jurnalul de filipestii de padure, editia1

4
- Domnule Costel Morãrescu, am ajuns, iatã, la finalul celui de-al patrulea mandat al dumneavoastrã de primar ºi v-aþi depus candidatura pentru cel de-al cincilea mandat. Ce vã mai amintiþi de acum 16 ani, când aþi primit, pentru prima datã, încrederea ºi votul filipeºtenilor? - În 1996 am candidat pentru prima datã pentru funcþia de primar. Eram mult mai tineri atunci. Împre- unã cu un grup de prieteni, foºti colegi de ºcoalã generalã, liceu, facultate, am hotãrât sã facem ceva pentru localitatea noastrã, aducem un nou suflu, sã rezolvãm problemele de atunci ale localitãþii. Am primit serios propunerea venitã din partea cetãþenilor, de a-i re- prezenta ºi a munci pentru ei ºi alã- turi de ei, din calitatea de primar. Þin sã le mulþumesc ºi acum filipeº- tenilor pentru încrederea pe care mi-au acordat-o, în toþi aceºti ani. ªi trebuie sã spun cã, fãrã ajutorul cetãþenilor nu aº fi putut realiza nimic din ceea ce s-a fãcut în aceastã perioadã. Suntem, de 16 ani o echipã ºi continuãm împreunã. - Cum arãta comuna Filipeºtii de Pãdure în 1996 ºi ce s-a schimbat de atunci ºi pânã în prezent? - Noi am avut probleme foarte mari în acea perioadã, din cauza disponibilizãrilor care s-au fãcut atât la Muntenia cât ºi la Exploatarea minierã. Erau bani foarte puþini la buget, oamenii nu aveau locuri de muncã. Am gãsit, atunci, soluþia de a declara localitatea zonã defavorizatã, proiect care a dus la revigorarea activitãþii economice din Filipeºtii de Pãdure. S-au creat, atunci, în perioa- da anilor 2000, circa 3.000 de locuri de muncã aici, graþie investitorilor care au venit în localitate. O perioa- dã grea a fost ºi în 2008-2010, atunci când unele fabrici s-au închis din cauza crizei economice, dar acum suntem optimiºti ºi avem perspec- tive de dezvoltare. Cei de la “Alumil” vor construi o fabricã în zona satului Minier ºi vor crea 400 de locuri de muncã, la fel cei care colaboreazã cu firma “Cristim” vor crea ºi ei 300 de locuri de muncã, plus cei de la “Profi”, care vor deschide un super- market în centrul comunei. (continuare în pagina 2) Costel Morãrescu, candidat pentru un nou mandat de primar al comunei: “Filipeºtenii sunt oamenii cei mai apropiaþi sufletului meu ºi le mulþumesc pentru încrederea pe care mi-au acordat-o”

Upload: ionut-nicolae

Post on 15-Mar-2016

251 views

Category:

Documents


5 download

DESCRIPTION

Jurnalul de Filipestii de Padure, editia1

TRANSCRIPT

- Domnule CostelMorãrescu, am ajuns,iatã, la finalul celui de-alpatrulea mandat al dumneavoastrã de primarºi v-aþi depus candidaturapentru cel de-al cincileamandat. Ce vã maiamintiþi de acum 16 ani,când aþi primit, pentruprima datã, încrederea ºivotul filipeºtenilor?

- În 1996 am candidat pentruprima datã pentru funcþia de primar.Eram mult mai tineri atunci. Împre-unã cu un grup de prieteni, foºticolegi de ºcoalã generalã, liceu,facultate, am hotãrât sã facem cevapentru localitatea noastrã, sãaducem un nou suflu, sã rezolvãmproblemele de atunci ale localitãþii.Am primit serios propunerea venitãdin partea cetãþenilor, de a-i re-

prezenta ºi a munci pentru ei ºi alã-turi de ei, din calitatea de primar. Þinsã le mulþumesc ºi acum filipeº-tenilor pentru încrederea pe care mi-au acordat-o, în toþi aceºti ani. ªitrebuie sã spun cã, fãrã ajutorulcetãþenilor nu aº fi putut realizanimic din ceea ce s-a fãcut în aceastãperioadã. Suntem, de 16 ani o echipãºi continuãm împreunã.

