Academia de Studii Economice Bucureti Facultatea de Cibernetic, Statistic si Informatic Economica

Gestionarea Procesului de Producie ntr-o companie prin SAP

Profesor coordonator AbsolventConf.univ.dr Mihaela Muntean Eduard Florin Matei

2014Cuprins:1.Introducere2.Consideratii generale ERP3.Arhitectura sistemului SAP. 4.Gestionarea procesului de Producie ntr-o companie prin SAP5.Studiu de caz. Prezentarea unui proces de producie pe stoc ntr-o companie6.Avantajele implementrii acestui proces ntr-o companie.ConcluziiBibliografieAnexe

Capitolul 1.Introducere

Un sistem ERP reprezint o mbinare a practicilor de management al afacerilor cu tehnologia informaiilor, prin care procesele de afaceri ale unei companii sunt integrate in cadrul sistemului informatic, in vederea atingerii unor obiective de business specifice. Sistemele ERP actuale realizeaz integrarea tuturor funciilor de conducere ale unei companii, plecnd de la planificare si asigurarea stocului de materii prime si materiale, definirea tehnologiilor, definirea si urmrirea sistemelor de calitate, coordonarea proceselor de producie si, nu in ultimul rnd, la realizarea gestiunii financiar contabile, a resurselor umane, a stocurilor de produse finite, vnzrilor de produse ctre clieni si terminnd cu dezvoltarea si meninerea relaiilor cu clienii si partenerii de afaceri. Aceste sisteme permit factorilor de decizie realizarea unor analize complete asupra realizrii planului de afaceri. Prin opiunile de simulare a activitilor si prin caracterul flexibil si dinamic al aplicaiilor se pot realiza planuri de previziune, evaluri si predefiniri ale tendinelor de evoluie ale industriei din care face parte compania, analize calitative, integrarea cu noile tehnologii e-business si comunicare online.

Lucrarea de fata i propune sa prezinte o soluie pentru gestionarea procesului de producie pe stoc ntr-o companie cu ajutorul soluiei SAP si sa prezinte avantaje si dezavantajele acestei soluii in comparaie cu alte sisteme ERP aflate pe piaa momentan in Romania.

Lucrarea de fata e structurata in 6 capitole.

Capitolul 1- Vrem sa vedem ce nseamn conceptul de ERP si ce i propune aceasta lucrare.

Capitolul 2- Rspunde unor ntrebri adresate unui sistem ERP,ca de exemplu ce trebuie avut in vedere la implementarea unui astfel de sistem, ct dureaz implementarea etc.

Capitolul 3 - Arhitectura sistemului SAP prezinta pe scurt cteva din modulele de baza ale sistemului SAP si funcionalitile acestora. O parte din aceste funcionaliti le vom folosi in capitolul 5 al acestei lucrri. Un sistem SAP este alctuit din componente/module interconectate, ce ofer companiilor un control integrat al informaiei i al proceselor de afaceri.

Capitolul 4 - Gestionarea procesului de Producie ntr-o companie prin SAP are drept scop s menioneze operaionalitatea produciei n limitele de calitate, cantitate i timp impuse de obiectivele fundamentale ale produciei.Principalul obiectiv al sistemului SAP pentru modulul de producie, l constituie agregarea elementelor discontinue i directe ntr-un proces de producie continuu, capabil s asigure folosirea eficient a capacitilor de producie, utilizarea maxim a bazei de materii prime i folosirea superioar a forei de munc.Prin flexibilitatea sa, sistemul SAP se poate aplica cu succes n diferite domenii, cu producie de serie sau de unicate, cu producie continu sau pentru lucrri i servicii.Sistemele ERP pun la dispoziie procese complete pentru toate tipurile de producie: repetitiva, la comand, asamblare la comand, producie de proces, producie pe stoc, integrnd funcii extinse de planificare a necesarului de materiale si planificare a capacitailor de producie.Caracteristicile de baz ale aplicaiei SAP pentru producie sunt: flexibilitatea, sigurana, uurina n folosire. Fluxul de producie se poate urmri online.

Capitolul 5- Studiu de caz. Prezentarea unui proces de producie pe stoc ntr-o companie se focuseaz pe prezentarea in sistemul SAP a unui proces real de producie pe stoc ntr-o companie care produce centrale termice.Scenariu e sprijinit de funcionaliti ale modulului de producie SAP necesare urmririi planificrii produciei, urmririi realizrii planului de producie la nivelul comenzilor de producie si integrarea cu modulele de gestionare a stocurilor si contabilitate.Deasemenea vor urmrii producia la nivel de numr serial pentru fiecare centrala produsa, astfel nct vom putea avea o trasabilitate a interveniilor ulterioare la nivelul fiecrei centrale termice produse in companie.In Capitolul 6 - Avantajele implementrii acestui proces ntr-o companie se vor puncta avantajele implementrii soluiei SAP pentru modulul de producie in aceasta companie care are o producie de tip MTS ( Make to stoc producie pe stoc )Capitolul 2. Enterprise Resource Planning

Despre ERP-uri. Consideraii generale.

Ce este un ERP? ERP (Enteprise Resource Planning) este o soluie software din seria aplicaiilor economice, multi-modulara, care integreaz toate procesele economice ale ntreprinderii cu scopul optimizrii si creterii eficientei acesteia. Un ERP contribuie decisiv la gestiunea afacerii, ajuta in structurarea deciziilor de management prin furnizarea de rapoarte cu un grad foarte ridicat de acuratee, timp de rspuns extrem de mic si mod de organizare relaional a datelor. Ce segmente din gestiunea afacerii sunt vizate de o soluie ERP? Sistemul acoper toate segmentele din activitatea unei afaceri: gestiunea achiziiilor, gestiunea stocurilor (cu mecanisme avansate de previzionare a acestora), planificarea produciei (de la sisteme simple de microproducie pana la sisteme avansate de lansare a produciei in baza comenzilor), gestiunea clienilor si furnizorilor (cu urmrirea fluxurilor cerere de oferta, oferta, factura proforma, comanda, livrare, decontare), gestiune financiara si contabilitate, gestiunea centrelor de profit sau de cost, resurse umane, parc auto, etc. Bazat pe principiul ca ntregul este mai mult dect suma parilor, acesta realizeaz integrarea si sincronizarea tuturor segmentelor din gestiunea afacerii, fiind un excelent mijloc de sincronizare si ordonare a informaiei, fluidiznd totodat schimbul de informaii intre diferitele segmente ale gestiunii afacerii.

Cum mbuntete un ERP activitatea companiei? Un astfel de sistem incorporeaz cteva concepte si mecanisme care le confer soliditate, flexibilitate, si rapiditate. Dintre acestea menionam: Practic un ERP permite tuturor celor implicai in activitatea companiei din diferite departamente si locaii sa lucreze folosind un sistem unitar. Intervenia unei persoane asupra unor date are efecte multiple in sistem, ceea ce face ca mai trziu orice utilizator care are nevoie de acea informaie sa o regseasc ntr-o forma actualizata. Comunicarea in companie se realizeaz mult mai eficient si cu date sigure. Un sistem ERP standardizeaz modul in care se desfoar activitile in companie. Implementarea unui astfel de sistem este unul dintre primii pai pe care trebuie sa ii fac o companie pentru a putea adera la o certificare ISO. Sistem unitar de introducere a datelor si gestiune a acestora; Integrarea tuturor segmentelor (departamentelor) din cadrul afacerii; Integreaz toate activitile din aval si din amonte de segmentul financiar contabil; Scalabilitate (se pot adaug permanent funcionaliti noi, de la colectarea de informaii pana la emiterea de rapoarte cu un nivel foarte ridicat de finisare); Adaptabilitate la procese economice complexe si extrem de diverse; posibilitatea modificrii rapide a acestora in cazul modificrii legislaiei financiar-contabile; Analiza multi-dimensionala si inter-departamentala (la nivel de proiecte, activiti, departamente, divizii, centre de cost sau de profit); Rapoartele se pot adapta uor pentru fiecare tip de activitate economica; Sistemul va permite gestiunea si consolidarea unui grup de societi proprii (in cadrul companiei). Se poate adapta un ERP la procesele economice din orice companie? Soluiile ERP sunt soluii construite pentru a rspunde unor nevoi generale in procesele de afaceri. In general se pot adapta cu uurina diverselor tipuri de afaceri. De obicei se construiesc module sau funcionaliti noi, adaptate cerinelor fiecrui tip de proces, pornind de la specificaiile utilizatorului. Aceste module personalizate se integreaz cu restul sistemului, suportul de baza de date fiind unic la nivel de aplicaie.

