Instalare pentru locuri de joaca modulare

Se pregăteşte suprafaţa pe care urmează să se monteze echipamentul. Se îndepărtează toate corpurile străine. Suprafaţa trebuie să fie plană şi solidă. În cazul montării echipamentului la etajele clădirii, vă rugăm consultaţi în prealabil un inginer structurist pentru a vă asigura că planşeul suportă greutatea echipamentului cumulată cu greutatea utilizatorilor.

Se aşează plăcile pe care urmează să se pună structura. Acestea trebuiesc aliniate în unghi de 90 grade fără locuri libere între ele. După aşezarea structurii pe ele, repoziţionarea acestora este foarte dificilă. Lăsaţi distanţă suficientă pentru a putea pătrunde o persoană între pereţii exteriori ai echipamentului şi pereţii încăperii.

Se începe montarea panourilor laterale, conform numerotării acestora. După poziţionarea a două panouri, se realizează cuplarea acestora cu conectorii specializaţi. Aceştia sunt figuraţi pe schiţa de montaj a fiecărui echipament. Se continuă procedura până la montarea tuturor panourilor. Verificaţi la final dacă au fost cuplate toate panourile structurii, atât în partea inferioară (la podea) cât şi în partea superioară (la tavan).

Urmează aşezarea panourilor la nivelul 1. Acestea se introduc în echipament prin intrarea sau ieşirea acestuia, în funcţie de poziţia lor finală de amplasare. Unele panouri sunt prevăzute cu obstacole. Pentru locul de poziţionare al acestor obstacole consultaţi desenul instrucţiunilor de montaj ce însoţeşte echipamentul. Se interzice aşezarea acestor obstacole în altă poziţie decât cea prevăzută în desen, deoarece poziţionarea lor iniţială a fost gândită conform standardelor de siguranţă. După poziţionare, panourile se fixează în partea inferioară cu şuruburi de siguranţă.

Obstacolele individuale care nu au fost prefixate pe panouri se montează în această fază. Ele sunt prevăzute cu urechi de prindere sau inele de material cu scai. Respectaţi poziţionarea acestora în interiorul echipamentului conform desenului instrucţiunilor de montaj.

În cazul toboganelor, acestea se fixează cu şuruburi, şaibă de siguranţă şi piuliţă. Faza finală constă în prinderea acoperişului textil. Fixarea acestuia după poziţionare şi

întindere se face cu ajutorul fişetelor de plastic. Dacă echipamentul dumneavoastră este prevăzut cu piscină pentru bile, în prealabil

verificaţi să nu existe resturi de materiale sau unelte în aceasta şi aşezaţi bilele. În final faceţi o reverificare a echipamentului şi îndepărtaţi toate corpurile străine rămase

accidental.

Atenţie! Orice modificare neautorizată asupra echipamentului este interzisă.

Documentaţii aferente:

• Cartea locului de joacă (individual pentru fiecare echipament)

• Declaraţie de conformitate

• Certificat de garanţie

• Test iniţial

• Lista deţinătorilor

• Date şi cerinţe tehnice

• Rapoarte de încercare

• Fişa de înregistrare reparaţii

• Procedura pentru accidente

• Manual de utilizare şi mentenanţă

Furnizorii de Jocuri au obligaţia de a se preocupa şi sunt legal responsabili să se asigure că evaluarea riscurilor este efectuată pentru toate tipurile de echipamente de joacă. Evaluările iau în considerare următoarele Riscuri:

pericole care rezultă din dispunerea echipamentelor instalate; pericole care rezultă din dispunerea echipamentelor instalate şi din alte instalaţii prezente; pericole care rezultă dintr-o administrare şi o întreţinere defectuoase; pericole care rezultă din modificări substanţiale ale echipamentelor instalate; pericole care rezulta din materialul abandonat; pericole care rezultă din amplasarea echipamentului în raport cu căile de acces; pericole care rezultă din îngradiri/împrejmuiri; pericole care rezultă din diferenţele de înălţime; pericole care rezultă din vegetaţie; pericole care rezultă din mobilierul urban;

pericole care rezultă dintr-o iluminare naturală sau artificială insuficientă a mediului înconjurător;

pericole care rezultă din mediul înconjurător natural; pericole care rezultă din lipsa de informare a adulţilor care supraveghează minorii în ceea ce

priveşte riscurile; pericole care rezultă din accesibilitatea echipamentului şi din situarea sa, ţinându-se seama de

necesităţile de acces la acesta în caz de pană, stare de urgenţă şi de evacuare; pericole care rezultă din aptitudinile limitate ale utilizatorilor; pericole care rezultă din vandalism; pericole care rezultă din contaminare biologică; pericole care rezultă din portanţa insuficientă a echipamentului, ţinându-se seama de

rezistenţa, rigiditatea şi capacitatea de deformare a materialelor utilizate;

pericole care rezultă din pierderea echilibrului echipamentului, ţinându-se seama de susţinerea echipamentului, solului şi de fixarea echipamentului pe acesta, precum şi de încărcările eventuale ale echipamentului;

pericole care rezultă din utilizarea echipamentului, printre care tăierea, strivirea, asfixierea, înecul, electrocutarea, şocul şi supraîncărcarea corpului;

pericole care rezultă din lovirea consumatorilor, ţinându-se seama de proprietăţile de atenuare la impactul cu solul şi de natura suprafeţei;

pericole care rezultă din interactiunile eventuale ale echipamentului şi consumatorilor cu mediul înconjurator şi cu publicul;

pericole în spaţiile închise, inclusiv lipsa de ventilaţie şi de luminozitate; pericole care rezultă dintr-un incendiu; pericole care rezultă din radiaţii dăunătoare; pericole care rezultă din montaj necorespunzător; pericole care rezultă din posibilitatea insuficientă de supraveghere; pericole care rezultă dintr-o proastă întreţinere şi dintr-o administrare defectuoasă; pericole care rezultă din modificări considerabile la echipament; pericole care rezultă dintr-o lipsa de informare a consumatorilor în ceea ce priveşte riscurile; pericole care rezultă din lipsa de cunoştinţe, de pregătire şi de experienţă a personalului

tehnic, inclusiv în acordarea primului ajutor în caz de accident.