Colegiul Tehnic de Transporturi şi Telecomunicaţii “ Ion I.C Brătianu”

ASAMBLARIPRIN

PRESARE

Profesor coordonator: Elev

Tehnician mecatronist2012

CUPRINS

ARGUMENT……………………………….…………………..3Introducere………………………………….…………………..4

Cap.1Asamblareaprin presare …………………………………..5

1.1 Aspecte generale…………………………………………….51.2.Asamblari prin încalzire sau racier………………………… 61.3.Asamblarea prin racirea piesei interioare…………………...71.4.Asamblari prin mandrinare ………………………………....91.5.Asamblari prin deformare ……………………………….....111.6. Asamblari prin rasfrângere ………………………………..121.7.Îmbinari prin falt……………………………………………131.8.Asamblari prin nervurare …………………………………..13

Cap.2.Avantajelesi dezavantajele operatiei de asamblare prin….14presare

2.1.Avantaje…………………………………………………….122.2.Dezavantaje…………………………………………………12

Cap.3. Caracteristicile mecanice si tehnologice ale materialel…15pieselor presateMasuri de tehnica a securitatii muncii ……………………….…16Bibliografie……………………………..……….……………..17

Argument

2

Majoritatea aparatelor, masinilor si instalatiilor se compun dintr-o serie depiese si subansambluri. In foarte multe cazuri, acestea trebuie sa se încadreze înanumite limite de abateri dimensionale, care tin atât de constructie,dar si demodul în care ele lucreaza împreuna.

Asamblarea este îmbinarea a doua sau mai multe piese definitiv prelucrateîntr-o anumita succesiune, astfel încât ele sa formeze un produs finit care sacorespunda din punct de vedere tehnic scopul pentru care a fost proiectat.

Procesul de asamblare reprezinta etapa finala a procesului tehnologic sieste executat în general în aceeasi întreprindere în care au fost executate piesele.

In situati speciale, asamblarea ( sau asamblarea partiala ) se face la loculde utilizare a produsului. Procesul tehnologic de asamblare cuprinde totalitateaoperatiilor de îmbinare a pieselor, verificare a pozitiei lor si receptia dupaasamblarea definitiva, având drept scop final obtinerea unui produs care sacorespunda în totalitatea activitatii pentru care a fost proiectat.

Operatia de asamblare reprezinta partea procesului tehnologic de montarecare se executa la acelasi loc de munca de catre un singur muncitor sau de oechipa de muncitori,pentru obtinerea unui subansamblu sau pentru reunirea maimultor subansambluri.

Operatia de asamblare este unitatea de baza folosita laplanificarea productiei, iar stabilirea corecta a duratei si succesiunii operatiilorare influenta directa asupra productivitati si pretul de cost pe produs. Faza deasamblare reprezinta partea de operatie care se executa la o îmbinare folosindaceleasi scule,dispozitive si instrumente de masurat ,aplicând aceeasi metoda delucru.

3

Mânuirea reprezinta miscarea executata de muncitor în timpul pregatirii operatiei de montare sau în timpul montarii. Pentru faze si operatii se realizeaza fise tehnologice în care sunt prevazute S.D.V. - urile, utilajele folosite, dar si inscriptiile de control.

Introducere

Asamblarile nedemontabile sunt asamblarile pentru a caror desfacere este necesara distrugerea partiala sau totala a organului de asamblare sau a pieselor componente.

Aceste asamblari au ca avantaje: costuri scazute, simplitatea operatiilor tehnologice, forma constructiva si gabaritul redus.

Asamblarile nedemontabile pot fi:

-asamblari nedemontabile fara organ de asamblare-asamblari la care este folosit un organ de asamblare

Asamblarea prin presare se obtine prin presarea a doua piese astfel încât între acestea sa apara forte de strângere care sa duca la blocarea miscarii lor de relative.

Asamblarea se poate face:

-prin presarea transversala-prin presarea longitudinala

Îmbinarile prin presare se executa în scopul asigurarii transmiterii unui cuplu Mt care solicita îmbinarea.

4

Cap.1Asamblarea prin presare1.1 Aspecte generale

Operatiile de presare se deosebesc dupa scopul prelucrarii, temperatura

metalului si mediul de aplicare a fortei.Dupa scopul prelucrarii, operatiile se împart în:

-operatii de taiere-operatii de deformare

Prelucrarea metalelor prin taiere are ca scop separarea partiala sau totala a unei parti din metalul prelucrat.

Prelucrarea metalelor prin deformare are ca scop modificarea formei initiale a metalului de prelucrat, masa acestuia ramânând practic constanta.

