lucrare de diploma-astm bronsic.doc

8/18/2019 LUCRARE DE DIPLOMA-ASTM BRONSIC.doc

1/46

LUCRARE DE DIPLOMA

INGRIJIREA PACIENTULUI

CU ASTM BRONSIC

-2007-

CUPRINS

Capitolul 1. Prezentarea notiunilor de anatomie si fiziologie a arborelui

bronsic.

1.1 Anatomia si fiziologia arborelui bronsic...............................................5

1.2 Prezentarea teoretica a astmului bronsic...............................................5

1.2.1Definitie....................................................................................5

1.2.2 Etiologie....................................................................................6

1.2.3 Patogenie...................................................................................6

1.2.4 Simptomatologie.......................................................................7

1.2.5 ratament..................................................................................7

Capitolul 2. Supra!eg"erea pacientului din momentul internarii pana

la e#ternare si efectuarea te"nicilor impuse de afectiune.

2.1 $nternarea pacientului cu astm bronsic in spital...................................%0

2.2 Asigurarea conditiilor de spitalizare....................................................%%

2.3 Asigurarea conditiilor igienice pacientilor internati............................%%

2.3.1 Pregatirea patului si accesoriile lui.........................................%2

2.3.2 Sc"imbarea len&eriei de pat.....................................................%2


2/46

2.3.3 Asigurarea igienei personale corporale si !estimentare a

pacientului. .................................................................................................%2

2.3.4 Efectuarea toaletei generale si pe regiuni a pacientului..........%2

2.3.5 'bser!area pozitiei pa %6(%6l%%2)* cientului in pat.....................................%(

2.3. Sc"imbarea pozitiei pacientului si mobilizarea lui.................%(

2.3.! +aptarea eliminarilor...............................................................%)

2.4 Supra!eg"erea functiilor !itale si !egetati!e.......................................%)

2.5 Alimentatia pacientului........................................................................%6

2. Administrarea medicamentelor............................................................%7

2.! ,ecoltarea produselor biologice si patologice.....................................%

2." Pregatirea pacientului si efectuarea te"nicilor speciale impuse de

afectiune......................................................................................................20

2.# Profila#ia astmului bronsic..................................................................2)

2.1$ E#ternarea pacientului.......................................................................25

Capitolul 3.

3.1 Prezentarea cazurilor de boala.............................................................26

3.1.1 Plan de ingri&ire nr. %..............................................................26

A%&'a 1 ( +ulegerea datelor - date fi#e..........................................26

- diagnostic de internare

- anamneza

- istoricul bolii


3/46

- manifestarii de dependenta

- problemele

pacientului

A%&'a 2 ( Diagnostic de ingri&ire.......................................................27

'biecti!e

$nter!entii

E!aluare

A%&'a 3 ( unctiile !itale...................................................................2/

,ecoltarii de produse biologice si patologice

E#aminari paraclinice

ratament

,egim alimentar

3.1.2 Plan de ingri&ire nr. 2.................................................................(0

A%&'a 1 ( +ulegerea datelor - date fi#e..........................................(0


- anamneza

- istoricul boli

- manifestari de dependenta

- problemele pacientului

A%&'a 2 ( Diagnostic de ingri&ire.......................................................(%

'biecti!e


4/46

$nter!entii

E!aluare

A%&'a 3 ( unctiile !itale..................................................................(2



ratament

,egim alimentar

3.1.3 Plan de ingri&ire nr. (.................................................................((

A%&'a 1 ( +ulegerea datelor - date fi#e..........................................((


- anamneza

- istoricul boli

- manifestari de dependenta

- problemele pacientului

A%&'a 2 ( Diagnostic de ingri&ire.......................................................()

'biecti!e

$nter!entii

E!aluare

A%&'a 3 ( unctiile !itale...................................................................(5



5/46


ratament

,egim alimentar

3.2 +ocluzii asupra lucrarii..........................................................................(6

Bi)lio*+a,i&

CAPITOLUL I

P+&-&%ta+&a Notiu%ilo+ D& A%atoi& Si /i-iolo*i&

A A+)o+&lui B+o%0i

1.1 A%atoia 0i ,i-iolo*ia a+)o+&lui )+o%0i

ron"ia principala1 patrunzand in plaman prin "il1 se imparte in intrapulmonar

la dreapta in trei bron"ii lobare superioara1mi&locie si inferioara 31 iar la stanga indoua bron"ii superioara si inferioara 3.

ron"iile lobare se di!id apoi in bron"ii segmentare care asigura aeratia

segmentelor bron"opulmonare. Ele au limite1 aeratie1 !ascularizatie si patologie

proprie. Plamanul drept are %0 segmente1 iar cel stang are /1 lipsind segmentul

medio-bazal.

ron"iile segmentare se di!id in bron"iole lobulare care deser!esc lobulii

pulmonari1 unitati morfologice ale plamanului1 de forma piramidala1 cu baza spre

periferia plamanului si !arful la "il. ron"iolele lobulare1 la randul lor1 se ramificain bron"iole respiratorii de la care pleaca ductele al!eolare terminate prin saculeti

al!eolari. Pereti saculetilor al!eolari sunt compartimentati in al!eole pulmonare.

ron"iolele respiratorii1 impreuna cu formatiunile deri!ate din ele ducte

al!eolare1 saculeti al!eolari si al!eole pulmonare 3 formeaza acinii pulmonari.

Acinul e unitatea morfofunetinata a plamanului.


6/46

Structura arborelui bronsic se mofifica si ea. ron"iile lobare au structura

asemanatoare bron"iilor principale. ron"iile segmenatare au si ele un sc"elet

cartilaginos1 insa cartila&ul e fragmentat insule de cartila& 31 in sc"imb bron"iile

lobulare si respiratorii pierd complet sc"eletul cartilaginos. ron"iile respiratorii si

lobulare au un perete fibroelastic1 peste care sunt dispuse fibre musculare netede1

cu dispozitie circulara. $n peretii ductelor al!eolare intalnim numai membrane

fibroelastica acoperita de epiteliu.

Al!eolele pulmonare au forma unui saculet unic1 cu perete e#treme de subtire1

adaptat sc"imburilor gazoase.

P+&-&%ta+&a t&o+&tia a )olii

1.2.1D&,i%itia a0tului )+o%0i

Astmul bronsic este o boala caracterizata prin accese de dispnee predominant

e#piratorie cu durata1 se!eritate si moment de aparitie !ariabile care apar la

persoane cu "ipersensibilitate tra"eobronsica la stimuli !ariati1 fiind sub aspect

anatomic o stenoza bronsiolara1 tranzitorie cu 4restitutia ad integrum4 in acalmiile

intercalare.

1.2.2 Etiolo*ia a0tului )+o%0i

Astmul bronsic are la baza factori etiologici "eterogenic care declanseaza sau

pro!oaca criza de astm.

Din punct de !edere etiologic1 astmul bronsic se clasifica astfel

a a0t &'t+i%0& a0t al&+*i a0t %&i%,&tio0

+ele mai obisnuite alergene sunt polenul1 praful de camera1 parul si

scuamele de animale1 fungii atmosferici1 unele alergene alimentare lapte1 oua1

carne 3 sau medicamentoase acidul acetilsalicilic1 penicilina1 aminofenazona1unele produse micribiene 3.

) a0t i%t+i%0& a0t %&al&+*i a0t i%,&tio0

De obicei1 se i!este in timpul iernii si se asociaza cu tuse si e#pectoratie muco-

purulenta si factori infectiosi e#emplu bronsite cornice 3.


7/46

a0t i't - se intrica alergia cu infectia

a0t u &tiolo*i& %&p+&i-ata

& a0t u alt& &tiolo*ii

Aici inter!in factorii

- p0iii 6 socul psi"ic sau starile psi"oafecti!e

- &%o+i%i 6 pot declansa1 agra!a sau ameliora astmul "ipofiza1 tiroida1

corticosuprarenalele1 gonade1 pancreas e#ocriu.

- )io&t&o+olo*ii - temperature1 presiunea atmosferica1 umiditatea1 !antul1

altitudinea1 razele solare.

,a0t la &,,o+t

* a0t la a0pi+i%a

1.2.3 Pato*&%ia a0tului )+o%0i

,oluri importante in producerea bolii astmatice au

a terenul

) leziuni ale cailor respiratorii

cauzele declansate factori alergici si nealergici 3.

undamentul in astmul bronsic este obstructia generalizata a cailor respiratorii

ce determina dificultatea respiratiei cu perturbari !entilatorii si ale sc"imbarilor

gazoase. Aceasta obstructie este consecinta urmatorilor factori

a3 spasmul musculaturii netede prin peretii tractului bronsic

b3 edem inflamator al mucozei bronsice

c3 "ipersecretie de mucus

d3 cresterea presiuni intrapulmonare care de!ine factorul agra!ant al obstructiei

bronsice.

1.2.4. Siptoatolo*ia a0tului )+o%0i

a inceput1 crizele sunt tipice1 cu inceput si sfarsit brusc1 cu inter!ale libere mai tarziu1 in inter!alele dintre crize1 apar semnele bronsitei cornice si ale

emfizemului1 cu dispnee mai mult sau mai putin e!identa. +riza apare in a doua

&umatate a noptii1 de obicei brutal1 cu dispnee si neliniste1 prurit si "ipersecretie

alteori e anuntata de prodroame stranut1 lacrimare1 prurit al pleoapelor1 cefalee 3.

Dispneea de!ine paro#istica1 brodipneica1 cu e#piratie prelungita si suieratoare.

olna!ul ramane la pat sau alearga la fereastra1 prada setei de aer. De obicei sta in


8/46

pozitie sezanda1 cu capul pe spate si spri&init in maini1 narile dilatate1 &ugulare

turgescente.