- Cum arãta comunaFilipeºtii de Pãdure în1996 ºi ce s-a schimbatde atunci ºi pânã înprezent?

- Noi am avut probleme foartemari în acea perioadã, din cauzadisponibilizãrilor care s-au fãcut atâtla Muntenia cât ºi la Exploatarea

minierã. Erau bani foarte puþini labuget, oamenii nu aveau locuri demuncã. Am gãsit, atunci, soluþia de adeclara localitatea zonã defavorizatã,proiect care a dus la revigorareaactivitãþii economice din Filipeºtii dePãdure. S-au creat, atunci, în perioa-da anilor 2000, circa 3.000 de locuride muncã aici, graþie investitorilorcare au venit în localitate. O perioa-dã grea a fost ºi în 2008-2010, atuncicând unele fabrici s-au închis dincauza crizei economice, dar acumsuntem optimiºti ºi avem perspec-tive de dezvoltare. Cei de la “Alumil”vor construi o fabricã în zona satuluiMinier ºi vor crea 400 de locuri demuncã, la fel cei care colaboreazã cufirma “Cristim” vor crea ºi ei 300 delocuri de muncã, plus cei de la“Profi”, care vor deschide un super-market în centrul comunei.

(continuare în pagina 2)

Costel Morãrescu, candidatpentru un nou mandat de primar al comunei:

“Filipeºtenii sunt oamenii cei mai apropiaþi sufletului meu ºi le mulþumesc pentru încredereape care mi-au acordat-o”

2

(continuare din pagina 1)

- Din punctul de vedere al infrastructurii, ce s-arealizat în cele patrumandate ale dumneavoastrã?

- Diþieºti, satul Minier ºi douã tre-imi din Filipeºtii de Pãdure nu aveaualimentare cu gaze naturale. Acumtoate familiile au posibilitatea de a seracorda la reþea. Drumurile erau plinede gropi, bãlþi ºi noroi. Acum toateuliþele localitãþii sunt asfaltate. Tot-odatã, s-a înlocuit reþeaua de dis-tribuþie a apei potabile pe 40 la sutãdin suprafaþa comunei. ªcolile erauîncãlzite cu lemn ºi cãrbune. Acumtoate sunt dotate cu instalaþii modernede încãlzire, cu centrale termice pegaze. Toate unitãþile de învãþãmânt aufost reabilitate. S-au amenajat grupurisanitare în incintã, clasele au fostdotate cu mobilier nou. Iluminatulpublic era ca ºi inexistent. Erau becuridoar la intersecþii, acum iluminatulpublic a fost exins, practic fiind câteun bec la fiecare stâlp. E o diferenþãfoarte mare între ce era acum 16 ani înFilipeºtii de Pãdure ºi ce este acum.

Noi muncim. Îi lãsãm pe alþii sã vorbeascã

- Care este cel maiimportant lucru pe caretrebuie sã îl cunoascã ºisã îl facã un primar?

- Cel mai mult conteazã cum cola-borezi cu cetãþenii, cum gestionezibanii publici ºi cum reuºeºti sã atragiinvestitori. Sunt contracandidaþi de-aimei care, acum, în campania elec-toralã, se bat cu pumnul în piept cãreparã ºcoli, asfalteazã drumuri, con-struiesc baze sportive. Nu spun, însã,nimic despre atragerea de investitori.

