Lista fostilor securisti din SRI, SIE si din structurile puterii 27.03.2002 Armagedon 7 Se mplinesc exact 12 ani de cnd a fost nfiintat Serviciul Romn de Informatii si tot attia ani de cnd opinia publica este mintita sistematic si fara rusine cu privire la componenta acestei structuri. Si Virgil Magureanu, si Costin Georgescu, si Ra du Timofte ne-au indus si ne mai induc n eroare, asigurndu-ne rnd pe rnd ca institut ia din subordinea lor tinde sa devina un serviciu de informatii modern, n cadrul caruia numarul fostilor ofiteri de securitate este ntr-un continuu regres. Ca sa constatam astazi ca, dimpotriva, tot fostul organ represiv si informativ comunis t face jocurile n SRI, numarul fostilor ofiteri de securitate fiind mereu prevale nt att n conducerea serviciului de la Bucuresti, ct si n conducerea sectiilor din pr ovincie, precum si n toate compartimentele lui. n certa ofensiva sunt si fostii ofiteri de securitate din rezerva, infiltrati n st ructurile economice, n institutiile financiare care gestioneaza bani publici si p articulari, n Executiv si Legislativ. Au fost si mai sunt prezenti n fondurile de stat si particulare, n societatile de investitii financiare, n garda financiara si n sistemul vamal, si nu n ultimul rnd n mecanismele de privatizare. Bob numarat, 54 de societati particulare de protectie si paza sunt conduse de fosti ofiteri de securitate si toate se afla ntr-un conflict permanent cu legile tarii. Au parazit at numeroase banci, sub pretextul ca le asigura protectia interna si externa, si bancile protejate de ei s-au prabusit n serie. Au nfiintat Banca Internationala a Religiilor, pe care tot ei au adus-o n stare de faliment, atunci cnd depozitele p opulatiei au ajuns la o dimensiune apetisanta. Apoi s-au strns ciotca n fel de fel de societati de asigurari, carora nu le prevedem un viitor stralucit. De altfel , n parte, previziunea noastra s-a si mplinit. ntr-o situatie extrema, s-au nrolat n masa sub drapelul marelui delapidator Sorin O vidiu Vntu, mai abil dect ei n a scoate bani din cotloane la care n-aveau acces, fi e din nepricepere procedurala, fie din alte ratiuni. Ce poate fi mai semnificati v dect faptul ca peste 320 de rezervisti din fosta Securitate si SRI, umar la uma r, au lucrat pentru acest personaj profund dubios, lundu-si partea, fireste? De a semenea, ce poate fi mai semnificativ dect faptul ca vigilentul nostru serviciu d e informatii interne, cnd imperiul de carton al lui Sorin Ovidiu Vntu calarea crea sta valului, s-a prefacut ca nu observa nimic? Revenim la fostii ofiteri de securitate mentinuti n activitate n SIE si SRI. La vr emea lui, Virgil Magureanu ne aburea ca n serviciul din subordinea sa ponderea ac estora nu depasea 15 la suta. Acelasi procent ni-l comunica triumfator si Radu T imofte, la distanta de un deceniu. Ce sa nsemne asta? Ca cei decedati sau iesiti la pensie, din prima serie de 15 la suta, au fost nlocuiti pe parcurs cu fosti se curisti adusi de acasa sau de la talcioc? Spre deosebire de directorii SRI, dire ctorii SIE au avut macar bunul simt sa se tina departe de orice jonglerie cu cif re si, implicit, de ridicol. Ani la rnd ni s-a spus ca fostii ofiteri de securitate din SIE si SRI erau mentin uti n serviciu exclusiv n calitate de specialisti. n cazul acesta, n ce era speciali st generalul Dumitru Badescu, sef de diviziune n SRI, daca a reusit sa ajunga bat aia de joc a unui informator de duzina? n ce era specialist generalul Corneliu Gr igoras, sef de directie n SIE, daca doi ziaristi mai putin cunoscuti si cu reputa tie modesta au reusit sa-l atraga ntr-o capcana din care a iesit jumulit de funct ie? La urma urmelor, n ce era specialist generalul Vasile Lupu, prim-adjunct al s efilor SRI sub doua legislaturi, decorat si galonat si de Ion Iliescu, si de Emi l Constantinescu? n loviturile sub centura pe care a ncercat sa le administreze lu i Radu Timofte?

n realitate, s-au mentinut n SIE si SRI nu acei ofiteri de securitate care si naint e de 1989 s-au distins prin comportament civilizat si simt al masurii, ci aceia care nu s-au sfiit sa dea voiniceste din coate ca sa iasa n fata, sa lustruiasca pantofii cui trebuia dintre politicienii nostri de paie, sa poarte vorbe de colo -colo cu aerul ca sunt buni si ei de ceva, sau sa scoata la licitatie documente pretabile la operatiuni de santaj. Asa s-a umplut institutia condusa astazi de R adu Timofte cu tragatori de sfori din culise, cu intriganti si ciurucuri. Si din activitate, si din rezerva, tocmai aceasta categorie de fosti ofiteri de securi tate a tulburat permanent apele climatului nostru social, fiind pregatita pentru orice eventualitate. Are garnituri care s-au solidarizat cu Puterea, dar are si garnitura de schimb, care vine tare din urma cu Opozitia. Semnul cel mai sigur al faptului ca puterea n SIE si SRI nu se mai afla n mna unor directori n trecere pasagera prin institutiile respective, ci n mna fostilor ofiter i de securitate, ni-l ofera ultimele doua hotarri majore care s-au adoptat sub pr esiunea acestora. Prima priveste SIE: de acum nainte, serviciul de spionaj se poa te implica n activitati lucrative, adica poate nfiinta ntreprinderi la gestiunea ca rora, cu certitudine, organele de control financiar nu vor avea acces. Asa cum s e proceda si pe vremuri, se va nfiinta un serviciu de control financiar special, alcatuit tot din fosti securisti. n legatura cu aceasta problema, reamintim o dec laratie a distinsului general Iulian Vlad din 31 martie 1990: Multe prejudicii s -au adus muncii de securitate, prestigiului institutiei si chiar bunului renume al tarii de catre asa-zisa activitate de aport valutar pe care o realizau cu pri oritate unitatile externe UM 0544 si UM 0195, precum si UM 650 din securitatea i nterna. n afara de faptul ca sumele respective, de cele mai multe ori, reprezenta u o ctime din pretul de vnzare a marfurilor si pe care statul oricum le-ar fi ncasa t n conditiile unor negocieri corecte, ofiterii de securitate trebuiau sa intre n tot felul de combinatii cu strainii, nu de putine ori compromitatoare, iar contr olul activitatii lor si al valutei nu era sigur. Tot att de rau era si faptul ca unitatile respective fusesera ntr-o buna masura deturnate de la misiunile pentru care au fost create si care erau utile tarii. Cu toate ncercarile pe care le-am f acut de a scoate din preocuparile Securitatii aceasta sarcina sau macar de o red uce substantial, nu am reusit. Dimpotriva, Postelnicu a ridicat-o la rangul de a tributie prioritara, pentru ndeplinirea careia trebuia sa-si aduca contributia ntr egul aparat. Este de nteles ca fostii ofiteri de securitate din SIE, atunci cnd si aduc aminte ca au lucrat si n CIE, ba chiar si n DIE, simt ca-i furnica n palme gndi ndu-se la dolari si la euro. Dar cine ar fi putut sa-si nchipuie ca un intelectua l de talia lui Ioan Talpes, care a supervizat transformarea SIE n SA sau, eventua l, SRL, ar fi putut intra cu o asemenea nonsalanta n rolul lui Tudor Postelnicu? A doua decizie adoptata sub presiunea fostilor ofiteri de securitate, de data ac easta din SRI, este aceea de desfiintare a Academiei Nationale de Informatii. Sau invocat, ca pretexte, lipsa de fonduri si faptul ca multi dintre absolventi n u se tin de angajament si nu se ncadreaza n SRI. Bine am mai ajuns! Fonduri pentru calatorii inutile n jurul lumii, cu avioane pline de neamuri, cotarle politice s i gazetari tremurnd de obedienta, se gasesc imediat. nsa pentru o scoala destinata formarii unor ofiteri care sa apere interesele tarii nu se gasesc. Adevarul e a ltul: la ANI se nvata mai multe dect la Scoala de securitate de la Baneasa, ceea c e i deranjeaza n perspectiva pe securistii cu facultati facute la fara frecventa. Si cu diplome despre care se stie cum s-au obtinut si se mai obtin. Normal e si faptul ca absolventii n cauza evita sa se ncadreze n SRI. Nici un om sanatos la min te, cu studii serioase, nu ar accepta sa se bage sluga la un vnator de galoane as emeni lui Vasile Lupu sau la un fraier ca Dumitru Badescu. Patrunderea fostilor ofiteri de securitate n Legislativ s-a operat ca n brnza. Ghia ta a spart-o colonelul Stefan David, fost sef al Securitatii din Resita. Pe colo nelul Ilie Merce nu-l putem acuza de nici o malversatiune, l cunostea mai toata s criitorimea din Bucuresti si n-ar fi exclus sa fi obtinut chiar si votul unor oa meni de litere, curiosi sa vada cum se comporta un securist n democratie: ca pest

ele pe uscat sau ca rma n peste? nsa Ristea Priboi, uitnd sa-si decline calitatea de fost ofiter de securitate, a procedat ca un veritabil escroc. Mai mult, a asoci at la escrocherie si Serviciul de Informatii Externe, care nu a comunicat CNSAS date exacte despre individ, cotiznd la propria sa compromitere. ntr-adevar, dupa o asemenea experienta, ce ncredere se mai poate avea n semnalarile, sintezele si ve rdictele acestui serviciu? Totusi, mult mai periculoasa se arata a fi patrundere a fostilor ofiteri de securitate n Executiv. Sub masca de consilieri, misuna pest e tot, ca niste termite. Numai n jurul primului nostru ministru am identificat vr eo sase-sapte bucati, n fruntea lor agitndu-se acelasi Ristea Priboi. Daca primul nostru ministru s-ar numi Voronin sau Lukasenko, faptul ar fi explic abil. E mai greu de raspuns la ntrebarea cum de suporta titratul distant Adrian N astase un saracut cu duhul asemeni colonelului Ristea Priboi, pe care pna si fost ii lui colegi de serviciu l detesta ca pe un gunoi, gratulndu-l cu duiosul apelati v: Porcule! Ce nvata Adrian Nastase de la generalul Constantin Silinescu, un nime ni n bransa? Dar de la generalul Mihai Caraman, care facea spionaj cu posteriorul spre inamic? Ca sa nu mai vorbim si de altii, ceva mai marunti, dar mai abili n a se pierde n vegetatia din savana Puterii, confundndu-se cu diverse repere difuze din peisaj. Pluteste n aer ideea ca, dupa un cult al personalitatii exhibat ca l a carte, ne asteapta o dictatura. Deocamdata, Nicolae Ceausescu are motive temei nice sa fie gelos: el vorbea numai doua ore pe zi, pentru ca att dura programul T eleviziunii Romne. n schimb, Adrian Nastase vorbeste natiunii din zori pna n noapte si uneori dupa miezul noptii, pentru ca avem acum televiziuni mult mai multe, cu programe non-stop. Despre dictatura la gndul careia freamata si Adrian Nastase, si trogloditul sau consilier Ristea Priboi, vom vorbi altadata. Cnd va fi prea trz iu pentru ei. P. S. Anexam selectiuni dintr-o lista continnd peste 1600 de nume de fosti ofiter i de securitate, care se tot perinda prin SRI, prin SIE si prin alte structuri c eva mai civile, ncepnd din 1990, pna n zilele noastre. Spre a nu fi acuzati ca divul gam secrete de stat, am evitat sa dezvoltam demostratia pe schema actuala a SRI. n mprejurarile de acum, o eventuala ancheta nu s-ar ntreba ce cauta securistii des pre care e vorba n schema, ci cum a ajuns schema la niste observatori neluati n ca lcul. Armagedon 7 / Anexa Fosti securisti in structurile puterii Ion Adamescu. Fost ofiter de securitate, recuperat de SRI sub gradul de colonel si ncadrat n sectia din Timisoara. A colaborat la deconspirarea dosarului de infor mator al lui Virgil Magureanu, fapt pentru care a fost trecut n rezerva, la 16 ap rilie 1996. Aldea. Fost ofiter n Directia a IV-a a Securitatii. n prezent, locotenent colonel, sef de sectie n cadrul Directiei Generale de Informatii a Armatei. Aleca. Fost ofiter de securitate din Rmnicu Vlcea, recuperat de SRI sub gradul de maior. La doua luni dupa evenimentele din decembrie 1989, a reluat n supraveghere spitalul judetean din localitate, obiectivul sau anterior revolutiei. Constantin Alexa. Fost ofiter de securitate, reciclat n SRI. A deconspirat din pr oprie initiativa dosarul Z 4848, dezvaluind ca Francisc Baranyi a fost informato r al Securitatii, fiind ulterior ndepartat din serviciu si actionat n justitie.