$n timpul crizei1 toracele e imobil1 in inspiratie fortata.

a sfarsitul crizei1 apare tusea uscata1 c"inuitoare deoarece e#pulzareasecretiilor se face cu dificultate 31 cu sputa !ascoasa1 albicioasa perlata 3. +riza se

termina in cate!a minute sau ore1 spontan sau sub influenta tratamentului.

Starea de rau astmatic se caracterizeaza prin crize !iolente1 durand peste 2)-)

" rezistente la tratament1 de obicei fara tuse si e#pectoratie1 cu polipnee1 asfi#ie1

cianoza1 colaps !ascular1 somnolenta pana la coma. Apare dupa administrarea in

e#ces de simpaticomimetice Alupent 31 sedati!e1 opiacee1 barbiturice1 suprimarea

brusca a corticoterapiei1 suprainfectie bronsica.

1.2.5 T+ata&%tul a0tului )+o%0i

Astmul bronsic raspunde la o gama larga de preparate si proceduri. Si in

aceasta afectiune masurile pre!enite sunt foarte importante. Prima actiune !izeaza

combaterea fumatului si propaganda antitobagica. Alte masuri e!itarea !irozelor

respiratori. Sensibilitatea particulara a bolna!ilor la infectii impune1 de asemenea1

e!itarea !irozelor respiratorii si in primul rand1 aglomeratiile in timpul epidemiilor.

+"imioprofila#ia recidi!elor bronsitice1 in astmul bronsic intricate se

realizeaza cu etraciclina1 mai rar Penicilina 8. S-au incercat si Eritromicina1Ampicilina si iseptolul. +u iseptolul s-au obtinut rezultate bune in lunile de

iarna.

T+ata&%tul u a&+o0oli 7 i%alot&+apia este indispensabil in anumite

forme. Se parctica 2-) in"alatii pe sedinta1 uneori mai mult1 dar fara a abuza.

9etoda comporta si anumite riscuri1 in special in"alarea de diferiti germeni1 ceea

ce impune folosirea strict personala si pastrarea in stare de sterilizare a aparatului.

Principalele bron"odilatatoare folosite sunt

a beta - adrenergicele

) anticolinergicele

deri!atii #antinici

B&ta 6 a+&%&+*i&l& sunt deri!ati ai adrenalinei1 care din cauza efectelor

secundare ca si efedrina3 nu mai e utilizata astazi. Din generatia a doua se

folosesc $zoprenalina Aludrin 3 si 'ciprenalina Alupent1 Astmopent 3


9/46

Superiori acestora sunt deri!atii din generatia a treia erbutalinul rican:l 31

enoterolul erotec 31 Salbutasnolul 8entolin si Sultanol 3 si +lenbuterolul

Spiropent3. Sunt folositi cu precadere in aerosoli dozati. Doza&ul correct )#2

in"alatii ; zi 3 este practice lipsit de efecte ad!erse cardio!asculare. +ele sub forma

de spra: dozat sunt de intrebuintare curenta. S-a incercat si prepararea tabletelor de

'ciprenalina1 Salbutamol si erbutalina. Preparatul 8entolin Salbutamol 3 pare

cel mai util. +a reactii ad!erse dupa supradoza&1 pot aparea tremuraturi1

ner!ozitate1 palpitatii1 ta"icardie1 cresterea debitului cardiac si a tensiunii arteriale.

Aceste manifestari apar spontan prin reducerea dozei.

Dintre a%tioli%&+*i&1 cap de serie este atropina1 astazi foarte putin

intrebuintata din cauza tulburarilor pro!ocate. $n practica s-a impus preparatul

Atro!ent care nu are efecte secundare ale atropinei. ,ezultatele sunt inferioare beta

adrenergicelor.

Dintre 8a%ti%& se foloseste eofilina si deri!atii sai1 9iofilina1 Aminofilina si

,unidural. Au slaba actiune pe cale orala si mai buna actiune pe cale i! sau ca

aerosoli. ,ezultatele sunt inferioare betaadrenergicelor si anticolinergicelor.

Alte preparate folosite in tratamentul astmului bronsic

a P+o0ta*la%i%&l& 6 prezinta numai un interes teoretic.

) C+oo*liatul i0oi $ntal1 omudal3 - desi nu este bron"odilatator1 se

foloseste ca masura pre!enti!a se administreaza inaintea e#punerii la alergenul

causal1 cu turboin"alatorul de mana spin"aler 31 ) capsule;zi 20 mg ;capsula 3 la )-6 ore1 sau sub forma de solutie pentru aerosoli.

9ait&%ul


10/46

9asurile profilactice !or fi aplicate intotdeauna e!itarea mediului alergizant

e!itarea substantelor iritante bronsice - tutun1 alcool 1etc.

T+ata&%tul i% 0ta+&a & +au a0tati (

Se administreaza "emisuccinat de "idrocortizou1 urmat de perfuzii cu solutiede glucoza 5 ? .

ratamentul parenteral trebuie sa fie cat mai scurt1 urmarindu-se scoaterea

bolna!ului din criza. A+@ este superior1 dar poate da accidente alergice. Se

administreaza de la inceput antibiotice nu Penicilina1 fiind alergizanta 31

fluidifiante1 diuretice Ederen 31 o#igen si in cazuri deosebite de gra!e1 se indica

bron"oaspiratie1 respiratie asistata.

$n tratamentul astmului bronsic1 antitusi!ele nu se administreaza decat in

cazuri deosebite sunt interzise morfina1 opiaceele1 tranc"ilizantele1

neurolepticele se combat abuzul de simpaticomimetice si de medicamente

alergizante Penicilina3.

CAPITOLUL II

Sup+a;&*&+&a Pai&%tului Di% Mo&%tul

I%t&+%a+ii Pa%a La E't&+%a+& Si E,&tua+&a

T&%iilo+ Ipu0& D& A,&tiu%&

2.1 I%t&+%a+&a pai&%tului u a0t )+o%0i

I% 0pital

$nternarea in spital constituie pentru fiecare bolna! o etapa deosebita in !iata

sa1 deoarece se realizeaza in scopul !indecarii sale1 dar se intrerup legaturile

permanente cu munca1 familia si prietenii sai.

$n cadrul ser!iciului de primire bolna!ul are primul contact cu spitalul la

biroul de internari1 unde se identifica bolna!ul1 se !erifica biletul de internare

sau de trimitere 31 se inregistreaza datele personale in registrul de intrari;iesiri din

spital si se pregateste bolna!ul pentru e#amenul medical.


11/46

De la ser!iciul de internare bolna!ul e condos la sectia interne unde medicul

"atareste salonul in care !a fi internat bolna!ul1 tinand seama de diagnostic1 stadiul

si gra!itatea bolii1se#.

Asistentei ii re!ine ca sarcina

- a&utorul acordat bolna!ului la dezbracare si imbracare

- a&utorul la efectuarea ingri&irilor igienice.

- pregatirea medicamentelor de urgenta 9$'$$> tablete si fiole 31 antialergic -

@@+1 cardiotonic - S,'A>$>A sau D$$AA1 diuretic - B,'SE9$D

fiole3.

9edicul in prezenta asistentei medicale efectueaza e#amenul clinic al

pacientului1 dupa care fi#eaza tratamentul de urgenta concomitant cu acordarea

asistentei de urgenta medicul intocmeste foaia de obser!atie a pacientului1 in care

se !or inscrie datele personale sau anamnestice ale acestuia1 cine a insotit bolna!ul

in spital1 la ce mi&loc de transport sa recurs specializat - ambulanta1 nespecializat

- masina particulara 31 starea prezenta1 inter!entiile si tratamantul efectuat in timpul

transportului si la camera de garda.

$dentificarea si cunoasterea adresei pacientului sau a celui mai apropiat

apartinator au o importanta pentru a se instiinta membrii familiei in caz de agra!are

a bolii sai deces.

$n prezenta medicului1 asistenta medicala

- adiministreaza cu promptitudine medicatia de urgenta.

- conecteaza bolna!ul la aparatul de respirat.

- monitorizeaza pacientul - functiile !itale - la %5 minute

- p@ sang!in - la % ora

- electroliti >a - la ore

- recolteaza probe pentru analizele de laborator considerante urgente1 grupa

sang!ina si ,"1 "emoglobina1 "ematocrit1 probe de coagulare1 glicemia.


12/46

a internare pacientul !a primi ec"ipamentul spitalului1 "ainele acestuia !or fi

in!entariate1 inregistrate si pastrate intr-o incapere destinata acestui scop.

olna!ilor sau apartinatorilor li se inmaneaza un bon pe baza caruia se restitue

imbracamintea la e#ternare. $n cazul in care persoanele !enite la internare prezinta

paraziti1 se !a efectua deparazitarea lor si a efectelor acestora1 inainte de

depozitare.

Asistenta medicala preda foaia de obser!atie la registratura sectiei si conduce

bolna!ul in salon1 unde il !a prezenta celorlalti bolna!i si il !a a&uta sa isi aran&eze

obiectele personale in noptiera.

2.2 A0i*u+a+&a o%itiilo+ & 0pitali-a+&

Scopul spitalizarii e !indecarea bolna!ilor1 de aceea trebuie create conditii care

cresc capacitatea de !indecare a organismului1 forta de aparare si scoaterea bolna!uluide sub e!entualele influente noci!e ale mediului in care traieste.

Saloanele trebuie sa fie luminoase1 bine aerisite1 fara curenti de aer.

emperatura salonului trebuie sa fie de %-20 C+. Aerul trebuie sa fie umidificat.