Dupa temperatura de prelucrare , operatiile de presare se împart în: -prelucrari la rece si prelucrari la cald

Prin prelucrarea la rece se întelege orice prelucrarea la o temperatura inferioara punctului de recristalizare a metalului, de obicei la temperatura ambianta.

Prin prelucrarea la cald se întelege orice prelucrare efectuata la o temperatura superioara punctului de recristalizare a metalului. Acest lucru este necesar atât pentru reducerea eforturilor de taiere si deformare, cât si pentru crearea conditiilor de deformare plastica a metalelor care în stare la rece nu se prelucreaza.

Dupa modul de aplicare a fortei, prelucrarea metalelor prin presare se împart în: prelucrari cu soc si fara soc.

Prelucrarile cu soc se realizeaza sub actiunea unui ciocan, iar cel fara soc sub actiunea unei prese.

Pentru ca îmbinarea sa corespunda din punct de vedere mecanic, este necesar ca momentul la care trebuie sa reziste îmbinarea, Mt sa fie mai mare sau cel putin egal cu momentul transmis de asamblare.Mt = kFr,

unde : k = coeficientul de siguranta k = 1,5…..2;

r = raza nominala a pieselor care se asambleaza5

Forta de presare dintre piesele asamblate este data de relatia:F = µ·p·d/p [daN]

unde µ - coeficientul de frecare dintre piesele asamblated – diametrul nominal al celor doua suprafete (cm)

1.2.Asamblari prin încalzire sau racire

Asamblarea prin încalzire. Se executa prin încalzirea piesei cuprinzatoare, ceea ce permite introducerea usoara a piesei cuprinse în alezajul sau, datorita fenomenului de dilatare.

Asamblare prin încalzire

Dupa prelucrare, la temperatura mediului ambiant, diametrul piesei interioare d1 este mai mare decât diametrul gaurii d. Dupa încalzirea piesei gaurite , diametrul acesteia devine mai mare decât diametrul arborelui si montajul devine posibil. La racire, datorita contractiei piesa exterioara va strânge piesa pe diametrul D.

Operatia poarta denumirea de frecare si este folosita la montajul 6

bandajului rotilor la vagoanele de cale ferata.Temperatura la care este încalzita piesa cuprinzatoare este data de

relatia: t = td + ta + ts (°C)

unde: td – temperatura necesara dilatarii alezajului pentru a obtine o anumita strângere S. Ea este data de relatia:

ta = S/x1 d1ta – temperatura mediului în care se lucreaza ts – temperatura de siguranta. Se tine seama ca piesa se raceste în timpul transportului de la locul de încalzire la locul de asamblare.

Valorile recomandate pentru coeficientul de dilatare termica liniara sunt urmatoarele:

Material Coeficient de dilatare [grd¯¹]Otel 12 · 10 Fonta 10,5 · 10 Bronzuri cu staniu 17 · 10 Alama 18 · 10 Aliaje de aluminiu 23 · 10

1.3.Asamblarea prin racirea piesei interioare

Metoda se aplica atunci când piesa cuprinzatoare este voluminoasa sau are o configuratie mai complexa. În aceste situatii, montajul se realizeaza prin racirea piesei cuprinse în instalatii speciale.Fenomenul care sta la baza procedeului este contractia piesei o data cu scaderea temperaturii.

7

Pentru calculul temperaturii de racire se folosesc aceleasi relatii ca la încalzirea pieselor cu deosebirea ca valoarea coeficientului de contractie la racire a , se va lua din tabelul de mai jos:Materialul Coeficientul de contractieOtel -8,5 · 10 Fonta -8,6 · 10 Bronz -14,2 · 10 Alama -16,7 · 10 Aliaje de aluminiu -18,6 · 10

Încalzirea pieselor se face în baie de apa, ulei mineral sau ulei de ricin. Baia este prevazuta cu o plasa de sârma pentru ca piesele încalzite sa nu intre în contact cu fundul baii sau cu elementele de încalzire.

În unele cazuri este mai convenabil ca încalzirea pieselor sa se faca folosind rezistente electrice sau prin inductie.

8

1.4.Asamblari prin mandrinare

Asamblarile prin mandrinare sunt folosite atunci când este necesar sa se asigure o buna etansare între piesele îmbinate.

Operatia se realizeaza prin largirea radiala a piesei cuprinse sau prin comprimarea piesei cuprinzatoare. Ea se realizeaza folosind dispozitive si scule specializate.

9

Operatia de mandrinare se poate executa manual sau mecanic.

Mandrinarea manuala se aplica de obicei tevilor cu pereti sau celor din alama sau cupru.

Mandrinarea mecanizata se aplica tevilor cu pereti grosi, folosindu-se un dispozitiv de mandrinare.

1.5.Asamblari prin deformare

Asamblarile prin deformare sunt realizate prin deformari remanente ale 10

uneia sau ale ambelor piese realizate prin apasare.