Noi avem experienþa a 16 ani deadministraþie ºi am fost cei care amreuºit sã aducem investitorii încomunã, am reuºit sã creãm locuri demuncã pentru oameni. Restul, suntsimple promisiuni, vorbe goale, fãrãacoperire. Noi ne continuãm munca,consider cã trebuie sã lucrãm în con-tinuare pentru cetãþeni ºi nu sã pier-dem vremea lansând promisiuni decampanie. Realizãrile noastre, lucru-rile care se vãd în comunã, sunt ceamai bunã carte de vizitã. Sunt proble-me de fond funciar, probleme sociale,atragerea de investitori, ajutarea per-soanelor care au nevoie de un loc demuncã. A fi primar înseamnã sã aicapacitatea ºi dorinþa de a face toateaceste lucruri pentru oamenii care auavut încredere în tine ºi te-au votat.Noi muncim. Îi lãsãm pe alþii sã vor-beascã.

ReprezentantulUSL vrea sã fieprimar într-olocalitate cu care a pierdut contactul

- Se vorbeºte princomunã cã principaluldumneavoastrã contra-candidat, reprezentantulUSL, nu prea ar avealegãturã cu localitateaFilipeºtii de Pãdure

- Eu respect fiecare contracandi-dat. Oricine are dreptul sã candideze.Practic, cu toþii plecãm de pe aceeaºilinie, ca la un concurs de atletism.Diferenþa este cã eu plec de pe poziþiaomului care a rãmas sã munceascã înFilipeºtii de Pãdure, în timp ce contra-candidatul meu a ales sã plece de aici,sã pãrãseascã localitatea în aceºti ulti-mi ani dificili ºi sã meargã acolo undeîi era mai bine, în strãinãtate. E greu sãvrei sã fii primar într-o localitate cucare tu ai pierdut contactul. El a maiavut o tentativã de a intra în munca deadministraþie, dar se pare cã nu l-aatras aceastã activitate. Dovadã estefaptul cã a fost ales consilier local ºi,din pãcate, i-a dezamãgit pe cei care l-au ales. Nu s-a prezentat la ºedinþe ºiºi-a pierdut mandatul.

- Ce denotã faptul cã aavut ocazia de a muncipentru comunitate, dar aales sã plece din locali-tate ºi sã-ºi urmãreascãinteresele personale?

- Probabil cã respectul faþã decetãþean. Eu aº ruga cetãþenii dinFilipeºtii de Pãdure, pe cei care nu vorsã mã voteze, sã aleagã, mãcar, unlocalnic, un om care s-a nãscut aici,care a muncit aici, care ºi-a crescutcopiii în Filipeºtii de Pãdure ºi nu pereprezentantul USL care, dacã ar fi sãmã iau dupã ce vorbeºte lumea, ar fiafirmat cã a venit într-un sat de proºti,în momentul în care a ajuns înFilipeºtii de Pãdure. Despre cara-caterul domniei sale pot vorbi cei careau stat cu el în bloc sau cadrele didac-tice care i-au fost în subordine.

- Care este echipa cucare veniþi, acum, în faþacetãþenilor?

- De fiecare datã, ºi este normalacest lucru, au avut loc schimbãri. Uniiconsilieri nu s-au adaptat la aceastãmuncã, au renunþat din alte motive, întimp ce alþii au simþit acea chemarepentru munca în administraþie ºi aucontinuat alãturi de mine. Am promo-vat, de fiecare datã, oameni tineri. Iarpentru mandatul urmãtor, jumãtatedin echipa cu care vin în faþa cetãþe-nilor este formatã din oameni noi.

Fãrã susþinereaConsiliului Localnu se poate facenimic

- Cât de mult conteazã caoamenii sã voteze atâtprimarul, cât ºi echipa deconsilieri a partidului dincare face parte?

- E foarte important. În primul rând,trebuie ºtiut faptul cã orice iniþiativã aunui primar trebuie sã treacã prin dez-baterea consilierilor locali. Iar dacãaceºtia se opun, proiectele nu se potrealiza. Fãrã susþinerea Consiliului Localnu se poate face nimic. La fel ºi la Consi-liul Judeþean. Dacã ºi preºedinteleConsiliului Judeþean face parte dinaceeaºi formaþiune politicã cu primarul,colaborarea este mult mai uºoarã.

- În acest mandat aþi întâmpinat astfel dedificultãþi?