Care sunt costurile implementrii unui ERP? Costurile implementrii unui ERP au mai multe componente ce pot varia in funcie de tipul de ERP ales si de platforma pe care acesta este construit. In principal aceste costuri se refera la: Aplicaia propriu-zisa; Echipamentele hardware ce trebuiesc achiziionate; Training-ul personalului implicat in utilizarea aplicaiei; Dezvoltarea modulelor specifice (pentru zonele neacoperite de aplicaia de baza, daca este cazul) Executarea tuturor configurrilor specifice; Integrarea altor aplicaii (acolo unde este necesar)

Cat dureaz implementarea unui ERP? In general, durata de implementare a unui ERP se situeaz intre 2-12 luni, dar poate varia in funcie de mrimea companiei si de gradul in care managementul companiei si utilizatorii aplicaiei se implica in reuita proiectului. Totodat, durata implementrii este strns legata de modul in care au fost formulate cerinele iniiale ale proiectului (cat de corect au fost formulate), precum si de modul in care acestea sunt implementate. Pentru a minimiza timpul si efortul de implementare, in proiect trebuie sa se implice factorii decizionali din managementul companiei, din toate segmentele de activitate ale acesteia (vnzri, achiziii, contabilitate, producie, resurse umane, IT, etc). Implementarea unui astfel de sistem poate eua? Cnd vorbim despre ERP trebuie sa tim ca nu este vorba de un software care ne rspunde tuturor cerinelor fr ca noi sa facem nimic. Folosirea cu succes a tuturor avantajelor unui ERP presupune att o implementare corecta cat si o folosire corecta (nu se pot obine rapoarte corecte rezultate din date eronate). Ca in orice proiect exista posibilitatea ca acesta sa eueze. Modul in care se gestioneaz implementarea, precum si modul in care se elimina riscurile care concura la euarea unei implementri pot micora sau mari aceasta probabilitate. Printre factorii care pot duce la euarea unei implementri amintim: Reprezentarea eronata a ateptrilor de la un astfel de sistem; Formularea incorecta si imprecisa a cerinelor; Analiza defectuoasa a fluxului informaional; Ineria utilizatorilor ce trebuie sa-si nsueasc noul sistem (reticenta la schimbare); Strategia operaionala a companiei nu susine descrierea proceselor si implementarea; Neimplicarea tuturor factorilor decizionali; Comunicarea defectuoasa dintre beneficiar si echipa de implementare. Un aspect deosebit de important pentru reuita unei implementri este stabilirea nc de la nceput in cadrul companiei a unui coordonator cu autoritate. Acesta trebuie sa poat lua decizii legate de implementarea sistemului, sa atribuie sarcini noilor utilizatori si sa rspund cerinelor de informare a implementatorilor. De asemenea, toi utilizatorii trebuie sa-si nsueasc utilizarea sistemului si sa opereze in conformitate cu instruciunile formulate de implementator.

Ce trebuie avut in vedere la alegerea unui astfel de sistem? Alegerea unei soluii software este o etapa deosebit de importanta, deoarece aceasta i va pune amprenta asupra activitii viitoare a companiei. Alegerea unui sistem ERP presupune parcurgerea ctorva etape, printre care: 1. Stabilirea clara a cerinelor/ nevoilor companiei; 2. Stabilirea sistemelor care ar rspunde acestor cerine; 3. Stabilirea necesitailor din punct de vedere tehnic (echipamente de calcul, periferice, cerine internet, etc); 4. Stabilirea personalului implicat in proiect (pe ntregul lan operaional); 5. Vizionarea produselor si studierea documentaiei pusa la dispoziie de integrator; 6. Stabilirea unui timp realist de implementare Exista o strns legtura intre alegerea soluiei si alegerea implementatorului. Succesul unui proiect de implementare depinde foarte mult de organizarea si experiena implementatorilor. Este foarte important ca o companie care implementeaz soluii sa aib un trecut foarte bun in acest domeniu, sa aib implementri de succes. ERP ProducieModul de Producie al unui ERP - realizeaz procesul de producie si este flexibil , depinznd ns de necesitile clientului. Acest proces poate ncepe prin configurarea fisei tehnologice/ reetarului, trecnd apoi prin comenzile de producie (lansarea in producie) care pot fi generale sau in baza unei comenzi de client ca in final sa se genereze automat nota de producie si consumul aferent. De menionat este faptul ca notele de producie se pot generea automat in baza inventarului de la sfritul zilei, acest lucru fiind foarte util pentru firmele care nu pot evidenia consumul si producia in momentul efecturii ei (ex: restaurante, patiserii, etc..). Un alt aspect foarte important li reprezint costul de producie care este calculat ca fiind costuri directe + costuri indirecte, proporional repartizate in funcie de gradul de ocupare al capacitailor de producie. In cazul anumitor firme, costurile directe se pot calcula in funcie de greutatea specifica si suprafaa materiilor prime consumate. Contabilitatea de gestiune este tratata in rapoarte pe puncte de lucru/ secii/ centre de cost/ comenzi de producie. Modulul trateaz uniti de msura cu pariti, definite de ctre utilizator, pe fiecare articol in parte Calcularea preului de producie se face automat, fiind egal cu cheltuielile directe + cheltuielile indirecte proporional repartizate In cazul in care nu se dorete repartizarea automata a cheltuielilor indirecte in funcie de gradul de ocupare, repartizarea acestora poate fi fcut manual in momentul introducerii cheltuielilor aferente In anumite situaii, valoarea produsului finit poate fi calculata in funcie de greutatea specifica si suprafaa produselor consumate In vederea optimizrii costurilor de achiziie pentru necesarul de materii prime/ semifabricate se tine cont de stocul produselor echivalente Gestioneaz gradul de ocupare al capacitailor de producie Descrcarea materiilor prime poate fi fcut FIFO/ LIFO/ CMP/ FEFO sau descrcare specifica Se pot evidenia termenele de expirare ale produselor finite Se pot genera automat seriile loturilor produselor finite Genereaz etichetele cu serie si data de expirare In cazul inventarului intermitent (la sfritul zilei) produsele se pot scana cu cititor cod de bare portabil Comenzile de producie pot fi realizate si in alte valute, in cazul in care acestea sunt specifice unui client Se pot lista facturi proforme din comenzile de producie Se pot genera facturi din comenzile de producie, iar in cazul in care acestea sunt in valuta, se pot echivala la cursul istoric sau la cursul din ziua facturrii Trateaz asamblrile si dezasamblrile Trateaz prelucrarea produselor la teri

In Romania cele mai cunoscute ERP-uri sunt: Navision, Carisma, Clarvision SAPCapitolul 3. Arhitectura sistemului SAP-lui

SAP este un sistem informatic complex utilizat in gestiunea bazelor de date, fiind preferatul companiilor mari. SAP vine de la System Applications and Products, si se mparte in module individuale care realizeaz diferite sarcini informatice in cadrul unei companii. Compania care a dezvoltat acest sistem informatic i are rdcinile in Germania la Walldorf si a fost fondata in 1972 de 4 foti angajai ai companiei IBM.Gndii-va doar la faptul ca in acest moment SAP deine cea mai mare parte a pieei de aplicaii business fiind utilizat in peste 76.ooo de companii internaionale si are n prezent reprezentane de vnzri i uniti de producie n peste 120 de tari fiind listat la mai multe burse, inclusiv Bursa din Frankfurt i NYSE cu simbolul "SAP".

