Lucrrile Conferinei Sptmna european a securitii i sntii n muncVaslui, 25-26 octombrie 2007

CUPRINS1. Morbiditatea prin afeciuni osteo-musculo-scheletice ntr-o clinic de medicina muncii .. 4

2. Caracteristicile locurilor de munca din punct de vedere ergonomic privind riscurile producerii afectiunilor dorso lombare in activitatea de constructii ............................................ 9 3. 4. 5. 6. Noi meserii, alte afeciuni i multe ... dureri n cot ........................................................... 16 Suferine musculo-scheletice ale operatorilor la videoterminal ........................................ 20 Reducerea efortului n activitile de manipulare i depozitare a materialelor ................. 24 Reducerea efortului static n domeniul confeciilor textile ............................................... 31

7. Reducerea afeciunilor muscolo-scheletice prin prevenirea riscurilor, informarea i contientizarea lucrtorilor ....................................................................................................... 35 8. Rolul ergonomiei in prevenirea afeciunilor muscolo- scheletice ..................................... 42 9. Manipularea manual i afeciunile musculo-scheletice n activitile de asisten medical i social .................................................................................................................... 48 10. Prevenirea afectiunilor musco-scheletale, prin utilizarea de dispozitive auxiliare in activitatea instalatorilor ............................................................................................................ 52 11. Munca de birou i afeciunile musculo-scheletale............................................................. 58 12. Afeciunile musculo-scheletice la care pot conduce activitile de recondiionare a suprafeelor pieselor i subansamblelor echipamentelor tehnice supuse intens uzrii ............. 67 13. Afeciuni musculo-scheletale care apar n activitatea de reparare a elementelor cuplajelor 72 14. Probleme specifice ale afectiunilor musculo- scheletale pentru lucratorii din sectorul constructiilor ............................................................................................................................. 77 15. Incidena afeciunilor musculo-scheletale n activitatea de construcii ............................ 81 16. Afeciuni musculoscheletice profesionale n domeniul stomatologic ............................... 92 17. Afeciunile musculo-scheletice i munca la videoterminale ........................................... 107 18. Jumtate de secol de la semnarea primelor tratate europene ........................................... 113 19. Rolul inspectorului de munc n reducerea afeciunilor musculo-scheletice la locul de munc ................................................................................................................................ 122 20. Manipularea manual a maselor (mmm) la depozitarea i transvazarea agenilor chimici periculoi (acp) - Exemple de bun practic .......................................................................... 127 21. Pozitia corpului uman in timpul muncii si solicitarile musculo-scheletare..................... 135 22. Pericolele si riscurile asociate cu manipularea manual a maselor la locul de munc .... 141 23. Riscurile de producere a afectiunilor musculo scheletale in activitatea de prelucrare a lemnului .................................................................................................................................. 145 24. Respectarea legislaiei de securitate i sntate n munc, baza a prevenirii afeciunilor musculo-scheletice ................................................................................................................. 149 25. Munca la videoterminal si afectiunile musculo-scheletice.............................................. 157 2

26. Spondiloza si discopatiile profesionale - masuri de profilaxie ........................................ 161 27. Aplicarea principiilor ergonomice n evaluarea locurilor de munc din unitile de reparaii aparataj electric n vederea prevenirii afeciunilor musculo-scheletice (AMS) ....... 166 28. Reglementri juridice interne si internationale privind afeciunile aparatului locomotor 172 29. Meninerea n munc, reabilitarea i reintegrarea profesional a lucrtorilor cu handicap urmare producerii unor afeciuni ale sistemului musculo-scheletic ....................................... 184 30. Msuri preventive i terapeutice in lombalgiile profesionale.......................................... 190 31. Solicitri vertebro-posturale n profesiile medicale ........................................................ 198 32. Probleme specifice ale afeciunilor musculo-scheletare (ams ) la nivelul Serviciului de Ambulan Judeean Vaslui .................................................................................................... 206 33. Suprasolicitrile osteo-musculare ntlnite la electricienii ce ii desfoar activitatea n instalaiile de distribuie a energiei electrice .......................................................................... 214 34. Reducerea afeciunilor musculo-scheletice prin prevenirea riscurilor, educaie i contientizare .......................................................................................................................... 219 35. Respectarea legislaiei n domeniul securitii i sntii n munc, a instruciunilor proprii de manipulare a maselor, pentru evitarea afeciunilor musculo-scheletale ................ 224 36. Poziia corpului n timpul activitii ................................................................................ 228 37. Parini! Profesori! Angajai! Angajatori! Atenie la afeciuni datorate solicitrilor repetitive. ................................................................................................................................ 232 38. Afeciunile aparatului locomotor - o gam extins de probleme de sntate .................. 237 39. Afeciunile musculo-scheletice, condiiile de munc i managementul ergonomiei ...... 245 40. Mai mult = Mai bine ? .............................................................................................. 254

3

1. MORBIDITATEA PRIN AFECIUNI OSTEO-MUSCULOSCHELETICE NTR-O CLINIC DE MEDICINA MUNCIIBrndua Constantin1, Veronica Oprea1, Doina Ivanovici2, Corina Papaghiuc1, Maria Popa1 1 - Clinica medicina Muncii Spitalul Clinic de Recuperare Iai 2 - ASP IaiRezumat: Scop: evaluarea bolilor prin suprasolicitare osteo-musculo-articular ntr-o clinic de medicina muncii. Material i metod: pacienii spitalizai n clinic n perioada 2003-2007, provenii din locuri de munc cu variate caracteristici i suprasolicitri ocupaionale. Materialele informative din care am extras datele necesare studiului au fost: fiele de observaie clinic, copiile dup cartea de munc i fiele de expunere la riscuri profesionale, biletele de trimitere. Prelucrarea statistic a datelor primare a permis evaluarea morbiditii spitalizate (32%) i incidenei (58%) afeciunilor osteo-musculo-scheletice, semnalizate ulterior ca boal profesional (20%) sau considerate boli cu factor profesional. Corelaia cu profesia, vechimea profesional a expunerii, vrsta i solicitrile locului de munc au condus la obinerea unor informaii utile n conturarea profilului polimorf etiopatogenic, fr de care managementul recuperator al afeciunilor OMA nu este posibil. Studiul atenioneaz asupra deficienelor existente n supravegherea lucrtorilor care presteaz munc cu suprasolicitarea OMA; exist mari bree n inerea corect a evidenelor bolilor profeisonale, multe cazuri semnalizate din clinic prin completarea BP1 nu se regsesc n registrele ASP-urilor. Din acest punct de vedere, autorii susin necesitatea muncii n echip multidisciplinar, serviciul de medicina muncii din ASP, clinica de medicina muncii, ITM, institutul de medicina muncii, serviciul de psihologie. serviciile de ergonomie, toxicologie, economico-administrative. Cuvinte cheie: afeciuni osteo-musculo-articulare, boal legat de profesiune, boal profesional, morbiditate spitalizat, medicina muncii

Scop: evaluarea bolilor prin suprasolicitare osteo-musculo-articular ntr-o clinic de medicina muncii. Material i metod: pacienii spitalizai n clinic n perioada 2003-2007, provenii din locuri de munc cu variate caracteristici i suprasolicitri ocupaionale. Materialele informative din care am extras datele au fost: fiele de observaie clinic (din care anamneza profesional are un rol hotrtor n conturarea diagnosticului), copiile dup cartea de munc i fiele de expunere la riscuri profesionale, biletele de trimitere. Prelucrarea statistic a datelor primare a permis evaluarea morbiditii spitalizate i incidenei afeciunilor osteo-musculoscheletice, semnalizate ulterior ca boal profesional sau considerate boli cu factor profesional. Corelaia cu vechimea expunerii, profesia, vrsta i solicitrile locului de munc au condus la obinerea unor informaii utile n conturarea codului etiopatogenic i a posibilitilor de tratament tehnico-oragnizatoric i medical. Rezultate i discuii: 1/3 din totalul pacienilor spitalizai n clinic au fost diagnosticate cu afeciuni osteo-musculo-articulare. Morbiditatea spitalizat reprezint 32% (tab.1), ocupnd un loc important dup afeciunile respiratorii, neurologice i cardiovasculare. Pentru 881 pacieni, factorul profesional a fost considerat ca factor contribuitor; 221 pacieni au fost declarai cu boal profesional, cazurile noi de boli osteo-musculo-articulare avnd o inciden de 36%. Tabel 1. Centralizarea rezultatelor privind morbiditatea prin afeciuni osteo-musculoarticulare: Nr. % Morbiditatea spitalizat OMA 1 102 32 Afeciuni OMA legate de profesie 881 80 Afeciuni OMA declarate BP 221 20 4

Incidena afeciunilor OMA

642

36

Am constatat deficiene n evidena bolilor profesionale n teritoriu, multe cazuri semnalizate de BP1 (aproximativ 58%) nu se regsesc n registrul BP2. n diagnosticul bolilor legate de profesie i chiar a celor profesionale exist dificulti deoarece patologia conjug numeroase cauze (factorii non-profesionali i de predispoziie individual adugndu-se solicitrilor profesionale n proporii variate de la un subiect la altul). De asemenea nu exist ghiduri de diagnostic standardizate care s permit tranant hotrri decizionale cu recunoatere legislativ. Comunicarea real dintre serviciile de medicina muncii (clinic-ASP) pentru municipiul Iai a permis cunoaterea situaiei reale privind bolile profesionale prin suprasolicitare OMA, tabelul 2. Tabel 2. Afeciunile OMA declarate n perioada 2001-2007 DiagnosticulSindrom de canal carpian bilateral profesional Sindrom de canal carpian bilateral profesional Sindrom de canal carpian bilateral profesional Sindrom de canal carpian stng profesional Sindrom de canal carpian bilateral profesional

Sindrom de canal carpian (7 cazuri)

Vechime Profesia (ani) Turntor-formator 9 Modelator 27 Lctu 21 forjor 22 Operator chimist 31 13 24 45 4 11 7 10 11 11 5 5 13 45 12 11 13 11 22 29 28 14 14 5

Tendinite i tenosinovite (6 cazuri)

Epicondilite (4 cazuri) Epitrohleite (3 cazuri) Chist sinovial (2 cazuri) PSH (1 caz) Boal artrozic (5 cazuri) Total:27 cazuri

(ambalator) Sindrom de canal carpian bilateral profesional Stivuitorist moto Sindrom de canal carpian bilateral profesional Operator chimist Tendinopatie de spinos dreapt profesional Instrumentist vioar Tendinopatie de supraspinos i tenosinovit Operator xerox bilateral profesional Tendinopatie de supraspinos i tenosinovit Operator calculator bilateral profesional Tendinopatie de supraspinos i tenosinovit Magazioner bilateral profesional Tendinopatie de supraspinos drept Operator xerox profesional Tenosinovit bilateral profesional sticlar Epicondilit bilateral profesional Instrumentist violoncel Epicondilit bilateral profesional Instrumentist violoncel Epicondilit epitrohlet stng profesional Instrumentist vioar Epicondilit stng profesional Instrumentist violoncel Epitrohleit stng profesional Epitrohleit dreapt profesional Epitrohleit bilateral profesional Chist sinovial pumn drept profesional Chist sinovial pumn stng profesional Periartrit scapulohumeral dreapt profesional Boal artrozic prin solicitare osteo-articular profesional Boal artrozic efort fizic intens Boal artrozic profesional Boal artrozic profesional Instrumentist vioar legtor legtor Instrumentist violoncel Instrumentist violoncel Tehnician mainist Zidar-amotor Strungar Turntor-formator Turntor-formator

