireafixd, mimica de panici gi mimica de supirare. Acestea sunt, deasemenea, comune tuturor societiflor gi petsistl in ciuda dobdn_dirii multor gesturi culturale. Este surprinzdtot si vezi cumaceste sullete gi expresii elementare ale speciei ipi au originea inprimii papi ai evoluiei noastre. ReacEia de plAns este (dupi cumgtim prea bine cu togii) prezenti de la na$tere. ZAmbetul vinemutdrzia,la circa cinci siptimAni. RAsul gi accesul de furie nuapar pind, in luna a tteia sav a paffa. Meriti si privim maiindeaproape aceste gabloane. Plinsul este nu numai primul sem-nal de stare sufleteasci pe care il dim, ci gi cel mai elementar.Zi,rrtberil gi rdsul sunt semnale urrice gi destul de specializate,dat pldnsul il avem in comun cu mii de alte specii. Virtual toatemamiferele (pentru a nu mai menqiona pisidle) scot strigiteacute, scheauni, ppI, scdncesc atunci c6nd le este ftici sau c6ndau dured. La mamiferele superioare, unde expresiile fqei au evo-Iuat ca mijloace de semnalizarcvizaa)d,,aceste mesaje de alarmd"sunt insolite de o ,,mimici a f:ij,Lc;i" caracteristici. Fie ci suntptoduse de un pui, fie de un adult, aceste reacgii atatd, cd, ce-va

Cresterea Progenituilot / 133

nu este deloc in reguli. odrasia igi pune in alertd pirinlii, adul-

tul ii pune in alerti pe ceilali membri ai grupului social'

Ca sugati, o serie de lucruri ne fac si plAngem' PlAngem daci

,re dorre .errr, dacilfle este foame, daci suntem lisai singuti,

daci suntem confruntafl cu un stimul ciudat 9i nefamiJia4dacd

ne pietdem brusc sutsa spriiinului fizic sau daci intAmpindm

pied"ici in atingerea unui gel ufgent. Aceste categorii se reduc la

doi factori importangi: dorerea frzicd, ginesiguranga. tn oricare

caz, cdnd semnalul este dat, el produce (sau ar trebui sd pro-

ducd) reacgii de ptotecgie din partea pIrinfilor ' Dacil copilul

este desplrit de pltinte in clipa cAnd se di semnalul, el ate

imediat ifectul de a reduce distanga dinte ei pAni cdnd copilul

este luat in btpge 9i ori leganat, otrmdngfiiat, ori dezmietdat'

DacI copilul este deia in contact cu pdrintele sau daci plansul

petsistd dupi ce s-a fxcut contactul, atunci i se examineazl cor-

pol p.ttoo g6sfuea unor posibile surse de durere' Reacia pirin-

ieloi continU ph,nd ce semnalul este optit (pi in aceasti Pri"inpdiferi fundamental de gabloanele zimbetului 9i tisului)' :

Aciunea plAnsului constd in tensiune musculati,lnsogiti de

o inrogke a caPului, udarea ochilor, deschidetea gurii, retragetea

buzelor, respitaie exagentdcu expim;ii intense 9i, bineingeles,

vocaltzdiacute, iritante. La sugarii mai mari include 9i aletganrl

la pitinte de care copilul se agaqd".

Am descris acest gablon mai detaliat in ciuda faptului c5

este atat de familiar, deoarece tocmai de aici au evoluat selnna-

lele noasre specializate ale dsuiui gi zimbetului. c6nd cineva

spune: ,,au ras pind. at dat in plins" acel cineva se referi la

aceastd"relaEie, dar in termeni evolutivi lucrurile s-au peffecut

134 /xfanuggoaln

invers - am plAns pdni am dat in rAs. Cum s-a intAmplat asta?Pentru inceput, este important si rcahzdmcdt de similare suntplinsul gi r6sul, ca gabloane de reacEie. Stdrile lor afective suntatAt de difedte, incit tindem si scipim din vedere acest lucru.Ca gi plAnsul, risul implicd tensiune musculari, deschiderea gurii,rcffa'gerea. buzelor gi respitagie exagentd cu expiragii intense.La intensitiymari,include gi el inrogireafeEei gi udarea ochilor.Dar vocaJtzdrile sunt mai puEin iritaflte gi nu atAt de acute. Maiales, ele sunt mai scurte gi se succed mai rapid. Este ca gi cumtdnguirea lungi a sugarului care plAnge s-a segmentat, s-atd)atln bucnEi mici, gi in acelagi timp a devenit mai lini gi a cobordt intonalitate. Reiese cd.rczcyl-prin rAs a evoluat din cea prin pl6ns,ca semnal secundar, dupi cum wmeazd".Am spus mai inainte ciplansul este prezeflt la na$tere, dar cd,rAsul nu apare plrnd prtnh;lrra a treia sau a patra. Aparigia sa coincide cu dezvoltareacapacitd$ de recunoagtere a pdrintilor. Copilul care igi cunoa$tetatilpoate fi un copil care gtie, dar copilul care igi cunoa$te mamaeste ufl copil care ride. inainte de d invdEa si identifice fagamamei gi s-o deosebeasci de alfl adulEi, copilul poate S.g"rigi bolbotosi, dar nu rAde. Ceea ce se int6mpld, c|,ndincepe si-gisilrg)laizeze mamaeste ci, totodati, incepe si-i fie ,."rne de algadulgi, sttlini. Lavdrsta de doui luni orice fagi cunoscutl esteacceptatd,, toi adulEii prietenogi sunt bineveniF.Dar acum teme-rile sale fagd de lumea inconjuritoare incep si se matud zeze giorice necunoscut are ganse sd-l supere pi sI-l facd. sd. plAng5.

QvlartArziavainvdgarepede cd dintre ceilalg adulEi sunt unii anu-me cafe pot fi gi ei recompensani gi igi va pierde teafir- faEd," deei, dar acest lucru se face atunci selectiv, pebazarecunoapterii

Crqterea progenituritor f 135

personale.) Ca utmate a acestui proces de imprimate in memo-

rie a mamei, sugarul poate ajunge intr-un conflict ciudat. Dacimamaface ceva care il sperie, ea devine sursa a doud setud de

semnale opuse. Un set spune ,,Eu suflt maml ta - protectorultdu personal; nu ai de ce te teme", iat celd,,lalt set spune ,,Fiiatent, aici este ceva inspd.imAntdtor". Acest conflict nu poate

apdrea inainte ca m^ma si fie cunoscatd' ca individ, deoarece

dacd atunci at face ceya c^te sperie, ea nu ar fi decAt o simplisursd a unui stimul de spaimi in acel momerit gi nimic mai

mult. Dar acum ea poate oferi dublul semnal: ,,E un pericol,

dat nu-i nici un pericol". Sau altfel spus: ,,Poate pdtea cd e un

pericol, dat deoarece vine de la mine nu tebuie sd.tealatmezi".

Rezultatul copilul di un rispuns care este pe iumitate o reacie

de plAns gi pe jumitate un gangutit de tecunoa$tere a pntintelui.

CombinaEia maglcdptoduce un tdset. (Sau, mai curAnd, a pro-

dus, inapoi pe drumul evolu;iei. De atunci 9i pann acum s-a fixat

pi s-a dezvoltat deplin ca rcacye separatd, distincti, cu dtepturi

proprii.)Astfel, rAsul spune ,,Recunoic ci pericolul nu este real" 9i-i

ttansmite acest mesai mamei. Mama se poate acum iuca cu

copilul desnrl de mult frrd"sd-lfacdsdplAngd. Primele cauzeale

risului la sugari sunt iocurile pirintegti de-a,,cucu-bau", bitu-tul difl palme, alternareallsatului pe genunchi cu ridicarea. Mai

tdtzi,a, gddilatul joacd un rol maior, dar nu pinn dupd htna a

gasea. Acegtia sunt toi stimuli de goc, dar provenind de Ia pro-

tectorul ,,de incredere". Copiii invaEd repede si-i provoace -fucAndu-se de-z faga ascunselea, de exemplu, astfel ci vor trli,,gocul" descoperirii celui ascuns, sau iucindu-se de-a fugfuitul,

astfel incit sd fie pdngi.

736 / N[eumu1agoald,

Rirol,pdn urmare, devine un semnalpenftu joaci, tur semncd interacEiun,e tot mai spectacuroase dintre cop, pi prrintep:: si continue gi sd se a.z""ft . Or.sddoardpr.r,,,ulr,r*.,.i,i.rig;;;lfj;:n-"t:lt.ri;::gi poate imediat restimularirpilil;."te*or.

Acest sistem iipermite copilului i1;li

*Tdi..p;;, capacidtjtot sare cor_o"f ;:: i;:X..,*ro,

or nzice,il; m.o,4,,,io,."1" -,

pataEie cu are ";ffi:.Htl jffi,Ii,|AHIX*;:;exemplu, arcIa joacd.o mimici.iJi; $i un u$or mitdit,carceste echivalenarl risului

""r"r.Lr..Ene, aceste semnale auacelapi gen de *y:T::."r*;d; puiut de cimpanzeu tpiscoate buzele mult in afafi, inanz,ndu_le ta limitd,.Cdnd estesperiat gi Ie retraoe,_1.r.h:a";;_$l-; 9i ardt6ndu_pi dingii.Mimica de joace,?ind motivati a. ,iri.r. sentimente al salu_tului prietenos pi al-temerii, ;;;;';*estec d.in cele doud.Maxilarele se deschid t^rg, ut^-rr^;,l* Urr.t. sunt impinse rrinainte Si tr, di"f,

^.op.rigi. Maraitul ,U", *r.la jumltatea dru_mului intre sunerul ,rr_rrr_,r,rli;;;, 9i gipdtul de teamd.Dacd, ioaca devine prea durd, U*.t *1. aag iarmdr6iarl setransformi intr-un tipat ,.,rrt,

^il; iac; der.ine prea cilmd..maxilarele se inchid pi buzele ;"";ffi; inainte in poza cim_

d^aryar:eit,r u$or scos ,^i"ilu.#il,.:pnn uffiare aceeapi, i

1i:,::'": ,*"', o* de viagi. p. *5'*IYAT'P: ung'd l

tr#::f;:il*:**i";;.;:"'ff;Hlffi:ffi i

-^.. i,, a^e a.-i,; ;ffii; m;:X,n::*i:k: i

Cresterea progenltarltor / 137

maimugi juciugi. Totul se datoreazd firii sale exploratoare. Eaimpinge in mod constant lucrurile pdtd"lalimiti, incercdnd sise autosurprindi, si se auto$o cheze frrd a se rini, gi apoi sem-nalizAndu-pi ugurarea prin hohote de rAs molipsitoare.