SAP este liderul mondial n domeniul realizrii de programe destinate sistemelor informatice de gestiune i management ale companiilor i instituiilor publice. Produsele SAP s-au dezvoltat i diversificat, ajungnd s acopere cele mai diverse i complexe funcionaliti pe care le impune gestionarea i managementul unor activiti economice, indiferent c se desfoar n sectorul privat al afacerilor sau n domeniul serviciilor publice. Pentru partea de demo vom folosi metodologia SAP All in One a SAP-lui.SAP Business All-In-One - este soluia SAP pre configurat, destinata companiilor mici i mijlocii (IMM), ce permite o implementare rapida, cu costuri reduse care se pe bazeaz pe implementarea unor procese preconfigurate care acoper o arie foarte larg de procese de afaceri din cadrul unei companii.Procesul configurat va permite urmrirea procesului de planificare si urmrirea produciei ntr-o companie care utilizeaz un tip de producie pe stoc. Se vor prezenta avantajele acestui sistem care permit gestionarea procesului de aprovizionare i gestiunea stocurilor, planificarea i urmrirea produciei, gestiunea capacitailor de producie, vnzri, managementul centrelor de cost, gestiunea financiar, gestiunea contabil.Producia pe stoc este caracteristica ntreprinderilor care estimeaz ca produsele realizate vor fi vndute ntr-o perioada viitoare. D.p.d.v tehnologic acestea sunt: procese tehnologice continue care presupun derularea nentrerupta a fabricaiei.Producia pe stoc se concentreaz pe un proces de planificare si urmrire a produciei independent de comenzi de vnzri . Planificarea necesar de material corelat cu planul de producie ofer comenzi planificate pentru producie, i referate de necesitate pentru materii prime.Printre funcionaliti de baz ale procesului putem enumera: Planificarea produciei Calculul necesarului de materii prime Planificarea capacitailor de producie Gestionarea comenzilor de producie Urmrirea loturilor Raportri

In procesul de producie sunt implicate un numr mare de persoane si departamente. Sistemul ERP SAP fiind un sistem integrat permite urmrirea procesului in timp real la nivelul mai multor departamente ale unei companii. Departamentul de vnzri va putea urmrii in timp real stocurile de produse finite, comenzile de producie lansate in producie, datele de livrare pentru comenzile ce urmeaz a fi expediate clienilor. Planificare Producie are o imagine clara asupra ncrcrii capacitailor de producie si asupra materiilor prime aflate in stoc sau data la care urmeaz sa fie livrare. Gestiunea materialelor ( Magaziile) gestioneaz corect cantitativ si calitativ stocul de materii prime, materiale si produse semifinite si finite la orice moment. Urmrirea Producie se cunoate exact stadiul in care se afl o anumita comanda de producie, costurile planificate si realizate pe acea comanda, producia neterminata Departament Costuri de Producie - urmrete corect costurile implicate pentru obinerea unui anumit produs si analiza profitabilitii. Departamentul Facturri urmrete facturile care urmeaz sau au fost pltite ctre furnizori si ncasate de la clieni.

Harta soluiei SAP

Managementul mijloacelor financiar contabile modulul urmrete utilizarea eficient a resurselor, desfurarea ritmic a activitii, semnaleaz fenomenele care influeneaz nivelul profitului i reducerea costurilor etc

Managementul stocurilor modulul permite managementul informatizat al operaiunilor de gestiune a stocurilor i a proceselor de aprovizionare i desfacere pentru orice tip de companie

Managementul clienilor i al furnizorilor modulul adun toate informaiile despre clieni, din toate sursele disponibile, oferind astfel o imagine complet

Managementul Vnzrilor si DistribuieiManagementul Planificrii si Urmririi ProducieiManagementul CalitiiManagementul resurselor umane Modulul ine o eviden strict a tuturor proceselor prin care trece un angajat, ncepnd cu procesul de recrutare, colarizare, promovare, evaluare.

CRM -Sistem de Management al Relaiei cu Clienii Acest sistem poate fi un modul dintr-un ERP sau poate funciona independent Avantajul su principal este tocmai managementul performant al relaiei dintre client, firma care comercializeaz un produs, furnizorul produsului i produsul propriu-zis. Un CRM poate avea integrat i o component dedicat comerului electronic

Capitolul 4. Gestionarea procesului de Producie ntr-o companie prin SAP

4.1 Date generale modulul Planificare si urmrirea producie in SAP

Modulul Planificare i Urmrire Produciei al SAP-lui are drept scop s menin operaionalitatea produciei n limitele de calitate, cantitate i timp impuse de obiectivele fundamentale ale produciei.Principalul obiectiv al aplicaiei l constituie agregarea elementelor discontinue i directe ntr-un proces de producie continuu, capabil s asigure folosirea eficient a capacitilor de producie, utilizarea maxim a bazei de materii prime i folosirea superioar a forei de munc.Prin flexibilitatea sa, sistemul se poate aplica cu succes n diferite domenii, cu producie de serie sau de unicate, cu producie continu sau pentru lucrri i servicii.SAP-ul pun la dispoziie procese complete pentru toate tipurile de producie: repetitiva, la comand, asamblare la comand, producie de proces, producie pe stoc, integrnd funcii extinse de planificare a necesarului de materiale si planificare a capacitailor de producie.

Fig. 1.1Organizarea produciei in seciile de baza este influenata ntr-o msura foarte mare de tipul de producie existent la un moment dat in cadrul ntreprinderii.Tipul de producie este o stare organizaional determinata de nomenclatorul de produse ce urmeaz a fi prelucrat, volumul produciei fabricate, gradul de specializare al ntreprinderii si modul de deplasare a produselor de la un loc de munca la altul.In ntreprinderile de producie in funcie de ansamblul acestor factori exista trei tipuri de producie si anume:- Tipul de producie in masa;- Tipul de producie in serie;- Tipul de producie individual.Producia la comanda apare atunci cnd nceperea fabricaiei unui anumit produs se face in urma unei comenzi ferme din partea unui client.Producia pe stoc este caracteristica ntreprinderilor care estimeaz ca produsele realizate vor fi vndute ntr-o perioada viitoare. D.p.d.v tehnologic acestea sunt procese tehnologice continue care presupun derularea nentrerupta a fabricaiei. Sunt ntlnite de exemplu la procesele chimice si la realizarea conductorilor.

Producia la ComandaAcest tip de producie suport planificarea i producia specific pe baza comenzilor de la client (Comenzi de vnzare). Este creat in sistem o Comand de vnzri si pentru onorarea acestei comenzi se creeaz o Comand de producie pentru crearea de stocuri de produse finite, care sunt special utilizate doar de Comanda de vnzri, pentru expediie la client si facturare.

Fig.1.2

Producia pe stocProducia pe stoc este caracteristica ntreprinderilor care estimeaz ca produsele realizate vor fi vndute ntr-o perioada viitoare. D.p.d.v tehnologic acestea sunt: procese tehnologice continue care presupun derularea nentrerupt a fabricaiei. Producia de serieProducia de serie este utilizat de obicei cnd un proces de producie ndeplinete urmtoarele criterii: produse identice sau similare sunt produse pentru o perioad lung de timp. Produsele nu sunt fabricate n loturi definite individual. Produsele urmeaz ntotdeauna aceeai secven n mainile i centrele de lucru din producie. Fiele de fabricaie tind s fie simple i nu difer mult.

4.2. Date de baza in Planificarea si Controlul Produciei

In cadrul planificrii si controlului produciei, datele de baza utilizate sunt: Nomenclatorul de materiale Capacitai de producie Lista de materiale (Reeta de producie) Fisa Tehnologica

Nomenclator materialeIn SAP nomenclatorul de material cuprind informaii necesare folosirii acestora pe parcursul proceselor economice, pornind de la procurarea acestora: aprovizionare sau producie, utilizarea pentru ntreinere si reparaii, ajungnd pana la ieirea acestora din societate sub forma vnzrii. Toate aceste procese economice sunt reflectate in contabilitatea financiara si in contabilitatea de gestiune.Specific modulului PP sunt ecranele de Planificarea Necesarului de Materiale si Programare Lucru, pentru tipurile de materiale de natura produselor finite, a semifabricatelor si a produselor reziduale.