Asamblarile prin deformare sunt specifice industriei de aparate de masurat, industriei tehnice si de calculatoare.

Asamblari prin urechi.

Metoda consta în îndoirea sau rasucirea unor urechi în decuparile corespunzatoare piesei pereche. În acest fel, piesele sunt asigurate împotriva deplasarilor reciproce.

Deoarece la îmbinarile prin urechi asigurarea de forma este ceva mai slaba datorita elasticitatii materialului, se recomanda folosirea asamblarilor cu urechi rasucite.

1.6. Asamblari prin rasfrângere

11

Se mai numesc asamblari pe contur închis: permit îmbinarea a doua sau a

mai multor piese prin rasfrângerea marginilor uneia din piese peste cealalta.

La acest tip de asamblare asigurarea se realizeaza prin forma.

1.7.Îmbinari prin falt

Se deosebesc de îmbinarile prin rasfrângere prin faptul ca ambele piese se

12

îndoaie la locul de asamblare.

1.8.Asamblari prin nervurare

Se realizeaza prin îmbinarea unei nervuri pe una sau pe ambele piese

asamblate. Caracteristic este faptul ca aceasta metoda de asamblare nu poate fi aplicata decât pentru piesele executate din metale moi.

Cap.2.Avantajele si dezavantajele operatiei de asamblare prinpresare

13

2.1.Avantaje:

-obtinerea unei productivitati mari, deci a unui cost redus, utilajul necesar presarii fiind de mare randament-posibilitatea de a folosi muncitori cu calificare inferioara, deoarece deservirea pieselor este simpla.-obtinerea unor piese cu un înalt grad de precizie, ceea ce asigura interschimbabilitatea acestora în ansamblele în care sunt montate-pierderi mici de material, realizate printr-o elaborare corecta a proceselor tehnologice-conditii favorabile pentru mecanizarea si automatizarea proceselor de productie-îmbunatatirea proprietatilor tehnologice a metalelor prin presare.

2.2.Dezavantaje

-operatia necesita o pregatire a fabricatiei mai costisitoare decât alte procedee tehnologice, devenind astfel necesara la productia de serie mica sau mijlocie.-operatiile de presare la rece pot fi aplicate atât metalelor feroase (otel carbon obisnuit, otel carbon de calitate, otel aliat) cât si metalelor neferoase (cupru, alama, aluminiu, etc.) cu conditia ca acestea sa se poata prelucra usor si sa aiba si proprietatile impuse de piesa finita.

Cap.3 Caracteristicile mecanicesi tehnologice ale materialelor pieselor presate

14

Pentru a putea alege materialul corespunzator unui proces tehnologic de

presare este nevoie sa se determine proprietatile mecanice si tehnologice ale materialului. Proprietatile mecanice ale materialului care determina capacitatea de deformare sunt:

-rezistenta la rupere-rezistenta la curgere-alungirea-gâtuirea

Aceste marimi se determina prin ruperea unei epruvete, supusa unei

15

sarcini progresive de tractiune, aplicate în sensul longitudinal al ei.

Masuri de tehnica a securitatii muncii

La operatiile de presare se întâmpla cele mai frecvente accidente, care

constituie în general în prinderea mâinii muncitorului între ponsorul si inelul matritei si mai rar între partile rotative ale masinii.

Aceste accidente se datoreaza urmatoarelor cauze:

-pornirea neasteptata a masinii datorita actionarii din greseala a manetei sau a pedalei de pornire-introducerea sau scoaterea piesei în timp ce se prelucreaza-pornirea piesei de catre conducatorul masinii, fara a se asigura daca ajutorul sau a scos mâinile de sub berbec.

Pentru prevenirea pornirii neasteptate, pedala trebuie prevazuta cu aparatoare laterala si superioara.

Pentru a evita eventualele accidente presele sunt prevazute cu dubla actiune, astfel încât muncitorul sa fie ocupat cu ambele mâini atunci când porneste masina.

La operatiile de taiere se utilizeaza manusi de protectie.

16

Bibliografie

1.Constantinescu D. Cretu, M. Tehnologia constructiilor metalice, Editura

didactica si pedagogica Bucuresti 1966.

3.Gheorghe I. si colaborator, Utilajul si tehnologia meseriei – tehnologia

asamblarilor si montajul manual editura didactica si pedagogica Bucuresti

1922.

4. N.Atanariu, Gheorghe Zgura si altii, Tehnologia prelucrarii metalelor

E.D.P. Bucuresti 1978

5.Vasile Popescu si altii – Utilajul si tehnologia meseriei prelucrarilor în

sectoarele calde E.D.P., Bucuresti 1993.

17