Vrsta la depistare a fost cuprins ntre 40 i 59 ani (77%), iar vechimea expunerii ntre 20 i 29 ani (50%); cei cu peste 30 ani vechime deinnd un procent semnificativ (20%); 15% reprezint procentul depistrilor precoce ale celor expui suprasolicitrilor osteomusculo-articulare, ca rezultat al studiilor de cercetare n teritoriu, efectuate de colectivul clinicii (vechimea expunerii aproximativ 4 ani). Patologia OMA diagnosticat n clinic (grafic 1) a relevat predominana afeciunilor prin suprasolicitarea membrelor superioare - 43% (sindrom de canal carpian, epicondilite, epitrohleite, periartrite scapulohumerale, afeciuni Dupuytren), secondate de afeciunile coloanei vertebrale - 32% (spondilodiscartroze lombo-dorso-cervicale), de cele ale membrelor inferioare - 17% (gonartroze, coxartroze) i de boal artrozic de efort - 8%. Profesiunile frecvent interesate provin din industria textil, industria sticlei, industria constructoare de maini, industria minier, panificaie, alte sectoare socio-administrative.Boala artrozic de efort; 18% Suprasolicitare a membrelor superioare; 43%

Afeciuni ale membrului inferior; 17%

Afeciuni ale coloanei vertebrale; 32%

Au fost depistate ntr-un numr redus (3%) afeciunile osteo-musculo-articulare la personalul medical, la desenatorii tehnici, persoanele implicate n activiti de birotic, agricultori reprezentate de: sindromul de canal carpian, dorsolombalgii cronice cu frecvente acutizri, pertiatrite scapulo-humerale, tendinite, tenosinovite. Incidena acestor cazuri nu este real, deoarece n teritoriu, prin natura solicitrilor profesionale, pot fi afectai numeroi lucrtori. Exist o corelaie statistic semnificativ ntre vrst, vechimea expunerii i profesiune. Vechimea mare n munc (n medie 242,1 ani) este un argument decisiv n instalarea suferinelor osteo-musculo-articulare. Anamneza profesional are un rol fundamental n stabilirea i cuantificarea noxelor de la locul de munc, n general i a celor prin solicitare OMA, n particular. Se impune o abordare ergonomic complet n ceea ce privete deservirea locurilor de munc i a meseriilor, obiectivarea solicitrilor biomecanice pentru a stabili corect relaiile etiopatogenice (rolul factorilor de risc individual i a celor profesionali cu ncercare de clasificare pe ordine de risc), dar ce este foarte important const n aplicarea unui management terapeutic i recuperator, incluznd i msurile profesionale aplicabile direct la locul de munc. Exemplificm prin prezentarea unor profesiuni cu solicitri biomecanice i posturale corespunztoare (tab.2). 6

Tabel 2. Solicitrile biomecanice i posturale Profesiune Solicitrile biomecanice i posturale lefuitor produse din sticl - cicluri repetitive de preluare-depunere a produsului de pe Diagnostic: sindrom de canal band cu repetiia micrilor de relaie a produsului carpian bilateral profesional (aprox. 5 rot/min) interesnd segmentul mn-antebraEpicondilit bilateral cot profesional - aezarea i susinerea n for a produselor (prehensiune Dorsolombalgie cronic cu bimanual n for, vitez, precizie i vibraii ax mn-bra factor profesional contribuitor - verificarea corectitudinii lefuirii prin poziia pe suprafaa orizontal dup cltire n ap rece (factor de risc cumulativ) - poziia de lucru obligatoriu ortostatic cu unghiul cerviconucal depind frecvent 20o funcie de nlimea subiectului - solicitri vicioase posturale (rotaie, anteflexie) interesnd mai ales axul coloanei cervico-dorsolomabre Observaii: - vechimea expunerii: 36 ani - necesitatea instituirii terapiei medicale de recuperare - msuri tehnico-administrative la locul de munc - postur vicioas prelungit eznd cu compresia Confecioner (atelier coapsei drepte pe marginea scaunului non-reglabil confecii) Diagnostic: - piciorul drept n semiflexie cu micri repetitive de Epicondilit i epitrohleit flexie-extensie pentru antrenarea pedalei cu interesare profesional frecvent a genunchiului Gonartroz bilateral cu factor - micri repetitive ale membrelor superioare profeisonal interesnd frecvent articulaia-umr-cot-pumn Sindrom de tensiune cervical bilateral Dorsolombalgie cronic cu - anteflexia prelungit a trunchiului i secundar flexia factor profesional coloanei cervicale - ortostatism cu interesare segmentar i repetitiv a trunchiului i membrelor superioare (prehensiune i efort al minilor la croitori). Obs. - Vechimea expunerii: 28 ani - Traumatismul genunchiului stng - Tulburri de metabolism - postura de lucru aezat (scaun non-reglabil, absena Funcionar birou Diagnostic: sprijinului dorsal) solicit musculatura cervicoTendinopatie bilateral toracal i lombar articulaiei pumnului - micri repetitive bimanuale cu posturi angulare profesional (flexie-extensie > 45o) non-fiziologici Sindrom de tensiune cervical - lucru n ritm rapid n condiiile n care mobilierul i de defileu toraco-brahial cu (masa de lucru, scaunul, tastatura ecranul) cu factor profesional corespunde din punct ergonomic la dimensiunile i Lombosciatalgie stng constituia ocupantului vertebrogen cu factor Observaie: profesional - vrsta: 45 ani, - vechimea expunerii: 23 ani - obezitate gr.II - hipertensiv 7

Concluzii

cu antecedente de discopatie lombar

Studiul relev o frecven crescut a tulburrilor OMA, majoritatea cazurilor fiind depistate tardiv, vrst > 40 ani, vechimea expunerii > 25 ani i la care deficitul funcional instalat presupune un complex de msuri nu numai medicale, ct mai ales tehnicoadministrative i profesionale (reamenajarea ergonomic a postului de munc, schimbarea locului de munc, introducerea timpilor recuperatori adecvai, educaia micrii economicoase). Un program managerial de calitate i eficien pentru sntatea i securitatea lucrtorului se impune i necesit munca n echip multidisciplinar (angajator, angajat, serviciul de medicina muncii i inspecia muncii, serviciul de ergonomie i psihologie etc.)Bibliografie selectiv 1. Niculescu Toma, Adriana Todea, Anca Pavel, Boli profesionale i boli legate de profesiune prin suprasolicitarea aparatului musculo-osteo-articular, Rev. Rom. de Med. Muncii, 2000, vol.50, nr.3, pg.1287-1292. Oprea Veronica, Tez de doctorat: Aspecte clinico-epidemiologice ale patologiei profesionale musculo-osteo-articulare a membrelor superioare, Iai, 2002. Travail et Securite: Dossier ergonomie, 1993, nr.518. Agenia European pentru Sntate i Securitate n Munc. Monitorul oficial al Romniei nr.332/17.05.2007.

2. 3. 4. 5.

8

2. CARACTERISTICILE LOCURILOR DE MUNCA DIN PUNCT DE VEDERE ERGONOMIC PRIVIND RISCURILE PRODUCERII AFECTIUNILOR DORSO LOMBARE IN ACTIVITATEA DE CONSTRUCTIIANDREI IOAN, COTUMBEANU MARGARETA, TARAS MIRENA ITM BacuRezumat Omul este masura tuturor lucrurilor spunea Protagoras, protejarea fortei de munca indiferent de reglementarile legale , trebuie sa fie considerat drept principiu de baza in activitatea firmei si un obiectiv la fel de important ca si profitul.

Ergonomia locului de munca. Ce se intelege prin ergonomie ? Termenul Ergonomie (gr. ergon - munc i nomos - lege) a fost propus n 1949 de ctre Murrel, prin el nelegndu-se, ntr-o definiie extins, gruparea tiinelor biologicomedicale, psihologico-sociale i tehnice, n vederea cercetrii relaiilor i posibilitilor de adaptare optim reciproc, n condiii date, att a omului la munca sa ct i a muncii la om, n scopul creterii eficienei tehnico-economice, a optimizrii condiiilor satisfaciei, motivaiei i rezultatelor muncii, concomitent cu meninerea strii de sntate i favorizarea dezvoltrii personalitii. Conform definitiei Asociatiei internationale de Ergonomie (IEA, International Ergonomics Association), adoptata in august 2000, ergonomia este disciplina stiintifica preocupata de intelegerea interactiunii dintre factorul uman si alte elemente ale sistemului de munca si profesia care aplica principiile teoretice ,informatiile si metodele organizationale in vederea optimizarii bunastarii umane si a performntelor sistemului in general . Ramurile principale ale ergonomiei sunt : ergonomia fizica, ergonomia cognitiva si ergonomia organizationala.

Ergonomia este aadar o tiin complex care sintetizeaz anumite principii ale unor tiine precum: tiinele medicale, economice, tehnice, antropometrie, psihologia muncii, sociologia muncii n scopul aplicrii acestora la proiectarea echipamentelor, a uneltelor, a mobilierului i la gsirea tuturor msurilor care s duc la mbuntirea condiiilor de munc, precum i la formarea executanilor. Cu toate acestea, ergonomia nu trebuie confundat cu 9

nici una dintre tiinele care o compun. Nici una nu poate revendica ergonomia ca apendice al su, dup cum arta M. De Montmollin.

Studiul

factorilor de solicitare a omului

Ergonomia ofer un mod special de gndire despre oameni la munc sau joc, plasnd persoana (utilizatorul) n centrul interesului. De asemenea, ia n considerare interaciunile diverse ntre utilizator, sarcinile pe care le execut i mediul mai larg n care i desfoar activitatea. Acest mediu include echipamentul folosit, caracteristicile ambianei fizice i contextul social

Obiectul de studiu al ergonomiei l constituie organizarea activitii umane n procesul muncii prin optimizarea relaiei din sistemul om-main-mediu, avnd drept scop creterea eficienei tehnico-economice, optimizarea condiiilor satisfaciei, motivaiei i rezultatele muncii, concomitent cu meninerea bunei stri fiziologice i favorizarea dezvoltrii personalitii. ns aceast optimizare, n special cea a relaiei om-main-mediu, necesit ndeplinirea urmtoarelor condiii: - orientarea i selecia riguroas a factorului uman; - reorientarea profesional; 10

- proiectarea echipamentelor n concordan cu posibilitile umane; - crearea unei ambiane care s asigure securitate i confort; - repartizarea raional a sarcinilor; - economia energetic a organismului uman. Factori ai ambianei de munc in constructii:

Factori fizici

microclimatul: temperatura, umiditatea, curenii de aer, radiaiile calorice; hiper/hipobarismul - presiunea atmosferic; zgomotul; iluminatul; vibraiile; ultrasunetele; radiaiile infraroii, luminoase, ultraviolete. Factori pozitivi consideraia colaborarea interesul buna dispoziie variaia ordinea Factori negativi desconsideraia necolaborarea dezinteresul monotonia dezorientarea

Factori de ambian psihologic

Repausul Durata zilei de munc Practica i antrenamentul Vrsta

ealonarea pauzelor durata timpului de odihn relaxarea Nu mai mare de 8 ore gradul de instruire profesionala si gradul de cunoastere a modului de aplicare al securitatii si sanatatii in munca. Contribuie la rapiditatea gandirii si a miscarii

