Capltolul l

TEoRI|LE SocloloclcEýI ETNoLoGlcE

iп 1864, in саrtеа (astёzi сеlеЬrй) Cetatea апtiсd, Fustel de

Coulanges analiza credinlele antice gi cultele din Grесiа gi Romal. Eldiscuta рrоЬlеmа sacrului in societatea аrhаiсЁ ргiп рrismа drерtчlчiсоmраrаt. In 1866, Мас Lеппап dezvДluia lumii ечltчrаlе existentaexogamiei in societЁlile primitive, ridicind totodatё рrоЬlеmа totemis-mului, сtrrчiа ii аtriЬчiа чп саrасtеr religios2. James Frаzеr va dedicaacestei cerceteri о раrtе importantЁ а lчсrf,rilоr sale3. Discipol al luiМас Lеппап gi prieten cu Frаzеr, RоЬеrtsоп Smith роrпеgtе de latotemiým ýi iýi elaboreaz5 рrорriа tеоriе аsчрrа sacrificiului la semilia ;

ospf,t familiat din саrе чоr гЁmiпе vestigii la Roma, iп sacra geпtilica,sacrificiul clanic se bazeazЁ ре identitatea de паtчrё gi ре соmчпiчпеасч animalul totemic. RоЬеrtsоп Smith juxtapune acestei notiuni ideeade sапсtчаr, рrорriеtаtе divini gi temelie а sасrчlчi. Astfel, in religiilesemitice arhaice, sасrчl s-аr intemeia ре о паtчrl соmчпЁ zeului gi

credinciosului gi ре notiunea de proprietate divinй, iпtrе timp, descope-ririle lui Sрепсеr gi Gillen in Australia continui sE adauge noi piese lamozaicul totemismului. Studiul comparat al documentaiiei etnografice,саrе sporeýte ре zi се trесе, ii сlеtеrmiпё ре cercetёtori sй-;i рчпЁ - iпlimitele рrеосчрЁrilог din асеа ероса pentru originile gi evolutia religiei -рrоЬlеmа sасrulчi in religiile arhaice. Curind, Durkheim se va interesa

N.D. Fustel de Сочlаr5-з, Lo Сitё апtiquе, Paris, 1864.

J.F. Мас Lеппап, Primitive Marriлge, Londra, 1966.

J.G. Frаzец Тоtеmism, Edinburgh, 1887; ,Тhе Origin of Totemism", inFоппightlу Reyiew, Lопdrа, 1899, рр. 64'7-666.qi рр, 835-853: The GоldепBough, 2 vol.,

-Lопdrа, 1890; 3 vol., Lопdrа, 1900; 12 vol., Londra,

1907-19lЗ i Тоtеmism апd Exogartry, 4 vol., Lопdrа, 1910.

W. RоЬепsоп Smith, Lectures оп the Religion of the Semites, Тhе F\.1пdаmепtаl

Iпstitutiоп, Lопdга, 1889 ; ed. а lba, 1894 ; ed, а lll,a, 1927,

l.2,з.

4.

|2 MARILE Е,ГАРЕ ALE CERCETARII RECENTE ASUPRA SACRULUI

de fenomenele religioase, de vreme се, iп viziunea lui, religia contine

inci de la inceputuri elemente саrе pot da naqtere diferitelor manifestйriale vie{ii colective. Сеrсеtаrеа sa ча face din studiile аsчрrа sacruluiчпч1 dintre stilpii cle rezisten(Ё ai istoriei religiilor.

1. Societatea la originile ýacrului:Ёmilе Duгkhеim (1858-1917)

iп 1882, cind absolvй Ёсоlе Nоrmаlе _ uпdе а suferit puternica iпflчепgй

а lui Fustel de Coulanges -, Durkheim i;i indreaptй atentia sрrе studiulfenomenelor sociale, ре саrе igi рrорuпе sЁ le cerceteze cu rigurozitateaobiectivi а disciplinelor gtiinlifices. El рrеiа de la Auguste Comteschema istoricfi а сеlоr trei etape аlе ornenirii: etapa miticf,, etapa

teologici, etapa pozitivistй. Mai preia, dq asemenea, doui idei funda-mentale: critica individualismului 9i caracterul iredцctibil al faptelor

sociale. Durkheim l-a citit ре Sрепсеr 9i s-a lisat счсеrit de Principiilede sociologie а|е acestuia, саrе studiazi ideile _religioase 9i cultulstrЁmogilor, rЁdйсiпi соmчпЁ tuturor religiilor6. iп 1887, dupi ce-gides1virgeqte рrеgЁtirеа sociologicй in Gеrmапiа, сu Wundt, Duгkheim

1ine primele счrsuri de gtiinle sociale la Universitatea din Bordeaux.Durkheim concepe societatea са ре о realitate sui-geпeris, о realitate

metafizicё supeiioarЁ, gi са ре чп оrgапism саrе il trапsсепdе ре individ.Faptele sociale sint nigte fепоmепе suýceptibile de а exercita asupra

individului о constringere ехtеrпd; ele au о existen[ё рrорriе, inde-pendentй de manifestirile individuale7. iп concepgia lui Durkheim,socioiogul trebuie si acoTde intiietate faptelor religioase, dеоаrесе

religia conline, iпсё de la inceputurile ei, о serie de elemente din саrе

Dispunem de doui bibliografii ale lui Durkheim 9i de edilia integrali а ореrеlоrlui: S. Lukes, Ёmiле Durkheim, his Lф апd Work, а Historical апd CriticalSrисlу, Londra, The Penguin Press, 197З. Bibliograp|ry of Durkheim publi-саtiопs, рр. 561-590; Viсtоr Каrаdу, Ёmilе Durkheim, Textes, З vol,, Paris,Ёclitions de Minuit, 1975: l. Ёlёmепts d'uпе thёоriе sociale; 2. Religion,morale, апоmiе ; 3, Fопсtiопs sociales et institutions (bibliographie des еuчrеý

d'Ёmitе Durkheim), рр. 487-541 . Citlm cele trei чоlчmе dupб счm urmеаzi:Textes, Li Textes,2i Textes,3. Luсrаrеа fundamentali а lui Emile DuгkhеiminchinatД sасrului este Les Formes ёlёmепtаirеs de Ia viе religieuse , Рагis, 1 912.

Н. Sрепсег, Principles of Sociology,3 vol., Lопdга, I, 1876; II, 1882;

III, l896.Ё, Durkheim, Les Rёglеs de la mёthоdе sociologique, ed. а ХVII-а, Paris,

l968, рр. 14-15.

5.

TEORпLE SoCIoLoGIcE ýI ETNOLOGICE l.]

iau паqtеrе diferitele manifestiri ale vielii colective : ýtiinta, poezie,аrtй, drept, morali qi familie8. Conceptul-cheie al cercetйrii lui estenotillnea de congtiingй colectiv5, рriп саrе el intelege ansamblul сrе-dinfelor gi а1 sentimentelor соmuпе majoritйlii mеmЬrilоr uneia 9iaceleiaýi societi(i gi саrе alcйtuiesc un sistem determinat, cu vialй

рrорriе. AceastЁ congtiinlй colectivй transcende conqtiin{ele individuale.Idgile se паsс pebaza cgnqtiinlei colective.

Durktreim vede in religie о, manif_eýиre natural5 а activitЁtii omen9ýti:

El defineqte fenomenuireligios роrпiпd de la оЬsеrчаrеа соmроrtаmеп-tului social. Durkheim crede сй toate credinlele religioase рrеsчрчл оclasificare а lчсrurilоr, rеаlе sau ideale, in dочй categorii opuse : sасrчlgi profanul. ,,imрйrlirеа lumii in doui teritorii саrе congin, unul, tot сее sасrч, сеlйlаlt, tot се е profan - acesta este aspectul distinctiv algindirii religioase."g Iatй dihotomia саrе ча sta in сепtгчl disculiilordespre sacru. Dupй се епumеrй mai multe luсrчri sacre, Durkheimdefinegte caracteristicile sacrului gi, репtru о mai ЬuпЁ iп!еlеgеrе а

fenomenului rЫigiоs, elaboreazЁ о definilie а religiei bazatl ре sасru:,,О religie este чп sistem compact de credinle gi practici legate delчсrчrilе sасrе, adicЁ izolate, interzise; aceste credinle gi practici iirеuпеsс iпtr-о singuri comunitate mоrаli, numiti Bisericй, ре toli ceiсаrе аdеrЁ la ele"10. Priviti astfel, religia este uп fепоmеп socialintegral, social рriп origine, con(inut gi- finalitate. Cauza obiectivi,чпiчеrsаlй qi еtеrпё а experiengelor religioase о constituie societatea.Emanagie а conýtiinlei colective, religia este uп fapt universal; dаr еа

este, totodatй, чп absolut а priori gi uп fепоmеп песеsаr viegii colective.Scopul religiei este administraгea sacrului.

Pentru а inlelege mai bine religia 9i pentru а explica aparilia ditЪ-ritеlоr religii, Durkheim porneýte in саutаrеа celei mai pгimitive religii,саrе, dчрй opinia sa, este gi сеа mai еlеmепtаr5; о dеsсореrё intotemism, religie а clanului in cadrul сirчiа totemul reprezintй sacrul

рriп excelenta. Intr-adev5r, credinlele totemice implicE о clasificareа lчсrчrilоr in sacre gi profane. Totemismul se bazeazб ре о fоr{й

апопim5 qi imреrsопаlй, prezent5 iп fiecare mеmЬru al сlапчlчi, fйriins5 а se сопfчпdа сu acesta. Aceastё fоrtй, саrе constituie miezultчtчтоr fепоmепеlоr religioase, а fost foarte bine descrisЙ de Codrington

8. Ё. Durkheinr, ,,De la dёfinition cles рhёпоmёпеs religieux" , in LАппёе socia-logique,2, Paris, 1899, р.4.

9. Ё. Durkheim, Les Fоrmеs ёlёmепtаirеs de lavie religieuse, ed. а V-а, Рагis,l968, рр. 50-51.

l0, Ibid., р. 65.

6.

,7,

i

I

L4 MARILE ЕТАРЕ ALE CERCETARII RECENTE ASUPRA SACRULUI

in cercetarea Sa аSчрrа melanezienilor : este чоrЬа de mапа\|, Еа stЁ la

originea religiei: ,,Aceasta eýte materia рrimЁ din саге sint plйm5dite

fiinlele de tot felul ре саrе religiile din toate epocile lе-ач sacralizat 9i

,le-au adorat. spiritele, demonii, geniile, zeii de toate rапgчrilе пч sint

altceva decit formele сопсrеtе ре саrе le imЬrасЁ aceastё energie"l2.

Мапа totemicE reprezintД Sacrul prin excelentЁ si constituie о fortЁ

religioasй colectivЁ gi апопimЕ а clanului, deopotrivё transcendenttr 9i

imапепti. Мапа este zeul impersonal" principiu al sacrului, сепtrч al

religiei totemice. iп aceastЙ religie оrigiпаrЁ пч exiýte personalitili

religioase ; mапаlе line locul. дЬiа ulterior vom intilni spirite, demoni,

genii, zei, саrе sint nigte fоrrпе сопсrеtе се provin diп mапа. Tot aici

irebuie cбutata originea zеilоr din сеruri, а cultului mоrtilоr, а ritчrilоrgi а eficientrei lоr.

Dupё се s-a aflat in postura observatorului саrе examineazf, faptele

gi pornegte de la ele, mai ales de la faptele ачstrаliепе, cunoscute din

suise indirecte, Durkheim iпсеатсд sё explice gеоеzа ýi паtчrа ýасrчlчi.

Etnologului ii ia locul sociologul. De чrеmе се totemul ехрrimё ýi

simbolizeazl, mапа, iаr zeul totem este ýi zeul сlапчlчi, trеЬчiе sй

privim totemul са ре о ipostalЁ а clanului, conchizйd сЁ la оrigiпеа

sacrului st5 clanul. Pentru Durkheim, soeietatea este in mЁsчrй sё

suscite senzatia de divin; iпtr-аdечйr, еа este pentru membrii ei сееа се

zeul este репtru credinciogi. societatea gепеrеаzё sacrul рriпtr-чп trans-

fеr de рчtеrе. дсеаstЁ ореrаtiчпе se реtrесе mai ales in cadrul sЁrьfl-

torilor tгiьаtе. Дсtiuпеа colectivtr а clanului suscitЁ ашпсi senzatia de

Sасrч, Creat de societate gi ulterior transferat totemului, саrе eýte corpul

vizibil al zечlчi, sасrчl d5 паgtеrе religiei. Tot el stЙ 9i la originea

interdicliilor, pentru се пч tolereazЁ рrеzеп!а рrоfапчlчi in рrеаjmа sa.

ýi, fiind alcatuit din fоrlе suрrарчsе realului, sacrul este contagios.

Sacrul stа la originea cultului. Pentru Durkheim, la саrе пu existЁ

nici о perspectivi Sчрrапаtчrаli, scopul religiei rimiпе totuýi experienta

mintuirii. Dаr пч асееа а mintuirii individuale. Este чоrЬа despre о

mintuire ре саге individul о realizeazЁ in 9i рriп societate. Cu rituгilе gi

practicile lui, menite sё рrорчпЁ din поч fiinlele sасrе, cultul creeazil

сlin nou Societatea Ei рчпе in migсаrе colectivitatea, plasindu-l ре individlп st'era de асliчпе а societЁgii gi transmilindu-i astfel fortele sacrului,prirnite сhiаr cte la societate. in definitiv, sасrчl este о categorie colec,

ilvfi саrе igi аrе originea in societate, о categorie fчпdаmепtаlЁ а

ll, R,H, Соdriпgtоп, The Меlапеsiспs, Oxford, 1891.

l2, Ё, Dчгkhеim, Дел Fоппеs ёlёmепlаirеs de la yie religieuse, р,284,

TEoRIILE soclol-oclcE ýl ETNoLoGIcE

congtiingei colective. Sасrul este о sferЁ de fоце сrеаtе de societategi suprapuse realului. Репtrч Durkheim, ,,zeii sint ророаrеlе rерrе-zentate simbolic"l3.

2. Funcfiile sociale ale sасгului: ,rmапа"МаrсеI Mauss (1873-1950)gi Непri НuЬеrt (L872-L927)

Durkheim а identificat sacrul орчпiпdч-l profanului, iаr чltеriоr l:ar{efinit са fiihd forg1goleglivi саrе, ргочепiпd din societate 5i sчрrа-

рчпiпdч-sе rёаlulчi, constituie elementul esenlial а1 оrgапiz5rii sociale.La lпсерчturilе gcolii sociologice, roj,pl de teoretici+n.,a! religiilorаrhаiсе il joacE М4цýs, istoric al religiilor, nepot gi discipol al luiЁчrkhеimtа. iп соlаЬоrаrе сч Непri НчЬеrt, Mauss incepe sЁ studieze

*р.е;ijlч.':ggi*lg +lg 'ý?qцд']}ri. 'Аm considerat сЁ obiectivul final aliёrсЬtаiiiЬr пбаstге tгеЬчiе s5 fie studiul noliunii de sасrч."15

Credincios dublei doctrine durkheimiene а distinc[iei dintre sacru gi

рrоfап gi а totemismului privit са religie оrigiпаrЁ, Mauss identifici intotem uп rеzеrчоr al sacrului, sасrчl prin ехсеlеп11. SiйЬоl al clanului,totemul este sасrч репtrч сЁ rечпеgtе gi concretizeazЁ sentimentelecolectivitйlii, dind fiecirui mеmЬrц al societйtrii acele fоrlе саrе iipermit sй se ачtоdерЁgеаsсf,. Fiind sacru, totemul eýte respectat, iп*conjurat de interdiclii, 9i i se atribuie virtuli pozitive16. Mguýs. mai

13. Ё, Durkheim, ,,Le РrоЬlёmе геligiечх et la duаlitё cle la famille" , iп Вullеtiпde la Sосiёtё fraпgaise de philosophie, L3, Paris, 1913, р. 64 9i Textes, 2,

р. 23. iп сtlпfегiпfа rоstitй in fala Societilii la 4 fеЬrчагiе 1913, Duгkhеimenunta 9i lua in disculie pгincipiile de bazД ale luсrtrrii sale les Formesёlёmепtа,irеs de la yie religieuse 1 Textes, 2, рр. 23-59 .

14. Ореrеlе complete ale lui М. Mauýs, Sociologie et Дпthrороlоgfе, Paris, 1950(introd, de Claude Lёvi-Strauss). (Eшvres,3 vol., ed. сооrdопаti de ViсtоrКагаdу: I, Les Fопсtiопs sociales du sосrё ; 2, Rерrёsепtаtiопs collectiyes etdivеrsitё de civilisations; 3, Соhёsiоп sociale et division de la sociologie,Раris, Ёditions de Minuit, 1968-19б9, Volumul 3 conline bibliografia luiМаrссl Mauss, рр,642-692. Unele dintre lчсr5rilе lui Mauss gi НчЬеrt(indeosebi Мёlапgеs d'histoire des. religions, Paris, 1908) аu fost folosite deDчrkhеim in sinteza sa Les Formes ёlёmепtаirеs de la yie religieuse.

15. Н. НчЬеК 9i М, Mauss, ,,Introduction i l'analyse de quelques рhёпоmёпеsreligieux", iпМёlапgеs d'ltistoire des religiotts, Paris, 1909, р, ХVII; CEuvres,1, р. 17.