Asistenta isi !a petrece timpul in care nu are sarcini concrete de ingri&ire

printer bolna!i discuta cu ei incercand sa le castige increderea sis a stabileasca o

relatie de comunicare cu bolna!ii. Aceasta apropiere de bolna! o !a a&uta la

indeplinirea sarcinilor de ingri&ire1 incura&and bolna!ul si inlaturand ane#ietatea pe

care bolna!ul astmic o are.

2.3 A0i*u+a+&a o%itiilo+ i*i&%i&

pai&%tilo+ i%t&+%ati

2.3.1 P+&*ati+&a patului 0i a a&0o+iilo+ lui

$n conditiile spitalizarii1 patul reprezinta pentru fiecare bolna! spatiul in care

isi petrece ma&oritatea timpului si i se asigura ingri&irea.

A&0o+iil& patului 0u%t ( salteaua1 %-2 perne1 patura1 cearceaful1 doua fete de

perna1 musama1 aleza sau tra!ersa.

Atata patul cat si accesoriile lui se !or pastra in conditii de curatenie.

T&%ia p+&*ati+ii patului (


13/46

e"nica poate fi realizata de %-2 persoane.

2.3.2 Si)a+&a l&%


14/46

' atentie deosebita trebuie acordata toaletei ca!itatii bucale dupa e#pectoratie

si mai ales dupa folosirea aerosolilor1 acesti bolna!i fiind predispusi sa faca

candidoza orala si disfonie prin depunere pe orofaringe cu intrare in circulatia

sistemica. Pentru a e!ita aceste efecte secundare se recomanda administrarea

corticoizilor printr-un spacer atasat tubului in"alant1 cu clatirea gurii dupa

utilizarea in"alatorului.

Parul trebuie sa fie curat1 ung"iile sa nu contina murdarie si sa fie taiate1

conductul auditi! e#tern1 nasul san u contina rinoree1 cruste.

2.3.5 O)0&+;a+&a po-iti&i pa 131l1124= i&%tului i% pat

a bolna!ii astmatici si in criza1 pozitia in pat e fortata1 determinata de

afectiunea de baza. a ma&oritatea afectiunilor de baza cea mai con!enabila pentru

bolna! e cea semisezanda. Acest lucru nu trebuie fortat si daca starea bolna!ului nucontrazice1 alegerea pozititei trebuie lasata la alegerea lui. $n toate cazurile insa el

!a fi indemnat sa-si sc"imbe pozitia cat mai des pentru a e!ita complicatiile

"ipostatice.

Pozitia sezand luata de bolna! in pat sau la marginea patului in cursul

acceselor de astm bronsic1 trebuie facuta cat mai comoda cu a&utorul ane#elor sau

spri&inindu-l in brate.

Starea de rau astmatic e stadiul clinic cel mai gra! al astmului bronsic. Se

manifesta printr-un sindrom de asfi#ie si de aceea ec"ipa de ingri&ire trebuie saurmareasca fiecare pas pentru combaterea complicatiilor gra!e care pot duce la

moartea bolna!ului.

olna!ului i se !a e#plica ca pozitia sezand da la marginea patului1 cu toracele

impins inainte1 cu mainile pe langa corp1 fa!orizeaza o buna o#igenare1 deoarece el

are impresia ca se sufoca. ot printr-o buna o#igenare se combate cianoza

tegumentelor1 prezenta in starea de rau astmatic.

Pozitia bolna!ului tradeaza nu numai o anumita stare patologica1 ci si gradul

de se!eritate a imbolna!irii. Astfel daca intr-o imbolna!ire usoara bolna!ul ramaneacti!1 intr-una gra!a intalnim pozitie pasi!a musculature fara tonicitate1 absenta

miscarilor acti!e 3. E#presia fetei poate traduce unele stari ca ane#itate1 durere1

anore#ie1 deprimare.

Ea se manifesta in functie de starea generala a bolna!ului1 si de aceea1 e#presia

fetei trebuie urmarita permanent.


15/46

a astmatici faciesul e#prima spaima si sete de aer bolna!ul are senzatie de

asfi#iere 3. Ei stau cu gura intredesc"isa1 sunt cianotici la fata1 tegumentele sunt

palide1 cenusii1 acoperite de transpiratii reci.

2.3. Si)a+&a po-iti&i pai&%tului 0i o)ili-a+&a lui

Sc"imbarile de pozitie pot fi acti!e sau pasi!e si sunt efectuate cu a&utorul

asistentei in cazul pacientilor adinamici1 epuizati fizic dupa crizele de astm bronsic.

$n mod normal1 acesti pacienti se pot mobilize singuri cu greutate1 in functie

de tipul de reacti!itate a pacientului.

Pacientul e in!atat sa intercaleze e#ercitiile de miscare cu e#ercitiile de

respiratie. An!ergura de miscare trebuie inceputa incet1 marindu-se treptat in

functie de raspunsul fiziologic al pacientului puls1 transpiratii1 ameteli1 culoarea

tegumentului1 slabiciune musculara 3.

2.3.! Capta+&a &lii%a+ilo+

Daca nu e#ista contraindicatii speciale1 bolna!ul trebuie indemnat de mai

multe ori pe zi sa tuseasca in !ederea eliminarii continutului patologic al arborelui

patologic1 ceea ce permeabilizeaza caile respiratorii si il usureaza. E foarte

important ca sputa sa fie urmarita si pastrata pentru a fi !azuta de medic in cazul in

care se recomanda o serie de in!estigatii de laborator pentru e#amen citologic1

bacteriologic.

$n conditii patologice 1 sputa se aduna in caile respiratoriisi actioneaza ca un

corp starin1 declansand refle#ul de tuse puternica1 iritanta1 de aspect perlat1

!ascoasa1 greu de eliminate print use.

Alaturi de e#pectoratie1 asistenta trebuie sa urmareasca respiratia tegumentelor

si a mucoaselor1 starea psi"ica a bolii si sa recunoasca in timp util semnele

premonitarii ale complicatiilor.

2.4. Sup+a;&*&+&a ,u%tiilo+

;ital& 0i ;&*&tati;&


16/46

Bna dintre cele mai importante sarcini ale asistentei e supra!eg"erea functiilor

!itale si !egetati!e si noatarea acestora in foaia de obser!atie1 iar in cazul

modificarii bruste a acestora se anunta medicul.

9odificarile functiilor !itale reflecta starea generala a bolna!ului1 precum si

e!olutia boli.

$n cazul astmului bronsic1 accentual cade pe urmarirea respiratiei.

Mi0a+il& +&0pi+ato+ii la omul sanatos sunt simetrice si ritmice1 iar frec!enta

normala a respiratiei e de %6-% resp;min.1 putand insa !aria dupa !arsta si se#.

olna!ii de astm bronsic au o respiratie ce se caracterizeaza printr-o inspiratie

normala urmata de o e#piratie grea1 fortata1 zgomotoasa1 "eezing respiratie

suieratoare 31 deci o bradipnee e#piratorie ce apare de obicei1 paro#istic.

Tul)u+a+i +&0pi+ato+ii !or constitui un indice important in stabilirea

diagnosticului si aprecierea e!olutiei bolii. A&uta sa recunoastem precoce1

e!entualele complicatii si la formutarea unui prognostic. Din acest moti!1 e foarte

important ca asistenta sa urmareasca si sa noteze respiratia pacientului in foaia de

temperature cat mai prcis. Pe foaia de temperature notarea respiratiei se face cu

un pi# !erde unindu-se apoi cu !aloarea anterioara. +urba respiratorie se obtine

prin unirea !alorilor obtinute la fiecare masuratoare1 dimineata si seara. Pentru

fiecare linie orizontala a foii de temperatura se socoteste o resp;min. Asistenta

medicala !a urmarii inspiratiile timp de % minut.

E'p&to+atia reprezinta eliminarea sputei de pe caile respiratorii1 sputa fiind

totalitatea substantelor ce se elimina din bron"ii in timpul tusei.

Astmul bronsic este1 de obicei1 de tuse producti!e1 sputa pro!enind si de la

unele infectii bronsice. $n astm1 sputa are un aspect mucopurulent1 e aderenta la

peretele bron"iilor1 are o culoare albicioasa1 arata si are denumirea de 4sputa

perlata4

T&p&+atu+a o+pului in conditii fiziologice are !aloarea de (6-(7 C+1 cu

mici !ariatii zilnice intre 015C - %C+ si e rezultatul proceselor o#idati!e dinorganism numite si termogeneza. Aprecierea e#acta a temperaturii corpului se face

cu a&utorul termometrului.

Astmul bronsic e insotit frec!ent de infectii ale cailor respiratorii si astfel pot

sa apara stari febrile. >otarea pe foaia de temperatura se face cu un punct albastru

pentru fiecare linie orizontala a foii de temperatura corespund 2 di!iziunii de grad.


17/46

T&%0iu%&a a+t&+iala reprezinta presiunea pe care sangele circulant o e#ercita

asupra peretilor arteriali. Este determinata de forta de contractie a inimi1 de

rezistenta intampinata de sange in artere1 fiind data de elasticitatea si calibrul

sistemului !ascular si de cascozitatea sangelui.

8alorile normale ale tensiuni arteriale la un adult sanatos sunt %%5-%)0 mm

@g ma#ima sau sistolica1 si 75-/0 mm @g minima sau diastolica.

$n cazul astmului bronsic !ariatii patologice ale tensiuni arteriale apar numai

in cadrul ano#iei1 cand tensiunea are tendinta la crestere. Pe foaia de temperatura

notarea se face grafic sau cifric cu culoare rosie sau albastra. >otarea grafica a

tensiuni arteriale se face astfel pentru fiecare linie orizontala a foii de temperatura

se socoteste %0 mm @g se "asureaza patratele foii de temperature corespunzatoare

!alorilor obtinute.