Desigut, tAsul de cineva poate, de asemenea, deveni, o atmd,sociali puternici in tindul copiilor mai mari gi at adul;ilor. Eleste dublu insultitor deoarece indici fapn:l ci persoana este atdtinsplimdntltor de ciudatd, cdt gi in acelagi timp nedemnd deluat in serios. Comedianul profesionist igi arogd in mod deli-berat acest rol social gi este plitit cu sume mari de bani de cduespectatori care se bucuri sI se reasigute de normalitatea gru-pului lor fald, de anormalitatea as;rtmatd, de acesta.

ReacEia adolescen;ilor faEd, de idolii lor este relevmtd, aici.Ca public spectator, ei ipi manifesti aprecierea spectacolului nuprin accese de rAs, ci pdn accese de ipete. Ei nu numai cd,ypd,,dar se gi agagd unii de alEii, se zvircolesc, udi, igi acoperl fegelegi-gi uag pnrd. Acestea sunt toate semnele clasice ale dureriisau fricii intense, dar ele au ajuns stilizate in mod deliberat. pra,

gudle lor au fost coborAte artificial. EIe nu mai sunt strigitedupi ajutor, ci semnalizeazd de la un spectatorla alnrl cd eisunt capabili sd, a:bd, o reacie emoEionali la idolii sexuali, reaclieatdt de puternici, incdt, ca toi stimulii de o intensitate insupor-tabil de mare,ltud,pe tdrAmul duerii pure. Daci o adolescentis-ar gdsi dintr-o dati singuri inprezenSa unuia dinfte idolii sI"i,

nu s-ar intAmpla niciodatl sn lpe la el. ]ipetele nu erau desti-nate lui, etau destinate celodalte fete din publicul rp..tator. infelul acesta tinerele fete se pot reasigura wra pe cealaltd,de dez-voltarea reacEiilor lor emo;ionale.

138 / Mumaga,goatdL

fnainte de a abandona subiect,l lacrimilor pi tasurui mai esteun mister de clatificzt Unele mame suferi ingrozitor aranaifaptului cd odraslele Ie pl6ng flre i.rir.rrpere in primele treiluni de viagi. Nimi: di1;*;.. fa.pnp nu pare a fr cauzaacestui torent de pl6ns. De obicei, ele aiung la concluzia cd. cevaeste in nereguli in mod radical,'fizic cucopiii gi incearci si_ittateze in mod corrin nereguri, il;:,ff;ffi *:.*tr;Hffi :;::f ;:Indiciul vital vine ae h fapnrl .; ,..rtfla.rs apa_zis ,,colic.. ince_teazd ca prin farmec pril a^tr1ia ,^u'u p^o^luni de waEd. Eldispare exact in -".T.:orl cAnd copiluli.r..p. s5_gi poatd iden_ttfrca mama ca individ cunoscut. narp""."f este dat de com_panya comportament,rui pdrintesc irrL -r*.re cu copii carep]*g sl clle cu."pr.-d acui. pri_;;t

std.ngace, nervoasegi nelinigtite in relagiile cu progeniturif.. t.f.fat.:; G;;;.ele, calme gi senine. Ceea..-.rreau sn subliniez este ci pi la^r,u.:dv6rstd ftagedd",copilul este foarte congtient de diferen_gele dintre ,,securitatea.. g^i ,,siguran E^,::i^rrlX,pe de o pate, gi,,insecuriatea,, gi ,,alarma,, tacild,p. a. a,a parte. O mamd,agl_tati nu poate evita sd_gi ,rmniltzizr- agptaganou_ndscuhrlui ei.Starea este semnali zatd.inapoi.a,r. .iir, _od corespu nzdtor,cerind protecgie fagd de cauza agptayei- Respunsul nu face decits5^sporeascd supirarea mamei, .."r..la rdndul siu intensificdplAnsul copiiului. ln cele din urmd,."r*o.itrt cle copil pldngep''nd'i se face riu pi atunci ra totalul suferingelor lui deja consi-derabile se adaugd pi duredle firi... S;;;; lucru necesarpen_tru a rupe acest cerc vicios este ca

^^lo^si accepte .i*uirllsd devini calmi ea insigi. Chiar dacd,*rpo*. reuSi acest lucru

cresterea progenitaahr / 139

(gi este aproape imposibil si pdcilegti un copil in aceasti pri-vingi), problema se corecteazd dela sine, aga cum am spus, ina ffeia sau_ z patr^ iunl de via,ti, deoare ce la aceavdrstd copiluluiajunge sd i se imprime marna gi, in mod instinctiv, el lncepe sircac;toneze faqd' de ea ca,,protector". Ea nu mai este sursa a oseri6 de stimuli care produc ag1taye,cio faEd.familtad..Dacdarcontinua si fie sursd de stimuli care produc ag1taEte,acegtia n-armufiatAtde alarmani deo,arece vin de la cineva cunoscug iden-tificat ca prieten. Legptwatot mai strAnsi a copilului cu pirin-tele siu o calmeazd., apoi, pe mamd" gi ii reduce in mod automatnelinigtea.,,Colica" dispare.

Pini acum am omis chestiunea zAmbetr-rlui deoarece este ore ctle chiar mai specialtzatd, decdt rAsul. Aga cum risul este oformd secundari a plinsuiui, tot a$a zimbetul este o formdsecundari a risului. Lapnnavedere el poate pirea intr-adevira nu fi nimic mai mult decAt o versiune de intensitate redusi arAsului, dar lucrurile nu sunt atat de simple. Este adevirat cd,in forma sa cea mai bl6ndi, r6sul nu se poate deosebi de zdm-bet gi acesta este frrdindoiald. felul in care a apirut zimbetul,dar este cAt se poate de clar ci pe parcursul evoluEiei zdmbetuls-a emancipat gi uebuie considerat acum o entitate separati.ZAmbetul foarteintens - afigarea unui r6niet larg, a unui zdmbetradios - este complet diferit ca funcEie de rAsul foarte intens.El a ajuns si se specializeze caun semnal de salut al speciei. Dacdsalutdm pe cineva zdmbindu-i, acel cineva gtie ci suntem prie-tenopi, dar dacd-l salutim rizindu-iatpvteaavea motive si seindoiasci de aceasta.

Orice contact social provoaci tearna, in cel mai bln caz oteamd" ugoarS. Compor{amenn-rl celuilalt individ in momentul

140 / uumugagoatd,

int,lnirii este o entitate necunoscuti . Atdt za,mbet,r, cat gi r6surindicr exrsrenla acestei temeri pi.o-birru..a ei cu sentimentede atracgie gi acceptare' Dar cand rdsul crepte in intensitate, elsemnahzeazi fapnil ci epti gaa pentru o noui ,,spaimi.., pentruo noui exploatare a situaiei pericol/sigu ranEd.. Dacd,, pe de altdpatte, expresia de zAmbet a unui ,6, J. nivel sclzut se trans_formi in altceva _ ilo_"" finlettrrg _, ,..r.ta semnalize azd, cdsituagia na atmeazd" a se pteiungi ii r...rpl direcgie. Ea indicipur gi simplu cd starea

1f1uva rrugrali este ea insipi un final,frrd,preamad compli cag:.. Zdmb.jr..iproc ii reasigurd pe ceiimplicagi ci ambii se afle htr_o .,r.. J. .rgoari neincredere, darde atracgie reciprocd. A ,..1.T. prgin i.r..u* nd. a nufi agresiv,:* u ! fi agresiv inseamni a fi prieienos pi in felul acesta zdm_betul se dezvoltdca mijloc a. r*Gptetenoas5.

De ce, dacd noud ne_a fost ne..rrr rl"., semnal, alte primates-au dezvoltat fdtd. el? Se descu rcd, e adevdrat, au gesturi prie_tenoase de diferite felun, dar zambetilpentru noi este unul inplus si.de o importangd uriagi nA4u i,oustrd de zi cu zi, atdtin copildrie, cit pi ra maturitate. c. ,rrm. din modelul existen-gei noastre l-a adus atAt de.in frfi? RCrp;sd s_at pdrea, constiin faimoasele noastre piei nudl. CAni se na$te, puiul de mailmugi se pdnde strins de blana mamei. Acolo sta ora d; ";;,;de zi' Timp- de siptim,ni sau chiar rurJ a. ,,. nu prrdsegte nicip:n:ru o clipi ptotecfla confortabiid a corpului mamei. Maitirziu, cdnd se avenr

l-:i:. .u d.,g: ^^rT';:::,1'#ffi# fi?".: il?'j:,ljjlnstantaneu. El are propriulsiu *oa poriti . a. a_li;.rg"r; ;;contact fizic strdns' Chiar dacd

^^i^nu se bucurr de acestcontact (pe misurd ce puiul cre$te pi devine mai greu), nu_i este

Cresterea pmgenitarltor / 741

deloc upor si-l respingi. oricine a trebuit vreodatd si facd pedddacapeiltru un pui de cimpanzeu poate depune mdrturie cra$a este.