16. М. Mauss, "Le

totёmisme selon Frаzеr et Dчrkhеim" , iп LАппёе sociologique,12, Рагis, 1913, рр. 92-98. (Еuvrеý, 1, рр, 183-189.

l5

lб MARILE ЕТАРЕ ALE CERCETARII RECENTE ASUPRA SACRULUI

mult decit Dчrkhеim, insisй зSuдrа imроrtац!аi, simbolismului, 11

Ё;;,;й;", sасrul еStе.со_п99ц,![+t-iц qE]Ohqlul sД, De асееа, totemul,

simbol h gruputui, ,"pieiirria ieibrvorul sacrului. Motivul este sirnplu :

sасrчl se naýte din sentimentele grupului gi este constituit din ansamblul

асеStоr ýentimente саrе Se rечаrsЁ asupra totemului. Fiind о forgа

izvorit5 din сопgtiiпца colectivй а grupului, sacrul simbolizдt de totem

Бчlпе sufletul,"tigibi; fiind simbolizat de totem, sacrul este deopotrivi

obiect de cult gi еlЪmепt сепtrаl al coeziunii sociale. Sасrul аrе acelagi

пчmе pentru melanezieni 9i polinezieni: mапа. Мапа, forta апопimi ýi

impersonal1, este о s,rbsiantй, о еsеп|Ё, о рutеrе, izvorul adevЁratei

efibienle а fiinlelor gi а luciuri|or, ,,Мапа пч es_le пчmаi o.categorie

,р*iriЁе а giniirii jrimitive, asta.zi ре лсаlе de disparitrie, ci gi fопца

Ёй р. ""'r. о iau alte categorii се funclioneazй mеrец in mintea

bourtra, categoriile de substanlй 9i de сачzЁ."17 Репtrч Malss, пtапа

"r* J"ороrriчЪ fоrtа 9i fiin!1,

"ulit"t", acliune 9i stаге. in_limba melane-

zianЁ, cuvintul mапа роаЕе fi substantiv, adjectiv qi verb,

DасЁ Durkheim sеЪсчрl dоат de mапа din religia totemici, Mauss

gi Hubert чоr iпсеrса, la riпdчI lor, s1 regiseasc5 иапа gi in alte religii,

pentru a-i demonstra astfel caracterul чпiчеrsаIl8. I|tIапа poate fi fоrЦа

irnui lчсru попsрiriшаl, dar este intotdeauna о fоrli spiritualй, сееа се

iпsеаmпl репtru Mauss о fоr!й саrе produce efecte la distanli. дstfеl,

mапа este'forta vrejitorului, dar 9i а iitutui. Мапа dЁ valoare luсrчrilоr

gi oamenilor, valoare religioasЁ 5i magici, dar 9i valoare socialtr. Hrrbert

ii Muu*, insista urupru- prezenlei mапеi la numeroase ророаrе de

iimba malaiezo-polinezian^i: 1а malaiezienii din Strimtori, la populalia

bahnar,inMadagascar,Saulapopulaliadaiak.Subunaltnumereg[simmапа iп дmеriсi de Nord. La irochezi, aceasti fоrlй misterioas1 este

C.""*iia оrепdа: putere, рчtеrе misticЙ cu саrе sint iпzеstrаli zeii,

sрiгitеlе, oamenii si chiai animalele. оrепdа este mai ales о рчtеrе а

sl*"nutul, а prezibatorului. La algonkini, orendajoacй rolu' de сачzй

ii de miiloc. йаi ales la indienii ojibwa, notiunea de mапitu corespunde

celei melaneziene de mапа, pentru сi desemneazi orice fel de fiinle, de

fоr!е, de calitlli magice 9i religioase, in Mexic 9i in Аmеriса Сепtrаlf,,

.uuintul паuаl d"sеЙп"аrа рчйrеu spirituala, misterioasй gi ачtопоmй,

in дчstrаtiа regisim, la multe triburi, о notiune аsеmЁпfltоаrе.

Hubert gi Mauss gisesc чrmе ale mапеi in religiile Cflr(ii. Noliunea

hindusй fundamenta{a de brahmr_J, perpetueazl mапа atit in Vede, cit si

tT,t{. Hub"rt ýi М. Mauss, ор, cit,, р, ХХХ ; CEuvres, 1, рр, 28-29,

18. Н. НчЬеrt si М. Mauss, ,,Bsqrrisie d'une thёоriе gёпёrаlе de la magie", in

Lдtltlёе soiiologique,7, Раris, 1905, рр. 1-146; iп Sociologie et дпthrо-

pologie, Paris, i968, pp.3-14l i inLe Matta,pp,101-115,

*-т,

TEORIILE SocIoLoGIcE ýI ETNOLoGICE |,7

iп Upaпisade. Textele vedice desemneazй prin termenul пеutrч Ьrаhmапrugйсiчпеа, descintecul, ritul, рчtеrеа religioasД. Preotul poarta numelemasculin de Ьrаhmап. casta Ьrаhmапiсй este casta sacrului. Вrаhmапeste mUlocul рriп саrе ac(iorreazй oamenii qi zeii. Brahman-ul esterealitatea, toate celelalte sint iluzie; este principiul prim, izolat, insu-fletrit al Universului. Ре el se intemeiazd yoga. Dupi се demonstreaziсй India а pйstrat fondul mistic al mапеi, cei doi аutоri сачtй sa-iregйseascd mёсаr osatura stiinlific5 in Grесiа. Aceasta este по(iчпеа dephysis gi de dупаmis, care rерrеziпtй actiunea executata de plrysis.Concluzia este existen{a universal5 а чпеi energii рurе, deopotrivЁsubstanlI materiali 9i fогgЕ spirituali, 9i саrе чпеоri imЬrасй fоrmереrsопаlе. Mauss este de рЁrеrе сЁ notriunea de mапа араr[iпе aceleiagiordini са gi асееа de sacru: adeseori, сеlе dочЁ notiuni se confund5.мапа este чп tы de matrice а sacrului.

Odat5 аfirmаtй identitatea dintre mапа gi sacru, пu mai este decit uпpas рiпй la а аfirmа identitatea dintre sacru qi social. Mauss gi colegulsйч о sus{in fЕr5 sЁ ezite: ,,Се este рriп чrmаrе sacnil?... Spuneamсi luсrurilе sасrе sint luсruri sociale. Sй mеrgеm iпsй mai departe.DчрЁ рirеrеа поаstrб, sасru este considerat tot сееа се, репtrч grчр5imеmЬrii lui, calificй societatea"lg. Репtru НuЬеrt qi Mauss, qti-inla socialЁ а lйmurit fenomenul religios, de чrеmе се пе-а permissE-i vedem ре zei p5rf,sind la чrеmе templele 9i l5sind sй iпtrе acololucruri omenegti, dаr sociale: patria, proprietatea, muпса gi persoanaчmапй. Sacrul, idee-for{й in jurul сёrеiа graviteazй toate miturile ýitoate ritчrilе, st5 in centrul oricirui fепоmеп religios. iп el intri 9inotiunea de zеu.

3. О поuй iпtеrрrеtаrе а ,rmanei"gi а sасrului : Lаuга Iэчi Makarius

In саrtеа Sacrul Ei violarea tabuшrilor, etnologa Laura Levi Makariusоfеrй о почй iпtецрrеtаге sociologicй а mапеi gi а sacrului in religiileprimitive2o.

Analiza viollrii tabuurilor iп fenomenul gemenilor, а1 fierarului, alregelui divin, al magicianului gi al m5sciricilor rituali о face ре аutоаrеsi conchidi с5, iп societ5lile etnologice, structura ideologic5 а ordinii

l9. Н. НuЬеrt gi М. Mauss, ,,LАnalyse des faits religieux", iпМёlапgеs d'histoiredes religioпs, р. XVI ; CEuvres, l, р. 16.

20. Lачга Levi Маkагiчs, Le Sасrё et la viоlаtiоп des iпterdits, Раris, 1974.

l

i

ti

itll

[l

20 MARILE ЕТАРЕ ALE CBKCBTAKII RECENTE ASUPRA SACRULUI

4. Yiolen(a, temelie а sасrului:Rепб Girаrd

Cu pulin timp inairrte de aparilia lucrErii Laurei Levi Маkаriчs, RепёGirаrd igi publicase чоlumчI intitulat Viоlепlа si sacrulzЗ. Teza luirеfеritоаrе la sасru se plaseazй inff-o opticй ехtrеm de reductivЁ аreligiei: 'Vоm пчmi religioase toate fenomenele legate de amintirea,соmеmоrаrеа gi реrреtчаrеа чпеi аrmопii bazate, in ultimi analizй,.pesacrificarea unei victime-emisar"24. iп viziunea autorului, teoria vic-timei-emisar permite descoperirea obiectului оriс5rui rit sач cult. Girardconsideri сй aceastй teorie este cheia de bolt5 а intregului edificiumitic, cifrul саrе permite inlelegerea оriсйrui text religios. Ne аflёmpentru prima оаrй iп faJa unei teze capabile sE justifice rolul рrimогdiаlal fenomenului religios in societйtrile primitive. iп сепtrul teoriei stirоlul sacrificiului in viala religioas5, саrе este explicat pornind de latragedia grеасй 9i de la miturile etnologice.

iпсй din 1889, Robertson Smith incercase sй dea о explicatrie аsacrificiului bazindu-se ре totemism2s. Роrпiпd de la чп episod dinviala Sfintului Nil, uпdе se vorbegte despre obiceiul arabilor de а facebucйtri c5mila qi de а о miпса pentru а se imрйrtйgi din forцa ei, Smithрrорчпеа о teorie а osp5(ului sacrificial, intemeiati ре legйtura de singegi ре sacrificiul гitual. 1п religia totemicй, spune Smith, credinciogii igisacrificй zeul, care face parte din aceeagi semintrie сu ei ; il mйпiпс5, iаrdin aceastб comuniune сарйtй fоrlе поi. Entuziasmat de noutate, Frаzеratrйsese aten{ia etnologilor asupra regilor, preogilor, zeilor саrе, in dife-rite religii, dач din nou via[й societйtrii l5sindu-se ucigi in mod rituаl2б.Astfel, zeul devine о victiml ispй5itoare. Репtru Frаzеr, doctrina sacrifi-ciali igi afl5 explica(ia ultimi in sacrificiul zeului gi in соmчпiчпеа счvictima divin5. C5utind чrmе ale totemismului in lumеа grесо-rоmапй,Sаlоmоп Reinach descoperea gi acolo sacrificiul zeului, mai cu seam5in miturile lцi Orfeu gi Dionysos27. iп сеrсеtаrеа lоr, Hubert gi Maussпч ач acceptat, aqa счm а flcut Frаzеr, si reduci fоrmеlе multiple alesacrificiului 1а unitatea pricipiului totemic. Ei au suslinut сч tarie

23. R, Girаrd, La Viоlепсе et le sасrё, Paris, 1972.24.Ibid.25. W. RоЬеrtsоп Smith, ор, cit.26. J.G. Frаzеr, The Gоldеп Bough, ор. cit.27. S. Reinach, Cultes, Mythes et Religions,5. vol., Раris, 1905-1922.

TEORIILE SOCIOLOGICE ýI ETNOLOGICE

саrасtеrчl social al sacrificiului, in саrе ач vEzut чп mijloc рriп саrе

рrоfапчl poate si соmuпiсе cu sасrчl рriп interTnediul unei victime2E.Girard respinge postulatul lоr, саrе caracterizeazЁ victima са sacrЁ 9i

саrе eýte formulat pentru а fundamenta doctrina unei medieri. El vedein eficacitatea sacrificialй un numitor соmuп: violenla interni. ,,inprimul riпd, sacrificiul iпсеаrс5 s5 iпlйturе disensiunile, rivalititrile,gelozia, сеrtчrilе dintre sofi; sacrificiul restaureazi аrmопiа соmчпi-tf,tii si Int5reqte coeziunea socialf,. Toate celelalte dеriчё de aici. DacЁаЬоrd5m sacrificiul sub acest aspect fundamental gi luind-o ре aceastбcale rеgаlЁ а violentrei саrе se deschide in fala noastri, ne чоm da curindseama сй el пu este strйin de nici uп aspect al existenlei umane, nicirпiсаr de prosperitatea materialЁ. "29 Astfel, func[ia sacrificiului este

асееа de а potoli violentrele din sinul socieйtii gi mai ales de а exorcizarЁzЬчпаrеа, аmепiпlаrе insuportabilй pentru societate. Cercul vicios alrйzЬчпirii se transformi iпtr-uп nesfirqit lan!, се а apisat mai ales socie-tllile primitive, in care пч exista sistem juridic. De aici gi ipoteza luiGirard : ,,Sacrificiul gi ritul trebuie si joace чп rol esential in societi(ilelipsite сlе sistem juridic 9i, in consecin[5, amenintate de rйzЬuпаrе"3o.Astfel, sacrificiul este о violengi de substitulie, чп trапsfеr colectiv invirtutea sйruiа victima se substituie tчturоr mеmЬrilоr societitrii. Со-rесtа lчi func[ionare necesit5 о араrепti continuitate intre victimarealmente sacrificatЙ qi fiin{ele omenegti сЁrоrа еа li se substituie.

Girard le rерrоgа lui НчЬеrt gi Mauss сй пч ач fiсчt nici о rеfеrirеla originea, паturа gi func{ia sacrificiului. Аsеmйпаrеа riturilor sacrifi-ciale in diferite сultчri il frapeazi iп mod deosebit. Acest fapt sugereazf,existentra unui eveniment primordial. ýi gindirea mitici rечiпе continuula сееа се ý-а petrecut cindva, la чп fel de act сrеаtоr. Toate miturilerеfеritоаrе la origine раr sЁ trimitЁ la sacrificarea unei сrеаtчri miticede сЁtrе alte сrеаtчгi mitice, evenirnent реrсерчt са intemeietor al ordiniiculturale. iп сеrсеtаrеа sa, autorul trece in revist5 tragedia grеасй,mitul lui Oedip, а1 lui Dionysos, рrесum 5i о serie de mituri ale чпоr

ророаrе саrе пч счпоsс scrierea, се ii раrчiп din sursе indirecte. Consta-tarea unitilii miturilor qi а ritчгilоr пu postuleazй, spune Girard, чrеоfоrmй de incongtient, individual sau colectiv. ,,Dасi existё о originerеаli, dасё miturile continuё, in felul lоr, si о comemoreze, iпsеаmпЁ

28. Н" НuЬеrt 9i М. Mauss, ,,Essai sur la паfurе et laLАtlпёе sociologique,2, Рагis, 1899, рр, 29-138;

29. R. Girаrd, ор, cit., р.22.30, Ibid,, р. 35.

fonction du sacrifice", in(Euvres, 1, рр. 193-307.

tl

22 MhRlLE ЕТАРЕ ALE CERCETARII RECENTE ASUPRA SACRULUI

се acest eveniment а lёsat аsчрrа оаmепilоr о impresie nu de ne5ters, deчrеmе се l-au uitat totu5i, dаг foarte рчtеrпiсf,... Ехtrаоrdiпаrчl пчmЁrde соmеmоr5ri ritчаlе саrе constau in uciderea чпеi victime пе face sйcredem сй acel eveniment originar а fost de obicei чп asasinat."3lGirard crede сй Frечd а inteles fоаrtе Ьiпе aceastй necesitate32. Ajungemastfel la violenla intemeietoare а sacrificiului. Sacrificiul este rеmеmо-rаrеа чпчi asasinat colectiv iпtеmеiеtог. Аgаdаr, са s5 f,unclioneze,sacгificiul сеrе instituirea victimei-emisar. sacrificiul ritual саrе соrеs-punde violen[ei огigiпаrе se bazeazf, ре о dublЁ substituire : substitцireatчtчrоr mеmЬrilоr comunitйlii сu чпчl singur, victima-emisar; subst!tuirea victimei originare сч о victimE sacrificialй. Victima-emisar face

раrtе din comunitate: victima ritualб, пu. Dup5 се а геsрiпs de la Ьчпinceput поtiчпеа de sacrificiu mediator oblinut cu ajutorul unei victimesасrе, аýа счm il епчп!ач НчЬеrt 5i Mauss, Girard iпсеаrсё str expliceoriginea, паtчrа 9i func|ia sacrificiului gi geneza miturilor qi а ritua-lчrilоr рriп teoria unei violenle iniliale intemeietoare gi а necesitEliiexisten[ei unei victime-emisar.

Rtrmine асum sй determinf,m паtчrа gi functria sасrului. Girardafirm5 : ,,Jocul sасrчlчi 9i jocul violenlei sint чпчl 5i acela5i. Gindireaetnologici este dispusй, firi indoialЁ, s5 rесчпоаsсЁ рrеzепtа, in inte-riorul sacrului, а tot сееа се poate corespunde termenului "violen[Ё".Еа se va gribi insf, sй adauge сй in sасru existý gi altceva, chiar cevaсопtrаr violentrei. in е1 exist5 9i ordinea, dаr gi dezordinea; расеа, dагgi rizboiul; сrеа!i,а, dаr gi distrugerea"33. in neobositul sЕu du-te-vinoiпtrе mitцri gi tragedia grеасЁ, ре de о parte, gi mituri gi ritualurietnologice, ре de alta, Girаrd сопtiпче si afirme numitorul соmчп altчtчrоr miturilor gi unitatea tчturоr rituаlurilог пйsсutе din violen15intemeietoare. El vorbegte 5i dеsрrе identificarea fогmаlб dintre violen15gi sасrч iп funclie de mecanismul victimei-emisar. iп viziunea lчi,identificarea violenlei intemeietoare реrmitе оrgапizаrеа tutчrоr еlеmеп-telor sacrului iпtr-uп tot inteligibil, adicё identitatea dintre violenlйgi sасгч.

Girard qtie сб aceastй identitate пч este чýог de rесчпоsсut. Deасееа, el face apel gi la lexicografie. Теrmепul latin sacer se trаdцсе

рriп ,,sacru" sau prin ,,blestemat", reunind deci maleficul gi beneficul.Acelagi lчсru este valabil, ýрuпе Girаrd, репtrч mапа melanezienilor,

ЗL. Ibid,, р. 134,32, S, Frечd, Тоtеm uпd ТаЬu, Leipzig, 1913.33, R. Giгаrd, ор. cit,, рр. 357-358.

TEORIILE SOCIOLOGICE ýI ETNOLOGICE 2З

pentru wаkап-ul indienilor ýioux, репtrч оrепdа irochezilor. Sacer poatefi plasat iпtг-чп context total impersonal. Aceasti реrсереrе impersonalieste fundamentalй. Jocul ordinii 9i al dezordinii mопаrhчlui africanincestuos gi sacrificat este exprimat рriп acelagi cuvint, Singele ingeneral, 9i singele menstrual iп special, dispune de о dubli virtute,beneficЁ 9i maleficЁ. in bine sач in rйu, fiеrаrul este artizanul uneiviolenle sчреriоаrе: de асееа, el este sacru iп ambele sensuri ,ale

cuvintului, iп contrast cu рйrеrеа specialistului in materie, ЁmilеBenveniste, репtru саrе cuvintul grec hieros iпsеаmпй sacru fЕrЁ nici оlеgЁtчrё cu violen[a, Girаrd considerf, сё dеtеrmiпапtll hieros, folositсч rеfеrirе la arme, trebuie tradus рriп ,,рчtегпiс". Exist5 о diviziunesemantice in vocabularul sacrului, semn al uпеi ambivalenle de fond.Pentru Girard, violenla intemeietoare араrе са un produs пч al оаmе-пilоц ci al sacrului insugi,

Girard пч dl о definilie а sacrului. Dчрй аЬоrdЕri 5i revizuirisuccesive, el il plaseazй in interpretarea ре саrе о dЁ sacrificiuluiconceput са violentrй de substitulie la nivelul colectivitёlii. ,,Violentaconstituie adevёratul miez gi sufletul tainic al sacrului" (р. 52). ,,Sacruleste tot сееа се il dominй ре опп" (р. 52), о ,,substanlЕ misterioasй caregraviteaz5 in jurul oamenilor", ,,саrе ii invЁluie ре dinafar1, fЕrй sй-i

рltruпdй сч аdечЁrаt" (р. 52). ,,Sacrul счрriпdе toate forlele careаmепiпlЁ s5-1 vatf,me ре оm" (р, 89). Sасrul le sрчпе oamenilor ,,сеtrebuie si faci sau sё пu facЁ pentru а evita rеiпtоаrсеrеа violentreidistrugЁtoare" (р. 359). Existenta umаца r{miпе gччрrц1!{*,"I9glе-mentatЁ 9i сопtгоlаti de sacru. Girard а respins eticheta de ,,mijlocitor"ре саrе Hubert gi Mauss о aplicau victimei sacrificiale. TotuEi, рераrсurs, el pare sЁ rесuреrеzе aceastE no(iune in favoarea sасrчlчi vizutin rароrtчrilе lui сч comunitatea, de чrеmе се ,,о sераrаrе соmрlеtiiпtrе comunitate gi ýасrч, сhiаr admilind сй аr putea fi imaginati, este

la fel de redutabilЁ са gi о fuziune complet1" (р. 370). in definitiv,Girаrd rЁmiпе ре orbita durkheimianй. intr-adevir, рriп eseul slu despreviolen!ё gi sacru in societйlile primitive, el сачttr si accead5 la geneza

ýi la strчсtчrа tчtчrог fiintelor mitice gi supranatura|e, Мапа lui Durkheimdevine la Girard victima-emisar care, рriп violenlй ritчаlй, intemeiazf,grчрчl. iп sасrчl identificat cu mапа, Durkheim vedea baza religieiprimitive gi sursa оriсйrеi gindiri religioase. Рriп teoria lui despreidentitatea diпtге violen[й gi sасrч, рriп doctrina lui despre violentaintemeietoare, Girаrd este convins сё regEsegte fundamentele religieipгimitive gi lпсеаrсi sё dea о почi iпtеrрrеtаrе ritчrilоr qi miturilor ре

MARILE ЕТАРЕ ALE СЕRСЕТАRП RECENTE ASUPRA SACRULUI

саrе se bazeazб, civilizatria поаstrй. ,,А inceput deja extinderea acesteiteorii in direclia iudeo-cregtinismului gi а intregii счlturi. "За

iп cel de-al doilea volum, Lucruri аsсuпsе de la tпtеmеiеrеа lumii,iпtr-чп dialog cu doi discipoli, Girard igi continuй сеrсеtаrеа ре temareligiilor bazate ре sacrificiul mintuitor al victimei-emisar ýi face оlесtчr5 nonsacrificialЁ а Patimilor gi а Noului Теstаmепt, dernonstrindсй Evangheliile аu previzut gi au descris intregul рrосеs de demitizareа sacrului gi au prezis desacralizarea mоdеrпй. Astfel, репtrч Girard,creýtinismul este singura religie nonsacrificial5 саrе i;i аfirmй, in rароrtсч toate celelalte, transcendenla eticй. Iisus а vehit s5 aboleasci sacri-ficiile cu чёrsаrе de singe qi s5 anuleze notiunea рigiпi de rйsсum-р5rаrе рriп sacrificarea unei fiin{e vii. Dumnezeul din Evanghelie esteDumnezeul nonvio,lenlei рrорочйdчitе de Iisus. Asistim astfel la sfirgitulgenezei sacrului, de чrеmе се incetarea sacrificiilor рчпе cEpЁt sасrа-lizёrii violenlei : acesta este sfirgitul sacrului, privit prin рrismа ipotezeiantropologice а lui Girard. Sасrчl violent este inlocuit de о trапs-cenden!й а iubirii. О lесtчrй antlopologicЁ а Scripturii iudeo-cregtinedemonstreazй сй рriп cregtinism se рчпе capёt violenlei intemeietoareа sacrului.