Liste de materiale Listele de materiale (LDM) sunt utilizate pentru a specifica structura cantitativa a unui produs. In listele de materiale se nscriu componentele din care se realizeaz un produs si cantitatea necesara din fiecare componenta. O reeta este creata n scop de planificare a produciei n unitatea n care produsul sau ansamblul trebuie fabricat. Reetele sunt relevante pentru procesul de producie i pentru calculaia costurilor. Sistemul memoreaz lista de materiale, lista care cuprinde toate componentele precum i materialele de ambalare necesare unui anumit proces de fabricaie. O reeta poate conine materii prime, produse semi-fabricate i produse finite. Exactitatea datelor unei reete este foarte important deoarece cantitile de componente sunt utilizate ca baz pentru calcularea necesarurilor de materiale pentru o comanda si pentru calculul costurile de materiale pentru un produs.Centrele de lucru / Capacitai de producieSe refera la capacitatea unui centru de lucru de a ndeplinii o anumita sarcina. Capacitile sunt difereniate potrivit categoriei de capacitate: Maina (unitate de prelucrare) Resursa umana

Pentru crearea si ntreinerea capacitailor de producie se introduc Timpul operaional. Sunt necesare urmtoarele date pentru calculul acestui timp: momentul de nceput, momentul de sfrit operaie, pauze, rata de utilizare a capacitaii( timpul de lucru care rmne dup ce se elimina pauzele si care poate fi socotit productiv intr-un anumit procent), numrul capacitailor individualeSistemul calculeaz timpul operaional cu formula:Timp operaional = (Timp de lucru - Timp pauza) x Rata de utilizare capacitate/100%Capacitatea disponibila = Timp operaional x numrul de capacitai individualeFormula de calcul al necesarului de capacitate = poate fi alocata la fiecare segment de operaie in vederea calculrii necesarului de capacitate. Pentru necesarul global pentru ntreaga operaie se calculeaz din segmentele individuale.

Fisa TehnologicaConine operaiunile de realizat, secvena si centrele de lucru implicate in fabricaia produsului.

Fig.1.3Astfel, o fisa tehnologica poate include: Centrele de lucru unde se desfoar operaiile; Timpul necesar pentru activitile de procesare; Componentele produsului alocate operaiilor; Resursele si instrumentele de producie necesare pentru realizarea operaiilor; Caracteristicile de calitate pentru inspeciile de realizat; Instruciuni diverse pentru fiecare operaie.; Necesarul de SDV-uri.

4.3. Gestionarea in SAP a procesului de producie de tip MTS (producie pe stoc)

Scop si obiective pentru Producia pe Stoc.

Producia pe stoc se concentreaz pe un proces de planificare si urmrire a produciei independent de comenzi de vnzri . Planificarea necesar de material corelat cu planul de producie ofer comenzi planificate pentru producie, i referate de necesitate pentru materii prime. Comenzile de planificare sunt convertite n comenzi de proces. Componentele sunt puse la dispoziie n locaia de fabricaie. Componentele de gestiune loturi sunt emise imediat la lansarea produciei, produsele semifabricate i finite sunt fabricate n combinaie cu gestiunea loturilor. Retragerea retroactiv din stoc este utilizat pentru materialul de ambalare (fr gestiune loturi) la confirmarea produsului finit. Confirmarea comenzii de proces declaneaz controlul de gestiune i decontarea comenzii.

Scenariul Produciei pe stoc

Plan de producie inta independent de Comenzile de vnzare Planificarea necesarului de material referate de necesitate pentru aprovizionarea cu materii prime Aprovizionare cu materia prima ( comanda de aprovizionare, NIR ) Prelucrare comenzi de producie pentru produsele semifinite (Confirmare comanda de producie, consum materii prime si predare in stoc produs semifinit) Prelucrare comenzi de producie pentru produsele finite (Confirmare comanda de producie, consum materii prime si predare in stoc produs finit) Creare Comanda de vnzare. Livrare produs finit pe Comenzile de vnzare aprute ulterior produciei si facturare

Schema proces producie pe stoc cu comanda de producie

Fig.1.4

Creare plan de producie

Procesul poate fi declanat cu dou puncte de lansare diferite: Planificare producie pe baza Planului de vnzri creat la nceputul anului si corelat cu comenzile de vnzare ferme introduse deja in sistem Planificare producie pe baza Forcastarii sau pe baza istoricului vnzrilor din anii precedent.

Indiferent de punctul de nceput pe care l alegei, rezultatul este planul de producie pentru materialul produs finit iar apoi pe baza componentelor din LDM, se planifica necesarul de materii prime pentru realizarea planului de producie.Detalierea planului de producie se face pe luni ( sau sptmni) si grupe de produse la sfritul fiecrui an pentru anul urmtor. Planul poate fi modificat / ajustat manual in funcie de cerine de cate ori este cazul.De asemenea, la crearea planului anual de producie se poate tine cont si de: nivelul stocului inta; valoarea inta pentru nivelul stocurilor in zile.

Metodele de creare a planului de producie precizate mai sus pot fi cumulate.

Planificarea necesarului de materiale (PNM)

Pe baza planului exprimat la nivelul de detaliu prezentat la punctul anterior, sptmnal sau zilnic se ruleaz un program automat de planificare a necesarului de materiale (PNM).Rularea PNM ia in considerare planul de producie precum si necesarurile dependente din materii prime de pe nivelurile inferioare din ierarhiile de liste de materiale.De asemenea, la planificarea necesarului de materiale sistemul ia in calcul: stocul de materii prime si materiale existent la un moment dat; comenzile planificate si de producie / proces existente, pentru materialele procurate intern, precum si referatele de necesitate sau comenzile de aprovizionare existente, pentru materialele procurate extern.

Prin execuia funciei de planificare necesar de materiale se genereaz:- comenzi planificate de producie pentru produsele finite / semifabricatele produse intern; - referate de necesitate pentru materiile prime si materialele ce intra in componenta produsului finit.In aceasta lucrare am considerat ca materia prima se gsete deja pe stoc, in momentul lansrii comenzii de producie.Daca stocul de materie prima nu ar fi suficient, sistemul SAP are funcionalitatea de a genera la rularea PNM a unei cereri de necesar de aprovizionat. Referatele de necesitate se genereaz pentru diferena intre cantitatea necesara , stocul de sigurana si cantitatea de pe stoc in momentul rulrii programului PNM. Departamentul de aprovizionare convertete referatele de necesitate in Comenzi de aprovizionare ctre furnizori predefinii la nivel de material.La data de livrare stabilita in comanda de aprovizionare se face recepia materiilor prime comandate.In momentul cererii NIR in sistem se creeaz automat un document in contabilitate. Valoarea materialelor recepionate este cea stabilita in comanda de aprovizionare. Eventualele diferene de pre ( de ex cursul valutar) se regleaz la introducerea facturii cu referina la NIR.

Prelucrare comanda de producie

Fig.1.5

Creare Comanda de producieCnd se ajunge la data de deschidere, comenzi planificate sunt convertite n comenzi de producie de ctre planificatorul de producie. In acest moment sistemul rezerv toate componentele necesare comenzilor de producie.Necesarul de capacitate a fost creat pentru comenzile planificate i comenzile de producie, permind evaluarea de capacitate pentru resursele necesare la fiecare nivel. Comenzile de producie pot fi modificate n cazul unei suprancrcri de capacitate, implicnd repetarea execuiei PNM pentru a reprograma necesarul dependent de material.Planificatorul de producie convertete comenzile planificate pe baza datei de nceput.Comanda de producie este creat prin copierea listelor de operaii din fia tehnologic i a componentelor de material din LDM. n timpul crerii unei Comenzi de producie, poate fi realizat o imagine general de planificare care detaliaz termenele limit pentru operaiile implicate ( din fisa tehnologica) n realizarea comenzii, innd cont de termenele de nceput i sfrit ale operaiilor.

Fig 1.6

Eliberare Comanda producieDup crearea Comenzilor de producie, acestea trebuie eliberate, pentru a putea fi prelucrate n continuare. Cnd starea este setat pe eliberat, se pot tipri documente de control fabricaie, se pot consuma materiale din stoc i confirma operaii. Documentele de control fabricaie pot fi setate astfel nct s fie tiprite automat la eliberarea comenzilor de producie. In momentul eliberrii comenzii de producie sistemul calculeaz un cost planificat pe comanda. Costul de producie care este calculat ca fiind costuri directe + costuri indirecte, proporional repartizate in funcie de anumite criterii stabilite de fiecare companie. In cazul anumitor firme, costurile directe se pot calcula in funcie de cantitatea materiilor prime consumate si de manopera nregistrata la nivel de fiecare comanda conform fisei tehnologice stabilite pentru produs. Contabilitatea de gestiune este tratata in rapoarte pe puncte de lucru/ secii/ centre de cost/ comenzi de producie.

