lucrare de diploma colica renala

Download Lucrare de diploma COLICA RENALA

Post on 30-Nov-2015

417 views

Category:

Documents

20 download

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Cuprins1) Cap1.Anatomia rinichiului………….………………….5pag2) 1.1. Generalitati………………………………………….5pag3) 1.1.1.Situare……………………………………………...6pag4) 1.1.2.Forma………………………………………………6pag5) 1.1.3.Aspect exterior……………………………….……6pag6) 1.1.4.Structura rinichiului………………………….…...6pag7) 1.1.5.Numar.Greutate.Dimensiune si culoare…….…..12pag8) 1.2.Caile excretoare ale rinichiului……………………12pag9) 1.2.1.Calicele mici………………………………………14pag10) 1.2.2.Calicele mari……………………………………...14pag11) 1.2.3.Pelvisul renal(bazinetul)………………………….14pag12) 1.2.4.Pedicul renal………………………………………15pag13) 1.2.5.Ureterul……………………………………………15pag14) 1.2.6.Vezica urinara…………………………………….17pag15) 1.2.7.Uretra……………………………………………...18pag16) Cap2.Fiziologia renala……………………………….…21pag17) 2.1.Generalitati……………………………………….…21pag18) 2.2.Formarea urini………………………………….…..21pag19) 2.2.1.Filtrarea glomerulara………………………….…22pag20) 2.2.2.Reabsorbtia tubulara………………………….....24pag21) Secretia tubulara………………………………………..25pag22) 2.3.Reglarea activitati urinare…………………………26pag23) 2.3.1.Reglarea nervoasa………………………………..26pag24) 2.3.2.Reglarea umorala………………………………...26pag25) 2.4.Caracteristicile si compozitia urinii……………….27pag26) 2.4.1.Caracteristici……………………………………...27pag27) 2.4.2.Continutul urinii………………………………….27pag28) 2.5.Mictiunea……………………………………………29pag29) Cap3.Colica renala……………………………………..32pag30) 3.1.Consideratii generale………………………………32pag31) 3.2.Debutul colicii…………………………………..…..32pag32) 3.3.Simptomatologia clinica……………………………34pag33) 3.4.Oliguria………………………………………………34pag34) 3.5.Hematuria……………………………………………34pag35) 3.6.Evolutia……………………………………………35pag36) 3.3.1.Diagnosticul pozitiv……………………………..35pag37) Cap4.Tratamentul colicii renale……………………..36pag38) Cap5.Ingrijirea 39) Cap6.Tehnici de ingrijire a bolnavului.……………..41pag40) 6.1.Tehnici de recoltare a probelor biologice……….42pag41) 6.1.1.Recoltarea sangelui venos………………………42pag42) A)Hemograma…………………………………………46pag43) B)V.S.H………………………………………………..46pag44) 6.1.2.Recoltarea urinei pt.ex.biochimice…………….47pag45) A)Urocultura………………………………………….47pag46) Cap7.Cazuri concrete.Exemple practice…………….49pag

TRANSCRIPT

Centru de studii tefan cel Mare i Sfnt BucovinaCmpulung Moldovenesc Suceava

Elev: Prof.indrumator:Lazar Theodora Sava Cornel

NGRIJIREA BOLNAVULUI CU COLIC RENAL

MOTTO

Sntatea este totul, iar fr sntate totul este nimicPromovarea i meninerea sntii ct i prevenirea mbolnvirilor sunt obiective importante n actualul sistem de sntate.Medicina zilelor noastre are un caracter profund profilactic, iar de la dreptul desntate s-a ajuns la datoria de a pstra sntatea.Dar existena omului nu poate fi conceput fr boli, de aceea preocuparea pentrungrijirea pacientului a fost i rmne unul din elurile umanitare ale medicinei.