З4. Ibid., р. 429. Girаrd qi-a precizat gindirea in ,,La Viоlепсе et le sасrё,discussion avec Rепё Girаrd", tп Esprit, Paris, 197З, рр. 51З-563. Laрр. 550-551 аutоrчl аfirmй сi а чrut s5 dea ,,о explicalie strict sociologic5 аfепоmепului religios" gi sй arate с5 ,,in dubla, ambivalenta conceplie а sacruluinu avem altceva decit о trапsfigurаrе а violentrei omenegti, mult timp песеsаrisupravieluiгii gi dezvoltбrii omenirii, iar astizi incheiat5, depiqiti". R. Girаrd,Des Choses сасhёеs depuis la fопdаtiоп du mопdе, сеrсеtаri in соlаЬоrаrе сuJ.M. Oughourlian gi G. Lеfоrt, Paris, Grasset, 1978. Vezi in Еsрrir, Paris,1979, раtru studii аsuрrа acestei luсrйri: О. Mangin, ,,Retour sчr RепёGirаrd", рр. 26-28; R. Кеаrпеу, ,,Теrrоrismе et sacrifice", рр. 29-45;H.J. Stiker, ,,Sur le mode de репsеr de Rепб Girаrd", рр. 46-57; М. deDieguez, ,,Une ethnologie charismatique ? ", рр. 58-71 . Vezi, de asemenea, inCahiers uпiyersitaires catholiques, Paris, 1979, trеi studii: J. Onimus, ,,RепбGirагd ехрlоrаtеur d'abimes", рр. 2-13; Frangoise Lebret, ,,Sacrifice de laсrоiх, tгапsсепdапсе de l'аmоur", рр. 14-25 ; Е. Grапgеr, ,,Аutоuг de Girаrd :

vagabondages thёologiques", рр. 26-З0. Vezi 9i S. Рiпсkаеrs, ,,La Violence, lesасrё et le christianisme", in Nova et Vetera, 1979, рр. 292-З05.

TEORIILE SOCIOLOGICE ýI ETNOLOGICE

5. Un eseu de sociologie а sасrului:Rоgеr Caillois

Influenfat de Durkheim, Lucien Lёчу-Вruhl (1857-1939) crede, larindul lui, сй rnodalitЁlile de а реrсере 1ealul sint nigte reprezentaricolective соЙчпе mеmЬrilоr unu1 g.цp _soiial. Filosof fiind, Lёvy-Bruhlpйstreazй о anumitfl distan!Ё fatfi de sociologie. Mai intii, el iпсеаrсй sE

defineascЁ gindirea primitivй, ре саrе о numeýte ,,prelogic5" 9i саrе,

dupi рйrеrеа lui, se caracterizeazЁ prin credinta intr-o lчmе duЬlЁ, uпа

viiibita, cealaltй invizibil5, чпа паtчrаl5, cealalti supranaturalЁ3s. iпvia[a qi in соmроrtаmепtчl lui, оmчl tribal аrе sentimentul реrmапепtal contactului сч lчmеа invizibil5 9i sчрrапаturаlй, сйrеiа ii binuieqteprezenta. Este чоrЬа despre о ехреriепtrЁ afectivй de participare,bazaй

ре strчсtчrа mentalй а primitivului36. Aici intervine funclia simbolului,iаrе сопstй in а face prezente aceste fiinle invizibileЗ7. Simbolul пч 9ýt9пчmаi о imagine а fiinlei 9чрrзпаtрI1{9,, 9i prilgjuiegt-" fr,$з]ilёiрd;в'i;via[a acestei.,f_i-!n!e. Репtru Lёvy-Bruht, sacrul igi аflй locul chiar inmiЁiu[ rчпЪtiеi simbotice: el intervine in relaliile omului triьаl счfiinlele supranaturale. Sacrul se manifesti mai ales in locurile саrе

reprezintfl simbolic fiinlele sчрrапаturаlе. Locurile respective ач dobin-dit чп саrасtеr sасru deoaiece sint silaqul uпоr fiinle supranaturale.

Astfel se explici persistenta locurilor sacre iп difeTite religii. Dup5 сum

se poate vedea, aceastй teorie, degi se bazeazd ре о serie de postulate

durkheimiene, se distanleazЁ hotЁrit de interpretarea datЁ de Durkheimgi Mauss mапеi gi sacrului. in 1ос sE asimileze sасrчl clJ mапа 9i si fасё

din el originea religiei, Lёчу-Вrчhl il plaseazЁ iп comportamentulomului arhaic. Sacrul igi аrе locul in funclia simbolic1 simtita ýi trйitй

de оm in cadrul societatii tribale. Репtru Lёчу-Вrчhl, sасrчl пч este

substanlial, ci rela[ional gi inerent funcliei de participare, prin саrе

omul trfiie;te in contact cu lumеа suрrапаtчrаlй qi invizibilЁ. Дсеst

саrасtеr rela{ional il intereseazi in mod deosebit ре Caillois, саrе va

iпсеrса sЁ descrie tipurile de rela[ii guvernate de sacru.

35. L. Lёчу_Вruhl, les Fопсtiопs mепtаlеs dапs les sосiёtёs iпfёriеurеs, Paris,L9Ю; La МепtоIitё primitive, Paris, 1922 ; L'Ame primitive, Раris, 1927.

3б. L. Lёчу-Вruhl, l'Е_трёriепсе et la Nature dапs la mепtаlitё primitive,Parts,|9З|; La Mythologie primitive, Рагis, 1935.

37. L. Lёчу-ВплhJ,, L'Ехрёriепсе пrystiquе et les Symboles chez les рrimirф, Раris,1938, luсrаrе fundamentalё pentru studierea sасrului. Vezi qi Les Саrпеts de

I:,uсiеп Lёчу-Вruhl, Раris, 1949.

25

26 MARILE ЕТАРЕ ALE CERCETARII RECENTE ASUPRA SACRULUI

Nбsсчt la Reims iп 1913, elev al lui Mauss gi Dumбzil, RоgеrCaillois este de timpuriu sedus de чп proiect: gйsirea unei modaliti[isociologice de аЬоrdаrе, саrе sЁ чпеаsсi folclorul, religia, mitul 9imagia. Dчрй о sсчrt5 perioadi in саrе s-a manifestat са adept alsuprarealismului, al freudismului gi apoi al rnarxismului, Caillois in-temeiazД in 1938, lmрrечпЁ сч Michel Leiris gi Georges Bataille,Le СоIlёgе de sociologle. Sрrе dеоsеЬirе de Durkheim, саrе visa sidea Frапtеi laice о ordine eticЁ арtй sЁ inlocuiascй Biserica gi mогаlаei, Caillois igi рrорuпе sй restituie societйtrii un sacru activ, incon-testabil, imреriоs, саrе sЁ рuпй in migcare toate mecanismele existen(eicolective. Astfel se explicЕ aparitria lчсrЕrii Оmul si sасrulЗ8 . Sintetizinddoctrinele durkheimiene gi соrоьоriпd rezultatele сеrсеtйгilоr аsчрrаsacrului ale gcolii franceze de sociologie, Caillois incearcI sI dea оmai mаrе coeziune societ5lii. Lчсrаrеа sa este чп veritabil eseu desociologie а sасrulцi.

Caillois incepe рriп а defini sacrul. ýJ роrпеstе de la conceptriarеlig|919з.lýцрrа.lчдdii саrq_ implicё distinclia diпtrе sасrч gi рrоfап. inviziunea sa, оriсе definitie,а 19}igiei счрriпdе opozilia dintre sacru giprgfan, El dеfffiёstё'ýiЁut рriп bptiia omului religios: ,,Sac:ul араrеqp fiind са!9€9riа fчпdаmепJfl!tr,q sensibilitatii religioase, сееа ёe-iiсопfеrб саrасtеrul specific"39, Sасrчl este deci о саtеgоriе ре Сhrе seintemeiazi atitudinea religioasi; е1 ii impune credinciosului о anumitЁconduitй gi ii арirй credinla impotriva disoluцiei. Diferitele manifestlriale vietrii religioase sint inviorate de experienta sacrului. Ylэtч 1еlig,r,9з91

1}.9"ýJе.аLt99_чз decit sцmа rароrtчrilоr ре саrq q_цщ_l le arq cu 9.191111.

Aceasti definilie, саrе роrпеýtе de la atitudinea religioasЕ, trеЬчiеcompletatй: sасrчl пч poate fi plasat ре tErimul ýentimentelor. ýcoaladurkheimianЁ а чЁzчt in el о far7d' mапа. Caillois foloseqte cu рrчdепlЁacest cuvint gi рrеfеri sй чоrЬеаsсЁ dеsрrе trЁs5turile sacrului, desco-perind aici чп element ре саrе il ca.lificЁ drept insugire gi саrе, fЕгi аmodifica fiinla sau obiectul consacrat, le transformй totuEi, actionindаýчрrа rela{iilor din jurul acestora. Sacrul араrе са о insu5ire, реrmа-пепtЁ sач чrеmеlпiсЁ, се caracterizeazё anumite fiinle, spatii, momente

38. R. Caillois,L'Homme etle Sасrё, Paris, 1939; ed. а II-а, 1950; ed. aIII-a,19б3. Noi citбm ed. а III-a. О not5 biografici despre Caillois se gisеgte inDiscours de rёсерtiоп de Roger Caillois а lАсаdёmiе frапgаisе et rёропsе deRепё Huyghe, Paris, 1972. Caillois а mчrit in 1978.

39, R. Caillois,,,LeSacгё", iпЕпсусlорёdiеfrапgаisе,19, Paris, 1957, рр. 19-32ýi з5.

TEORIILE SOCIOLOGICE ýI ETNOLOGICE

sаu lчсruri,Ре care рчпе Stepinire. Calitatea sacrali пч face раrtе din

esenta fiinlelor sau а luсrurilоц ci se ýuрrарчпе in mod misterios rеаlчlчi,

Caillois fоrrпulеаzЁ о defini[ie, limitindu-i insй dоmепiчl de aplicalie:

,,in'forma lui еlеmепtаrtr, sacrul rерrеziпti irr primul riпd о епеrgiе peri-

auio"ra, incomprehensibila, grеu de manevrat, ехtrеm de eficace"4o.

Preocupat dё рrоЬlеmа rеlаliilоr, Caillois iпсеаrсЙ sё inleleagtr rоlul

ritualului. in viiiunea lui, ritчrilе s-au niscut din necesitatea unei

perfecte organizЁri а rароrtчrilоr rесiрrосе dintre sасru gi рrоfап:pertrur.a distanlelor, trапsfоrmаrеа fоr!еlоr, pitrunderea unuia iп сеlЁ-

ialt. Este о indispensabilй rnigcare de du-te-vino, dirdatй de riturile de

сопsасrаrе, de desacralizare sau de isрй;irе. Соmрlеmепtчl ritului este

tabuul. дiсi, Caillois igi lЁrgegte viziunea, abordind lumеа indo-euro-

реапй сеrсеtаtй de Dчmёzil si subliniind importanla tеrmепilоr latini

7аs-пеРs, а celui grесеsс thёmis, а celui indo-iranian rr4 ; omul trеЬuiе

sЁ se cclnformeze ordinii cosmice pentru а mentine stabilitatea lumii, iп

ordinea relaliilor se plaseazi 9i sacrificiul, рriп саrе оmul introduce

,,in domeniul sacrului ceva ce-i араr!iпе" (р. 28), Дscetismul, ofranda,

jocul рriпоsulчi de pirg5 igi аflЁ locul in perspectiva sacrificialё а

mепliпеrii sau а restabiiirii чпчi echilibru,Existй anumite constante ale omului aflat in fala sacrului. Din

punctul de чеdеrе а lui Caillois, о рrоЬlеmй importanti se паgtе din

Ьаrасtеru! ambiguu а1 sacrului: рrоЬlепrа opoziliei dintre pur gi imрчr.

iп viziunea lui Caillois, lчmеа sасrй se орuпе lumii profane, са о lume

de епеrgiе саrе se орuпе чпеi lumi de substan(e. profanul este lumеа

luсrurilоr саrе ач о паtчrЁ fix[. Sacru! este lumea forlelor, саrе, in func-

цiе de directria ре саrе au aleý-o, sint Ьuпе sач rеlе. дstfel, sасrчl se

i*purr. iпtrе doi poli : sfin{enia 5i рrihапа. Sfinlenia este sасrчl Ьепеfiс,

рrйu,ru este sасrчl malefic. Dчрё cum prilejuiegte о actiune fastfi sач

nefast5, sacrul este calificat drept рur sач impur. iп virtutea acestei

distincfii dintre conceptele de рчr, рrоfап 9i imрur, cei doi poli ai

sacrului (рчr 9i imрur) Se орuп рrоfапчlui. Caillois crede сй deline

fоrmulа fuпdаmепtаlЁ а чпiчеrsului religios 9i сй poate astfel explica

importanta religiei in organizarea lumii, аýа сum concepe aceastЁ

orjanizaie omul religios. De асееа, el сопsасrЁ о serie de consi-

deialii polaritЁlii sacrului, dialecticii ambivalenlei, temei sfinfeniei 9i

pribanei, coeziunii si d,isolutiei, demonstrind сi sacrul se aflЁ iп strinsё

iegltur5 сu оrсliпеа lumii, сЕrеiа ii este expresia imediat5 gi consecinla

40. R, Caillois, L'Ноmmе et le Sасrё, р,2|,

7

i

l

]

l

]

i

28 MARILE ЕТАРЕ ALE CERCETARII RECENTE ASUPRA SACRULUI

directЁ. Caillois а ýtiut sй exploateze din plin о documentalie bogatй,referitoare la religiile arhaice, la cele semitice si 1а lчmеа religioasйiпdо-ечrореап5а1.

Ре baza acestei descrieri а sасrului ýi а constantelor ре саrе оmчl leadopt5 fa15 de sасrч, Caillois traseaz5 о schi15 рrорriе de sociologie аsacrului. Problema саrе se рчпе in fapt este асееа de а арf,rа паturаgi societatea de inevitabila imьf,tгiпirе, Рriп чrmаrе, ele trеьчiе reinti-nerite gi rесrеаtе реriоdiс" оmul а reugit sё dчсй la indeplinire aceastasаrсiпй gralie чпеi duble fоrmе а sacrului: sасrчl respectat gi sacrulde trапsgrеsiчпе.

in organizarea socialё regf,sim sасrцl gi рrоfапчl са douЁ teritoriiсоmрlеmепtаrе gi antitetice, ale сйrоr opozilie gi соlаЬоrаrе permitgrupului social sй func{ioneze поrmаl. Acest lucru este imроrtапt maiales репtrч iпgеlеgеrеа societйtii arhaice. iпtr-аdечir, organizarea tribalёа societЁlii primitive se bazeazd ре о bipartilie. Tribul este compusdin dочi fratrii, се reprezinti doui gruрЁri antagoniste, intre саrе semanifesti solidaritatea а dочЁ principii riчаlе : principiul respectului 5ial reciprocititrii; sistemul de pTestalii alimentare gi sexuale (exogamie)rесiрrосе. De aici decurg legile sfinte ale respectului, а сЁrоr соп-secinlE sint actele de sacrilegiu, счm аr fi: incestul, саrе este чп actde homosexualitate mistic5; сопsumаrеа totemului, саrе este чп act decanibalism; чсidеrеа unui mеmьru al clanului, саrе este о sinuciderepartiala. Aici, sасrчl rерrеziпt5 сееа се este rezervat, izolat. Esteчп sасrч пеgаtiц insйrcinat cu mепtiпеrеа ordinii sociale а tribului,considerat са чп tot viu. Aceastб organizare, bazatЁ ре bipartilie,reprezintE о dihotomie similari celei dintre sacru 5i profan. De-i lungulistoriei, o.dat5 cu evolulia societёlii, legea solidarititrii пч se maimanifestй cu aceeagi рrеgпап!й. ýi iatй momentul orucial al acesteievolulii: fiесаrе gruр чIеа s5-5i demonstreze virtutea vitalй gi iпсеаrсЕsЕ-gi impun1 supremalia. Piincipiul respectului rесiрrос este inlocuitДе principiul individualiei : astfel ia паgiеrе рutеrеа. Ne aflEm in рrе-zen(a unui поu sасru - puterea -, саrе араrе, la rindu-i, са о fоr[iinvizibild, suprapusi, irezistibill. Aceasti virtute se manifesti in соп-dчсйtоr са sursi gi principiu а1 autoritilii: este mапа. in putere vomregйsi caracteristicile sacrului gi соmрlеmепtаritаtёа dintre sacru gi

4l . Rеfеritоr la ,,puritate gi imрuгitаtе in istoria religiilor", vezi interesantul studiual lui J. Неппiпgег io Diсtiоппаirе de la Bible, Suррlёmепt,9, Раris, 1975,coll. 398-430. Vezi, de аsеmепеа, R. Caillois, ,,Le Рur et l'impur, un aspect del'ambiguTtб du sасrё", iп Histoire gёпёrаlе des religioпs, 1, Paris, Quillet,1948, рр. 21-32.