Microclimatul Microclimatul constituie o grup a factorilor fizici din zonele de lucru, din care fac parte: temperatura ambiental - radiaiile suprafeelor nconjurtoare, determinate mai ales de natura proceselor tehnologice i temperatura aerului; umiditatea - prin vapori de ap, aburi, aerisirea; micarea aerului - datorat circulaiei diferitelor volume de aer cauzat de nclzirea inegal. radiaii calorice - unde electromagnetice de propagare a unor particule (cuante Temperatura ambiental Temperatura este un factor al ambianei, cu efecte asupra strii de sntate, efortului i rezultatelor muncii executanilor. Devenim contieni de temperatura mediului n momentul 11

cnd avem senzaia de frig sau cald, care se declaneaz datorit dezechilibrului dintre condiiile termice ale mediului i cele ale corpului nostru. Realizarea unei ambiane termice corespunztoare unei bunstri fiziologice a organismului (temperatura subiectiv) se bazeaz pe un echilibru stabil ntre temperatura i umiditatea mediului

Factori caracteristici locului de munca In activitatea de constructii procesele de munca in toate posturile de munca necesita o grija deosebita vizand pozitiile ergonomice ale lucratorilor. Datorita ingnorantei atat a angajatorilor care nu acorda atentia cuvenita securitatii si sanatatii lucratorilor, cat si a acestora, in urma unei statistici la nivel european s-a constatat ca numarul de lucratori care prezinta afectiuni datorate nerespectarii principiilor ergonomice la locul de munca.este in crestere. Statistic numarul de lucratori din sectorul constructii cu probleme ale aparatului locomotor, respectiv afectiuni dorso-lombare este in continua crestere. Datorita tehnologiilor de lucru in anumite posturi de munca din constructii, lucratorii sunt predispusi la afectiuni dorso lombare.Spre exemplu postul de munca zidarfaiantar,dulgher, fierar betonist, betonist implica atat pozitii incomode de lucru cat si folosirea bratelor si spatelui pentru manipulat, carat, tras sau impins diferite mase. Sarcina de munca Riscul apariiei unor afeciuni dorso-lombare crete dac : Coloana vertebrala este foarte solicitata prin pozitii ce nu corespund din punct de vedere ergonomic, respectiv inclinare la 90 grade timp indelungat, statul in vine micri de trunchi aplecat i rsucit, brae ridicate, ncheieturi ale minilor rsucite, prea ntinse ; manipulari ale greutatilor cu periodicitate mare. Mediul de munc Mediului de munc concura la creterea riscului apariiei unor afeciuni dorso-lombare : Spatiu incomod pentru operaiile necesare efectuarii sarcinii de munca ; Lucrul in spatii inguste, sau la inaltime unde procesul de miscare este periculos pentru efectuarea unor tehnologii de lucru ce necesita efort fizic mare. Temperatura ridicat poate produce oboseala lucrtorilor. Temperatura sczut poate determina incetinirea procesului de productie . Neadaptarea tehnologiei la conditiile antropometrice ale executantului 12

Alti factori de risc La aparitia afectiunilor dorso lombare in activitatea de constructii concura si alti factori de risc cum ar fi : Minimum de experienta in domeniul constructiilor , lipsa instruirii de securitate si sanatate necunoasterea proceselor tehnologice unde riscurile aparitiei acestor afectiuni este maxim ; Vrsta cu cat varsta este mai avansata cu atat riscul aparitiei afectiunilor dorsolombare creste Caracteristicile antropometrice ale executantilor. ; Stari fiziologice anterioare de afectiuni dorso lombare. Care sunt efectele producerii acestor afectiuni functie de sarcinile de munca ? Stresul poate avea numeroase repercursiuni asupra corpului si a mintii . Starea tensionata a muschilor spatelui duce la cresterea presiunii asupra discurilor intervertebrale , avand efect negativ asupra conditiei acestora. Afectiuni ale sistemului nervos in special la lucratorii din posturile de munca care necesita statul inclinat la 90 grade perioade indelungate de timp. Un alt aspect din activitatii de constructii care trebuie luat in calcul este si manipularea manual a maselor care reprezint oricare dintre urmtoarele activiti desfurate de ctre unul sau mai muli lucrtori : ridicarea, susinerea, aezarea, mpingerea, tragerea, purtarea sau deplasarea unei mase . In Comunitatea Europeana, procentul lucrtorilor care declar c efectueaz operaii de purtare sau deplasare a maselor grele,si care reclama afectiunile dorso lombare rmnein continuare foarte ridicat 38%.Afectiunea aparatului locomotor mai exact afectiunile dorso lombare este tipul de afectiune cel mai des intalnit, legat de munca. Problemele ridicate de aceste afectiuni dorso lombare si in constructii ca si in alte domenii de activitate implica anumite situatii vizand in primul rand sanatatea lucratorului apoi implicarea firmei in ceea ce priveste productivitatea (mensana in corpore sana). Lucratorii suferind de aceste afectiuni au nevoie de timp de refacere sau unii chiar de pensionare, fapt ce se oglindeste in productivitatea firmei , nemaipunand in discutie cheltuielile suportate de firma pentru concedii medicale, de intreruperi de activitate precum si de stres facto de risc despre care discutam anterior Aceste probleme referitoare la sanatatea lucratorilor au fost luate in discutie de catre forurile Comunitatii Europene ducandu-se o campanie de implementare a politicii de avertizare si aplicare a sistemmelor ergonomice la posturile de munca atat in constructii cat si in alte domenii de activitate. Obiectivele acestei campanii sunt : O mai buna constientizare in randul angajatilor si angajatorilor privind riscurile legate de manipularea mannuala a maselor si masurile de prevenire a acestora. Promovarea unei schimbari culturale cu privire la abordarea riscurilor legate de manipularea manuala, prin atacarea problemelor la sursa in locul concentrarii asupra modului in care se lucreaza. Prevederile legislaiei din europa i romnia privind manipularea manual a maselor Directiva european 90/269/CEE stabileste cerintele minime de securitate si sanatate pentru manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri pentru lucratori, in special de afectiuni dorso lombare. Ceritele altor directive, standarde si ghiduri europene, impreuna cu prevederile fiecarui stat membru pot fi, de asemenea relevante pentru prevenirea problemelor de sanatate cauzate de manipularea manuala a maselor la locul de munca. 13

n Romania, alinierea la legislatia european privind securitatea i sntatea la locurile de munc, s-a realizat ncepnd cu 01.10.2006, prin Legea securitii i sntii n munc 319/2006, respectiv HG 1051/2006 privind cerinele minime de securitate i sntate pentru manipularea manual a maselor care prezint riscuri pentru lucrtori, n special de afeciuni dorsolombare. n contextul acestei legislaii, angajatorii sunt obligai s evalueze riscurile pentru securitate si sntate la care sunt expui lucrtorii. In vederea realizrii unei evaluri eficiente a riscurilor, se pot parcurge urmtoarele etape simple: Identificarea pericolelor care pot provoca accidente de munc sau imbolnviri profesionale; Identificarea persoanelor care pot fi vtmate i modul n care se poate produce vtmarea; Evaluarea propriuzis a riscurilor de accidentare i imbolnvire profesional Stabilirea msurilor necesare eliminrii sau diminurii riscurilor de accidentare i imbolnvire profesional Monitorizarea riscurilor i reevaluarea acestora la schimbarea mediului de munc sau proceselor tehnologice n urma evalurii riscurilor de accidentare i mbolnvire profesiona se pot lua msuri eficiente de prevenire prin eliminarea sau cel putin reducerea riscurilor asociate manipularii manuale a maselor. Se recomand respectarea urmatoarelor msuri de prevenire: Eliminarea: se ia in considerare posibilitatea evitarii manipularii manuale a maselor, de exemplu utilizand echipamente de manipulare electrice sau mecanice asemenea transportoarelor sau stivuitoarelor; Masuri tehnice: daca manipularea manuala nu poate fi evitata, trebuie luata in considerare utilizarea unor dispozitive de ajutor, ca elevatoarelor, carucioarelor Masuri organizatorice: alternarea activitatilor si introducerea de pause suficient de lungi. Trebuie luate in considerare doar daca eliminarea sau reducerea riscurilor asociate manipularii manuale a maselor nu este posibila ; Furnizarea de informatii privind: riscurile si efectele negative pe care le are manipularea manuala a maselor asupra sanatatii coroborat cu instruirea in vederea utilizarii echipamentelor si a tehnivcilor corecte de manipulare. Exemplu de bune practici la manipularea manual a maselor n cazul n care manipularea manual a maselor nu poate fi evitat, trebuiesc adoptate tehnicile corecte de manipulare la : Ridicare Inainte de a ridica o masa, lucrtorul se va pregati si va planifica sarcina de munca. Acesta se va asigura ca : Stie unde trebuie sa mearg ; Spatiul in care urmeaza sa fac operatia de manipulare este liber de orice fel de obstacol ; Are o buna prindere a masei ; Mainile sale, masa si dispozitivele de prindere, de orice fel nu sunt alunecoase; Daca execut operatia de ridicare impreuna cu inca o persoana, trebuie executata operatia in acelasi timp.. La ridicarea unei mase trebuie sa se aplice urmatoarea tehnica :

14

Picioarele trebuiesc poziionate in jurul masei, cu trunchiul aplecat deasupra acesteia (daca acest lucru nu este posibil, lucrtorul trebuie sa incerce sa se apropie cat mai mult posibil de masa). La ridicare, lucrtorul va sprijini toata greutatea in muschii picioarelor ; Spatele trebuie inut drept Masa trebuie trasa cat mai aproape posibil de propriul corp; Masa se ridica si se poarta cu bratele intinse indreptate in jos.

Tehnici corecte de mnipulare

Bibliografie: 1. http-ew2007.osha.europa.eu-campaignmaterials-infopack 2. HG 1051/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatatate pentru manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri pentru lucratori, in special de afectiuni dorsolombare 3. Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006. 4. HG 1425/2006- Norme Metodologice de aplicare a prevederilor legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006. 5. Ergonomia muncii manual Universitatea Lucian Blaga Sibiu

15

3. NOI MESERII, ALTE AFECIUNI I MULTE ... DURERI N COTDR. SAVIN ELENA LUCYARezumat: Bolile osteo-musculo-articulare reprezinta un ansamblu de simptome si leziuni la nivelul structurilor organismului care permit omului sa se miste si sa munceasca. Ele pot aparea in toate sectoarele de activitate. Tulburarile musculoscheletale constituie varf de morbiditate in patologia generala si una din principalele cauze de pierderi economice la nivelul intregii economii. In general tulburarile musculoscheletale sunt afectiuni multifactoriale si constituie o problema de sanatate publica. Au risc mare de a dezvolta aceste afectiuni nu numai muncitorii care manipuleaza obiecte grele (purtare, mutare, ridicare), activitatile care implica pozitia ortostatica in majoritatea timpului, pozitii fortate, miscari de rasucire a trunchiului, cat si activitatile care presupun manualitate fina si de precizie, ridicare/purtare de greutati cuprinse intre 1-120 kg, operatii rapide de scurta durata, munca statica, in pozitie sezanda prelungita asociata atentiei concentrate si responsabilitatii crescute a activitatii, precum si miscarea sau repozitionarea unui obiect, repetitia si monotonia miscarilor. Astfel tulburarile musculoscheletale se manifesta ca durere, jena difuza, parestezii la nivelul spatelui, cefei, gambelor, bratelor si mainii, scaderea mobilitatii si amplitudinii miscarilor, contractura musculara, intinderi si rupturi ligamentare, degradarea articulatiilor cu rupturi consecutive solicitarilor excesive, herniere discala, compresiune nervoasa la care se adauga o serie de simptome generale cum ar fi: oboseala, manifestarle cardiovasculare, fenomenele dispeptice, insomnia, perturbarea atentiei. Lucrarea de fata isi propune sa evidentieze existenta tulburarilor musculoscheletale cu localizarea acestora si principalele lor cauze profesionale, tulburari aparute in cazul unor meserii aparent mai putin solicitante pentru aparatul locomotor. Scopul urmarit este o corecta evaluare a problemei in vederea ameliorari suferintelor musculoscheletale prin masuri eficiente de imbunatatire a conditilor de munca si starii de sanatate a personalului.