Stefan Alexie. Fost general de securitate, fost sef al Directiei de contraspiona j si secretar de stat n Ministerul de Interne, nainte de decembrie 1989. n anii 90, pe parcursul unei perioade destul de ntinse, a fost consilier al controversatulu i om de afaceri Sorin Ovidiu Vntu, care a avut o contributie esentiala la falimen tarea Fondului National de Investitii. Vasile Alexoaie. nainte de 1989 a fost seful Securitatii din Roman. Dupa decembri e 1989 a fost cooptat n cunducerea SRI din Iasi. Dupa trecerea n rezerva a devenit presedintele Fondului National de Investitii din Iasi si director al filialei l ocale a firmei Gelsor a controversatului om de afaceri Sorin Ovidiu Vntu. Valer Andreica. Fost ofiter de securitate, preluat n SRI sub gradul de maior. Ini tial a lucrat la sectia din Trgu Mures. n iulie 1998 a fost transferat n functia de adjunct al sefului sectiei SRI Cluj. Andrei Andronic. Fost ofiter de securitate. Preluat n SRI, a fost naintat la gradu l de colonel si avansat n functia de sef al sectiei SRI Iasi. Octavian Stelian Andronic. Fost colonel n serviciul de spionaj al Securitatii, se f al rezidentelor din Olanda si Israel. Ca urmare a profesionalismului sau preca r, n ultima perioada a regimului comunist nu a mai fost acreditat n strainatate, a ctivnd n cadrul serviciului AVS (aport valutar special). Reactivat n SRI n calitate de consilier economic al lui Virgil Magureanu, si instalase un sediu pe str. Lond ra, sub acoperirea firmei fantoma Eson SRL, la care era actionara si sotia ziari stului Octavian Andronic. Din pozitia de consilier, Octavian Stelian Andronic a vndut SRI-ului o serie de documente existente demult n arhivele fostei Securitati, referitoare la tablourile scoase din tara de fostul Rege Mihai si la tentativel e acestuia de a le valorifica prin intermediul unor firme de licitatie din Occid ent. Firma Eson SRL si-a ncetat activitatea ca urmare a unor semnalari ale presei . Vasile Angelescu. Fost ofiter superior n serviciul de spionaj al fostei Securitat i, banuit de legaturi cu agentura KGB din Romnia. Dupa evenimentele din decembrie 1989, a fost naintat la gradul de general si promovat n functia de prim adjunct a l directorului noului Serviciu de Informatii Externe. Fiul sau, Mircea Angelescu , personaj important al FSN-ului anilor 90, a fost implicat ca actionar n afaceri le dubioase ale firmei SC Macons & Co SA, nregistrata n Belgia. Apoi a devenit sef de cabinet al presedintelui Ion Iliescu. Constantin Anghelescu. Fost ofiter superior de securitate. Pna n decembrie 1989 a fost seful UM 107/AVS (aport valutar special) din cadrul Centrului de Informatii Externe, unitate specializata n contrabanda de stat. n 2000 era vicepresedinte al Clubului de fotbal Rapid. Marin Antonie. Fost ofiter de securitate. S-a numarat printre primii adjuncti ai sefului sectiei SRI Dolj. Apavaloaie. Fost ofiter al Directiei a IV-a a Securitatii. n prezent, locotenent colonel, sef al serviciului financiar, n cadrul Directiei Generale de Informatii a Armatei.

Apostolescu. Fost ofiter de securitate, ncadrat n Directia a V-a, nsarcinata cu paz a lui Nicolae Ceausescu si a celorlalti demnitari comunisti. n prezent este seful sectiei SRI din Brasov. Petre Arsene. Fost ofiter de securitate. Din pozitia de rezervist, a coordonat nf iintarea la Rmnicu Vlcea a unei agentii dubioase de detectivi particulari, care sa implicat ilegal n mineriada din septembrie 1991. Mai trziu, s-a constatat ca asa -zisa ANISE (Agentia Nationala de Investigatii si Securitate Economica) s-a nfiin tat pe temeiul unor acte false. Gheorghe Atudoroaie. Fost ofiter de securitate la Timisoara, implicat n represiun ile din decembrie 1989. Dupa ce a fost sustras atentiei organelor de justitie, S RI l-a recuperat sub gradul de colonel. O vreme a fost sef al Diviziunii de prot ectie. Costin Georgescu a ncercat sa-l numeasca sef al Centrului Operativ Zonal O radea al SRI, dar numirea a fost contramandata, ca urmare a protestelor societat ii civile. Alexandru Avram. Fost colonel de securitate n cadrul UM 0225, unitate a Centrului de Informatii Externe destinata sa infiltreze organizatiile emigratiei anticomu niste si sa combata emisiunile posturilor de radio straine care emiteau n limba r omna. Dupa decembrie 1989 a mai rezistat ctiva ani n serviciul de spionaj, din care a fost apoi trecut n rezerva, deoarece nu cunostea nici o limba straina. mpreuna cu alti fosti ofiteri de securitate, a reusit sa sustraga diferite documente con fidentiale ale Societatii de asigurari Astra, dezlantuind mpotriva conducerii ace steia o acerba campanie de presa, prin interpusi. n consecinta acestei campanii, conducerea Astrei a fost schimbata. Dupa acest moment, Alexandru Avram a devenit director adjunct al sucursalei din Bucuresti a Societatii de asigurari Astra, d esi nu are nici o pregatire n materie. Baciu. Fost ofiter de securitate, recuperat de SRI sub gradul de maior. A fost p rimul ofiter al noii institutii informative care a devenit obiectul unui scandal public, atunci cnd a ncercat sa reactiveze un fost informator. Vasile Badea. Fost ofiter n cadrul Directiei a IV-a a Securitatii. n prezent, loco tenent colonel, adjunct de sef de sectie n Directia Generala de Informatii a Arma tei. Ion Balea. Colonel n rezerva al fostei Securitati. n iulie 1992, mai multi taranis ti din judetul Arges l-au acuzat ca s-ar fi infiltrat n organizatia locala a PNTC D, n beneficiul actualului SRI. Alexandru Balogh. Fost ofiter de securitate, recuperat de SRI. n 1998 era seful s erviciului de filaj al sectiei SRI din Cluj. Bogdan Baltazar. Conform afirmatiilor lui Mircea Raceanu, recent decorat de pres edintele Ion Iliescu, nainte de decembrie 1989 a fost ofiter acoperit de securita te. Dupa evenimentele din decembrie 1989, a fost membru marcant n conducerea Parz tidului Democrat. n prezent este presedinte al Bancii Romne de Dezvoltare. Dumitru Badescu. Fost ofiter de securitate. Preluat de SRI, a ajuns general, n de

cembrie 1994, si a condus Diviziunea de contrainformatii economice. A jucat un r ol important n deturnarea anchetei asupra afacerii Tigareta 2, participnd efectiv la falsificarea dosarului ntocmit de Procuratura Militara. A fost destituit ca ur mare a utilizarii stupide a unui informator, care l-a divulgat presei. Felul n ca re s-a lasat atras n capcana a atestat nivelul lamentabil al profesionalismului s au. Ulterior a fost numit consilier al directorului SRI. Domitian Baltei. Fost colonel n serviciul de spionaj al Securitatii, adjunct de s ef de rezidenta la Londra si Tokio, apoi sef al rezidentei din Kln. ndepartat din serviciu pentru comportament imoral si implicare n felurite afaceri n favoarea gen eralilor Nicolae Doicaru si Ion Mihai Pacepa. Dupa trecerea n rezerva a devenit c adru didactic la Academia Stefan Gheorghiu. Dupa decembrie 1989 s-a infiltrat n a nturajul lui Corneliu Vadim Tudor, pe care l-a intoxicat cu informatii dintre ce le mai fanteziste, dintre care unele puteau compromite relatiile externe ale tar ii. Cnd presa i-a dezvaluit trecutul de securist, presedintele Partidului Romnia M are a renuntat la serviciile lui de consilier politic. Ionel Bidireci. Fost ofiter superior de securitate. n prezent general, seful Divi ziunii contrainformative din Serviciul Romn de Informatii. Roxana Bichel. n ultimul timp a fost frecvent semnalata de presa n anturajul staff ului care conduce Executivul si al Ministerului Privatizarii. Membra a consiliil or de administratie a unui numar multiplu de societati economice. Daca provine c umva din familia lui Ivan Bikel, fost colonel n Directia de Informatii Externe, c are a actionat cndva si sub acoperirea de reprezentant din Romnia al firmei vest-g ermane Franz Kirchfeld, atunci ntelegem despre cine si despre ce este vorba. Mihai Bichir. Fost ofiter n serviciul de spionaj al Securitatii, reciclat n SIE su b gradul de colonel. Director al Directiei E 101 (Europa, SUA, Canada, organisme le internationale). Conteaza ca om al lui Teodor Melescanu, cu care a colaborat la Geneva si care l-a propulsat n functie. Ioan Bidu. Fost ofiter de securitate. n prezent loctiitor al rectorului Academiei Nationale de Informatii, care pregateste viitori ofiteri pentru SRI. Cornel Biris. Fost ofiter de securitate, recuperat n SIE. La 30 noiembrie 1999, a fost anaintat la gradul de general de brigada. Sef al diviziei pentru analiza cr izelor si adjunct al directorului SIE. Trecut n rezerva n februarie 2002, la cerer ea lui Gheorghe Fulga. Ion Bodunescu. Fost colonel de securitate, fost sef al inspectoratelor judetene ale MI din Dolj, Mehedinti si Teleorman. Pna n 1989, s-a ilustrat si n plan publici stic, cu lucrari redactate de negri. n ciuda faptului ca a fost prins cu un plagi at grosolan, s-a dedicat n continuare acestui hobby. n primii ani 90, putea fi ntlni t n paginile publicatiilor Romnia Mare, Politica si Europa, cu articole insipide, nostalgice si revendicative, marcate, fireste, de un patriotism ardent. Titu Bondoc. Fost ofiter de securitate, preluat n SRI si numit adjunct al sefului sectiei SRI Gorj. n iunie 1990 a dirijat afluxul minerilor spre Bucuresti. Ulter ior a fost trecut n rezerva, sub gradul de colonel. n mai 2001 se mai afla n urmari rea penala a Sectiei Parchetelor Militare, pentru subminarea puterii de stat.