CAnd noi suntem niscuEi ne afldm intr-o posturi mult maila voia intimplirii. Nu numai ci suntem prea slabi pentru a neagdEz, dar nici nu avem ceva de care sI ne agdEdn.DeposedaEide odce mijloace mecanice cate sd.ne asigure .orrt".t.l str6,scu mamele, trebuie sd,nebazdmin intregime pe semnalele destimulare maternd. Putem si ipdm pinita rp*r^rrpentru a

^tr^ge atenya pdringilor, da4 odatd" dobAnditi, uebuie si mai

facem ceva pentru a o mengine. puiul de cimpanzeu ppd pefltru

^ atrage atenyala fel ca gi noi. Mama se repede spre el gi il ia

in braEe. Instantaneu puiul se agagd" dtn nou. Acesta este mo_menhrl in care noi avem nevoie de un inlocuitor at zgdEattiur,nn geri de semnal care sd o risplrteascr pe mamd gi si o facd" sd,

vrea si stea cu noi. semnalul pe care il folosim este zambetul.Zfunbelrul aparcinprimele cdteva siptLmini deviaEd,, darla

inceput nu este in&eptat citre ceva anume. prin siptlmAna acincea el este datcareacie clafi,laanumi;i stimuli. Ochii copi_luiui pot acum fixa obiectele. La inceput, el reacione azd, matmult la o pereche de ochi care il privesc. Chiar gi doui peteflegre pe o bucatd de carton ipi vor face efectul. pe misuri ceuec slptiminile devine necesari gi o guri. Doud pete negrecu o linie in chip de gurd sub ele sunt acum eficiente p.rrloobfnerea rdspunsului. tn curand o ldtgire a gurii devine vitaii,iat apoi ochii incep si-gi piardd importanga de stimuli-cheie. inaceastd" etapd, pe la trei-paftu luni, tispunsul incepe sI devinimai specific. Ei se testringqde la orice fagi cunoscutd,la faEamamei. Are loc imprimarea dt p"l"i mamei.

142 / Wtumugagoatdt

Uimitor in leglturl cu dezvoltarea acestei reacEii este cd,atunci cdnd ea are loc, copilul este complet incapabii .a a.or"-beasci pdttatele de triunghiuri sau alteior,,. d";;;;._cise' Este ca gi cum ar exista un avans special in maturizareacapacitdyt de a recunoapte anumit. tip,r.i d. i";;;;;;"Iimitale - cele legate de ttdsdturil. .rtrr. _ in timp ce aitecapacitdy ,.t,oale tdmdnin urmd. Acest lucru face .u. pJrrir.,copilului si se fixeze pe obiectul corect. ceea ce va eirtaca im-ptimarca sd se faci pe o formd inantmatddin apropiete.

Pindlavdrsta de laltl luni copilului i s_a imprimat completimaginea mamei. Orile fr..

".rrir, ea igi va pdstraimaginea demamd in mintea copilului pe tot restul viegii lui. p* ;;;;realtzeazd aceastapdn faptul ci merg in urma mamei, puii demaimuEi prin faptul cd" se agagdd. .r. Noi ne a.r"frerl f.gd-turavitald. a atagamentului prin rispunsul prin zA,mbet.Ca stimul vizuzlzAmbetul a ,;,rns la configuraia sa unici in

lfu:?a pr" simplul act al idtcdrii colgurilor gurii. Gura estedeschisl inU-o oatecatemdsurd, iarbuzelesunt trase inapoi, cala mimica de teamI,,d ar prin ^idug^rro-rurbirii in sus a colgu_rilor gudi caracterul expresiei .rtJ.rdi.rt modificat. Aceastievoiugie a condus,la r^ndul ei,la posibilitatea unei aite expresiifacialein conffast cu

o rinie a gurii .".. .;,:'ffi;::[ffi"""" iffi#:i*:posibil si se semnari zeze ufl anizdmbet Aga cum r6sul a evo-luat din plAns, iar z|,mbetuldin r6s, ,o, ,g, faEa nepietenoasia evoluat la polul opus, din faEa pti,etenoasd,.

Dar zAmbenrl este mai mutt'decat o linie a gurii. Noi ca adul;ine putem transmite st^tea sufleteascd prinff-o simpri risucirl

Crestereaprogenitarilor / 143

abuzelo4dar copilul face cu mult mai mult. Cind zAmbegte cuintensitate maxirni, el di gi din picioare gi igi agiti mAinile pecarcleintinde citre stimul, migcAndu-le incoace gi incolo, g6n-gure$te pe Iimba iui, ipi di capul pe spate gi igi scoate in afad,bdrbia, igi apleacd trunchiul in faEd, sau se rostogolegte pe oparte gi-pi intensifici respiraEia. ochii ii devin mai strilucitoripi se pot inchide u$or; apar creEuri sub ochi sau in prelungirealor gi, uneori,la rdddcina nasului; increiturile pielii dinre pfuplelaterale ale nasului gi cele ale gurii devin mai accentuate, iarlimba poate fi ugot scoasd inafafi,. Dintre aceste elemente vari-ate, migcdrile corpului par aindtcao lupti a copilului pentru aveni in contact cu mama. Cu felul slu greoi de a se migca,copilul ne aratd.,probabil, tot ceea ce a rdmasdin reacEia de agd-garc a ptimatelor ancestrale.

Am vorbit despre zdmbeti copilului, dar zdmbetul este,desigur, un semnal dublu. CAnd copilul li zAmbegte mzmei, eaii rdspunde cu un semflai similar. Fiecare il rispldtegte pe celi-lalt gi iegntura dintre ei se intfuegte in ambele sensuri. Agi puteaavea impresia cd aceastd afirmaie este eviden td, dar at pvtea fto capcand.in ea. Unele mame, cAnd sunt ag1tate,nervoase sausupirate pe copil, inceatcd, sI-gi ascundd. starcaprintr-un z6m_bet forgat. Ele speri ci printr-o taEd, prefrcutd vor evita s5-lindispund pe copil, dar in reahtate acest truc poate face matmult rdu decAt bine. Am menionat mai inainte ci este aproapeimpo^sibil si picdlegti un copil in privinEa stirii sufletepti a ma-mei. In primii ani de viagi se. pare ci suntem foarre sensibili lasemne

^parcntminore de agltalk pirinteasci gi calm pirintesc.

In etapele premetgdtoare vorbiril, inainte ca uriaSul mecanism

744 / Mumtgagoatd

al comunicdrii simborice, curtuare sd aducd cu sine ceafa uidrii,nebazdmmult mai mult pe ;r* ;r., p. ;;;;#;;",zigiei pi are tonurui ".ii;.;t, ", n "."r. ^u tarririJi,i^Ee,AIte specii au si eie ace., ;;;;.fr, o. dezvoltat.Uimitoareacapacitate a,,Inteligennrlui H;;:'ilffi? ;.Ht::1*6, ;i 6u,y,:ffi ff:';cerea sd racd o,.il:.']il;;l:ff,ff,.3ff :*;3:1lXr:'i::,'"H ?#;',:'^:t1'a'

ctiar daci dresor' ,.u.,1", ,ruc6nd s e ^j;;;;; ;^1ffi'rfi':.?f;r:*' ^,

d.o ur... atuncinu-ei putea Jontrora .

"u;;;;:;;#orespunzdtor, strdinur

capacitateoavemsirroitogi,.r.i;;:;ii[:?*.#f il:

ff.T::ff'i:lT" a apteciadu'; m'tg pe pista cea bund),activd.Dacd.mamaf^t]:l::besc ea pate s;'fie at""ui, i.

mascatg.,r, o*r*i'uce mtpcdri forEate pi

Fltate, oricum ";;;m#:t},#"1i:ff ,F:tli:1tff ,.ffi,T:Hi

rr,r*u .. "..

o. _i,l'"X.,#;ff fffl:IoTffi ,"?:f fr:*pi-i poate cauza cooilurui ;'n."r"p r.I"l.. m.orr*.t r. so.idlpi adaptirile d. -i tdrziuar. Jii. "-aoe ln contactele sociale

Lis:ind deoparte :.:t

..orl ramtt trlri, trebuie sd ne indreo_tdm acum ateniacdtre o activitate foatediferitr. cu trecerea

,H:,'iT.H#:Tu^"",,u,uro,lf .l-oo,,u-entarcopi-

pDnsi a. ."pu.J.' pe scend agresivitatea' Accesele a. ,rrr.ti,

rd a p,6nsur Jil;*:: Z*rtTffiHTi:8ffi:J;

Cregterea pmgmituritor / 145

pdntr-o fotmd de Eipete mai intrerupte, mai neregulate gi pdnloviti violente cu mAinile gi picioarele. El atacd, obiectele mici,le zgd.lsiiepe cele mari, scuipi gi improapci gi incearci sd mupte,sd. zgiie sau si loveasci tot ce-i cade in mini. La inceput, aces-te aqiuni sunt cam la intdmplare pi necoordonate. pldnsul aratdcd.teama este incd ptezentd. Agtesivitatea nu s-a mao,tizatincdpinX in punctul unui atac pur: acest lucru va veni mult maitdrziu, cAnd copilul este sigur pe sine gi pe deplin conptient deposibilit{ile sale fizice. CAnd se denroki,,comportamentul agre-siv arg de asemenea, ptopriile semnale de mimicl speciali. Aces-tea constau dintr-o privire dugminoasi insogiti de strAngereabuzelor. Buzele sunt bosumflate, astfel incdtcapdtd,o linie bineconturatI, cu colgurile gurii mai curAnd impinse in faSi, decAttrc-trase. Ochii sunt agintii fix asupra adversarului, iar sprAncenelesunt cobor6te intr-o incruntare. Pumnii sunt strAngi. Copilul ainceput sd se afirme.

