Kinetoterapia in Afectiuni Geriatrice

Download Kinetoterapia in Afectiuni Geriatrice

Post on 28-Jun-2015

647 views

Category:

Documents

2 download

TRANSCRIPT

<p>Ministerul Educaiei, Cercetrii i Inovrii UNIVERSITATEA din BACUFacultatea de tiine ale Micrii, Sportului i SntiiStr. Calea Mreti, nr.157, Bacu, 600115 Tel./Fax: +40-234/517715 E-mail: fsmss@ub.ro</p> <p>KINETOTERAPIA N AFECIUNI GERIATRICE NOTE DE CURS</p> <p>CONF. UNIV. DR. GABRIELA OCHIAN</p> <p>BACU 2009</p> <p>Caracteristici ale fenomenelor de mbtrnire - involuie Etapele gerontologice 45 59 = perioada de tranziie; 60 75 = perioada omului vrstnic; 75 89 = perioada omului btrn; Peste 90 de ani = longevivi (dup seminarul de la Kiev din 1963) Mai exist o etapizare global: Presenilitatea ntre 45 (65)-75 de ani; Senilitatea peste 69 (65) ani sau vrsta a treia Geriatria = medicina vrstnicului Gerontologia = modificrile care au loc la nivelul organismului la vrstnic. Procesul de mbtrnire (senescen) antreneaz modif.morfologice i funcionale ale org. n timp; Unele modif. pot fi detectate i constitue indicatorii procesului de mbtrnire; Pe baza acestor in indicatori, se poate preciza vrsta biologic a unui subiect care n condiii ideale se confund cu vrsta cronologic fiind vorba de mbtrnire normal sau ortoger; Vrsta biologic mai mare dect cea cronologic mbtrnire accelerat; i mai mic mbtrnire ntrziat; Ritmul de mbtrnire depinde de: Factori genetici; Factori de mediu (ecosistem, sistem social, cultural, tehnologic) Factori patologici (boli infecioase, toxice, degenerative) = mbtrnire accelerat i patologic. Indicatorii mbtrnirii = markeri sau criterii Pe baza lor s-au ntocmit scale de evaluare a vrstei biologice, realizate de Institutul Naional de Gerontologie i Geriatrie (INGG) 1. Pielea Este cel mai precoce fenomen, uor cuantificabil; Reflect ritmul mbtrnirii; Prezena ridurilor; Scderea elasticitii pielii; Prezena petelor senile 2. Prul - alopecia; - Subierea. - 3. Unghiile Modificri determinate de vrst; - Modif det de infecii micotice, avitaminoze etc. 4. Scderea acuitii vizuale Poate fi cauza frecventelor fracturi; Prezena prezbiopiei trebuie corelat cu vrsta de apariie, evoluia; Reducerea strlucirii polului anterior; Cataracta senil Valori standard ale scalei I.N.G.G. Vrsta normal 30-34 35-39 Vrsta biologic 14 17</p> <p>40-44 45-49 50-54 55-59 60-64 65-69 70-75 75 si peste</p> <p>19 28 31 34 48 50 57 72 CURSUL II</p> <p>Caracteristici ale aparatului respirator la vrstnici i particularitile afeciunilor bronho-pulmonare ale acestora Respiratia este un fenomen vital, toate fiintele au nevoie de oxigenul fara de care viata ar fi imposibila; Schimburile de gaze dintre organism si mediu se realizeaza prin procese fizico-chimice care au rolul de a asigura aportul necesar de oxigen si eliminarea de bioxid de carbon; Se poate spune ca a respira inseamna a trai si deci a gandi, a actiona, a realiza tot ceea ce are sens pentru viata; Ritmurile vietii influenteaza direct ritmul respirator, determinand modificari ce oscileaza in acord cu viata, starea psihica, profilul activitatii, mediu,capacitatea de adaptare etc; Datorita structurii muschilor respiratori (muschi striati) aceasta functie vegetativa este singura care poate fi dirijata voluntar; Omul poate relaxa sau contracta constient musculatura toracica, determinand o marire sau o micsorare a cutiei toracice si realizand in acest fel un tip sau altul de respiratie sau oprind-o voit pentru un anumit timp; Oprirea respiratiei are efecte asupra sistemului nervos vegetativ si deci si asupra functiei inimii si , implicit, a circulatiei. Elemente anatomo-fiziologice ale aparatului respirator Aparatul respirator este format din doua componente principale: caile respiratorii si plamanii Caile respiratorii sunt conductele prin intermediul