Liviu Borcea. Fost ofiter de securitate, fost comandant de lagar la Canalul Duna re Marea Neagra. Datorita comportamentului sau criminal, au pierit zeci de detin uti politici si de drept comun. Dupa 1990 era pensionar la Cluj si nimeni nu l-a tras la raspundere pentru crimele sale. Ion Botofei. Fost colonel de securitate, nsarcinat cu asigurarea sigurantei trase elor pe care circula Nicolae Ceausescu n capitala. O vreme a fost si loctiitor al comandantului Securitatii Municipiului Bucuresti. Dupa o scurta reciclare n SRI, a fost desemnat sef al Asociatiei fostilor ofiteri SRI, de fapt o asociatie a f ostilor ofiteri de securitate. Asigura legatura dintre fostii securisti din cond ucerea SRI si securistii trecuti n rezerva. Valentin Constantin Bretfelean. Fost ofiter de securitate. Pna n septembrie 2001, sub gradul de maior, a condus sectia SRI Maramures. Demis si trimis n fata Consil iului de Judecata al SRI, pentru abateri grave de la regulamentele institutiei. Pna n prezent nu s-a pronuntat vreo sanctiune mpotriva sa. Nicolae Briceag. Fost colonel de securitate. A executat sumar cel putin o duzina de oameni, fara ca acestia sa fi fost condamnati la moarte, fapte stabilite chi ar de fostele autoritati comuniste. Dupa 1990 era pensionar la Cluj si nimeni nu l-a tras la raspundere pentru faptele sale. Doru Blaj. Fost ofiter n Directia a IV-a a Securitatii. n prezent, locotenent colo nel, sef de sectie n cadrul Directiei Generale de Informatii a Armatei. Constantin Bucur. Fost ofiter de securitate, reciclat n SRI, unde s-a specializat n interceptari ale convorbirilor telefonice. A pus la dispozitia presei mai mult e casete lipsite de concludenta, implicnd institutia ntr-un scandal nedorit. A fos t ndepartat din serviciu si, la 14 iunie 1999, Curtea Militara de Apel l-a condam nat la 2 ani nchisoare cu suspendare. Ulterior, ca membru al Partidului Romnia Mar e, a candidat n alegeri si a devenit deputat al Parlamentului Romniei. Vasile Buliga. Fost ofiter de securitate. n ultimii ani, a fost angajat al trustu lui Gelsor, patronat de controversatul om de afaceri Sorin Ovidiu Vntu. Marius Tertulian Burdusel. Fost ofiter de securitate. Dupa decembrie 1989, a fos t rencadrat n SRI si a avansat pna la functia de sef al sectiei din Pitesti. Florin Calapod. Fost ofiter superior de securitate. Dupa decembrie 1989, a deven it comandantul UM 0215, unitate informativa si contrainformativa a Ministerului de Interne, pe care a ncercat s-o transforme ntr-un serviciu paralel SRI. n repetat e rnduri, oferind exemple concrete, presa a semnalat ca UM 0215, sub conducerea l ui Florin Calapod, facea politie politica, n detrimentul ndatoririlor ei regulamen tare. Dupa ce a fost trecut n rezerva s-a implicat n niste afaceri suspecte cu o f irme americane si australiene, care distribuiau ilegal Viagra prin Internet. A a parut si n unele emisiuni televizate, dnd lectii natiunii despre ce nseamna un serv iciu de informatii. Cornel Caraba. Fost ofiter de securitate, n cadrul UM 0110. n ultima perioada a re gimului comunist, a lucrat n serviciul de spionaj al Securitatii, respectiv UM 05

44, de unde, n 1986, a fost detasat la Cluj. Dupa decembrie 1989, a fost rencadrat n SRI, avansnd pna la gradul de colonel si functia de sef al sectiei SRI Cluj. Pre sa a semnalat ca ar fi fost unul din artizanii planului Cristal 96, care viza su pravietuirea si mentinerea influentei fostei Securitati n conditiile prabusirii r egimului comunist. Datorita unor relatii neortodoxe cu mediile economiei subtera ne din Transilvania, a intrat n colimatorul presei locale si centrale. n iulie 199 8 a fost nlocuit n functie, fiind transferat n centrala SRI de la Bucuresti. Mihai Caraman. General de securitate n retragere. ntre anii 1958-1968, n calitate d e sef al rezidentei de spionaj din Paris, a condus cunoscuta retea Caraman, care a izbutit sa sustraga unele documente din cadrul sediului NATO. Ulterior, a fos t seful diviziei de contrainformatii a Directiei de Informatii Externe. Dupa dez ertarea generalului Ion Mihai Pacepa, a fost detasat n functii marginale si, n cel e din urma, trecut n rezerva. Imediat dupa evenimentele din decembrie 1989, a fos t numit sef al Centrului de Informatii Externe, devenit ulterior Serviciul de In formatii Externe. Anomalia era evidenta: serviciul de spionaj al unei tari care aspira sa intre n NATO era lasat la mna unui personaj care spionase NATO. Mihai Ca raman a fost nlocuit din functie n mai 1992, n urma cererii exprese a lui Manfred W oerner, secretar general al NATO. n prezent, acelasi Mihai Caraman este consilier particular al premierului Adrian Nastase. Cristian Calinoiu. Fost ofiter de securitate. Dupa decembrie 1989, rencadrat n Bri gada Antiterorista, sub gradul de locotenent colonel, a facut parte din efective le acesteia dizlocate la Aeroportul International Otopeni. n 1992 s-a constatat c a livra informatii de serviciu revistei Europa, editata de Ilie Neacsu, actual d eputat al PRM. Traian Chebeleu. Conform afirmatiilor lui Mircea Raceanu, recent decorat de pres edintele Ion Iliescu, nainte de 1989 a fost ofiter acoperit de securitate n cadrul Ministerului de Externe. n anii 90, a devenit consilier prezidential si purtator de cuvnt al presedintelui Ion Iliescu. Sub regimul lui Emil Constantinescu, s-a repliat n diplomatie. Marin Ciausescu. Fost ofiter de securitate, recuperat de SRI sub gradul de capit an. Ofiter n cadrul serviciului de filaj al sectiei SRI din Cluj. Traian Ciceo. Fost ofiter n serviciul de spionaj al Securitatii. nainte de decembr ie 1989, a lucrat la Paris, sub acoperire diplomatica. Au existat suspiciuni ca ar fi fost racolat de serviciile speciale franceze. Cu toate acestea, a ajuns n S RI general de brigada. A actionat n directia contracararii iredentismului, extrem ismului si separatismului pe motive etnice. n martie 1998, datorita nclinatiilor s ale bahice, a fost ndepartat din SRI. Cigan. Fost ofiter de securitate. n prezent, avocat n Baroul din Bihor. Dupa cum a semnalat presa, mituind unde trebuia, si-a propulsat sotia n functia de vicepres edinta la Curtea de Apel Oradea. Ciovica. Fost ofiter de securitate. n SRI, a devenit sef al Centrului Operativ Zo nal Trgu Mures. Trecut n rezerva n 1998. Cismaru. Fost ofiter de securitate, originar din judetul Vlcea. n SRI, sub gradul de maior, a devenit sef al sectiei din Bacau.

Stefan Floricel Coman. ncepnd din 1968, a fost ofiter de securitate n fosta Unitate Speciala T, UM 0634, abilitata n ascultarea convorbirilor telefonice. Dupa eveni mentele din decembrie 1939, a devenit comandant al Serviciului de Telecomunicati i Speciale din subordinea Consiliului Suprem de Aparare a Tarii. Costel Ciuca. Fost ofiter al Directiei de Informatii Externe a Securitatii. Strns legat de persoanele implicate n afacerea de contrabanda Tigareta II. Strns legat de Amer Obeid, presedintele Ligii Irakienilor din Romnia. Valentin Ciuca. Fost ofiter de securitate, arestat n decembrie 1989 si anchetat n lotul Timisoara. Dupa doi ani si ceva a fost eliberat din detentie, din lupsa de probe. mpreuna cu Radu Tinu a fondat societatea Tival Impex SRL, care a prospera t n timpul embargoului impus Iugoslaviei. Cocos, Gheorghe. Fost ofiter superior n serviciul de spionaj al Securitatii. A lu crat n Italia, sub acoperirea de sef al Agentiei economice din Milano. n urma cu m ai multi ani, avea interdictie de a intra n spatiul peninsular. n prezent, adminis treaza o parte din firmele lui George Constantin Paunescu. Constantin Constantin. Fost ofiter de securiotate. n 1998, sub gradul de colonel, era seful serviciului personal de la UM 0215. Este ruda apropiata a lui Viorel Hrebenciuc. Marian Cornaciu. Fost ofiter n Directia de Informatii Externe a Securitatii. A lu crat la ntreprinderea de comert exterior Dunarea. Dupa evenimentele din decembrie 1989, s-a privatizat, specializndu-se n comertul cu hrana concentrata pentru vite . n prezent, este membru marcant al Partidului Umanist Romn, prezidat de Dan Voicu lescu. Corneci. Fost colonel de securitate. n prezent, face parte din conducerea SRI si se ocupa de problema spinoasa a cadrelor. Valeriu Corsatea. Fost ofiter de securitate. n SRI a fost loctiitor al comandantu lui Brigazii Antiteroriste. n decembrie 1994 a fost naintat la gradul de general d e brigada. n 1998 a fost transferat n functia de adjunct al sefului unei diviziuni informative din SRI. Neagu Cosma. General de securitate, fost sef al Directiei a III-a de contraspion aj, fost comandant al Scolii de ofiteri de securitate de la Baneasa. Dupa trecer ea n rezerva, a devenit presedinte executiv al Automobil Clubului Romn. n 1990 a fo st reactivat n SRI ca sef al Serviciului de Inspectii si consilier al lui Virgil Magureanu. Curnd, s-a renuntat la serviciile lui. Generalul Gheorghe Diaconescu a afirmat ntr-un interviu ca Neagu Cosma ar fi ncercat sa ajunga la niste dosare pr oblematice din arhivele fostei Securitati. Lucian Costache. Fost capitan de securitate la Inspectoratul MI din Buzau. Colab ora cu Petrica Dinu n recrutarea informatorilor. Dupa evenimentele din decembrie 1989, a fost ncadrat n Inspectoratul judetean de politie Buzau.

Gheorghe Cotoman. Fost ofiter de securitate, recuperat de SRI sub gradul de loco tenent colonel. n 1994 era loctiitor al sefului Formatiunii J. Ovidiu Craciun. Fost ofiter de securitate. n prezent locotenent colonel, seful se ctiei SRI din Piatra Neamt. Dumitru Cristea. Psiholog de formatie, una dintre cele mai paguboase achizitii p e care Virgil Magureanu le-a operat din viata civila. Ca adjunct al duirectorulu i SRI si rector al Institutului National de Informatii, a fost rapid avansat la gradul de general, nsa niste relatii suspecte cu studente din subordinea sa l-au descalificat moral si a fost nevoit sa renunte la functie. Nu ar fi exclus sa fi fost lucrat de fostii ofiteri de securitate din conducerea SRI, care l-au trata t ca pe un corp strain. Mircea Croitoru. Fost ofiter n serviciul de spionaj al Securitatii. O vreme a luc rat sub acoperire diplomatica la Londra, fiind rechemat din post n 1978, n conditi i nu tocmai clare. Sub regimul lui Emil Constantinescu, a fost numit ambasador l a Oslo, chestiunea fiind comentata nefavorabil n presa. Florentin Danciu. Fost ofiter de securitate, recuperat de SRI sub gradul de loco tenent colonel. n 1994 se afla la comanda Diviziunii E. Mihai Darie. Fost ofiter de securitate, n perioada 14 aprilie 1976 15 aprilie 199 0, cnd a fost trecut n rezerva. nainte de decembrie 1989, avea n supraveghere spital ul Fundeni. n 1990 s-a reciclat n functia de sef al comisiei economice a Frontului Salvarii Nationale. n acelasi timp, a nfiintat si condus diverse firme particular e. A revenit n planul public, n calitate de secretar general al Prefecturii bucure stene. n 1997 era secretar executiv al Partidului Democrat. Ca orice fost securis t care se respecta, dispune de un certificat de luptator pentru victoria revolut iei romne. Gheorghe Dascalu. Fost ofiter acoperit al DIE. Fizioterapeut, stabilit n Italia, la Desenzano, provincia Brescia. Implicat n afacerea de contrabanda Portelanul. n 2000 era semnalat ca avea cetatenie germana si romna si act de identitate italian . Stefan David. Fost colonel de securitate cu un trecut dubios. Pna n 1985 a condus serviciul de securitate din judetul Caras-Severin. n legislatura 1992-1996 a fost deputat din partea Partidului Socialist al Muncii. Daniel Daianu. Fost ofiter al serviciului de spionaj al Securitatii, fapt pe car e l-a recunoscut personal, dupa ce a devenit ministru al finantelor n guvernul Vi ctor Ciorbea. Primul ministru l-a aparat, afirmnd ca nu ar fi facut politie polit ica. Aurelian Deaconescu. Fost ofiter de securitate. n prezent sef al Serviciului Frau de din cadrul societatii de asigurari Astra. A fost implicat n fraudarea societat ii n favoarea lui Sorin Ovidiu Vntu.

