kinetoterapie licenta

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Kinetoterapie. Programe de tratament

CAPITOLUL I

IMPORTANTA

I.1. IMPORTANTA KINETOTERAPIEI IN RECUPERAREA FUNCTIONALA A

TULBURARILOR DE STATICA VERTEBRALA DETERMINATA DE EPIFIZITA

SCHEUERMANN

Medicina moderna nu se mai multumeste numai cu rezultatul tratamentului medical ci

cauta sa redea pacientului capacitatea functionala necesara unei vieti active.

Terapeutica moderna cauta sa reduca la maxim pierderile patologice prelungite sau

definitive punand accent pe conservarea si recuperarea functiei periclitata sau afectata de

boala.

In activitatea de recuperare functionala un rol important ii revine kinetoterapiei.

Terapia prin miscare intra in actiune concomitent cu celelalte mijloace recuperatorii,

in cadrul planului terapeutic general, fara a exclude alte terapii

Obiectivele kinetoterapiei in cadrul recuperarii finctionale sunt realizate prin mijlocul

sau de baza, exercitiul fizic.

Exercitiul fizic este reprezentat ca o actiune voluntara, deliberat conceputa si repetata

sistematic in cadrul unui proces educational, in scopul realizarii unor obiective concrete.

Kinetoterapia sub diversele sale forme, practicata in salile special amenajate, are rolul

principal de recuperare printr-un program sustinut si dozat, adecvat afectiunii ce este de

tratat.

Pagina 1 din 74


Tratamentul tulburarilor de statica vertebrala determinate de epifizita de crestere

presupune o egala preocupare atat pentru corectarea morfologica, cat si pentru recuperarea

functionala a coloanei vertebrale.

Calitatile morfo-functionale ale coloanei vertebrale trebuie raportate la starea

celorlalte componente toracice si de vecinatate (bazin, membre, etc.) precum si sferei somato-

functionale generale a corpului lucru de mare importanta ce este rezolvat de kinetoterapie.

Tratamentul de recuperare functionala prin kinetoterapie are la baza corectarea

disfunctiilor statice si dinamice, care au ca urmari cel putin diminuarea dezechilibrelor

presiunilor, avand drept consecinta reducerea si indepartarea algiilor rahidiene.

Kinetoterapia pe langa rolul sau curativ, influentand o serie de verigi fiziopatologice,

are de asemenea actiune preventiva, prin reeducarea staticii locale.

tonificand si decontracturand masele musculare in cadrul unei reeducari posturale si

kinetice generale.

Mijloacele existente pentru aplicarea kinetoterapiei in afectiunile determinate de

tulburarile de statica vertebrala, denumita si cifoza adolescentilor, sunt extrem de variate.

Ceea ce am considerat mai important a fost alegerea lor, adecvate cazurilor studiate, si

asocierea acestora cu mijloacele din celelalte terapii: hidroterapie, electroterapie si ortetica,

pentru ca prin acest proces complex de recuperare sa putem ameliora si indeparta tulburarile

statice determinate de Scheuermann.

I.2. MOTIVAREA ALEGERII TEMEI

Coloana vertebrala este cel mai important segment al aparatului locomotor. De ea sunt

legate celelalte segmente care alcatuiesc toracele si bazinul si tot pe ea se insera membrele

superioare si inferioare, de aceea orice modificare structurala sau dezaliniere a unui segment

vertebral va atrage dupa sine o perturbare a simetriei corpului si directiei de miscare cu

repercusiuni uneori grave si asupra organelor interne: plamani, inima, etc. .

De aici apare necesitatea tratarii, atat preventiv cat si in cazul nostru terapeutic, a

dezalinierilor coloanei vertebrale, ce apar in maladia Scheuermann: leziuni de crestere, de

dezvoltare a punctelor epifizare ale corpurilor vertebrale ca urmare a unor tulburari de

Pagina 2 din 74


metabolism osos. Aceasta afectiune apare destul de precoce la varsta 12-18 ani si duce rapid

la alterarea placilor cartilaginoase a corpurilor vertebrale, impiedicand procesul de crestere a

vertebrelor. Partea anterioara ramanand in urma din cauza presiunii, corpul vertebral va

deveni cuneiform, prezentand hernieri ale discului in placile cartilaginoase si vor aparea rapid

tulburari de statica vertebrala, precum cifozarea coloanei dorsale insotita de dureri locale.

Epifizita Scheuermann, ca boala a adolescentilor, cum mai este numita, cand tesutul

osos este in crestere, ne determina ca specialisti sa instituim cat mai devreme un tratament

kinetoterapeutic pentru a elibera partea anterioara a corpurilor vertebrale de greutatea ce duce

la deformarile vertebrale.

Prin prezenta lucrare s-a incercat gasirea unor modalitati de aplicare precoce si

sistematica a mijloacelor si procedeelor kinetoterapeutice prin care sa oprim evolutia bolii si

sa impiedicam eventualele deformari.

I.3. IPOTEZELE EXPERIMENTULUI (LUCRARII)

Lucrarea isi propune sa dovedeasca urmatoarele ipoteze:

- in ce masura tratamentul kinetoterapeutic aplicat precoce odata cu aparitia primelor

algii sau dezalinieri vertebrale vor opri evolutia deformarilor vertebrale;

- daca mijloacele si procedeele selectate si aplicate in cadrul programelor

kinetoterapeutice reusesc sa obtina o redresare a cifozei dorsale si inlatura algiile vertebrale;

- daca aparatele ortetice (corsetele) reusesc sa contribuie la redresarea coloanei

vertebrale;

- daca recomandarile pentru acasa privind exercitiile de constientizare a posturii

corecte a corpului in cadrul activitatilor zilnice si-au adus un real aport la recuperarea

functionala a afectiunii vertebrale;

- in ce masura sporturile ca: natatia, volei si baschetul isi aduc contributia la

redresarea coloanei si mentinerea si consolidarea rezultatelor obtinute prin programele de

kinetoterapie.

I.4. SCOPUL SI OBIECTIVELE LUCRARII

Pagina 3 din 74


Scopul acestei lucrari a fost realizarea unor programe de recuperare functionala care

sa duca la redresarea coloanei vertebrale din pozitii corectoare tinand cont atat de coloana

dorsala ce este cifozata si trebuie redresata cat si de celelalte curburi, cervicala si lombara

care se postureaza corect pentru a nu le accentua in timpul programului kinetic.

In acest scop, obiectivele cercetarii au fost:

- evidentierea disfunctionalitatilor prin examinarea functionala si radiologica a

esantionului de subiecti aflat in studiu;

- identificarea si selectarea celor mai adecvate metode, procedee si tehnici ce pot

optimiza procesul recuperator in functie de particularitatile subiectului privind: varsta, sexul,

starea de boala si posibilitatile fizice ale acestuia;

- structurarea programelor kinetoterapeutice pe etape in functie de evaluarile si

reactiile subiectilor.

CAPITOLUL II

BAZELE TEORETICE ALE LUCRARII

II.1. ASPECTE ANATOMO FUNCTIONALE ALE COLOANEI VERTEBRALE

1.1. ANATOMIA COLOANEI VERTEBRALE

Coloana vertebrala este cel mai important segment al aparatului locomotor. De ea sunt

legate toate celelalte segmente care alcatuiesc trunchiul (toracele si bazinul) si tot pe ea se

insera membrele superioare si inferioare.

Profesorul E. G. Bywaters isi incepe astfel prefata la monografia lui R. J. Francois

“Le rachis dans la spondylarthrite ankylosante” (1976): “ Coloana vertebrala ne diferentiaza

pe noi oamenii si inca alte cateva specii animale de celelalte specii numeroase, dar mai putin

dominante, cum ar fi viespile, viermii si gargaritele. Coloana vertebrala ne confera simetria

Pagina 4 din 74


corpului si directia de miscare. Ea inconjura si protejeaza sistemele noastre de comunicare si

face posibila atat mobilitatea, cat si stabilitatea noastra, datorita suprapunerii a mai multor

piese osoase provenite din tubul cartilaginos original. Astfel, ne asigura sansa sa stapanim si

sa dominam atat pamantul cat si cerul”.

Segment complex, de o mare importanta functionala, coloana vertebrala – asa dupa

cum arata sinteza statistica a lui Reinberg - este alcatuita din 33 sau 34 de segmente osoase,

344 de suprafete articulare, 24 de discuri intervertebrale si 365 de ligamente cu 730 de puncte

de insertie. Asupra coloanei vertebrale actioneaza nu mai putin de 730 de muschi cu actiune

directa, la toate acestea trebuind adaugate formatiunile nervoase (somatice si vegetative),

vasculare, etc.

Scheletul

Coloana vertebrala este alcatuita din 33 sau 34 de piese osoase suprapuse, numite

vertebre. Vertebrele au o parte anterioara, denumita corp si o parte posterioara, denumita arc.

Aceste doua parti inchid intre ele canalul vertebral (fig.1).

Fig. 1

Schema unei vertebre vazuta de sus

1. corp vertebral; 2. pedicul;

3. apofiza articulara;

4. apofiza transversa;

5. apofiza spinoasa;

6. lama;

7. orificiu rahidian.

Pagina 5 din 74


Corpul vertebral este partea cea mai voluminoasa si are forma unui cilindru scurt, care

prezinta doua fete (superioara si inferioara) si o circumferinta. Cele doua fete ale corpului

vertebral sunt alcatuite dintr-o lama de tesut osos fibros, numita placa terminala.

Arcul vertebral are o forma neregulata. Posterior si median prezinta o apofiza

spinoasa, lateral doua apofize transverse si deasupra si dedesubt cate doua apofize articulare

(in total, patru apofize articulare dispuse vertical). Intre apofiza spinoasa si apofizele

articulare se gasesc lamele vertebrale. Portiunile care leaga arcul vertebral se numesc

pediculi.

Coloana vertebrala se imparte in patru regiuni, fiecare dintre ele fiind alcatuita, in

mod normal, dintr-un numar fix de vertebre:

- regiunea cervicala: 7 vertebre;

- regiunea dorsala: 12 vertebre;

- regiunea lombara: 5 vertebre;

- regiunea sacrococcigiana: 9 – 10 vertebre.

Vertebrele din fiecare regiune au caracteristice morfofunctionale legate de

indeplinirea celor doua functii importante ale coloanei vertebrale umane : functia de a suporta

greutatea capului, trunchiului si a membrelor superioare si functia de a asigura o mobilitate

suficienta.

Suprafetele de sprijin ale corpurilor vertebrale cresc de la o vertebra la alta, forma lor

fiind determinata de solicitarile dinamice. In regiunea cervicala si in cea lombara, diametrul

transversal al corpurilor vertebrale este proportional mai mare decat cel anteroposterior, ceea

ce explica posibilitatile mai mari ale acestor regiuni de a realiza miscarile de flexie si

extensie.

Vertebrele dorsale au corpul rotund, canalul vertebral ingust si circular, apofizele

spinoase mult inclinate inapoi. Apofizele transverse prezinta la varful lor, pe fata anterioara, o

fateta articulara pentru tuberozitatea coastei corespunzatoare (fig.2).

Pagina 6 din 74


Fig. 2

Schema unei vertebre dorsale vazuta din profil

1. corp;

2. fatete articulare pentru coaste;

3. pedicul;

4. apofiza articulara superioara;

5. apofiza transversa;

6. fateta articulara pentru tuberozitatea costala; 7. apofiza articulara inferioara;

cular 8. apofiza spinoasa.

Vertebrele lombare sunt cele mai voluminoase, au corpul usor latit transversal,

apofizele spinoase dispuse orizontal, iar apofizele transverse atrofiate. Vazut din profil,

corpul vertebrelor lombare este mai inalt la partea lui anterioara decat la cea posterioara.

In afara acestor caracteristici regionale, fiecare vertebra prezinta si diferentieri

morfofunctionale individuale, rezultate din adaptarea specifica de-a lungul evolutiei

filogenetice.

ARTICULATIILE

Pagina 7 din 74


Intre vertebre se realizeaza o serie de linii articulare, care se clasifica in: articulatiile

corpurilor vertebrale (intersomatice), articulatiile apofizelor articulare, articulatiile lamelor

vertebrale, articulatiile apofizelor transverse.

Articulatiile corpurilor vertebrale sunt amfiartroze perfecte.

Suprafetele articulare sunt date de fetele superioare si inferioare, usor concave, ale

corpurilor vertebrale. Intre aceste suprafete osoase se gasesc discurile intervertebrale.

Discurile intervertebrale sunt formatiuni fibrocartilaginoase, constituite dintr-o

portiune periferica fibroasa – inelul fibros – si una centrala – nucleul pulpos.

Inelul fibros periferic este alcatuit din lame de fibre conjunctive, care se insera

profund pe zona compacta osoasa, continandu-se cu fibrele colagene ale osului. Ele sunt

orientate oblic fata de vertebre si se incruciseaza intre ele.

Nucleul pulpos central este alcatuit dintr-o masa cu aspect gelatinos, este oval ca o

lentila turtita si este format dintr-un tesut fibros foarte lax, infiltrat de lichid (75-90 %), din

cateva celule asemanatoare condrocitelor si din resturi de notocord.

Nucleul pulpos se comporta fizic ca un gel care pierde apa si isi diminua fluiditatea in

raport direct cu presiunea care se exercita asupra lui. Cand gelul pierde apa, se dezvolta in

interiorul lui o forta de inhibitie care creste proportional cu cantitatea de apa pierduta, pana

cand cele doua forte (presiunea exercitata si forta de inhibitie) se echilibreaza.