Fig 1.7

Se presupune c disponibilitatea de material este asigurat datorit planificrii PNM anterioare. Componentele sunt depozitate n locul de depozitare general i puse la dispoziie la nivelul zonei de fabricaie conform cererilor pentru producia zilnic. Putei schimba cantitile de componente de material din comanda de producie. Putei scoate materiale din stoc pentru comanda de producie utiliznd lista de ridicare. nregistrare consumuri de materii prime

Fig 1.8 Se nregistreaz ieirile din stoc ale materialelor / materiilor prime / semi-fabricatelor aferente listelor de materiale ataate comenzii de producie.La nregistrarea consumului de materii prime / materiale / semi-fabricate pe comanda de producie, este creat automat un document de material. Pentru nregistrarea acestor consumuri se utilizeaz tipul de micare 261 Consum pt. comand din depozit.

La nregistrarea consumurilor de semi-fabricate, materii prime si materiale pe comanda de producie, este creat automat un document contabil.Sunt create automat doua documente in contabilitatea de gestiune:- un document pentru obiectul de cost implicat; - un document pentru centrul de profit la care este alocat obiectul de cost implicat.

Pentru a asigura consistena datelor (componentele gestionate n lot), ieirea de bunuri cu referin la comand este nregistrat la nceperea produciei. Retragerea retroactiv din stoc poate fi utilizat pentru componente negestionate n stoc, cum ar fi materialele de ambalare. Sistemul urmrete toate ieirile de materiale pentru o comand de producie i afieaz costurile materialelor drept costuri efective ale comenzii de producie. Costurile efective sunt actualizate ulterior cnd operaiile comenzii de producie sunt confirmate.Dup ce execuia de producie zilnic pentru produsul semifabricat este terminat, totalul cantitii produse (ct i cantitatea de rebut) este nregistrata prin confirmarea final pe comand. n general, numai ultima faz de producie este confirmat. Sistemul poate permite configurarea confirmrilor si pentru fazele de producie intermediare, in acest caz confirmarea produciei si a rebutului poate fi nregistrat pas cu pas.

Confirmare execuiei operaiilorOperaiile aferente reetei alocate comenzii de producie vor fi confirmate. Astfel, se nregistreaz cantitatea de produs finit (semi-fabricat) realizata si implicit, timpul de execuie a operaiei. La salvarea nregistrrii timpilor efectivi de producie are loc nregistrarea in contabilitatea costurilor a cheltuielilor cu manopera si utilajele aferente timpilor de execuie.Sistemul genereaz automat un document in contabilitatea de gestiune prin care se debiteaz comanda de producie cu costurile aferente si se crediteaz centrul de cost la care este alocat centrul de lucru executant.Calculul costului cu activitatea prestata se face aplicnd timpului de execuie confirmat (norma din fisa tehnologica) tariful planificat in centrul de cost pentru tipul de activitate corespunztor.

Reflectare financiara

331 Producie in curs71110 Venit din producie

100100

Recepie produse finite in stocLa ncheierea procesului de producie se nregistreaz in stoc cantitatea de produs finit obinut.In activitatea de producie, pentru evaluarea stocurilor de produse finite si semi-fabricate se utilizeaz metoda costului standard. La nregistrarea recepiei produselor finite in gestiune, este creat automat un document de material.La nregistrarea recepiei produselor finite in gestiune este creat automat un document contabil.

Reflectare financiara

34* Produse semifabricate / reziduale711 Variaia stocurilor

100100

Sunt create automat doua documente in contabilitatea de gestiune:- un document pentru obiectul de cost implicat; - un document pentru centrul de profit la care este alocat obiectul de cost implicat.

nchidere tehnica a comenzii de producienchiderea tehnica semnifica faptul ca nu vor mai fi predate alte cantiti de produs finit cu referina la o anumita comanda de producie.O comanda de producie se considera terminata in cadrul operaiunilor de nchidere de luna atunci cnd are fie starea de livrata total (toata cantitatea planificata a fost efectiv produsa) sau nchisa tehnic (cantitatea planificata nu a fost in totalitate realizata, dar comanda este nchisa, nu urmeaz sa se mai nregistreze recepii cu referina la ea).

Operaii de nchidere contabilaAnaliza varianelor i decontarea comenzii pot fi efectuate separat pentru fiecare comand finalizat sau n cadrul nchiderii de sfrit de perioad, n funcie de cerinele de raportare.

Activitile desfurate in cadrul acestei etape sunt urmtoarele: - Calcul cheltuieli indirecte (regie)- Reevaluare tarife tipuri activiti;-Se face descrcarea contului 331 (producie in curs)

- Se nregistreaz documentele contabile corespunztoare nchiderii de luna in contabilitatea financiara- Se nregistreaz documentele aferente in contabilitatea de gestiuneIn fiecare luna, la sfritul acesteia, se vor realiza in modulul de Contabilitate Generala urmtoarele note contabile de corecie: 331 601*+ numai pentru cheltuielile cu materiale si semi-fabricate si 331 + 711-In vederea postrii cu uurina a acestor note utilizatorul va folosi template-uri create in sistem. Sumele pentru aceste corecii se vor obine pe baza unor rapoarte realizate in modulul de contabilitate. nchidere comanda de producie Dup executarea operaiilor tehnologice si nregistrarea tuturor informaiilor aferente comenzii de producie aceasta se nchide pentru a nu mai permite nregistrarea de date pe comanda. Dup operaiunile de nchidere de luna, comenzile de producie se nchid, trecnd in starea nchis. Avnd aceasta stare nu mai este permisa realizarea de nregistrri cu referina la acestea.

O data finalizata comanda de producie si produsul finit fiind predate in stoc, putem ncepe procesul de vnzare. Se creeaz o comanda de vnzare in sistem pentru un anume client, se introduce preul de vnzare si adresa destinatarului.Se creeaz in sistem Livrarea, se tiprete Avizul de expediie si se scade stocul de produs finit. Procesul poate fi optimizat cu inspecia de calitate si tiprirea certificatului de calitate. Ultimul pas este crearea si tiprirea facturii pentru client cu referina la livrare.

.

Capitolul 5. Studiu de caz. Prezentarea unui proces de producie pe stoc ntr-o companie1. Date de baza folosite

Pentru modelarea in SAP a procesului de producie a unei companii care produce central termice am folosit Soluia SAP Business All-in-One. Aceasta soluie SAP este o soluie pre configurat demanagement a afacerii adaptata companiilor medii, care acoper o arie foarte larga de procese de afaceri si include funcionaliti specifice diferitelor industrii.

Datele de baza specifice modulului de producie necesare in urmrirea in SAP a procesului de producie pe stoc sunt:

Materialul = Nomenclatorul de material Lista de componenteFisa tehnologica

1.1. Materialul

Pentru Demo am folosit din sistemul SAP codul de material C12SPV24ME Centrala Termica.Acest material a fost definit ca produs finit ( Tip aprovizionare E Producie interna ) care se obine in urma unui proces de producie. Producia interna a fost setata la 5 zile de lucru . Deasemenea am specificat ca pentru acest material dorim sa avem un stoc de sigurana permanent de 10 BUC central.La terminarea comenzii de producie, centralele vor fi predate in depozitul de producie avnd codul 2200.Se acceseaz tranzacia SAP: MM03

1.2. Lista de componentePentru realizarea si acestei centrale s-a definit in sistemul SAP lista de componente (LDM) . In LDM se specifica codurile componentelor utilizate , cantitatea si unitatea de msura.