S-a descopeit cd aceastd,4gresiviate poate fi miriti ptin creg-tetea densitlfi unui grup de copii. ln condiqii de aglomerare,intetaciunile sociale prietenoase dinte membrii unui grup se

teduc, iar pabioanele distructive gi agresive prezintdo proflun-latl cregtete in frecvengi gi intensitate. Lucrul este semnificativc6nd ne amintim ci gi la alte atimale lupta este utilizati nunumai pentru sortarea disputelor pentru dominaEie, ci gi pentrua mdri spagul dintte membrii unei specii. Vom teveni asupraacestei ptobleme in capiqolul cinci.

Pe lang[ protecia, hrdn\ea, spilarea gi ioaca cu ptogenitua,indatoririle pdrintepti includ gi extrem de importantul ptoces aleducagiei. Ca pi la alte specii,

^ce sta se face printr-un sistem

746 / Mumugagoald

!^rju} r.e t

^recompensd care tep tat modifi

larea prnir..r.ur.-.. ";;::;:I:1 llttlca si adapteazd. invd.

:? ^i ?eil; il,#ffi : :Tfr H::I; T 0,, ;;;;;;*l::":u^: la majotitatea celorlalte _r_if..,=tre

comparativ slabvatsitaftnatlanoi. Astf.l ,-,,rr ri e, darsuperb deele-lvat si tafinat Ia noi

urarturefe, dat superb de ele.

::*f; *Xi#;;##r,#f;i,1",:ffi t:ffiffi(suntem atdt dein

^.^,i---1.'l^1:4: este o rnairnugd-educator

ni',Tj*:#ff*+:T:'",:"[ffi;lH*Y*T: j:ffcare educagi

^ri"^ifi:,"' 1-. supraestl

Murt din ...u ..T viegire lor;.

._"r*at cu murt rorul pe

sorbgie imitativd *, li::T ti39"tg se bazeazdpe aceastd ab-

:,:T,_""',il:J;11::;,#."'#ij:ffi Tl:;xl:Hcipii morare, cdnd in r.alitate *.;l?i11, u, inalt de pdn_o.:,

:.:. r*0. intipdriri p ur imi ta tive: ;;;..- e s re cd a s c urtim

,,tritat,. To.mai ur.u]rur., ;ffi.;u nrddd.cnat pi de murt

(impreund ., poroiril. ;;;".;"",':'::11:',u de aceste intipdriri: a s ocie td gu"", u;;;: :;i'I ^T:

*:tiv. e as cun s e cu grii i) face::"Xff1T.':[u'"'*;;;;;;[:trffi'ifi ::*1#;"oi .,i-ir,J*,' #ff; :ffi,"ff[ Tj;,n,.u,"

a;;ilj;gengei pure obiective .^;,,:;::'^'anc'

Ddzate pe apiicatea inteii-prejudecdEi ;;;r:.'-:omuniatea

se agagd't".u o.-"*n . rr.trebuie .u; il#oTr"^":*oce'

Aceasta-este crucea pe care,,hdrde r*;;.',;#aca e sd'na'igdm prin faza"^"oriru o.mulate a generagilo.'::* "imil*t t,pror ,.*r."ffiIr.ra. pr.io;'d;;^tefloafe' suntem forgayri p..ruffi I-mpreund cu faptele a. .*rrtorr..

--"sLLt y4-

CreStereaprogenitaikr / 147

Spre norocul flostru arrt dez:roltat un antidot puternic pentruaceastd" sldbiciune ce este inerentd procesului de invilare imita-tivi. Ne-am ascuEit simEul cariozitdtsr, o dotinEd intensd de aexplora carc acyoneazdimpotriva celeilalte tendinge gi duce laun echilibru ce ate poten;ialul unui succes fantastic. Dacd oculturi devine prea rigidi ca vtmare a dependengei totale faSd,

de repetiEia prin imitaie sau daci devine prea indrdzneagd ginechibzuiti in explorare, numai atunci se va poticni. Cele cu unbun echilibru intre cele doui nevoi instinctive vor prospera.Putem vedea multe exemple de culturi prea rigide gi prea necu-getate in lumea de azi. Societi;ile mici inapoiate, complet domi-nate de povaru grea

^ tabuurilor pi obiceiurilot lor strivechi,

surit exemple din primul caz. Aceleapi societifr, cind sunt con-vertite gi ,,afutate" de cultud

^vaflsate, devin repede exemple

din al doilea caz. O supradozd. bruscd de noutate sociald gi

freamdt explorator ineacd, forlele stabi\zatoarc ale imitalieiancesftale gi incfinn balanEaprea mult in cealaltd, direcgie. Rezul-tatul este haosul cultural gi dezintegrarea. Norocoasi este so-cietatea care se bucurd de dobAndirca treptatd. a unui echilibruperfect intre imitaEie gi curiozitate, intre copierea servili, negAn-ditd gi expedmentarea progresivi, raionali.

)

Caoitolul oatruE -'l)xplorarea

Toate mamifetele au un putetnic imbold de a explora, dat

pentru unele el este mult mai important decat alte chemiriinstinctuale. Totul depinde in mare mlsuri de cAt de mult s-au

specializat aceste animale in cursul evolu$ei. Dacd intregul lorefort evolutiv s-a concentratcdtte pedecionarea unei anumite

stratageme pentru supravieguire, atunci nu mai au de ce sd se

preocupe ptea mult de complexitatea lumii inconiurdtoate.

Atit timp cit furnicatul igi are futnicile lui, iar usul koala frun-zele lui de eucalipt, ei sunt mulEumili gi traiul e u$or. Animalele

nespeciaiizate, pe de altd pate - oportuni$tii lumii animale -,nu-gi pot permite nici o clipd de relaxate. Ele nu sunt niciodatisigure de unde le poate veni masa utmitoate gi, de aceeqtrebuie

si cunoascd ftecarc ascunzig gi ctipitutl, si testeze fiecare

posibilitate gi sn-gi ginl mereu atenya incordati Pentru a nu

scipa norocul ce s-at putea ivi. Trebuie si exploreze gi iar sd ex-

ploteze. Trebuie sdcetceteze gi si reverifice continuu. Ttebuie

si-gi mengini permanent curiozitatea la un nivel ridicat.

Aceasta nu este o simpli problemd ahrdntrid: aatoapdrarca

poate cere gi ea aceleagi lucruri. Potcii Eepopi, aricii pi sconcaii

pot si fotniie pi s[ calce c6t de zgomotos vor, neplsltoi fagil

de dugmani, dar mamiferul neinarmat uebuie si fie permanent

in alertd. El trebuie si cundrycd semnele pedcolului pi ciile de

scipare. Pentru a supravieEui $ebuie sd-gi cunoascd teritoriul lncele mai mici detalii.

150 / Uaimuga goatr

privind Iucrrmal nespeci *r:::':

in felul acesta, s-ar pdreacd pentru un ani-

;;ril*#f *#ffi'};{irHi#ffi :ffi ltjlusmul special de supravier,r.. r*."l'jd'

A2t timp c6t meca-dar dacd mediul .,, alil.]r^lrc rtulctrofl eazd., totul este b.zatrdmame*r r.rr.iu "

;;;#ctloneazd, tot'l este bine,

depdgeasci .o.r.t'*'l' Dacd' at";];f 'l:tu' animalul speciali-

racd rn odifi .u.,,Jl,Y' i" ""*'u Hffi llTHirTI,T rIrevenidesnrrr.#,*i,i1,:i.,H:;:i;l.r:f J::Hf;ffi:;#H},:*u pu,*. I. .i.*0, ar dispdrea, koara

;,',#';;*rff ffiffi"#fi ff H: j;i:t1ff ,;,:mereu durd,, dar"fi"r^:fi1;,;:::T1:, .d;;;; ;;#, imodificare rupidd cu care mediul ,_^r|rt"' Prompt la odce :

mangustei pobolanii ui u.-..i.i;;;:""t la incercarc. ra-i

lmaimu,tei fructele ,i ,frn.f. "l;#ffi..e

pe oud pi melci. Ia_i I

. Dinre ,our. ,oi_J;ffiffi#;:.. O. rdddcini pi rdstari.

icele rnai "o;;*,:,: tJ*."rt;:,$? :: :,lf 1.^,.,"";ffi ;zate.Iar dintre main

cer mai mare opo*u::f{J" il:Jff:fl1,,}?:X'# {rr,., r. "'."#:ffi:,ff;,,,iljy#:cdt

un "J;.";;;: i

trffi#;ffi*ff#*;,:iffiffi::;nf# jsuntem niciodati satr

Fiecare intrebare ,, .,.*.rr ;;;#atd

sd investigdm. Nu:a re rd spund.r" ;;..'r'rt: l:r*:fi...

Expkrarea f 151

Aceasta a devenit ceamatimportanti stratagemd pentru supra-vieEuire a speciei noastre.

Tendinga de a fi atras de noutate a fost numitd neofilie (dra-gostea pefltru nou), gi se deosebegte de neofobie (teama faEd, denou). Orice lucru necunoscut este potenEial periculos. Trebuiesi ne aptopiem de el cu precauie. Poate ar trebui si-l evitim?Dar dacdil evitim, atunci cum vom ajunge vreodatl si gtim cevadespte el? Impulsul neofilic trebuie si ne stimuleze in con-tinuare gi si ne mengini interesul pind ce necunoscutul devinecunoscut, pilnd, ce cunoa$terea duce la plictis gi in cadrul acestuiproces dob6ndim o expedengi pregioasi de cate ne vom amintigi pe care o vom folosi la nevoie, cAndva mutdrzi,a.. Copilul pro-cedezzd. a$a tot timpul. AtAt de puternic este acest impuls, inc6teste necesari intervenEia restrictivd a pirinEilor. Dar degi pnrirrtrpot reugi sd-i dfuecioneze cuiozitatea, ei nu o pot niciodatiinlltura. Pe misurd ce copiii cresg tendinga lor de a explora poateatinge uneori proporEii alzrmante gi pot fi aviyadtiyvorbinddespre ,,un grup de tineri purtdndu-se ca animalele s5lbatice'..Dar, de fapt,lucrurile se petrec invers. Dacd adulgii gi-at da oste-neala de a studia modul in care se comporti in realitate arima-lele silbatice adulte, ar constata cd, antmalele silbatice sunt ei.Ei sunt cei care inceatcd" sd ingrideasci explorare pe care osacdfi ci in schimbul comoditiEii conservatorismului subuman.Spre norocul speciei, existi intotdeauna destui adulEi ce ipimengin inventivitatea gi curiozitatea juvenill gi care dau popu-lagiilor posibilitatea de a progresa gi a spod numeric.