In regiunea dorsala si lombara, nucleul pulpos este asezat la unirea treimii mijlocii cu

treimea posterioara, iar in regiunea cervicala ceva mai inainte, chiar la unirea trimii anterioare

cu treimea medie.

Vascularizatia variaza cu varsta. La embrion, in tesutul discului intervertebral –

superior si inferior – patrund prin lamele cartilaginoase cate 3 vase, care se obtureaza odata

cu varsta, asfel ca la terminarea cresterii, discul nu mai este vascularizat. Prezenta vaselor in

discul adult este posibila numai in

conditii patologice. Nutritia cartilajului se face prin inhibitie, prin lamele terminale ale

suprafetelor articulare vertebrale.

Rolul discurilor intervertebrale este multiplu: a) contribuie, prin rezistenta lor, la

mentinerea curburilor coloanei; b) favorizeaza, prin elsticitatea lor, revenirea la starea de

echilibru dupa terminarea miscarii; c) transmit greutatea corpului in toate directiile diferitelor

segmente ale coloanei si d) amortizeaza socurile sau presiunile la care este supus fiercare

segment in mod special in cursul miscarilor sau eforturilor.

Pagina 8 din 74


Menajarea discurilor intervertebrale fata de solicitarile inerente reprezinta o

obligativitate fata de insusi corpul nostru si trebuie urmarita pana si in cursul luarii celor mai

banale pozitii, cum ar fi de exemplu, statul pe scaun. Cand speteaza este inclinata inapoi,

lordoza lombara normala dispare, articulatia coxofemurala se extinde si solicitarea discurilor

intervertebrale este mai importanta. In mod corect se sade astfel incat lordoza lombara sa se

mentina, ceea ce atrage o mai buna echilibrare a coloanei vertebrale.

Desigur studiile se complica in timpul efectuarii miscarilor, dar menajarea discurilor

intervertebrale ramane indispensabila. Tehnica unui exercitiu fizic este cu atat mai corecta, cu

cat respecta mai mult legile biomecanice de protectie impotriva solicitarilor discurilor

intervertebrale. Un exemplu demonstrativ ni-l ofera tehnica corecta de ridicare a halterelor, in

cadrul careia succesiunea pozitiilor se conformeaza necesitatilor functionale de menajare a

discurilor intervertebrale.

Aparatul ligamentar este alcatuit din doua ligamente (ligamentul vertebral comun

posterior si ligamentul vertebral comun anterior), care formeaza doua benzi ce se intind pe

toata lungimea coloanei vertebrale.

Ligamentele vertebrale, si in special cel anterior, dispun de o inervatie alcatuita din

trunchiuri nervoase amielinice si terminatii nervoase. De aceea, atitudinea de flexie este cea

mai comuna in majoritatea afectiunilor coloanei, pentru ca in aceasta pozitie, ligamentele se

destind.

Articulatiile apofizelor articulare sunt plane si permit numai simpla alunecare a

suprafetelor articulare una pe cealalta.

a) Suprafetele articulare sunt date de apofizele articulare. Suprafetele articulare ale

corpului vertebral subiacent privesc oblic in sus si in inapoi, iar cele ale corpului vertebral

supraiacent privesc oblic in jos si inainte.

b) Aparatul capsuloligamentar este alcatuit dintr-o capsula fibroasa subtire, intarita in

regiunea dorsala si lombara printr-un ligament posterior.

c) Sinoviala este foarte laxa si prezinta si unele prelungiri.

Daca nucleul pulpos joaca rolul unei bile pe care corpii vertebrali se pot misca,

articulatiile apofizelor articulare joaca rolul unor veritabili ghizi ai miscarilor, limitand

deplasarea excesiva a vertebrelor. In pozitia stand, aceste articulatii preiau 20% din

incarcatura vertebrala. Dar, in pozitia stand cu

trunchiul inclinat inainte, ele nu mai preiau nimic din incarcatura vertebrala, lasand

intreaga sarcina exclusiv discurilor intervertebrale

Pagina 9 din 74


Articulatiile apofizelor spinoase. Ca si lamele vertebrale, apofizele spinoase sunt unite

intre ele prin doua feluri de ligamente: ligamentele interspinoase si ligamentul supraspinos.

Primele se gasesc intre doua apofize spinoase, iar ultimul este un cordon ce se intinde pe tot

lungul coloanei vertebrale. In regiunea cervicala, ligamentul supraspinos este deosebit de

bine dezvoltat si prin extremitatea lui proximala se insera pe protuberanta occipitala externa;

el este denumit ligamentul cervical posterior si are rolul sa mentina pasiv capul si gatul,

pentru a nu se flecta inainte.

Articulatiile apofizelor transverse. Apofizele transverse sunt unite prin ligamentele

intertransverse.

Segmentul motor. La baza mobilitatii coloanei vertebrale se afla ceea ce Schmorl a

denumit “segmentul motor”, alcatuit din discul intervertebral si ligamentele acestuia, gaurile

de conjugare, articulatiile interapofizare si apofizele spinoase cu ligamentele lor.

Segmentul motor poate fi impartit intr-un stalp anterior si unul posterior. Stalpul

anterior este mai putin mobil, mai solid, prezinta relativ rare insertii musculare si constituie

elementul principal de sustinere mecanica pasiva a coloanei. Stalpul posterior prezinta

numeroase insertii musculare si reprezinta elementul principal motor al coloanei vertebrale.

VASCULARIZATIA MADUVEI SPINARII

Irigatia maduvei spinarii se realizeaza de o maniera cu totul aparte si cunoasterea ei

este indispensabila intelegerii sindroamelor ischemice cu deficitele lor de neurologice grave,

care pot sa survina in urma diverselor afectiuni. Maduva cervicala este irigata de mai multe

artere importante, care provin din arterele spinale anterioare si posterioare (ramuri ale arterei

vertebrale si ale arterei cerebeloase posterioare). Maduva lombara este irigata de artere care

provin din arterele sacrate laterale, iar maduva dorsala este irigata de arterele cervicale si

lombare.

MUSCHII

Pagina 10 din 74


Miscarile coloanei vertebrale sunt produse de un numar mare de muschi, care se

insera fie pe coloana, fie la distanta de ea, cum sunt unii muschi ai gatului si muschii

abdominali.

Muschii gatului. Dintre muschii gatului amintim:

a) Sternocleidomastoidianul se insera proximal pe apofiza mastoida a osului temporal,

iar distal se insera prin doua capete: unul manubriul sternal, si celalalt pe patrimea interna a

claviculei. Sternocleidomastoidianul flecteaza capul pe coloana, il inclina pe partea lui si il

roteaza, indreptand barbia de partea opusa.

b) Muschii scaleni se intind de la apofizele transverse ale ultimelor apofize transverse

ale ultimelor sase vertebre cervicale la primele doua coaste. Sunt trei muschi scaleni: anterior,

mijlociu si posterior. Muschii scaleni inclina de partea lor coloana vertebrala cervicala si sunt

si muschi inspiratori.

Muschii prevertebrali sunt in numar de trei si se gasesc pe fata anterioara a coloanei

vertebrale.

a) Dreptul anterior al capului se insera proximal pe osul occipital, inaintea gaurii

occipitale; iar distal, pe tuberculii anteriori ai vertebrelor cervicale 3, 4, 5 si 6. Muschiul este

un flexor al capului pe coloana cervicala si al primelor vertebre cervicale pe celelalte.

b) Micul drept anterior al capului se insera proximal pe osul occipital, inaintea gaurii

occipitale, iar distal, pe masele laterale si pe apofizele transverse ale atlasului; flecteaza capul

pe coloana vertebrala.

c) Lungul gatului se intinde de la tuberculul anterior al atlasului pana la corpurile

vertebrale ale primelor trei vertebre dorsale; este flexor si rotator al coloanei cervicale.

Muschii abdominali anterolaterali au un rol deosebit de important in statica si

dinamica coloanei cervicale. Se descriu: un muschi lung- marele drept al abdomenului si trei

muschi lati: marele oblic, micul oblic si transversul.

a) Marele drept al abdomenului prezinta proximal trei langhete: externa, mijlocie si

interna. Aceste trei langhete se unesc si formeaza corpul muschiului. Distal, muschiul se

insera pe marginea superioara a corpului pubisului. Marele drept al abdomenului coboara

coastele, flecteaza toracele pe bazin si bazinul pe torace si este solicitat in miscarile

abdomenului

b) Marele oblic al abdomenului (oblicul extern) este cel mai superficial muschi lat

abdominal. Se insera proximal pe ultimele 7-8 coaste iar de aici se raspandeste ca un mare

evantai, indreptandu-se in jos, inainte si inauntru. Marele oblic abdominal coboara coastele

(muschi expirator), flecteaza toracele pe bazin si este si rotator al coloanei vertebrale.

Pagina 11 din 74


c) Micul oblic al abdomenului (oblicul intern) este situat sub marele oblic, dar

fasciculele lui sunt orientate invers fata de ale acestuia. Se insera distal pe treimea externa a

arcadei crurale, pe spina iliaca anterosuperioara, pe cele doua treimi anterioare ale crestei

iliace, iar prin aponevroza posterioara a micului oblic ajunge sa se insere pe apofizele

transverse ale primei vertebre sacrate si ale ultimelor vertebre lombare. Actiunea micului

oblic este asemanatoare celei a marelui oblic; cand se contracta de o singura parte, roteaza

coloana vertebrala de partea muschiului care se contracta.

d) Transversul abdomenului este alcatuit din fascicule dispuse orizontal. Rolul

principal al transvesului este de a comprima viscerele abdominale pe coloana vertebrala.

Secundar, actioneaza ca muschi expirator.

Muschii lomboiliaci sunt considerati tot muschi abdominali, deoarece inchid posterior

cavitatea abdominala. Acesti muschi se intind intre coloana lombara la osul iliac si sunt in

numar de doi: patratul lombelor si psoasul iliac.

a) Patratul lombelor este un muschi plat, de forma patrata, situat pe laturile coloanei

lombare. Este alcatuit din trei grupe de fascicule: iliocostale, iliotransversale si

costotransvesale. Patratul lombelor este un coborator al ultimei coaste, inclina coloana lateral,

de partea muschiului care se contracta, si inclina bazinul lateral pe torace.

b) Psoasul iliac, situat in partea posterioara a abdomenului, in fosa iliaca interna si in

partea anterioara a coloanei, este alcatuit din doua portiuni: psoasul si iliacul.

Psoasul este fuziform si se insera proximal pe suprafetele osoase ale unghiului alcatuit

din fata laterala a corpilor vertebrali lombari cu apofizele lor transverse. Corpul lui se

indreapta in jos si in afara si se uneste cu tendonul comun format atat din psoas, cat si din

iliac.

Iliacul este dispus ca un evantai desfasurat in fosa iliaca interna, pe care se insera

proximal. Corpul lui se ingusteaza din ce in ce si se insera distal pe tendonul comun, format

din psoas si iliac.

Psoasul iliac are actiuni complexe: flecteaza coapsa pe bazin, coloana si bazinul pe

coapsa, imprima o usoara miscare de adductie si rotatie externa si o rotatie de partea opusa

muschiului care se contracta, este flexor al trunchiului pe bazin.

Muschii posteriori sunt reprezentati de numerosi muschi, de forme foarte variate. Ne

vom limita sa descriem pe cei mai importanti.

a) Trapezul, cel mai superficial dintre muschii spatelui, este lat si are o forma

triunghiulara. Prin baza lui se insera pe linia mediana, de la protuberanta occipitala externa,

pe ligamentul cervical posterior si pe apofizele spinoase ale vertebrelor cervicale inferioare si

Pagina 12 din 74


ale vertebrelor dorsale. Prin varful lui trapezul se insera pe cele doua oase ale centurii

scapulare.

Trapezul mobilizeaza centura scapulara si umarul, ridicandu-le si apropiind omoplatul

de coloana.

b) Marele dorsal este tot un muschi plat si triunghiular, dar prin baza lui se insera pe

fata externa a ultimelor patru coaste, pe apofizele spinoase ale ultimelor vertebre dorsale si

ale vertebrelor lombare si pe buza externa a crestei iliace.

Marele dorsal este adductor, proiector inapoi si rotator inauntru al bratului si trage

trunchiul spre brat.

c) Romboidul este un muschi lat si subtire, se insera median pe partea inferioara a

ligamentului cervical, pe proeminenta si pe apofizele spinoase ale primelor cinci vertebre

dorsale. Se indreapta oblic in jos si in afara si se insera pe marginea vertebrala a omoplatului.

Romboidul trage omoplatul inauntru si il basculeaza, apropiind varful omoplatului de

coloana, si trage coloana spre omoplat.

d) Unghiularul se insera proximal pe apofizele transverse ale primelor cinci vertebre

cervicale, iar distal pe unghiul superointern al omoplatului. Unghiularul trage omoplatul

inauntru si in sus, si inclina coloana cervicala de partea lui.

e) Micul dintat posterosuperior este situat sub romboid, el se insera proximal pe

apofizele spinoase C5-D3, se indreapta in jos si in afara si se insera distal pe coastele 2-5.