- Da. Aveam un proiect prin caredoream sã atragem fonduri europenepentru construirea unui pod întreFilipeºtii de Pãdure ºi satul Minier, ca-re ar fi dus la scurtarea traseului oa-menilor cu 6 kilometri. Din pãcate,unii consilieri din celelalte partide nuau votat acest proiect care nu s-a maiputut realiza.

- V-aþi bucurat de susþinereaautoritãþilor judeþene?

- La nivelul judeþului Prahova, celcare a fost tot timpul alãturi de noi a fostDobre Adrian, cel care a fost prefect iaracum candideazã pentru funcþia depreºedinte al Consiliului JudeþeanPrahova. Eu îl susþin ºi sunt sigur cã enevoie de un om tânãr, precum domniasa, la conducerea judeþului.

Simt cã filipeºteanul e naþionalist ºi voteazã cu omullocului

- La ce vã aºteptaþi, încampania electoralã, dinpartea contracandidaþilordumneavoastrã?

- Vor fi, cu siguranþã, atacuri mur-dare. Sunt obiºnuit cu ele, pentru cãîn fiecare campanie s-a întâmplat lafel. Mã aºtept cã voi fi atacat pesubiecte cum ar fi fotbalul, rampele degunoi, plângeri penale. Eu, de fiecaredatã am venit în faþa cetãþenilor ºi amexplicat fiecare lucru în parte.Cetãþenii sunt cei care trebuie sã dis-cearnã adevãrul de minciunã ºi sãaleagã în consecinþã. Mi-au atacatpânã ºi familia, casa, lucru pe care unom cu frica lui Dumnezeu nu l-ar face.Eu simt cã filipeºteanul e naþionalist ºivoteazã cu omul locului, cu cel care acrescut, a muncit printre ei, a respiratacelaºi aer cu ei. Eu nu voi plecaniciodatã din localitate. Aici vreau sãtrãiesc, sã mã bucur de pensie, aicieste familia mea, aici sunt prietenii,colegii, iar filipeºtenii sunt oamenii ceimai apropiaþi sufletului meu.

CCoosstteell MMoorrããrreessccuu,, ccaannddiiddaatt ppeennttrruu uunn nnoouu mmaannddaatt ddee pprriimmaarr aall ccoommuunneeii::

“Filipeºtenii sunt oamenii cei mai apropiaþisufletului meu ºi le mulþumesc

pentru încrederea pe care mi-au acordat-o”

3

1. Finalizarea reþelei de distribuþie gaze naturale2. Înlocuirea reþelei de apã potabilã în Satul

Minier pe 50% din totalul reþelei3. Înlocuirea conductei de apã potabilã pe stra-

da Valea Rea, Bisericii, Franceza Mare, SeceniiMici, Valea Elesteului, Proviþa.

4. Asfaltarea strãzilor Stadionului, Cãtun,Proviþei, Rotãreºti, Drum Nou, Brebenei, Bãsceni,Varniþa, Gãrii, Platoului, Tampon, Valea Rea,Bisericii, Mitreºti, Turleºti, Dulmãneºti,Macarãneºti, Franceza Mare, Badoieºti, Seceni,Habeneºti, Luminii, Gãrii Diþeºti, Mihai Eminescu,Nicolae Titulescu

5. Betonarea strãzilor Cãtun, Valea Eleºteului,Dumbrava, Dulmãneºti Pietraru.

6. Parcãri la Blocurile 38 ºi 3D, 28B7. Construirea capelei la Biserica ortodoxã din

Filipeºtii de Pãdure8. Construirea bisericii din Diþeºti9. Finanþarea lucrãrilor la anexele bisericii Sat Minier10. Locuri de joacã pentru copii în Filipeºtii de

Pãdure, Diþeºti ºi Sat Minier11. Trotuare moderne în Filipeºtii de Pãdure, Diþeºti ºi