Cind privim cum se joaci puii de cimpanzeu ne sare ime-diat in ochi aseminarea dintre comportamentul lor gi cel al

.\

152 / Utailmutpgoatd,

propriilor no$tri copii. $i unii gi ceilalf sunt fascinai de ,,jucI.riile" noi. Se reped la ere cu aviditate, ridicandu-re, aruncaniu-h,sucindu-le,lovindu-le gi fxcdndu-le bucii. $i "nii

pi ceilarEi in-uenteazd,jocuri simple. Interesul micilor cimpanzei e.t tot utatde puternic ca gi al micugilor nogtri, iar in primii cdgvaani deviagi se descurcd la fel de bine - chiar mxbine, deoarece sis-temul lor muscular se dezvolti mai repede. Dar dupi on timp,puii de cimpanzeu incep si piaddrt.r.rr. Creietulior r,

"rr"suficient de complex pentru a clidi pe acest inceput bun. pute-rea lor de concenffare este slabi gi nu poate cre$te pe misuracrepterii corpului. $i, in primul rind, lelipsepte capacit atea dea comunica in detaliu cu pfuin;ii despre tehnicile ingenioase pecare le descoperl.

Cel mai bun mod de a claifica aceastd.diferengd este de a luain discu;ie un exemplu concret. pictanrl ,ro .*pio., rea gtaficd,este o alegere ce ne sti la indemAni. Ca pablon co*pori_.rr_tal.,.el a avut o importangd vitall penu, specia ,rorrire timp de

9.d pi dispunem ds ys5tigiile preistorice de la Altamira piLascaux pentru a o dovedi.

Daci Ii se oferl ocaziagi materialele adecvate, puii de cim_panz'o sunt ra fel de tentaEi ca gi noi sd exproreze iosibilitililevizuale ale urmelor lrsate pe o foaie de hartie arbe.raorigineaacestui interes se afli pdncipiul ce sti la baza relagiei iirres-ti,garc/recompensd, potrivit cdtutainteresul cre$te cu cAt seobin rezultate mai spectaculoase in urma unui consum deenergie comparativ mic. Se poate vedea ci acest principiu ope_rcazd,in tot felul de situa;ii de joc. Activitl$le pot impti., o'efort deosebit, dar plicerea cea mai mare o dr,

"..1. aciuni

ExPlorarea f \53

cate produc un efect nea$teptat de spectaculos' Putem numi

acest'principiu al |ocului,,principiul recompensei mirite"'

Adt cimpan rirlor,cAt gicopiilor ie place si izbeasci obiecte

i.r,r. "1",

pr.f."rt" fiiod t"l"-tare produc zgomotul cel mai

f*i.tti"., efortul cel mai mic' Mingile care sar foatte sus cAnd

sunt doar u$or aruncate, baloanele ce sffIbat repede cameta

chiat numai-ugot atinse, nisipul care Poate fi modelat cu cea

mai slabi apdsate,iuciriile peioi care se deplaseazd'ugor la cea

mai ogoari impingete, ,.tJtt' sunt obiectele cele mai atractive

penttu ioc.CAnd are pefltru prima dati in faEd'vncteion 9i o bucatl de

hirtie, copit t -i. ,ro este intr-o situagie deosebit de promi-

la*""n.C.t -a bun luctu p::':-l poate face este si loveasci

cu creionul pe suprafaga nartiei' Dar asta duce la o surprizi pli-

cuti. Lovirea face matmult decit un simplu zgomot, ea-afe $1

un impact viztal. Este ceva la capltul cteionului care lasI o

ormd i. hirtie. Astfel se deseneazi o linie'

Esie fascinant sd urmiregti acest prim moment ai descope-

ririi gtafice de cdtre un cimpanzeu sau un copil' E'lftxeazd'ltnta

.., p'ririr.u, uimit de premiul vizual.neagteptat adus de acy'tnea

sa. Dupi...ont.-tld"renitaultimp de o clipi' rePetd expe-

dmentol. Evident, *"'gt 9i a doua oard' apoiiar pi iar' 11 "Y-

rAnd coala se acopetd .riti"ii m|'zgphte' Cu timpul' reprizele de

desen devin mai hotirite' Linii simple, duse la intimplare' ffase

pe hArtie una dupi akz,alcdtiesc o mizgileali in toate direc-'1iit

. Orci alegerea e posibili, in iocul creionuiui obignuit incep

f n. p..r.r# .r"ior,,.le colotate, creta 9i vopselelg de9a1e.ce

ele au un impact mai pronunEat, produc un efect vtztn) chiat

mai mare, pe misuri ce co\oteazd'hdrtta'

,t'

154 / wtilmugagoildL

Interesul pentru aceastd" activitate apare prim a datd, pe lavdrsta de un an pi jumitate, atdtla cimpanzei,cdt gi la copii. Darabia de pe la doi arumirzgdlealaintoztedfuec,tiile, frcutiapisatSi srgur, ia cu adevirat avdnt.Lavdrstade trei ani, copilul obig-nuit trece intr-o noud. fazd graficd: el incepe si-gi simplificeminglleila confuzd. Din haosul captivant incep si se cristali_zeze forme fundamentale. Experimenteazd. cu cruci, apoi cucercuri, cu pitrate pi cu uiunghiuri. De jur imprejur"f prg"iisunt duse linii gerpuite p6,nd, cAnd se intotc de unde au plecat,inchi2{nd un spaEiu. Unia devine contur.

In lunile urmitoare, aceste figud simple sunt combinateintre ele,luand na$tere forme abstracte simpie. Cercul este tiiatde o cruce, colgurile pitratului suflt unite prin linii diagonale.Aceasta este etapa eseniald ce precedi pdmele reprezentiri pictu-rale.La copil, cotitura se produce fir a doua jumitate a celui de-altreilea an sau la incepunrl ceiui de-al patrulea. La clmpanzea,ea nu se mai produce niciodati. Puiul de cimpanzeu reu$e$tesdfacd forme-evantai, cruci gi cercuri, $i poate chiar rcahzaan,,cetc rrlzrc t", dar flu poate merge mai departe. Este mult preatefltant ca sd. nu observim ci motivul cetcului marcat esteprecursorul imediat al primei rcprczefltdn grafice rcilizate decopilul obipnuit. Ceea ce se intdmpli este ci in interiorul cer-cului sunt plasate cdtevzlinii sau pete, iar apoi, capdn minune,o fa[d incepe sl-l pdveasci de pe hirtie pe copilul pictor. Areloc tevelagia recunoapterii. Faza expedmentfuii abstracte, a inven-tirii de gabloane s-a tetminat. Acum trebuie atins un nou gel:acela a) rcprczefltdd.J grafrceperfecgionate. Se fac fe;e noi, fetremai bune, cu ochii gi gura in locul corespunzitor. Se adaugd,

Explorarea f 155

detalii - pdr, urechi, un nas, btage gi picioare. Se nasc alte

imagini - flori, case, animale, bircuge, magini. Acestea sunt

inillimi lacarc se pare cn puiul de cimpanzeu nu se poate ddica

niciodatd. Dupi ce a fost atinsi culmea - desenarea cetcului 9i

marc teazonei sale interioare - animalul continud sd evolueze,

dar nu gi desenele sale. Poate cd lntt-o zi seva descoperi un

cimpanzeu de geniu, dar parc pu;in probabil.

Copitului i se deschide acum in fald faza de rePrezentate ^

explorddi grafice, dar, degi ea constituie partez ptincipald' a

descoperirii, vechile influenge ale formelot abstracte incd se fac

simgite, indeosebi intre 5 pi 8 ani. In aceasti perioadl sunt rea-

lizate picturi deosebit de atractive, deoatece ele sebazeazdpe

terenul solid al fazeiformelot abstracte. Imaginile de reptezen-

tare se afld"incd intr-un stadiu primar de difetengiere gi sunt

combinate cu plicere cu dispunerea siguri, bine definitdaformelor gi gabloanelor.

Procesul prin cate cetcul umplut cu Puflcte se ffansformd

intr-un portret fidel gi complet este uimitor. Descoperirea cd el

reprezintd un chip nu conduce la perfecEionarel sa imediati.