Este un muschi inspirator.

f) Micul dintat posteroinferior se insera distal pe spinoasele D11-L3, se indreapta in

sus si in afara si se insera proximal pe ultimele patru coaste. Este tot un muschi inspirator.

g) Muschii cefei sunt in numar de opt: splenius, marele complex, micul complex,

transversul gatului, marele drept si micul drept posterior al gatului, marele oblic si micul

oblic posterior al gatului. Prin actiunea lor combinata contribuie la efectuarea miscarilor de

extensie, de inclinatie laterala si rotatie a capului.

h) Muschii spinali sunt in numar de trei: iliocostalul, lungul dorsal, si

spinotransversalul si alcatuiesc la nivelul regiunii lombare inferioare, un corp comun

sacrospinalul. Sunt muschi extensori ai coloanei si au rolul important de a mentine echilibrul

intrinsec al coloanei vertebrale.

i) Muschii intertransversali si muschii interspinosi sunt muschi mici , subtiri,

patrulateri, care unesc apofizele transverse intre ele si apofizele spinoase intre ele. Primii

inclina coloana lateral de partea lor, ceilalti sunt extensori ai coloanei.

Pagina 13 din 74


1.2. BIOMECANICA COLOANEI VERTEBRALE

Miscarile coloanei, indiferent de amplitudinea lor, sunt miscari complexe, in care

intervin mai multe segmente vertebrale. Ele se realizeaza prin cumularea usoarelor deplasari

ale corpurilor vertebrale, care au loc la nivelul discurilor intervertebrale, precum si la nivelul

celorlalte articulatii. Aceste miscari sunt limitate de rezistenta ligamentelor, forma

articulatiilor intervertebrale si de gradul de compresibilitate a tesutului fibrocartilaginos din

care este compus discul.

Goniometria normala.Coloana vertebrala prezinta miscari compexe rezultate din

micromiscarile cumulate ale tuturor articulatiilor intervertebrale: flexie-extensie, inclinarea

laterala, rotatia, si ca o rezultanta a acestora – circumductia. Amplitudinile medii normale, pe

segmente si in totalitate, sunt redate in tabelul urmator: (tabelul nr.1).

Segmentul Flexia Extensia Inclinarea Rotatia

Cervical

Dorsal

Lombar

70˚

50˚

40˚

60˚

55˚

30˚

30˚

100˚

35˚

75˚

40˚

5˚

Total 160˚ 145˚ 165˚ 120˚

Miscarea de flexie ventrala. In miscarea de flexie, portiunea anterioara a discurilor

intervertebrale este comprimata, in timp ce ligamentul vertebral comun posterior, ligamentele

galbene, ligamentele interspinoase, ligamentul supraspinos si muschii spatelui sunt pusi sub

tensiune.

In pozitia ortostatica, muschii care initiaza miscarea de flexie sunt cei ai peretelui

abdominal, mai ales dreptul abdominal si cei doi oblici, psoasul iliac, precum si muschii

subhioidieni si sternocleidomastoidianul. Odata miscarea initiata, grupul antagonist al

extensorilor coloanei intra in actiune si gradeaza flectarea trunchiului, invingand fortele

gravitationale.

Denumirea Insertie

Proximala Distala

Pagina 14 din 74


Sternocleidomastoidian

Drept anterior cap

Mic drept anterior cap

Lungul gatului

Apofiza mastoida

Occipital

Occipital

Atlas

Stern-clavicula

Vertebre C3-C7

Apofizele transverse

ale atlasului

Vertebre D1-D3

Mare drept abdominal

Mare oblic abdominal

Mic oblic abdominal

Cartilaje costale 5, 6, 7

Ultimele 7-8 coaste

Ultimele 3-5 coaste; linia alba; pubis

Corp pubis

Marginea externa a

crestei iliace; spina

iliaca

anterosuperioara;

pubis; linia alba

Arcada crurala;

spina iliaca

anterosuperioara;

apofizele transverse

lombosacrate

Psoas iliac Vertebre lombare; fosa iliaca

interna

Micul trohanter

Pagina 15 din 74


tabelul. nr 2

Pagina 16 din 74

Miscarea de extensie. In

miscarea de extensie, portiunile

posterioare ale discurilor

intervertebrale sunt

comprimate, in timp ce

ligamentul vertebral comun

anterior este pus sub tensiune.

Extensia este blocata in ultima

faza de intrare in contact a

apofizelor articulare si in ultima

instanta si a apofizelor

spinoase.

Denumirea

Insertia

Proximala Distala

Spenisul capului

Mare complex

Mic complex

Mare drept posterior al gatului

Mic drept posterior al gatului

Mare oblic posterior al gatului

Mic oblic posterior al gatului

Occipital; apofiza

mastoida; apofizele

transverse ale atlasului si

axisului

-

-

-

-

-

-

Ligament cervical

posterior; apofizele

spinoase D1-D5

-

-

-

-

-

-

Iliocostal

Lung dorsal Sacro-

Spinotransversal spinalul

Apofize spinoase, apofize

transverse, coaste

Baza sacrului

Interspinosi Apofiza spinoasa Apofiza spinoasa


tabelul nr. 3

Miscarea de inclinare laterala. Muschii care fac inclinarea laterala sunt: patratul

lombar, psoasul, intertransversalii si dreptul lateral al capului. Impreuna produc o miscare de

inclinare laterala pura. Contractia unilaterala a grupului flexor poate provoca, de asemenea

miscarea. Mai pot interveni si muschii santurilor vertebrale si in special sistemul

transversospinos.

Denumirea Insertia

Proximala Distala


Scaleni

Muschii cefei care fac si

extensie (+transversalul

gatului)

Trapez

Apofiza mastoida

Apofize transverse cervicale

Protuberanta occipitala

externa; apofize spinoase

cervicodorsale

Stern-clavicula

Coasta 1 si 2

Clavicula; acromion; spina

omoplat


Mic oblic abdominal

Ultimele 7-8 coaste

Ultimele 3-5 coaste; linia

alba; pubis

Marginea externa a crestei

iliace; spina iliaca

anterosuperioara; pubis;

linie alba

Arcada crurala; spina iliaca

anterosuperioara; apofize

transverse lombosacrate

Patratul lombar

Psoas iliac

Coasta a12-a; apofize

transverse L1-L5

Vertebre lombare; fosa iliaca

interna

Creasta iliaca

Mic trohanter

Intertransversali Apofiza transversa Apofiza transversa

tabelul nr. 4

Pagina 17 din 74


Miscarea de rotatie este maxima in regiunea cervicala, unde atinge 75˚. Coloana

dorsala se roteaza putin si numai daca se inclina lateral. In coloana lombara miscarea de

rasucire se executa cand coloana este in extensie, mai ales in segmentul dorsolombar. Cand

coloana este flectata, miscarea de rasucire din segmentul lombar nu este posibila.

Rasucirea se executa prin oblicii abdominali si prin intercostali, care actioneaza

folosind coastele drept parghii. Ei sunt ajutati de sistemul spinotransvers al muschilor

santurilor vertebrale. Rasucirea de aceeasi parte se datoreste marelui dorsal, spleniusului,

lungului gatului si oblicului mic abdominal, in timp ce rasucirea de partea opusa se datoreste

spinotransversului si marelui oblic abdominal.

Denumirea Insertia

Proximala Distala

a) Rotatori de partea

muschiului

Lungul gatului

Mic oblic abdominal

Speniusul gatului

Muschii cefei

Atlas

Ultimele 3-5 coaste

Occipital; apofiza mastoida;

apofizele transverse ale atlasului

si axisului

Vertebrele D1-D3

Spina iliaca anterosuperioara;

apofize transverse

lombosacrate

Ligamentul cervical posterior;

apofizele spinoase D1-D5

b) Rotatori de partea opusa

muschiului


Trapez

Muschii cefei


Apofiza mastoida

Protuberanta occipitala; apofize

spinoase cervicodorsale

Ultimele 7-8 coaste

Vertebre lombare; fosa iliaca

Stern-clavicula

Clavicula; acromion; spina

omoplatului

Marginea externa a crestei

iliace; spina iliaca

anterosuperioara; pubis; linia

alba

Pagina 18 din 74


Psoas iliac interna Micul trohanter

tabelul nr.5

II.2. EPIFIZITA VERTEBRALA. MALADIA SCHEUERMANN

Descrisa de Scheuermann, in 1921, este o afectiune vertebrala a adolescentului, al

carei substrat anatomic este o leziune degenerativa a zonei de crestere osteocartilaginoasa a

platourilor corpurilor vertebrale, cu o dubla consecinta: deformarea corpurilor vertebrale si

constituirea de hernii discale intraspongioase in corpul vertebrelor adiacente cu aparitia

progresiva a unei cifoze.

Boala Scheuermann trebuie deosebita de osteocondroza centrului vertebral primar

(vertebra plana calve) care afecteaza un singur corp vertebral cu colaps al acestuia.

Intalnita la 20 –30% din adolescenti, boala este mai frecventa la baieti (raport 7/1) si

are uneori caracter familial.

Etiologia Epifizitei Scheuermann nu este bine precizata. Au fost incriminate: tulburari

ale cresterii encondrale limitate la coloana si atribuite unor factori constitutionali, o dereglare

hormonala, in sensul unei intarzieri, particularitati statico-dinamice, activitate musculara

deficitara, etc.

Morfopatologie. Localizarea cu predilectie a bolii este la nivelul coloanei toracale

superioara si medie, cu instalarea progresiva a unei cifoze, constituind “spatele rotund”. Mai

rar boala intereseaza segmentul toracal inferior si primele vertebre lombare, cu stergerea

lordozei lombare fiziologice si chiar cifoza lombara.

In placa de cartilaj a platoului vertebral se formeaza fisuri prin care tesutul discal,

aflat sub presiune, patrunde in corpul vertebral, producand fie hernii nucleare intraspongioase

sau retromarginale anterioare, fie neregularitatea platourilor. Herniile, situate de obicei

anterior, produc o tulburare de crestere care afecteaza partea anterioara a corpului (zona de

crestere cea mai actiava, rezultand in final vertebrele cuneiforme (Fig.3, Fig 4).

Pagina 19 din 74


Patrunderea substantei discale prin placa de cartilaj se poate datora unei

supraincarcari excesive impuse epifizitelor vertebrale ale unui adolescent, la care exista

conditii ereditare si familiale.

Epifizita lombara se instaleaza aproape intotdeauna fara dureri, iar sechelele sunt

descoperite de obicei la adult, fie intamplator cu ocazia unei radiografii efectuate pentru un

traumatism local, fie cu prilejul unei lombalgii de origine statica legata de “inversiunea

vertebrala” (deformarea cuneiforma a uneia sau mai multor corpuri vertebrale lombare

antreneaza stergerea sau convexitatea posterioara a segmentului vertebral respectiv.

Tablou clinic. In desfasurarea Epifizitei Scheuermann au fost descrise trei stadii:

- stadiul 1, apare la varsta cuprinsa intre 8 si 10 ani; este stadiul “functional”, fara

dureri si limitarea miscarilor. Se poate observa doar un spate ce-si mentine mai greu pozitia,

fapt care poate sugera o boala Scheuermann incipienta. Nu este insa obligator ca din acest

stadiu sa se dezvolte o veritabila Epifizita Scheuermann;

- stadiul 2, este stadiul “florid” cuprins de obicei intre 10 si 16 ani, in care se

constituie insidios o redoare localizata dorsal, dorsolombar sau lombar si, progresiv, toate

simptomele si semnele clinice si radiologice ale bolii. Cifoza este partial fixata si adesea

dureroasa cu exacerbari de oboseala, ortostatism prelungit sau caratul de greutati; se dezvolta

si se poate accentua pana la incheierea procesului de crestere. In circa 20% din cazuri, cifoza

se insoteste de o usoara asimetrie scoliotica. Un numar mic de bolnavi 5 - 20% au dureri ce se

datoresc unei insuficiente miostatice si probabil unei suprasolicitari ligamentare. Uneori apar,

cand cifoza este dorsala, hiperlordoze lombare si cervicale cu caracter compensator si cu

dureri la palpare si percutia apofizelor spinoase;

-stadiul 3 este unul tardiv, dupa varsta de 18 ani, in care cifiza este de obicei fixata si

nu mai poate fi corectata nici activ, nici pasiv si mobilitatea segmentului respectiv al coloanei

Pagina 20 din 74


devine limitata, durerile pot lipsi, iar tulburarile ce apar se datoresc musculaturii insuficiente,

unor entezopatii si modificari degenerative ale tesutului braditrof, in special discal. Mai

tarziu, suferintei bolnavului i se aplica la consultatie diverse diagnostice: lombalgie,

lomboscitalgie, insuficienta miostatica, etc.

Examene paraclinice. Parametrii biochimici nu sunt modificati. Examenul radiologic

pune in evidenta o serie de modificari. In primul stadiu aspectul radiologic este normal.

Modificarile apar in stadiul “florid”, ca defecte in teritoriul treimii anterioare a corpului

vertebral si in special sunt evidente aspectul cuneiform al corpului vertebrelor afectate si

cifoza localizata de obicei dorsal si mai rar dorsolombar. In acest stadiu se poate observa si o

scolioza asociata.

In stadiul 3, la toate semnele tipice ale Epifizitei Scheuermann se adauga si modificari

secundare de tip degenerativ, artrozic. Tipul si gradul de distructie al corpurilor vertebrale

apar mai bine in radiografiile de detaliu.

Uneori, herniile retromarginale anterioare sunt interpretate drept “pottice”. Epifizele

“libere” sunt considerate alteori ca o fractura parcelara a marginii anterioare a platoului

vertebral. Herniile intraspongioase sunt inconjurate de o zona de osteoscleroza reactionala,

hernia retromarginala fiind o varietate a acestora. Modificarile radiologice nu se coreleaza

intotdeauna cu simptomatologia clinica.