Specialistii n medicina muncii sunt convinsi c n orice profesie pot aprea tulburri musculo-scheletice. Cine ar fi crezut c pe tietorii de diamante i poate durea, la propriu vorbind, n cot? Sau c angajatii care lucreaz cu ou ar suferi - tot la propriu - din cauza greuttii muncii pe care o fac? Suntem obisnuiti s auzim despre cei care lucreaz n min c sufer de silicoz sau de cei care lucreaz n mediu toxic c sunt diagnosticati cu intoxicatii profesionale. Ei bine, bolile profesionale predominante ale ultimilor ani sunt cu totul altele. Btlia pentru locul nti Bolile profesionale reprezint afectiuni specifice unei profesiuni sau afectiuni provocate de o anumit profesiune, iar medicina muncii reprezint un domeniu foarte activ, n care nouttile apar n functie de modificrile de pe piata profesiunilor. n ultimii ani se poate vorbi de o tendint descresctoare n ceea ce priveste numrul cazurilor de boli profesionale cum sunt silicoza sau intoxicatiile profesionale. nchiderea multora dintre mine si arat acum unul dintre efectele benefice. Statisticile arat c n prezent, pentru primul loc la boli profesionale n Uniunea European se bat tulburrile musculo-scheletice si surditatea profesional. Domeniul acestor afectiuni este foarte larg. Tulburrile musculo-scheletice reprezint o parte a sindroamelor de suprasolicitare si sunt boli multifactoriale cu component profesional, dup cum precizeaz specialistii Organizatiei Mondiale a Snttii. Tulburrile musculo-scheletice sunt ntlnite la muncitorii care au vechime ntr-un anumit loc de munc si au suprasolicitare muscular. Pentru ca ele s se instaleze trebuie s existe o anumit durat si o anumit intensitate a muncii. Trebuie s existe munca cu forta si o repetitivitate a gestului. Astfel de cazuri apar la cei care lucreaz n sectorul forestier, la tietorii de lemne, la cei care lustruiesc metale sau care lucreaz la band rulant sau la ambalaj. Tulburrile musculo-scheletice apar la nivelul cefei, al umrului, spatelui - n regiunea dorsal - la cot, genunchi, clci sau la ncheietura minii sau a 16

pumnului. Durerile pot fi spontane (si pot aprea pe timpul noptii) sau pot fi provocate de anumite miscri. Tulburrile senzitive de tipul paresteziilor, senzatia de furnictur, nteptur si uneori anestezie sunt cele mai des invocate simptome n astfel de cazuri. Acesta este debutul. Apoi apare o component motorie cnd exist semne de afectare si se observ atunci cnd persoana nu poate efectua miscarea bine. Prezentarea la medic si efectuarea unor teste cum sunt testul moristii sau testul buclei pot stabili diagnosticul. Specialistii afirm c exist boli profesionale n care diagnosticul de profesionalitate este foarte greu de demonstrat pentru c, n functie de terenul biologic, boala poate aprea doar la anumite persoane. De foarte multe ori, pacientii se adreseaz medicilor reumatologi, iar acestia nu pun accentul pe boala profesional si astfel aceast patologie rmne deseori nedescoperit. De aceea, controalele medicale periodice au un rol important n diagnosticare si prevenirea mbolnvirilor. Exist situatii n care unitatile pot s ia msuri ergonomice clare pentru a evita cazurile ce necesit operatii, tratamente sau chiar cazuri de incapacitate de munc. Toate acestea din urm cost mai mult dect preventia. Din pcate, experienta arat c, la noi, lumea nu se adreseaz medicului dect atunci cnd intervin suferinte majore. n cazul durerilor aprute la nivelul minii, de exemplu, la scuturare, durerea poate disprea si cel afectat nu va merge la medic prea repede. Tulburrile musculo-scheletice sunt ntlnite si n rndul celor care lucreaz n domeniul hotelier, al celor care lucreaz la claviatur, la muzicieni sau la cei care monteaz mochete si le taie cu cutitul, apsnd puternic cu mna. Desi poate prea greu de crezut, si persoanele care lucreaz cu ou si trebuie s le aseze n cofraje sufer de dureri ale minii. De afectiuni ale cotului prin suprasolicitare sunt loviti telefonistele, mecanicii, ceasornicarii, sportivii care trag la rame, gimnastele, muncitorii din carierele de piatr si chiar daca este greu de crezut, si pe tietorii de diamante i doare-n cot. Contractura Dupuytren, una dintre afectiunile ntlnite n munca profesionistilor n medicina muncii, poate s apar la persoanele care lucreaz cu aparate pneumatice. Btaia repetat a aparatului produce o contractur, ntre degete aparand un cordon dur, ntlnit n special la mineri. n astfel de cazuri tratamentul este exclusiv chirurgical, uneori chiar de domeniul chirurgiei reparatorii. Slefuitorii sau persoanele care lucreaz n domenii unde trebuie s taie frecvent cu cutitul obiecte cum sunt masele plastice sau s le decupeze, au nevoie de cutit ergonomic - un cutit care ar trebui s prelungeasc bratul astfel nct mna s nu fie fortat la aceast operatie. Nici soferii nu pot spune c au o munc fr risc, ei fiind predispusi la lombagii, mai ales dac lucreaz pe vehicule grele, care vibreaz. Coloana vertebral nu iubeste vibratiile, spun medicii. n cabinetele lor poti s vezi si s auzi c fiecare meserie este grea n felul ei, c o functionar dintr-un birou poate avea o munc la fel de grea ca oricare alt meserias. Crampa scriitorului Una dintre cele mai vechi boli profesionale descrise n literatur este crampa scriitorului. Este vorba de o nevroz de coordonare care a fost descris prima dat de persoanele care scriau mult. Afectiunea se manifest prin incapacitatea dureroas de a coordona miscarea necesar scrisului, toate celelalte miscri ale minii fiind posibile, cu exceptia gestului de a apuca pixul sau creionul. Afectiunea este rar ntlnit n prezent, deoarece numrul celor care folosesc pixul sau stiloul a sczut dup dezvoltarea mijloacelor moderne de scriere. De altfel, boala este foarte greu de tratat, iar rezultatele sunt foarte modeste. Practic, persoana afectat trebuie s renunte la scrisul cu creionul sau pixul. Suferintele ziaristilor Un studiu efectuat n urm cu aproximativ doi ani la redactia unui ziar din Franta a scos n evident cazuri de suprasolicitri la nivelul minii si la nivelul umrului si s-a constatat c 17

mesele de calculator sunt prea nalte. Ca rezultat al acestui demers au fost achizitionate mese adaptate antropometric, adic un mobilier n functie de dimensiunea persoanei. Caracteristicile ergonomice ale locului de munc ce au dus la mbolnvire trebuie descoperite la fata locului. Atunci cnd apare un caz trebuie cutate si alte persoane afectate. "Sindromul secretarei" Personalul birourilor, cu munca statica, in pozitie sezanda prelungita (uneori 8 ore din cele 8 ore de munca) prezinta afectiuni ale coloanei vertebrale. Functie de sarcinile profesionale poate fi afectata coloana cervicala, dorsala, dorso-lombara, lombo-sacrata, o frecventa crescuta inregistrand localizarea cervicala a suferintelor musculoscheletale. Sunt afectate, de asemenea, organele situate in cavitatea pelvina. Oboseala in munca statica depinde de oboseala musculara a muschilor locali si este datorata contractiei musculare izometrice (muschiul contractat isi mentine lungima constanta, dar creste tonusul lui) prelungite a unor grupe musculare, care jeneaza circulatia sanguina locala. In timpul contractiilor maxime izometrice s-au inregistrat presiuni intramusculare de ordinul a 200 mm Hg. Masurarea debitului sanguin local efectuat in timpul unei munci statice, arata un blocaj circulator ce se mareste cu cresterea fortei de contractie. Aceasta situatie de scadere a debitului sanguin in muschi, in timpul contractiei statice are urmatoarele efecte: - lipsa de oxigen la nivelul muschilor interesati, fapt ce determina ca energia necesara contractiei sa provina in principal din glicoliza, care furnizeaza relativ putina energie contractila; - acumularea de cataboliti, in primul rand acidul lactic; acidul lactic intervine in mod negativ asupra reactiilor care duc la resinteza ATP-ului sau asupra cuplajului dintre comanda (inflxul efector) si muschiul care efectueaza contractia. Prezenta in cantitati crescute a glicogenului muscular, determinat prin biopsie musculara, pledeaza in favoarea unui blocaj catabolic. Durerile musculare in munca statica se aseamana cu cele descrise in stari patologice precum arterita obliteranta, infarctul miocardic, angor pectoris, etc., fiind insotite de dureri in articulatiile interesate si dureri in tendoanele locale. Munca la tastatur, reprezint o alt categorie de locuri de munc ce pune probleme n ultimii ani. Activitatea depus n fata monitorului si expunerea la radiatii au adus n discutie atat suprasolicitarea vizual cat si suprasolicitarea aparatului musculo-osteo-articular. Studii de specialitate au demonstrat c doza de iradiere prin munc la ecran - chiar de aproape - este mic si c, ntr-un an de lucru la ecran, este mai mic iradierea dect de la o zi la plaj. Pentru a scdea suprasolicitarea vizual, specialistii, n special cei din Japonia, urmresc folosirea filtrelor sau a ochelarilor speciali, sau, mai nou, se fac imagini tridimensionale. Medicii spun c nu exist miopie profesional, dar orice munc ce presupune suprasolicitare vizual poate descoperi un defect de vedere necorectat. Manifestrile osteo-articulare pot fi diverse: durere, redoare, oboseal, crampe, tremurturi, etc. ce apar cu frecvent variabil la operatorii afectati: zilnic, ocazional, rar, niciodat. Localizrile cele mai frecvente sunt la nivelul coloanei cervicale, umrului, cotului, coloanei lombare, minii. Bolile profesionale la romni ntr-un mod fericit - dac se poate spune asa - romnii nu fac boli profesionale n ultimul timp. Datorit fluctuatiei mari de personal nregistrat n ultimii ani, oamenii nu mai ajung s se mbolnveasc din cauza unui loc de munc att de des ca nainte. Aparitia unui numr mare de supermarket-uri din ultima perioad ar putea aduce n urmtorii ani primele cazuri de boli profesionale la persoanele care lucreaz la casierii. Desi, la prima vedere, nu par a fi munci grele, timpul ndelungat petrecut pe scaun, n fata unei case de marcat, si va arta 18