Acest lucru devine categodc scopul dominant, dar necesiti

tirnp (mai mult de zece ori,de fapt). Mai lntdi, trisiturile debazd"

trebuie ordonate puttn - cercuri pentru ochi, o linie orizontalipefltfu gurd, doui puncte sau un cetc cenffal peflffu nas. cet-cul exterior trebuie ,,tivit" cu pir gi aici luctudle se pot opri

pentru un timp. FaEa,laurma-urmei, este cea mai perceptibiligi captivanti parte amamei, cel puin in tetmeni viz:uzh. Dupiun timp, totugi, se fac noi progtese. Prin simplul procedeu al

lungidi unot fire de pir devine posibil ca din acearstdfrgxd-faEd

156 / Mumugagodd

si porneascdbtaEe gi picioare cdtota,la rdndul lor, li se pofladduga degete. tn acest moment, forma esen;iald a figudi arylncd ta bazd cerculdin f*^;r;;:rgd;ur rr.r"rrrtdrii. Et est*un vechi prieten ca11rem6n. parr'A ^^ ,arriu.DupI ce mag

^\udevenit faEd,, eldevine ,.,rlrl."#r,::;: :i:::, ^

,. n: .oou "";'; si-t deranjer",-;;::# .*ri;3:iffi,din desenul sdu pornesc An pe.gf. ht .rt. a ceea ce parc a ftcapul. Dar cetcul nu poate dninui la nesfdrpit. Ca gi o celuid, el

;*ffi':.1: $;.i"s:*i "i;;:;il noui cerurd sub er car . f __-_*-! uvuulc U.nlfe l]naJe\ra ?- 1,.- __r Idar m1 sus de _,.,::TTH}::H:: ;;{1 1'-r""s"r

r*,,corp. Indifer.rrf d" calea folosi;,;;:i#,ffi::iT:rT

ibege lipite de pi4ile raterale,J;o#;i acoro vor sta destur

rde mutt pdnd, sd fie cobordte ;;;; r:r mai corectr, iesinddin partea supedoard a corpuloil --'ra rur ,rar corecti' tegind

,r1':ff.'#fl:; :P:".'; aceetipasi

"'0..*.,, unu aupn

l,i

u o.ii. r,.p t[ ; Ifl ].T,:T":Ti1'*ot continud neo-

combinaEii, i,"r;; y dy:iu.il;;Tffii:.#T:X istructuri mu variate.-in cele ai" *U, * rcahzeazd,o repre-zentate fideli gi pot fi fixate gi p;.t rt 'p.

h,rtie copii preciseate lumii exterioare. o, ir, ,.J.,";;;;r*ra exptoratoare

.H*;;*:1::.ry , n,,*t,i,iiJ..o,s.r. ptesanre ale lcomunic*ii prin imagini, Vechile pr.*ii, iir#;ffi:de cimpanzeu gi ale copiilor "ri.i rr;u nimic de_a face cuactul comunicitii. Era un act al descoperirii, al invengiei /altes_tdrii posibilitd;ilor variabilirug, g.rfi... ;;;:r.Fr" ea de apicta,,,nu un mijloc de semnaliz*..

'g;", .;riir o recompensd _ era

Explorarea f 157

propria sa recompensd,erajoc de &"g"1jocului. Totugi, cartdtde multe aspecte ale jocului din copilirie, ea ajunge repede sise impleteasci cu alte scoputi ale adulgiior. Comunicarea sociali<r absoarbe gi inventivitateairuial5 se pierde, emo;ia simpld a

,,liniei trase Ia intAmplare" dispare. Majontatea adulflor o mai

lasi sd rcapard numai c6,ndmbzgflesc la intimplare, fiind preo-

cupaEi de altceva. (Asta nu inseamni cI gi-au pierdut inventi-vitatea, ci pur gi simplu cd. aria de manifestare a ingeniozitd$s-a mutat in sfere mai complexe, tehnologice.)

Din feticite pentru ana exploratoate a picturii gi desenuluis-au dezvoltat acum metode tehnice mult mai eficiente de areptoduce imagini din mediul inconjurdtor. Fotogtafia gi deri-vatele ei au ftcut ca,pictua teptoductivl cu scop de conservate

a informagiei" sd nu mai fie la modi. Aceasta a rupt langrrilegrele ale responsabilitilii ce au constituit po:rara" panhzantd aartei adulgilor atdta amar de timp. Pictura poate acum din nousI exploreze, de astd datd intr-o formi mahtrd", de adult. Ceea

ce, aproape ci nu mai e nevoie si menionim, este exact ce se

intimpli astdzi.

Am ales acest exempl,u apate al comportamentului explo-ntor deoarece pune in evidenll foarte clar diferen;ele dintrenoi gi cea mai aptopiati tudd a noastrd actuali, cimpanzeul. Com-pangt similate s-ar putea face gi in alte domenii. Unul sau doudnleritd o scurti atenie. Explorarea lumii sunetului se poate ob-settal6'ambele specii. Invenia vocali, aga cum amvdnttdeia,este dintr-un motiv sau alarl practic absenti Ia cimpanzeu, dar

,,bItuhrl percutant" al tobelor foacl un rol important in viaEa

sa. Puii de cimpanzeu investigh eazd, in mod repetat potengialul

158 / uaimupgoatd

sonor aI loviturilor puternice, ai bntut,lui din picior gi din patmoi

ll;r# :::L*3:li aceasti te.n$nea ln tepizepretungitcde bitut ar tobelorin comun..un"r a"ri JJI*'-aIi;',""il;in ceva, frpi $i rup vegetali a,bdtdndin trunchiuri de copaci giin bupteni goi pe diniun*u. A...,. ,rrroif.stiri in ."_,I'po,dwa p6,ndla o jumdtate de ord gi mai bine. FuncEia lor nu s0cunoa$te cu exactitate, dat aa efectul de stimular.r..ip-.e ,membrilor unui grup. Bitutul tobei este pi la specia noastri ceamai rlsp6nditd, formd,a expresiei muzicale. Ea incepe timpuriu,

ca pi ia cimpanzeu, cild. cogili incep sd testeze valodle de per,cuEie ale obiectelor din jur ir, *od forrte aseminitor. Dar, intimp ce cimpanzeii adurEi nu reu$esc niciodati mai murt dec6ttln tam-tam dtmic, noi il so€sticim in poliritmuri ..rpf*. Uiil amplificim cu rlpiituri vibrante pi rr"ir,, ale tonalitlgii. pro_

ducem, de asemenea

ei frecand,,, r""i,: u;;ilfl;i';:r,ff;ffi

..lirf #.Hpanzeului devin la noi cAntece irrrpirui.. D.zr.oltrr., p.rfo._mangelor muzicale compJicate. parc a fr jucatlanoi, in grupirilesociale mai simple, ."m a.elrgi rol ca gi reprizele de tam_tam piurlete ile cimpanzeilor, respectig un rol de stimulare reciprocdin grup. Spre deosebir. d. pi.trt, ,r, ..u un model de activitateinsugit pentru ffansmiterea ie informrp, J.,airr. pe scard rargi.Transmiterea de mer

*T, u ro, t olo#iflT*.ff:Lfi jffi "ffi Jffi .,T:;r^nd, muzica s-a dezvolat.u milt. ;r;;;"stiri sufletegti gi casrncronizator' conEinunrr siu de inventivitate pr de elprorare a deve-nit tot mai puternic, totupi, pi, elibetat d. ori.. indatoriri impor_tante de,,reproducere.., a ajuns o zond,majotda experimentdrii

Exptorarea f 159

estetice abstracte. (Datoritd celodalte indatoriri antertoate ale

sale, pictuta abia de pugin timp a aiuns-o din urmi.)Dansul a urmat in bund parte cam acelagi drum ca gi muzica

instrumentali gi vocald,. Cimpanzeii includ multe migciri de

legdnarc gi gopdiati in ritualuile lor de tam-tam 9i acestea inso-

Eesc Ai produc;iile muzicale creatoare de stdti sufletegti ale spe-

ciei noastre. De acolo, ca gi muzica, ele aa fost prelucrate pi

extinse in producfi complexe din punct de vedere estetic'

Str6ns legatd,de dans a fost 9i dezvoltarea gimnasticii. Pet-

formanEele fizice dtmice sunt comune inioacaatit a puilot de

cimpanzeu, cit gi a copiilor mici' Ele se stihzeazd, rapid, dat igi

pdsaeazdun putetnic element de variabilitate in cadrul gabloa-

nelor structurate pe care le adopti. Dat iocudle frzice ale cim-

panzeilot nu se dezvolti gi nu se maturizeazd, ele se sting cu

incetul. Noi, pe de alti Parte,le explorim posibilitnfle la maxi-

mum gi le dezvoltlm invia1a adulti in multe forme complexe

de exerciEii gi sporturi. Din nou ele sunt importante ca miiloace

colective de sinctonizare,itt principal sunt miiloace de a ne

mengine gi extinde explorarea capacitiflor frzice ptoprii.

Scdsul, deriva;ie formohzxda pictanrlui, 9i comunicarea vo-

cali verbalizatd s-aa dezvoltat, desigur, ca principalul nostru

mijloc de transmitere gi inregisttzre ^

informaiei, dat ele au

fost utilizate gi penttu a vehicula explorarea esteticd pe o scari

extreq delargd'.Elabotarea complicatd a motmiielilor gi chio-

telor nia-stte ancestrale in vorbire simbolici complexi ne-a

petmis si stim gi sd,,ne jucdm" cu gAndurile din cap, 9i si ne

orientdm secven;ele de cuvinte (ittigd put aplicative) cdffe sco-

puri noi ca obiecte de joc estetic, experimental.

160 / MumulagooJd

Astfel, in toate "..,.,: domenii _in picturd, so.,lpttui, deseq,muzicd" instrumentald gi vocald, dans, gimrrrA.a, ;".rO **;scris gi vorbire - pute11. duce mai a.pi.,. arp ep,oftard, ;;

::::,:fl :_.: "ll,^:]f f .

no a s tre :*,,*F, form e .ompr.*" e1specializate ale exprordrii gi experime",*ii. p.i" .,.*#XJ:l

ios, atAt ca executani, cAt gi ., obr.rrrr,*i, fle putem sensibi:l!z11eacya faEd, derlelsr{notenEiat ."ft.r,o, pe care acesteindeletniciri it au de

"f.::. O".e fe.e.il;;; ,il.#;;:i:::i::::'j:l:*1F (de a aduce u#, a. a ne asigura unstatut social pi apa mai departe), atunci ,t '^lur

ro^Affid;vorbind, fie ca o prelungire in'viaEard.rlte, moaaa*;.,";:fTril, fre ca oimpunere , ,,r.g,rlilo. jocului.. asupra sisteme_lor de informa;ii pi comunicarJale adultilor.