Evolutia Epifizitei Scheuermann este lenta si se termina odata cu cresterea, dar cu

pretul cifozei reziduale, complicata cu o artroza intervertebrala, adesea dureroasa si a unei

statici defectuase.

Prognosticul este in general favorabil; criteriile care fac prognosticul mai rezervat

sunt aparitia precoce a durerilor si a semnelor de decompensare.

Diagnosticul diferential. Epifizita Scheuermann trebuie diferentiata de spondilartrite

si de insuficienta dorsala dureroasa intalnita de obicei la femei intre 18 si 40 ani, cu un

maximum la 30 ani, in care intervine un factor profesional prin pozitie vicioasa si interferenta

unor factori statici, musculari, artrozici si psihici. Cifoza din boala Scheuermann (rotunda,

centrala) trebuie diferentiata de cifoza “inalta” din SA si de cifoza angulara. Modificari

intinse ale corpurilor vertebrale de tip Epifizita Scheuermann pot sugera uneori tulburari

sistematice, asa-numitele disostoze encondrale.

II.3. EXAMINARE SI DIAGNOSTIC

Pagina 21 din 74


In examinarea coloanei vertebrale ne-am folosit de schema data de Decoulx.

Durerea este semnul esential al afectiunilor coloanei si ca sediu ea poate fi: vertebrala,

paravertebrala si rahidiana.

Examinarea pacientului se face prin aprecierea vizuala a atitudinii corpului, a starii de

nutritie, a formei si dezvoltarii musculaturii si stabilim abaterile de la normal. Toate aceste

date fiind inregistrate in fisa de tratament a fiecarui pacient, in care mai sunt incluse si date

personale culese de medic din anamneza facuta pentru precizarea diagnosticului.

Pentru o buna apreciere au fost necesare urmatoarele conditii:

camera de examinare a fost luminoasa, lumina batand din spatele examinatorului;

- distanta maxima fata de pacient 1,5-2m;

pacientul fiind relaxat, egal sprijinit pe ambele picioare (picioarele apropiate, avand

patru puncte apropiate pe verticala: maleola interna, treimea medie a gambei, genunchii,

treimea medie a coapsei), pozitie anatomica;

membrele superioare relaxate, apropiate de corp, usor indoite din articulatia cotului;

materiale necesare: cadran antropometric, fir cu plumb, creion dermatograf (pentru

punctare), echer, nivela (cu bula de aer) pentru aprecierile gibozitatilor costale a reliefului

hemitoracelui, ale perimetrelor si pentru alte masuratori), taliometru pentru masurarea

inaltimii si bustului, cantar de persoane pentru aprecierea greutatii corporale, spirometru,

dianometre, tensiometre.

Pentru precizarea diagnosticului descris in lucrare am folosit tehnica evaluarii

aliniamentului corporal din ortostatism, sezand si culcat. Aceasta evaluare s-a completat cu

examenul antropometric: masuratori, examinare cinetica, examen radiologic (Fig. 5 si Fig. 6).

Pagina 22 din 74


Examinarea cinetica cuprinde studiul adaptarii rahisului la schimbarea pozitiei in

asezat la mobilizarile coloanei in flexie, extensie, inclinare pentru a aprecia posibiliatile de

corectie a tulburarilor de statica vertebrala, cifoza in cazul nostru si a gradului de deficienta.

Examenul radiologic permite obiectivizarea structurala a corpurilor vertebrale,

vizualizarea gradului de curbura a cifozei, si-n cazul nostru, a epifizitei vertebrale este

examenul cel mai necesar in aprecierea diagnosticurilor.

Postura corecta este influentata de actiunea gravitatiei, planul anterior fiind unul de

propulsie iar cel posterior de sprijin si static, corpul are o tendinta de inclinare inainte cu 10( -

20(. O linie verticala ridicata din fata maleolei peroniere ce trece posterior fata de spatele

genunchiului, prin marele trohanter si acromion, ajungand la varful mastoidei, va constitui

axa gravitationala a corpului. Aceasta axa care aliniaza segmentele de le glezne pana la

crestet, va fi linia de control a aliniamentului postural din profil.

Linia mediana de apreciere din fata este axa de simetrie si va trece prin mijlocul

nasului, apofiza mentoniera, manubriul sternal, linia alba a abdomenului, mijlocul simfizei

Pagina 23 din 74


pubiene, spatiul inter condiliar al genunchilor, spatiul talocrural. Axa de simetrie va

corespunde celei functionale.

Linia de simetrie pentru aprecierea din spate va trece prin protuberanta occipitala,

apofizele spinoase ale lui C7 pana la S2 (pliu interfesier), spatiul intercondiliar al

genunchilor, spatiul tolocrural.

Dupa cum am precizat evaluarea alinierii segmentelor a fost facuta din fata, din lateral

si din posterior:

1. Din fata:

a. Umerii: se observa alinierea claviculelor; denivelarea lor este dovada de asimetrie

scapulara.

b. Torace: se observa malformatiile (“in carena”, “in palnie”, infundibuliform, “in

butoi”, evazat la baza, etc.).

c. Pelvis: se apreciaza cu rigla nivelul spinelor antero–superioare pe aceeasi linie sau

prin fixarea cu policele testatorului a celor doua puncte, urmata de observarea nivelului celor

doua police.

d. Membrele pelviene: se noteaza prezenta unui eventual genu valgum, dimensiunea

lui (distanta intermaleolara in centimetri), simetria deviatiei; de asemenea, prezenta unui genu

varum, dimensiunea lui in centrimetri (masurata intre marginile mediale ale genunchilor,

maleolele interne atingandu-se)

e. Degetele picioarelor: se pot observa un hallux valgus sau / si degetele “in ciocan”

(Fig. 7).

Pagina 24 din 74


2. Din lateral:

a. Capul: devierea anterioara este apreciata in raport cu linia gravitatiei marcata de

firul cu plumb.

b. Scapula: se poate observa proeminarea posterioara a unghiului scapulei si a

marginei ei vertebrale in cazurile de rotatie sau de inclinare inainte a acesteia.

c. Coloana: se apreciaza prezenta cifozei, a spatelui rotund, a lordozei, a cifolordozei.

La subiectii fara tulburari de statica vertebrala, cele doua puncte dorsal si sacrat, se

gasesc pe aceeasi verticala iar sageata lombara si cea cervicala au valori aproximativ identice.

Fara ca valorile acestor sageti sa fie standard, ele modificandu-se odata cu varsta si

talia subiectului, la adultul de talie medie ele variaza intre 20- 30 mm, iar la unul cu talie mai

mare, intre 40-45 mm, pe cand la copil in raport cu varsta si talia acestuia, variatiile sunt 20 –

25 mm pana la 30- 35 mm. In cazuri patologice exista cresteri sau scaderi ale acestor valori.

d. Abdomenul: relaxarea sau slabirea musculaturii abdominale face ca abdomenul sa

protruzeze; uneori, cute de grasime situate subombilical pot da acelasi aspect sau sa-l

exagereze.

e. Membrele inferioare: se observa genu recurvatum.

f. Piciorul: privit dinspre fata interna se observa bolta antero – posterioara; se noteaza

maleola interna, tuberculul osului navicular si locul unde articulatia metatarsofalangiana a

Pagina 25 din 74


halucelui atinge podeaua – toate aceste puncte trebuie sa fie pe o linie (linia Feiss), (Fig.8 si

Fig. 9).

3. Din posterior.

a. Capul: aprecierea pozitiei drepte in cazul in care linia bilobulara (intre lobii

urechilor) este perpendiculara pe firul cu plumb.

b. Scapula: se apreciaza linia spinelor si a unghiurilor scapulare, care trebuie sa fie

orizontala; se apreciaza de asemenea gradul de abductie a scapulelor prin distanta dintre

marginea vertebrala a scapulei si coloana. (Abductia este usoara la 5 cm, moderata la 7,5 – 8

si extrema la 10 cm).

c. Talia: se apreciaza unghiul lateral al taliei, care poate fi asimetric prin scoliozarea

coloanei.

d. Coloana: se noteaza deviatiile laterale ale coloanei, functionale sau structurale; se

apreciaza spatele plat.

e. Picioarele: linia tendoanelor ahiliene “fuge” in afara in cazul picioarelor plate, in

eversia calcaneelor (Fig. 10).

Pagina 26 din 74


CAPITOLUL III

ELEMENTE CONSTITUTIVE ALE CERCETARII

III. 1. ORGANIZAREA CERCETARII

LOCUL DE DESFASURARE SI CONDITIILE DE BAZA MATERIALA

In lucrare am prezentat studiul cazurilor de Epifizita Scheuermann, care au efectuat

un tratament recuperator sub urmarirea mea personala si a echipei interdisciplinare din cadrul

Centrului Medical Nicolina, Iasi.

Pagina 27 din 74


Conditiile de baza materiala de care dispune Centrul Medical Nicolina, Iasi, sunt cele

de dotare din sectiile:

- balneoterapie (incluzand bazine cu apa sulfuroasa);

- electroterapie;

- crenoterapie (actiuni cu namol sulfuros);

- sali de kinetoterapie si masaj.

Salile de kinetoterapie sunt dotate cu aparate de gimnastica: spaliere, banci de

gimnastica, scripeti, plansete de melacart pentru usurarea miscarii, mingi medicinale, de

cauciuc, gantere, saci cu nisip, benzi elastice, flexori palmari, aparatura KETTLER pentru

dezvoltarea fortei musculare, cat si alte aparate mecanice pentru acelasi scop analitic.

Pentru explorarea si evaluarea pacientilor s-a folosit urmatoarea dotare: cadran

somatoscopic, taliometru, cantar, rigla, banda metrica, nivela, raportor, fir cu plumb si fise

speciale de inregistrare a datelor culese.

La sectia de hidroterapie, pacientii au beneficiat de hidrokinetoterapie in apa

sulfuroasa si inot.

Pentru buna desfasurare a activitatii de kinetoterapie am urmarit si modul de

respectare a regulilor de igiena.

1.2. ESANTIONUL DE SUBIECTI,

DURATA SI ETAPELE EXPERIMENTULUI

Studiul l-am efectuat pe parcursul anului 2003, din luna aprilie pana in luna

decembrie, pe un lot de 7 pacienti dintre care 5 de sex masculin si 2 de sex feminin.

Pagina 28 din 74


Pagina 29 din 74

S-a

obs

erva

t si

din

stud

iul

caz

uril

or

pe

care

le-

am

urm

arit

din

stati

stic

a

caz

uisti

cii

Cen

trul

ui

Me

dica

l

Nic

olin

a ca

Epif

izita

Sch

euer

man

n

apar

e

pre

Numele

si

Prenum

Sex Varsta Profesia Diagnl

clinico-

functional

Data

intrarii in

tratament

Data

iesirii din

tratament


Varsta medie de aparitie a fost intre 14–21 ani, deci la pacienti aflati in perioada de

crestere si adolescenta.

Pacientii au fost examinati initial si periodic la 3 luni, pentru a constata tulburarile de

statica vertebrala determinate de Epifizita Scheuermann si eficacitatea tratamentului

recuperator

Durata tratamentului a fost in medie de 8 luni, efectuandu-se cu o frecventa de 3

sedinte pe saptamana.

III. 2. METODOLOGIA DE LUCRU

Pentru realizarea cercetarii am folosit urmatoarele metode:

a. Metoda colectarii a informatiilor:

- metoda documentarii;

- metoda studiului de caz;

- metoda observatiei;

- metoda convorbirilor directe;

- metoda experimentului;

- metoda testelor.

b. Metoda analizei;

c. Metoda grafica.

Documentarea a reprezentat cautarea surselor bibliografice in care a fost tratata

problema Epifizitei Scheuermann, consemnarea si selectionarea datelor obtinute.

Studiul de caz l-am desfasurat prin consultarea fiselor medicale ale pacientilor ce au

efectuat tratament in cadrul Centrului Medical Nicolina in ultimii 5 ani si a celor existente in

prezent.

De asemeni am purtat discutii cu personalul medical ce ii avea pe acesti pacienti in

tratament, analizand cauzele afectiunii, comportarea acestora pe parcursul tratamentului si a

rezultatelor obtinute, la cei care au mai fost in tratament, si modalitatile de planuri terapeutice

eficiente.

Pagina 30 din 74


Observatia -fiind una din metodele de investigatie directa a realitatii, a reprezentat

punctul de plecare in obtinerea materialelor concrete care au constituit apoi baza analizei.

Aceasta metoda am folosit-o la investigari somatoscopice, a precizarii cauzelor de

tulburare statica vertebrala, fiindu-mi necesara in sesizarea aspectelor esentiale pentru a

schimba programul de kinetoterapie atunci cand nu corespundeau fiecarui caz in parte.

Conversatia directa cu cadrele medicale si cu pacientii s-a desfasurat dupa un plan

stabilit anterior, urmarind obtinerea datelor necesare despre subiectii in cauza si evolutia lor

precedenta cercetarii.

Experimentul a constat in verificarea ipotezei propuse privind eficienta unor factori cu

care sa actionam potrivit scopului propus de recuperare functionala a Epifizitei Scheuermann

si indepartarea durerii.

Metoda testelor a urmarit obtinerea unor date exacte asupra dezalinierilor vertebrale si

a altor deficiente asociate provocate de Maladia Scheuermann, date care au fost intregistrate

in fisa de tratament.

Metoda analizei a constat in urmarirea individuala a recuperarii fiecarui caz dupa

aplicarea tratamentului prin kinetoterapie.

In final matoda grafica a fost folosita pentru a scoate in evidenta cat mai clar nivelul

de la care s-a pornit cu fiecare pacient si evolutia sa ulterioara.