TEORIILE SoCloLoGIcE ýI ETNoLoGIcE 29

profan: suчеrап, ророr. Репtrч а restabili echilibrul, trebuie instituit

iaportrrl sччеrапitаtе-Suрцпgrе. iп definitiv, autoritatea s-a nfiscutdintr-o

maladie саrе S-a аЬйtцt asupra socieйtrii primitive. Printr-o sacralizare,

aceasteboali socialfl conduce la suрчпеге. Principiul sасrulчi respectat,

in vigoare in socieиtea tribali, а йcut loc sасrчlчi de dependen[Ё,

caraiteristic societ5lii evoluatea2.

cel de-al doilea aspect social important al sacrului este sacrul de

transgresiune, necesar репtru а combate чzurа 9i репtru а rесrеа socie-

tatea. Caillois rеiа, dezvoltй 9i ilustreazl teza lui Durkheim potrivit

сlrеiа slrbltorile tribale, cu explozia lor intermitente ýi cu efervescenla

lor colective, contrasteazi cu viala cotidiani, cu eforturile qi cu grijileei, 9i reprezinti sacrul opus рrоfапчluiаз. дсеаstй teorie sociali а slr-bitorii sebazeazбpe о conceplie ciglicЁ а societi(ii, marcate de сrе9tеrе

gi declin. Ъьчurilе din via(a obiqnuitа s-au dovedit neputincioase inmentine: эа integritЁlii naturii 9i а societацii. Дstfеl, sirЬltоаrеа va

constitui о rчрturi, о ridicare а interdic{iilor, iп scopul reactualizйrii

timpului primordial, а virstei de ачr а oreatiei. дсеаstfi iпtоаrсеrе la

perioada de fortrI сrеаtоаrе se realizeazЁ рriп intermediul uпоr rituriсаrе inlocuiesc sасrчl de reglementare, cu toate tabuurile lui, printr-un

sacru de transgresiune. Riturile fecundit5lii permit iпtоаrсеrеа la stri-mogii ilugtri - recitЁri de mituri, picturi ruреstrе, reprezentlri dramatice

cu mЁgti gi costume, sacrificii rituale. SйrЬ5tоаrеа este locul privilegiatal riturilor de inigiere, саrе conferi virtutri virile 9i puterea de а рrосrеа.sасrчl de transgresiune desfiinleazй sасru| de rеglеmепtаrе gi eliminй

timpul uzat. дStfеl, slrbitoarea, cu excesele ei, este un rеmеdiч impo-

triva uzurii, о rесrеаrе а lumii. succesiunea regulatй а sacrului de

rеglеmепtаrе, care аsigurй integritatea institutriilor, qi а celui de trans-

grьsiuпе, саrе innoieýte societatea, este, dupй рйrеrеа lui caillois,

42. R. Caillois, Iпstincts et sосiёtё, Paris, 1964. РrоЬlеmа sacrului qi а puterii este

foarte vastё 9i depiqeýte сu mult perspectiva sociologici, mai ales in cazul

regalitа{ii. De curind, documentalia istoricilor religiiloг s-a imbog5lit сu trei

contribulii importante : La regalitd sacra, The Sacral Кiпgsйф, Дсtеlе Con-

gresului interna[ional de istorie а religiilor, Roma, 1955, publicate 1а Leiden

in 1959, col. ,,Studies in the History of Religions", Iч 748 Р.I Le Pouvoir et

le sасrё, дппаlеs du Сепtrе d'ёtudеs des religions, 1, universitё de Вгuхеllеs,

1962, 186 р. (ideile lui Caillois аu fost preluate de difеriцi colaboratori

саrе ач participat 1а rеаlizаrеа acestui volum) ; J.F. Thiel 9i Д. Doutreloux,

Heit uпd Macht, Дррrосhеs dч Sасrё, Studia Inýtituti Дпthrороs, 22, Вопп,

St Augustin, 1975, 215 р.4з. Ё. Duikheim, ,,Le Culte positifl' , in les Formes ёlёmепtаirеs de la yie religieuse ,

ed, а V-а, Paris, 19б8, рр. 465-555.

MARILE ЕТАРЕ ALE CERCETARII RECENTE ASUPRA SACRULUI

coordonata fчпdаmепtаlё а societilii primitive bazate ре distinctria diпtrеsacru gi рrоfап. iп aceastE optici trebuie inlelese miturile, riturile giinstituliile etnologice. О datё cu primii pagi ai civilizatiei, о datё счараritriа cetalii qi а statului, sйгЬ5tоrilе igi pierd din importantE, pentruсf, аrе loc uп рrосеý de glisaгe а sасrчlчi: religia ajunge str пч maidepindё de colectivitate, ci de individ. Sacrul se interiorizeazd. iпaceasta fazй de individualizare se паsс marile religii. Sacrului са elementde echilibru iп societatea primitivl ii ia locul sacrul са аlеgеrе а unuiscop suprem. Рriп чппаrе, sасrчl deschide dочi сЁi: calea religioasE,а misticismului gi а fanatismului, 9i calea socialё а dogmelor, а riturilor,а mitologiei gi а cultului. ýр_сЯj},еfilf,цкstе ре оm i_rr do.gf, di1_9,_c3i! : gg

{9_ 9,радtе, t9_ dir9"9_t!a ра1i,!ог cucggiri - сuсеrirеа misticЁ, а cunoagterii,а puterii; ре de alti parte, in direcfia mаrilоr rепчпtаri. Acesta estescopul sчрrеm al vietii, саrе devine сгеаtоаrе de sacru.

Capitolul ll

FENOMENOLOGIA SACRULU|

1. Nathan SбdеrЬlоm (1866-1931)

iп 1892, SёdеrЬlоm i;i tеrmiпа studiile teologice la Uppsala, Istoria

religiilor, stiinЁ in devenire, la чrеmеа асееа inci putin apreciat5 iпSuedia, l_a аtгаs in mod deosebit. iп 1894, tiпйrul pastol este trimis laparis сч misiunea de а se осuра ре linie spiritualй de legatiile scandinave

din Frап!а gi de echipajele реsсаdоаrеlоr саrе fбсеаu escalй la calais,Duпkеrqче sau Boulogne. Репtru Sбderblom, acesta este prilejul de a-gi

implini visul vietrii. SоrЬопа 9i Ёсоlе Pratique ii deschid portile. Sёderblom

чrmеаzй mai ales сursчrilе lui Sabatier, Мёпёgоz, Rёville 9i Marillier.tn 1901, dupi ce-gi sus[ine doctoratul la SоrЬопа cu teza Viаlа de apoitп сопсер|iа mazdeismului, |Jniversitatea din Uppsala ii incredinleaztr

cursurile de istoria religiilor. Тiп[rчl savant сачttr in acest domeniu оcale aparte, situatE intre teologie gi filosofia religieii. Este perioada

mаrilоr discutii despre retigia primitivЁ, despre originea credinlelor reli-gioase, despre fоrйаrеа monoteismului. SоdеrЬlоm se аruпсi in lupti2.

beasta сЁutаrе il ajutЁ sй descopere imроrtапlа sасrцlчi3.

incfl de la inceput, el igi plaseazй studiile in contextul istorieireligiilor. "i$ýIр_:._9919,"9_чуj_ц*,_9,ч39ечаrаt

important in religie;el eite сhiаrБаiБроriапt cecfi пЬiiuirЪа сё DчilhёzЪч. o'ieligie pciate

ёfiЬiа сti"ыdёчйrаt iаrд о ЬопсерЁе -фёсisё

аЪчрrа divinitЁlii, dаг Ъч

existё nici _g Tgligie _rgaJf саr.е sё" пч fарё Сiq.qiр_сlit!$_trе.ýз9Iр 91 гiсifiЙ.'4stiаеiыоЙ'sе Йndeste mai ales la budism, саrе, in opinia'iui, ёýlе о

1, N. SёdеrЬlоm, NatijrlicheLeipzig-Stockholm] 191 3.

Theologie uпd аllgеmеiпе Religions-Geschichte,

2. N. SёdеrЬlоm, Dcs Wеrdеп des Gottesglaubeпs, Uпtеrsсhuпgеп ilber die

Дпftiпgе der Religion, Leipzig, 1916.

N- Stiderblom, ,,Holiness", in J. Hastings, Епсусlораеdiа of Religion апd

Ethics, 6, Edinburgh, 191З, рр. 1ЗL-l4Т.Ibid,

l/{

ф

з.

4.

reduclie fenomenologicй__obfinu!ё.. р".е_" _b..pzp"" gacrylui оfеrё чп плmitqr

соmчп, саrе, dчрё рirеrеа lui чап dеr !еечц eýte suficient репtrч аlёmчri еseпlа feпоmепчlui. *ggr:LiяiяLq9u;t}, iц {qf!F[tiv, _iшг-лп9'9дl*gЦ*п*_95:i.ч5уt. Еа пГёýtе nici gindire рчrё, nici sentiment,пiсi Wеltапsсhаuuпg^, ci о acliune al сйrеi impuls рrimаr s-a пЁsсчt dincontactul cu sасгчlФ.

MARILE ЕТАРЕ ALE CBKCBTAПII RECENTE ASUPRA SACRULUI

40. Сеrсеtаrеа fепоmепоlоgiсд а lui sёdеrьlоm, а lui otto 5i а lui чап dеr Leeuwа fost continuatД de Fr. Heiler, Еrsсhеiпuпgsfоrtпеп ппd Wеsеп der Religioп,Stuttgart, l9б1.

Capitolul Ill

О НЕRМЕNЕUПСА А SACRULUI :

MlRcEA ELIADE

1. оriепtаrеа сеrееtЁгii lui Eliade

N5scut la Bucuregti in 1907, Мirсеа Eliade se imЬаrсй in dirесliаCalcutta iп 1928. Timp de trei ani, el studiazЁ gindirea Indiei, mai ales

sчЬ indrumarea lui Daýgupta. iп 1933 iýi incepe, la Universitatea din

Вчсurеýti, саriеrа de iýtoric al religiilor, саriеrй curind iпtгеrчрtf, de

izЬчспirеа celui de-at doilea rЕzboi mondial. iп 1936 i;i рчЬliсё teza de

doctorat, Yoga, esett despre оrigiпеа lпisticii iпdiепе. Dupi сum se

poate lesne observa, tiпёrul indianist este foarte арrоаре de саlеа urmаt5

de Rudolf Otto. Дtаýаt сultчrаl la Londra in 1940, apoi la Lisabona,

Etiade refuzЁ, dupf, incheierea rёzьоiцlчi, si se пrаi iпtоаrсi inRomаnia, aflattr асчm sub rеgim comunist. Exilul il роаrtf, la Paris,

чпdе, ducind о viatЁ foarte austerд, poate luсrа liьеr in contact cu

gindirea frапсеzf,, poate sЁ [iпЁ сursuri 9i conferinte 9i sй-gi continue

iесчпdа саriеrЁ cte icriitor 9i de istoric al religiilorl . Са gi prietenul ýЙu

Georges Dumёzil, Eliade sesizeazб importanla ре 9аге о аrе репtrч uп

1" Eliacle gia publicat autobiografia sчЬ titlul Frаgmепts d'utt jоuпtаI, trаdчсеrе

din limba ionrflnД, Раris, 1973. Дсеst jurnal graviteazЁ in jurul vielii luiintelectuale. О bibliografie а lui Eliade se gДseýte in орега lui J,M, Kitagawa

si Ch.H. Long, Муrйs апd Symbols, Sladies itl hопоr of Mircea Eliade,Lonrtra-Chicago, 1969, рр. 413-433. дсеstеi bibliografii tгеЬчiе sf, i se adauge

mai ales Occultisпt, Witсhсrф attd, Cultural Fashioпs, Londra-Chicago, 1976,

gi luсrаrеа in счrs de араriцiе Histoire des croyaпces et des idёеs religieuses,

din саrе ач fosf cleja publicate douД volume : De l'age de la pierre аuх

mуstёrеs d'Ёleusis, Раris, 1976, s| De Gаutаmа Bouddha аu triomphe tlu

ihristiaпismц Paris, 1978. О bibliografie completi а lui Eliade а арйrчt iпС. Тасоu, 'Мiгсеа

Eliade", L'Неrпе,33, Paris, 1978: in асеаýtй bibliografie

slnt date ioate trаdчсегilе.

MARILE ЕТАРЕ ALE CERCETARII RECENTE ASUPRA SACRULUI

istoric al religiilor сеrсеtаrеа structurilor, а mесапismеlоr de gindire gi

а есhiliЬrеlоr constitutive din cadrul mitologiei gi al ritualurilor, alideologiei gi al teologiei. Continuind sй mеаrgй ре drumul deschis depredecesorii sйi Soderblom, Otto gi van dеr Leeuw, Eliade se рrеосuрйiпdеарrоаре de соmроrtаmепtчl оmчlчi religios gi distingei in cele dinurmй, douб tipuri umапе. Ре de о parte, hоmо religiosus, cu чпiчеrsчlsйч spiritual. Acest оm сrеdе iпtr-.о realitate absoluti, sасrчl ; de асееа,el igi аsum5 iп lume uп mod de exiitenla specific. Ре de altf, parte,existi чп om a-religios, саrе refuz5 оriсе transcendengi; este acel omре саrе Опо il пчmеа ,,natLlral". Eliade crede сй istoricul religiilortrebuie sй-gi indrepte atenlia сtrtrе studiul faptelor religioase, pentru аdescoperi сееа се dezviiluie acestea. Publicarea, in 1949, а Tratatuluide istorie а religiilor, сч о рrеfа{Ё de Dчmёzil, este аfirmаrеа unei noiсеrсеtаri аýчрrа sасrчlчi, а sublimuhri religios gi а соеrеп!еi iпtеrпе аfenomenului religios2 .

Ехрlоrаrеа gindirii gi а congtiintei omului гeligios il face ре Eliadesi se intereseze de ророагеlе саrе пч cunosc scrisul. intilnirea lui счJung este iпtеrеsапtё gi rоdпiсй, pentru сЁ ii permite sй сопfruпtе оserie de descoperiri, mai ales descoperirea arhetipului gi ре сеа аsimbolismului religios. Eliade constata сi оmчl tinde si se iпtоаrсiperiodic la arhetip. El ajunge astfel la concluzia ci in aceasta constasесrеtчl experienlei gi al continuitЕtrii fоrmеlоr divine. Istoricul religiilortrebuie, iпtr-аdечЁг, sй explice fenomenul paradoxal al реrmапеп[еifоrmеlоr in dесчrsul istoriei: schimbare gi continuitate. Pornind de laFЦеtiрl еl va iпсеrса sЁ reg5seasc{ transcendentul iп conýiiinia чmаfif,.Este о сеrсеtаrе original5, саrе completeazi teoria lui Otto despreреrсереrеа numinosului de сЁtrе оm. iп contact cu Jung, Eliade рйtrчпdеgi mai adinc in miezul simbolismului gi acceptE са demonstrat faptul сйimaginile gi simbolurile i5i comunic5 mesajul chiar dасй individul пчeste con5tient de acest fapt. ,,Istoricul este асчm liЬеr sЁ-gi dezvolteореrа hеrmепечtiсй ре mаrgiпеа unui simbol, fЕrЁ а fi nevoit sЁ seiпtrеЬе cili indivizi, iпtr-о societate dat5 gi iпtr-чп anumit momentistoric, iпцеlеg toate semnificaliile gi implicaliile simbolului respectiv. "3

Мirсеа Eliade, Тrаitё d'histoire des religioпs, Paris, 1948; ed. а II-а, 1953;ed. а III-a, 1959; ed. а lV-а rечбzutП, 19б8. Noua edilie rечёzutё gi actualizatёdateazб din 1970 qi а fost retiparita in 1974. Noi citйm edilia dirr 1974.М. Eliade, La Nostalgie des origines, Мёthоdоlоgiе et histoire des religions,Paris, 1971, рр. 54-55. I-uсrаrеа а арйrut la Chicago in 1969, сu titlulThe Quest,

)

з.

О HERMENEUTICA А SACRULUI: MIRCEA ELIADE 49

pentru Eliade, aceasta este оriепtаrеа decisivi in studiul sacrului, al

mitului gi al simbolului. Oblinerea unui post de profesor la Chicago, inl956, ii permite lui Eliade sй depЁgeascб situalia materialй dificilй 9i sй

se сопsасrе ре de-a_ntregul сеrсеtйrii sale, рriп metode noi qi intr-omапiеrй ре cit de рitrчпzйtоаrе, ре atit de originalfi, е1 va iпсеrса sб

demonstreze сЁ пчmеrоаsеlе fепоmепе istorico-religioase ale omeniriiпч sint decit expresiile, infinit de variate, ale uпоr ехреriепlе religioase

fundamentale.

2. Metoda iпtеgrаlй in istoria religiilor

Са 9i Pettazzoni, Eliade acordi о mаrе imроrtап!Ё istoriei religiilora.дсеаsti disciplinй сеrе din раrtеа omului de qtiintrй in primul rindstudierea mai mчltоr religii, singura modalitate de а inlelege, рriпсоmраrа[iе, anumite modaliti(i 9i conceplii, diferite comportamente gi

institulii. Totu5i, dincolo de istorie, trebuie sй descopere gi sй se descrie

structurile fепоmепеlоr religioase репtru а putea da о perspectiva

gепеrаli rezultatelor diferitelor сеrсеtdri. Eliade iýi рrорчпе sЁ inalge

istoria religiilor la rangul de gtiintrй autonomf,. ,,In sintagma "istoriareligiilor", accentul trebuie рчS пu ре cuvintul "istorieu, ci ре cuvintul*religieu. СЁсi, dacй existй пчmеrоаsе mоdчri de аЬоrdаrе а istoriei -de la istoria tehnieii рiпй la istoria gindirii чmапе _, nu existй decit

uп singur mod de а аЬоrdа religia: ре baza analizei faptelor rеii-gioase."s ТrеЬчiе deci sЙ iпсейm а mai confunda istoria religiilor cu

antropologia, cu etnologia, cu sociologia, cu psihologia religioasЁ,

сu orientalismul. Domeniul gtiinlei religiilor пч se confundi in nici чп

fel сч domeniile аltоr discipline. Istoricul religiilor analizeazd ni;te

fapte istorico-religioase. El trеьчiе sй stabileascй aceste fapte; trebuie

sй caute si le inleleagi ; trebuie si le facй inteligibile 9i репtrч cei-

lalli. Eliade ii irrcredin(eazi istoricului religiilor о triplй misiune:istoric1, fепоmепоlоgiсi, hermeneutica.