Se acceseaz tranzacia SAP: CS03

1.3. Fisa tehnologicaFisa tehnologica pentru aceasta central conine un numr de 5 operaii. Activitile alocate pentru aceasta operaie sunt Pregtirea , Lucru efectiv la o maina ( Maina ) si Operatorul (coloana Lucru)Pregtirea reprezint perioada de timp efectiva necesara pregtirii mainii pentru operaia respectiveMaina - reprezint perioada de timp efectiva cat lucreaz maina pentru operaia respective la o centralLucru - reprezint perioada de timp efectiva cat lucreaz un muncitor pentru operaia respective la o central.In cazul centralei noastre se vede ca nu avem timpi de pregtire si doar pentru operaia 4 Verificare central se folosete maina.UJ_CTC, OP_MON, OP_CTC, OP_AMB reprezint tarifele pentru operaiile prestate. Pentru aceste chei au fost definite preturi in SAP. Aceste tarife vor folosi la calcularea costurilor pentru realizarea unei central termice din punct de vedere al fisei tehnologice. Tarifele se definesc la o unitate de msura de timp. In cazul nostru minutul. (MIN)

Se acceseaz tranzacia SAP: CA03

2. Planificare produciei

Pentru centrala noastr ntocmim un plan de producie pentru anul 2014. De obicei planul de producie se realizeaz la sfritul anului pentru anul urmtor. Planul de producie se realizeaz cu referina la planul de vnzri, pe baza istoricului vnzrilor din anii precedeni sau pe baza unui calendar ( in anumite perioade ale anului tiu ca am vnzri mai mari) Planul de producie se ajusteaz apoi lunar si sptmnal in funcie de ali factori : Stocul existent att de produse finite cat si de materii prime; Comenzile de vnzare in cursul lunii respective; Comenzile neterminate din luna anterioara; Capacitatea de producie ( ex. anumite utilaje sunt in reparaii si in acest caz capacitatea de producie e mai mica)

2.1 Creare Plan de producie

Se acceseaz tranzacia SAP: MD61Planul de producie se poate crea pentru un cod de produs finit sau pentru mai multe coduri. In cazul nostru vom folosi codul centralei termice C12SPV24ME.Se specifica perioada de timp pentru care dorim sa ntocmim planul si tipul de detaliu in cazul nostru M Lunar.

Dup completare se apas EnterSe completeaz in tabelul deschis planul de producie la nivelul lunilor din anul 2014. Acest plan va putea fi ajustat de cate ori se dorete. Sistemul SAP permite configurarea si cazului in care dorim pe anumita perioada sa nu mai putem modifica acest plan. Modificarea planului nu e permisa foarte des, deoarece aprovizionarea materiilor prime (componentelor) este fcut pentru acest plan. Din acest motiv se merge cu perioade fixe de o luna sau doua . Daca se produc in exces centrale acestea se vor preda in stoc si se vor vinde in lunile urmtoare, in acest caz se ajusteaz planul pe lunile urmtoare cu o producie mai mica.

Dup completare se Salveaz planul.

2.2. Planificarea Necesarului de materialSistemul SAP are o funcionalitate de planificare a necesarului materialului de la nivelul produsului finit pana la nivelul componentelor de aprovizionat. Pe baza planului de producie si a strategiilor configurate, sistemul genereaz automat comenzi planificate pentru obinerea produselor finite sau semifinite si referate de necesitate pentru componentele care trebuiesc aprovizionate. Comenzile Planificate vor fi convertite in Comenzi de producie ferme , la nivelul crora se vor nregistra consumuri de componente, confirmri de activiti efectuate si predri in stoc de produse , iar Referatele de necesitate vor fi convertite in Comenzi de aprovionare ctre Furnizori.Sistemul SAP va genera Referate de necesitate doar daca componentul respective nu se gsete pe stoc in momentul stabilirii necesarului. ( data la care am nevoie de component pentru al consuma astfel nct sa obin producia de central )

Se acceseaz tranzacia SAP: MD04

NecInd reprezint poziiile din planul de producie ntocmita anterior.StSigr Valoarea stocului de siguran stabilit de noi la nivelul produsuluiCdaCln comand de vnzare pentru un client.Daca verificam in planul de producie vedem ca pentru luna mai noi am stabilit un plan de producie de 50 de centrale. Avem deja o Comanda de vnzare de 10 centrale , deci sistemul a actualizat planul la un necesar de 40 de centrale ( 10 din comanda de vnzare si 40 din NecInd = 50 de central din Planul nostru de producie. )Rulam programul PNM pentru a crea comenzi planificate pentru producie si referate de necesitate pentru material prima.Dup rularea planificrii sistemul afieaz urmtorul plan:Pentru luna Aprilie avem o CdaPln comanda planificata de 40 de buci pe data de 18.04 ( am rulat azi programul 11.04 + % zile lucrtoare de Producie interna sistemul mi spune ca pot ncepe producia pe data de 18.04.2014)Pentru luna aprilie sistemul a generat o Comanda planificata de 50BUC pentru data de 02.05.2014 astfel nct in data de 9.05 sa pot livra cele 10 BUC conform comenzii de vnzare. ( 09.05 data de livrare 5 zile Producie interna )

2.3 Creare Comanda de producie.Comanda planificata se convertete in Comanda de producie .

Sistemul va aduce automat la nivelul Comenzii de producie, Lista de component si Fisa tehnologica definite anterior ca date de baza.

Antetul comenzii conine : Codul produsului finit, data de nceput si sfrit a comenzii si cantitatea care trebuie produsa ( 40 BUC Centrale)

Lista de component alocate comenzii conform LDM stabilit anterior.

Lista operaiilor de pe comanda si timpii planificai conform Fisei tehnologice stabilite anterior.

nainte de salvarea si Lansarea Comenzii de producie sistemul permite verificarea disponibilitii componentelor in stoc si a capacitailor de producie.

Sistemul ne anun ca :

Si lipsa componentelor de pe stoc la data de 15.04.2014

Centrala se identifica in sistem printr-un numr unic numr serial.Acest sistem a fost configurat astfel nct numrul serial sa fie alocat automat in funcie de codul de material al centralei, numrul de loturi produse pe acest tip de central si numrul de central din aceasta comanda de producie. nainte de salvarea acestei Comenzi de producie trebuie generate aceste numere seriale. La sfritul comenzii de producie se vor preda in stoc centralele pe baza scanrii numrului serial ataat.

Pentru generarea automata a numerelor seriale la nivelul comenzii de producie : Am setat in nomenclatorul de material in tabul Programare lucru pentru Centralele Termice produse la Vaduri indicatorul Profil numr serial YND6.

Acest profil a fost configurat in modulul PP

Regula de generare a numrului serial la eliberarea comenzii de producie e urmtoarea: 3 caractere numerice care vor define in sistem tipul de centrala/boiler/raft/etc 4 caractere numerice numrul lotului ( al catelea lot pe acest cod de produs este produs pe aceasta comanda de producie)4 caractere numerice cotorul de serial pe acest lot /comanda de producie

COD ARTICOL DENUMIRE ARTICOLGAMA DE NUMERE SERIALE

C14SPV25MEFCENTRALA TERMICA MKDENS25 C14SPV25MEF 140XXXXYYY

C13SPV36MEFCENTRALA TERMICA MKDENS36 C13SPV36MEF 130XXXXYYY

C12SPV24MEFCENTRALA TERMICA T.F. PLUS C12SPV24MEF 121XXXXYYY

C12SPV24MECENTRALA TERMICA T.N. PLUS C12SPV24ME122XXXXYYY

C22SPV23MEFCENTRALA TERMICA T.F. KPLUS C22SPV23MEF 220XXXXYYY

C15SPV24MEFMCENTRALA TERMICA T.F. OPTIMUS C15SPV24MEFM150XXXXYYY

C17SPV31MEFCENTRALA TERMICA T.F. MAXOPTIMUS C17SPV31MEF 170XXXXYYY

C32SPV24MEFACENTRALA TERMICA T.F. EKO OPTIMUS C32SPV24MEFA 321XXXXYYY

C32SPV24MEFBCENTRALA TERMICA T.F. EKO MT C32SPV24MEFB 322XXXXYYY

C32SPV24MECCENTRALA TERMICA T.N. EKO MT C32SPV24MEC 323XXXXYYY

C32SPV31MEFACENTRALA TERMICA T.F. EKO MAXOPTIMUS C32SPV31MEFA 324XXXXYYY

C32SPV31MEFBCENTRALA TERMICA T.F. EKO MAX C32SPV31MEFB 325XXXXYYY

C32SPV31MECCENTRALA TERMICA T.N. EKO MAX C32SPV31MEC 326XXXXYYY

C11SPV24MEFCENTRALA TERMICA T.F. START C11SPV24MEF 111XXXXYYY

C11SPV24MECENTRALA TERMICA T.N. START C11SPV24ME112XXXXYYY

E11855BOILER ACUMULARE BA120L810XXXXYYY

E12027BOILER PREPARARE B280L820XXXXYYY

Pentru a genera acest numr in enhancementul IQSM0001 a fost activat componentul IQSM00001