efectele n multe feluri. Ore n sir petrecute pe un scaun pot duce la constipatie, sau chiar lombagii. Aceste persoane pot suferi de suprasolicitare vizual si de stres psihic datorat atentiei uriase ce trebuie ndreptate n egal msur spre marf, cas de marcat si client. Cele mai rspndite boli dobndite n procesul de munc Afectiunile musculo-scheletice snt printre cele mai rspndite suferinte dobndite n procesul de munc din toate sectoarele de activitate. Potrivit unui studiu european efectuat de Fundatia European pentru mbunttirea Conditiilor de Munc si Viat, 30% dintre lucrtori acuz dureri de spate, iar 17 % prezint dureri musculare la mini si la picioare. Aceleasi studii indic faptul c 45% dintre lucrtori si desfsoar activitatea n pozitii fortate, iar 33% snt nevoiti s manipuleze sarcini grele n timpul lucrului. O mare parte dintre afectiunile musculo-scheletice dobndite n procesul de munc ar putea fi prevenite, iar numrul acestora ar putea fi redus, prin respectarea prevederilor legale n ceea ce priveste sntatea si securitatea n munc. Din nefericire, n Romnia nu ne putem luda cu statistici reale la capitolul boli profesionale. Diagnosticarea acestei afectiuni musculo-scheletice este foarte laborioas. Afectiunile musculo-scheletice figureaz att n tabelul cu boli profesionale al Uniunii Europene, ct si n totalul romnesc cu cele 54 de boli profesionale. Diagnosticarea acestei afectiuni este foarte dificil, pentru c medicul trebuie s stie exact munca pe care o face lucrtorul si pozitia acestuia la lucru. La nivel national, avem un numr foarte mic declarat de astfel de cazuri si din cauza sistemului informational, care nu merge cum trebuie. Spre exemplu, la nivelul Bucurestiului, n ultimii cinci ani, au fost nregistrate si diagnosticate doar 29 de cazuri de boal musculo-scheletic. Se intentioneaz elaborarea unui ghid de diagnostic pentru asemenea cazuri, precum si reanalizarea si eventuala completare a listei de boli profesionale.Bibliografie 1. 2. 3. 4. 5. 6. Bergqvist U., Wolgast E., Nilsson B., Voss M. - The influence of VDT work on musculoskeletal disorders, Ergonomics, England, 1995,38,754-762 Bergqvist U., Wolgast E., Nilsson B., Voss M. - Musculoskeletal disorders among visual display terminal workers: individual, ergonomic, and work organizational factors, Ergonomics, England, 1995, 38, 763-776 Moldovan Maria - Ergonomie, Ed. Didactic si Pedagogic, Buc.,1993, 113-128. Puncu Elena Ana - Dificultti privind evaluarea expunerii profesionale n cteva oficii de calcul din Timisoara, lucrare comunicat la a XXVIII-a Sesiune de Comunicri Stiintifice a CMSSC Timisoara, 1995. Peterson Baird, Patten R. - The ergonomic, creating a healthy computing environment, Computing Mc Graw-Hill, 1995, 1-18, 1-304. Popescu G. - Rolul analizei ergonomice a locurilor de munc n cercetarea ergonomic, Revista Romn de Medicina Muncii, 1992, 42, 2, 170-172

19

4. SUFERINE MUSCULO-SCHELETICE ALE OPERATORILOR LA VIDEOTERMINALDR. SAVIN ELENA LUCYARezumat: Multi dintre noi petrec ore in sir in fata calculatorului, fie ca ne-o cere serviciul, fie din pasiune. Foarte putini stiu insa ca utilizarea in exces a computerului si pozitia incorecta de lucru pot provoca o serie de probleme de sanatate, asa zisele 7 boli ale computerului, afectiunile musculo-scheletale avand o pondere semnificativa in patologia profesionala. 1. Tulburari oculare determinate de abuz in utilizarea calculatorului. Cea mai grava tulburare de vedere e glaucomul, care inseamna cresterea tensiunii intraoculare si poate duce la orbire daca nu e tratata la timp. 2. Scaderea tonusului muscular prin lipsa de utilizare, evidentiata mai ales la nivelul musculaturii membrelor, asociata cu modificari artrozice la nivelul articulatiilor. 3. Tulburari de postura evidente mai ales la nivelul spatelui; apar cel mai frecvent la varstele tinere si se soldeaza cu cifoze si lordoze definitive. 4. Au fost descrise mai multe tipuri de patologii sinoviale caracteristice care apar la marii uilizatori de calculatoare si care inglobeaza manifestarile clinice musculo-neuro-scheletale asociate acestui tip de activitate. Cele mai frecvente sunt: - Tendinitele, care inseamna inflamatia tendoanelor, pot aparea atat pe tendoanele flexoare, cat si pe cele extensoare. Clinic apar dureri de intensitate variabila la nivelul mainii si al degetelor. - Tenosinovitele reprezinta inflamatia tendoanelor si mai ales a capsulelor sinoviale si a lichidului sinovial pe care-l contin (tendoanele aluneca prin niste canale sinoviale care contin un lichid sinovial cu rol lubrifiant in principal). In acest caz miscarile se fac cu mare dificultate, durerile sunt acute la nivelul incheieturii mainii sau police. - Chisturile sinoviale sunt mici acumulari de lichid sinovial, determinate de rupturi ale tecilor sinoviale. Sunt evidente la suprafata pielii si se asociaza cu slabiciune si discomfort local. - Sindromul de canal (tunel) carpian e dat de inflamatia care se produce la nivelul incheieturii mainii, in interiorul canalului carpian. Acesta e delimitat de oasele carpului, tendoane si retinaculul flexorilor, care e o banda fibroasa foarte rezistenta si inextensibila, dispusa transversal la nivelul incheieturii mainii. Prin acest canal trece si nervul median, cea mai importanta structura nervoasa de la nivelul mainii, alaturi de nervul ulnar. Inflamatia care se produce in canalul carpian comprima fibrele nervoase ale medianului si apar tulburari de sensibilitate si motilitate localizate mai ales la degetul mare, aratator si mijlociu. Rezolvarea este chirurgicala. - Sindrom de canal Guyon - apare datorita inflamatiei care ia nastere in acest canal, situat la acelasi nivel cu cel carpian, spre bordul extern al mainii. Prin acest canal trece nervul ulnar, iar compresia acestui nerv determina tulburari de motilitate mai ales pe degetele inelar si degetul mic. 5. Tulburari circulatorii cronice, cum ar fi cele datorate pozitiei sezande cu picioarele pe sol. In timp, apar edemele si senzatia de picioare grele care se pot croniciza. 6.Stresul exagerat e asociat adesea cu lucrul la calculator, datorita volumului de munca potential imens pe care-l constientizam involuntar. Se accentueaza toate tipurile de patologii asociate stresului: insomnii, tulburari digestive, tulburari affective, etc. 7.Apar si o serie de tulburari de personalitate si emotionale. Persoanele care petrec mult timp la calculator se desocializeaza, se izoleaza si devin introvertite. Sunt persoane comode, care adesea considera ca orice efort fizic e inutil. Isi procura aproape tot ce au nevoie via Internet, limitand miscarea in aer liber si contactul interuman la minimum.

Informatica a luat o amploare deosebit n ultimii ani, tehnica de calcul utilizndu-se att pe scar larg, n laboratoarele de profil, dar si sub forma calculatoarelor personale. O dat cu implementarea computerelor n toate domeniile de activitate, apar si o serie de probleme de adaptare si de sntate la utilizatori, care au fost abordate complex n ultimii ani att din punct de vedere medical ct si ergonomic n cadrul a numeroase studii. La utilizatorii de videoterminale (VDT) pot apare: o manifestri de astenopie (ocular si vizual) o tulburri osteo-articulare la nivelul coloanei vertebrale (n special cervicale si lombare), al minii si bratelor o fenomene legate de stres 20

dermatoze suferinte neurologice (epilepsie fotosensibil) afectarea reproducerii, s.a. Conceptia posturilor de munc are o important primordial pentru confortul osteomuscular. Factori generali care intervin sunt: talia operatorilor, distanta vizual (ochi ecran, ochi tastatur, ochi document, unghiul de vedere), pozitia n timpul activittii (imobilism, factori ergonomici vizuali ca fenomenele de strlucire si refexie ce pot limita posibilittile de modificare a pozitiei), preferinte individuale si posibilitatea efecturii cu usurint si rapid a unor modificri si reglaje. Mai pot interveni factori contextuali ca: vrsta, sexul, corectia vederii, gradul de educatie si conditiile de viat, continutul muncii ( introducere de date, selectarea datelor, conversatie, prelucrare de text si programare, conceptie, proiectare pe calculator), relatia dintre continutul muncii,mediul de munc si folosirea ecranului, durata activittii la ecran, durata schimbului de lucru si a pauzelor, s.a.. Manifestrile osteo-articulare pot fi diverse: durere, redoare, oboseal, crampe, tremurturi, etc. ce apar cu frecvent variabil la operatorii afectati: zilnic, ocazional, rar, niciodat. Localizrile cele mai frecvente sunt la nivelul coloanei cervicale, umrului, cotului, coloanei lombare, minii. Principalele suferinte musculo-scheletale ntlnite n activitatea la VDT sunt: Afectarea coloanei vertebrale. Asociat cu dureri de sezut si de umeri permite definirea unui tablou specific muncii de birou, cunoscut ca "sindromul secretarei". Durerea poate fi nsotit de unele deviatii ale coloanei vertebrale (cu frecvent crescut apare cifoza), discopatii; pot apare si fenomene acute de lombosciatic. Principala cauz de aparitie a acestor tulburri o constituie mobilierul neadecvat ca si constructie sau pozitionare: scaun jos, ngust, instabil, moale, sezutul scaunului permite alunecarea nainte a corpului, sptarul nu asigur sprijin lombar, antebrate nerezemate, nivelul coatelor mai cobort dect al tastaturii, pozitie rsucit a corpului fat de ecran, adesea pentru a evita fenomenele de reflexie, absenta sprijinului pentru picioare. Durerile de gt, umeri, partea superioar a spatelui pot fi cauzate de o pozitie fix, impus de munca la calculator, n special dac bratele lucrtorului nu au nici un suport sau umerii sunt ncovoiati. Durerea miofascial de natur ischemic reprezint un mecanism frecvcent al durerilor cervicale si toracice. Hernia de disc -dup J.L. Kelsey- la cei ce lucreaz peste jumtate din timpul de lucru n pozitie seznd poate apare cu un risc de 60-70% mai mare dect la cei care nu stau jos att de mult. Se manifest sub forma durerii puternice de picior; herniile mici pot cauza durere de tip sciatic n timp ce acelea mari pot conduce la o lips de sensibilitate asociat cu durere. Osteoporoza este favorizat de activittile sedentare prelungite, care amplific riscul aparitiei secundare de fracturi. CTD (Cumulative Trauma Disorder) este un sindrom ce apare n urma pozitiei prelungite, rigide, a bratelor pe lng corp, ce duce la compresiunea vaselor si nervilor din zona pectoral si care se manifest prin durere si jen local. Sindromul de "tunel carpian" (form a CTD) se instaleaz sub forma unor crampe n podul palmei si n degete, ajungnd la durere, pierderea controlului, slbiciune (scparea obiectelor din mn), imposibilitate de-a lucra, chiar pn la anchiloze locale, prin compresiune ulnar a formatiunilor tendinoase locale. Nervul median trece prin tunelul carpian mpreun cu tendoanele flexoare ale minii. Miscrile rapide ale degetelor si activitatea de tastare prelungit determin inflamarea tendoanelor, cu scderea cantittii de lichid sinovial si secundar compresiune n acest spatiu ngust a nervului median. n timp apare durerea, asemntoare cu cea perceput la lovirea cotului. Localizrile cele mai frecvente ale durerii sunt la nivelul antebratului, cotului, ncheieturii minii, degetului mare. Adesea durerile din cadrul sindromului carpian sunt mai intense n cursul noptii. Dac activitatea este redus sau ntrerupt la aparitia durerii ca prim simptom, fenomenele sunt reversibile. Continuarea activittii sustinute duce n timp la aparitia modificrilor ireversibile ale nervului 21