Pul0ul reprezinta e#pansiunea ritmica a arterelor ce se comprima pe un plan

osos. Pulsul e sincron cu sistolele !entriculare. 8aloarea normala a pulsului e intre

60-0 pulsatii;minut1 inregistrand mici !ariatii dupa !arsta1 se#ul si inaltimea

indi!idului. Asistenta are sarcina sa noteze pulsul pacientului in foaia de

temperature de mai multe ori pe zi. Pulsul se noateaza cu un punct rosu pe linia

corespunzatoare numarului de pulsatii. Pentru obtinerea graficului masurarea

pulsuslui se face dimineata si seara1 punctele obtinute unindu-se printro linie rosie.

iecare linie orizontala a foii de temperature corespunde la ) pulsatii;minut.

Diu+&-a e cantitatea de urina eliminata pe perioada de 2) ore prin urina seelimina din organism substante to#ice pro!enite din metabolism. +antitatea

normala emisa !ariaza intre %200-%00 ml;zi si densitatea normala intre %0%5-

%025. Astmatici pot sa aiba o usoara scadere a diurezei datorita transpiratiilor

abundente care se asociaza cu crizele de astm bronsic.

Prin 0au% se elimina substanteleramase pe tubul digesti!e dupa ingestia

alimentelor. 'mul sanatos are zilnic un scaun. Datorita inacti!itatii si imobilizarii

la pat bolna!ii astmatici acuza uneori o constipatie trecatoare.

2.5 Ali&%tatia pai&%tului

u a0t )+o%0i

olna!ii cu crize usoare de astm se pot alimenta singuri1 in sc"imb bolna!ii de

rau astmatic necesita a&utor.


18/46

Ali&%tatia ati;a se face in sala de mese sau in salon pe o masa sau la pat.

Ali&%tatia pa0i;a se face persoanelor imobilizate la pat1 in pozitie sezand1

spri&init. $n acest caz se foloseste o masuta speciala care se fi#eaza deasupra

patului.

Bn rol al asistentei medicale e supra!eg"erea alimentatiei bolna!ului. a

ser!irea mesei bolna!ul e incura&at1 i se e#plica importanta nutritiei in procesul de

!indecare.

Pacientii cu astm bronsic primesc un aport marit de lic"ide1 luand in

consideratie pierderile de lic"ide prin e#pectoratie si prin transpiratie abundenta

din cauza respiratiei ingreunate. atranii si copii primesc o atentie deosebita din

puncte de !edere al bilantului "idric1 ei fiind dispusi la o des"idratare mai rapida.

olna!ii cu e#pectoratii mai abundente si fetide au o pofta de mancare scazuta

acestia inainte de masa in1 fac toaleta ca!itatii bucale.

Se !or e!ita elimentele posibil alergizante si in cazul in care primesc tratament

cu antiinflamatoare steroidiene de tip Prednison1 se prescrie regim desodat.

Ali&%t&l& p&+i0& pentru consum la bolna!ul cu astm bronsic sunt

- legume diferite

-

preparate cu cantitati mici de grasime nepra&ita- fructe crude1 compoturi

- supe de legume

- paine neagra

- lapte proaspat cand nu determina manifestari alergice

Ali&%t&l& i%t&+-i0& 0u%t (

- carnea1 pestele

- laptele fermentat

- fainoasele

- ouale

9esele !or fi fractionate in cantitati mici si dese.

Pacientii cu astm alergic !or a!ea un regim "ipoproteic1 "ipoglucidic1

normoglucidic1 imbogatit cu minerale si !itamine.

2. Ai%i0t+a+&a &ia&%t&lo+


19/46

$n cazul unei crize de astm1 bolna!ul !a fi adus in pozitie semisezanda pentru a

usura respiratia1 apoi i se administreaza medicatia indicata de medic si este

supra!eg"eat pana la terminarea accesului.

T+ata&%tul u a&+o0oli e indispensabil in anumite forme. Se practica 2-)

in"alatii pe sedinta1 uneori mai mult dar fara a abuza.

P+i%ipal&l& )+o%oilatatoa+& ,olo0it& 0u%t (

1.B&ta 6 a+&%&+*i&l& 6 deri!atii ai adrenalinei1 care din cauza efectelor secundare

nu mai e utilizata astazi.

Din generatia a doua se folosesc $zoprenalina Aludrin 3 si 'ciprenalina

Alupent1 Astmopent 3

Superiori acestora sunt deri!atii din generatia a treia erbutalinul rican:l 31

enoterolul erotec 31 Salbutasnolul 8entolin si Sultanol 3 si +lenbuterolul

Spiropent3. Sunt folositi cu precadere in aerosoli dozati. Doza&ul correct )#2

in"alatii ; zi 3 este practice lipsit de efecte ad!erse cardio!asculare. +ele sub forma

de spra: dozat sunt de intrebuintare curenta. S-a incercat si prepararea tabletelor de

'ciprenalina1 Salbutamol si erbutalina. Preparatul 8entolin Salbutamol 3 pare

cel mai util. +a reactii ad!erse dupa supradoza&1 pot aparea tremuraturi1

ner!ozitate1 palpitatii1 ta"icardie1 cresterea debitului cardiac si a tensiunii arteriale.

Aceste manifestari apar spontan prin reducerea dozei.

2. A%tioli%&+*i& - Atro!ent rezultatele sunt inferioare beta-adrenergicelor.

3. 8a%ti%& 6 eofilina si deri!atii sai1 9iofilin1 Aminofilin si ,unidural. Au slaba

actiune pe cale orala si mai buna actiune pe cale i! sau ca aerosoli.

Co+tiot&+apia e tratamentul cel mai eficace 1 dar datorita riscurilor1

ramane o terapie de impas. Se folosesc Prednison - % tableta;zi1 5 mig

Supepredanol - % tableta;zi 015 mg;tableta 3 Superprednol - % tableta;zi 015

mg;tableta 3 produse retard - +elestone 1


20/46

isol!on1 9ucosol!in3 - in crize si suprainfectie sedati!e slabe romo!al1

>er!ocaliu 3 o#igen - in crizele cu polipnee.

T+ata&%tul i% 0ta+&a & +au a0tati (

Se administreaza "emisuccinat de "idrocortizou in doza initiala de 25-%00 mgi!1 urmat de perfuzii cu 200-)00 mg in 2) "1 in solutie de glucoza 5 ? 12-( l ; 2) ".

ratamentul parenteral trebuie sa fie cat mai scurt1 urmarindu-se scoaterea

bolna!ului din criza. A+@ 2)-%00 B ; 2) " 3 este superior1 dar poate da

accidente alergice. +a doza de intretinere 5-%0 mg Prednison1 cu tratament de

protectie1 antiacide1 regim desodat. Se administreaza de la inceput antibiotice nu

Penicilina1 fiind alergizanta 31 fluidifiante1 diuretice1 o#igen si in cazuri deosebite

de gra!e1 se indica bron"oaspiratie1 respiratie asistata.

$n tratamentul astmului bronsic1 antitusi!ele nu se administreaza decat in

cazuri deosebite sunt interzise morfina1 opiaceele1 tranc"ilizantele1

neurolepticele se combat abuzul de simpaticomimetice si de medicamente

alergizante Penicilina3.

2.! R&olta+&a p+ou0&lo+

Biolo*i& 0i patolo*i&

R&olta+&a 0a%*&lui (

Sangele se recolteaza pentru e#aminari "emotologice. ioc"imice1 serologice1

bacteriologice1 parazitologice.

,ecoltarea sangelui se face prin

- intepare - la adult pulpa degetului sau lobul urec"ii1 iar la copii fata plantara a

"alucelului sau calcaiului.

- punctie !enoasa.

1.R&olta+&a 0a%*&lui apila+ p+i% i%t&pa+&

,ecoltarea se efectueaza pentru e#amenele "ematologice "emoleucograma1

dozarea "emoglobinei1 determinarea timpului de sangerare si coagulare1 pentru

e#amen parazitologic.


21/46

Mat&+ial& %&&0a+& ( manusi de cauciuc sterile1 ta!a medicala curate1 solutii

dezinfectante alcool 70C 31 ace sterile1 tampoane de !ata1 camera umeda cutia

Petri31 lame uscate si degresate1 pipete Potain.

T&%ia ( olna!ul !a fi asezat in pozitie sezanda cu mana spri&inita. Se

aseptizeaza pielea degetului inelar sau medius cu un tampon cu alcool 70C. Se e!ita

congestionarea prin frecare puternica si prelungita. Se asteapta e!aporarea

completa a alcoolului. +u un ac steril se inteapa cu o miscare brusca pielea pulpei

degetului1 in partea laterala a e#tremitatii1 perpendicular pe straturile cutanate. +u

un tampon steril uscat se sterge prima picatura. Se lasa sa se formeze o picatura de

sange din care se recolteaza cu pipeta sau lama. Se sterge cu un tampon cu alcool

70C.

2.R&olta+&a 0a%*&lui p+i% pu%ti& ;&%oa0a

,ecoltarea se efectueaza pentru e#amene de laborator1 bioc"imice1

"ematologice1 serologice si bacteriologice.

Loul pu%ti&i !enele de la plica cotului1 bazilica si cefalica1 unde se

formeaza un 9 !enos prin anastomozarea !enelor antebratului !enele de pe fata

dorsala a mainii1 !enele femurale1 !enele subcla!iculare1 !enel maleolare interne1

!enele &ugulare si epicraniene la copii 3.