Constantin Decu. Fost ofiter de securitate, recuperat de SRI sub gradul de colon el. La mijlocul anilor 90, era seful sectiei SRI din Constanta. Dumitru Diaconescu. Fost colonel de securitate, sef de cadre al Securitatii Muni cipiului Bucuresti. Dupa decembrie 1989 a patronat firma Aliance Coop, implicata n trafic de armament. Avea relatii de finantare oculte cu Bankcoop, banca falime ntata cu buna stiinta, si cu firma militara Romtehnica. Gheorghe Diaconescu. Fost colonel n Directia a III-a de contraspionaj a Securitat ii. Dupa decembrie 1989, a devenit adjunct al directorului SRI. ndepartat din ser viciu pentru detinerea ilegala a unor documente ale fostei Securitati, pentru al coolism si mnuirea incorecta a unor fonduri valutare. Ulterior, a asigurat protec tia informativa a combinatiilor omului de afaceri Costel Bobic. Nicolae Dinca. Fost ofiter de securitate, preluat n SRI sub gradul de maior. Init ial a lucrat n sectia SRI Timis. n iulie 1998 a fost transferat n functia de adjunc t al sefului sectiei SRI Cluj. Petrica Dinu. Fost capitan de contrainformatii la Securitatea judetului Buzau, u nde, sub acoperirea reprezentantei Frigo-Service, organizase un centru de recrut are a informatorilor. Dupa evenimentele din decembrie 1989 a devenit seful servi ciului de protectie a cadrelor din Inspectoratul judetean de politie Buzau si a fost implicat n filajul si sicanarea opozantilor regimului lui Ion Iliescu. Doban. Fost ofiter de securitate, specializat n partide politice burgheze si fost i condamnati politici. Este cel ce a gestionat dosarul de urmarit informativ al filosofului Constantin Noica. n SRI, n vara lui 2000, sub gradul de colonel, era c oordonatorul sectorului servicii paralele de informatii din Diviziunea A a SRI. Dimitrie Dobre. Fost ofiter superior n serviciul de spionaj al Securitatii, care si-a continuat activitatea si dupa decembrie 1989, n Serviciul de Informatii Exte rne. n martie 1998, dupa ce a fost avansat la gradul de general, a fost trecut n r ezerva. Vasile Doros. Fost colonel de securitate, fost sef al sectiei SRI din Bacau, pe care a condus-o timp de opt ani. Prin fiul sau, Claudiu Doros, a condus filiala Fondului National de Investitii din Bacau, institutie falimentata deliberat de S orin Ovidiu Vntu. Dragoman. Fost ofiter de securitate, recuperat de SRI sub grasdul de colonel. n 1 998 era seful sectiei SRI din Arad. Ion Dragoi. Fost ofiter de securitate n UM 0110. Dupa momentul decembrie 1989 a d evenit sef de sectie la revista Politia Romna. Dupa trecerea n rezerva, s-a ncadrat la diverse publicatii, ntre care si revista Expres (seria Cornel Nistorescu).n pr ezent, cauta sponsori pentru editarea unei publicatii de spionaj si contraspiona j. Artur Dumitrescu. Procuror, colaborator activ al Securitatii nainte de decembrie 1989. ntre altele, a fost cel ce i-a anchetat pe cei ce manifestasera mpotriva reg

imului comunist la Brasov, la 15 noiembrie 1987. Pentru zelul prestat atunci a f ost avansat n functie, mentinndu-si prerogativele si dupa rasturnarea regimului lu i Nicolae Ceausescu. n 1998 a fost delegat sa ancheteze afacerea de contrabanda T igareta II, adica sa stearga urmele implicarii serviciilor secrete n aceasta malv ersatiune. Gheorghe Dumitrescu. Fost ofiter de securitate. La data derularii operatiunii de contrabanda Tigareta II era capitan n cadrul serviciului de filaj al SRI. Vasile Dumitru. Fost colonel de securitate n serviciul de spionaj. A lucrat acope rit ca atasat de presa la Londra. Dupa decembrie 1989, trecut n rezerva, s-a reci clat ca ziarist la trustul de presa Expres. Publica diverse articole, cnd poate s i unde poate, n care exalta ineptia institutiei din care a facut parte cndva. Nicodim Farcas. Fost ofiter de securitate, reciclat de SRI sub gradul de locoten ent colonel, subaltern al colonelului Gheorghe Moldovan n cadrul sectiei SRI Mara mures. A fost semnalat ca furniza PUNR informatii din interiorul serviciului. Virgil Faur. Fost ofiter n serviciul de spionaj al Securitatii, reciclat n SIE sub gradul de colonel. Filip. Fost ofiter de securitate, CI-st la comandamentul armatei din Cluj. Recup erat de SRI, sub gradul de colonel. Florea. Fost ofiter de securitate. n SRI, sub gradul de maior, a fost sef al sect iei SRI din Harghita. Gheorghe Alexandru Florea. Fost ofiter de securitate, recuperat de SRI sub gradu l de colonel. n 1994 era seful secretariatului general al SRI. Ioan Florian. Fost ofiter de securitate. n 1998 era seful sectiei SRI din Buzau. Anterior a condus Centrul Operativ Zonal din Cluj. Nicolae Garofeanu. Fost ofiter de securitate. Recuperat de SRI, a devenit primul sef al sectiei din Pitesti. Presa a publicat documente din care rezulta deconsp irarea unor informatori de pe vremuri precum si preocupari de politie politica s imilare celor anterioare momentului decembrie 1989. Ion Petre Gavrilescu. Ofiter superior n serviciul de spionaj al fostei Securitati . n 2000, prin decret prezidential, a fost reactivat n SIE, sub gradul de general de divizie. Identitatea sa reala a strnit controverse. Peste un an si ceva a fost din nou trecut n rezerva. Mircea Gheordunescu. Fost profesor de fizica la un liceu din Bucuresti. Fost inf ormator al Securitatii pna n 1989. Ulterior, a intrat n politica si s-a alaturat Pa rtidului National Taranist Crestin-Democrat. n 1996 a fost numit director adjunct al Serviciului Romn de Informatii. Din aceasta pozitie, santajat de cei care-i c unosteau trecutul, a favorizat numeroase privatizari frauduloase ale unor lantur i de magazine alimentare din capitala, precum si a Hotelului Bucuresti.

Dan Gheorghe. Fost ofiter de securitate. Fost comandant adjunct al Unitatii Spec iale de Lupta Antiterorista. Participant activ la tentativa de reprimare a manif estatiilor care au condus la caderea regimului lui Nicolae Ceausescu. n decembrie 1989 s-a semnalat n presa -, n calitate de sef al dispozitivului de aparare a Aer oportului International Otopeni, a permis unui numar de circa 50 de ofiteri de s ecuritate sa dispara n strainatate cu acte false. Dupa decembrie 1989 a fost numi t sef al Brigazii Antiteroriste a SRI. Dupa un popas la UM 0225, unitatea de inf ormatii si contrainformatii a politiei, care s-a exersat mai mult n domeniul poli tiei politice, a fost pentru scurta vreme directorul agentiei de stiri Universul , proprietatea lui Sorin Ovidiu Vntu, agentie acuzata ca ar fi fost un serviciu d e informatii paralel celor girate de stat. A revenit n SRI, n calitate de consilie r al noului director Radu Timofte. La 1 noiembrie 2001 a demisionat, dar continu a sa se nvrta n cercurile puterii. Gheorghe Gherghina. Fost ofiter de securitate, loctiitor al colonelului Gheorghe Ardeleanu (fost Moise Bula) la conducerea USLA. Dupa reciclarea n SRI a devenit succesorul lui Ion Botofei la conducerea Asociatiei fostilor ofiteri SRI, de fap t a fostilor ofiteri de securitate. Asigura legatura dintre securistii din condu cerea SRI si cei din rezerva. Dan Ghibernea. Un personaj cu nume identic a fost, nainte de 1989, ofiter acoperi t n serviciul de spionaj al Securitatii, acreditat ca functionar international la UNESCO. n prezent, acest Dan Ghibernea, la care ne referim, este ambasador al Ro mniei la Londra. Marius Ghile. Fost ofiter de securitate, n Directia a II-a de contrainformatii ec onomice, specializat n contraspionaj maghiar. n 2000, a fost numit seful sectiei S RI din judetul Salaj. Benone Ghinea. Fost ofiter n serviciul de spionaj al Securitatii. Dupa evenimente le din decembrie 1989, a fost reactivat n Serviciul de Informatii Externe, fiind trimis n Africa de Sud, sub acoperirea de atasat comercial. Implicndu-se n niste af aceri suspecte cu elicoptere Puma si ncasnd comisioane necuvenite, a fost tradus n justitie si condamnat cu blndetea care se cuvine unui fost securist. Mihai Ghita. Fost ofiter de securitate. n prezent colonel, seful sectiei SRI din Slatina. Nicolae Goia. Fost ofiter de securitate. n prezent, membru al conducerii Serviciu lui de Informatii Externe. n februarie 2002 a fost naintat la gradul de general de brigada. Nicolae Dorel Goron. Fost ofiter de securitate. n prezent, colponel, seful sectie i SRI din Arad. Grama. Fost ofiter de contrainformatii n Securitate. Dupa evenimentele din decemb rie 1989, a fost recuperat de SRI sub gradul de colonel. n scurt timp, a ajuns se ful biroului personal din cadrul Diviziunii G (logistica).

Ilie Anghel Gradinaru. Fost ofiter de securitate. n SRI a fost promovat n functia de sef sector culte-secte din cadrul sectiei SRI Constanta, sub gradul de maior. n primavara lui 2000, a fost remarcat filnd staful PDSR, aflat n vizita n localitat e. Corneliu Grigoras. Fost ofiter n serviciul de spionaj al Securitatii, mentinut n s istem si dupa evenimentele din decembrie 1989. n ajunul alegerilor din 1996, a mo nitorizat miscarile din sediile CDR, n beneficiul PDSR. Cu toate acestea, sub pre sedintia lui Emil Constantinescu a fost naintat la gradul de general si numit la conducerea Directiei generale de contraspionaj din cadrul SIE. Atras ntr-o capcan a de doi ziaristi, s-a dovedit a fi un simplu prostanac si a fost ndepartat din f unctie. Eugen Grigorescu. Fost ofiter de securitate. n structurile SRI a fost naintat la g radul de colonel si, apoi, general de brigada. Sef al diviziunii de expertize te hnice, codificat Diviziunea S. Gugiu. Fost colonel de securitate. Dupa nfiintarea Asociatiei fostilor ofiteri SR I a devenit casierul acesteia. Nicolae Constantin Hateganu. Fost ofiter de securitate. Presedinte al consiliulu i de administratie al societatii de asigurari Astra, cu un rol nca nelamurit n pag ubirea societatii n favoarea lui Sorin Ovidiu Vntu. ndepartat din functie n martie 2 001. n prezent, este anchetat. Ioan Hancu. Fost ofiter de securitate. n SRI, sub gradul de colonel, a devenit ad junct al sefului sectiei din Cluj. ndepartat din functie n iulie 1998. Gheorghe Huidu. Fost ofiter de securitate, care a avut n supraveghere Radiodifuzi unea romna. Dupa decembrie 1989 a fost recuperat de SRI sub gradul de colonel. n l ocuinta sa s-a realizat proiectul revistei extremiste Europa, condusa de Ilie Ne acsu, actual deputat PRM, trecut cu arme si bagaje la PSD. Bujorel Iamandi. Fost ofiter de securitate. Dupa cooptarea n SRI a fost naintat la gradul de general si promovat n functia de sef al Diviziunii de contrainformatii , numita acum de protectie. A fost ndepartat din functie n urma scandalului Timoft e-KGB. Vasile Valeriu Iancu. Fost colonel de Securitate, n prezent prim adjunct al direc torului SRI. La 30 noiembrie 1999 a fost naintat la gradul de general de brigada. nainte de decembrie 1989 a lucrat n cadrul unitatii de contrainformatii externe U M 0195, formata dupa defectiunea generalului Ion Mihai Pacepa, si n cel al UM 054 4 de informatii externe. Dupa revolutie, a devenit primul sef al Diviziunii de c ontrainformatii din SRI, apoi sef al Corpului de control SRI. n prezent, este pri m adjunct al directorului SRI. Teodor Ilies. Fost ofiter n Directia de Informatii Externe a Securitatii. n prezen t, face parte din conducerea SC Alliancecoop. n 1995-1996 a fost contactat de Dep artamentul nzestrarii Armatei, n vederea facilitarii unor exporturi dubioase de ar mament.