М. Eliacle, La Nostalgie des origines, р, 61 . Fragmeпts d'uп jоurпаl, р, I05,

iп lеgiшrЙ сu R. Pettazzoni, cl М. Gandini, ,,Nota bibliografica degli scritti

di Raffaele Pettazzoni", iп Studi е Materiali di Storia delle Religioпi, З1 ,

1960, рр. 3-21 , рrесum 5i ,,Il сопtriЬutо di Raffaele Pettazzorri agli studi

storico-religiosi : appunti реr чпа bibliografia", in Е. De Маrtiпо, д. Donini,М. Gandini, Raffaele Pettazzoпi е gli stltdi storico-religiosi iп Italia, Bologna,

Fоrпi, t969, рр. 1-48.

М. Eliade, Ima.ges et symboles, Paris, 1952, р. 36.

4.

5.

.

l

l

50 MARILE ЕТАРЕ ALE CERCETARII RECENTE ASUPRA ýACRULUI

Аьоrdаrеа istогiсй

Prima abordare este istoric5, dеоЪrесе чп studiu al Teligiilor пч poaterепчп!а nicioclati la legйtura сч сопсrеtчl istoric. lпtr-аdечёг, oricefепоmеп religios este in рrimчl riпd uп fепоmеп istoric, репtru сЁ оriсеexperienli religioasй аrе loc iпtr-цп context istorico-cultural bine deter-minat. Са gi Pettazzoni, Eliade insistё аýuрrа istoricitelii оriсйrеi cгeatiireligioase gi аsчрrа necesitДlii са ýtiinta religiilor sё inleleagЁ dinpunct de чеdеге istoric огiсе giпdirе religioasE. Dеmеrsчl istoric esteindispensabil in reconstituirea evoluliei fоrmеlоr religioase gi iп intele-gеrеа, репtrч fiecare dintre ele, а contextului social, economic, счltчrаl9i politic in саrе s-a dezvoltat. Сеrсеtаrеа istorici trebuie sё imbrёligezetoate formele счltчrаlе ale геligiilоr агhаiсе qi tradilionale, ргесчm gi реacelea ale mагilоr religii istorice. IatЁ de се documentele stabilite deistorici, orientaligti qi etnografi se dovedesc indispensabile. Eliade tindesЁ privilegieze dочй categorii de izvoare: marile religii ale Asiei gi

tгadiliile orale ale ророаrеlоr care пч счпоsс scrisul. Totu;i, eterogeni-tatea dосчmепtеlоr - texte, monumente, inscriptii, tradilii оrаlе giobiceiuri се рrочiп din medii foarte diferite - impune folosirea intreguluiaparat critic. ln sfirgit, оriсе fenomen religios este un ечепimепt alistoriei umапе gi trebuie plasat in cadrul acestei istorii. ,,ýtiu рrеа bineсЁ ачеm de-a face сu fепоmепе religioase саrе, pentru simplul fapt с5sint fепоmепе * adic5 pentru сб se manifestй 9i пi se reveleazE -, роаrtf,pecetea momentului istoric in саrе ач luat паýtеrе."6 Istoricul religiilorпч se substituie аltоr specialigti, dar se iпfоrmеаzй ln legёtur5 сч рrоgrе-sele realizate in diverse domenii specializate, счm аr fi orientalismul,etnografia, sociologia, psihologia. Referitor la aceasta, Eliade i5i ех-prim5 admiralia fаtё de ореrа lui Dumёzil: ,,Exemplul lui Dumбzil estecapital репtru istoria religiilor са disciplinЁ. Dчmёzil а demonstratсчm ýе poate face о miпчliоаsЁ analiz[ filologic5 gi istoricё а textelorcu ajutorul чпоr notiuni imрrчmчtаtе din sociologie 9i filosofie. Elа demonstrat, de аsеmепеа, сё numai descifrind sistemul ideologicfundamental, саrе stй la baza instituliilor sociale gi religioaýe, eýteposibilё intelegerea соrесtй а чпеi anumite figuri divine, а unui mit sauа чпчi ritual"7.

Ibid., р, 39,М, Eliade, La Nostalgie des arigittes, р,79.

6,1.

О HERMENEUTICA Д SACRULUI: MIRCEA ELIADE

АЬоrdаrеа fenomenologici

Ajungem astfel la а doua аЬоrdаrе рrорчsЁ de Eliade, сеа fenomenologicё.

Сhiаr daci fenomenul religios пu poate fi in[eles in afara contextului siчcultural gi socio-economic, trеЬчiе s5 se 1iпй cont de faptul с5 ехреriеп-

lele religioaýe пu ýе pot rеdчсе la forme de comportament nereligioase.Fiind ireductibil in virtutea caracterului lui sасrч, orice fепоmеп trеьuiе

реrсерчt in modalitatea lui specificй qi nu va fi ingeles in totalitate decit

dacй-i чоr fi dep5gite aspectele istorice gi socio-culturale. Un fapt

spiritual implicЁ fiinla чmапi, сч dimensiunea ei fiziologicй, socialй qi

есопопriсЁ, dar aceste сопdiliопЁri nici пu epuizeazЁ, nici пч expliciviaia spiritual5. Desi au caracter istoric, faptele religioase scot la ivealй

un comportament саrе le depЙgegte сч mult ре cele istorice. Маrilоrteorii despre religie Eliade 1е va rерrоgа сЁ ач rеdчs gtiinla religiilor fiela о аЬоrdаrе istoricё, fie la uпа sociologicE, etnologici sau psihologicE.Aceste teorii neglijeazй чп element сч adevЁrat fundamental, 9i anume

ideea с1 orice fapt гeligios constituie о ехреriеп1I sui-geпeris, рrочосаtЁde intilnirea оmчlчi сч saorul. Е[е rеdчс ехреriепlеlе religioase lafоrmе de соmроrtаmепt nereligioase. De асееа, Eliade а insistat аýчрrа

laturii simbolice gi spirituale, рrесчm gi asupra studiului coeren[eiinterne а fепоmепеlоr religioase provenite din mаrilе religii оri dinreligiile etnologice sач arhaice, In opinia lui, Rudolf Otto а avut mаrеlе

mеrit de а descrie 5i de а analiza diferitele modalitЁli аlе experienleiпчmiпоаsе. Datoritй formatriei sale istorice gi teologice, Otto а putut

lчсrа direct ре documente religioase originale, Astfel, el а rечgit sё

sesizeze continutul gi caracterele specifice ale experientei religioase.

Сч toate aceýtea, analizele lui asupra чпiчеrsчlчi religios rЁmiп timide.

L]n pas lnainte а fost posibil datoritё lui чап der Leeuw, саrе, iпfenomenologia sa, аfirmё сё sarcina gtiintei religiilor este studierea

structurilor iпtеrпе ale fenomenelor religioase. Totugi, Eliade ii rерrо-

5еаzё сЁ а rеdчs totalitatea fепоmепеlоr religioase la trei strчсtчri

fundamentale: dinamism, animism gi deism8. El este de рёrеrе сё Ottogi van der Leeuw au gregit atunci cind s-ач limitat 1а alternativa feno-

menologie religioasЁ/iýtorie а Teligiilor, репtrч сЁ, de fapt, аr fi tгеЬчit

s[ ajungй 1а о perspectivб mai аmрlё рriп imЬiпаrеа acestor dочД

directii de сеrсеtаrе,

51

8, Ibid,, рр, 81-82.

52 MARILE ЕТАРЕ ALE CERCETДRII RECENTE ASUPRA SACRULUI

Eliade plaseaz5 аЬоrdаrеа fenomenologicй iпtг-о concep(ie iпtеgrаlйasupra istoriei religiilor. Este о iпсеrсаrе de а in[elege eýenta gi struc.tufile fenomenelor religioase, surpTinse deopotrivi in condilionarea lоristoricй 9i sub unghiul comportamentului lui hоmо religiosus. Ре feno-menolog il intereseazi semnificaliile datelor religioase, cici, dupifоrmчlа lui Pettazzoni, fenomenologia este ,,inlelegerea istoriei dinpunct de vedere religios"9.

Eliade сопfеrй аЬоrd5rii fenomenologice о поui dimensiune. Astfel,el пч limiteazй aceastй аЬоrdаrе la inregistrarea manifest5rilor istoriceаlе comportamentului omului religios, ci о orienteazЁ in dirесцiа uneiaprofundiri а semnificaliilor qi а articula{iilor acestui comportamentlo.Un asemenea demers al istoricului religiilor trebuie s5 сачtе а des-cifra faptele religioase, vЙzute са ехреriепlе ale omului in iпсеrсаrеаlui de а transcende temporalul gi de а lua contact cu realitatea ultimй.,,Cel mai mаrе merit al istoricului religiilor este, probabil, efortulре саrе-l face atunci cind descifreazй, iпtr-чп "fapt" condilionat demomentul istoric ai de stilul cultirral а1 epocii, situalia existenlialйсаrе l-a йcut posibil."1l Duрй iпtосmirеа inventarului gtiintrific al dife-ritеlоr situalii istorice gi al comportamentelor religioase, trebuie sй sein[eleagЁ strчсtчrа acestor comportamente. Apoi, dup5 се а profitatde рrорriilе descoperiri gi de cele din etnologie, sociologie gi psihologiaabisalй, istoгicul religiilor iпtrерriпdе ,,studiul omului nu пчmаi саfiinlй istoгicй, ci gi са simbol viu"l2. Репtrч а descrie in linii marifenomenul religios, Eliade foloseqte un cuvint ре саrе iI considerйadecvat qi comod : hierofanie. Orice fenomen religios este о hierofanie,adicй uп act de manifestare а sacrului. Iatй-ne ajungi chiar in miezulmetodei lui Eliade. El atribuie istoriei religiilor о misiune unicй qide neinlocuit: ,,sй identitice prezenta transcendentului iп ехреriепlаuman5"13. intr-adev5r, sасrul se infiligeazd са о realitate саrе depindede о ordine diferitй de сеа а naturii.

9. R. Pettazzoni, ,,Das hбchste W'esen", in Eiiade qi J.M; Kitagawa, Gruпdfrаgепder Religioпwisseпschafi, Salzburg, 1963, рр. lЗ6-|46. in italianй, R. Pettazzoni,L'essere suрrеmо пеllе religioпi printitive, ТЬriпо, Einaudi, 1965.

10, М. Eliade, Iпtages et sylпboles, рр. 41 qi urm.11 , М. Eliade, Мёрhistорhёlёs et l'aпdrogyne, Paris, L962, р.242.12. М. Eliade, Itпages et symboles, р. 4З.13. М. Eliade, Fragrпeпts сl'uп jоurпаl, р. 315.

О HERMENEUTICA А SACRULUI: MIRCEA ELIADE

Аьоrdаrеа hеrшепеutiсй

Fenomenologul abordeazfl fenomenul religios, il identific1, il clasificЁpotrivit чпеi morfologii gi чпеi tipologii, dаr nu se осчрi de compara[ii,

dоmепiч rеzеrчаt hеrmепечtцlчi. Rolul hgrцenggticii срдsй'iп"а,SаFеexegeza faptelor, in а le iпtеrркtа,ýi а_ iа,,оrdопа"iдLr;п*Вgf,ýРЭ@ti*if,*gЧ*,9"I*l4l1 Роrпiпd de la dосчmепtе detinite сч precizie datoritй сеrсе*

tа?iflýiЫriсе 5i interpretate corect in urmа studiului fепоmепоlоgiс,

hеrmепечtчl efectueaztr о analizi comparativЁ, репtrч а lЁmчri mesajul

continut iп aceste documente ýi репtru a-l fhce cunoscut. Se pune

рrоЬlеmа descifrйrii, in faptele religioase, а continutului lоr tranzitoriu,pentnr a-l face inteligibil gi accesibil omului de astЁzi. ,,сrеd сё este

util sn rереtйm сб hБmо religiostls rерrеzЙti оmчl total. Са urmаrе,

ýtiinta religiilor trebuie str deviný о disciplinfl totalё, in sensul с5 еа

trеЬчiе sё utilizeze, sё integreze gi si соmЬiпе rezultatele oblinute рriпdiferitele metode de аЬоrdаrе а fenomenului religios. Nц este de ajuns

sй se iп!еlеаgЁ semnifiealia чпчi fenomen religios intr-o anumitё счlturйgi, apoi, s1 i se descifreze "mesajul" (cЁci orice fепоmеп religios соп-

Stituie <un cod>); mai trеЬчiе si i se studieze si sй i Se inleleaga*istoria,n, adicfi trebuie.descurcate firele mutatiilor gi modificirilor luigi, irt cele din urmЁ, trеЬuiе sй se vadfi саrе este contribulia lui la

сulturй in ansamblul ei, "15 Eliade insistЁ аSчрrа rоlчlui de рrim-рlап ресаrе il atribuie hermeneuticii, domeniu mаi pulin dezvoltat al istorieireligiilor. ,,Numai in misчrа in саrе igi va indeplini aceastй sаrсiпй -mai ales tаcind inteligibil pentru spiritul оmепеsс inlelesul dосчmеп-

telor religioase - qtiintra religiilor igi va indeplini adevfirata funclieсчltчrаlЁ. pentru сё studiul comparativ а1 religiilor - оriсаrе i-ar fi fost

rоlчl iп trесчt - аrе mепirеа de а juca чп rol сultчrаl de сеа mai rпаrе

insemnЁtate in viitorul imediat."lб iвлйz,lдцýа_lчiF]iр*_d,ь}r,"qrдп9п9рtiсааrе о рчtеrе transformalg.1{9: еа degajй ul1 mesaj саrе poate schimba

сйрiiriайёlitйl' ilmari. йzvatuinc senl nitica[i ile, еа сrееаzй val оri noi

l4. М. Eliade, Мёрhistорhёlёs et l'апdrоgупе, р- 245.l5. М, Eliade, La Nostalgie des origitles, рр. 30 ýi чrm.

L6.Ibid., р, 19.

11. Ibid., рр. l24 si чгm.

ý3

l

l

54 MARILE ЕТАРЕ ALE CERCETARII RECENTE ASUPRA SACRULUI

Datoritй hermenuticii, Eliade prive;te istoria religiitor са ре о stiintEчmапё, mепitё sй joace чп rоl de prim rапg : ,,Негmепеutiса face parte

dintre izvoarele vii а[е unei culturi, репtrч сй, in definitiv, orice счltчrёeste constituita dintr-o serie de iпtеrрrеtЁri 9i de reevaluiri"18. НqIщ.g:

dеstчl de diferite intre еlе gi foarte dithite de а поаstrё. Acest mesajconstituie о parte din mesajul |ui hоmtэ religiosus.Istoгicul religiilor, inprimul riпd, пu poate rf,miпе indiferent la acest rnesaj сопtiпчt de toate

documentele ре саrе |е ana|izeaz6. Marele pericol 5i mаrеа gre5ealE аrfi banalizarea tЬrmеlоr religioase gi desfiin[area semnifica{iilor асеýtога,

Eliade agteapt5 са hеrmепечtiса s5 ofere noi perspective, apte sй rееча-

ltreze giпdiгеа оссidепtаlй. De hеrmепечtiсб trebuie s5 se ocupe tot

istoricul religiilor, Numai el este in mЁsчrfl si inleleagf, documentele 5imesajul lоr 9i sй le traducё iпtr-чп limbaj accesibil. ,,Сееа се se agteapt1

de la el este decriptarea gi elucidarea comportamentelor 9i situatriilorenigmatice; ре Scurt, sб dчсf, mai departe счпоаýtеrеа оmчlui, recu"perind sач restabilind semnifica1ii uitлte, prost inlelese sач destiinlate.Originalitatea gi importanta чпоr contribulii de acest fel depind tocmaide faptul сй acestea ехрlоrеаzй 9i ilumineazД universuri spiritualeinvЁluite in uitare sau grеu accesibile.'n19 Nu se рчпе рrоЬlеmа inlocuiriiistoriei religiilor сч lnsЁgi ехреriепtа religioasё gi, сч atit mai pulin, cuехреriепlа credintrei, iп ореrа sa, ре baza uпеi tipologii clar definite,Eliade prezinti о herrneneuticЕ bazatё ре sасrч gi surprinsЁ рriп iпtеr-mediul limbajului simbolurilor gi al miturilor.

3. Hierofania, manifestarea sacrului

Asemenea lui Durkheim sau otto, Eliade face din sacru fundamentul

;tiint9i;9.!!g;l.ilor, ,,Aceýt mic volum poate deci sluji'ilrерr'iпtrоdчёеfёgЬriёiЬiа [а- iЗtоtiа religiilor, репtru сЕ descrie modalitйlile sacrului 9isitualia оmulчi intr-o [чmе irrcйrcatЁ de valori religioase."20 Studiulreligiilor australiene il determinase ре Durkheim sf, identifice sacrul cumапа gi sй fасё din sасrч un produs al congtiinlei colective, creat de

societate репtrч а permite са idealul colectiv sй trеасf, in con;tiinla

Т8, Ibid., р. |29.|9,Ibid,, р, l34.20. М. Eliade, Le Sасrё et le рrоjапе, Рагis, 1965, р. 20.

individualё. in rеmаrсаЬilа sa analizё аSчрrа modalitёtilor experienlei

religioase, Otto sчrрriпsеsе trei aýpecte ale sacrului: пчmiпоsчl рrо-priu-zis i Sапсtum, са чаlоаrе пчmiпоаsё орчsё profanului; sacrul са о

bategorie а priori а spiritului, care-i iпgёdчiе omului sё descopere

numinosul, sl-i реrсеарf, valoarea ýi sЁ trliascЁ арrорiеrеа de acel ,,счtotul altceva". otto а vЁzut in sacru un principiu viu, саrе constituie

miezul tчtчrоr religiilor. Din сеrсеtаrеа lui Durkheim, Eliade rеtiпе

mai ales opozilia dintre sасrч gi рrоfап: ,,Оmчl devine conýtient de

existenga sacrului deoarece acesta se manifesttr, араrе са чп fепоmеп сч

totul diferit de profan"2l, Mergind ре чrmеlе lui SоdеrЬlоm gi ale lui

otto, Eliade subliniazl natura specificE а sacrului : ,,Sacrul se manifest5

intotdeauna са о putere de чп alt ordin decit forlele паtчrаlе"22.

Datoritl faptului сЁ se manifestё, ýасrчl iпtrй ln lчmеа fепоmепеlоr :

el este реrсерчt de оm. ,,Pentru а indica actul manifestёrii sacrului, аm

рrорчs tеrmепчl ..hierofanieu. "23 Рriп acest tеrmеп, Eliade ехрrimй рчг

9i simptu faptul сё sасrчl i se infЁligeazE omului. дltfеl spus, orice

fenomen religios este о hierofanie. Репtrч сё оriсе fоrmё sub саrе se

manifestЁ sасrчl eýte о hierofanie, existд о fenomenologie а sacrului.

iпtr-аdечlr, ýacrul se lаsЙ descris, deoarece se manifestё in spaliu 9i

О HERMENEUTICA Д SACRULUI: MIRCEA ELIADE

2|. Ibid., р, 14 ; Тrаitё d'histoire des religions, р. |5.

22.М. Eliade, Mythes, rёvеs et rrrystёrеs, Paris, 1957, р, 16б,

2З,Ibid., р. lб7 i Le Sасrё et Ie рrоfапе, р. L5.

24, Ibid.; Mythes, rёуеs et rrrystёrеs, р. 167.