Sat Minier12. Parc între blocurile 29 CI ºi 29 C213. Reabilitarea pieþei centrale14. Reabilitarea Sãlii de spectacole Minerul15. Reabilitarea sediului Bibliotecii comunale16. Reînfiinþarea ansablului de dansuri Datina ºi a

corului localitãþii.17. Construrea unui corp nou de ºcoalã18. Reabilitarea acoperiºurilor cu þiglã metalicã la

Grãdiniþele din Filipeºti, Diþeºti ºi Sat Minier19. Racordarea la reþeaua de gaze naturale a ºcolilor

ºi grãdiniþei din Sat Minier20. Construirea unui teren sintetic pentru

sport la Diþeºti21. Menþinerea la un nivel superior de perfor-

manþã a echipelor de fotbal, judo, tenis de masãºi ºah din localitate.

22. Implementarea unui sistem nou decolectare a deºeurilor

23. Reabilitarea sistemului de iluminat publicºi extinderea lui pe strãzile: Dulmãneºti,Dumbrava, Franceza Mare, Ungureni, DJ 720

24. Înfiinþarea serviciului public de evidenþãa populaþiei

25. Realizarea din fonduri europene a Strategiei dedezvoltare a localitãþii noastre

26. Accesarea de fonduri europene pentru dez-voltarea turismului în Filipeºtii de Pãdure împreunã culocalitãþile învecinate la care comuna noastrã este liderde proiect

Proiecte în derulare:1. Introducerea canalizãrii în toatã comuna2. Construirea unei noi staþii de epurare3. Reabilitarea termicã a blocurilor din Filipeºtii de

Pãdure ºi Sat Minier4. Igienizarea subsolurilor blocurilor din întreaga

localitate5. Predarea terenurilor cãtre tinerii care îºi doresc sã

construiascã o locuinþã în cartierul Rezidenþial Varniþa6. Asfaltarea prin Planul Naþional de

Dezvoltare a Infrastructurii a 13,8 Km de dru-muri comunale pentru care deja s-au semnatdocumentele de predare a amplasamentuluiºi s-a eliberat autorizaþie de construcþie

7. Continuarea înlocuirii conductei de apãpotabilã în localitate

8. Continuarea lucrãrilor de construcþie laBiserica din Diþeºti

9. Sprijinirea financiarã a celorlalte lãcaºede cult

Proiecte de viitor: 1. Salã de sport multifuncþionalã în

Filipeºtii de Pãdure2. Finalizarea documentaþiei necesare pre-

luãrii stadionului Minerul3. Finalizarea documentaþiei pentru accesarea de fonduri

europene necesare readucerii la forma iniþialã a zonei afec-tate de exploatarea minierã

4. Construirea podului pe douã benzi, peste pârâulProviþa, care va face legãtura în Filipeºti ºi Sat Minier lacare proiectul este deja elaborat

5. Modernizarea centrului satului Diþeºti6. Modernizarea sediului Primãriei7. Achiziþionarea unei autospeciale PSI8. Achiziþionarea unui microbuz ºi a unui autocar pentru

excursiile elevilor ºi pensionarilor9. Construirea de locuinþe sociale în Satul Minier

Realizãrile primarului Costel Morãrescu ºi ale echipei sale de consilieri locali

4

1. Morãrescu Gh. Costel2. Surugiu A. Vasile Georgel3. Pãtru C. Marian4. Oprea N. Gheorghe Brãduþ5. Bucur Gh. Iamandi Gheorghe6. Dobra M. Gheorghe7. Nuþã C. Gheorghe8. Tiþã V. Steliana9. Zãgan S. Gicã

10. Badoi I. Viorel11. Palas - Aldea A. Adina

12. Rusu D. Marilena Rozalia13. Simion M. Elena14. Ilie A. Smaranda15. Nicolae I. Maria16. Bivol O. Ion17. Dinulescu G. Gabriel18. Musteaþã Gh. Toma19. Neagu T. Argentina Georgeta20. Micu N. Cristinel21. Braºoveanu N. Octavian Nicolae22. Badoi St. Constantin

Echipa PDL pentru Consiliul Localal comunei Filipeºtii de Pãdure