Florian Ioan. Fost ofiter de securitate, reactivat n Serviciul de protectie si pa za al Presedintiei, unde a ajuns la gradul de colonel. n 1998 a fost trecut n reze rva pe motive medicale si s-a pus la dispozitia controversatului om de afaceri S orin Ovidiu Vntu. n aceasta calitate, a nfiintat la Corbeanca un serviciu paramilit ar, cu misiuni de filaj, escorta si chiar rapiri de persoane. Alexandru Iordache. Fost ofiter de securitate, specializat n cercetari penale. La 31 decembrie 1990 a fost trecut n rezerva la cerere din Serviciul Romn de Informa tii. Implicat n operatiuni de contrabanda cu tigari aduse din Cipru, prin care a fraudat statul romn de 110 milioane dolari. La 15 iulie 2001 a fost reactivat pen tru scurta vreme n SRI. n prezent este consilier personal n probleme juridice al ge neralului Toma Zaharia, secretar de stat n Ministerul de Interne. S-a semnalat ca detine conturi n Elvetia, la BNP Schweiz. Nicolae Iosub. Fost ofiter n Directia a IV-a a Securitatii. n prezent, colonel, se f de sectie n cadrul Directiei Generale de Informatii a Armatei. Virgil Irimia. Fost ofiter superior de securitate, recuperat de SRI sub gradul d e colonel. Imediat dupa evenimentele din decembrie 1989, a devenit adjunct al se fului sectiei SRI din Botosani. Destituit din serviciu pentru implicare n afaceri le unor firme dubioase de pe raza judetului respectiv. Nicolae Irinoiu. Fost ofiter superior n serviciul de spoinaj al Securitatii, ment inut n sistem pna dupa alegerile din 1996. A ndeplinit misiuni informative n SUA si Turcia. Trecut n rezerva cu gradul de general. Juverdeanu. Ofiter al fostei Securitati, recuperat de SRI sub gradul de maior. T recut n rezerva ca urmare a unui santaj efectuat cu documente falsificate. Mihai Lazar. Fost ofiter de securitate, la ntreprinderea de comert exterior Dunar ea, aflata sub controlul Securitatii. n prezent, director general al SC Grivco In ternational SA. Pavel Lascut. nainte de 1989 a fost ofiter n cadrul Centrului de Informatii Extern e, sef de birou n serviciul Franta-Benelux-Spania-Portugalia din Divizia Europa. A actionat si n strainatate, sub acoperirea de reprezentant comercial, n Spania si Portugalia. Sub regimul Constantinesca a devenit adjunct al directorului genera l al vamilor Tudor Lica. Fost ofiter de securitate. n vara lui 2000 a devenit seful sectorului servicii paralele de informatii din Diviziunea A a Serviciului Romn de Informati i. Dan Lungu. Fost ofiter de securitate. Dupa decembrie 1989 a fost ncadrat n sectia SRI din Buzau, sub gradul de capitan. S-a facut cunoscut prin faptul ca a ncercat sa racoleze o ziarista de la cotidianul local Opinia. Vasile Lupu. Fost ofiter de securitate n cadrul UM 0110. n mod eronat, aceasta uni tate a fost considerata o structura menita sa combata agentii KGB din Romnia. n re

alitate, unitatea fabrica argumente n temeiul carora cei ce intrau n diszgratia lu i Nicolae Ceausescu erau acuzati de spionaj n favoarea Uniunii Sovietice, tehnica destinata sa dezinformeze opinia publica, sensibila la orice amenintare ruseasc a. Dupa evenimentele din decembrie 1989, a fost cooptat n structurile SRI, ajungnd n scurt timp, mai exact la 27 martie 1994, sef al Diviziunii de contraspionaj. n doua legislaturi, a fost prim adjunct al directorului SRI, sub mandatele lui Vir gil Magureanu si Costin Georgescu. n tot acest timp, a depus eforturi considerabi le pentru ntarirea influentei fostilor ofiteri de securitate n toate domeniile vie tii politice, economice si sociale. La 30 noiembrie 1999 a fost naintat la gradul de general de corp de armata. Mult mai devreme, presa a semnalat ca avansarile lui succesive s-au datorat influentei celor pe care i urmarise cndva, cei mai mult i dintre ei persoane importante n stat. Incapabil sa se dezbare de metodele foste i UM 0110, a fost implicat n lansarea n public a informatiei false conform careia Radu Timofte, viitorul director al SRI, ar fi fost racolat de KGB. A fost trecut n rezerva, sub gradul de general de corp de armata. Victor Marcu. General n rezerva. Cadru activ al fostei Securitati, sef de sector n cadrul fostului Centru de Informatii Externe, responsabil cu problemele emigrat iei romne, transferat apoi n Serviciul Romn de Informatii. O scurta perioada de tim p a fost prim adjunct al directorului Virgil Magureanu. Intrnd n conflict cu acest a, Victor Marcu a fost ndepartat din functie si din SRI, n 1995, pentru legaturi d e afaceri cu mafia araba. n palmaresul sau se nscrie coordonarea oculta a afaceril or dubioase ale firmei SC Macons & Co SA, nregistrata n Belgia, al carei principal actionar era fiica sa, Anca Steliana Marcu. Totusi, a ramas om de casa al Palat ului Cotroceni. La un moment dat, sprijinit de forte obscure, a reusit sa nfiinte ze un punct de vama n zona centrala a Bucurestilor, urmnd sa-l administreze mpreuna cu acolitii lui. Cnd presa a semnalat malversatiunea, punctul de vama a disparut , pur si simplu, ca si cu nu ar fi fost. Dupa alegerile din noiembrie 2000, Vict or Marcu a devenit adjunct al ministrului privatizarii, cu rang de subsecretar d e stat. Prudent, si-a naintat demisia cu putin timp naintea izbucnirii scandalului din jurul lui Sorin Ovidiu Vntu si a fraudarii societatii de asigurari Astra. Marian Matei. Fost ofiter de securitate, la serviciul de contrainformatii al Aca demiei Militare. Casatorit cu nepoata fostului lider comunist Ion Dinca. n decemb rie 1989 a fost surprins narmat n sediul CC al PCR, sub gradul de locotenent colon el, ntre cei destinati sa-l apere pe fostul dictator. La 24 martie 1990 a fost an gajat n SRI, prin diligentele lui Mihai Stan. n scurta vreme a ajuns general de br igada. Dumitru Mazilu. Fost ofiter de securitate, fost comandant al Scolii de securitat e de la Baneasa, ntre anii 1965-1967. A fost destituit ca urmare a tentativei de a falsifica niste documente referitoare la un accident rutier si a fost repliat n diplomatie. A jucat si rolul de dizident, iar imediat dupa decembrie 1989 a apa rut pe scena politica n postura de vicepresedinte al Consiliului Frontului Salvar ii Nationale. ntr-una din zilele tulburi din ianuarie 1990, s-a urcat pe un tanc si a strigat ceea ce n-au strigat niciodata civilii iesiti n strada: Moarte secur istilor! Dupa ce s-a angajat n ceva ce parea sa fie o lovitura de stat, a disparu t n Elvetia si a reaparut la Bucuresti mai trziu, cnd lumea deja l uitase. n prezent, este vicepresedinte al unei comisii a Natiunilor Unite. Virgil Magureanu. Primul sef al Serviciului Romn de Informatii, nfiintat oficial n martie 1990, care a nceput sa se structureze din primele zile ale aceluiasi an. n aprilie 1992, ziaristul Ioan Itu i-a publicat dosarul de fost ofiter al serviciu lui de sinteze din cadrul Directiei de Informatii Externe a Securitatii. n decemb rie 1995, Virgil Magureanu nsusi si-a publicat dosarul de informator al Securitat ii, fiind probabil avertizat ca se pregatea sa faca acelasi lucru o publicatie c

entrala. Vasile Maierean. Fost colonel de securitate, cu preocupari pe linia arta-cultura . n prezent este ncadrat n SIE. La 30 noiembrie 1999 a fost naintat la gradul de gen eral de brigada. Vasile Malureanu. Colonel n structurile fostei Securitati. General n structurile a ctualului Serviciu Romn de Informatii. Vlad Margineanu. Fost ofiter de securitate, fost sef al sectiei SRI din Brasov. S-a numarat printre fondatorii Bancii Romne de Scont, falimentata deliberat n 2002 , dupa disparitia din conturi a 17 milioane de dolari din patrimoniul societatii de asigurari Astra. Stefan Msu. Fost ofiter superior de securitate. Dupa evenimentele din decembrie 1 989, a fost pentru scurta vreme adjunct al sefului sectiei SRI din Prahova, apoi s-a lansat n afaceri. ntre altele, a fost unul din actionarii dubioasei firme SC Macons & Co SA, nregistrata n Belgia. Mecu. Ofiter superior de securitate, recuperat de SRI, unde a fost naintat la gra dul de general. Comandant al bazei SRI de la Bran. Teodor Melescanu. Conform afirmatiilor lui Mircea Raceanu, recent decorat de pre sedintele Ion Iliescu, nainte de 1989 a fost ofiter de securitate, sub acoperire de diplomat. Dupa revolutie, a fost numit ministru de externe, nfiintnd ulterior p artidul Alianta pentru Romnia, pe care l-a condus la un dezastru total. A candida t la Presedintie, cstignd examenul fara loc. Ilie Merce. Fost colonel de securitate. Seful sectorului arta-cultura din cadrul Directiei I a fostei Securitati. n anii 1985-1986 a condus compartimentul Eterul , destinat sa combata posturile de radio straine care emiteau n limba romna. Ulter ior, a fost numit sef al Securitatii din judetul Buzau. Dupa decembrie 1989, a r amas n Serviciul Romn de Informatii, fiind ndepartat din serviciu datorita unor num eroase malversatiuni si sabotajului deschis la adresa conducerii institutiei. Tr ecut n rezerva, s-a alaturat Partidului Romnia Mare, n care a parvenit pna la rangul de prim-vicepresedinte. La alegerile din noiembrie 2000 a candidat pe listele a cestui partid si a fost ales deputat. Ulterior s-a dezvaluit ca fusese implicat n actiuni de politie politica si n prezent se afla n proces cu una din victimele ac tiunilor sale. Sever Mesca. Fost ofiter de securitate, n serviciul de spionaj, cu misiuni ndeplin ite n Italia si Marea Britanie. n prezent, dupa ce a fost un membru marcant al Par tidului Romnia Mare, pe listele caruia a fost ales membru al Parlamentului, a tre cut n tabara PSD, polemiznd cu fostul sau sef de partid. Iosif Mircea Miclea. Fost ofiter de securitate, n prezent locotenent colonel, sef ul sectiei SRI Maramures. Lionel Micu. Fost ofiter de securitate. Dupa evenimentele din decembrie 1989, a disparut n strainatate. La nceputul lui 1999 a fost expulzat din Canada, fiind ide

ntificat ca membru al Securitatii romne, complice la mai multe atrocitati. Mircea Miron. Fost ofiter de securitate. Recuperat de SRI, a devenit primul sef al sectiei din Alba Iulia. Un ofiter din subordinea sa a trimis scrisori de amen intare pe adresele unor membrii ai opozitiei. Victor Mitran. Fost ofiter de securitate n serviciul de spionaj. Comportndu-se ano rmal n timpul unui exercitiu n Iugoslavia, a fost supus unui control medical si i s-a depistat un sindrom paranoic, fiind trecut n rezerva. Imediat dupa decembrie 1989 a fost reactivat n SRI, dar a provocat daune de imagine serviciului, iesind n presa cu o suma de afirmatii total fanteziste. A scris si o carte doldora de en ormitati si continua sa provoace confuzii n public prin diverse emisiuni de telev iziune. Ioan Mocan. Fost ofiter de securitate, n prezent maior, seful sectiei SRI Bistrit a-Nasaud. Cornel Moga. Fost ofiter de securitate. Sub regimul lui Emil Constantinescu, a f ost numit sef al sectiei SRI din Bihor. Un fost detinut politic a divulgat prese i faptul ca acesta a facut politie politica nainte de 1989, l-a perchezitionat si chiar l-a batut. Jean Moldoveanu. Fost ofiter de securitate, fost comandant al trupelor de securi tate. Dupa evenimentele din decembrie 1989 a fost primul sef al Politiei romne. Gheorghe Moldovan. Fost colonel de securitate, recuperat de SRI. n prima jumatate a anilor 90, a fost numit sef al sectiei SRI Maramures. Destituit pentru ascult area ilegala a telefoanelor unor lideri locali ai UDMR, a pretins ca ar fi execu tat operatiunea din ordinul lui Virgil Magureanu, nsa nu a prezentat nici o proba n acest sens. Condamnat cu suspendarea executarii pedepsei. Ion Alexandru Munteanu. Fost ofiter de securitate, n cadrul Serviciului Independe nt D (dezinformare), apoi nsarcinat cu supravegherea studentilor straini din cent rul universitar Bucuresti. Surprins ca se ncurcase cu acestia n diverse afaceri on eroase, a fost degradat, deferit justitiei si condamnat la mai multi ani de dete ntie. Dupa evenimentele din decembrie 1989, eliberat din penitenciar, a traversa t o serie de promovari dubioase. n doi ani si ceva, a fost naintat de la gradul de soldat la cel de general si numit director general al Arhivelor Statului. Membr u marcant al Partidului Romnia Mare. Decedat. Vasile Munteanu. Suspect de a fi ofiter acoperit al fostei Securitati, calitate n care a fost preluat si de Serviciul Romn de Informatii. Ca sef al vamii cargo Ot openi are atributii n a asigura facilitatile solicitate de transporturile special e de marfa. Implicat n afacerea de contrabanda Tigareta II. Constantin Muraru. Fost ofiter de securitate. n prezent colonel, sef al sectiei S RI din Suceava. Ionel Muresan. Fost ofiter superior de securitate, recuperat de SRI sub gradul d e colonel. n 1998, conducea serviciul contrainformativ al sectiei n care a fost nca