25. Ibid, i Le Sасrё et le рrо!апе, р. |5,

timp. Дсеаsti fenomenologie а sacrului constituie чп element esen(ial

al iitoriei religiiloг : ,,s-аr putea spune са istoria religiilor, de la cele

mai primitive pini 1а сеlе mai elaborate, este alcatuita dintr-o асчmчlаrе

de hierofanii, din manifestfirile чпоr realitйli Sасrе"24. Din punctul de

чеdеrе а1 structuriis_a]p*^nз.llfp..q.tз:._eэg19,,ry.Jui e.q," ,,-ffiЁIff'fТ"rnrrieri", i Ыii;;;;r-е'й ёечq .:ё;i_ЬtrrТ ацrёj;;Т iiйf iйiiiЁii Сfiё:цЁараiiйе *паtчr4iчiч1" ýi" glоlаццJ*l;.. шлltц."

Т . ВtqчЦЧlДlý!9rJ9ýtq7"^t_4ё"ig-ap.цll ca"ýrirut"sг-яOaaifЁýlЙ. Дcest element misterios consti-

,iЁgfrfirni,gЙi;Я;r i_tip,rffiц*ý,iiчtii 1, oй:l,_l

nu eiiiia .rцрtчrа : е.хреri"gп!а religioasF*зIe, пр,_е.р9ý! spe;itic|!зJ9". iпspaltu ýl tlmp.--Ъttigi, dicЁ sacrul se manifest5 са о realitate dependentЁ de о altЁ

ordine decit сеа natural1, el mr se prezint[ niciodatЁ in stare рчrХ.

,,Actul dialectic rёmiпе acelagi: manifestarea sacrului prin intermediul

56 MARILE ЕТАРЕ ALE CERCETARII RECENTE ASUPRA SACRULUI

а ceva diferit de е1; sacrul араrе in obiecte, mituri sau simЬоlчгi, darniciodatё in integritatea lui, imediat qi in totalitate."26 Astfel; ре tingйomogenitatea de naturЁ, hierofaniile prezintй о deconcertanta еtеrо-genitate la nivelul fогmеlоr: rituri, mitчri, fоrmе divine, obiecte,simboluri, oameni, animale, plante, locuri. Fiecare dintre aceste cate-gorii i5i аrе рrорriа morfologie, саrе dezvйluie atit о modalitate аsacrului, cit gi о situare aparte а omului in тароrt сu sacrul. Sacru_l seg3цlý*рli1 1цl"r-"diчi uпg1 9biec19 sзч.з1 рпоr Цiщq qЁm_,,cu totlrl altce11]', ffi1.,i"*_rз_'нц9еtа sa арт!Цй mediglu],loT паturаl.U n iopac sacгri'rarrfi'iiЁ ffiЪБЙЁ; crriar Cib j inseamna аriёёч' iiёёii tiсорас, ceva de о сч totul alti паtчrй decit чп сорас. Оmul investit счsacralitate - qamanul, preotul * rйmiпе чп om, Tbtu;i, penttu hоmоreligiosus, realitatea fiintrei preotului sau а ýamanului s-a modificat рriпcontactul cu о altй realitate, сu чп ,cu totul altceva", сч о realitatetrапsсепdепtй. Fiinta sасrй sач obiectul sасru а primit о energie de altiпаtчr а de c it ene rg i a sa natura lё .

."{! g9{а_ц,|1' 9 sJ_е". _нп,.igl, цg ц. "r_еJigiаý

PercgpuJ.d9, "o_mнLr"9Jigras : са fenomen, еа este insepapabilЁ de ехре-rienla оmепеаsсi, ,,Ноmо religiosus сrеdе intotdeauna сй existй оrealitate absolutё, ýасrчl, саrе transcende lчmеа aceasta, dаr саrе semanifestй iп еа gi, astfel, о sanctifica 9i о face rеаlй."27 Hierofania,omul religios gi rnodul specific de existen[Д пч pot fi disociate.

in оriсе hierofanie intrevin trеi elemente : obiectul паtчrаl. realitateainvizibilа 5i obiёctul"meiiiltoi ii,u"iqii bu_,;.вiiiЁiёl OýЁtui ,uutiinlupii п'ё аЁё,

" rn ц ц.951ЦjЁ;"ШацS. я..ýiiЁlл g,jBrgfr [i-t Ь, .,о rддi :

piatra sа_сгй rЁmiпе. лiаffi е, c_o_pappl йаgд}+Дi р5ýtrеаzа"даtц[а ýi лali-t5tilg dg_pя{)as $J__C9ite"*__"]"_9;9,p3l*R*H",Teplilalýз il"v,лibita В[,ffi_оdesemneazй ilii"'"tl"iЁi,io сiе"}rё ЁраЁiiГ"ffifri"ёаrе se deschide сЁtrе о tL_а,ýgр*цd.ерJF, el о nume5te_pe.4peeсаrе Se deschide c5tre о trапsсепdепtЁ- el о nr.rmeqlp.Pe.4peasta,,Jцmea

{ёjпS";-;"ёЁjЁiilffi ё"dJillЁf, Т]'t,iЬ.ttuпr9ец$-qцйli:i,,,luй%sдрrа-ЁЁ"f,а;;},.ffiыы

.sцs",,,9е,r]], ,,l,ume з.7_q|lоr", "lцmе tfanscendgntali"", ,,lum9.1црrа-9slтй"'О. In gепеrаl, aceste imagll,,.li}_t_preluate din"religiile аrhаiсе.

Irii Бопёхtчt'iiщiflrii s аСrд"Ёsiile ,,timp mitic primordial" , ,,tlmpofigiкij]'",

ile ,,timp mitic primordial", ,,timp sacru omolog eternit5lii", ,,ti,igiпаr"29, AceastЁ realitate'. acest ..сu totul altceva". acest рапz_ апаitate, acest ,,cu totul alrcev_a", acest 8апz апdеrе

"ЁЁ,J_ig gtiЁff iýfriffi ;:qig;Ш;"ЩFniiаЩ :i"еЭлtё lume": ý аýЁl

este asadar realitatea suрrеmй. Fiinta sчрrеmй. Dumпеzеч. Репtrч а..- l, ,dsеФgй,ч,-_!_ r r, , э. - _a. г *;. : , ,, ,,:"1*;._,*

desemna acest element, ре саrе il considera Binele Absolut, Otto folosea

26. М. Eliade, Тrаitё d'histoire des religions, р.2'l . М. Eliade, Le Sасrё et le рrоfапе, р. 171.28. Ibid., рр. 25 Ei 40.29, Ihid., рр. 60 qi urm. ; р. 63,

35.

о HBRMENEUTICA д SACRULUI: MIRCEA ELIADE 57

expresiile ,,element numinos", ,,numinosul". Са qi Otto, Eliade este реdeplin conýtient de аьоrdаrеа specificй istoriei religiilor: о аьоrdаrе

fenomenologicЁ, се trеЬчiе sй se limiteze |а а sчrрriпdе semцifjcagia

sacrului са manifestare. ,,Demersul istoricului religiilor se deosebegte

gi de al teologului. Orice teologie implicй о reflexie sistematici аsuрrа

сопliпчtчrilоr ехреriепЦеi religioase, саrе чrmЙrеýtе арrоfuпdаrеа gi

limurirеа rароrturilоr dintre Dumnezeu-Creatorul qi оmчl-сrеаturЁ.

Сйilе de abordare аlе istoricului religiilor sint, dimpotrivfi, empirice."30

I at Ё de с е ý.lFd_q . _цurцq ý t9.,r9аl*а.tяь"iду,iаiЫLа'*sа&ц} ".

cel de-ai treilea element, elementul сёпtrаl al oric5rei hierofanii,este-ifrЫdieibful : сiБiёёiчi nitural sau лfiinla iпчеЗtТtЕёчТ"пЬfiа trlпrcтг

siчhё, sacЁiitatea."й acest obiect sau in abeasta fiin(5 se iпtruреаzЁ

acel ,,сч tgtц_$r_igý;а',"ёз{ч"фуiп""е_аа*_9:1gг,;ч{;*g1?Г." Аfi'fruпý in ,*i"rчrЪЁiЁfirffl."^;,капiЙ ТчрiilГi'ffiЁБfif -*;Й-Ё' ininteligibil - сЁ l

sacrul se manjfestЁ 9i, in consecin[й, se limiteazй, incetind astfel si maifie absolut.., intrupindu-se in Iisцs Hristos, Dumnezeu insuqi accepte S5

se limiteze ýi sё se istoricizeze. дсеsИ este [...] mаrеlе mister, пrysterittm

desprinse de luй-еа рrрfапй. Tocmai 1а nivelul acestui element mediator

al oricйibi triёrЙаЪii iýi dovedesc importanla dеmеrsurilе fenomenologicgi hermeneutic. Rolul fenomenologului consti in а surprinde elementul

mediator са manifestare а Sасrului 5i iп a-i identifica semnificaýia са

fenomen religios. Неrmепеutчl va descoperi, la rindu-i, continutulrevelat 9i il va lйmuri pentru a-i рrеzепtа mesajul. Репtrч а arйta limpede

саrе este rоlчI еlеmепtчlчi mediator al uпеi hierofanii, ElSf,._e_g.,s"ludiat

iпdеlцрд"59}дL.рр*lFJl*ýfu,с"r&,jц*ý,}л,е'lý*tа-кLig[qаяй а,ллпulчi". Е1

сорsiflgцй |4.qеsЪорq1!{9?""}*чj*ýр"*tiл,ý,+9;.,rl,,9ýqе,р.,9ёд9д9вца цglieipaýe

рrimаrй, апЙiоаrП оriсirqГ,i,еfl,есlii aý!,IýFa lцmii,,. Lёчу-Вruhl subli-

Ёiаsё'Ъеjа,'"iffъъЁЁi;."u 1ui' аSuрrа simbolului religios, importanga

30. М. Eliade, Мёрhistорhёlёs et l'опdrоgупе, р.24l,-З1 . М. Eliade, Mythes, rёуеs et trrystёrеs, р. 168.

з2. м, Eliacle, ,,Uýspace sасrё et la sacralisation du Мопdе" , iп Le Sпсrё et le

рrоfапе, рр' 21-59, 9i ,,LEspace sасrё: temple, palais, сепtге du mопdе", illТrаitё d'histoire des religioпs, рр. 310-325,

MARILE ЕТАРЕ ALE CERCETARII RECENTE AýUPRA SACRULUI

spaliului ýасrч са mijloc de раrtiсiраrе la lumea ýчрrапаtчrаlД. Eliadeсопstаtй сй irup{ia sасrчlчi desparte чп teritoriu de mediul cosmiciпсопjчrйtоr. ,,Atunci cind sacrul se manifesttr рriпtr-о hierofanie оаrе-саrе, asistЁm пч numai la о iпtrеruреrе а omogenitйtii ýpaliului, ci gi larечеlаrеа unei realitйgi absolute, саrе ýе орuпе поп-rеаlitёlii imenseiintinderi inconjurёtoare"33 , Acest spaliu sасtu se deschide sрrе inalt 5i,datoritЁ unei rчрtчri simbolice de nivel, permite contactul сч lчmеаtranscendentalё, sanctuarul devine lосчl uпdе se realizeazй schimbuldintre оm gi Dumnezeu, оrа5чl sfint devine axis muпdi, Documentatriaistoriei religiilor пе оfеrЁ mii de descrieri de locaguri sасrе, de temple,de biserici, de catedrale, de bazilici, de munti sacri, de оrа9е sfinte, detЁrimчri sасrе. iп mаrilе religii asistйm la valorizarea templului atit саimago muпdi, cit gi са rерrоdчсеrе piminteascЁ а uпчi arhetip сеrеsс.Dur-aп-ki,,,legEtura dintre сеr gi рёmiпt", este пчmеlе sanctuarelor dela Niррчr gi Larsa. in Babilon, templul este ,,casa temeliei cerului gi

pf,mintului". Bethel, iп Facerea 28, 18-19, este casa lui Dumnezeu gi

poaIta сеrчrilоr. Una dintre viziunile cele mai grandioase este асееа а

oragului sfint, Iеrчsаlimчl ceresc (Дрос, 2I,2 gi 10). ,,Iruptia sacruluiпч proiecteazЁ пчmаi un punct fix iп centrul fluiditЁtii аmоrfе а ýpatiului

рrоfап, uп (centruD in.,haoý>, ci produce gi о rчрtчr5 de nivel, deschideо cale de comunicare iпtrе пiчеlчrilе cosmice (рЁmiпtчl 9i cerul) 5i faceposibilё trесеrеа, de ordin ontologic, de la чп tip de existenlё la altul,О ruрtчrё similarД ln eterogenitatea spaliului рrоfап dй nagtere 9iuсепtrulчiu prin саrе ýе poate соmчпiса сч trапsсепdепtчl."за

4. Natura ýасrчlui

Istoricul гeligiilor реrсере sасrul pentru сЁ acesta se manifestё. El vaintelege паturа sacrului рriп intermediul fenomenologiei manifestlrii.Constatflm, iпсё о datЁ, diferentra dintre аЬогdаrеа teologicЁ 9i сеаfenomenologic[. Teologu1 Igi оriепtеаzё analiza аsuрrа divinului, aýupranaturii divine, аsчрrа lui Dumnezeu, bazindu-se ре datele revelate alemarilor religii monoteiste: еЬrаiсй, сrеgtiпЁ gi mчsчlmапё. Репtrч el,contribuliile аltоr religii, счm аr fi cele indo-europene ýач religiilesemite аrhаiсе, чоr fi minime, DimpotrivД, istoricul religiilor se apleacёаsчрrа hierofaniilor, ре cit de пчmеrоаýе, ре atlt de еtегоgепе. El ia

3З. М, Eliade, Le Sасrё et le рrоtапе, р.22.З4, Ibid., р 57.

о HERMENEuTIсA д SAсRULUI: MIRCEA ELIADE 59

in considerare cit mai multe hierofanii, le examineazЁ struсtчrа 9i

morfologia pentru а surprinde iп еlе modalitёtile sacrului 9i репtrч а le

dezv[lui сопliпuturilе. Iъtоriсчl rеligiilоr пч iпсеаrсi sй studieze sасrч1

са realitate sчрrеmi саrе se dezvЁiuie de 1а sine, ci il va analiza sчь

urp."tot maniiestЁrii lui, adicд va ехаmiпа sасrul manifesиt gi 1imitat

de insusi actul manifestЁrii lui. El incearcfl sa inleleagй sacrul in

c0ntextul hierofaniilor ýчрuýе limitarilor spatiale gi temporale.-

tn uiriunea fепоmепоlЬgulчi, sacrul 59 Pl9*,j}g_:1":P-*g", Еlеmеп-

tul пчпriпоS пu este inleles igllrfirёЪ'пtёхt dё liщb'{} -,_ еа ii iйъt;;Ёfi#Ч Ёt lifй *?ifЪ,ь ;Ъ ;ii L.i., _q"_ J"q:l., ie е fi с re п1 а .

. д ic i

;*ff;;; Ьi;'Иа-";i;=аа; Ъ; l'Ъ;**ffй- iпсоасе] а ifezit un

lпtеrеý аеоýbtiit.-ta о;цiчgq,'-тр,оrtan!ei 9iiПjib !.!.gll,еi st{ 9,9ns1$119j?"

sепеrаlй сё orice hi;;iifiiё ёЪЁ о сrаtоТапiЁ:"ud-ioа_t щапifеstаrе de

ffiJ: Ы ;;;;i"l Б йЙ аt i;БiiiК;;Ьеffii,ТйftiЙ sacrului: о fоrltr impersorralf,, misterioasf, qi foarte activf,, саrе

Ъпr..а eficientrd gi dinamism. tnsugi Sёdеrьlоm а acordat о mаrе i

Й;";;,р7а,lсаiпiiiri.tlglq*я*:-йеzuiщщs9_ir_ЬБпЪiдderat, la riпdul .еч, .а' u..uria рчlёч u sасrчlчiGýЁ*ggqпliаlа* фr j

i;;f;b'r*i'pb йu.ýiii.u гепьйьпыоr religioase а demonstrat сй

sacrul se manifesta intotdeauna са о рчtеrе de чп оrdiп diferit de се1

пашrаl. Eliade insistб аsчрrа u."rt*i notiuni_de Fgy^ arq,e!(,.i.l,ý'ninse intefiЁtare а mапеi'са fоr;i imреrsопаlЁJ'. El constata са dltentl

ffi ЬЁi': ii;;;;, ; H;Ёbin,,йdiii";1-фii *"iч inte_T relat mапа rM са

ре о tйЁ impersonalЁlnerentE, ci са ре о рчtеrе aflatё iп rapoIt direct

cuviala.Deaceea,elconsiderf,cEproblemauneiиcnepersonalesau impersonale estb gregit pus1, ,,problema trebuie рusё in termeni

ontololici - ре de о рйt*, с.Ъu.. existЁ, сееа се este real; ре de alta,

сееа се пu existй -, ii пu in termeni de personal/impersonal, соrроrаl/

iпсоrроrаI, .on rpi* care nu ач, in congtiinla primitivilor, precizia ре

cafe ач dobinctibo iп cultuTile mai ечоlчаtе"з6, Mai mult, поliчпеа de

lпапа шLeste universalб in lumеа religiilor arhaice. дсеýt concept este

de.adreptulignoratlnuneleinsulemelaneziene'EliadeconchidecЁcefcetErile recente impun о mаrе рrчdепtё iп lеgЁturЁ c|l mапа, dаr соп-

firmЁ сопсlчziа tчtчЙr istoгicilor religiilor : еý"{уJ, l9*_**{Р*L*Ъ9лýВ li с" о рutеrе саrе iпsеаmпй realitate, perenitate ý],.gll-cýзl*

De altf,el, sасrul ;;Т oiiaii,. bb.1aiitarг ь ;пiпirБtfril;ffiЁъ niйuri

з5. м. Eliade, ,,РчissаiЪе et sасrаIitё dans l'histoire cles rеligiопs", in Муtйеs,

rечеs et tпуstёrеs, рр. 165,206,

з6, м, Eliade, Mythes, rOves el пryslёrеs, р, 173,

r,

60 MARILE ЕТАРЕ ALE СЕRСЕТАRП RECENTE ASUPRA SACRULUI

diferite: mitologie, rituаluri, cosmogonii, simboluri, mituri, figuridivine. Nivelul acestei forle пu este acela5i in cazul simbolurilo, 51 incazul puterii atribuite чпоr fiinle divine, чпоr Fiin(e Sчрrеmе. ,,Sim!imсЕ existE о difеrепlй de nivel iпtrе multiplele manifestali ale sасrчlui:unele hierofanii sint evidente, altele, рriп insigi паtчrа lor, sint maipalide, mai discrete, "37

Dасй sacrul se manifestй са о рцtеrе de чп ordin diferit de celnatural, trebuie s5 mеrgеm mai dераrtе 9i sй iпсеrсim si dеtеrmiпЕmnatura acestei puteri sacrale. iп acest scop, Eliade ехаmiпеаzё diferitehierofanii, аýа счm se рrеziпtй ele iп viziunea lui hоmо religiosus. Deчrеmе се existй diferen$e de nivel gi mai mчltе surse ale aceitei puteri,trеьчiе sй rесчпоаgtеm mаrеа varietate а ехрегiепgеlог religioase. EliadeplaseazЁ рrоьlеmа sасrчlчi 5i а puterii lui la niveluri diferite, indeosebila nivelul cel mаi inalt, al сеrчlui gi al zeilor чrапiепi38. El constatf, сiпumеrоаSе рорulаЦii primitive cred с5 zeii аu сrеаt lчmеа prin fоr(аgindului. ,Totri zeii cereýti ai nprimitiviloru posecl5 atribute Ei рrеrо-gative сате denotЁ inteligenla, gtiinga, inlelepciunea lоr. zeul сеrеsсvede tot Ei, са чrmаrе, gtie tot, iаr aceasta сuпоаýtеrе de ordin Sчрrа-паtчrаl este in sine о fоцi. "З9 Acela5i fепоmеп se rig5ýegte 9i iп religiilemai evoluate. ,,Inteligen(a, onrniscienla, iпЦеlерсiuпеа пч sint doaratribute ale divinitЁlii cereqti, ci sint puteri, "ф Astfel, \,gveda (I, 35, 7)ni-l prezintE ре zeul Vаruца, omniscient, саrе supravegheazЙ toateactriunile oarnenilor : el este puternic, este Marele

-VrЁjiior, Stйpinul

ingelept саrе gtie tot, este inraitibit in judecЕlile sale. Acest dat funda-mental gi universal al чпui Zeu сrеаtоr, omniscient 5i atotputernic рчпеin lumin5 паturа sасrulчi, саrе constituie о fоr(Ё izvoritE din divinitate.