Mat&+ial& %&&0a+& ( perna tare elastica pentru spri&inirea bratului1 musama

mica1 aleza mica1 alcool sau benzina iodata sau tinctura de iod1 instrumente simateriale steril1 ace sterile de 25-(0 mm si diametrul de 6;%01 %0;%0 mm1

seringi1pense1 manusi de cauciuc1 tampoane de !ata1 garou de cauciuc1 sau banda

Esmarc"1 eprubete uscate si etic"etate1 fiole cu solutii medicamentoase1 solutii

perfuzabile1 ta!ite renale.

P+&*ati+&a )ol%a;ului ( olna!ul e asezat intr-o pozitie confortabila. Se

e#amineaza ca!itatea si starea !enelor a!and gri&a ca "ainele san u impiedice

circulatia de intoarcere la ni!elul bratului. Se aseaza bratul pe pernita si musama in

abductie si e#tensie1 se dezinfecteaza tegumentele1 se aplica garoul la o distanta de

7- cm deasupra locului punctiei strangandu-l astefel incat sa se opreasca circulatia!enoasa fara a comprima artera. Se recomanda bolna!ului sa stranga pumnul1

!enele de!enind turgescente.

T&%ia ( Asistenta imbraca manusile sterile si se aseaza !iz - a - !iz de

bolna!. Se fi#eaza !ena cu policele maini stange la )-5 cm sub locul punctiei1

e#ercitand o usoara compresiune si tractiune in &os asupara tesuturilor !ecine. Se


22/46

fi#eaza seringa1 gradatiile fiind in sus in mana dreapta intre police si restul

degetelor. Se patrunde cu acul1 tra!ersand in ordine tegumentul in pozitie oblica1

apoi peretele !enos1 in!ingandu-se o rezistenta elastica pana cand acul inainteaza

in gol. Se sc"imba directia acului cu %-2 cm in lumenul !enei. Se controleaza

patrunderea acului in !ena prin aspiratii cu seringa. Se continua te"inca in functie

de scopul punctiei !enoase1 in&ectarea medicamentelor1 recoltarea sangelui. $n caz

de sangerare emisie de sange 31 se prelungeste acul cu un tub de polietilena care

se introduce in !asul collector1 garoul ramanand strans pe brat. Se indeparteaza

staza !enoasa prin desfacerea garoului. Se aplica tampon imbibat cu solutie

dezinfectanta la locul de patrundere a acului. Se retrage apoi brusc acul. Se

comprima locul punctiei in %>-(>1 bratul fiind in pozitie !erticala.

Dupa te"nica se face toaleta locala a tegumentelor1 se sc"imba len&eria daca sa

murdarit1 se pregateste sangele pentru trimis la laborator si se reorganizeaza locul

de minca.

Procedeul de recoltare e stabilit in functie de analizele ce urmeaza sa se

efectueze.

R&olta+&a 0put&i ( sputa e un produs ce reprezinta totalitatea secretiilor ce se

e#pectoreaza din caile respiratorii prin tuse.

Mat&+ial& %&&0a+& ( cutie Petri sterile1 pa"ar conic1 scuipatoare specialasterilizata fara substanta dezinfectanta1 batiste de "artie1 pa"ar cu apa.

P+&*ati+&a )ol%a;ului ( Se anunta bolna!ul1 se instruieste sa nu ing"ita sputa1

sa nu o imprastie1 sa e#pectoreze in !asul dat si sa nu introduca in !as si sali!a.

T&%ia ( $ se ofera pa"arul cu apa sa isi clateasca gura. $ se ofera !asul de

colectare in functie de e#amenul cerut. $ se solicita bolna!ului sa e#pectoreze dupa

un efort de tuse. Se colecteaza sputa matinala sau adunata din 2) ".

$n astmul bronsic e#trinsec1 e#amenul micriscopic al sputei pune in e!identaeozinofile1 cristale +"arcot e:den1 spirale +ursc"mann si uneori corpi +reola1

adica aglomerari de celule epiteliale descumate si mucus.

$n astmul bronsic intrinsic1 in sputa predomina polinuclearele neutrofile si

bacterii1 iar e#amenul bacteriologic pune in e!identa agentii infectiosi in cauza.


23/46

2.". P+&*ati+&a pai&%tului 0i &,&tua+&a

T&%iilo+ 0p&ial& ipu0& & a,&tiu%&

E'plo+a+&a +aiolo*ial a to+a&lui (

E#amenul radiologic e un important semn de eliminare sau descoperire a altor

boli pneumonice1 el constituind infirmarea diagnosticului de astm.

1.Raio0opia 0i +aio*+a,ia 6 dau o imagine asupra modificarilor petrecute la

ni!elul plamanilor si inimii.

Se anunta bolna!ul si i se e#plica conditiile in care se face e#aminarea.

olna!ul !a fi condus la ser!iciul de radiologie. Se e#plica bolna!ului cum trebuie

sa se comporte in timpul e#aminarii. 8a efectua cate!a miscarii de respiratie1 iar

radiografia se face in apnee dupa o inspiratie profunda.

Se dezbraca complet regiunea toracica. Parul lung al femeilor se leaga pe

crestetul capului1 se indeparteaza obiectele radioopace. Se aseaza bolna!ul in

pozitie ortostatica cu mainile pe solduri si coatele aduse inainte fara sa ridice

umerii in spatele ecranului cu pieptul apropiat de ecran sau caseta care poarta

filmul. +and pozitia !erticala e contraindicate se aseaza bolna!ul in pozitie sezand

sau in decubit. $n timpul e#amenului radiologic se a&uta bolna!ul sa ia pozitiile

cerute de medic.

Dupa e#aminare bolna!ul !a fi a&utat sa se imbrace si !a fi condus la pat. Se

noteaza in foaia de obser!atie e#amenul radiologic efectuat si data.

2. B+o%o*+a,ia 6 reprezinta e#plorarea radiologica a arborelui tra"eobronsic cu

a&utorul unei substante de contrast lipiodol sau iodipin - liposolubile1 ioduron

sau diiodunol - "idroslubile 3 cu a&utorul sondei 9etras.

9ateriale necesare medicamente sedati!e fenobarbital1 atropine 31

anestezice1 sonda 9etras sterila1 substante de contrast lipiodol sau iodipin -

liposolubile1 ioduron sau diiodunol - "idroslubile 31 e#pectorantesi calmante aletusei1 scuipatoare.

Se anunta bolna!ul si i se e#plica necesitatea te"nicii. Se anunta bolna!ul sa

nu manance in dimineata e#aminarii.


24/46

+u %-( zile inainte se administreaza bolna!ului medicamente e#pectorante. $n

a&unul e#aminarii se administreaza o tableta de fenobarbital sau alte medicamente

similare. +u (0> inaintea e#aminarii se administreaza atropina pentru a reducesecretia sali!ei si a mucusului din caile respiratorii1 medicamente1 calmante pentru

tuse. olna!ul !a fi a&utat sa se dezbrace si !a fi asezat in decubit dorsal putininclinat spre partea care trebuie in&ectata. 9edicul efectueaza anestezia cailor

respiratorii. ,eusita e#aminarii depinde de calitatea anesteziei.

$ntroduce sonda 9etras in arboreal bronsic si apoi substanta de contrast usor

incalzita1 incet1 cu o presiune moderata. $n timpul in&ectarii substantei de contrast

bolna!ul !a fi a&utat sa isi sc"imbe pozitia decubit !entral1 dorsal1 lateral drept si

stang3. $n timpul e#aminarii radiologice se aseaza bolna!ul in pozitie

rendelemburg pentru a se e!idential si arboreal bronsic din partile superioare ale

plamanilor1 apoi se aseaza bolna!ul cu toracele moderat ridicat pentru a se

e!idential bron"iile mi&locii si inferioare.

Dupa e#aminare se a&uta bolna!ul sa se imbrace si !a fi condus la pat. 8a fi

a!ertizat sa nu manance sis a nub ea timp de 2 ore pana cand inceteaza efectul

anestezicului. 8a fi atentionat sa colecteze in scuipatoare substanta de contrast care

se elimina print use. >u se ing"ite deoarece produce o into#icatie cu iod. ,efularea

substantei de contrast si patrunderea ei in stomac trebuie e!itata deoarece poate fi

resorbita producand into#icatii.

E'plo+a+&a &%o0opia a a+)o+&lui t+a&o)+o%0i (

B+o%o0opia 6 reprezinta e#plorarea arborelui tra"eobronsic cu a&utorul unui

aparat numit bron"oscop.

9ateriale necesare masti de unica folosinta1 casolete cu masti1 manusi sterile1

casolete cu tampoane1 comprese de tifon sterile1 pense1 port tampon1 oglinda

frontala1 seringa laringiana1 ta!ita renala1 aparatele cu toate ane#ele sterilzate1

flaconul cu anestezic1 #ilina 2?1 flaconul cu ser fiziologic1 flaconul cu solutie de

adrenalina %?1 seringi de %0 ml de unica folosinta1 tampoane1 comprese de tifon.

olna!ul trebuie con!ins de necesitatea e#amenului asupra riscului pe care si-l

asuma1 refuzandu-l1 liosind medicul de o informare1 diagnostica esentiala.

olna!ul trebuie con!ins ca desi e neplacut1 e#amenul nu e dureros in sine1 iar

incidentele sau accidentele le sur!in foarte rar. Se creeaza bolna!ului un climat de

siguranta pentru a asigura cooperarea lui in toate momentele e#aminarii punandu-l

in legatura cu alti bolna!i carora li sa efectuat o bron"oscopiesau o fibroscopie. $n


25/46

ziua premergatoare e#aminarii se e#ecuta o testare la #ilina 2? pentru a depista o

alergie la acest anestezic.

a indicatia medicului bolna!ul !a fi sedat atat in seara premergatoare e#plorarii1

cat si in dimineata zilei respecti!e. olna!ul trebuie anuntat ca nu trebuie sa

manance dimineata.