drat. Victor Nacu. Fost ofiter de securitate, rencadrat n sectia SRI din Bacau. Nu demul t a fost transferat n centrala de la Bucuresti. Nicolae Nadejde. Fost colonel n serviciul de spionaj al Securitatii. n 1983 a fost numit reprezentant al DIE ntr-o firma fantoma, Marsue Holding, menita sa acopere activitatea unor agenti romni din strainatate. Din aceeasi pozitie a iesit la pen sie, n 1986. Dupa decembrie 1989, a fost somat sa vireze banii din contul firmei n contul unei SRL si a refuzat. n 1993, Serviciul de Informatii Externe l-a action at n justitie pentru deturnare de fonduri, gestul iesind din cutumele spionajului , care obisnuia sa-si spele rufele n familie. n consecinta, ramne si azi sa aflam c e se ascundea, de fapt, n sparele afacerii Marsue. Victor Nanescu. Fost ofiter superior n serviciul de spionaj al Securitatii, menti nut n sistem pna dupa alegerile din 1996. Trecut n rezerva cu gradul de general. Toma Nastase. Fost colonel de securitate, n cadrul Serviciului Independent "D" (d ezinformare). Reactivat pentru o scurta perioada n SRI, fiind apoi trecut n rezerv a. A devenit un membru marcant al Partidului Romnia Mare, pozitie din care a util izat n viata politica informatii obtinute cnd era n activitate. Decedat. Grigore Neciu. Fost ofiter de securitate, secretar de partid al inspectoratului de securitate din Cluj. n 1998 era seful UM 0215 din Cluj. Aurelian Neferoiu. Fost maior de securitate, loctiitor al sefului serviciului V din USLA. Dupa decembrie 1989, a devenit director general al Oficiului de stat p entru probleme speciale al guvernului. n 1997 era adjunctul lui Mircea Gheordunes cu la conducerea Agentiei Nationale de Control al Exporturilor Strategice si de Interzicere a Armamentului Chimic (ANCESIAC). Misu Negritoiu. Conform afirmatiilor lui Mircea Raceanu, recent decorat de prese dintele Ion Iliescu, a fost ofiter acoperit de securitate. Dupa decembrie 1989, a jucat un rol important n structurile de putere din Romnia. Andrei Nica. Fost ofiter de securitate, recuperat de SRI sub gradul de locotenen t colonel. n 1994 facea parte din conducerea Diviziunii B de contraspionaj. Nicolae M. Nicolae. Fost ofiter acoperit al Directiei de Informatii Externe, poz itie din care a fost eliminat dupa dezertarea generalului Ion Mihai Pacepa. Fost ministru al comertului exterior si ambasador la Washington, sub regimul lui Nic olae Ceausescu. n primul guvern postrevolutionar, a revenit la pupitrul comertulu i exterior romnesc. Constantin Nicolescu. Fost ofiter n serviciul de spionaj al Securitatii. n prezent senator de Arges, presedinte al comisiei parlamentare de control al activitatii Serviciului de Informatii Externe. Dumitru Nicusor. Fost ofiter de securitate. n cadrul SRI a fost seful Centrului O

perativ Zonal Dobrogea. n decembrie 1994 a fost naintat la gradul de general de br igada. Carol Nihta. Fost ofiter de securitate. n prezent, locotenent colonel, seful sect iei SRI din Resita, judetul Caras-Severin. Ogasanu. Fost ofiter de securitate, rencadrat n SRI. Sub gradul de colonel, a cond us Centrul Operational SRI Ardeal. Dupa trecerea n rezerva, a devenit director al Filialei Gelsor din Oradea. A avut un rol mportant n prabusirea Fondului National de Investitii. Emil Olariu. Fost ofiter superior de securitate, recuperat de SRI sub gradul de colonel. n 1998 lucra n cadrul sectiei SRI Harghita. Otelea. Fiul generalului Otelea de la Clubul sportiv Steaua. Fost ofiter n Direct ia IV-a a Securitatii. n prezent, colonel n cadrul Directiei Generale de Informati i a Armatei. Valerica Pamfil. Fost ofiter de securitate. n SRI a devenit sef de sector n Brigad a Antiterorista, sub gradul de locotenent colonel. Acuzat de trafic de influenta . Gheorghe Pasc. nainte de 1989 a fost maior de securitate. Ulterior, sub directora tul lui Virgil Magureanu, a fost naintat la gradul de locotenent colonel si apoi colonel si promovat drept sef al Diviziunii F din SRI, care stoca informatiile n calculatoare si gestiona arhivele institutiei. nainte de nfiintarea Consiliului Na tional pentru Studierea Arhivelor fostei Securitati, organism civil ce ar trebui sa fie echivalentul Institutului Gauck din Germania, s-a pensionat medical si a nfiintat o firma particulara de protectie si paza. Dupa nfiintarea CNSAS, moment survenit n 1999, prin nu se stie ce combinatie, a reusit sa obtina pentru firma s a exclusivitatea asigurarii protectiei si pazei Consiliului respectiv. A montat n sediul CNSAS diverse instalatii specializate, ntre care se presupune ca ar fi si numeroase microfoane controlate din exterior. Astfel, cei ce ar trebui sa studi eze comportamentul fostei Securitati au ramas tot la mna Securitatii, toate misca rile lor aflndu-se sub control. Petre Pavel. Fost ofiter de securitate, preluat n structurile SRI, sub gradul de colonel. Dupa trecerea n rezerva, a mijlocit fabricarea n laboratoarele Diviziunii S a unui fals angajament de colaborator al Securitatii, n dauna senatorului Corn eliu Vadim Tudor si n beneficiul ziarului Ziua. George Constantin Paunescu. Fost ofiter acoperit de securitate, calitate n care, n ainte de 1989, a condus Agentia economica romneasca de la Milano. A avut si proba bil mai are interdictie de a intra n Italia. Serviciile speciale din Italia stiu mai multe despre el dect pretinde ca stie SRI. Operatiile din Italia si le rezolv a printr-o filiala din cantonul elvetian Ticino. n 1996, cnd fost supus unor cerce tari penale, a disparut initial n Elvetia, sub pretextul unui tratament medical. Apoi s-a stabilit temporar n SUA. Din aceasta pozitie, a sponsorizat mai multe ca latorii ale lui Ion Iliescu si Adrian Nastase peste Ocean, prin intermediul soci etatii de lobby Eurasia Group, cu capital majoritar rusesc.

Petru Pele. Fost ofiter de securitate. n SRI a devenit sef al sectiei din Timisoa ra. Intrat n conflict cu Virgil Magureanu, a facut public dosarul acestuia de col aborator al Securitatii locale. Scos din sistem, s-a dedicat afacerilor. Cornel Pentelie. Fost ofiter de securitate, ajuns ulterior maior n structurile SR I. Numele lui veritabil are initialele D.M. si lucra n subordinea generalului Dum itru Badescu, seful Diviziunii de contrainformatii economice. Prezent n dispoziti vul care a realizat operatiunea de contrabanda Tigareta II, si identificat ca at are dupa nregistrarile video de pe aeroport. Corneliu Petre. Fost ofiter de securitate n cadrul Directiei a III-a de contraspi onaj. Dupa decembrie 1989 a fost trecut n rezerva, implicndu-se apoi n diverse afac eri cu personaje din anturajul firmei rusesti Lukoil. Stelian Pintilie. Fost general de securitate, numit ministru al postelor si tele comunicatiilor n primul guvern format dupa decembrie 1989. n prezent deruleaza div erse afaceri, tot n domeniul telecomunicatiilor, mpreuna cu generalul Tudor Tanase , seful STS. ntre altele a fost si consilier al firmei Ericsson, protagonista a s candalului sistemului de transmisiuni al armatei romne. Ion Pinta. Fost ofiter de securitate. Primul sef al sectiei SRI Gorj, sub gradul de colonel. A participat la mineriada din iunie 1990, dirijnd afluxul minerilor la Bucuresti. Ulterior, a fost cooptat n centrala SRI de la Bucuresti. n aceeasi p ozitie se afla si n mai 2001, desi era cercetat de justitie pentru subminarea put erii de stat. Radu Podgoreanu. Ginere de general de securitate. n prezent, presedinte al Comisi ei de politica externa a Camerei Deputratilor. Gabriel Polmolea. Fost ofiter de securitate la Brasov. Preluat de SRI, a fost in itial adjunct al slefului sectiei SRI Dolj. Dupa destituirea sefului sau, a fost numit la conducerea sectiei. n iunie 1994 a devenit seful Centrului Operativ Zon al Oltenia. Dumitru Pop. Fost ofiter de securitate. n SRI, sub gradul de colonel, a devenit a djunct al sefului sectiei din Cluj. ndepartat din functie n iulie 1998. Viorel Pop. Fost ofiter de securitate, reciclat n SRI sub gradul de locotenent co lonel. Subaltern al lui Gheorghe Moldovan n cadrul Sectiei SRI Maramures. A fost semnalat ca furniza PUNR informatii din interiorul serviciului. Ioan Popa. Fost ofiter n serviciul de spionaj al Securitatii, reciclat n SIE sub g radul de colonel. O vreme a condus Directia de analiza si sinteza. Doru Popescu. Fost ofiter de securitate. Dupa evenimentele din decembrie 1989 a disparut n strainatate. La nceputul lui 1999 a fost expulzat din Canada, fiind ide ntificat ca membru al Securitatii romne, complice la mai multe atrocitati. Ion Popescu. Fost colonel de securitate. n cadrul rezidentei de spionaj de la Par

is, a avut misiunea sa-l compromita pe preotul Vasile Boldeanu si sa transfere B iserica Ortodoxa Romna din capitala Frantei sub jurisdictia Patriarhiei de la Buc uresti. Misiunea a esuat. Rechemat n tara, a ramas ofiter sub acoperire, fiind nu mit sef al Departamentului Cultelor. Dupa decembrie 1989, cu sprijinul unor nalte fete bisericesti cu care probabil colaborase, a nfiintat Banca Internationala a Religiilor. Sponsorizarile dubioase, gestionarea incorecta a fondurilor au deter minat, n cele din urma, falimentul rasunator al acestei banci. n acest faliment au fost implicati si alti ofiteri de securitate, legati de actualul partid de guve rnamnt. Poporoaga. Fost ofiter inferior de securitate, recuperat de SRI n Diviziunea de f ilaj. Cazut n capcana cu prilejul afacerii Terasei Anda. Alexandru Constantin Postelnicu. Fost ofiter de securitate. Dupa evenimentele di n decembrie 1989, sub gradul de colonel, a fost primul sef al sectiei SRI Dolj. A ncercat sa racoleze ziaristi ai presei incomode din Craiova. Luat n colimatorul presei locale, care a reusit sa-l fotografieze ntr-o postura profesionala, a fost ndepartat din functie si, evident, s-a lansat n afaceri. Ioan Preda. Fost ofiter de securitate. n SRI, sub gradul de colonel, a devenit se f al sectiei din Constanta. Ristea Priboi. Fost colonel de securitate. Cadru activ al UM 0199, subdiviziune a serviciului de spionaj care se ocupa de spatiul european. Din mai 1988, a fost transferat la UM 0225, alta subdiviziune a spionajului, angajata n infiltrarea e migratiei romne din Europa si n combaterea posturilor de radio straine care emitea u n limba romna. Fosti ofiteri de securitate afirma ca, nainte de 1989, l-a pregati t pe Adrian Nastase, actualul prim ministru al Romniei, pentru a-l plasa sub acop erire n Occident. Operatiunea urma sa se desfasoare n 1990, nsa revolutia din decem brie 1989 a condus la anularea proiectului. Ulterior, Ristea Priboi a devenit co nsilier al lui Adrian Nastase si se afirma ca l-ar avea cu ceva la mna pe prim mi nistru. Dupa alegerile din noiembrie 2000, Ristea Priboi a devenit deputat si, l a formarea noului Parlament, Adrian Nastase a ncercat sa-l impuna ca sef al comis iei parlamentare care controleaza activitatile Serviciului de Informatii Externe . Afacerea a esuat, ca urmare a interventiei n forta a presei, care reusise sa af le cte ceva despre trecutul lui Ristea Priboi, si acesta a ramas consilier al lui Adrian Nastase, pozitie din care faciliteaza patrunderea altor fosti ofiteri de securitate n structura partidului de guvernamnt si, implicit, n aparatul de stat. n decembrie 2000, Ristea Priboi a fost impus ca membru al consiliului de administ ratie al SIF Oltenia, ceea ce i permite sa controleze activitatile economice ale unui important district al tarii, n colaborare cu un alt fost ofiter de securitat e, Dinut Staicu. Recent, un grup de fosti ofiteri de securitate a naintat redacti ilor presei centrale, unor partide si institutii o scrisoare din care rezulta ca Ristea Priboi este detestat si de fostii sai camarazi de arme. n aceasta scrisoa re, personajul este apelat cu tovarasescul Porcule! Cte ceva despre cum i lucreaza Ristea Proboi pe adversarii politici ai actualului prim ministru mai stim si no i. Exte inexplicabil cum un om cult, cu studii facute normal, cu masterate si do ctorate, calatorit n strainatatea occidentala si vorbitor a mai multe limbi strai ne poate suporta n apropierea sa un asemenea consilier. Dumitru Prichici. Fost ofiter n departamentele tehnice ale Departamentului Securi tatii Statului. Dupa decembrie 1989, ca asociat al firmei Zenith Trading Consult , a fabricat si comercializat clandestin instalatii pentru ascultarea convorbiri lor telefonice. n aceste activitati l-a atras si pe fiul sau Codrut Prichici. n to amna lui 1997, dupa ce s-a exhibat la un post de televiziune, a fost trimis n jud