Eliade abordeazй рrоьlеmа, atit de discutatй de la inceputul seco-lului, а Fiin(ei suрrеmе а primitivilor, lipsitй de cult Ei considerata а fiчп zеu indepЁrtatal. Aceste Fiinle Suprbme аu о imроrtапtrЕ capitalEрепtrч istoria religioasi а omenirii. W. Schmidt а dedicai Fiinlei Suрrеmеа primitivilor о cercetare rеmаrсаьilй din toate punctele de чеdеrеаr.

З7. Ibid,, р. 176.38, м. Eliade, ,,Le CieI; dieux оuгапiепs, rites et symboles cёlestes'', iпТrаitё

.d'histoire des religioпs, рр. 46-114. ff si Mytltes, rёчеs et tцstёrеs,рр. 178-206,

39. М. Eliade, Mythes, rayeý et mуstёrеs, р. L79.40. Ibid,4l . м. Eliade, Тrаitё d'histoiredes religiol,ý, рр.48-б2, qi Religions australiettпes,

Раris, 1972.42. W. Schmidt, Ursрuпg der Gottesiclee, 12 vol.. 1912-1954, gi Origiпes et

ёуоlutiоtt de la religioп, Рагis, 19З1.

О HERMENEUTICA Д SACRULUI; MIRCEA ELIADE

Dup5 рйrеrеа lui, iп istoria religioasД а omenirii, F'iiпtrа Supremfi эвtаrерrеzепйпи unui monoteism аrhаiс. Acestei teze а lui Schmidt, Pettazzoniii орuпе рrорriа tez1 despre personificarea boltei ceregti, intemeiatД репumеrоаsе aspecte саrе рчп Fiingele Sчрrеmе ale primitivilor in lеgёtчrЁсч сеrчlа3. Fliade respinge concep[ia lalionalist-evolu[ionistё а [uiSрепсеr, Frаzеr, Hartland. EI ii rерrоgеаzй lui Schmidt сi а чizчt iпFiinga SuрrеmЁ un produs al gindirii logico-cauzale, сееа се rерrеziпtйо conceplie o*ccidentalй аsuрrа monoteismului. Eliade ia in сопsidеrаrеimportanla bol1ii ceregti, subliniat1 de demersul fenomenologic al luiPettazzoni, сёrчiа ii aduce totugi obieclia с5 limiteaz5 Fiinla Superioarбla о hierofanie чrапiсё. pornind de la aceastй hierofanie urапiсй, Eliadeinsisti аsuрrа simbolismului urапiс а1 transcendenlei. Acesta constituieчп dat imediat aI conýtiinlei, сееа се echivalea zd cll о revelalie. iп acestdat primordial al hierofaniei transcendenqei, hоmо religiosus аrhаiсdescoperi Fiinla Sчрrеmi, creatoare, Ьчпй, eterni, intemeietoare а

institutriitor 5i арirйtоаrе а поrmеlоr. Astfel, datoritй rароrtчrilоr salecu cerul, omul а аччt, din timpurile cele mai vechi, revelatria trапsсеп-denlei qi а atotputerniciei sacrului. IatЁ deci сum, in analiza conceplieiýimbolice gi а gindirii mitice а omului aThaic, Eliade descopeTi, datorit5unei аЬоrdiri fenomenologice gi hermeneutice, Fiin[a Suрrеmi, реrsо-naj primordial gi сrеаtоr. ,,Simbolismul este uп dat imediat al congtiin[eitotale, adic5 а omului саrе se descoper5 ре sine са оm, а omului саrеdevine congtient de pozilia sa in Uпiчеrs ; aceste descoperiri primordialesint legate atit de organic de drama lui, incit acela5i simbolism deter-miпй atit activitatea subcongtientului sйu, cit 5i cele mai nobile expresiiale vie{ii sale spirituale. Insistёm deci asupra acestor distinc(ii, 9i anume

ре ideea сй, degi simbolismul 5i valorile religioase ale сеrчlчi пu sintdeduse ре cale logicй din оЬsеrчаrеа саlmй, obiectivй а boltrii ceregti,ele пч sint totugi рrоЬlеmа exclusivй а afabulaliei mitice gi а ехреriеп-

trеlоr iralionale religioase."44 in opinia lui Eliade, hierofania сеrчlчi iipermite lui hоmо religiosиs sй descopere transcendenla, for(a, imuabi-litatea, iп hierofania рrimоrdiаlй а cerului, omul а surрriпs sасrчl саtrапsсепdепlЁ. Hierofania gi simbolismul sint inseparabile." Aceste Fiinle Sчрrеmе igi pierd treptat actualitatea religioasё gi devinniqte ciii otiosi, сЕrоrа le чоr lua locul alte figuri divine, zei subordona{iсаге se осuрй de сrеаtчтilе lоr. Acegti zei sint zei solari, zeile-mame,

43, R. Pettazzoni, Dio, l'Essere celeste пеllе credeпze dei popoli рriиfrlч/, Roma,' |922 1 L'essere suрrеmо пеllе religioпi primitive (L'onпiscietlza dl Dio),Тоriпо, Einaudi, 19б5.

44. М. Eliade, Тrаitё d'histoire des religions, р. 4'7,

0l

MARILE ЕТАРЕ ALE CERCETARII RECENTE AýUPRA SACRULUI

ýtramoýi mitici. Subliniem mai ales fenomenul solarizЁrii FiiпtеlоrSчрrеmе. fn spaliul indo-mediteranean, zeul чrапiс tinde sД cedezelocul чпоr zei atmosferici gi fecundatori. iп aceastё аlчпесаrе, чп 1чсrчeýte evident: поilе divinititi sint puternice gi pline de fогlё, fapt саrеexplicё actualitatea lоr religioasё. Incapabile sё salveze cosmosul, elese mёrgiпеsс la а rерrоdчсе gi spori viala.

Ajungem la zeii gi zeilele fertilitёlii gi fecunditЁtii iпtг-чп context desacralitate а vielii. Fiinta ýчрrеmё а cedat locul unui zeu dinamic gieficient, mai ч5оr accesibil. Ъtчýi, ln mоmепtчl mаrilоr cataýtrofecoýmice, omul lgi intoarce fala ýрrе Fiinta Sчрrеmй. Astfel, atlt in cazulFiiпtеlог Suрrеmе, cit 9i ln саzчl divinitЁliloг de substitulie, sеmпчlsacralitЁlii eýte puterea. iп mаrilе religii, zeii cere5ti араr са zei suve-rапi. Este cazul lчi Zeus in Grecia, al lui lupiter la Roma, al lui АhчrаMazda ln lran. caracteristica aceýtor zei este suveranitatea, EliadeаrаtЕ cit de subliniatд este suveranitatea lui Iahve tп monoteismul еьrаiс.Iahve respinge toate cultele cosmice. El сеrе о сrеdiпlй саrе sЁ impliceinteriorizarea cultului. Este чп zeu рчtеrпiс, atotputernic 9i omniscient.Degi l5i poate manifeýta puterea 9i iп!еlерсiчпеа ln marile ечепimепtеcoýmice, el рrеfеr[ sЁ 9i le manifeste са putere spiritualE. Uп lчсrч раrеlimpede: iп aceste religii ale suveranitElii divine, puterea пч mai estemanifestatЁ ln contextul sacralitЁlii vielii. Sчrsа puterii sacre este insёgisuveranitatea divinё, Eliade descoperй astfel puterea sасrй ln religiileIndiei gi о studiaz[ mai ales in gaЦtism, iп tantriým gi ln cultele MariiZeileas. Sakti este о fоrlё чпiчеrsаlЁ, саrе сrееаzД сопtiпчч lчmеа.PersonificatД mai ales ln Маrеа Zeiyй, а tапtrismчlчi, aceastE fоrlЁ араrеса о rесrчdеsсепtЁ а cultelor рrеаriепе gi а cultelor neolitice ale а9а--numitei Маgпа Mater. Aceastё рчtеrе se геgёsеgtе iп rcpcs, foculasce2ei. De altfel, zeul cosmic Prajбpati gёsegte fоrfа песеsаrЁ сгеДriiсоsmоsчlчi пчmаi incёlzindu-se.

Istoricul religiilor аьоrdеаzЁ паtчга sacrului sчrрriпs iп hierofaniiрriпtr-чп dublu defners, fenomenologic gi istoric. El constatД сё, iпviziunea luihomo reliq,igyу, sа9гр.l.араrе са о рчtеrе dе чп ofiin?iferitflg,Cel

'nitllкt.' РЛtýjёа, ýТ sac'liliiaba mеrg цiпё, iц цiпё. рН

рч!е;9 цр eqte о рчt9.r"а-imр9rýOпа!Д,. Q.fl_,|ц.Q,Uа, ci se iпsсriq.!п g_Idiffiaoniologlc{. Descoperirea iчi Eliade corespunde 5i se iпsсiiЁ'iiе"iii;iаdеsсriеrilоr sacrului са element пчmiпоs йсutе de otto. printr-o analizЁрйtruпzйtоаrе а hierofaniilor, mai ales а сеlоr cereýti, Eliade а dеmоп-strat сй sacrul se гечеlеаzЁ оmчlшi religios са о putere transcendentд

45. М. Eliade, Mythes, rayes et tлtуstёrеs, рр. 191-199.

о HERMENEUTICA д SACRULUI: MIRCEA ELIADE бl

izvoritД din Dumnezeu: Fiinla Sчрrеmё, zeii cosmici, zeii fertilitйtil,Zeul sччеrап din mаrilе рапtеопчri, Iahve, dumпеzеч unic pentru lBraelgi ,,pentru noi, mo5tenitorii ýi beneficiaгii mаrii revolulii religioase

саге tranýcende aceastё lume, dаr care Se manifestё in еа 9i, astfel, оsfinteýte gi о face rеаlЁ,"47

5. Fчпс{iа ýасrчlчi

Analizind notiunea de hierofanie la Eliade, аm vorbit deja despre rolulfundamental al sacrului mediator iпtrе realitatea trапsсепdепtd gi hоrпо

religiosus. Obiectul sau fiinJa investitй сч dimensiunea sасrаlй рriпmanifestarea sacrului constituie pentru omul religios mijlocul de а intrain leg[turё сч рчtеrеа sчрrапаtчrаlй" Misterul sе аflё la nivelul medie-rii: sасrчl, са realitate trапsсепdепtё, se manifestй 5i, manifestindu-se,se limiteazё. El lli соmчпiсЕ forla, investeýte оч sacralitate о fiintй sau

чп obiect, сееа се li реrmitе оmчlчi sё iпtrе lп contact сч realitateatrапsсепdепtЁ. Sacrul este agadar се1 саrе, рriп dimensiunei lui mе-diatoare in cadrul unei hierofanii, li dё omului religios posibilitatea de

а intra iп lеgёtчrё сч sчrýа sacrului, сч Dumnezeul din marile religii.Viаlа religioasё а omului se plaseazё iпtr-чп context in саrе пчmаi

ехреriепlа mediatЁ а ,,ýupranaturalului" este posibilЁ. Eliade а studiatindeaproape aceaýtй func$e de mеdiеrе а sacrului sчЬ trеi aspecte:simbolul, mitul, ritчl.

Simbolul

Eliade atribuie istoriei religiilor misiunea de а identifica рrеzепlаtranscendentului iп ехреriеп!а чmапё, Astfel, еДлкетgЁ sё. iа_qlеаэ*,iп

masa inconýtientului transcongtientul; de aici, importanla decisivЁ а

зlТаiilТчГ ýiйЁошбdfiiiffiЁ;itп;" Ё[idсе, s imbolul сопstЁ intr-o fiintё,о fоrmЁ diviriй, чп obiect, чп mit, un rit, саrе, in contextul unei hiеrо-fanii, ii reveleazё оmчlчi religios conýtiinta gi сuпоаgtеrеа dimen-siuniloT sociale, ajutindu_l astt'el sй регсеарý solidaritatea sa сч sасrчl.

46,Ibid,, р. 190.47. М, Eliade, Le Sасrё et le рrаfuпе, р. l71.48, М. Eliade, Frаgmепts d'llп jоurпаl, р,315.

64 MARILE ЕТАРЕ ALE CERCETARII RECENTE ASUPRA SACRULUI

,,Simbolurile sint apte si rечеlеzе о modalitate а realului sаu о strчсtчrЙа lumii, саrе пu sint vizibile in planul experiengei imediate."ag

Eliade сопsidеri сй сеrсеtаrеа iпtrерriпsй de Lёчу-Вrчhl аsuрrаsimbolismului din culturile arhaice а реrmis mai Ьчпа ingelegere а чпоrsituatrii religioase ale omului primitiv. Сч toate aceýtea, el nu este deасоrd сч Lёчу-Вruhl, саrе сопýidеrЁ func{ia simbolicй о simplЁ funcliede participare. Репtru Eliade, simbolul se inscrie in dialectica sacrului :

el este iп mйsчrё sЁ dezviluie о реrsресtiчй in саrе nigte аdечЁrчrieterogene se organizeazй iпtr-чп intreg. Capitolul dеsрrе simboluri dinTratatul de istoria religiilor conýtitцie cheia cercetarii sale аsчрrаsimbolismului religios. Роrпiпd de la trei niveluri ale simbologieisacrului - teofanie uranicё, Fiinte Sчрrеmе cere;ti, divinitЁli dinamicede substitulie -, el studiazй functia simbolicй а чпеi serii de hierofanii:culte sоlаrе, misticй luпаrД, simbolism acvatic, pietre sасrе, simboluriаlе fecunditItrii qi innoirii, spaliu gi timp ýacru. Ореrа sa, in сurs deсоmрlеtаrе, scoate in relief imроrtапtrа simbolismului in соmроrtаmеп-tul оmчlчi religios, din ероса de рiаtrё pin5 in чrеmчrilе поаstrе50.

Simbolismul religios, surprins in existenga 9i in viala lai hoпtoreligiosus, аrе о functie de rечеlаrе. Prin intermediul simbolului, lчmеаvorbe5te gi rечеlеаzй апчmitе modalitЁli аlе realului, саrе пч sint vizibileprin ele insegi. Simbolul este limbajul hierofaniei, dеоаrесе el пе реr-mite s5 iпtr5m in contact сч sacrul. Simbolurile religioase саrе privescstructurile vielii dezvЁluie о viali се transcende dimensiunea паtчrаlё giumапй. Astfel, simbolurile adaugй о поu1 semnificalie existen(ei оmе-ne5ti. ,,La drept voгbind, termenul "simbol" аr trеЬui folosit пчmаipentru simbolurile саrе vin iп prelungirea чпеi hierofanii sau constituie,1а rindul lоr, о revelalie inexprimabilE рriпtr-о altй fоrmй magico--religioasй... Strчсturа gi funclia autenticё а simbolului pot fi descifratemai ales prin studiul simbolului vйzut са о рrеIчпgirе а hierofaniei 5i сао fоrmй аutопоmй de revela(ie"51. Simbolurile religioase sint ехрrеsiiаlе sacrului care пч оfеrё о счпоаýtеrе ratrionalЁ а acestuia, dаr саrеpermit реrсереrеа lui direct5. Gindirea simbolicЁ рrесеdi limbajul. Еа1ine de substantra vielii religioase. ,,Sintem ре cale s5 inlelegem astaziчп lчсrч ре саrе secolul al XIX-lea пч putea nici mйсаr sё-l bйnuiascf,:simbolul, mitul, imaginea fac раrtе din substanta vietii spirituale."52

49. М. Eliade, Мёрhistорhёlёs et l'апdrоgупе, р.254.50. М. Eliade, Тrаitё d'histoire des religioпs, рр. 46-1a. Ct.,

Images et symboles qi Histoire des сrоуапсеs et des idёеsDe l'age de la pierre аuх mуstёrеs d'Eleusis, Рагis, 1976.

51. М. Eliade, Тrаitё d'histoire des religioпs, р.316.52. М. Eliade, Itпa,ges et sуtпЬtllеs, р. |2.

de asemenea,religieuses, |,

о HERMENEUTIсA А SдсRULUI: MIRCEA ЕLIдDЕ 65

MitulEliade q innoit сч аdечirаt studiul miшlчisЗ. El igi stabilegte documenta(iaре baza чпеi dчьlе аьоrdЕri istorice. Eliade cerceteazй mai intii miturilevii, mitologiile ророаrеIоr саrе пч сuпоsс scrisul, ýi constata astfel сЁmitul eýte, legat de соmроrtаmепtчl omului religios. El studiazй apoimitologiile ророагеlоr саrе ач jucat чп гоl imроrtапt in istorie : Grесiа,Egiptul. Anatiza critic5 ii permite si observe сй aceste mitologii ач fostdezmembrate gi reinterpretate. АЬоrdаrеа fenomenologicй pune in lu-miпй semnificatria mitului. Mitul este о poveste аdеч'йrаtЁ, sасrй giехеmрlаrй, саrе аrе о semnificalie specifici gi comporttr о repeti[ie,сееа се instituie о tгadilie. Mitul le оfеrЕ oamenilor modele de conduitE.El stё la baza comportamentului чmап 5i сопfеr5 existenlei adevйratulei sens. Experientra,mitului este о experienli а sacrului, pentru сi ilрuпе ре оmчl гeligios in contact cu lчrпеа sчрrапаturаlЁ. Мituгilеоrigiпаrе pov€stesc ai justificЁ о situalie почi: mituri genealogice,rnituri de чiпdесаге gi de origine а lеасчrilоr, пritчri ale terapiilorprimitive. Miturile de iппоirе inйtri5eaz5 о rепоvаtiо muпdi: acesteasint miturile de iпsсiчпаrе а rеgеlчi, miturile anului поu, ale anotim-purilor, cele ilustrate de picturile rupestre, miturile eternei rеiпtоаrсеri.Miturile eshatologice povestesc чп cataclism din trecut, счm аr fi чпpotop, о рrЕЬugirе de mun[i, чп сutrеmчц ýi, ре aceasti canava аdistrugeгii5 construiesc structurile unei lumi noi. Sсаrа de valori аtчшrоr mitrrrilor este stabilitE рriп intermediul mitului cosmogonic, аcf,rui temй сепtrаlй este огigiпеа paradisiacЁ. Aceste mituri соsпrоgопiсеconstituie istoria sfintй а ророаrеlоr, о istorie соеrепй, саrе infiligeazЁdrаmа facerii lumii 5i а оmulчi gi ехрrimё principiile се reglementeazёatit рrосеsчl cosmic, cit gi existenla чmапД. iп iпсеrсаrеа de а explicavia{a religioasЕ, счltчrа 9i civilizalia ророаrеlоr, mitul cosmogonic пеаrаti сееа се Eliade пчm€ýtе ,,totalitatea рrimоrdiаli".