Pentru anestezie e asezat pe un scaun1 in mana dreapta tine o scuipatoare sau

ta!ita renala1 iar cu mana stanga dupa ce isi desc"ide larg gura isi scoate limba si o

imobilizeaza cu 2 degete deasupra si policele dedesubt. $ntr-un prim timp medicul

cu a&utorul unui spra: cu #ilina isi anesteziaza limba1 orofaringele si "ipofaringele1

urmand sa anestezieze arboreal bronsic1 instiland picatura cu picatura anestezicul

usor incalzit cu a&utorul unei seringi laringiene. olna!ul e condus in camera de

bron"oscopie.

a efectuarea te"nicii sunt necesare 2 asistente. Prima asistenta aseaza

bolna!ul pe masa de e#aminare in decubit dorsal cu e#tremitatea cefalica in

e#tensie. Sub umerii lui se plaseaza o perna tare care ridica capul cu %2-%5 cm1

a&uta la e#tensia acestuia. 'rienteaza capul in directia indicate de medic pentru a

permite acestuia o orientare cat mai completa. A doua asistenta ii ser!este

medicului instrumentele si materialele necesare. Daca masa de e#aminare e

pre!azuta cu o tetiera e ne!oie de o singura asistenta. Ambele asistente inainte de

e#aminare se !or spala pe maini si !or purta masca sau cagula.

Dupa e#aminare bolna!ul nu are !oie sa manance % ora. Asistenta !asupra!eg"ea in acest timp parametric !itali anuntand imediat medicul daca sur!in

modificari ale acestora. Asistenta !a a!ea la indemana "emostatice care le !a

administra in cazul unor "emoragii1 c"iar inainte de a anunta medicul

Adrenostazin1 Dicinone1 8enostat 3.

$n urma bron"oscopiei pot aparea urmatoarele incidente si accidente

- "emoragii

- diseminari tuberculoase

- suprainfectii cu diferiti germeni- dureri in gura

- disfagie sau orofagie

- dureri retrosternale

- cefalee

- insomnii

- tuse


26/46

- e#pectoratie

- stare subfebrila

E'plo+a+&a ,u%tio%ala a apa+atului +&0pi+ato+ (

1.Spi+o&t+ia - reprezinta e#plorarea !entilatiei pulmonare si se realizeaza cua&utorul spirometrului care e alcatui dintr-un cilindru gradat ce comunica cu

e#teriorul printr-un tub de cauciuc prin care sulfa bona!ul. +ilindrul gradat e

scufundat intr-un cilindru mai mare plin cu apa. Aerul e#pirat de bolna! face ca

cilindrul sa se ridice deasupra apei putandu-se citi pe el !olumul de aer e#pirat.

9etoda cerceteaza numai capacitatea !itala.

2. Spi+o*+a,ia - permite inregistrarea miscarilor respiratorii. Se pot e#ecuta toate

masuratorile statice si dinamice.

Spirografia se poate determina cu

- aparatul Eutest

- e#pirograful Sodart

- pneumoscreen

Apa+atul Soa+t e un aparat cu circuit inc"is e alcatuit din spirometru

asociat cu c"imograf pe care se inregistreaza1 un barbotor cu "idrat de potasiu sau

carbonat de calciu pentru captarea +'2 si un dizpoziti! pentru diri&area in sens unica curentului de aer.

Mat&+ial& %&&0a+& ( aparat1 piese bucale1 pensa pentru pensat nasul1 pensa de

ser!it si recipient cu solutie dezifectanta pentru piesele folosite piesele bucale

obligatoriu sterilizate 3.

P+&*ati+&a )ol%a;ului in stationar1 cu o zi inainte1 bolna!ul e informat ca

e#aminarea se e#ecuta dimineata pe nemancate sau la (-) ore dupa masa bolna!ii

nu !or folosi nici un fel de medicatie e#citanta sau depresi!a a centrilor respiratori

cel putin cu 2) ore inainte.

olna!ii din ambulator !or fi interogati in ziua prezentari la probe daca nu au

consumat alimente sau medicamente. $n ziua e#aminarii asistenta care e#ecuta

proba1 asigura repaus psi"ic si fizic fiecarui bolna! circa (0 de minute inainte de

proba. ona!ul !a fi asezat in pozitie comoda pe scaun si !a fi linistit pentru a i se

obtine colaborarea.


27/46

Rao+a+&a )ol%a;ului la apa+at ( se efectueaza tot prin intermediul piesei

bucale se solicita bolna!ul sa respire linistit cate!a secunde pentru acomodare i

se penseaza nasul cu clema1 bolna!ul respira linistit1 obisnuit (0-)0 de secunde cu

supapa aparatului desc"isa se inc"ide circuitul si se pune aparatul in pozitie de

inregistrare.

I%+&*i0t+a+&a ;oluului u+&%t - se inregistreaza 2-( minute !olumul current

prin respiratie linistita1 normala

I%+&*i0t+a+&a apaitatii ;ital& 7 C? - se solicita bolna!ul sa faca o

inspiratie ma#ima1 urmata imediat de o e#piratie ma#ima se repeta proba pana la

obtinerea a ( curbe egale sau c!asiegale curba inscrisa arata +8 reala si se

numeste spirograma.

D&t&+i%a+&a ;oluului &'pi+ato+ a'i p& 0&u%a 7 ?EMS 6 se reia proba pentru determinarea 8E9S-ului se solicita bona!ul sa faca o inspiratie

ma#ima urmata de o e#piratie fortata ma#ima se repeta proba pana se obtin (

curbe egale sau c!asiegale se decupleaza bolna!ul de la aparat se masoara

cantitatea de aer e#pirata in prima secunda1 aceasta reprezentand 8E9S-ul.

T&0ta+&a uta%ata la al&+*&%i (

estele cutanate la alergeni reprezinta baza diagnosticului clinic la alergie1respecti!e baza diagnosticului de astmbronsic alergic.

Loul & &l&ti& pentru efectuarea testelor cutanate e fata interna a

antebratului.

Asistenta are ca sarcina sa ii e#plice bolna!ului in ce consta e#aminarea1 ii

atrage atentia pacientului fata de posibilitatea aparitiei unor semen ce pre!estesc o

posibila "iperreactie din partea organismului si care pot duce c"iar la aparitia

edemului glotic sau a socului filactic.

,ezultatele se citesc la %5 minute si consta in masurarea diametrului

eritemului1 caci prin acest test se pot reproduce simptomele bolii.

2.# P+o,ila'ia )olii.

Euatia 0a%ita+a.


28/46

Profila#ia trebuie facuta in cazul copiilor nascuti din parinti astmatici pentru

ca aceste persoane prezinta un risc crescut prin teren si susceptibilitate mare de a

face astm bronsic. Aceasta profila#ie primara este utila inainte de aparitia

simptomelor bolii.

Profila#ia secundara sau cauzata presupune pre!enirea e#punerii la alergeni e

o masura mai mult terapeutica1 insa numai pentru unii alergeni1 mai ales pentru cei

profesionali faina1 medicamente1 par de animale1 alimente.

Alergia la parful de casa poate fi ameliorate printr-o serie de masuri

profilactice

- curatarea cu aspiratorul si aerisirea locuintei

- stergerea prafului cu carpe umede

-

curatarea co!oarelor cat mai des posibil- indepartatea animalelor de casa

- combaterea igrasiei

$n cazuri e#treme insa cea mai buna metoda de profila#ie e sc"imbarea

locuintei sau a locului de munca.

' masura pre!enti!a ce !izeaza "iperreacti!itatea bronsica a astmaticului e

e!itarea e#punerii la di!ersi factori care pot influenta negati! e!olutia bolii

fumatul1 fumul de tigara1 ceata1 iritanti ai mucoasei nazale1 sc"imbari bruste de

temperature.

$n astmul profesional1 pe langa masuri directe de reducere a alergenilor la locul

de munca sunt obligatorii

- e#amenul medical la anga&are pentru ai indeparta pe subiectii cu boli

bron"opulmonare e#istente si pe cei cu raspuns correct la alergeni.

- e#amenul medical periodic al mucitorilor in !ederea depistarii celor

sensibilizati si cu o boala in stadiul cat mai precoce pentru tratarea1 urmarirea si

e!entual sc"imbarea locului de munca.

Profila#ia tertiara se face odata ce sa instalat boala si are ca scop e!itarea

aparitiei complicatiilor.

Pcientul e sfatuit sa urmareasca indicatiile medicului1 sa e!ite e#punerea la

frig1 umeaeala sis a trateze precoce toate infectiile respiratorii1 sa e!ite emotiile

puternice sis a re!ina la controale periodice de specialitate.


29/46

2.1$ E't&+%a+&a pai&%tului

9omentul in care bolna!ul s-a !indecat si rupe contactul cu spitalul si

personalul medical se numeste e#ternare.

E#ternarea se face pe baza biletului de e#ternare semnat si parafat de catre

medicul care a ingri&it pacientul.

$mediat dupa e#ternare incepe perioada de co!alescenta in care pacientul

trebuie sa continue o perioada tratamentul pentru !indecarea completa.

9edicul si asistenta de ingri&ire sfatuieste pacientul in pri!inta regimului de

!iata1 facandu-se educatia pentru sanatate1 foarte importanta in !iitoarul

pacientului.

CAPITOLUL III

3.1 PRE9ENTAREA CA9URILOR DE BOALA

3.1.1 Pla% & i%*+i


30/46

Dia*%o0ti & i%t&+%a+& ( Astm bronsic in criza1 >A

A%a%&-a (

Antecedente "eredo - colaterale - neimportante

Antecedente personale - neaga

I0to+iul )olii ( olna!a se intreneaza cu criza de dispnee de tip e#pirator1 tuse cu

e#pectoratie mucopurulenta1 cefalee cu ameteli care se agra!eaza si se intensifica

cu palpitatii pentru care se interneaza in sectia interne pentru tratament de

specialitate. olana!a relateaza ca e cunoscuta cu astm bronsic de mai multi ani.