o o o

median. La personalul cu vechime n activitate exist, n majoritatea cazurilor, hiperextensie digital, cu articulatii hipermobile. Mai mult de 1/4 dintre utilizatori lovesc tastele cu o fort prea mare. Cauza principal de aparitie a sindromului de tunel carpian o constituie pozitionarea necorespunztoare a tastaturii: mai nalt de 4 cm., linia WSDF la mai mult de 70 cm de sol, astfel nct lucrtorul este nevoit s-si ridice umerii si bratele, taste rigide; activitate de durat, fr pauze, absenta cotierelor sau constructia lor neadecvat: prea lungi, prea nguste, din materiale dure sau alunecoase; ncheietura minii nu trebuie s fie ndoit sau s trebuiasc s fie ndoit pentru a ajunge la tastatur. n cazul utilizrii mouse-ului durerile de ncheietur pot apare dac acesta este prea greu si exist tendinta deplasrii sale ntre degetele mare si arttor. Factori favorizanti n aparitia sindromului de tunel carpian sunt: artrita, diabetul zaharat, guta, hipotiroidismul, graviditatea, sexul feminin, anticonceptionalele, menopauza, dimensiunea ncheieturii (ncheieturi musculoase, groase), obezitatea, unele antidepresive, temperatura sczut. La supraponderali, prin utilizarea tastaturii apar deviatii ale ncheieturii ce afecteaz nervul median. Unele studii arat c tendinitele si durerile musculare n zonele superioare ale corpului uman se pot asocia cu adoptarea unei pozitii cu gtul, umerii si muschii bratelor n contractie izometric. Numai aparitia durerilor nu permite diagnosticarea unui sindrom de canal carpian, durata expunerii profesionale trebuind s fie semnificativ. Tendinita, tenosinovita extensorului degetului mare apare ndeosebi prin tastarea blancului cu policele; sindromul de intersectie const din tenosinovit cu localizare pe parte dorsal a antebratului, n zona de intersectie a tendoanelor extensoare ale minii si policelui. Tendinita extensorilor apare dac mna este mentinut ridicat mai mult timp sau ridicatcobort n mod repetat. apare frecvent la muzicieni si utilizatori de tastatur. Epicondilita lateral poate apare prin fortarea repetat a antebratului prin miscri de extensie si supinatie repetate, ndeosebi prin utilizarea mous-ului. Sindromul PIN distal (posterior interosseus nerve syndrome) se refer la ntreruperea prtii motoare a nervului radial n partea superioar a antebratului, lng epicondilul lateral. Sindromul tunelului cubital este mai rar si se refer la comprimarea/ntreruperea nervului ulnar la nivelul tunelului cubital n interiorul cotului. Un simptom prezent cu frecvent crescut este cefaleea, etiologia ei fiind complex: simptom secundar al astenopiei, tulburri date de stres, sau incomfort muscular. La operatorii la videoterminal o form obisnuit de cefalee este cea frontal. Cefaleea poate apare:- asociat cu munca, n conditii de iluminat deficitare, munc intens, fenomene suprtoare la videoterminal,- nsotit de oboseal ocular (secundar organizrii postului de munc, functie de deplasrile privirii)- n conditiile unei stri tensionate, stresante, ngrijortoare, proportional cu vechimea activittii la videoterminal- acompaniat de vedere dubl, neclar, dup cteva ore de munc la videoterminal. Pentru o bun desfsurare a activittii, prevenirea instalrii oboselii profesionale si profilaxia mbolnvirilor este necesar asigurarea si mentinerea conditiilor de microclimat, iluminat, zgomot, corespunztoare normelor n vigoare, organizarea proceselor de munc astfel nct -periodic- s asigure recuperarea functional a structurilor solicitate. Reducerea fluctuatiilor mari de activitate. La personalul ce lucreaz pe tot schimbul de lucru n fata monitorului, vor fi asigurate pauze scurte (circa 5 minute la 1 or, 15 min. la 2 ore, sau alese individual), pentru prevenirea oboselii neuropsihice si vizuale, cu evitarea activittii continue pe o durat mai mare de 4 ore n fata videoterminalului, pentru a preveni instalarea sau evolutia unor afectiuni. Nu se va renunta la aceste pauze prin cumularea orelor la sfrsit de program. Locul de munc va fi amenajat ergonomic att pentru o pozitie comod a corpului ct si pentru scderea solicitrii articulare, neuropsihice si vizuale. Personalul va evita mbrcmintea de culoare deschis n timpul lucrului, pentru prevenirea fenomenului de reflexie. Pentru ameliorarea pozitiei corpului, ar fi benefic adaptarea de cotiere la scaunele ergonomice existente, sau dotarea cu scaune ergonomice, cu nltime reglabil (42-50 cm), 22

adncime a sezutului scaunului corespunztoare, suport lombar reglabil si cu suport reglabil pentru coate. Scaunele s permit lucrul dintr-o pozitie nclinat (120 sau mai mult). Cotierele s fie suficient de late si s nu ajung n contact cu cotul; s fie suficient de lungi pentru a sustine antebratul. Birourile vor avea nltime corespunztoare cu datele antropometrice ale utilizatorului, (ideal ar fi s aib nltime reglabil, de 65-75 cm). Tastatura si mouse-ul vor fi dispuse alturat, pe un suport glisant, care s permit membrelor inferioare s ncap n spatiul de dedesupt iar ncheietura minii s nu fie ndoit sau ntins pentru a ajunge la tastatur. Monitorul nu va fi dispus pe calculator; preferabil este distanta ochi-ecran de 40-70 cm, cu un unghi vizual de 15-20. Pentru membrele inferioare va fi realizat un suport care s asigure un unghi de aproximativ 90 al piciorului pe gamb. Postul de munc va fi amenajat tinnd seama de necesittile utilizatorului si s permit pozitii variabile. n vederea unei bune recuperri, n timpul liber se recomand personalului de la oficiul de calcul msuri de odihn activ, n aer liber, iar la locul de munc, n pauze, miscri fizice, ndeosebi de extensie. Educatie sanitar a factorilor decizionali si a celor implicati direct, n vederea constientizrii de ctre personal a factorilor de risc din mediul de munc pentru starea de sntate.

23

5. REDUCEREA EFORTULUI N ACTIVITILE DE MANIPULARE I DEPOZITARE A MATERIALELORDaniel ERAN, Lagardini BLI - ITM BacuRezumat : Manipularea manual a maselor, privit la nivel european, pare a fi o problem a noastr, a tuturor, tocmai prin natura afeciunilor i consecinelor pe care le genereaz factorului uman. Caracteristicile masei coroborate cu modul de manipulare manual (corect sau incorect), pot conduce la producerea unor afeciuni dorsolombare a lucrtorilor,pe timp scurt, lung sau nelimitat, cu consecine dintre cele mai neplcute sau dimpotriv le pot evita. Legislaia european i cea romn, pe linia securitii i sntii n munc, prevd atribuii i obligaii privind manipularea manual a maselor att pentru angajatori ct i pentru lucrtori. Aplicarea consecvent a exempleor de bune practici poate contribui ntr-o msur decisiv la diminuarea consecinelor neplcute a manipulrii manuale a maselor.

Manipularea manual a maselor o problem european Ce reprezint manipularea manual a maselor ? Manipularea manual a maselor reprezint oricare dintre urmtoarele activiti desfurate de ctre unul sau mai muli lucrtori: ridicarea, susinerea, aezarea, mpingerea, tragerea, purtarea sau deplasarea unei mase; aceasta poate fi animat (o persoan sau un animal) sau neanimat (un obiect). Dei a sczut n ultimul timp, procentul lucrtorilor din UE care declar c efectueaz operaii de purtare sau deplasare a maselor grele, acesta rmne foarte ridicat (34,5%), ajungnd pn la 38%. Diferitele aspecte reunite sub denumirea "afeciuni ale aparatului locomotor" reprezint principala problem de sntate cu care se confrunt muncitorii din cele 27 state membre ale Uniunii Europene. Potrivit unui studiu european asupra condiiilor de munc, 33% din muncitori s-au plns de dureri de spate. Acestea reprezint i cel mai rspndit tip de durere legat de munc. Afeciunile aparatului locomotor, care cuprind diferite forme de afeciuni ale zonei lombare, au drept cauz principal manipularea maselor. Problemele de spate nu sunt lucruri ce pot fi uor trecute cu vederea. n primul rnd, un spate slbit poate avea nevoie de mult timp pentru a se vindeca, iar n unele cazuri rnile se pot agrava i pot duce la handicapuri sau la imposibilitatea persoanei respective de a mai lucra permanent. Dei s-ar putea ca unii oameni s lipseasc doar o perioad de timp limitat, alii se vd obligai s i prseasc locurile de munc sau chiar s renune la propriile firme. n plus, ansele ca o persoan care sufer de dureri de spate s fie angajat sunt mai mici dect n cazul unei persoane cu o stare de sntate bun, deoarece angajatorii prefer muncitorii care nu au probleme cu spatele. Mai mult, pe lng suferina victimelor, a cror via profesional (ca s nu mai vorbim de cea personal) este afectat, apar i costurile legate de problema lor medical costuri suportate de societate , precum i problemele legate de ntrerupere i de stresul cauzat de absena lor cu care se confrunt angajatorii. Aceast problem cu un spectru att de larg a fost recunoscut de ctre Comunitatea European, care a decis s ia msuri n acest domeniu. Cum poate afecta manipularea manual a maselor sntatea lucrtorilor ? Manipularea manual a maselor poate cauza: 24

Afeciuni cumulative, cauzate de deteriorarea progresiv i repetat a sistemului musculo - scheletic prin activiti continue de ridicare sau manipulare manual, de exemplu afeciunile dorsolombare ; Traumatisme acute produse prin accidentare, de exemplu tieturile sau fracturile. Afeciunile dorsolombare de origine profesional constituie o problem major de sntate (23,8%) in UE, numrul lucrtorilor afectai fiind mult mai mare (38,9%) n noile state membre. De ce sunt att de periculoase operaiile de manipulare manual a maselor ? Exista mai muli factori de risc care fac ca operaiile de manipulare manual a maselor s fie periculoase i astfel, s creasc riscul producerii unor traumatisme. n special riscul de afeciuni dorsolombare este asociat cu patru aspecte ale manipulrii manuale a maselor. Caracteristicile masei Riscul unor afeciuni dorso-lombare crete dac masa este : Prea grea : nu exist o anumit limit de siguran care s garanteze absena riscului o greutate de 20 25 kg este mare pentru majoritatea oamenilor. Prea mare : dac masa este prea mare nu este posibil respectarea regulilor de baz referitoare la ridicarea i purtarea acesteia respectiv de a ine greutatea ct mai aproape de corp posibil ; astfel muchii vor obosi mai repede ; Greu de prins : poate determina alunecarea obiectului i accidentarea ; masele cu marginile tioase sau cele care conin materiale periculoase pot produce vtmri ale lucrtorilor. Dezechilibrat sau instabil : aceasta determin solicitarea inegal a muchilor i extenuarea din cauz c centrul de greutate al obiectului se afl la distan fa de mijlocul trunchiului lucrtorului. Poziionat astfel nct necesit prinderea obiectului cu braele ntinse, cu aplecarea sau rsucirea trunchiului, ceea ce presupune un efort mai mare. Avnd o form sau mrime care mpiedic vizibilitatea lucrtorului, mrind astfel posibilitatea alunecrii / dezechilibrrii, cderii sau lovirii. Sarcina de munca Riscul apariiei unor afeciuni dorsolombare crete dac sarcina : Este foarte solicitant, de exemplu dac aceasta este executat frecvent sau pe o perioad ndelungat ; Implic micri sau poztii incomode, de exemplu trunchi aplecat i rsucit, brae ridicate, ncheieturi ale minilor rsucite, prea ntinse ; Implic manipulri repetitive. Mediul de munc Urmtoarele caracteristici ale mediului de munc pot conduce la creterea riscului apariiei unor afeciuni dorsolombare : Insuficient spaiu liber pentru operaiile de manipulare manual a maselor ; lucrtorul poate fi constrns s adopte o poziie incomod sau s deplaseze masele ntr-o manier periculoas ; Sol cu denivelri, instabil sau alunecos, ce poate cauza creterea riscului de accidentare ; 25

Temperatura ridicat poate produce oboseala lucrtorilor, n timp ce transpiraia ngreuneaz prinderea uneltelor, impunnd un efort mai mare. Temperatura sczut poate determina amorirea minilor, ngreunnd de asemenea prinderea ; Iluminatul insuficient poate cauza creterea riscului de accidentare sau poate obliga lucrtorii s adopte poziii incomode, pentru a vedea clar ceea ce fac.