Cuprins

1) Cap1.Anatomia rinichiului..5pag2) 1.1. Generalitati.5pag3) 1.1.1.Situare...6pag4) 1.1.2.Forma6pag5) 1.1.3.Aspect exterior.6pag6) 1.1.4.Structura rinichiului....6pag7) 1.1.5.Numar.Greutate.Dimensiune si culoare...12pag8) 1.2.Caile excretoare ale rinichiului12pag9) 1.2.1.Calicele mici14pag10) 1.2.2.Calicele mari...14pag11) 1.2.3.Pelvisul renal(bazinetul).14pag12) 1.2.4.Pedicul renal15pag13) 1.2.5.Ureterul15pag14) 1.2.6.Vezica urinara.17pag15) 1.2.7.Uretra...18pag16) Cap2.Fiziologia renala.21pag17) 2.1.Generalitati.21pag18) 2.2.Formarea urini...21pag19) 2.2.1.Filtrarea glomerulara.22pag20) 2.2.2.Reabsorbtia tubulara.....24pag21) Secretia tubulara..25pag22) 2.3.Reglarea activitati urinare26pag23) 2.3.1.Reglarea nervoasa..26pag24) 2.3.2.Reglarea umorala...26pag25) 2.4.Caracteristicile si compozitia urinii.27pag26) 2.4.1.Caracteristici...27pag27) 2.4.2.Continutul urinii.27pag28) 2.5.Mictiunea29pag29) Cap3.Colica renala..32pag30) 3.1.Consideratii generale32pag31) 3.2.Debutul colicii....32pag32) 3.3.Simptomatologia clinica34pag33) 3.4.Oliguria34pag34) 3.5.Hematuria34pag35) 3.6.Evolutia35pag36) 3.3.1.Diagnosticul pozitiv..35pag37) Cap4.Tratamentul colicii renale..36pag38) Cap5.Ingrijirea 39) Cap6.Tehnici de ingrijire a bolnavului...41pag40) 6.1.Tehnici de recoltare a probelor biologice.42pag41) 6.1.1.Recoltarea sangelui venos42pag42) A)Hemograma46pag43) B)V.S.H..46pag44) 6.1.2.Recoltarea urinei pt.ex.biochimice.47pag45) A)Urocultura.47pag46) Cap7.Cazuri concrete.Exemple practice.49pag

CAP 1 Anatomia rinichiului

1.1 Generaliti

Energia pe seama creia corpul omului triete i muncete rezult din descompunerea substanelor nutritive aduse de snge la celule.Din aceste descompuneri, pe lnga eliberarea de energie, rezult i ap, CO2 i ali produi care prin acumulare devin toxici pentru organism.Ureea i acidul uric rezult din descompunere i trebuie eliminate pe mai multe ci:CO2 i o parte din ap se elimin pe cale pulmonar, prin expiraie, sau prin piele(sub forma de sudoare)organele la nivelul crora se formeaza urinaRINICHIIimpreun cu organele mari care conduc urina la exteriorCILE URINARE, alctuiesc APARATUL EXCRETOR.

Rinichii

1.1.1. SituareRinichii sunt situai in cavitatea abdominal, de o parte i de alta a coloanei vertebrale, la nivelui vertebrelor T1T2 i L2L3, rinichiul drept fiind situat mai jos cu vertebr dect cel stng.1.1.2. FormaRinichii au forma unor boabe de fasole 1.1.3. Aspect exterior Fiecare rinichi, ncojurat de un strat celulo-adipos i nvelit de o capsul fibroaes inextensibil, este situat n loja renal.

1.1.4. Structura rinichiului.Rinichii au o margine extern convex, o margine intern concav i doi poli: unul superior i altul inferior. Pe partea concav se afl hilul renal, alctuit din artera i vena renal, limfaticele, nervii, jonciunea uretero-bazinetal. Rinichiul drept este situat ceva mai jos dect cel stng. Loja renal este limitat n sus de diafragm, n spate de ultimele dou coaste i dedesubtul lor de muchi i de aponevrozele lombare, iar nainte, de viscerele abdominale. In jos, loja renal este deschis [de aici, uurina cu care se produce ptoza renal].Situarea lombo-abdominal a rinichiului explic de ce durerile renale pot fi resimite lombar, abdominal sau pelvian, de ce tumorile renale se evideniaz ca o mas abdominal i de ce flegmoanele perinefritice cu evoluie superioar mbrac simptomatologie toracic. Rinichiul este constituit din numeroase entiti histofiziologice, care poart numele de nefroni.Nefronul - unitatea anatomic i fiziologic a rinichilui, alctuit din glomerul [polul vascular] i tubul urinifer [polul urinar]. Numrul nefronilor din cei doi rinichi se evalueaz la 2 milioane.

Fiecare nefron se compune dinglomerulul lui Malpighitubul contort proximalansa lui Henle cu ramurile saleascendente i descendentetub contort distalcanalele de uniretubi colectoriGlomerulul - primul element al nefronului este alctuit dintr-un ghem de capilare care rezult din ramificaiile unei arteriole aferente, provenit din artera renal. Capilarele se reunesc apoi i formeaz, o arteriol eferent, care se capilarizeaz din nou n jurul primei poriuni a tubului urinifer. Structurile cere se intlnesc in glomerul suntmembrana bazal a capsule lui Bowmanepiteliul glomerulului cu nucleu, corp celural i prelungiri pediculatemembrana bazala a glomerululuiendoteliul glomerularmesangiullumen capilarTub urinifer al doilea element al nefronului se prezint, sub forma unui canal lung de 50 mm, format din urmtoarele segmente; capsula Bowman, tubul contort proximal, ansa Henle,tubul contort distal i tubii colectori. Capsula Bowman are forma unei cupe care nconjuar glomerulul i este alctuit din dou, foie. Tubul. Cel de-al doilea element al nefronului, sistemul tubular, incepe cu tubul contort proximal. El are o lungime de 14 mm, un lumen de 15-25 si toti tubii contorti proximali au o suprafata totala de 2 m2. Ansa lui Henle, cu o lungime de 16 mm are o portiune descendenta de un calibru subtire, cu un lumen ingust, si o portiune ascendenta de un calibru mai mare si cu un lumen mai larg. Tubul contort distal are o lungime de 5 mm si un epiteliu cu celule cilindrice, mai inalte, in coloana si cu nuclei foarte densi. Aceeasi structura o au si canalele de unire.Structura mai complexa a tubului contort proximal sugereaza o functie mai activa decat acelui distal..Tubii colectori au un lumen larg, cu celule cubice. Faptul ca sulfonamidele si acidul uric sunt precipitate cu predilectie in tubul colector terminal sugereaza ca reabsorbtia apei are loc pe toata lungimea tubului.Capsula Bowman, mpreun cu glomerulul pe care l conine, poart numele de corpuscul Malpighi.