Ma%i,&0ta+i & &p&%&%ta ( dispnee de tip e#pirator1 "eezing1 tuse cu

e#pectoratie mucopurulenta1 cefalee1 ameteli1 palpitatii.

P+o)l&&l& pai&%tului (

- alterarea functiei respiratorii

- alterarea functiei circulatorii

- imposibilitatea de a se odi"ni

- incapacitatea de a-si acorda ingri&iri igienice corporale.


31/46

ANE8A 2

Diagnostic de mursing 'biecti!e $nter!entii E!aluare


32/46

%.Alterarea functiei res-

-piratorii datorita aparitiei

obstructiei bronsice mani-

-festata prin accese de dis-

-pnee paro#istica si tuse

cu e#pectoratie mucopu-

-rulenta.

Pacienta sa

prezinte o

respiratie

buna si cai

respiratorii

permeabile.

$n!at pacienta sa tuseasca

sa e#pectoreze si sa

colecteze sputa in recipe-

-ent1 administrez '2 la

ne!oie. Asigur aerisirea

salonului1 asigur pozitia

semisezand ortopnee3

care fa!orizeaza o respi-

-ratie mai buna.

ac educatie sanitara pt

pre!enirea infectiei bron-

-sice. Administrez trata-

-mentul prescris de medic

cu e#pectorante1 bron"o-

-dilatatoare si desconges-

-tionante ale mucoasei

tra"eobronsice. inistesc

pacientul psi"ic in !ederea

imbunatatiri starii generale.

Pacienta raspunde

bine la tratament

astmatic si se linistes-

-te starea de ane#itate

a bolna!ului se ameri-

-oleaza. Pacienta

colaboreaza si

raspunde la intrebari.


33/46

2.Alterarea functiei circu-

-latorii datorita palpitatii-

-lor si nelinistii manifesta

prin @A

Pacienta

sa prezinte

o circulatie

adec!ata.

$n!at pacienta sa e!ite con-

-sumul e#cesi! de grasimi

si sa consume alimente bo-

-gate in !itamine1zarza!a-

-turi si fructe.

Adm. medicatiei prescrise

de medic cardiotonice1!aso-

-dilatatoare antiaritmice1

diuretice1"ipotensoare.Br-

-maresc efectul medicamen-

-telor adm. aplic te"nici de

fa!orizare a circulatiei1

efectuez e#ercitii pasi!e si

acti!e1masa& al e#tremita-

-tilor.

Sfatuiesc pacienta sa conti-

-nue tratamentul medica-

-mentos atata timp cat e

necesar.

Pacienta prezinta o

A in limite normale1

,aspunde poziti! la

tratamentul medica-

-mentos si e!ita

efortul fizic.

Diagnostic de mursing 'biecti!e $nter!entii E!aluare


34/46

(.$mposibilitatea de a

se odi"ni datorita

nelinistii manifestata

prin insomnie.

Pacienta sa

beneficieze

de un somn

odi"nitor atat

calitati!1 cat

si cantitati!.

+almez tusea si dispneea prin

adm. de medicamente prescrise

de medic. $n!at pacienta te"nici

de rela#are1 e#ercitii respiratorii

inainte de culcare. Sfatuiec

pacienta sa consume o bautura

calda inainte de culcare ceai

sau lapte3.

Psi"oterapie-calmez si linistesc

olna!a.

Asigur un mediu ambiant

linistitor1 fara zgomote.

Pacienta prezinta

un somn

odi"nitor1 tonus

muscular prezent

ec"ilibrata psi"ic

).$ncapacitatea de a-si

Acorda ingri&irii

igienice corporale

datorita alternarii starii

generale manifestata

prin cefalee1 ameteli

tuse1 dispnee de tip

e#pirator1 "eezing1

@A1 palpitatii.

Pacienta sa

prezinte o

stare de bine

si sa isi

pastreze

tegumentele

intacte.

+ombat starea de liniste a

pacientei care a pro!ocat

transpiratiile. Asigur o stare de

curatenie perfecta a corpului

pentru a pre!eni aparitia

complicatiilor. Sterg pacientul

de transpiratii si sc"imb len&eria

de corp de cate ori este ne!oie.

Asigur un aport important de

lic"ide pentri reec"ilibrare

"idroeteclorlitica e#plicandu-i

Dupa efectuarea

uei bai bolna!a


35/46

pacientului necesitatea acestora

in !ederea pastrarii elasticitatii

Pielii.


36/46

ANE8A 3

Data unctiile !itale si !egetati!e E#aminari

de lab.si paraclinice

ratament

medicamentos

,egim

alimentar A P , Sca--un

Diure-za

%%.05

2007

2)0;%00mm@g

0

b;min

(615 C+ 20

resp;min

% %200 -

8.>F)000-

000 mmG

8.'F71700 mmG

9$'$$> fiole

2#%;zi $8 fiole

%0 ml Actiune

bron"odilatato-are.

@@S fiole %00 mg$8 2#%;zi Actiune

inflamatoare si

decongesti-

-!a1 bron"odi-

-latatoare

8E>'$>

Spra: 2 pul!erizari

# (;zi.Actiune

bron"odilatato-are.

,'9@EH$-->E

compri-

-mate a mg per

os (#%;zi.

Actiune e#p-

-ectorant1flui-

,egim

normo-

-caloric1

"iposod-at

cu

e!itarea

alimente-

-lor care

pot fi

alergeni.

%2.05

2007

%0;/0

mm@g

0

b;min

(615 C+ %/

resp;min

% %%50 @ - 8.>F)12-515

ml;mmG

8.'F).5mil;

mmG%(.05

2007

%0;0

mm@g

7

b;min

(61(C+ %

resp;min

% %200 @tc - 8.>F)0-)%

?

8.'F(615 ?

%).05

2007

I70;70

mm@g

5

b;min

(712

C+

%/

resp;min

% %(00 @g" -8.>F%(-%5

g;%00 ml

8.'F%(1% g;%00

ml

%5.05

2007

%65;75

mm@g

0

b;min

(61C+ %

resp;min

% %200 Bree-8.>F20-)0

mg ?

8.'F( mg?

%6.05

2007

%)0;0

mm@g

75

b;min

(615 C+ %

resp;min

% %200 licemie

8.>F0-%20mg

?

8.'F72mg ?

%7.05

2007

%)5;0

mm@g

75

b;min

(61)C+ %/

resp;min

% %%00 8S@-8.>F%-%0

mm; %"

8'F%(mm;%"

%.05

2007

%)0;75

mm@g

75

b;min

(61)C+ %

resp;min

% %%00 E#amen sputa

-macroscopic

!ascoasa

-microscopic

eozinofilie


37/46

-difica secre-

-tiile tra"eo-bronsice

!ascoase si le

usureaza elim-

-inarea.

A9P$+$$>A

)#% f.$91500

mg.Actiune

bacteriostatic

cu spectru larg

,tg nu arata

modificari.


38/46

3.1.2 Pla% & i%*+iume 8

Prenume ,

Se# eminin

8arsta % ani

reutate 56 =g

$naltime %167 m

>ationalitate romana

Diagnostic de internare Astm bronsic alergic in criza.

Anomneza

Antecedente "eredo - colaterale - nesemnificati!e.

Antecedente personale - la 7 ani a a!ut !aricela.

$storicul bolii olna!a cunoscuta cu astm bronsic de la !arsta de %5 ani prezinta

dispnee1 "eezing1 tuse producti!a. Se interneaza in spital pentru in!estigatii si

tratament de specialitate.


39/46

9anifestari de dependenta dispnee1 "eezing1 tuse.

Problemele pacientului

- dificultate in a respire

- dificultate in a se alimenta- perturbarea somnului

ANE8A 2

Diagnostic denursing 'biecti!e $nter!entii E!aluare

%.Dificultate in a res-

-pira datorita inflama-

-tiei mucoasei si

spasmului musculatu-

-rii bronsice manifest-

-tata prin dispnee si

"eezing.

Pacienta sa

respire fara

dificultate

si sa aiba

caile respi-

-ratorii

eliberate de

secretii.

$i asigur pacientei o cat mai buna

pozitie in timpul acceselor

astmatice pozitia ortopneica3.

administrez medicamentele

prescrise de medic pentru a

pre!eni crizele de astm.

Pacienta dupa %-2 zile

prezinta cai respiratorii

permeabile si respira

normal1 nu mai

prezinta dispnee.

2.Dificultate in a se

alimenta datorita

dispneei si ane#itatii

manifestate prin

imapetenta.

Pacienta sa

se poata

alimenta

corespunza-

-tor

$i e#plic bolna!ei necesitatea

alimenattiei si a consumului

suficient de lic"ide.

Starea pacientei s-a

ameriolat1 i-a re!enit

pofta de mancare.


40/46

(.Perturbarea

somnului datorita

ane#itatii manifestata

prin insomnie.

Pacienta sa

aiba un

somn

odi"nitor si

corespunza-

-tor

Am asigurat liniste in salon ca

pacienta sa se poata odi"ni.

+on!ingem pacienta ca starea ei

se !a ameliora.

Pacienta se odi"neste

suficient pentru a

prezenta o stare de

mai bine.

ANE8A 3

Data unctiile !itale si !egetati!e E#aminari delab. si

paraclinice

ratament medicamentos

,egimalimentar A P , Sca-

un

Diur-

eza

(.06

2007

%2/;75

mm@g

2

b;min

(712

C+

%)

resp;min % %200 -

8.>F)000-

000 mmG

8.'F51500 mmG

@@S (00 mg

tablete.