Factorii individuali de risc Exist civa factori de risc care pot influena riscul apariiei afeciunilor dorsolombare : Lipsa de experien, de instruire i de cunotine corespunztoare meseriei ; Vrsta riscul apariiei afeciunilor dorsolombare crete odat cu vrsta i cu vechimea n munc ; Caracteristicile i capacitile fizice precum nlimea, greutatea i fora ; Afeciuni dorsolombare anterioare. Prevederile legislaiei europene i romne privind manipularea manual a maselor Avnd n vedere angajamentele asumate n Planul de msuri prioritare pentru integrare european (2006) pentru Capitolul 13 de negociere i obiectivele cuprinse n Politica i strategia Romniei n domeniul securitii i sntii n munc pentru perioada 2004 2007, s-a impus elaborarea unei Hotrri a Guvernului care s transpun integral Directiva 1990/269/CEE privind cerinele minime de securitate i sntate pentru manipularea manual a maselor care prezint riscuri pentru lucrtori, n special de afeciuni dorsolombare. Prezentul act normativ stabilete: a) cerinele minime de securitate i sntate pentru manipularea manual a maselor care prezint riscuri pentru lucrtori, n special de afeciuni dorso - lombare; b) obligaiile angajatorilor de a lua msuri tehnico organizatorice corespunztoare sau de a utiliza mijloace corespunztoare, n special echipamente mecanice, pentru a evita necesitatea manipulrii manuale a maselor de ctre lucrtori; c) obligaia angajatorilor n ceea ce privete informarea, instruirea, consultarea i participarea lucrtorilor i a reprezentanilor acestora despre toate msurile de securitate i sntate ce trebuie puse n practic n aplicarea prezentului proiect de act normativ. Ceriele altor directive, standarde i ghiduri europene, mpreun cu prevederile fiecrui stat membru pot fi, de asemenea relevante pentru prevenirea problemelor de sntate cauzate de manipularea manual a maselor la locul de munc. n Romnia, alinierea la legislaia european privind securitatea i sntatea la locurile de munc, s-a realizat ncepnd cu 01.10.2006, prin Legea securitii i sntii n munc 319/2006, respectiv HG 1051/2006 privind cerinele minime de securitate i sntate pentru manipularea manual a maselor care prezint riscuri pentru lucrtori, n special de afeciuni dorsolombare. n contextul acestei legislaii, angajatorii sunt obligai s evalueze riscurile pentru securitate si sntate la care sunt expui lucrtorii. Pentru a asigura eficiena sistemului om-mijloace de munc-mediu i a micora posibilitile de eroare, n condiiile reducerii solicitrilor, concomitent cu creterea satisfaciei n munc, este necesar, att pentru proiectant ct i pentru organizatorii i pentru conductorii proceselor de munc, s se foloseasc metode adecvate, care s se bazeze pe cunoaterea posibilitilor i a cerinelor omului n procesul muncii. n aceste condiii analiza, proiectarea i reproiectarea ergonomic a locului de munc este de mare utilitate. Prin natura lor principiile i metodele ergonomice de analiz i proiectare sunt benefice att agenilor economici ct i angajailor. Neglijarea principiilor ergonomice de ctre societile comerciale va atrage neajunsuri majore soldate cu cheltuieli mari, n timp ce

26

profitul va crete substanial prin mbuntirea eficienei muncii pe baza aplicaiilor ergonomiei. n vederea realizrii unei evaluri eficiente a riscurilor, se pot parcurge urmtoarele etape simple: Identificarea pericolelor care pot provoca accidente de munc sau imbolnviri profesionale; Identificarea persoanelor care pot fi vtmate i modul n care se poate produce vtmarea; Evaluarea propriuzis a riscurilor de accidentare i imbolnvire profesional Stabilirea msurilor necesare eliminrii sau diminurii riscurilor de accidentare i mbolnvire profesional Monitorizarea riscurilor i reevaluarea acestora la schimbarea mediului de munc sau proceselor tehnologice n urma evalurii riscurilor de accidentare i mbolnvire profesiona se pot lua msuri eficiente de prevenire prin eliminarea sau cel puin reducerea riscurilor asociate manipulrii manuale a maselor. Se recomand respectarea urmtoarelor msuri de prevenire: Eliminarea: se ia n considerare posibilitatea evitrii manipulrii manuale a maselor, de exemplu utilizand echipamente de manipulare electrice sau mecanice asemenea transportoarelor sau stivuitoarelor;

27

Translator stivuitor utilizat la depozitarea materialelor pe vertical Msuri tehnice: dac manipularea manual nu poate fi evitat, trebuie luat n considerare utilizarea unor dispozitive de ajutor, asemenea elevatoarelor, crucioarelor i dispozitivelor de ridicare sub vid; Msuri organizatorice: alternarea activitilor i introducerea de pause suficient de lungi. Trebuie luate n considerare doar dac eliminarea sau reducerea riscurilor asociate manipulrii manuale a maselor nu este posibil ; Furnizarea de informaii privind: riscurile i efectele negative pe care le are manipularea manual a maselor asupra sntii coroborat cu instruirea n vederea utilizrii echipamentelor i a tehnicilor corecte de manipulare.

Exemplu de bune practici la manipularea manual a maselor n cazul n care manipularea manual a maselor nu poate fi evitat, trebuiesc adoptate tehnicile corecte de manipulare la : Ridicare Inainte de a ridica o mas, lucrtorul se va pregti i va planifica sarcina de munc. Acesta se va asigura c : tie unde trebuie sa mearg ; Spaiul n care urmeaz s fac operaia de manipulare este liber de orice fel de obstacol ; Are o bun prindere a masei ; Minile sale, masa i dispozitivele de prindere, de orice fel nu sunt alunecoase; Dac execut operaia de ridicare mpreun cu nc o persoan, fiecare trebuie s tie cu precizie cum se procedeaz. La ridicarea unei mase trebuie s se aplice urmtoarea tehnic : Picioarele trebuiesc poziionate n jurul masei, cu trunchiul aplecat deasupra acesteia (dac acest lucru nu este posibil, lucrtorul trebuie s ncerce s se apropie ct mai mult posibil de mas). La ridicare, lucrtorul va sprijini toat greutatea n muchii picioarelor ; Spatele trebuie inut drept Masa trebuie tras ct mai aproape posibil de propriul corp; 28

Masa se ridic si se poart cu braele ntinse ndreptate n jos.

Tehnici corecte de mnipulare maselor

Tehnici incorecte de manipulare a maselor

Impingere si tragere Este important: S se utilizeze greutatea proprie a corpului n timpul mpingerii i tragerii ; pentru mpingere lucrtorul se va apleca nainte, iar pentru tragere se va apleca pe spate. Tlpile lucrtorului vor avea suficient aderen pe sol pentru a se putea apleca nainte / pe spate ; Se va evita ncovoierea i rsucirea spatelui ; Dispozitivele de manipulare trebuiesc echipate cu mnere / elemente de prindere, astfel inct s se poat folosi minile pentru exercitarea forei ; mnerele trebuie s fie poziionate la o nlime ntre umr i talie astfel nct s se poat mpinge / trage ntr-o poziie comod, neutra ; Dispozitivele de manipulare sa fie bine intretinute, astfel incat rotile sa aiba imensiuni potrivite si sa se invarta usor ; Planurile de sprijin sa fie nivelate si curate. Reabilitarea si reintegrarea profesional a lucrtorilor cu afeciuni musculo-scheletice (AMS), trebuie s constituie o parte integrant a politicii n domeniul AMS la locul de munc. Aceasta va contribui la mbuntirea sntii i a strii de bine a lucrtorilor precum i la evitarea scderii productivitii. n conformitate cu prevederile legislaiei de securitate i sntate n munc n vigoare, este esenial implicarea lucrtorilor i a reprezentanilor acestora n combaterea riscurilor la locul de munc, prin informarea i consultarea permanent a acestora. Fr a avea pretenia unei prezentri exhaustive a problemei manipulrii manuale a maselor i a consecinelor legate de aceasta, autorii consider c rolul prezentei lucrri este de a contribui la ntrirea n Romnia a conceptului comun de sntate i securitate n munc, noul concept fiind n acelai timp o poart deschis de trecere de la noiunea de boal profesional la cea de sntate n munc.Bibliografie : 1) Directiva 90/269/CEE a Consiliului privind cerinele minime de securitate i sntate pentru manipularea manual a maselor

29

2) Fundaia European pentru mbuntirea Condiiilor de Munc, Cea de-a patra anchet european privind condiiile de munc 2005. 3) Agenia European pentru Securitate i Sntate n Munc, Cercetare privindafeciunile dorsolombare de origine profesional ,2000. 4) Baciu, I., Derevenco, P. Bazele fiziologice ale ergonomiei, vol.I + II, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1985. 5) Legea 319/2006 a securitii i sntii n munc. HG 1051/2006 privind cerinele minime de securitate i sntate pentru manipularea manual a maselor care prezint riscuri pentru lucrtori, n special de afeciuni dorsolombare.