CAPITOLUL IV

CONTINUTUL PROGRAMELOR DE TRATAMENT PRIN KINETOTERAPIE.

PREZENTAREA REZULTATELOR SI COMENTAREA LOR

IV. 1. CONTINUTUL PROGRAMELOR DE TRATAMENT

KINETOTERAPEUTIC PRIN MIJLOACELE KINETOTERAPIEI

Pagina 31 din 74


Programul de kinetoterapie aplicat in decursul desfasurarii cercetarii a fost adaptat

fiecarui caz in parte, specific afectiunii si cauzei care a determinat-o.

Terapia prin miscare a facut parte integranta din programul complex de recuperare

functionala in care au fost cuprinse si mijloacele fizioterapeutice (electroterapie, hidroterapie,

masaj) atunci cand a existat durere, masajul precum si mijloace asociate din sport: volei, inot.

Principalele obiective ale tratamentului recuperator au fost:

a) combaterea durerii;

b) asuplizarea coloanei vertebrale si a centurii scapulare in zonele cu rigiditate

crescuta;

c) invatarea si adoptarea posturii corecte in viata zilnica si profesionala, precum si

indepartarea factorilor mecanici iritativi;

d) tonifierea musculaturii hipotone paravertebrale in conditii de scurtare, precum si a

musculaturii abdominale si tonifierea in conditii de alungire a musculaturii lombare si

pectorale. De asemenea s-a avut in vedere si corectarea dezechilibrelor musculare care

perturba functia statica si dinamica a coloanei vertebrale.

e) imbunatatirea functiei respiratorie, prin restabilirea unei mecanici respiratorii

functionale bazata pe un control bun al participarii costale si amplificarea cursei

diafragmatice;

f) constientizarea pozitiei corecte coloanei si a bazinului prin metodologia scolii

spatelui “school back”.

Pentru combaterea durerii s-au folosit urmatoarele mijloace:

- masajul: sub forma de efleuraj, frictiuni, framantat, vibratii, masaj transversal

Cyriax, presiuni statice.

Tehnicile de aplicare au fost manuale sau cu aparate vibratorii.

- electroterapia: s-a aplicat sub forma de curenti diadinamici, interferentiari, ionizari

cu novocaina, ultra sunete,TENS pe zonele dureroase, in scop antalgic. - hidroterapia: se

foloseste in scop pregatitor pentru programele de kinetoterapie cat si ca forma de tratament

recuperator, sub forma de inot.

- termoterapia locala sub forma de infra rosii a fost aplicata pentru calmarea durerilor.

Asuplizarea locala a zonelor cu rigiditate a fost blanda si riguroasa, adaptata

pacientului. Aceasta s-a realizat prin mobilizari pasive, stretching si mobilizari active.

Pentru tonifierea musculaturii s-a recurs la exercitii cu ingreuere, constand in obiecte

tip haltera, banda elastica, aparate de forta si exercitii izometrice.

Pagina 32 din 74


Reeducarea posturala s-a facut in fata oglinzii si in diverse momente fara control

vizual prin: cunoasterea pozitiei defectuase, invatarea pozitiei corecte, sustinerea acestora si

folosirea lor in diverse activitati.

Intrucat Epifizita Scheuermann determina modificari structurale osoase, discale si

ligamentare, redoare accentuata si un potential evolutiv marcat, reeducarea posturala este

asociata cu purtarea corsetului ortopedic sau a “hamului de memorie”.

Ca reguli de viata se indica evitarea activitatii fizice intense, a ortostatismului

prelungit si se indica combinarea activitatii zilnice cu repaus in pozitii corijate.

Odihna se recomanda pe un pat tare, cu o perna mica sub cap cat sa mentina lordoza

cervicala, fiind adoptata fiecarui caz in parte, pentru a favoriza corectia relaxata a curburilor.

Pentru activitatile scolare sau profesionale se recomanda a se folosi mobiliere

confectionate in scopul unei tinute corecte.

Protocolul tratamentului kinetoterapeutic.

Tratamentul terapeutic s-a efectuat in 3 etape:

I etapa: - a constat in luarea la cunostinta a defectelor posturale, reeducarea posturala

si asuplizarea practicata in scop corector. Aceasta prima etapa a durat 5-8 sedinte, insotite de

relaxare si invatarea pacientului de a pastra pozitiile corecte in viata zilnica.

II etapa: - este etapa corectiva. In acesta etapa un rol important il ocupa asuplizarea si

tonifierea musculara caracteristica deviatiilor, fiind in masura sa mentina corectia. Se trece la

tonifierea generalizata a musculaturii trunchiului si a membrelor. Programul de kinetoterapie

invatat la sala se continua si la domiciliu.

III etapa: - este etapa de consolidare si readaptare. Aceasta este etapa in care se tinde

sa se fixeze rezultatele obtinute pana aici.

Reeducarea posturala in aceasta etapa, inglobeaza toate gesturile obisnuite si vizeaza

automatizarea pozitiei corecte.

Asuplizarea se efectueaza in vederea mentinerii supletii normale si au loc in toate

planurile.

Activitatea musculara generalizata se practica din ce in ce mai intens orientandu-se

spre o activitate normala.

Pagina 33 din 74


Program de kinetoterapie

Programul kinetic ce se efectueaza este, in general de la mai multe luni la cativa ani,

in raport cu varsta si deformatiile prezentate, si va fi reluat in caz de reusita. De asemenea,

urmarirea subiectului tratat va fi facuta continuu, iar la copii pana la sfarsitul perioadei de

crestere.

Exercitii posturale

Subiectul va lua cunostinta de deficitul sau postural si a corectiilor necesare, fie la o

oglinda cu trei fete, ce permite sa fie vazut profilul fara rotatia capului sau a trunchiului, fie in

ortostatism cu spatele la un plan dur, fie din decubit dorsal pe plan dur, permitand astfel

sesizarea deficientelor.

In fata oglinzii: redresarea activa a segmentelor corpului executate atat din fata cat si

din profil.

2. In fata oglinzii: - in ortostatism, cu mainile impreunate pe crestetul capului, toracele

si lomba drepte: se realizeaza intinderea in ax contra usoarei presiuni date de maini; se merge

prin camera in aceeasi pozitie; coatele sunt trase spre inapoi, dar fara sa determine cresterea

lordozei.

3. Din ortostatism cu corectie locala, cu asocierea corectiilor intregii coloane si

mentinerea acestora cu purtarea unui sac pe cap.

Mobilizare: cu mentinerea saculetului pe cap, se efectueaza exercitii: extensie pe

varfuri si semiflexia membrelor inferioare.

4. Din aceeasi pozitie de mai sus, se mentine greutatea pe cap, in timp ce se

efectueaza unele exercitii mai generale: mers cu greutatea pe cap – normal, pe calcaie, pe

varfuri; bratelor li se lasa libertatea de miscare; ridicarea verticala a bratelor, cu haltere; se

mentine corectia in pozitie aplecat inainte.

5. In ortostatism, langa un spalier, cu calcaiele la o distanta de 12 –15 cm, se apleaca

corpul spre inapoi, pana cand ceafa si spatele se sprijina de scara fixa; lomba aplatizata; se

Pagina 34 din 74


flecteaza genunchii, alunecand in jos cu corpul pe spalier, apoi genunchii se extind si

trunchiul urca mereu pastrand contactul cu scara. Se inclina corpul inainte “pe glezne”, pana

se ajunge la verticala si, mentinand pozitia dreapta de pe spalier, se merge prin camera.

Exercitiul se repeta dar cu mainile la ceafa si coatele trase inapoi.

6. Aceeasi pozitie in ortostatism, cu spatele la spalier, se efectueaza retroversia

bazinului, genunchii usor flectati la inceputul exercitiului spre a avantaja retroversia, apoi

intinsi. Urmeaza extensia axiala si retropulsia capului si a gatului, la care se asociaza fixarea

scapulara si ridicarea la verticala a unui brat, apoi a ambelor brate. (fig.11)

7. Sezand cu piciarele incrucisate (pozitei mahomedana), cu mainile intre coapse,

coloana dorsala si lombara se mentin drepte:

- se flecteaza capul (barbia in piept), apoi se revine la pozitia verticala cu intindere

axiala

Pagina 35 din 74


- idem, dar din flexie se trece direct in extensie, apoi in vertical;

- flectarea capului inainte, apoi flexie – extensie, pe planul de 45( stang, apoi drept.

Dupa fiecare miscare se trece prin pozitia verticala, cu intindere in ax;

- Circumductie a capului – miscare lenta.

8. Pozitie: asezat liber pe sol, genunchii indoiti, plantele pe sol. Se cauta o lordoza

corijata. Mobilizarea: extensie axiala a capului si gatului cu coborarea barbiei.

9. Pozitia initiala: decubit dorsal, genunchii flectati, picioarele cu plantele pe sol.

Mobilizare: bascularea inapoi a bazinului, extensie si retropulsie a gatului si capului.

Asocierea celor doua corectii de mai sus si a fixarii scapulare. Retroversia bazinului prin

contractia simultana a abdomenului si fesierilor, cu rotatia externa a membrelor inferioare

(fig. 12).

10. Cucat ventral cu o perna pneumatica sub abdomen: redresarea activa si pasiva a

umerilor, capului, gatului si coloanei in atitudine corecta, prin extensie a trunchiului.

Pagina 36 din 74


11. Decubit ventral, cu bratele pe langa corp, fata “privind” in jos: se ridica apoi capul

cu vativa centrimetri de la sol si se executa intinderea axiala a gatului; se roteaza capul din

aceasta pozitie spre unul din umeri, continandu-se intinderea axiala; se lasa capul in jos, sa

atinga solul cu barbia si se revine la pozitia initiala (cu fata in jos) cu relaxare. Se executa si

in sens invers.

Exercitii de mers

1. Mers cu mainile la ceafa cu ducerea cate unui genunchi indoit la piept.

2. Mers cu o minge medicinala pe cap, sustinuta din lateral, cu ridicarea cate unui

genunchi indoit la piept.

3. Mers cu ducerea bratelor prin inainte sus, cu arcuire, avand un baston apucat de

capete.

4. Mers cu mainile la ceafa, simultan cu extensia ampla a catre unui picior.

5. Mers pe varfuri cu pasi mici, cu un baston la spate peste omoplati, tinut intre coate.

6. Mers cu respiratie, ducand mainile prin inainte sus si coborandu-le prin latera

Exercitii de asuplizare

Acestea se efectueaza in special in plan sagital si anume in timpul unor mici expiratii

pentru a oferi sistemului muscular un maximum de destindere.

A. Asuplizari ale coloanei dorsale.

1. Pozitie patrupeda. Alunecare in fata, coapsele verticale, bratele intinse inainte,

mainile la sol, trunchiul mult inclinat in fata, permitandu-se maximum de actiune la D6 - D8.

Mobilizare: miscare activa de impingere a pieptului pe sol pe o expiratie relaxata.

2. Pozitie: decubit dorsal, genunchii flectati, picioarele cu plantele pe perete, cu sau

fara perna asezata la varful cifozei. Mobilizare: miscare toracovertebrala efectuata de catre

kinetoterapeut pe expiratii relaxate.

Pagina 37 din 74


3. Pozitie: decubit dorsal, genunchii flectati, picioarele la zid, bratele de-a lungul

corpului cu haltere de 1- 2 kg in maini, mentinandu-se corectiile facute. Mobilizare: ducerea

bratelor inapoi, vertical, apoi in prelungirea trunchiului in inspir; se revine in expir.

Dificultatea exercitiului se va creste prin aplicarea unei pernite la nivelul varfului

cifotic.

4. Pacientul asezat in decubit dorsal pe un plan inclinat, executa asuplizari cu

capastrul al regiunii cervicodorsale fig. 13).

5. Pozitie: semisuspensie dorsala cu picioarele pe sol, cu un contrasprijin, o perna

dorsala de la 1 cm deasupra maximului convexitatii dorsale, cu mentinerea retroversiunii

bazinului prin blocaj lombar in corectie, capul si gatul retropulsate. Mobilizare; impingerea

cu picioarele in timpul expiratiilor relaxante.

6. Sezand pe scaun, cu spatele sprijint de spalier, picioarele departate la nivelul

coapselor cu plantele pe sol. Subiectul prinde banda elastica, de capete apucat, si se executa

asuplizari ale coloanei cervicodorsale. Capul se mentine lipit de spalier (fig. 14).

Pagina 38 din 74


7. Asezat pe banca de gimnastica cu coloana cervico- dorso- lombara lipita de scara

fixa. Se efectueaza asuplizari cu ajutorul corzii si a capastrului (fig. 15).

8. Pozitie: decubit ventral la capul mesei, cu picioarele pe sol, genunchii indoiti, cu

bratele incrucisate pe masa, cu o chinga plasata 1 cm dedesubtul curburii maxime ca sa

blocheze zona dorsala inferioara. Mobilizare; se retropulseaza capul si gatul mentinute in

corectie, cu impingerea concomitenta a mainilor si antebratelor. Se actioneaza asupra partii

Pagina 39 din 74


superioare a cifozei dorsale si a proiectiei anterioare a gatului. Exercitiul se recomanda in

cifozele inalte (fig. 16).

9. Banca de gimnastica, este spriginita la un capat de sipca a 6-a a spalierului.

Pacientul in decubit dorsal, pe banca, prinde cu mainile sipca de care aceasta este sprijinita.

Se efectueaza contractie izometrica pentru cateva secunde si apoi se revine pentru relaxare

(fig. 17).