Actiune

antiinflamator.

8entolin (#% J 2ml ser fiziologic.

Actiune bron"odilatator.

Ali&%t&

p+&i0& (

legume fierte1

fructe crude sisub forma de

compot supe

de

legume1 cartofi1 paine neagra.

Ali&%t&

i%t&+-i0& (

).06

2007

%%0;65mm@g

6/ b;min

(7C+ %(resp;min

% %%00 @ - 8.>F)12-515

ml;mmG

8.'F).500.000

mmG

5.062007

%%0;60

mm@g

67

b;min

(7C+ %5

resp;min

% %%00@tc - 8.>F)0-)%?

8.'F2/1 ?

6.06

2007

%20;70

mm@g

6(

b;min

(617

C+

%5

resp;min

% %200 @g" -8.>F%(-%5

g;%00 ml

8.'F%(1( g;%00

ml


41/46

Sa e!itealimentelealergene.

Sa e!ite

7.062007

%%0;65

mm@g

75

b;min

(7C+ %6

resp;min

% %200 Euzinofilie

8.> F 2-( ?

8.' F 015 ?

8S@ - 8.>F7-%5 mm la 2 "

8.' F %(mm la

2"

3.1.3 Pla% & i%*+i


42/46

$storicul bolii Pacienta relateaza ca e cunoscuta de astm bronsic de mai multi ani.

+u 6 zile inainte de internare prezinta o !iroza respiratorie ce declanseaza o criza

astmatica manifestata prin accese de dispnee e#piratorie de tip "eezing sit use. $n

dimineata zilei ce pre!ede internarea1 pacienta prezinta un acces de dispnee

astmatica progresi! e!oluand spre agra!are pana la aparitia ortopmeei. Se asociaza

cu respiratia suieratoare si tuse. Dispneea nu se amerioliaza nici la administrarea

repetata1 de miofilin si bron"odilatatoare simpaticometice1 respecti! spra:

Salbutamol1 moti! pentru care se interneaza in sectia interne.

9anifestari de dependenta dispnee de tip e#pirator1 "eezing1 tuse.

Problemele bolna!ului

- alterarea ritmului respirator

-

alterarea starii generale- alterarea "idratarii bolna!ului

- perturbarea somnului

ANE8A 2

Diagnostic de mursing'biecti!e $nter!entii E!aluare

%.Alterarea ritmului

respirator datorita

obstructiei bronsice

manifestata prin

dispnee cu ortopnee1

"eezing si tuse

Pacienta sa

respire

normal1

dispneea sa

dispara.

Asez pacienta intr-o pozitie se-

-misezanda la marginea patului

cu capul usor1 in e#tensie.

$ndepartez factorii care ar putea

produce alergii praf1florii3.

Asigur aerisirea salonului pentru

fa!orizarea unei bune respiratii.

Administrez tratamentul prescris

de medic1 bron"odilatatoare.

Pacienta raspunde

bine la tratament-

-ul medicamentos

si dispneea a

disparut.

2.Alterarea starii

generale datorita

cefaleei si ddinamiei

Pacienta sa

fie ec"ilibra-

-ta psi"ic1 sa

+almez pacienta1 o asez intr-un

salon cu bona!i1 cu un ni!el

ridicat si plini de optimism.

Starea de ane#itatea

a disparut si

bolna!a prezinta


43/46

nanifestata prin

ane#itate.

dispara starea

de ane#itate

si sa fie com-

-batuta

cefaleea si

adinamia.

A&ut pacienta sa isi recunoasca

ane#itatea si sa o combatem

distrugandu-i atentia de la boala

diminuez stimuli care l-ar putea

deran&a. Aerisesc salonul

asigurandu-i o stare de confort

si asigur conditii de odi"ne

pentru bolna!. $n!at pacienta sa

e#pectoreze1 e#plicandu-i

necestitatea acesteia.

Administrez la indicatia medi-

-cului analgezice si e#pectorante

o stare de bine.

Pacienta sustine ca

cefaleea a dispa-

-rut si prezinta o

conditie fizica

mai buna.

(.Alterarea "idratarii

pacientei1 datorita

dezec"ilibrului

"idroelectrolitic

manifestata prin

transpiratii abundente

si e#pectoratie.

,eec"ilibra-

-rea "idroele-

-ctolitrica a

pacientei si

impiedicarea

unei e!entu-

-ale raciri din

cauza trans-

-piratiilor.

Administrez pacientei ceaiuri

indulcite e#plicandu-i necesita-

-tea ingerarii a cat mai multe li-

-c"ide. Sc"imb len&eria de corp

si de pat de cate ori este ne!oie.

Asigur conditii corespunzatoare

de temperatura mediului. A&ut

pacienta sa isi efectueze toaleta

corporala

Pacienta relateaza

ca respecta

indicatiile in

legatura cu

"idratarea.


44/46

).Perturbarea

somnului datorita

nelinistii si ane#itatii

manifestata prin

insomnie.

Pacienta sa

aiba un somn

odi"nitor.

+ombat tusea si dispneea. $n!at

pacienta te"nici de rela#are1

e#ercitii respiratorii inainte de

culcare. Asigur un mediu

ambiant1 linistitor fara zgomote

Sfatuiesc pacienta sa consume

o bautura calda inainte de

culcare ceai sau lapte3.

Pacienta prezintaun somn odi"nitor

ANE8A 3

Data unctiile !itale si !egetati!e E#aminari

de lab. si

paraclinice

ratament medicament

A P , Sca-

un

Diu-

reza

%5.06

2007

%(0;70

mm@g

b;min

(61

C+

20

r;min

% %000

ml -8.>F)000-

000 mmG

8.'F7600 mmG

SABA>'

% puf;zi spra:

Actiune-bron"odilatator.

9$'$$> tb.

(#%;zi per os Actiune

bron"odilatator.

@@S (00 mg $8.Actiune

antiinflamator1 steroid in criz

astmatice.

P,ED>$S'>

5 mg tb (#%;zi.

Actiune antiinflamator.

A9P$+$$>A

%6.06

2007

%(0;0

mm@g

5

b;min

(617

C+

%/

r;min

% %200

ml

@ - 8.>F)12-

515 ml;mmG8.'F).

mil;mmG

%7.06

2007

%25;70

mm@g

(

b;min

(617

C+

%/

r;min

% %000

ml@tc - 8.>F)0-

)% ?

8.'F)( ?

%.06

2007

%25;70

mm@g

0

b;min

(616

C+

%

r;min

% %200

ml@g" -8.>F%(-

%5 g;%00 ml

8.'F%(15 g;%00

ml

%/.062007

%25;0mm@g

0 b;min

(616C+

%r;min

% %200 ml

8S@ - 8.>F%-%0mm la % "

8.' F 5mm la %"

20.06

2007

%25;75

mm@g

2

b;min

(616

C+

%/

r;min

% %200

mllicemie

8.>F0-%20mg

?

8.'F/0mg ?


45/46

)#250 mg $9.

Actiune bactericid1 antibiotic

spectru larg.

,'9@EH$9

2%.06

2007

%(0;0

mm@g

0

b;min

(616

C+

%

r;min

% %200

ml

+reatinina -

8.>F016-%12 mg?

8.'F016 mg ?

3.2 CONCLU9II ASUPRA LUCRARII

$ngri&irea bolna!ului este o munca de mare raspundere care necesita cunostiite

profesionale profunde si calitatii morale deosebite.

9i-am ales astmul bronsic ca tema a lucrarii de diploma pentru faptul ca este o

afectiune e#treme de frec!enta1 intalnita atat la adulti cat si la copii1 cu debut laorice !arsta si indiferent de conditia sociala.

ucrarea e constituita din ( capitole

- primul capitol prezinta teoretic boala1 respecti!e unele aspecte legate de

etiologie1 simptomatologice1 patogenie si tratament


46/46

- al doilea capitol cuprinde ingri&irele bolna!ului cu astm bronsic acordate de

asistenta1 de la internare si pana la e#ternare1 cu asigurarea conditiilor de

spitalizare1 pozitia pacientului in pat1 urmarirea functiilor !itale si !egetati!e

asigurarea igienei corporale1 asigurarea unei alimentatii adec!ate si

e#aminarii specifice. +apitolul cuprinde de asemenea1 e#ternarea bolna!ului1

educatia sanitara si profila#ia bolii.

- al treilea capitol cuprinde ( cazuri de pacienti cu astm bronsic.

$n cele ( cazuri pe care le-am urmarit am obser!at ca aceasta afectiune este

rezultatul obstructiei bronsice acute care determina in anumite impre&urari1 aparitia

unei e#piratii tipice suieratoare1 ca un tiuit numit 4"eezing4. olna!ii se plang de

4lipsa de aer4 si se aseaza de obicei sezand1 pozitia ce le asigura respiratia.

+riza de astm bronsic constitue o urgenta medicala ma&ora care presupune

internarea pacientului in spital si acordarea de asistenta medicala de specialitate.

Bi)lio*+a,i&

1.4ratat de medicina interna4 !ol. $ 4olile aparatului respirator4 sub redactia

prof. ,adu Paun1coordinator prof. +onstantin Anastasiu

Editura 9edicala %/(

2.49edicina interna pentu cadre medii4 +orneliu orundel

Editura All1!ol. $$

3.Anatomia si fiziologia omului dr. ,o#ana 9aria Albu

Editura +orint

4.e"nici speciale de ingri&ire a bona!ilor1coordinator dr. eorgeta alta

Editura Didactica si Pedagogica ucuresti %/(

lucrare de diploma-astm bronsic.doc

Documents