In Include ZXQSMU01

A fost scris urmatorul cod ABAP

Am creat Tabela ZIDENTCENTR

s-au introdus valorile conform cerinelor clientului gama numere pentru fiecare cod de centrala

Se salveaz Comanda de Producie. In acest sistem , comanda de producie poate fi eliberata si daca nu toate componentele se gsesc pe stoc. Se poate ntmpla , comanda sa se ntind pe mai multe zile si intre timp toate materialele sa fie aprovizionate pentru data respective.In ecranul deschis se observa ca a disprut comanda planificata si sistemul afieaz noua Comanda de producie create.

Din acest moment poate ncepe procesul de producie. O data cu lansarea comenzii se tipresc si Bonurile de magazine si tichetele de lucru. Bonurile de magazine sunt necesare pentru a scoate din magazine componentele necesare procesului de producie iar tichetele de lucru se folosesc pentru confirmarea ulterioara a operaiilor efectuate pe comenzile de producie.

3. Urmrirea Comenzii de producie.

3.1. nregistrare Consum componente pe comanda de producie.

Consumurile de componente se fac cu referina la comanda de producie.Se introduce in tranzacie numrul comenzii de producie sistemul aduce automat componentele si cantitile alocate pe comanda de producie. Se bifeaz doar componentele care se retrag din stoc. Se pot retrage si cantiti pariale de componente din stoc. In momentul revenirii asupra comenzii sistemul va aduce la poziia componentului respective doar diferena care nc nu s-a retras din stocul alocat comenzii

Se acceseaz tranzacia SAP : MIGO Ieire Bunuri cu referina la comanda nr 200000353

3.2. Confirmare operaii pe comanda de produciePentru urmrirea costurilor cu manopera si pentru a urmrii in ce stare se afla comanda de producie se confirma parial sau total operaiile din fisa tehnologica alocate Comenzii de producie.Se acceseaz tranzacia SAP : CO11N Ieire Bunuri cu referina la comanda nr 200000353

Se completeaz numrul comenzii de producie si se acceseaz Operaia pentru care dorim sa facem confirmarea. Sistemul propune automat cantitatea din comanda de producie.

Sistemul este configurat in aa fel nct sa nu permit srirea confirmrii unei operaii. Operaiile trebuiesc confirmate in ordinea definite in fisa tehnologica.Se pot face si confirmri pariale pentru o operaie ( planificat 40 BUC , realizat 30 BUC). Dup completare se salveaz

La confirmarea urmtoare sistemul va aduce doar diferena rmasa neconfirmata.

Se continua confirmrile operaiilor pana la ultima operaie.Daca la ultima operaie cantitatea predate nu este identica cu cantitatea planificata si tim ca nu se mai fac confirmri ulterioare pe aceasta comanda se selecteaz Confirmare finala.

3.3. Predare in stoc a centralelor obinute cu referina la comanda de producie.Predarea in stoc a centralelor se face cu referina la numrul serial.

Se acceseaz tranzacia SAP : MIGO Intrare bunuri cu referina la Comanda 20000253Se pot face la fel ca si la confirmri, predri pariale. Sistemul ateapt sa se predea 40 de central in stoc dar noi vom preda in acest DEMO doar 5 centrale.

Se introduce numrul de seriale pe care dorim sa le predam. Sistemul este configurat astfel nct sa nu permit predarea aceluiai numr serial de doua ori in stoc.Dup completare se salveaz. nregistrarea.

Sistemul automat va crea un document de intrare in stoc a centralelor specificate, actualiznd in timp real stocul de produs si va genera si un document in financiar modificnd valoarea financiara a stocului de central pentru acest cod de produs.Acesta este avantajul sistemului SAP care permite la o singura tranzacie actualizarea in timp real a informaiilor in mai multe module.

Verificam stocul accesnd tranzacia MD04

Deci valoare stocului este acum de 15 BUC iar pe comanda de producie au mai rmas de predate 35 de centrale. Deci stemul automat a ajustat datele si in modulul de Producie.

3.4. Urmrirea costurilor pe comanda de producie

La nivelul comenzii de producie gsim att costurile planificate/inta cat si costurile reale aprute in urma procesului de producie in aceasta comanda.Costurile sunt prezentate la nivelul elementelor de cost configurate in sistem pentru fiecare companie. Cheltuieli cu materii prime sau semifinitele consumate ( element de cost 601* sau 711*) Cheltuieli cu manopera ( maina sau om - element de cost 943*-942*) Cheltuieli indirecte ( salarii, energie, gaze, etc. )

In lucrarea de fata ne-am propus sa modelam in sistemul SAP un proces de producie pe stoc, specific unei companii care produce centrale termice pe stoc. Lucrarea propune o soluie pentru gestionarea procesului de producie pe stoc ntr-o companie cu ajutorul soluiei SAP si prezinta avantaje si dezavantajele acestei soluii in comparaie cu alte sisteme ERP aflate pe piaa momentan in Romania.Pentru parteade demo s-a folosit metodologia SAP All in One a SAP-lui.SAP Business All-In-One-este soluiaSAPpre configurata, destinata companiilor mici i mijlocii (IMM), ce permite o implementare rapida, cu costuri redusecare se pe bazeaz pe implementarea unor procese pre configurate care acoper o arie foarte larg de procese de afaceri din cadrul unei companii.Pentru partea practica s-a modelat in sistemul SAP un proces de producie pe stoc urmnd paii specifici acestui tip de producie.( planificare producie, verificare stoc de materii prime, lansare producie, urmrire stare comanda de producie, nregistrarea consumuri de materii prime si costuri cu manopera la nivel de comanda, raportare costuri pe comanda de producie)Fata de soluia standard pre configurat am adugat cteva configurri noi, pentru a putea urmri procesul de producie a centralelor termice la nivel individual. In acest scop pentru a avea o trasabilitate si un istoric al interveniilor la nivelul unei centrale termice produse de companie, s-a configurat posibilitatea de gestionare a centralelor termice cu numr serial.Soluia prezentata acoper toate segmentele din activitatea de planificare si urmrire a unei producii: gestiunea achiziiilor, gestiunea stocurilor, planificarea produciei (de la sisteme simple de microproducie pana la sisteme avansate de lansare a produciei in baza comenzilor), gestiune financiara si contabilitatea costurilor, gestiunea centrelor de profit sau de cost, gestiunea depozitelor, resurse umane, capacitate de producie, etc.Bazat pe principiul ca ntregul este mai mult dect suma parilor, soluia prezentata in lucrare realizeaz integrarea si sincronizarea tuturor segmentelor din gestiunea afacerii, fiind un excelent mijloc de sincronizare si ordonare a informaiei, fluidiznd totodat schimbul de informaii intre diferitele segmente ale gestiunii afacerii.Se poate urmari rapid in orice moment al procesului prezentat gestiunea aprovizionarii, stocurilor, resurselor si proceselor (planificare si executie) implicate pentru Comanda de productie;Am urmarit si prezentat modul de Planificarea costurilor primare la nivel de comanda tinind cont de listele de material ale retetelor si fisele tehnologice predefinite si apoi costurilor reale la nivel de Comanda de productie;VizibilitateaComenzii de producie este un element cheie necesar in orice companie care lucreaz cu Comenzi de producie.

Capitolul 6. Avantajele implementrii acestui proces ntr-o companie.