ecata, pentru ncalcarea Legii Sigurantei Nationale. Florin Radu. Fost ofiter de securitate, recuperat de SRI sub grad de maior. Dupa trecerea n rezerva, s-a lansat n afaceri. n 1997 era anchetat pentru neachitarea u nor credite bancare. n 1998, Partidul Democrat l-a propus pentru functia de sef a l Garzii Financiare din Buzau. Nicolae Radu. Fost ofiter de securitate. Cooptat n SRI, sub gradul de colonel, a condus sectia din Galati. n primavara lui 1994 a fost ttransferat la Bucuresti si avansat n functie si grad. Niculae Radu. Fost ofiter de securitate, reciclat n SRI si numit sef al serviciul ui de contraspionaj al sectiei SRI Botosani. Destituit din serviciu pentru impli care n afacerile unor firme dubioase de pe raza judetului respectiv. Ion Raita. Fost maior de securitate, recuperat de SRI si numit, la nceputul lui 1 990, sef al biroului SRI din Sinaia. A fost trecut n rezerva n urma protestelor ce lor anchetati de el anterior momentului decembrie 1989. n 1992 a candidat ca inde pendent pentru functia de primar al Sinaiei. Stefan Ramfu. Fost colonel de securitate, ncadrat n Serviciul Independent de Dezin formare. ntre altele, lansa n strainatate versiuni fabricate, conform carora unii disidenti care nu mai puteau fi retinuti n tara ar fi fost agenti al Securitatii. Unul dintre cei ce au suportat acest tratament ignobil a fost matematicianul Mi hai Botez. n prezent, preda cursuri de specialitate la Institutul National de Inf ormatii. Gheorghe Ratiu. Foist colonel de securitate, fost sef al Directiei I de informat ii interne a Securitatii n 1986-1989. Imediat dupa revolutie, a disparut din Romni a n Germania Occidentala si a revenit n tara din China, dupa ce s-au mai linistit l ucrurile. n prezent, este unul dintre principalii consilieri ai omului de afaceri Sorin Ovidiu Vntu. Marian Rizea. Fost ofiter de securitate. Ulterior, a fost cooptat n structurile S RI si a condus sectia SRI din judetul Dmbovita. Aurel Rogojanu. Fost colonel de securitate, fost sef de cabinet al generalului I ulian Vlad, seful Directiei Securitatii Statului. Dupa ce a iesit la pensie din SRI a publicat o carte care justifica actiunile fostei Securitati. n prezent, est e consilier al lui Radu Timofte, directorul SRI. Viorel Ros. Fost ofiter de securitate, absolvent al scolii de ofiteri activi a M inisterului de Interne de la Baneasa. ncadrat n UM 0279, specializata n informatii externe. Din 1979, dupa ce a trecut n trezerva, a lucrat n justitie. n 1993 a fost numit presedinte al Tribunalului Municipiului Bucuresti. Constantin Rotaru. Fost colonel de securitate, n prezent general, adjunct al dire ctorului Serviciului de Informatii Externe. nainte de decembrie 1989 a fost direc tor adjunct al ICE Dunarea, functie n care s-a mentinut si n primii ani 90. Iesind tempoorar din sistem, a condus trustul de presa Intact, colabornd si n prezent fo

arte strns cu omul de afaceri Dan Voiculescu, fost girant al societatii Crescent, alta ntreprindere a Securitatii, cu sediul n Cipru. Practic, conform celor semnal ate de presa, prin generalul Constantin Rotaru, SIE administreaza si acorda prot ectie unei parti a firmelor lui Dan Voiculescu. Cornel Rudareanu. Fost colonel de Securitate. n prezent consilier al omului de af aceri Sorin Ovidiu Vntu. Valer Rus. Fost sef al Securitatii din Turda, specialist n probleme de iredentism . Preluat n structurile SRI, sub gradul de colonel, ca specialist n problemele min oritatilor. n 1998 era seful structurii SPP din Transilvania. Rusan. Fost ofiter superior de securitate, recuperat de SRI sub gradul de colone l. nainte de decembrie 1989 a lucrat mna n mna cu generalul Vasile Lupu, care l-a tr as dupa el. La mijolocul anilor 90, colonelul Rusan a fost numit sef al Diviziun ii de filaj. Ion Rusu. Alias Ion Prigoreanu. Fost maior de securitate, profesor de franceza l a Scoala de ofiteri activi a Ministerului de Interne de la Baneasa. n anii anteri ori momentului decembrie 1989 lucra sub acoperire, ca salariat al agentiei Agerp res. Imediat dupa decembrie 1989, a devenit secretar general al revistei Zig-Zag (seria Ion Cristoiu). n prezent, este profesor de franceza la un liceu bucureste an, dupa ce si-a trecut doctoratul cu articole scrise de altii. Vasile Rusu. Fost ofiter superior n serviciul de spionaj al Securitatii. Dupa dec embrie 1989 si-a continuat activitatea n cadrul SIE. n martie 1998, dupa ce a fost naintat la gradul de general de brigada, a fost trecut n rezterva. Ion Savonea. Fost locotenent major de securitate n Sinaia. n primele luni ale lui 1990 a fost implicat n violarea sigiliilor arhivei Securitatii locale. Ion Sabareanu. Fost ofiter de securitate. n SRI a devenit adjunct al sefului Brig azii Antiteroriste, sub gradul de locotenent colonel. Acuzat de trafic de influe nta. Cornel Satmareanu. Fost ofiter n directiile de contraspionaj si de contrainformat ii militare (III si, respectiv IV) ale Securitatii. Trecut n rezerva n 1991. Dar m entinut n structuri paralele celor active. n 1999, a fost propulsat ca martor al a pararii n procesul intentat de presedintele Emil Constantinescu lui Andrei Zeno, care l acuzase pe seful statului ca ar fi fost agent al unei puteri straine. Vasile Secares. Conform afirmatiilor lui Mircea Raceanu, recent decorat de prese dintele Ion Iliescu, nainte de 1989 a fost ofiter acoperit de securitate. Fost ca dru didactic la Academia Stefan Gheorghiu. Dupa revolutie, a devenit un membru m arcant al grupului novator Un viitor pentru Romnia. n prezent, este rector al Acad emiei de stiinte politice si administrative, tot un fel de Stefan Gheorghiu, cu alta palarie. Constantin Silinescu. Fost colonel de securitate, ofiter operativ n strainatate n perioada 1974-1984 si sef de directie n serviciul de spionaj comunist. Dupa decem

brie 1989 a fost mentinut n sistem, fiind naintat la gradul de general si promovat drept adjunct al directorului Serviciului de Informatii Externe. A colaborat cu generalul Florentin Popa n operatiuni de trafic de armament. n urma unui conflict cu generalul Ioan Talpes, directorul SIE, a fost trecut n rezerva. Dupa alegeril e din noiembrie 2000, a devenit consilier al lui Adrian Nastase, pozitie n care s e mentine si astazi. Ion Tomita Sima. Fost ofiter de securitate. Colonel dr. ing. n cadrul Serviciului de Telecomunicatii Speciale. La 30 noiembrie 1999 a fost naintat la gradul de ge neral de brigada. Tiberiu Simon. Fost ofiter de securitate. n prezent locotenent colonel, sef al se ctiei SRI din Bacau. Ovidiu Soare. Fost ofiter de securitate, n cadrul Directiei a V-a, menita sa asig ure paza si protectia vrfurilor ierarhiei comuniste. A asigurat protectia si paza lui Nicu Ceausescu si, apoi, a Alexandrinei Gainuse. Pe parcursul evenimentelor din decembrie 1989 s-a ascuns la Circa 1 Militie. n prezent, este seful Diviziun ii A din SRI. Vlad Soare. Fost ofiter acoperit de securitate n cadrul Bancii Romne de Comert Ext erior, la devalizarea careia a contribuit dupa decembrie 1989. n prezent, presedi nte al Grupului financiar Gelsor, proprietatea omului de afaceri Sorin Ovidiu Vnt u. Sobolu. Fost ofiter n Directia a IV-a a Securitatii. n prezent, colonel, sef de se ctie n Directia Generala de Informatii a Armatei. George Sotir. Fost ofiter n Directia a IV-a a Securitatii. n prezent, colonel, sef ul serviciului forte aeriene din cadrul Directiei Generale de Informatii a Armat ei. Ilie Suba. Fost ofiter al Securitatii Municipiului Bucuresti, profilat n probleme le tineretului si studentilor. Dupa evenimentele din decembrie 1989 s-a dat la f und, revenind la suprafata n aprilie 1990, ca ofiter SRI. A condus brigada antite rorista si a fost consilier al comisiei parlamentare a lui Sergiu Nicolaescu, pe ntru cercetarea evenimentelor din decembrie 1989. n 1997 a trecut n rezerva. Ulter ior, a devenit seful Departamentzului protocol si protectie personal de la World Trade Center. Dinel Staicu. Fost ofiter de securitate n inspectoratul de resort din judetul Dol j. Dupa decembrie 1989, spre a i se pierde urma, a dezvoltat diverse afaceri nu prea curate n judetul Hunedoara, profitnd de statutul acestuia de zona defavorizat a. Cnd apele s-au mai linistit, a revenit la Craiova. A avut o contributie import anta la falimentarea Bancii Internationale a Religiilor. n prezent, controleaza p rin interpusi Societatea de Investitii Financiare Oltenia. Este strns legat de om ul de afaceri Sorin Ovidiu Vntu si de Ristea Priboi, consilierul lui Adrian Nasta se.. Laurentiu Stamatescu. Fost maior de securitate n serviciul de contrainformatii di n judetul Covasna. n timpul evenimentelor din decembrie 1989, a fost implicat n mpu