carora aerul atmosferic este introdus in plamani si prin care este eliminat aerul alveolar, si anume:cavitatea nazala, faringele, leringele, traheea si bronhiile; Caile respiratorii asigura aerului inhalat conditii optime pentrul schimbul la nivel alveolar, adica acesta este purificat, incalzit si umezit; Plamanii sunt organe respiratorii propriu-zise, la nivelul carora au loc schimburile gazoase dintre organism si mediul extern Sunt in numar de doi, situati in cavitatea toracica, cel drept fiind mai mare si format din trei lobi, iar cel stang mai mic, alcatuit din doi lobi; Plamanul este organul specializat pentru respiratie, datorita structurii sale-o suprafata mare de contact, o bogata vascularizatie si un perete alveolar special adaptat- asigura aceasta functie respiratorie, care se realizeaza la nivel pulmonar si la nivel celular; sangele este cel care transporta,continuu, oxigenul de la plamani spre tesuturi si bioxidul de carbon de la tesuturi spre plamani.</p> <p>Respiratia pulmonara consta in mecanica respiratorie si difuziunea gazelor, mecanica respiratorie este functia prin care cutia toracica isi schimba volumul, marindu-se sau micsorandu-se, realizand in acest fel cele doua faze de baza ale respiratiei:inspiratia si expiratia; Inspiratia este un act motor activ, determinat de contractia muschilor inspiratori, care modifica volumul cutiei toracice in toate cele trei diametre; modificarea diametrului vertical este conditionata de actiunea muschiului diafragm, care prin contractie se orizontalizeaza, ceea ce conduce la cresterea volumului cutiei toracice; Modificarea diametrelor transversal si antero-posterior este conditionata de ridicarea coastelor si sternului prin actiunea muschilor intercostali externi. Diametrul anteroposterior este modificat prin ridicarea coastelor I-V, iar cel transversal prin ridicarea si rotatia in afara a coastelor VI-XII; Expiratia este un act pasiv in care musculatura se relaxeaza si deci cutia toracica revine la volumul initial; in acest act intra in actiune un singur grup muscular si anume muschii</p> <p>intercostali interni, care sunt coboratori ai coastelor</p> <p>Caracteristicile perioadei senectutii ale aparatului respirator La varstnic apar modificari la nivelul peretelui toracic si al plamanului;</p> <p>Cutia toracica devine rigida datorita calcificarilor cartilaginoase. De asemenea, aspectul cutiei toracice se modifica datorita osteoporozei asociate cu osteoartrita, in aceste conditii, complianta toracica se reduce foarte mult; Plamanii sufera numeroase modificari structurale, fibrele elastice sunt inlocuite cu fibre de colagen sau conjuctive, a caror complianta este scazuta, in concluzie tesutul pulmonar isi pierde elasticitatea, devine mai putin distensibil si mai rigid; In cazurile grave de fibroza pulmonara difuza, complianta scade pana la 5% din valoarea normala datorita reducerii volumului pulmonar si rigidizarii lui; Treptat se va reduce parenchimul pulmonar, concomitent cu scaderea numarului de alveole, care isi pierd elasticitatea, devenind mai mari; Pierderea elasticitatii are loc si la nivelul cailor respiratorii, ce devin mai largi, in aceste conditii, la batrani apar frecvent afectiuni pulmonare obstructive, reprezentate in special de emfizem si de bronsita cronica. Factorii care influeneaz mbtrnirea pulmonar Modif AR (ap.resp) odat cu naintarea n vrst sunt: Deteriorarea progresiv a esutului pulmonar; Creterea rigiditii cutiei toracice; Reducerea ntinderii muchilor resp.; Factori favorizani: Funcionarea continu a plmnului e un fc. de uzur, la care se adaug atmosfera poluat cu: praf, gaze toxice, tutun; Bolile pulmonare ce nu se vindec total i acioneaz prin modif. structurale pe care le produc; Microtraumatismele bacteriene, fizice i chimice; Aciunea alterant a radiaiilor