B. Asuplizari ale coloanei lombare.

Pagina 40 din 74


10. Pozitie: in genunchi semiasezat pe calcaie, bratele intinse inainte, mainile pe sol,

subiectul relaxat. Mobilizare: impingere de catre kinetoterapeut a sacrului in sensul

retroversiunii bazinului si asupra coloanei lombare in sens de alungire. Miscari active de

retroveriune a bazinului.

11. Pozitie: decubit dorsal cu picioarele ridicate. Mobilizare: flexia membrelor

inferioare si apoi intinderea lor de catre kinetoterapeut, care actioneaza in axul coapselor si

apoi de catre pacientul insusi, care tractioneaza cu bratele.

12. Pozitie: asezat pe sol, cu membrele inferioarea mai mult sau mai putin intinse, cu

mainile pe baza spalierului sau la glezne. Mobilizare: flexia trunchiului pe membrele

inferioare, pastrand corectia dorsala. Se tine cont de adaptare ca pentru exercitiul precedent.

Exercitii de tonifiere

Tonifierea musculaturii dorsale este deosebit de importanta, mergand mana in mana

cu fixarea scapulara. Se incepe cu activitatea de redresare a coloanei dorsale si se continua cu

tonifierea musculaturii scapulare. Exercitiile se vor efectua din decubit ventral, decubit

dorsal, din asezat si din ortostatism.

1. Decubit ventral, cu mainile prinse la nivelul feselor; se efectueaza adductia

puternica a scapulelor; mentinerea pozitiei, apoi revenire cu relaxare.

2. Decubit ventral, cu fruntea pe sol, mainile cu palmele in jos, in dreptul urechilor: se

adduc scapulele, ridicandu-se palmele de pe sol (coatele si pumnii raman paralele cu solul);

se mentine pozitia, apoi se revine cu relaxare.

3. Tot din decubit ventral cu o perna pneumatica sub abdomen: extensia trunchiului cu

ducerea bratelor oblic sus cu inspiratie, revenire cu expiratie.

4. Decubit ventral, bratele indoite la umeri cu cate o greutate in fiecare mana:

ridicarea greutatii de pe sol, bratele raman indoite din umeri.

5. Decubit ventral la marginea mesei, capul in prelungirea corpului, antebratele in

sprijin pe masa. Pacientul executa extensia membrelor inferioare, redresand intreaga coloana

vertebrala (fig. 18).

Pagina 41 din 74


6. Decubit ventral la marginea mesei, genunchii indoiti sub masa, bazinul basculat se

plaseaza o chinga dedesubtul maximului de curbura dorsala, capul in prelungirea corpului,

antebratele in sprijin pe masa in fata capului.Cu ajutorul bratelor, capul reculeaza puternic

inapoi pentru a redresa intreaga curbura dorsala superioara pana la nivelul chingii.

7. Aceeasi pozitie si acelasi exercitiu cu aplicarea unui sac de nisip a carui greutate

poate ajunge la 10 kilograme la nivelul cefei. Actiunea de tonifiere a musculaturii este

crescuta fata de exercitiul anterior, in functie si de greutatea sacului.

8. Tot din aceeasi pozitie si acelasi exercitiu, cu miscari ale bratelor. Mainile se

aseaza la nivelul umerilor, mentinandu-se pozitiile de corectie, apoi antebratele se

indeparteaza lateral si in continuare in jos de-a lungul corpului.

9. Din decubit dorsal, dupa efectuarea tuturor corectiilor –cap, gat, bazin, bratele

lateral, antebratele vertical, se executa retropulsia capului si a coatelor spre a decola

omoplatii in timpul unei inspiratii.

10. Din aceeasi pozitie si acelasi exercitiu, suprimand in mod progresiv ajutorul

bratelor. In raport cu supletea scapulara existenta, bratele pot lua diferite pozitii: lateral, de-a

lungul corpului, la ceafa.

11. Mentinand pozitiile anterioare se efectueaza exercitii pentru musculatura

abdominala, cu respiratie ritmica, sub forma de: pedalaj, forfecare cu gambele tinute la

verticala, indepartarea gambelor.

12. Culcat dorsal pe banca de gimnastica, cu genunchii indoiti. De la nivelul pieptului

se face extensia bratelor ce tin un baston de capete apucat. Kinetoterapeutul poate ajuta la

mentinerea genunchilor indoiti (fig. 19).

Pagina 42 din 74


13. Culcat dorsal, cu genunchii indoiti la piept, in lungul unei banci de gimnastica:

tarare prin tractiune simultana sau alternativa a bratelor la capatul celalalt al bancii. Intre

repetari se executa exercitii de respiratie.

14. Pozitie: sezand pe banca de gimnastica. bratele in prelungirea corpului.

Kinetoterapeutul ajutand la extensia bratelor si a trunchiului.

15. Sezand in pozitie mahomedana, bratele atarna libere pe langa corp se fac rotatii

ale umarului dinainte - inapoi, trunchiul ramane mereu drept.

16. Sezand in pozitie mahomedana, cu bastonul prins de capete la nivelul omoplatilor,

se ridica deasupra capului si apoi se aseaza inapoi in spate pe scapule.

17. Asezat, bazinul si spatele lipite de perete, bratele lateral, antebratele inainte si

perpendicular pe perete. Se efectueaza o retropulsie a capului si a coatelor, decoland

omoplatii in inspiratie.

18. Sezand pe un scaun: aplecarea trunchiului inainte cu extensia spatelui si ducerea

bratelor indoite la umar, coatele lipite de trunchi, izometrie 5 – 10 secunde.

19. Sezand pe banca de gimnastica si avand un baston de-a lungul coloanei vertebrale,

prins la un capat de banca iar de celalalt capat pacientul il apuca cu ambele maini, (bratele

indoite la nivelul cefei). Se executa usoare extensii ale coatelor si implicit a trunchiului,

mentinand contactul coloanei cu bastonul.

Pagina 43 din 74


fig. 20

20. Stand cu fata la scara fixa apucat la nivelul umerilor: indoirea genunchilor cu

arcuire (1, 2, 3) pastrand capul si gatul in extensie, revenire (4).

21. Din atarnat la spalier (cu fata, apoi cu spatele la acelasi aparat), se flecteaza lent

genunchii. Kinetoterapeutul facand presiuni la nivelul zonei dorsale.

fig. 21 fig.

22

Pagina 44 din 74


Exercitii respiratorii

Aceasta activitate va fi integrata in capitolul de fata, ea deoarece intereseaza in cea

mai mare parte regiunea cervico-dorso-lombara.

Exercitiile privind reeducarea respiratorie cuprind atat exercitii de reeducare a actului

respirator, de asuplizare toracica precum si de dezvoltare toracica si functionala.

1. Recunoasterea si controlul timpilor respiratori: inspirul, marcand inceputul

exercitiului, expirul, oprirea lui.

2. Studiul expiratiei in pozitie ortostatica corijata, cu spatele la perete. Se executa o

inspiratie libera, apoi se expira lent, relaxat, prelungita printr-o contractie abdominala

progresiva, cu retractia localizata spre regiunea pubiana.

3. Studiul respiratiei abdominale si costale superioare. Din pozitie de decubit dorsal,

genunchii flectati, bazin basculat, picioarele cu plantele pe sol. Se face o expiratie libera,

urmata de o inspiratie toracala, abdomenul rezistand umflarii exagerate.

4. Culcat dorsal cu genunchii indoiti, bazinul basculat, o mana pe torace, cealalta pe

abdomen. Se respira linistit, amplu, sesizand diferitele deficiente: respiratie nazala

insuficienta, imobilitate toracica in regiunea inalta sau joasa, respiratie eventual numai

abdominala.

5. Decubit ventral pe sol sau la marginea unei mesei, cu o perna abdominala. Se va

efectua o inspiratie ampla predominant toracica, si o expiratie lenta, relaxanta, in timp ce

kinetoterapeutul apasa coastele cu presiuni lente pe unghiile posterioare ale acestora si

articulatiile costovertebrale.

6. Inspiratie ampla, expiratie prelungita. Se inspira amplu, pacientul controland

manual miscarea normala a cutiei toracice; se expira profund, prelungit, cu contractia si

retractia musculaturii abdominale.

7. Exercitii de apnee. Apnee in inspiratie, apnee in expiratie. Se va tine seama de

starea cardiovasculara a subiectului.

8. Pozitie asezat, corijata, largirea unui hemitorace prin extensie laterala lenta pe o

inspiratie profunda. Pacientul trebuie sa simta largirea hemitoracelui, respirand numai pe

narina de partea respectiva.

Pagina 45 din 74


9. Exercitii spirometrice, practicate in pozitii corijate, adaptandu-se in functie de

varsta si starea cardiovasculara.

Exercitii de constientizare a pozitiei corecte a coloanei

Kinetoterapia trebuie sa lase locul programului de kinetoprofilaxie secundara, de

prevenire a recidivelor, program ce poarta denumirea de „scoala spatelui” („school back”).

1.In ortostatism la spalier, cu calcaiele la 25 – 30 centimetri distanta de scara fixa,

apoi apropiindu-le treptat.

2. In ortostatism: o mana, cu palma in sus, la nivelul pubelui; a doua, cu palma in jos,

la nivelul xifoidului – se exerseaza scurtarea si marirea distantei dintre cele doua maini.

3. In ortostatism: flectarea la 90 a trunchiului, si mobilizarea bratelor. Se execura

rotari spre inapoi a acestora , extensii.

4. In ortostatism: se executa genuflexiuni cu spatele sprijinit de spalier.

5. In sezand, pozitie mahomedana cu spatele lipit de spalier, tragerea inspre volan a

scaunului soferului.

6. Din sezand, cu sprijin pe maini la spate: se executa lordozari si delordozari.

7. In sezand: ridicarea bratelor spre orizontala, apoi spre zenit, ridicarea coapselor,

abducerea lor.

8. Din pozitia „patrupeda” se executa extensii alternative ale bratelor

IV. 2. INTERPRETAREA REZULTATELOR OBTINUTE IN URMA APLICARII

TRATAMENTULUI KINETOTERAPEUTIC

2.1. FISE DE TRATAMENT SI ANALIZA CAZURILOR

Analiza cazurilor

Pagina 46 din 74


Rezultatele obtinute in urma aplicarii programelor kinetoterapeutice le-am prezentat

in dinamica evolutiei lor, pornind de la valorile inregistrate la prima examinare, odata cu

intrarea in tratament a pacientului si de la celelalte examinari periodice.

Analiza cazului I

Pacientul A. L., in varsta de 15 ani,sexul masculin, s-a prezentat la data 10.04.2003 cu

diagnosticul de Epifizita Schoeuermann, zona dorsala; lordoza lombara; glezne valg bilateral

gr. I.

La inceputul tratamentului prezenta dureri in regiunea dorso-lombara si o capacitate

vitala redusa, in comparatie cu valorile normale. Toate aceste tulburari s-au ameliorat simtitor

in urma aplicarii tratamentului recuperator complex constand in: masaj, kinetoterapie,

electroterapie sub forma de TENS bai sulfuroase precum si purtarea corsetului (ham de

memorie).

Prin aplicarea masajului relaxator pe zona musculaturii pectorale, cervicale si

lombare, flexibilitatea coloanei dorso - lombare a crescut, imbunatatind perametrii vertebrali

ce erau exagerati de afectiune.

Asuplizarile centurii scapulare si dorso – lombare au fost blande, executate pana la

limita suportabilitatii.

Hidrokinetoterapia in apa sulfuroasa a pregatit organismul satisfacator pentru

programul de kinetoterapie.

Capacitatea vitala a crescut simtitor prin exercitii si jocuri dinamice (folosind mingea)

si inot (crowl spate).

FISA DE TRATAMENT Nr. 1

Numele si prenumele ……A.L……………..Sex ….. masc…...…….…………………

Varsta ……...………..15..ani….……..……………………………………….………..

Data intrarii…….10.aprilie.2004……….. Data iesirii …20.noiembrie.2003…………

Profesia …………elev…………………………………………………………….……

Istoric ……depistat de medicul scolar datorita durerilor………………………………

Diagnostic …epifizita sch. zona dorsala. Lordoza lombara.glezne valg bilateral gr.I…

Pagina 47 din 74


Tr

at

a

m

en

te

as

oc

ia

te

…

…

m

as

aj,

T

E

N

S,

ba

i

su

lf

ur

oa

se

…

…

…

…

…

…

…

…

EXAMEN -DATA 10.04.2003 12.09.2003 20.11.2003

Pagina 48 din 74


…

…

…

…

...

C

OL

OA

NA

VE

RT

EB

RA

LA

P

rofi

l

C 7 65 58 47

Dorsal 0 0 0

Lombar 60 57 50

Sacrat 0 0 0

SP

AT

E

Relief costo

muscular

sup. - - -

mijl. - - -

inf. - - -

Suma reliefelor - - -

Devierea coloanei

sup. - - -

mijl. - - -

inf. - - -

Echilibrul coloanei 0 0 0

Bazin N N N

ST

A

TIC

A Dist. sp. il. sup.

mal. int. culc.

dr. 71 71 71.5

stg. 71 71 71.5

EX

AM

INA

RI

AN

TR

OP

OM

ET

RIC

E

Talia 157 158 159

Bustul 72 72.5 73

Greutatea 46 47 47

Elasticit. toracica 3 5 6

Genunchi

dr. - - -

stg. - - -

Glezne

dr. Valg gr. I Valg Tendinta valg

stg. Valg gr. I valg Tendinta valg

Picior

dr. - - -

stg. - - -

Spirometrie 2100 cm 2700 cm 2900 cm

TR

AT

A

ME

NT Masaj + + +

Infrarosii

Pagina 49 din 74


Ionizari cu novocaina

TENS +

Bai sulfuroase + + +

Analiza cazului II

Pacientul B. T., in varsta de 16 ani, sexul masculin,s-a prezentat la data de 10.04.2003

cu diagnosticul de Epifizita Scheuermann si o atitudine cifotica C stanga.