scarea mortala a subinginerului Gheorghe Suiu. Ulterior, cooptat n Serviciul Romn de Informatii, a ajuns la gradul de colonel si la functia de sef al sectiei SRI din Covasna. Gelu Stan. Fost ofiter de securitate, n probleme de culte. n 1998 era secretarul o rganizatiei din Cluj a Partidului National Romn, prezidat de Virgil Magureanu. Mihai Stan. Fost colonel de securitate n cadrul Serviciului Independent de Dezinf ormare. Dupa decembrie 1989 a devenit adjunct al directorului SRI Virgil Magurea nu, fiind naintat la gradul de general. nlaturat din functie n urma afacerii Berevo iesti, constnd n proasta gestionare a transportului unor documente ale fostei Secu ritati, a fost numit sef al Directiei Relatii Internationale din Fondul Propriet atii Private Curnd, a devenit seful Centrului de Documentare Operativa al Servici ului de Potectie si Paza. A fost din nou nlaturat din serviciu, pe fondul scandal ului provocat de operatiunea de contrabanda de stat Tigareta II. n prezent, nici mai mult si nici mai putin, este director general al Organizatiei pentru Apararea Drepturilor Omului din Romnia. Ion Stanescu. Fost ofiter de securitate, n prezent locotenent colonel, seful sect iei SRI din Ploiesti. Ion Stoica. Fost colonel de securitate. nainte de 1989, a lucrat n cadrul Securita tii Municipiului Bucuresti. Dupa 1989, a fost reintegrat n SRI si, pentru a i se pierde urma, a fost transferat n n functia de sef al sectiei SRI din judetul Dmbovi ta. Dupa ce s-au mai linistit lucrurile, a fost rechemat la Bucuresti si, odata cu nlocuirea lui Virgil Magureanu, s-a pensionat. A fost imediat angajat drept co nsilier al lui Adrian Nastase, al carui partid se afla atunci n opozitie. Dupa al egerile din noiembrie 2000 a ramas n aceeasi pozitie. n paralel, a fost sef al ser viciului de protectie interna al Bancii Internationale a Religiilor, falimentata de o banda de fosti ofiteri de securitate. Dupa ce Adrian Nastase a fost numit prim ministru, a fost onorat cu functia de director general adjunct al vamilor r omnesti. Ion Sandru. Fost colonel de securitate, cooptat dupa 1989 n Serviciul Romn de Info rmatii, si trecut n 1997 n rezerva. Conteaza ca om al lui Mircea Gheordunescu, unu l dintre adjunctii SRI. Dupa trecerea n rezerva, a devenit seful oficiului juridi c al Bancii Internationale a Religiilor, nfiintata si prezidata de un alt fost co lonel de securitate, Ion Popescu. Economiile depunatorilor au fost irosite si, n 2000, BIR a dat faliment. Ulterior, n numele lui Mircea Gheordunescu, s-a implica t n privatizarea Hotelului Bucuresti, defavoriznd numerosi investitori corecti n av antajul unei veritabile mafii de escroci financiari. Ulterior, a devenit consili er juridic si secretar AGA la SC Bucuresti-Turism SA. Constantin Serban. Fost ofiter de securitate, provenit de la UM 0110, preluat ap oi n structurile SRI. Fost sef al sectiei din Trgu Mures, pna n primavara lui 1998, cnd a fost trecut n rezerva, sub gradul de colonel. Reactivat n iulie 1998, a fost numit sef al sectiei SRI din Cluj. Bebe Serbanescu. Fost ofiter de securitate, rencadrat n SRI. Finul lui Dinel Staic u. Dupa ce a renuntat la serviciu, a adus din strainatate echipamente de asculta re si nregistrare, folosite n combinatiile dubioase ale nasului sau din Craiova.

Ion Serbanoiu. Fost ofiter superior de securitate, general, sef al Inspectoratul ui de securitate din Cluj. Dupa evenimentele din decembrie 1989, a condus sistem ul de protectie si paza al Bancii Dacia Felix, care a fost n scurta vreme prabusi ta n faliment. Alexandru Somlea. Fost ofiter de securitate, recuperat de SRI sub gradul de colo nel. Dupa trecerea n rezerva a devenit copatronul unei firme din Centrul Civic. Marian Stefan. Fost ofiter de securitate. n prezent, colonel, sef al sectiei SRI din Timisoara. Ion Manole Stefanut. Fost ofiter de securitate, recuperat de SRI. La 30 noiembri e 1999 a fost naintat la gradul de general de brigada. Ion Stirbu. Fost ofiter de securitate. nainte de decembrie 1989, s-a numarat prin tre cei ce asigurau paza lui Nicolae Ceausescu. Trecut n rezerva cu gradul de loc otenent colonel, a devenit director adjunct al vamii din Galati. n primavara lui 1994 a fost rechemat din rezerva, pentru a fi ncadrat n functia de sef al sectiei SRI din Galati. Tudor Tanase. n 1976-1978 a fost ofiter n cadrul Directiei de Informatii Externe. n perioada 1978-1989, a lucrat n cadrul Unitatii Speciale R, din Departamentul Sec uritatii Statului. n 1993 a fost recuperat de guvernul lui Nicolae Vacaroiu si ren cadrat n Serviciul de Telecomunicatii Speciale. S-a implicat n numeroase afaceri p articulare, bazate pe fonduri obscure, mpreuna cu fostul general de securitate St elian Pintilie. n mai 2001, desi participarile sale la firme cu profil similar nu erau lichidate, a fost numit sef al Serviciului de Telecomunicatii Speciale, cu gradul de general. Actualul guvern nu a luat n consideratie semnalele de alarma ale presei. Alexandru Tanasescu. General de securitate, trecut n rezerva n 1999. Cadru activ a l fostei Directii de Informatii Externe, pentru care a ndeplinit mai multe misiun i n strainatate, cu precadere n SUA. Dupa decembrie 1989, a ramas ncadrat n Serviciu l de Informatii Externe, parvenind pna la functia de prim adjunct al directorului acestuia. Obiect al unor frecvente campanii de presa, a fost ndepartat din servi ciul de spionaj n cursul anului 2000. Ulterior, a devenit consilier al directorul ui trustului de constructii Aedificia Carpati. Acest trust construise actualul s ediu al SIE de la Baneasa si directorul lui, Petre Badea, era ndatorat lui Alexan dru Tanasescu, fiind favorizat de acesta la licitatie. Remarcam faptul ca trustu l de constructii Aedificia Carpati, prin intermediul unor alti ofiteri din fosta Securitate, a beneficiat si beneficiaza de comenzi importante din partea statul ui: Biblioteca Nationala, consolidarea Palatului Telefoanelor, sediul Sistemului de Telecomunicatii Speciale, refacerea Palatului Regal etc. etc. Toti au supt d e la Petre Badea, pna cnd l-au adus n pragul falimentului. Ion Tanasoiu. Fost ofiter acoperit de securitate, care a actionat cu prioritate n spatiul Benelux. Prin odraslele sale, Oana si Nineta, a fost implicat n afaceril e dubioase ale firmei SC Macons & Co SA, nregistrata n Belgia. Razvan Temesan. Fost ofiter acoperit de securitate n cadrul Bancii Romne de Comert Exterior. Dupa decembrie 1989, a devenit directorul ei, functie n care s-a menti nut pna cnd a falimentat-o. Desi a fost chemat n justitie, fiind si retinut prevent

iv, a reusit sa scape cu fata relativ curata. n prezent, se constata ca e implica t profund n afacerile lui Sorin Ovidiu Vntu, n calitate de consilier al contestatei Banci Roimne de Scont. Recent, a fost propus pentru functia de director al Banci i Comerciale Romne. E de sperat ca nu o va aduce si pe aceasta la faliment, ca so privatizam pe un euro. Teodor. Fost ofiter n cadrul Directiei a IV-a a Securitatii. n prezent, colonel, l octiitor de sef de sectie n cadrul Directiei Generale de Informatii a Armatei. Aurel Teodorescu. Fost ofiter de securitate din Bucuresti. Dupa decembrie 1989, a devenit comisar n Garda Financiara, sef de departament la Primaria Capuitalei, apoi director adjunct al Directiei Generale a Vamilor. A fost remarcat de presa deoarece favoriza importuri dubioase de tigari. Teslovan. Fost ofiter de securitate, recuperat de SRI sub gradul de colonel. n 19 98 lucra n cadrul sectiei SRI din Harghita. Tinca. Fost ofiter superior de securitate. Recuperat de SRI, a condus Centrul Op erativ Zonal de la Oradea. Tinca. Fost ofiter inferior de securitate, recuperat de SRI n Diviziunea de filaj . Cazut n capcana cu prilejul afacerii Terasei Anda. Gheorghe Tinca. Conform afirmatiilor lui Mircea Raceanu, recent decorat de prese dintele Ion Iliescu, a fost ofiter de securitate care a lucrat sub acoperirea Mi nisterului de Externe. La nceputul anilor 80, i-a fost refuzata viza de intrare n SUA. n 1994 a fost desemnat ministru al apararii. Ulterior s-a nscris n ApR, format iunea politica falimentara a lui Teodor Melescanu. n prezent este ambasador la Pr aga. Radu Tinu. Fost maior de securitate, adjunct al Securitatii judetului Timis, res ponsabil al compartimentelor de contraspionaj si dezinformare. Arestat n decembri e 1989 si anchetat n lotul Timisoara. Dupa doi ani si ceva, a fost eliberat din d etentie, din lipsa de probe. mpreuna cu Valentin Ciuca, a fondat societatea Tival Impex SRL, care a prosperat n timpul embargoului impus Iugoslaviei. Desi a decla rat ca nu ar dori revenirea la comunism, toate interventiile lui publicistice ex celeaza n elogiul fostei Securitati. Maria Tiriboi. Fost ofiter de securitate, care avea n supraveghere Institutul de Cercetari si Proiectari Tehnologice n Transporturi. n 1992, a reaparut n institutie , de data aceasta ca ofiter SRI. Gheorghe Toader. Fost ofiter n serviciul de spionaj al Securitatii. Sub directora tul lui Ioan Talpes, a fost adjunct al sefului SIE. n decembrie 1994 a fost nainta t la gradul de general de brigada. Trecut n rezerva la 3 aprilie 2000. Constantin Toma. Fost ofiter superior de securitate. Recuperat de SRI, a fost ad junct al sefului sectiei din Bacau, apoi seful ei provizoriu, numit ca atare n ia nuarie 1998.

Alexandru Tonescu. Fost ofiter superior de securitate. n prezent, general, membru n conducerea centrala a SRI. Ioan Trifu. Fost ofiter de securitate. Pna n ianuarie 2002 a condus sectia SRI Bis trita-Nasaud. Alin Vivian Tudose. Fost colonel de securitate n Directia a II-a de contrainforma tii economice. Nu a fost semnalata reciclarea lui n SRI, dar n toamna lui 1999 a i esit n presa cu informatia ca Radu Cmpeanu ar fi lucrat pentru Securitate. Dezinfo rmarile de aceasta natura nu sunt propulsate n public la ntmplare, ci n cadru organi zat.si n functie de interesele de moment ale conducerii securiste a SRI. Ronmica Turcanu. Fost ofiter de securitate. Imediat dupa evenimentelor din decem brie 1989, recuperat de SRI sub gradul de colonel, a fost numit sef al sectiei S RI din Botosani. Destituit din serviciu ca urmare a implicarii sale n jocul piram idal Caritas. Olimpian Ungherea. Fost ofiter de securitate, ncadrat initial n inspectoratul de l a Craiova. Transferat la Bucuresti, a condus revista Pentru Patrie a Ministerulu i de Interne. Autor de romane politiste. Dupa decembrie 1989, a devenit consilie r de presa al PDSR si vicepresedinte al organizatiei din sectorul 3 Bucuresti. n 1997, la un semn dinb culise, si-a naintat zgomotos demisia, scriind si o carte n care Ion Iliescu era batjocorit copios.. Marian Ureche. Fost colonel de securitate, fost adjunct al sefului Directiei I d e informatii interne. Implicat n combaterea posturilor de radio care emiteau n lim ba romna. Dupa ce a iesit la pensie din SRI, a scris n colaborare o carte n care er au exaltate virtutile fostei Securitati. Dupa alegerile din noiembrie 2000, a fo st numit director al Serviciului Independent de Protectie si Anticoruptie din Mi nisterul Justitiei. Gavrila Valean. Fost ofiter n Directia de Informatii Externe a Securitatii. n prez ent, face parte din conducerea SC Alliancecoop. n 1995-1996 a fost contactat de D irectia nzestrarii Armatei, n vederea facilitarii unor exporturi dubioase de armam ent. Constantin Vlceanu. Fost ofiter de securitate, specializat n exporturi de arnmamen t. n 1997 a devenit adjunct al lui Mircea Gheordunescu la conducerea Agentiei Nat ionale de Control al Exporturilor Strategice si de Interzicere a Armamentului Ch imic (ANCESIAC). Ulterior a devenit director general al firmei Pro Romania Consu lt. Victor Veliscu. Ofiter de securitate trecut n rezerva dupa decembrie 1989. n preze nt este principalul consilier al sefului SRI, Radu Timofte, fost ofiter de grani ceri, fara nici o pricepere n domeniul informatiilor. n numele lui, Victor Veliscu leaga si dezleaga totul n SRI, favorizndu-i permanent pe fostii ofiteri de securi tate, n detrimentul absolventilor Institutului National de Informatii. Victor Vel iscu este cunoscut si pentru relatiile sale