directe (fibrozante) i ambiante care accelerez procesele de mbtrnire; Factori constituionali ai structurii i rezistenei pulmonare (Condiii imuno-biologice i structurale locale). Factori ereditari (anumite caractere ale esutului pulm. i toracelui pot fi ereditare). Criterii de apreciere a mbtrnirii normale Criterii morfologice Pstrarea integritii structurale; Ductectazie i alveoloctazie (lrgire a ducturilor alveolare a diametrului interior i a alveolelor), dup 60 de ani n reg. pulm. superioare fr semne clinice; Modificri biochimice ale elastinei i colagenului; Barnareschi, deosebete 3 tipuri de modif. ale esutului elastic dup 70 de ani: Hipoelastia simpl (normal, fiziologic) Hipoelastia parcelar prin involuie (mbtrnire + boli de importan redus); Hipoelastia grav difuz. Reducerea cantitativ a precapilarelor i capilarelor; Ateroscleroza sistemului arterial; Hipomobilitatea i hiperdistensia cutiei toracice: Scade mobil cutiei toracice prin artrozele costo-vertebrale, calcifieri, cifoze i cifo-scolioze cutie toracic hiperdestins i rigid care se repercuteaz asupra plmnului cu o elasticitate deja redus care e meninut ntr-o stare de distensie permanent. Lipsa fibrozei; Lipsa fenomenelor obstructive. Criterii clinice Din decada 7 torace lrgit cu aspect de butoi datorit ductectaziei i hiperinflaiei; Dup 70 de ani apar cifozele, cifo-scoliozele;</p> <p>Lrgirea unghiului epigastric; Reducerea amplitudinii toracice de la 5,9 la 60 ani la 2,6 cm n decada 10; Lrgirea spaiilor intercostale dup 60 de ani; Tipul respirator devine mixt, costo-abdominal; O inegalitate a micrilor respiratorii ntre cele 2 hemitorace; De la 15- resp 19 resp decada 10; Se modific raportul inspir/expir prin prelungirea expirului de la 0,56 la 0,88; Accentuarea moderat a sonoritii pulmonare; Murmur vezicular diminuat sau nsprit. Criterii radiologice Luminozitate uor crescut i o mrire moderat a spaiilor intercostale; Crete amplitudinea arcurilor costale anterioare fa de cele posterioare; Cresc expansiunile laterale costale de la vrf spre baze progresiv dar n limite apropiate de normal; Calcifierea cartilagiilor costale 60 ani i peste; Dup 70 de ani, torace rigid, la cei cu cifoze, CS i asimetrie toracic consecutiv i la cei cu calcifieri costo-vertebrale; Amplitudinea diafragmului este la limite normale, fie datorit scderii tonusului muscular sau suprasolicitarea compensatorie a diafragmului la cei cu torace rigid ce asigur 2/3 din ventilaia pulmonar; Criterii funcionale Volumele pulmonare CPT nu este modificat, dar componentele acesteia se modific prin redistribuia volumelor pulmonare, astfel: CV scade linear ntre 20-60 de ani, studiile arat o scdere cu 270ml la B i 170 ml la F pe decad de vrst; VR crete, precum i raportul VR/CPT; VR crete linear ntre 20-60 de ani cu 200ml pe decad de vrst; CPT se menine aproape nemodificat; VEMS-ul scade cu vrsta pe decade de vrst fiind de 330ml pt B i 260 ml pt F; Raportul VEMS/CV scade progresiv ceea ce denot o incapacitate pulmonar progresiv cu naintarea n vrst fr a demonstra insuf. ventilatorie 2. Mecanica pulmonar Compliana pulmonar static - crescut; Compliana pulmonar dinamic valori apropiate de standard; Raportul Cstat/Cdin cu valoare normal 1, crescut la vrstnici n mod constant, respectiv la B 1,72 fa de 1,09 i la F 1,6 fa de 1. Presiunea respiratorie maxim sczut. Scderea presiunii max. i creterea C stat au ca semnificaie scderea forei de retracie elastic. Rezistena la flux (suma rez. cilor aeriene i rez. tisulare) are valori normale; Panta alveolar a CO2 (PACO2) normal; Saturaia arterial cu O2 normal. Concluzie Tulb de mecanic existente nu produc alterri importante ale raportului ventilaie/ perfuzie, datorit mecanismelor compensatorii. Modificrile funcionale care survin cu vrsta sunt: Redistribuia volumelor pulmonare: creterea VR pe seama scderii CV - CPT e nemodificat; Creterea raportului VR/CPT se produce ntr-o proporie redus.