Sistemul SAP si Soluia prezentata acoper toate segmentele din activitatea de planificare si urmrire a unei producii : gestiunea achiziiilor, gestiunea stocurilor, planificarea produciei (de la sisteme simple de microproducie pana la sisteme avansate de lansare a produciei in baza comenzilor) , gestiune financiara si contabilitatea costurilor, gestiunea centrelor de profit sau de cost, gestiunea depozitelor, resurse umane, capacitate de producie, etc. Bazat pe principiul ca ntregul este mai mult dect suma parilor, acesta realizeaz integrarea si sincronizarea tuturor segmentelor din gestiunea afacerii, fiind un excelent mijloc de sincronizare si ordonare a informaiei, fluidiznd totodat schimbul de informaii intre diferitele segmente ale gestiunii afacerii. Gestiunea aprovizionrii, stocurilor, resurselor si proceselor (planificare si execuie) implicate pentru o anumita Comanda de producie; Planificarea costurilor primare la nivel de comanda innd cont de listele de material ale reetelor si fisele tehnologice predefinite; Urmrirea costurilor reale la nivel de Comanda de producie; Urmrirea gradului de respectare al Fisei Tehnologice/ Reetelor din punct de vedere al consumurilor normate (raport consumuri realizate fata de consumurile normate rapoarte sptmnale, lunare, anual); Vizibilitatea Comenzii de producie este un element cheie. Acest lucru poate fi realizat prin utilizarea de alarme automate i structuri de identificare necesar pe comand n timpul planificrii i execuiei produciei. Creste eficienta procesului/proceselor; Asigura coerenta informaiilor economice prin integrarea proceselor sau a modulelor (Producie, Gestiune magazii si stocuri, Contabilitate, ; Elimina o serie de procese manuale prin automatizare ( consumul de component se poate face automat la predarea in stoc a produsului finit conform listei de material alocate produsului finit executat ); Asigura posibilitatea dezvoltrii si creterii soluiei prin adugarea de noi module (integrarea cu modulul de calitate de ex. ) sau alte funcionaliti ale modului deja implementat (consumul automat de componente pe comanda de producie de ex.); mbuntete calitatea si eficacitatea sistemului decizional, avnd rapoarte reale, corecte si in timp scurt; Posibilitatea colaborrii electronice intre parteneri; Securitatea datelor introduse ( avem un user responsabil pentru datele introduse si salvate in sistem ). Orice modificare las urme in sistem. In rapoarte se vede data , ora si userul care a salvat primul datele si modificrile ulterioare. Un sistem SAP standardizeaz modul in care se desfoar activitile in companie. Implementarea unui astfel de sistem este unul dintre primii pai pe care trebuie sa ii fac o companie pentru a putea adera la o certificare ISO Creste eficienta proceselor; Asigura coerenta informatiilor economice prin integrarea proceselor sau a modulelor (Productie, Gestiune magazii si stocuri, Contabilitate, ) Elimina o serie de procese manuale prin automatizare ( consumul de component se poate face automat la predarea in stoc a produsului finit comform listei de material alocate produsului finit executat ); Asigura posibilitatea dezvoltarii si cresteri solutiei prin adaugarae de noi module (integrarea cu modulul de calitate de ex. ) sau alte functionalitati ale modului deja implementat (consumul automat de componete pe comanda de productie de ex.); mbuntete calitatea si eficacitatea sistemului decizional, avnd rapoarte reale, corecte si in timp scurt; Posibilitatea colaborrii electronice intre parteneri; Securitatea datelor introduse ( avem un user responsabil pentru datele introduse si salvate in sistem ). Orice modificare las urme in sistem. In rapoarte se vede data , ora si userul care a salvat primul datele si modificrile ulterioare. Un sistem SAP standardizeaz modul in care se desfoar activitile in companie. Implementarea unui astfel de sistem este unul dintre primii pai pe care trebuie sa ii fac o companie pentru a putea adera la o certificare ISO

Bibliografie 1.EHP3 for SAP ERP 6.0,September2009,English-Make-to-Stock Production - Discrete Industry (Building Block Configuration Guide - process145) 2.EHP3 for SAP ERP 6.0,September2009,Romana-Producie pe stoc - industrie discret(Documentaie de proces de afaceri- proces145) 3.Baseline_Solution_Scope_V1603_RO_RO 4.SAP ECC 6.00 , July 2006 ,English -Building Block Configuration Guide,J06: Production Planning and Control 5.Manual SAP LO050 Manufacturing Planning and Execution for DiscreteIndustry 6.Manual SAP LO205 Basic Data Discrete Production 1 7.Manual SAP LO206 Basic Data Discrete Production 2 8.Manual SAP LO210 Production Planning 9.Manual SAP LO215 Production Orders 10.Prezentare_Senior ERP 2011(1) -http://www.slideshare.net/seniorsoftware/prezentare-senior-erp 11.Prezentare Soft Systems SRL - consideratii_generale ERP -www.softsystems.ro 12.Software ERP Productie-http://www.charisma.ro/software-erp-productie/ 13.Totul despre SAP, Ce sunt tranzactiile-http://sapr3romania.blogspot.ro/2009/10/ce-sunt-tranzactiile.html

AnexeCodul program ABAP

IncludeZXQSMU01*&---------------------------------------------------------------------*

DATA:lv_idencentrTYPEzidencentr,lt_maseTYPETABLEOFmase,lv_lotnrTYPEchar4,lv_tabixTYPEchar4.

FIELD-SYMBOLS:TYPEmase,TYPErisernr.

CONSTANTS:lc_msgno_1TYPEsymsgnoVALUE'001',lc_msgno_2TYPEsymsgnoVALUE'002',lc_msgty_eTYPEsymsgtyVALUE'E',lc_msgidTYPEsymsgidVALUE'Z_PP_SERIAL',lc_add_1TYPEanzsnVALUE'1'.

*ReadproductidentifiertypebymaterialnumberSELECTSINGLEidencentrINTOlv_idencentrFROMzidentcentrWHEREmatnr=material_no.

IFsy-subrc0.*NoproductidentifiermaintainedforcurrentmaterialnumberMESSAGEIDlc_msgidTYPElc_msgty_eNUMBERlc_msgno_1WITHmaterial_no.ENDIF.

*Readcurrentserialnumberforcurrentmaterialnumber*SerialnumberisofformAAAXXXXYYYYwhere:*AAArepresentsproductidentifier*XXXXreprezentstheinternalKoberlotnumber(thisonemustbeincrementedeverytime)*YYYYreprezentsacounterfrom1to#number_serialnoCALLFUNCTION'READ_MASE'EXPORTINGanzahl_neu=lc_add_1material_nr=material_noTABLESimase=lt_maseEXCEPTIONSerr_lock_sermat=1err_lock_system=2OTHERS=3.

IFsy-subrc0.MESSAGEIDlc_msgidTYPElc_msgty_eNUMBERlc_msgno_2WITHmaterial_no.ENDIF.

READTABLElt_maseASSIGNINGINDEX1.IFsy-subrc=0.*fillnumberwithleadingzerosCALLFUNCTION'CONVERSION_EXIT_ALPHA_INPUT'EXPORTINGinput=-lsernrIMPORTINGoutput=-lsernr.

*ObtainthepreviouslotnumberXXXX:lv_lotnr=-lsernr+10(4).

*IncrementtheoldlotnumberTRY.lv_lotnr=lv_lotnr+1.

CATCHcx_sy_arithmetic_overflow.lv_lotnr=1.ENDTRY.

*AddleadingzerosCALLFUNCTION'CONVERSION_EXIT_ALPHA_INPUT'EXPORTINGinput=lv_lotnrIMPORTINGoutput=lv_lotnr.

*FortherequestednumberofserialstobegeneratedDOnumber_serialnoTIMES.lv_tabix=sy-index.

CALLFUNCTION'CONVERSION_EXIT_ALPHA_INPUT'EXPORTINGinput=lv_tabixIMPORTINGoutput=lv_tabix.

*CreateanewserialnumberAPPENDINITIALLINETOtab_sernrASSIGNING.IFsy-subrc=0.CONCATENATElv_idencentrlv_lotnrlv_tabixINTO-sernr.ENDIF.ENDDO.ENDIF.

66