Tratamentul acestui caz a trebuit efectuat intr-un context mult mai larg decat cel al

corectarii Epifizitei Scheuermann, intrucat prezenta si atitudinea scoliotica ce dezechilibra

coloana vertebrala in plan frontal.

Elasticitatea toracica pentru varsta ce o prezenta era redusa datorita razei mare de

curbura dorsala si a rigiditatii acesteia.

Tratamentul aplicat a constat in masaj, infrarosii, ionizari cu novocaina,

hidrokinetoterapia in apa sulfuroasa, purtarea de corset.

Procedurile de ionizare cu novocaina au fost necesare datorita durerilor accentuate in

zona dorsala mijlocie.

Relieful maxim de curbura situat la nivelul zonei omoplatilor a determinat

desprinderea lor de cutia toracica, in mod evident, pentru care am pus accent in cadrul

tonifierii musculaturii spatelui si pe muschii romboizi care sa ajute la fixarea acestora.

Corectarea pozitiilor umerilor a fost mai anevoioasa datorita tonusului muscular

anterior al toracelui care era evident mai ridicata. Totusi s-au rearmonizat curburile spatelui,

pacientul reusind sa mentina o pozitie corecta mai mult imp fara a fi obositoare.


Numele si prenumele …………B.T.……………..Sex ….. masc……...………………

Varsta …………..……..16.ani……………………….………………………………..

Data intrarii ……10.aprilie.2003…... Data iesirii……20.noiembrie.2003………….

Profesia ……………elev……………………………………………………………….

Istoric …………..depistat in familie…………………………………………………...

Pagina 50 din 74


Diagnostic ……..epifizita sch….Atitudine scoliotica. Cstg……………………………

Tr

at

a

m

en

te

as

oc

ia

te

…

m

as

aj,

in

fr

ar

os

ii,

io

ni

za

ri

cu

n

o

v

oc

ai

na

,

ba

i

EXAMEN -DATA 10.04.2003 12.09.2003 20.11.2003

Pagina 51 din 74


su

lf

ur

oa

se

…

…

…

..

C

OL

OA

NA

VE

RT

EB

RA

LA

P

rofi

l

C 7 60 55 50

Dorsal 0 0 0

Lombar 55 50 48

Sacrat 0 0 0

SP

AT

E

Relief costo

muscular

sup. - - -

mijl. - - -

inf. - - -


Devierea coloanei

sup. S 6 S 4 0

mijl. S 8 S 6 0

inf. S 6 S 4 0

Echilibrul coloanei S 8 0 0

Bazin N N N

ST

A

TIC


mal. int. culc.

dr. 78 78 79

stg. 78 78 79

Talia 170 172 173

Bustul 82 83 83

Greutatea 72 72.5 73


Genunchi

dr. - - -

stg. - - -

Glezne

dr. - - -

stg. - - -

dr. - - -

Pagina 52 din 74


E

X

A

M

I

N

A

R

I

A

N

T

R

O

P

O

M

E

T

RI

C

E

Picior stg. - - -


TR

AT

AM

EN

T

MIJ

L.A

SO

C.

Masaj + + +

Infrarosii +

Ionizari cu novocaina + +

TENS


Analiza cazului III

Pacientul D.G., in varsta de 15 ani, sexul masculin, s-a prezentat la data de

02.05.2003 prezentand: Epifiziat Scheuermann si picior plat bilateral gr II.

In acest caz cifoza dorsala a avut o valoare primara, lordozarea spatelelui fiind mai

redusa.

Tratamentul constand din : purtarea de corset, masaj TENS si bai sulfuroase, au

urmarit indepartarea durerii care era moderata localizata la nivelul zonei dorsale mijlocii,

asuplizarea coloanei, si tonifierea in conditii de scurtare a musculaturii spatelui la nivel dorsal

si tonifierea musculaturii abdominale.

Pagina 53 din 74


Gimnastica respiratorie a dus la modelarea posterioara a cutiei toracice si

imbunatatirea elasticitatii toracice si a capacitatii vitale.

Pentru corectia piciorului plat s-au efectuat exercitii de tonifiere a musculaturii

plantare. S-a recomandat purtarea de talonete.

Dupa aplicarea tratamentului recuperator s-a observat o inbunatatire considerabila a

pozitiei coloanei vertebrale si a piciorului plat, subiectul fiind in perioada de crestere, sansele

fiind mari.


Numele si prenumele ……D.G………….………..Sex ….. masc……….…………….

Varsta…………………15.ani…………..………………..……………………………..

Data intrarii ……2.mai.2003………….… Data iesirii …..9.decembrie.2003………

Profesia ………….elev…………………………………………………………………

Istoric …depistat de medicul de familie. Este pentru prima data in trat. recup………...

Diagnostic ……Epifizita Scheuermann. picior plat bilateral gr.II……………………..

Tr

at

a

m

en

te

as

oc

ia

te

…

…

m

as

aj,

T

E

EXAMEN -DATA 02.05.2003 17.08.2003 09.12.2003

Pagina 54 din 74


N

S,

ba

i

su

lf

ur

oa

se

…

…

…

…

…

…

…

…

…

…

…

…

...

P

rofi

l

C 7 50 45 40

Dorsal 0 0 0

Lombar 48 40 38

Sacrat 0 0 0

Relief costo

muscular

sup. - - -

mijl. - - -

inf. - - -


Devierea coloanei

sup. - - -

mijl. - - -

inf. - - -

Pagina 55 din 74


C

O

L

O

A

N

A

V

E

R

T

E

B

R

A

L

A

SP

A

T

E


Bazin N N N

ST

A

TIC


mal. int. culc.

dr. 65 65 65

stg. 65 65 65

EX

AM

INA

RI

AN

TR

OP

OM

ET

RIC

E

Talia 158 159 160

Bustul 82 82.5 83

Greutatea 47 48 48.5


Genunchi

dr. - - -

stg. - - -

Glezne

dr. - - -

stg. - - -

Picior

dr. plat gr.II plat gr.I plat gr. I

stg. plat gr.II plat gr.I plat gr. I


TR

AT

AM

E

NT

Masaj + + +

Infrarosii

Ionizari cu novocaina

Pagina 56 din 74


TENS +


Analiza cazului IV

T.G., de sex feminin, prezentandu-se la tratament la data de 23.04.2003, avand varsta

de 17 ani si prezentand ca diagnostic Epifizita Scheuermann si lordoza lombara, i s-au

prescris ca tratament : masaj, ionizari cu novocaina, TENS, hidrokinetoterapie in apa

sulfuroasa precum si purtarea de corset.

Epifizita Scheuermann din acest caz a determinat tulburari de cresteri vertebrale cu

afectarea anterioara a corpilor vertebrali, ceea ce a condus la aparitia durerilor accentuate in

zona dorso-lombara.

Tratamentul recuperator a pus accent pe mentinerea pozitiei corecte a coloanei prin

corset, asuplizari accentuate a coloanei si pozitiei umerilor pentru a elibera partea anterioara a

corpilor vertebrali, de greutate si a impiedica evetualele deformari vertebrale.

Gimnastica respiratorie s-a axat pe cresterea elasticitatii toracice si tonifierea

musculaturii inspiratoare in scurtare (romboid, dintat mare, pectoralul mic).

S-au recomandat pozitii corectoare pentru dormit si in cadrul activitatilor zilnice.

Dintre sporturi s-au indicat inotul si baschet.

Evolutia pacientului a fost favorabila prin reeducarea completa a algiilor vertebrale,

ameliorarea pozitiei coloanei si constientizarea mentinerii ei in cadrul activitatilor

socioprofesionale.


Numele si prenumele ……T.G…………………..Sex …..fem……...…………………

Varsta ………….…..17.ani…………………………………………………………....

Data intrarii ………23.aprilie.2003……… Data iesirii …10.decembrie.2003……...

Profesia ……………elev………………………………………………………….……

Istoric …depistat in urme cu un an, a mai efectuat trat. recuperator 3 luni…………….

Diagnostic ………Epifizita Scheuermann..Lordoza lombara………………………….

Pagina 57 din 74


Tr

at

a

m

en

te

as

oc

ia

te

…

m

as

aj,

io

ni

za

ri

cu

n

o

v

oc

ai

na

,

T

E

N

S,

ba

i

su

lf

EXAMEN -DATA 23.04.2003 16.08.2003 10.12.2003

Pagina 58 din 74


ur

oa

se

…

…

…

…

..

C

OL

OA

NA

VE

RT

EB

RA

LA

P

rofi

l

C 7 68 58 50

Dorsal 0 0 0

Lombar 60 55 48

Sacrat 0 0 0

SP

AT

E

Relief costo

muscular

sup. - - -

mijl. - - -

inf. - - -


Devierea coloanei

sup. - - -

mijl. - - -

inf. - - -


Bazin N N N

ST

A

TIC


mal. int. culc.

dr. 81 81 81

stg. 81 81 81

Talia 178 178 178

Bustul 84 84.5 84.5

Greutatea 76 77 77


Genunchi

dr. - - -

stg. - - -

Glezne

dr. - - -

stg. - - -

Picior

dr. - - -

stg. - - -

Pagina 59 din 74


E

X

A

M

I

N

A

R

I

A

N

T

R

O

P

O

M

E

T

RI

C

E


TR

AT

AM

EN

T

MIJ

L.A

SO

C.

Masaj + + +

Infrarosii

Ionizari cu novocaina +

TENS +


Analiza cazului V

Pacientul B. R., in varsta de 16 ani, sex feminin, s-a prezentat la data de 6 mai 2003

cu diagnosticul: Epifizita Scheuermann.

Ca urmare a tulburarilor de crestere vertebrale cu afectarea anterioara a corpilor

vertebrali, deteminate de Epifiziata Scheuermann , pacientul prezenta la inceputul

tratamentului dureri accentuate in zona dorso- lombara.

Din acest motiv programul de recuperare a avut ca obiectiv indepartarea durerii prin

tehnici de masaj si fizioterapie si redresarea coloanei vertebrale prin kinetoterapie:

- a) masajul a fost efectuat in scop relaxator pe musculatura pectorala, cervicala si

dorso- lombara

Pagina 60 din 74


- b) s-au facut urmatoarele aplicatii electroterapeutice: ionizari cu novocaina, TENS si

- c) hidrokinetoterapie in apa sulfuroasa, pregatind astfel organismul pentru

programul de kinetoterapie si sedarea durerii.

Exercitiile efectuate in vederea corectarii cifozei au avut un caracter heterogen,

cuprinzand exercitii de asuplizare a curburii scapulare si dorso- lombare, exercitii de tonifiere

in conditii de scurtare a musculaturii spatelui, abdomenului si fesierilor si de alungire a

musculaturii anterioare a trunchiului si zonei lombare, precum si exercitii de respiratie,

relaxare si exercitii de automatizare a pozitie corecte a spatelui.

In urma tratamentului aplicat, pe langa disparitia durerilor din zona dorso- lombara s-

a observat si imbunatatirea pozitiei coloanei vertebrale, pacientul reusind sa o pastreze timp

indelungat.


Numele si prenumele …………B.R………..Sex ….. fem….……….…………………

Varsta …………..…………16.ani…………...………………………………………..

Data intrarii ………6.mai.2003…….. Data iesirii ……..12.decembrie.2003………

Profesia ……………elev………………………………………………………….……

Istoric ……depistat in familie, este pentru prima data in tratament recuperator………

Diagnostic ………………Epifizita Scheuermann………...…………………………...

Tr

at

a

m

en

te

as

oc

ia

te

…

…

EXAMEN -DATA 06.05.2003 17.09.2003 12.12.2003

Pagina 61 din 74


m

as

aj,

io

ni

za

ri

cu

n

o

v

oc

ai

na

,

T

E

N

S,

ba

i

su

lf

ur

oa

se

…

…

…

..

C 7 60 54 48

Dorsal 0 0 0

Pagina 62 din 74


C

OL

OA

NA

VE

RT

EB

RA

LA

Pro

filLombar 55 50 45

Sacrat 0 0 0

S

PA

TE

Relief costo

muscular

sup. - - -

mijl. - - -

inf. - - -


Devierea coloanei

sup. - - -

mijl. - - -

inf. - - -


Bazin N N N

ST

A

TIC


mal. int. culc.

dr. 75 75 75

stg. 75 75 75

EX

AM

INA

RI

AN

TR

OP

OM

ET

RIC

E

Talia 168 168.5 169

Bustul 76 76.5 76.5

Greutatea 55 57 58


Genunchi

dr. - - -

stg. - - -

Glezne

dr. - - -

stg. - - -

Picior

dr. - - -

stg. - - -


TR

AT

AM

EN

T

MIJ

L.A

SO

C.

Masaj + + +

Infrarosii


TENS +


Analiza cazului VI

Pagina 63 din 74


Pacientul M. C. de sex masculin, in varsta de 21 ani, s-a prezentat cu diagnosticul de

Epifizita Scheuermann, lordoza lombara si picior plat bilateral gr. II, la data de 17 aprilie

2003.