</p> <p>Distribuia inegal a proprietilor mecanice pulmonare n diferite uniti funcionale Este pus pe seama creterii raportului Cstat/Cdin care poate fi det. de o scdere a forei de retracie elastic i nu prin creterea rez pulm. Scderea VEMS i raportul VEMS/CV relev reducerea forei de retracie elastic. Cracterele specifice ale plmnului de involuie rezult din corelarea datelor clinice, radiologice i funcionale. Pentru gerontologi, ele reprezint criterii de vrst Caracteristicile plmnului la btrn Concluzii 1. Reducerea forei de retracie elastic este factorul fundamental n involuia pulmonar i se evideniaz prin criteriile: Funcionale: creterea VR i a raportului VR/CPT, scderea VEMS-ului, creterea Cstat i a Raportului Cstat /Cdin; Clinice: torace lrgit, creterea sonoritii pulmonare; Radiologice: hiperluminozitate, mrirea spaiilor retrocardiac i retrosternal, spaii intercostale lrgite; 2. Creterea rigiditii toracice, evideniat prin criteriile: Funcionale: scderea CV; Clinice: scderea amplitudinii respiratorii, deformri toracice; Radiologice: artroze costo-vertebrale, creterea compensatorie a amplitudinii diafragmatice. 3. Lipsa fenomenului obstructiv evideniat prin semnele: Funcionale: rezistena pulmonar la flux normal; Clinice: lipsa dispneei; Radiologice: lipsa modificrilor Particulariti ale unor afeciuni pulmonare la vrstnici Trebuie s lum n considerare urmtorii factori cu influene asupra clinicii i evoluiei bolii: Starea funciei respiratorii a vrstnicului; Reactivitatea organismului diferit; Tolerana sczut la medicamente. Traheobronita acut Etiologie: Infecioas; Viral; Bacterian. Este frecvent n timpul bronitei cronice; Se succede unei rinofaringite cu sinuzit; Frecven mare, evoluie lung cu complicaii; Clinic: alterarea strii generale, afebrilitate sau stare subfebril, Tuse seac fracturi costale; dureri retrosternale; Uneori expectoraie. Auscultaie episod astmatic, raluri sibilante expiratorii, expir prelungit Ex radiologic umbre diseminate nodulare det de atelectazie i inflamaia lobular prognostic sever. Poate evolua cu decompensare cardiac; Tratamentul: Msuri dietetice;</p> <p>Igiena buco-dentar i faringian; Evitarea decubitului prelungit; Vitaminoterapie; Calmante pt tuse; Expectorante tuse productiv; Miofilin dispnee; Antibiotice n formele grave, asociate cu tonice cardiace; Oxigenoterapie, eventual aspiraie bronic. Pneumonia(P) i bronhopneumonia Etiologie: Bacteriene (streptococ, stafilococ, Klebsiela, Escherichia coli); Virale (virus gripal, paragripal, rinovirusul); Forme mixte atipice (Mycoplasma pneumoniae). Deces n 25% din cazuri i complicaii; P acute viro-bacteriene inciden mare, grave, trenante, dau complicaii; n caz de preexistena unor boli cardiace, diabet, neurologice, etilism, evoluia este grav cu complicaii deces. Clinic debut insidios, cu semne atenuate: Alterarea strii generale; Astenie marcat, Agitaie, dezorientare; Febr moderat sau stare subfebril; Tuse iritant neproductiv. n infecii, tusea este productiv, cu expectoraie muco-purulent, cu algii toracice, polipnee, tahicardie, discret cianoz; Semnele de condensare sunt rare; Raluri crepitante i subcrepitante; Radiologic: Aspect polimorf; Rar procese de condensare; Aspect atipic cu focare multiple bronhopulmonare. Complicaii pulmonare Supuraii pulm; Abcese; Bronita cronic; Broniectazii; Scleroze pulmonare Complicaii cardiace: ICC, AEx, Tratament: Antibiotice minim 1 sapt; Sulfamide; Expectorante i fluidifiante; Bronhodilatatoare; KINETOTERAPIA N AFECIUNI CARDIO-VASCULARE DATE EPIDEMIOLOGICE Numeroi factori de risc din mediul intern i extern i dau concursul n geneza procesului aterosclerotic, care, n condiiile elementelor favorizante de vrst, fac ca arte...</p>