Aceste reguli pot fi formulate astfel:'11; ,U cercetezi necu_noscutul pini cd.nd devine cunoscut; fri.r^,;il;;;periodici ^

ceea.ce este cunoscuq e) sdvanezt aceastd"repetiiein cdt mai multe felud; (a) sd seleaezi din variante pe cele maisatisflcitoare pi sd le adAncepti in daona celodalte; (5) sd lecombini gi si le recombini intre ere; gi (6) sn faci toateacesteade dragul de a o face, cascop in sine.

Principiile de mai sus se -apkcd"la

fel pe intreagascari so_ciild,, fre ci este vofa de un copit .rr. . i io^.Xin nisip, fie deun compozitor care lucreazd"ht simfonie.Ultima reguli este deosebita. mpo.t rrl. Comportament,l

explorator are un rol pi in modelele .r."tia. a. .rp*"i.g*iriiy.aa'nalvantea,lupta,.imperechereagi.aJta,..Daracoroereste

$t angrenat pe cednEele lor speciale. pentru mujte specii de

Explorarea f 161

animale nu reprezinti mai mult decit atit. Nu existi explorare

de dragut exploririi. Dagla mamiferele superioare pi ln mod

deosebit Ia noi, el s-a emancipat ca instinct de sine stititor,distinct. Funcia sa este de a ne da o cAt mai nuanlati gi com-

plexd congtiingi asupra lumii inconiardtoarc gi asupra proprii-lor noastre capacitdy in rela;iile cu ea. Aceastd congtiinli nu

este amplific tillfi contextele specifice ale scopului esenEial al

supravieguirii, ci in tetmetr genenhzay. Ceea ce acumulim infelul acesa se poate aphca apotoriunde, oricind, in orice context.

Am omis dezvoltarca gtiingei gi tehnologiei in aceasti discu-

ie deoarece ele s-au axat in ceamaimare parte pe imbunItiirispecifice ale metodelot atjltzate in vederea atingerii scopurilor

esengiale ale supravieEuitii, cum sunt lupta (armele), hrdnirea

(agricultuta), construirea cuiburilor (athitectura) gi alinarea du-

rerilor (medicina). Este interesang totugi, ci, pe misurd ce a tre-

cut timpul, iar cuceririle tehnicii s-au inffepdtrufls tot mai mult,

instinctul explotator pur a invadat gi domeniul gtiinlei. Cerce-.

tarea gtiinificd,- insupi cuvdntul ,,cercetlre" inldtutl iocul (gi

prin asta ingeleg ioc,il,bazat pe reguli) - opereazd foate multdupl principiile de joacl menionate anteriot In cercetarea

,,p\td",omul de $tiin1, igi folosegte lmagnaiapractic in acelagi

mod ca gi artistul. El votbegte mai curind despre o expedenEi

frumoasi decdt despre una cu eficiengi aplicativd. Ca gi artistul

este preocupat de explorare de dragul explorfuii. Dacd" rcz'sl-

tatele\sgrdiilor se dovedesc a fi utile in contextul unui scop

specific al supravieguirii, cu atAtmu bine, dar acest luctu este

pe plan secundar.

in tot comportamentul exploratot,fte el artistic sau gtiin-

$fic, este prczentd,permanent lupta dinte impulsudie neofi.le

762 / UtzLrmutago^td,

gi neofobe. Primele ne indeamni spre experien,te noi, ne faqsi tdnjim dupi noutate. Celelaite fle trag inapoi, ne fac sI n0ciutdm refugiul in ceea ce ne este famitar. Ne aflim consintr-o stare de echilibru instabil intre atracytle contrare fagi dqstimuli noi gi ptomiEitori gi faEd' de cei vechi cu care sunterRfamr)tarizaEt. Dacd. ne-am pierde neof,lia, am sta in loc. DacIne-am pierde neofobia, ne-am ar,nca cu capul inainte in dezas.tu. Aceasti stare conflictuali nu numai ci exprici fluctuaEiile I

mai ugor de observat ale modei gi capriciilor, ale coafurilor giimbriciminF, ale mobilei $i automobilelor; ci este insdgi bazaintregului nostru progres cultural. Explorlm gi ne reducemcheltuieJile, investigim gi ne stabilizdm. pas cu pas ne extinderncongtiinga gi inEelegetea atdt fagd, de noi inpine, cAt 9i fagi demediul complex in care triim.

Inainte de a plrlsi acest subiect mai este un ultim aspectspecial al comportamentului explorator care nu poate sd nu fiemengionat. Este votba de o fazd.ctiticl a jocului social in ped-oada copildriei., Cind copilul este foarte mic, jocul seu social seindteaptd, in ptimul $nd, cdtrepirini, dar pe misuti ce cre$teaccentul se mutd de la acegtia cdtre algcopii de aceeagi varsti.Copilul devine membru al unui,:grup de joacd,, juvenil. Acestaeste un pas esenial in dezvoltarea sa. caimplica;ii ale explordrii,el are efecte cu bdtaie lungr in viaga ulterioari a individului.Desigur, toate formele de explorat ela aceastd,vArsti fuzgedd, au,consecinge de lungd duratr - copilul care nu explotezzdmuzicasau pictura va gisi aceste subiecte ca f,ind dificile c6nd va deve-ni adult -, dat contactele dtn joaca persoani-cu-petsoand, suntchiar mai importante decat celelalte. Adultul , riiucontact cumuzica,si zicem pentru prim a dad,, fiard a aveasuportr:l explorfuii

Explorarea f 163

acestui subiect din copilirie poate s-o giseascl dificill, dar nu

imposibili. copilul care afost ferit cu strictele de contacte so-

ciale ca membtu al unui gtup de joacd, pe de alti Parte, se va

gisi intotdeauna stanjenit in interacEiunile sale sociale ca adult.

ExperienEe fdcute cu maimule au dezviluitcdaolarczin copi-

ldrie nu numai ci produce un adult retras din punct de vedere

social, ci gi creeazdun individ ostil fald de sex 9i de ideea de a

deveni pirinte. Puii de maimugi ctescuEi in izolare n-au mai

reugit si participe Ia activitiEile unui grup de ioaci atunci cind

au fost introdugi in acesta mu tdtziu,cAnd au mai ctescut' Depi

rzolagterau sindtogi fizic gi se dezvoltaseri bine in singurltatea

lor, ei eraupur gi simpluincapabili si se alitwe tumbelor 9ihfuio-

nelii generale, in schimb se ghemuiau imobili intt-un colE al

camerei de ioacd", de obicei inctucigindu-9i bta;ele sttAns pe

corp sau acopedndu-gi ochii. CAnd s-au matrtrtzaq din nou ca

indivizi fizic sinltogi, nu manifestau nici un interes fagd' depzr'

tenetii sexuali. Dacd. etauimperecheate cu forta, femelele cres-

cute in izolarc nigteau progenituti c oflc re altele, dar apoi

incepeau sd letfatezeca pe nigte pataziy.uriagi care li se clEirau

pe cotp. lgi atacau poii, ii alungau 9i fie ii ucideau, fie ii ignotau'

Expedenp simiiare cu puii de cimpanzeu au ardtat cd,la

aceastdspecie, cu o teeducare ptelungiti 9i cu o atenEie deose-

biti s-.aru$it, inft-o oa/jecafe misurd, si se inldtute aceasti ca-

renld comportamentali , dat chiar 9i aga copiii hipeqptotef a;i vot

avea intotdeauna de suferit in contactele sociale cu adu$i' Fap-

nrl este cu deosebire impoftant numai in cazd. copiilot unde

absenla fraylot gi surodlor ii pune intr-un serios dezzvantai

initial. Daci nu cunosc efectele de socializate ale ,,harionelii 9i

164 / Mumuga,goatd

tumbelor.. proprii grupurilor de joacl juvenile, ei au toate $an.sele str rdmdnd, timizi pi retrapi tot resnrl vieEii, si li se pari c{,imperechereasexualdestedificilISauimnnsihilX.i)^^x-^.devin pddnfi, ;;;;ilrffi #u

rmposibili pi, dacr totupi

,,"?:,,?:1j:T,t^-: clar cipro.erul de crestere a progeniturlor

are doud faze distincte _ una timpuri ,,^rrn;L;[;"ffi;;exteriorizatd. Am6ndoud. sunt i. importun td vttaldgi puteminvdsa mult despre ele din ."*d;;;ntul maimugelor. tnprima fazd", puruleste iubit, ,.."*p.*ri pi prot.lrt de mamd.Ai*q: la ingelegerea securitigii .lrir*^Trrnoatd,el este incu_ru1at sd, se aventureze-mai mult in XuX,

"e uUi contacte socialecu algii de v,rsta sa. Mama devine mai ioEirr l rUirorr. pi igi limi_teazd manifestirile brotectoafe la momentele de panici saualarmd serioasr, c6ni pedcot. dtn ;;;;;;;, amerunEd"cotonia.