1.1.5. Numr.Greutate.Dimensiune i culoareGreutatea rinichilor este de aproximativ 300 gr si sunt in numr de 2.Au o consistena ferm, elastic cu o inlime de 1213 cm i o grosime de 3 cm.Sunt de culoare roiatic.Un rinichi prezinta doua fete (anterioara si posterioara), doua margini (mediala si laterala) si doi poli (superior si inferior). La adult, fiecare dintre rinichi masoara 12 cm in lungime, 6 cm in latime si 3 cm in grosime, cantarind aproximativ 120-150 de grame. Rinichii sunt alcatuiti din parenchimul renal (denumit tesut nobil), care este structurat in doua zone: corticala (la exterior) si medulara (in interior). Fiecare zona este inconjurata de capsula renala (o membrana fibroasa). In centrul parenchimului renal se afla sinusul renal, care este o cavitate ce adaposteste pediculul renal, format din caile excretoare (calice si pelvis renal), vase (artera si vena renala), nervi si o masa de grasime.

1.2. Cile excretoare ale rinichiului Arterele interlobulare sunt sursa arteriolelor aferente (unele arteriole aferente, pot pleca direct din arterele arcuate). Acestea, patrund n corpusculii renali la nivelul hilului glomerular si formeaza glomerulii renali. Ansele glomerulare se concentreaza n final n arteriola eferenta, care paraseste glomerulul la nivelul hilului si se recapilarizeaza n jurul tubilor renali. Din arterele renale se desprind ramuri pentru glanda suprarenala (una sau mai multe artere suprarenale inferioare), capsula renala, partea superioara a ureterului si grasimea perinefretica. Ramurile capsulare, se pot anastomoza cu ramuri ale arterelor suprarenale, genitale si lombare.Anatomistii au identificat o zona cu vascularizatie mai saraca (paucivasculara) ntr-un plan relativ frontal care trece la 0,5cm posterior santului longitudinal de pe marginea laterala a rinichiului (linia paucivasculara a lui Hyrtl), plan ce ar putea fi folosit n chirurgia renala pentru acces la calice. Vascularizatia venoasaDin reteaua capilara peritubulara si din reteaua periferica venoasa subcapsulara sngele venos este drenat n venele interlobulare care nsotesc arterele cu acelasi nume, terminndu-se n venele arcuate situate la baza piramidelor Malpighi (vascularizatia venoasa nu este de tip terminal ca cea arteriala!).La nivelul coloanelor Bertin, venele arcuate se continua cu venele interlobare. Acestea coboara printre piramidele Malpighi pna n sinusul renal. Aici, la nivelul calicelor mici se unesc si formeaza venele lobare. n final, prin unirea venelor lobare se formeaza venele segmentare (n general trei, dar putnd ajunge pna la cinci). Acestea se unesc chiar n sinus (uneori nsa imediat n afara sinusului) si formeaza vena renala. Vena segmentara inferioara trece de obicei anterior de jonctiunea pelvi-ureterala.Superior de varsarea venei genitale drepte, vena renala dreapta (lunga de 2-4cm) se varsa pe partea dreapta a venei cave inferioare. Vena renala stnga (lunga de 6-10cm) are traiect posterior de corpul pancreasului, ajunge anterior de aorta si trece prin pensa aorto-mezenterica. Se varsa n vena cava inferioara mai sus de vena renala dreapta. Drenajul venos suprarenalian este diferit n stnga (unde vena suprarenaliana se uneste cu vena frenica inferioara stnga si se varsa n vena renala stnga) fata de dreapta (vena suprarenala dreapta se varsa direct n vena cava inferioara), situatie similara cu cea a venelor genitale. Trebuie cunoscute si anastomozele venoase situate n grosimea perirenala: anastomoza porto-cava (ntre venele renale care se varsa n vena cava si venele colice drenate de sistemul port) si anastomoza cavo-cava (prin venele lombare care comunica cu venele azig