Desi mai efectuase tratament kinetoterapeutic, fiind depistat la varsta de 16 ani,

programul de recuperare a avut ca obiective asuplizarea zonelor cu raza de curbura patologica

si a centurii scapulare, in vederea unui bun aliniament postural, alaturi de purtarea coersetului

ortopedic. Un accent deosebit s-a pus pe exercitiile de asuplizare de tip stetching, pasiv si

activ. Kinetoterapia s-a efectuat sub forma tonifierii musculaturii in conditii de corectie

adresandu-se musculaturii spatelui, abdomenului, fesierilor si a musculaturii plantare.

Pentru reducerea algiilor vertebrale s-au aplicat ca tratamente asociate masaj, ionizari

cu novocaina, curenti TENS, bai sulfuroase.

In vederea cresterii debitului musculo- ligamentar s-au folosit alaturi de procedurile:

masaj si baie sulfuroasa, curenti infra rosii aplicati la nivelul zonei dorsale.

Exercitiile respiratorii au urmarit cresterea functiei pulmonare ceea ce se revede prin

cresterea capacitatii vitale si a elsticitatii pulmonare.

Evolutia tratamentului recuperator a fost favorabila prin reducerea curburilor

patologice, schitarea boltii plantare, cresterea parametrilor functionali pulmonari si

imbunatatirea starii psihice a pacientului, odata cu cedareadurerii si asuplizarea vertebrala.


Numele si prenumele …………M.C………………….Sex ….. masc…………………

Varsta …………..………21.ani………………………...……………………………..

Data intrarii ………17.aprilie.2003… Data iesirii ……12.decembrie.2003………

Profesia ……………student……………………………………………………………

Istoric ……depistat cu Epifizita Scheuermann la varsta de 16 ani…………………….

Diagnostic …Epifizita Sch..lordoza lombara..picior plat gr. II…bilateral……………..

Tr

at

a

m

en

te

EXAMEN -DATA 17.04.2003 18.08.2003 12.12.2003

Pagina 64 din 74


as

oc

ia

te

…

m

as

aj,

in

fr

ar

os

ii,

io

ni

za

ri

cu

n

o

v

oc

ai

na

,

T

E

N

S,

ba

i

su

lf

ur

Pagina 65 din 74


oa

se

..

C

OL

OA

NA

VE

RT

EB

RA

LA

P

rofi

l

C 7 58 52 46

Dorsal 0 0 0

Lombar 54 47 42

Sacrat 0 0 0

SP

AT

E

Relief costo

muscular

sup. - - -

mijl. - - -

inf. - - -


Devierea coloanei

sup. - - -

mijl. - - -

inf. - - -


Bazin N N N

ST

A

TIC


mal. int. culc.

dr. 76 76 76

stg. 76 76 76

EX

AM

INA

RI

AN

TR

OP

OM

ET

RIC

E

Talia 178 178 178

Bustul 84 84.5 84.5

Greutatea 72 72.5 73


Genunchi

dr. - - -

stg. - - -

Glezne

dr. - - -

stg. - - -

Picior

dr. plat gr. II plat gr. II- I plat gr. I

stg. plat gr. II plat gr. II- I plat gr. I


TR

AT

AM

EN

T Masaj + + +

Infrarosii +


TENS +

Pagina 66 din 74


MIJL.

ASOC.


Analiza cazului VII

Pacientul C. L., de sex masculin, in varsta de 18 ani, s-a prezentat la tratament in data

de 14 aprilie 2003 cu diagnosticul Epifizita Scheuermann si lordoza lombara acuzand dureri

moderate la nivelul coloanei vertebrale. Obiectivele tratamentului recuperator au fost:

asuplizarea coloanei vertebrale, tonifierea musculaturii alungite si obisnuirea pacientului cu

mentinerea pozitiei corecte a corpului in cadrul activitatilor zilnice.

Tratamentul a constat in: masaj, ioizari cu novocaina, curenti TENs, bai sulfuroase si

purtarea de corset. De asemenea tratamentul a mai inclus si exercitii de respiratie ce au dus la

imbunatatirea capacitatii vitale si a elasticitatii toracice.

Evolutia pacientului in decursul tratamentului recuperator a fost favorabila datorita

constiinciozitatii sale si motivata de dorinta de a avea p postura frumoasa.


Numele si prenumele ………C.L……………..Sex ….. masc…...….…………………

Varsta …………..…..18.ani…………………….……………………………………..

Data intrarii ……14.aprilie.2003…. Data iesirii ..…19.decembrie.2003………….

Profesia ……………elev………………………………………………………….……

Istoric ……depistat la varsta de 14 ani, a efectuat tratament discontinuu……………..

Diagnostic …………Epifizita Scheuermann…lordoza lombara………………………

Tr

at

a

m

en

te

EXAMEN -DATA 14.04.2003 05.08.2003 19.12.2003

Pagina 67 din 74


as

oc

ia

te

…

…

m

as

aj,

io

ni

za

ri

cu

n

o

v

oc

ai

na

,

T

E

N

S,

ba

i

su

lf

ur

oa

se

…

…

Pagina 68 din 74


…

..

C

OL

OA

NA

VE

RT

EB

RA

LA

P

rofi

l

C 7 52 45 40

Dorsal 0 0 0

Lombar 48 38 38

Sacrat 0 0 0

SP

AT

E

Relief costo

muscular

sup. - - -

mijl. - - -

inf. - - -


Devierea coloanei

sup. - - -

mijl. - - -

inf. - - -


Bazin N N N

ST

A

TIC


mal. int. culc.

dr. 78 78 78

stg. 78 78 78

EX

AM

INA

RI

AN

TR

OP

OM

ET

RIC

E

Talia 178 178 178.5

Bustul 81 81 81.5

Greutatea 74 74 75


Genunchi

dr. - - -

stg. - - -

Glezne

dr. - - -

stg. - - -

Picior

dr. - - -

stg. - - -


TR

AT

AM

EN

T

MIJ

L.A

SO

C.

Masaj + + +

Infrarosii


TENS +


Pagina 69 din 74


2.2 INTERPRETAREA REZULTATELOR

Din analiza fiselor de tratament a celor sapte pacienti ce i-am avut in studiu, in

vederea tratamentului recuperator, avand ca diagnostic Epifizita Scheuermann s-au observat

urmatoarele aspecte:

- varsta medie de aparitie a acestei afectiuni a fost intre 15 –21 ani, date prezentate in

tabelul de jos (tabelul nr 6.) unde se observa ca apreciere de sex predominanta ei la sexul

masculin (tabelul nr.7).

4

cazuri 3

cazuri

Varsta 15 - 17 ani 17 - 21 ani

5

cazuri

71.4 % 2 cazuri

28.6 %

Sex M F

In cazul nostru raportul procentual este de 71,4 % la sexul masculin fata de 28,5 % la

cel feminin.

Pagina 70 din 74


Pacientii aflati in studiu cu Epifizita Scheuermann au fost examinati la venirea in

tratament si periodic la aproximativ trei luni, date ce au fost notate in fisa de tratament, dupa

care s-a putut face interpretarea individuala si generala, si a deficientelor asociate precum si

urmarirea eficientei tratamentului recuperator.

Cifozele dorsale ca mod de manifestare a Epifizitei Scheuermann le-am clasat in trei

grupe: cu raza mare de curbura, medie si mica, la fel si lordozele compensatorii.

Din interpretarea rezultatelor s-a observat existenta a doua cazuri cu raza mare de

curbura (avand o distanta de 65 mm. intre C7 si firul cu plumb), trei cazuri cu raza medie de

curbura (C7 –fir cu plumb =60 mm.) si doua cazuri cu raza mica de curbura (distanta dintre

C7 si fir fiind de 50 mm), aceste date fiind prezentate in tabelul nr. 8.

Cifoze

dorsale

Cu raza mare de

curbura

C7 - 65 mm

Cu raza medie de

curbura

C7 - 60 mm

Cu raza mica de

curbura

C7 - 50 mm

2 cazuri 3 cazuri 2 cazuri

Intru-cat corpul este un tot unitar, o deficienta a unei zone atrage dupa sine o

deposturare a corpului care la examinarea somato- antropometrica a iesit in evidenta, fiind

prezentate in tabelul nr. 9 si 10.

Lordoze

compensatorii

Cu raza mare de

curbura

L4 - 60 mm

Cu raza medie de

curbura

L4 - 55 mm

Cu raza mica de

curbura

L4 - 50 mm

2 cazuri 3 cazuri 2 cazuri

Alte deficiente asociate:

Scolioze gr. I deficiente

toracice

Genunchi

valg

Genunchi

varum

Glezne

valg

Picior

platDorsale Statice

1 caz - - - - 1 caz 2 cazuri

Se remarca frcventa lordozelor cu raza mare de curbura, medie si mica care insotesc

aceste tipuri de cifoze. Celalalte afectiuni asociate fiind in numar mic: un caz de scolioza, un

caz ce prezenta glezne valg, doua cazuri cu picior plat.

Pagina 71 din 74


In urma trat de recuperare s-a observat ca o data cu disparitia algiilor vertebrale,

pacientul poate sa-si mobilizeze mai usor coloana vertebrala, ceea ce ne-a permis asuplizarea

treptata a zonelor blocate si tonifierea musculara s-a putut face in conditii bune, permitand

redresarea curburilor.

Aceste rezultate se observa la examinarea finala cand curburile au devenit normale

sau, s-au redus pana la valoare mica.

De un real folos in mentinerea rezultatelor a fost purtarea de corset, inotul in apa

sulfuroasa si mijloacele asociate din activitatile fizice: baschet, volei; pentru a-l obisnui pe

pacient sa constientizeze pozitia corecta.

Gimnastica respiratorie pentru mentinerea si imbunatatirea elasticitatii toracelui axata

pe musculatura inspiratorie (romboid, dintat mare, pectoralul mic) a fost eficienta, rezultat ce

se remarca prin cresterea capacitatii vitale. (tabelul nr. 11).

3700 cm3

CV max

2100 cm3

CV min

C.V. 10.04.2003 19.12.2003

Data intrarii Data iesirii

Pentru mentinerea rezultatelor obtinute prin tratament recuperator, pacientilor li s-a

recomandat continuarea tratamentului prin miscare sub forma de kineto-profilaxie sau

sporturi indicate in aceasta afectiune si respectarea programului de igiena posturala.

CAPITOLUL V

CONCLUZII

Pagina 72 din 74


CONCLUZII

Din studiul facut pe cele sapte cazuri cu Epifiziata Scheuermann ce s-a desfasurat pe

parcursul anului 2003, din luna aprilie pana in luna decembrie, control corespunzator, prin

masuratori rahimetrice si radiologice s-a putut constata urmatoarele:

- tratamentul cifozelor nu trebuie inteles separat ci intr-un context mult mai larg decat

cel al corectarii stricte a curburii dorsale intrucat apare insotita de abateri de la normal a

umerilor, omoplatilor, toracelui si a altor zone.

De aceea programele de exercitii au avut drepr scop corectarea cifozei, dar au fost

incluse si elemente corective pentru deficientele asociate.

Nu este mai putin adevarat ca cifoza avand o valoare primara, corectarea acesteia va

antrena si corectarea deficientelor asociate a caror existenta este secundara, depende de

cifoza.

Corectarea concomitenta si a deficientelor asociate s-a soldat cu o influenta

favorabila, de accelerare a recuperarii curburii cifotice.

Dat fiind varsta la care au foat prezentate cazurile, perioada pubertara si a

adolescentei, rezultatul tratamentului kinetoterapeutic a fost benefic atunci cand s-a aplicat

precoce, odata cu aparitia algiilor sau a dezalinierilo vertebrale.

In cazul in care deformarile corpurilor vertebrale au fost accentuate, evolutia

pacientilor a evidentiat o stagnare a bolii.

Programul de kinetoterapie asociat cu mijloacele de fizioterapie au dus la:

ameliorarea algiilor vertebrale si disparitia lor;

micsorarea curburilor patologice;

crearea unui tonus de atitudine, necesar mentinerii corectiei;

cresterea tonusului musculaturii paravertebrale;

deblocarea toracelui si

imbunatatirea parametrilor functionali specifici functiei pulmonare.

Exercitiul fizic ca mijloc de baza al kinetoterapiei s-a aplicat sub forma de exercitii

dinamice, statice sau jocuri sportive, de tipul sporturilor: inot, baschet, volei.

Alaturi de exercitiile dinamice, asuplizarea coloanei vertebrale si redresarea ei s-a

realizat prin: exercitii de stretching si elongatii vertebrale pe plan inclinat (banca de

Pagina 73 din 74


gimnastica) si cu ajutorul capastrului Glisson, care au inbunatatit rapid redresarea coloanei

prin intinderea ligamentului anterior ce este retractat.

Mentinerea pozitiei corecte a fost consolidata prin aparate ortetice de tipul orteza

cervico- dorso- lombara, denumita si „ham de memorie” – denumire ce ii evidentiaza scopul.

In cadrul programului de recuperare, fiecare pacient a primit un program cu regulile

de igiena ale posturii , ce trebuie aplicate in timpul zilei si noptii pentru mentinerea

rezultatelor urmarite prin tratament recuperator, care a realizat obiectivul mentinerii corectiei.

De un real folos au fost exercitiile de constientizare a posturii din programul de

kinetoprofilaxie „ school back” („scoala spatelui” a suedezei Marianne Zachrisson) in care

pozitiile corective invatate in sala se aplica in viata cotidiana.

Tratamentul prin miscare va fi continuat pentru a consolida si mentine rezultatele

obtinute.

Pagina 74 din 74

http://www.tocilar.ro/

kinetoterapie licenta

Documents