Ea igi poate a.om .feclv pedepsi progenitura daci persistd inai se agp1a de pfu in absenga orror'*o'ai* serioase, de panicd.

l;L?::f,.#um ra inseregerea ;;;.;,-.a independensei

Situagia trebuie si fie, in .r"-l!r, aceeapi pentru progeniturilespeciei noastre. Dacd oticarcA" "...," a oud. fazede bazd estecondusi grepit de cStre pifinfi, copilur va avea probleme serioa-

1ii, tdrziu,in via9i.,Da.d.r:avut parte de faza primard, dara fost corespunzitor de activln f*urndrprndengei, fi va fi des_tul de ugor sd aibi nrmensind sau sd - #;tff [ x,f::jffi I ffiffi,,l;o securitate deosebitd ,1fu^ ptimarddar a fost hip.rp;;;;;ulterior, ii va fi extrem de difiiil ,e *U *pi va tinde ,t..;;; cu dispemre d. ..,.X1;:noi

cu adulgii

Explorarea f 165

Dacd privim mai indeaproape cazuitle extreme de tetragete

sociali, putem fi martorii comportamennrlui antiexplorator informa sa cea mai exacetbatd gi caocteristicd. Indivizii foarte

retragi pot deveni social inactivi, dar sunt departe de a ft ftzic

inactivi. Ei devin predominai de steteotipii. Pentru cd ori de

ori se scuturi sau se leagdnd, dau din cap inainte, inapoi sau

latetal, se sucesc sau sar, ori igi prind gi despdnd miinile una

de alta. igi pot suge degetul sau alte pnri ale cotpului, pot sise ingepe sau sI se ciupeasci, pot adopta ln mod curent mimici

ciudate sau pot lovi ori tostogoli dtrnic mici obiecte. Toi mani-

festim din cand ln cind,,ticuri" de feiul acesta, dar penuu ei

ele devin o formi maiord. gi prelungiti de expdmarc frzicil.

Ceea ce se intAmpli este ci gisesc mediul atAt de amenin;Itor,

contactele sociale ^tat

delnspiimintitoate gi imposibile, incitipi cauti ahnarca gi recAgtigatea increderii printr-un comPor-

tament hiperfamiliar. Repetarea susginuti a unei acgiuni o face

tot mai famthardgi,,sigurl". in loc de a desflguno garndletgd

de activitl$ eterogene, individul reffas se cramponeazd de cele

cdtevape care le cunoagte cel mai bine. Pentru el vechea zicaJil:

,,Cine nu risci, nu cAgtig6" s-a ftansformat ifl ,,Cine nu risci,

nu pierde".Am menliooat defa caltnpe de alinate progresivi ale dtrnu-

lui bitiilot de inimi gi ele se aplici gi aici. Multe din aceste pa-

bloane par L operu cu aproxir,naav itezabltiilor de inimd, dar

chiat gi cele care nu o fac tot acyoneazd ca ,,facton de aJinare"

datoritl catacterului lot hiperfamilivv lselizatpdn repeti;ie con-

stanti. S-a observat cirndtvaiinti,niali socialigi sPoresc stereo-

tipiile cind sunt introdupi int-o camerd striinl. Faptul se

766 / wtumgagoatd,

potrive$te cu ideile exprimate aici. Noutatea sporiti a mediuhrimiregte temerile neofobe gi se simte o puternicd nevoie cimijloaceie de alinare sd conffacareze acest lucru.

Cu cdt stereotipia este repetati mai mult, cu at6t se apropiemai mult ca funcgie de bitiile inimii materne, produse rr,inJA,Caracterul ei de ,,prieten aptopiat.. cre$te gi cregte p6nd devinepractic ireversibil. chiat dacd, neofobia extremi, care o deterrmini poate fiinldtwatd, (ceea ce este destul de dificil), stereo_tipia poate continua si se manifeste.

Cum spuneam, indivizi adaptay social pot gi ei prezentaaceste ,,ticuri", din cdnd in cAnd. De obicei, ele aparin situaEiide stres unde acioneazd" tot ca factoriatenuatori. Cunoagtemtoate manifestrrile lor. Dfuectotul care agteapti un telefon vitalbate cu mdna sau cu degetele in birou; femeia din sala de aptep_tare a medicului igi inclegteazi gi desclegteazd degetele d" p.po$et4 copilul aflat in incurcituri igi leagdnd,coqpul st6rga_dte4pa,stAnga-dreapta; t^tdJ in agteptare se plimbd inrintfi i"rp"iistudentul aflatinexamen ipi suge creionul; ofiEerul nerlbd;torigi trage mustaEa. Folosite cu moderaie, aceste mici mijloace anti-exploratoare sunt utile. Ele ne ajuti sd tolerim,,supradoza defloutate" anttctpatd'. Foiosite in exces, totugi, existi intotdeaunapericolul si devini ireversibile, obsesive pi si persiste chiar gicAnd nu se apeleazd,la ele.

Stereotipiile se manifestd puternic pi in situagii de plictisealiextremd. Fapnrl se poate ved ea foarte clar laanimalele din gri_dina zoologici gi la specia noastri. Uneori, pot lua proporgi i;d_jordtoarc. Ceea ce se intAmpld aici este cd animalel. .upa"Ju.stabili contacte sociale dacd, ar avea posibi]itatea, dar ele sunt

Exptorarea f 167

impiedicate fizic s-o facI. Situaia este, in esenli, aceea;i ca 9i in

. iorrl"de retragere sociali. Mediul limitat aI cugtii din gridina

zoolog\cdle blocheazi contactele sociale 9i le obligi Ia o situaEie

de r.trrg"r. sociali. Barele cugtii sunt un echivalent fizic solid

al barierelor psihologice ce se ridici in faEa individului fetfas

din punct de vedere social. Ele constituie un puternic miiloc

afltiexplorator gi, nelisandu-i-se nimic de explorat, animalul din

grdr&ia zoo\og1cd incepe si se autoexprime in singurul mod

posibil, dezvoltandu-gi stereotipii ritmice. suntem toi familia-

flzay cltrepetatele plimbiri incoace gi incolo ale animalelor in-

chise in cugti, dar acesta este numai unul dintre numeroasele

gabloane ciudate cafe se fotmeazd. Poate apdrea masturbagia in

gol. Uneori,aceastanici nu mai implici actlotarczasupra peni-

suiui. Animalul (de obicei, o maimugi) pur 9i simplu executi

migcirile inainte gi inapoi ale btaplui pi mAinii, proprii

masturbirii , dar fdrd"a-'i atinge efectiv penisul' Unele maimule

femele i5i sug in mod repetat propdile sfatcuri. Puii de animale

ipi sug labele. Cimpanzeii igi pot infige bucigi de paie in utechi

(antetior sinitoase). ElefanEii pot da din cap ore ln gfu' Anu-'

mite creaturi igi mugcd propdul co{p sau igi smulg propriul pit'Poate apdrea o automutilare gravd.Unele dintre aceste teaclii se

manifeitn in situagiide stres, dar multe din ele sunt pur 9i sim-

plu manifestlri de pii-ctiseal6. CAnd in cadrul mediului nu existd

nici o variaie, impulsul explotator stagneazd'

Prin simpla contemplare a unui animal izolat care executi

una dintre aceste stereotipii este imposibil si gtii sigur ce aflume

ii determini compoftamentul. Poate fi plictiseala sau poate fi

stresul. Daci este stresul, el poate fi urmarea situaliei imediate

168 / tttaimugagoalit

a mediului sau poate fi un fenomen de dutatd izvordnd dincre$terea animalului in condifi anormale. Cdteva experienfcsimple ne pot da rlspunsul. Daci atunci cind se pune in cugclun obiect stlin stereotipiile dispar gi incepe explorarea, atuncicauzalor este evident plictiseala. Daci stereotipiile sporesc inslatunci, inseamni cd au fost catrzate de sffes. Daci persisti gi

dupi introducerea altor membri din aceeagi specie, carc creeazd,

un mediu social normal, atunci individul cu steteotipiile aproapesigur a crescut intr-o izolarc anormald,.

Toate aceste particularitiEi ale grndinii zoologice pot fi vi-zute gi la specia noasffi (poate pentru ci ne-am proiectat gridi-nile zoologice atdt de asemindtor cu oragele). Ele ar trebui sIfie o lecgie pentru noi, care sI ne reaminteasci de importanlacolosall areahzdniunui bun echilibru intte tendin;ele neofobegi cele neofrle. Sistemul flostru nervos face tot ce poate maibine, dar rezultatele vor purta intotdeauna masca adeviratelornoastre potengiale compoftamefltale.

$apitolul cinci

,/iltlgrestafiatea

Dacd e sd ingelegem fi^ttrra impulsurilor noastfe agresive,

trebuie si le vedem in contextul odgrnii noastre animale. Ca

specie suntem ^tat

de preocupaEi in ptezent de violenga pro-dusi in masi gi de distrugere in masi, incit suntem in situaEia

de a ne pierde obiectivitatea cind aborddm acest subiect. Este

o realitate cd,majontatea intelectualilot echilibrai devin extrem

de agtesivi cAnd discuti de nevoia urgenti de a se suprimaagresivitatea. Faptul flu este sutprinzitor. Ne aflim, ca si ne

expdmim cu blindeEe, in mare incurciturd gi avem mari ganse

si ne autoexterminim pk'nd,la sfirgitul secolului. Singuta noas-

tri consolate ar ft cd am a\u\ ca specie, o pedoadi palpitantd'

de supremaqie. Nu o perioadd 1ung6, in evolu$a speciilor, dar

una uimitot de aventuroasi. Datinainte de a ne examina bizanpedecgionare a atacului giapdrdrn,trebuie sd examinim nat;rzelementari a violenEei in lumea flri sulile, frrd arme de foc Ai

firi bombe a animalelor.

Animalele se lupti intte ele pefltru unul din doud motive

foarte clate: fie peng!L-a-$i stabili dominaEia intr-o ierathie so-

ciali, fie pefltru a-pi stabili dreptutile teritoriale asupra unei

anumite po4iuni de teren. Unele specii sunt Pur ierarhice,frtdtedtorii fixe. Altele sunt pur tedtoriale, fird ptobleme de ierar-

hie. Iar altele au ietarhii pe teritoriile proprii gi trebuie si se

confrunte pdn ambele forme de agresivitate. Noi apa4inem ulti-

mei categodi: avem agtesivitatea in ambele direcgii. Ca primate