30

6. REDUCEREA EFORTULUI STATIC N DOMENIUL CONFECIILOR TEXTILETutunaru Lucian, Mandache Constantin, Gosman Neculai - ITM Bacu Rezumat: Lucrarea de fata isi propune sa prezinte cateva aspecte privind afectiunile musculo-scheletice care apar in activitatea de confectii textile precum si modalitati de reducere a efortului static la care este supus organismul. Afeciunile musculo-scheletice (AMS) reprezint cea mai frecvent problem de sntate legat de munc din Europa, afectnd milioane de lucrtori europeni din toate sectoarele de activitate. Aproape 24% dintre lucrtorii din UE sufer de dureri de spate, iar 22% au dureri musculare. Ambele afeciuni nregistreaz o prevalen mai ridicat n noile state membre, de 39%, respectiv 36%. Angajatorii trebuie s fac mai multe n vederea protejrii angajailor lor, iar lucrtorii trebuie s fie mai contieni de riscurile de AMS. Costul pe care l antreneaz AMS pentru lucrtori, angajatori i guverne este uria. Pentru angajat, acestea cauzeaz suferin personal i pierderi ale venitului. Pentru angajator, ele reduc eficiena afacerii. Pentru guvern, mresc costurile asigurrilor sociale. Implicarea angajailor este esenial n combaterea pericolelor de la locul de munc - acetia cunosc locul de munc la fel de bine ca oricine altcineva. Lucrtorii ar trebui s primeasc informaii i instruire cu privire la AMS, pentru a ti cum s evite anumite pericole i riscuri specifice. Aproximativ 62% dintre lucrtori sunt expui un sfert din timp sau mai mult la micri repetitive ale minilor i braelor, 46% la poziii dureroase sau obositoare i 35% sunt obligai s transporte sau s deplaseze greuti mari. Femeile sunt expuse mai puin la factori de risc fizici, ns att brbaii, ct i femeile sunt expui la munci care implic micri ale minilor i braelor i poziii dureroase sau obositoare. FACTORII CE CONTRIBUIE LA DEZVOLTAREA AMS: FIZICI ORGANIZATIONALI SI PSIHOSOCIALI INDIVIDUALI Factori fizici: utilizarea forei; de exemplu, ridicare, crat, tragere, mpingere i utilizarea uneltelor micri repetitive frig sau cldur excesiv iluminare slab care poate conduce la accidente Factori organizaionali i psihosociali: lucrul solicitant, lipsa de control asupra sarcinilor ndeplinite i nivelurile reduse de autonomie niveluri reduse de satisfacie a muncii lucrul monoton, repetitiv, ntr-un ritm alert lipsa sprijinului din partea colegilor, efilor direci i conducerii. Factori individuali: istoricul medical capacitatea fizic 31

vrsta obezitatea fumatul. Combaterea AMS AMS (i afeciunile profesionale ale gtului i membrelor superioare) ar trebui combtute printr-o metod de management integrat, care s ia n considerare att prevenirea unor noi afeciuni, ct i meninerea n munc, reabilitarea i reintegrarea profesional a lucrtorilor care sufer deja de AMS. De obicei, nu exist un singur factor care cauzeaz AMS; n consecin, este important s fie evaluate toate riscurile i s fie abordate pe larg. Multe dintre aceste probleme pot fi prevenite sau reduse n mare msur prin respectarea legislaiei existente n domeniul securitii i sntii n munc, precum i a ndrumrilor de bune practici. Aceasta implic evaluarea sarcinilor de lucru, aplicarea de msuri preventive i asigurarea faptului c aceste msuri rmn eficiente. Sunt totui necesare aciuni specifice pentru combaterea riscurilor de AMS. Metode de combatere a AMS : Pentru prevenirea AMS: evitai riscurile de AMS evaluai riscurile care nu pot fi evitate combatei riscurile direct la surs adaptai munca la lucrtor adaptai-v la tehnologia n schimbare inlocuii ceea ce este periculos cu ceea ce este sigur sau mai puin periculos dezvoltai o politic general coerent de prevenire, care s ia n considerare ntregul efort al organismului acordai prioritate msurilor colective de prevenire fa de msurile de protecie individuale dai instruciuni adecvate lucrtorilor. Pentru a menine n munc lucrtorii care sufer de AMS: asigurai reabilitarea lucrtorilor care sufer de AMS reintegrai n munc aceti lucrtori. Metoda de management integrat pe care o promoveaz are trei elemente cheie: colaborarea dintre angajatori, angajai i guvern pentru soluionarea AMS luarea n considerare a ntregului efort la care este supus organismul care poate provoca AMS gestionarea meninerii n munc, reabilitrii i reintegrrii profesionale a persoanelor care sufer sau au suferit de AMS. Pentru a asigura eficiena sistemului om-mijloace de munc-mediu i a micora posibilitile de eroare, n condiiile reducerii solicitrilor, concomitent cu creterea satisfaciei n munc, este necesar, att pentru proiectant ct i pentru organizatorii i pentru conductorii proceselor de munc, s se foloseasc metode adecvate, care s se bazeze pe cunoaterea posibilitilor i a cerinelor omului n procesul muncii. n aceste condiii analiza, proiectarea i reproiectarea ergonomic a locului de munc este de mare utilitate. Procedeul are ca punct de plecare analiza condiiilor de munc existente sau proiectate pentru a se realiza n diferite variante i pentru fiecare loc de munc, n funcie de factorii de evaluare i de criteriile de influen. Cteva din cerinele la care trebuie s rspund un loc de munc organizat pe baza principiilor ergonomice ce au ca obiectiv optimizarea relaiei om-mijloc de munc-mediu sunt: - amplasarea adecvata a echipamentelor de munca in spatiile de productie ; - planul de lucru s asigure poziia corect a prilor corpului n timpul executrii operaiilor i s corespund cerinelor ergonomice. 32

Echipamentele de munca trebuie s fie proiectate astfel nct s satisfac toate necesitile personalului care lucreaz cu aceste echipamente. n opinia specialitilor, una din componentele importante ale elementului mijloace de productie in activitatea de confectii textile este scaunul. Dei pentru muli poate s par o problem lipsit de importan, chiar hilar, alegerea scaunului pentru locul de munc a devenit n ultimul timp un subiect mult discutat i studiat de specialitii n ergonomie. Ajustabilitatea este cea mai important trstur de calitate a scaunelor. Geoff Wright, un specialist canadian n ergonomie arat c: Astzi majoritatea specialitilor recunosc c staia de lucru i scaunul trebuie proiectate astfel nct s se adapteze diferenelor fizice dintre lucrtori. Dac acest lucru nu este fcut, angajaii nu vor putea lucra la ntreaga lor capacitate, iar riscul durerilor de gt, de umeri, de spate, de brae sau de ncheieturi este deosebit de mare. Activitatea de confectii textile reprezinta un domeniu in care afectiunile musculoscheletice sunt prezente intr-o masura mare. AMS in confectii afecteaza in principal spatele, gatul, umerii si membrele superioare, dar implica si membrele inferioare.

fig.1- activitate desfasurata in pozitia sezut( lucrul la masinile de cusut)

Majoritatea lucrtorilor din domeniul confectiilor textile stau n medie opt ore pe zi in pozitia sezut.O parte din activitati insa impun adoptarea pozitiei ortostatice( ex. sectorul CTC, operatii de croit, calcat, etc.).

fig. 2 si 3 - activitati ce se desfasoara in pozitie ortostatica( lucrul cu fiarele de calcat electrice si cu abur).

In cele doua situatii pozitia sezut si ortostatica, corespunzator evaluarii riscurilor angajatorii trebuie sa ia masuri prin a caror aplicare sa fie diminuat efortul static la care este supus organismul. Astfel pentru persoanele care isi desfasoara activitatea in pozitie sezut angajatorul trebuie sa ofere posibilitatea acestora de a alterna respectiva pozitie cu pozitia ortostatica.

33

Relaxarea musculaturii pentru persoanele care lucreaza in pozitia sezut se poate realiza si prin efectuarea de exercitii fizice pe timpul unor pauze de cateva minute, luate la intervale regulate. Persoanelor care lucreaza in pozitie ortostatica marea majoritate a timpului trebuie sa li se ofere posibilitatea de a alterna respectiva pozitie cu pozitia sezut pentru diminuarea starii de oboseala in special a membrelor inferioare.

fig. 4

fig.5

fig. 6 fig. 4,5,6- scaun ergonomic utilizat in industria confectiilor.Se regleaza atat suprafata de sezut pe inaltime precum si spatarul, acesta putand avea o cursa de circa 25cm pe platbandul flexibil.

Bibliografie: 1.http-ew2007.osha.europa.eu-campaignmaterials-infopack 2.HG 1051/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatatate pentru manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri pentru lucratori, in special de afectiuni dorsolombare 3.Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006. 4. HG 1425/2006- Norme Metodologice de aplicare a prevederilor legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006.

34

7. REDUCEREA AFECIUNILOR MUSCOLO-SCHELETICE PRIN PREVENIREA RISCURILOR, INFORMAREA I CONTIENTIZAREA LUCRTORILOR

Ing. Ciortea Oliviu - ITM Botoani

Rezumat Reabilitarea si reintegrarea profesional a lucrtorilor cu afectiuni musculo- scheletice trebuie s constituie o parte integrant a politicii n domeniul afectiunile musculo-scheletice la locul de munc. Aceasta va contribui la mbunttirea snttii si a strii de bine a lucrtorilor, precum si la evitarea scderii productivittii muncii. Angajatorii trebuie sa gestioneze mentinerea in munca, reabilitarea si reintegrarea profesionala a angajatilor care sufera de afectiunile musculo-scheletice.

Bolile profesionale reprezint afeciuni specifice unei profesiuni sau afeciuni provocate de o anumit profesiune, fapt pentru care medicina muncii trebuie sa reprezinte un domeniu foarte activ, deoarece noutile in domeniu apar n funcie de modificrile de pe piaa profesiunilor. Tulburrile musculo-scheletice reprezint o parte a sindroamelor de suprasolicitare i sunt boli multifactoriale cu component profesional si sunt ntlnite la muncitorii care au vechime ntr-un anumit loc de munc i au fost supusi suprasolicitarilor musculare. Pentru ca tulburrile musculo-scheletice s se instaleze, trebuie s existe o anumit durat i o anumit intensitate a muncii. Trebuie s se exercite o munc cu efort continuu i o repetitivitate a gestului. Tulburrile musculo-scheletice apar la nivelul cefei, al umrului, spatelui n regiunea dorsal, la cot, genunchi, clci sau la ncheietura minii sau a pumnului. Durerile pot fi spontane (i pot aprea pe timpul nopii) sau pot fi provocate de anumite micri. Tulburrile senzitive de tipul paresteziilor, senzaia de furnictur, neptur i uneori anestezie, sunt cele mai des invocate simptome n astfel de cazuri. Acesta este debutul, apoi apare o component motorie, cnd exist semne de afectare i se observ atunci cnd persoana nu mai poate efectua micarea bine. Exist boli profesionale n care diagnosticul de profesionalitate este foarte greu de demonstrat pentru c, n funcie de zestrea biologic, boala poate aprea doar la anumite persoane. De foarte multe ori, pacienii se adreseaz medicilor reumatologi, iar acetia nu pun accentul pe boala profesional i astfel aceast patologie rmne deseori nedescoperit. De aceea, controalele medicale periodice au un rol important n diagnosticare i prevenirea mbolnvirilor profesionale. Din pcate, experiena arat c lucratorii romni nu se adreseaz medicului dect atunci cnd intervin suferine majore. n cazul durerilor aprute la nivelul minii, de exemplu, la scuturare, durerea poate disprea i cel afectat nu va merge la medic prea repede. ntr-un mod fericit, romnii nu fac boli profesionale n ultima perioada de timp datorit fluctuaiei mari de personal nregistrat n ultimii ani, oamenii nu mai ajung s se mbolnveasc din cauza unui loc de munc att de des ca nainte.

35

In Europa, afectiunile musculo-scheletice sunt cele mai frecvente probleme de sanatate legate de locul de munca, afectnd milioane de lucratori. Circa 25% dintre lucratorii din intreaga Europa sufera de dureri de spate si 23% au dureri musculare. Afectiunile musculo-scheletice sunt cauzate in principal de manipularea manuala a greutatilor, de aplecarile si rasucirile frecvente, de munca fizica grea si de supunerea intregului corpului la vibratii, pentru ca dupa cum se stie vibraiile zdruncin sntatea. Riscul de afectiuni musculo-scheletice poate creste odata cu ritmul muncii, cererilor ridicate de la locul de munca si stresului de la locul de munca. Exista, de asemenea, o puternica legatura reciproca intre sistemul nervos si cel muscular; afectiunile musculoscheletice afecteaza alte aspecte ale sanatatii lucratorilor, iar alte afectiuni ale sanatatii pot declansa afectiunile musculo-scheletice. Afectiunile musculo-scheletice reprezinta cea mai mare cauza a absenteismului de la locul de munca practic in toate statele membre UE. In unele cazuri, 40% dintre costurile despagubirilor acordate lucratorilor sunt cauzate de afectiu