Fenomenologului ii ia lосчl hегmепечtчl, саr9 va iпсеrса si decrip-teze mitul pentru a-i extrage mesajul. Mitul cosmogonic contine чпmesaj foarte dens, Sacrul este prezent aici la tot pasulsa. iпtr-аdечёцacest mit poveýteýte о istorie sасrЁ, uп eveniment primordial : acela alunei crea{ii. El dezviluie insй gi misterul sacru al activitEtii сrеаtоаге аFiiпgЫоr divine. iпйцigеаz5 irчр(iа sacrului iп lчmе gi modul in саrе

53. М. Eliade, Le Mythe de l'ёtеrпеl retour, аrсhёtуреs et rёрёtitiопs, Paris, 1949,ed. а II-а, 1969; Images et symboles; Mythes, rёvеs et mуstёrеs:

54. М. Eliade, ,,Prestige du mythe cosmogonique", iп Diоgёле, Раris, 1958,рр. 3-17.

66 MARILE ЕТАРЕ ALE CERCETARI! RECENTE ASUPRA SACRULUI

aceýt eveniment рuпе bazele omenirii. Роrпiпd de 1а aceastЁ сrеаtiе,mitul fixeazё nigte modele ре саrе omul va trebui str le rерrоdчсб iпviala sa. Дсеst mesaj оriепtеаzё activitatea lt:jl hоmо religiosus, imitareamodelelor divine. Mitu1 cosmogonic transmite о poveste sасrЁ, саrе

trebuie sё fie exemplaril 9i погmаtiчi, pentru сй, рriп ritualizareaпеiпtгеruрtё а gesturilor divine ехеmрlаrе, оmчl eýte lns[rcinat sfl

mепtiпё lчmеа in slnul sacrului.Рёtruпzёtоаrеа analizi а lui Eliade а scos in evidentE un fapt саrе

рiпЁ atunci le sсёраsе mitografilor: comportamentul mitic пч este чп

comportament pueril. DimpotrivД, el lgi aflE locul in rароrturilе ре саrе

omul le stabilegte сч sacrul. Este чп mod de а exista in lume, саге соп-

duce la imitarea чпчi model trапsчmап, la rереtаrеа unui scenariu

ехеmрlаr gi la iпtrеruреrеа timpului рrоfап. Miturile au functia de аtгеzi 5i de а menline congtiin[a existenlei чпеi lчrпi diferite de lumeaprofan5: lчmеа divinЁ. 1п aceastЁ ехреriепlЁ а sacrului, оmчl rеdечiпе

сопtеmроrап cu evenimentul рrimоrdiаl. studiind arhetipul gi simbo_

lismul centrului, Eliade evidenliazё lеgЕtчга dintre actiunea чmапЁ 9i

чп act initrial, чп аrhеф care-i сопfеrё eficientЁ. Daci ýtie cifrul mitului,

omul redevine сопtеmроrап сч evenimentul primordial. Pentru е1, lumeadevine trапSраrепtЁ, iаr асliчпеа чmапё este о ехреriепtЁ а sасrчlчi.

Eliade а scoý iп eviden1[ intenlia de sеmпifiсаrе а mimlui са limbajsimbolic al sacrului. Са istorie а originilor, mitul аrе о funclie de inýtau-

rаrе, dеоаrесе stabile;te о relatie intre timpul actual 9i timpul рrimоr-dial 9i аrаtй счm anume comportamentul actual trebuie sЁ reacmalizezeevenimentul рrimоrdiаl. Eliade а mai demonýtrat 9i faptul сtr, sрrе

deosebire de mit, iýtoгia biblicй leagЁ miпtчirеа de чп Dumnezeuimpersonal, ale сёrui intervenlii succesive asigurё miпtчirеаss. El consi-dеrЁ сЁ istoricfil religiilor trebuie sЁ rеfuzе sё-i чrmеzе ре Freud gi

Jung, саrе rеdчс mitul la un proces al incongtientului, cind, de fapt,

mitul este un fепоmеп чпiчеrsаl, саrе stE la baza чпеi struсtчri а

realului, rечеlеаzй existenla 9i activitatea чпоr fiinle supranaturale gi

devine чп factor de rеglаrе а comportamentului чmап. Ре раrсчrsчlcercetЁrii sale, Eliade а demonstrat, de altfel, еrоаrеа de optic[ а luiВultmапп, саrе а чЁzчt iп оrizопtчl spiritual al cregtinismului primitivprelungirea orizontului dominat de mit al societElilor аrhаiсе. In viziu-nea lui Eliade, specificitatea cregtinismului rezidЁ, ре de о раrtе, incredinta сrеgtiпi trёitй са ехреriеп!й religioasё sui-geпeris gi, ре de altЁ

parte, in valorizarea istoriei са manifestare diгесtЁ 9i ifeversibilf, а lui

о HERMENEUTIсA д SAcRULUI: MIRCEA ELIADE 67

Dumпеzеч in lчmе. Репtrч creýtin, Iisus Hristos пu eýte о реrsоапimiticЁ, ci чп реrsопаj istoric. iпtrе cregtinism gi lчmеа аrhаiсЁ existй оdifеrепlё radicali, ре trei planuri: planul vietii lui Hristos, planulinvEtйturii lui gi planul realizЁrii omului iп istorie. Aspectul mitic пчexist[ la nivelul dосtriпеlоr, dar se regЁsegte in рlапч1 соmроrtаmепtчlчicreýtinului in calitatea lui de hоmо religiosus. orice comportamentmitic este marcat de imitarea unui arhetip, de repetarea чпчi sсепаriчехеmрlаr 5i de iпtrеruрегеа timpului рrоfап. Aceste trei elemente se

regёsesc in comportamentul cre;tin, Iпtr-аdечйr, ехреriепlа religioasi а

lui hоmо religiosus se bazeazЁ ре imitarea lui Hristos, саrе, in liturghie,devine чп model ехеmрlаr datoritЁ rереtёrii viefii, mortii gi invieriisale. Astfel, timpul liturgic ореrеаzё о iпtrеrчреrе а timpului рrоfап.Permilindu-i creýtinului sй reactualizeze un mister, el il introduce intimpul sасru. iп opinia lui Eliade, gregeala lui Вчltmапп а fost асееа deа fi situat рrоЬlеmа demitizirii ln planul doctrinelor, ре cind, de fapt,еа se plaseazi in planul comportamentelor56.

RitulСеrсеtаrеа аýчрrа functiei mediatoare а sacrului in contextul hierofa-niilor sчrрriпsе de hоmо rеligiоsиs l-a сопdчs ре Eliade la studiulritului gi al ritualurilors7. Aga cum аm vйzut, in mit existЁ о legEturE cuчп arhetip се сопfеrё putere ýi еfiсiепtё actiunii чmапе. Eliade а adunatо vastй documentatie despre arhetipurile celeýti ale teritoriilor, temple-lоr, oragelor gi despre simbolismului arhitectonic al Сепtrulчis8. Acestedосчmепtе пе demonstrcazё, с6, pentru оmul arhaic, realitatea tine deimitarea unui arhetip сеrеsс. iп Mesopotamia, Tigrul igi are modelul inýteaua Anunit. In Egipt, denumirile поmеlоr derivau de 1а cimpiileceregti. iп trаdЦiа zurvanitё irапiапЁ, оriсе fenomen pЁmintesc соrеs-punde чпчi tеrmеп сеrеsс. Templul din Ierusalim este construit duрй чпplan сеrеsс (Ieg . 25 , 9). Ninive gi Assur au gi ele cite чп prototip divin.in India, modelul mitic at ceta(ii сеrеgti еrа folosit са plan pentru con-strчirеа оrаgеlоr rеgаlе. Existё, de asemenea, о legЁturE intre arhetip 5icosmos. Astfel, orice teritoriu ocupat trebuie mai intli transformat. tn

56. М, Eliade, Mythes, rёvеs et mуstёrеý, рр. 24-28. Cf. si Le Mythe de l'ёtеrпеlFetour, рр, 151-166.

57. М. Eliade, Nаissапсеs пrуstiquеs, essai sur quelques types d'initiarlon, Paris,1959. Noua edilie frапсеzё rечizчtД а fost publicatЁ sub titlul Initiation, rites,, sосiёtёs sесrёtеs, Paris, 1976. Aceasta este edilia ре саrе о citбm.

58, М. Eliade, Le Mythe de l'ёtеrпеl retour, ed. а II-а, Раris, 1969, рр, 17-64;Images el symboles, рр,3|-12,

б8 MARILE ЕТАРЕ ALE CERCETARII RECENTE ASUPRA SACRULUI

India vedicй, uп tегitоriu este luat in posesie пчmаi dupй dup5 ridicareaunui altar inchinat zeului Agni, zeul focului gi mesagerul zeilor. Aceastйсопsасrаrе se leagi de origini, de creafie. Sacrificiul vedic ii asiguriоmчlчi accesul la пеmurirе, plasindu-l in planul cosmosului. Arhetipulse рrеziпtй са uп model ргimоrdiаl, а cёrui origine se gйsegte in lumeasчрrапаturаlй.

Omul realizeazй acest model ре pйmint. Dасй inaltrё чп templu, iiсопfеrй, рriпtr-чп ritual de сопsасrаrе, fоrti qi eficien(Ё, punindu-l lnperfecti Ьrmопiе cu arhetipul. Dасё осuрй чп teritoriu, ii сопfеrйvaloare, репtru а putea locui acolo. Acesta este rоlчl ritualului. Diso,ciindu-l de utilizarea lui рrоfапl, ritul сопfеrй чаlоаrе de realitatetemplului ýач teritoriului respectiv, Efectul ritualului este acela de аconferi о dimensiune de realitate. ,,in rnentalitatea arhaicЁ, realitatea se

manifestй са fоцй, eficien1I 9i dчrаtё. Astfel, sacrul este rеаlчl prinехсеlепtrё, сЁсi numai sacrul este absolut, aclioneazй eficient, creeazбlucruri gi le face sй dureze. Nепumйrаtеlе gesturi de сопsасrаrе - а

spaliilor, obiectelor, oamenilor etc. - trёdeazf, obsesia realului, setea de

fiiпtrаrе а primitivului."59 Astfel, ac[iunea |tli hоmо religiosus se leagd

de uп arhetip саrе о face eficientй. iп Egipt, viala natuгii este legatй de

ac[iunea primordial5 а lui Osiris, саrе devine arhetipul fertilitйtii. OTicefiintrё оmепеаsсй ча putea рЁtrчпdе ,in viala de apoi datoritй ac(iuniiprimordiale а lui Osiris, саrе а intrat Ei el in viala de apoi. А avut locчп act initial de reconstituire а trupului lui Osiris. Acest act trebuierepetat. Toate ritualurile de imЬllsйmаrе gi de inmormin1are din Egiptulantic trimit la mitul lui osiris. iп definitiv, оriсе ritual аrе чп modeldivin, un arhetip. ,,iп Egiptul ultimelor secole, de ехеmрlч, рчtеrеаritului gi а cuvintului ре саrе о posedau preolii se datora, imitirii gestuluiprimordial al zeului Thot, саrе crease lumea prin fortra Cuvintuluisiu [...] Sabatul iudeo-cregtin este gi el о imitatio Del. Odihna sabaticirерrоdчсе gestul primordial al Domnulut (Fac.2,2) l...] Dup5 се аspйlat picioarele apostolilor sii, Iisus 1е spune: "Сйсi ч-аm dat pildё,са, рrесum v-am fEcut Eu voui, s[ face(i qi voi" (Iоап |З,15)."6О

Eliade а consacrat mai multe cercetiri riturilor de initriere, саrе il fac

ре оm sЙ trеасй de la conditria sa рrоfап5 1а о existenli почЙ,lmпrспti de

sacru. Iпiцiеrеа constй intr-un ,,ansamblu de ritчri gi de invйtrбminteоrаlе, avind drept scop modificarea radical5 а statutului religios gi

social al subiectului се uгmеаzб, afi initiat. Filosofic vorbind, ini(ierea

59. М. Eliade, Le Mythe de l'ёtеrпеl rеtоur, рр.20-2З.60.Ibid,, рр. З5 9i чrm.

О HERMENEUTICA А SACRULUI: MIRCEA ELIADE бg

echivaleazi сч о mutatie ontologici а regimului existentrial"6l. Ъаtеsocietйtrile tradilionale, adicй toate societatile рrеmоdеrпе, practicaiпiliегеа. Scopul inilierii este acela de a-l introduce ре adolescent incomunitate si de a-i rечеlа valorile spirituale ale existentrei. Printr-oinvЁlйturЁ potriviti, novicele face treptat cunoýtinta cu istогiа sfinti аlumii gi а societЁlii, рrесчm gi cu originea institugiilor gi а соmроr-tamentelor: aceaýta este tradi{ia mitчrilоr. Concomitent, рriпtr-о seriede rituri, neofinrl ia contact сч sacrul. Сеrеmопiа principalE, рrеzепtЁin toate tipurile de iniliere tribalё, simbolizeazЁ moartea чrmаti deiпtrаrеа iпtr-о vialf, почЁ. Este trесеrеа decisivй de la рrоfап la sасrч.Моаrtеа ritчаlй iпsеаmпi sfirgitul copilйriei, al ignorantrei gi al condigiei

рrоfапе. iп aceste ritualuri, ре cit de пчmеrоаsе, ре atit de чагiаtе, alemortii qi ale reinvierii iniliatice, rоlчl Fiintei раrе а fi foarte important.Istoria гeligiilor пе оfеrё informa|ii interesante аsчрrа чпчi alt tip deiпiliеrе. Este чогЬа dеsрге inilierea individualй а celui саге accede la uпstadiu de viatrй aparte in cadrul comunitЁlii: inilierea militar[, iniliereaрriп саrе Ьrаhmапчl devine dviga, adicё n,de dочё оri nEscut!', iniliereayoghinului, inilierea iп religiile misterice, inilierea preotului din diversereligii. In acest al doilea tip de iniliere, чп lclc араrtе trebuie acordatinitrierii асеlоrа саrе, fiind chema[i sё joace uп rоl in comunitate, чоrачеа чп rароrt регmапепt 5i intens сu sacrul. in lеgйtчri cu aceasta,Eliade а dedicat lrn remarcabil studiu gamanismului, fепоmеп рrорriцlumii siberiene qi central-asiaticeб2. Datoгitl tehnicilor extazului, ýаmа-nul сilйtоrеgtе iп lчmеа ýчргапаtчrаlЕ, se Ьчсurй de о lчmiпй spiritualIextraordinarf, 5i accede la о zопё а sасrчlчi inaccesibili сеlоrlаltri mеm-Ьri ai comunititii. Eliade trесе in revistё temele ini[iatice ale marilorreligii. iп studiul slu dеsрге inilierea сrеgtiпй din рrimеlе secole, elrespinge teoriile, in чоgй la inceputul veacului nostru, саrе iпсеrсаu sй

рuпi originile cregtinismului ре seama чпеi influente а miýterelorgreceýti gi orientale. in lumina сеrсеtЙrilоr rесепtе, s-аr putea аfirmаmai счriпd сЁ influenla s-a exercitat iп sens invers: mаrеа risрiпdirеа cultelor misterice iп primele secole ale erei поаstrе s-аr dаtоrа inраrtе reinterpretirii vechilor ritчri рriп prisma поilоr valori religioase

рrоmочаtе de cregtinism. ,,Elementele iniliatice ale creýtinismului рri-mitiv 1in de faptul сй inilierea este о dimensiune indisociabilЁ de оriсе

бl . М. Eliade, Iпitiаtiоп, rites, sосiёtёs sесrёtеs,р, 12.

62. М. Eliade, Le Сhаmапismе et les techiques a,rchai'ques de l'extase, Paris.1951, ed а II-а, 1968. Ф. si М. Eliade, Occultism, Wtсhсrф atld сuhчrulFtlsltioпs, Chicago, l976.

[,

MARILE ЕТАРЕ ALE CERCETARII RECENTE ASUPRA SACRULUI

rеечаlчаrе а vielii religioase. Nu se poate accede la чп mod de existenttr

superior, пu Se poate lua раrtе la о почё irup|ie а sfinleniei in lчmе sau

iп istorie decit "mчriпd" in planul existenfei рrоfапе, lipsite de ilumi-паrе, 9i renEscind intru о vialЁ почй, rеgепеrаtЕ."63

La finalul acestei prezentf,ri а rоlчlui ritului iп viata lлi hаrпо

religiosus gi in contactul acestuia cu sacrul, adЁugtrm сЕ Eliade а sсrispagini deosebit de interesante despre ехреriепlа religioasE а spatiului,

despre riturile legate de timpul sacru 9i de siгЬ[tоаrе, рrесчm gi despre

liturghia сrеgtiпйе.Рriп intermediul simbolurilor, al mimrilor gi al riturilor, in contextul

manifesttrrii lui hierofanice, sacrul igi exercitё funcgia de mediere.

Дstfеl, el ii di оmчlчi religios posibilitatea de а intra in contact сч ýursа

gi totalitatea sacrului, altfel spus, сч sacrul чёzчt са realitate tranýcen_

dentfi, пчmitё o,zei" lп religiile politeiste 9i ,,Dчmпеzеч" in monoteism.

Дсеst contact se produce datoritё descifrЁrii de cЁtre hоmо religiosuý а

hierofaniilor. Дсеаsti descifrare 9i acest contact ач о rереrсчsiчпе

directtr аsчрrа existenlei umane, Ноrпо religiosus descoperЁ sacrul 9i,astfel, ajunge la certitudinea existentei чпеi realit[li саrе trапýсепdе

aceasta lчmе. in virtutea logicii sensului, horno rеIigfоsиs ,,сrеdе сЁ

viala аrе о origine sасrй gi сё existenla чmапа igi manifestй lпtrеgчlpoten|ial in mЁsчrа ln саrе este religioaýa"65. Pentru aceýt оtп, logicasensului unui чпiчеrs ýасrч stЁ 1а baza legii corespondentelor: соrеs-

ропdепlЕ intre mасrосоsmоý 9i microcosmos; intre ýtructura cosmo,

sului gi viala omului; intre соrр, casa gi cosmos. iп viziunea omuluireligios, cosmosul dezvйluie multiplele ipostaze ale sacrului. Viaga se

dеsf?i;оаr[ са existentД чmапЕ din mоmепшl lп саrе captrti sensul uneiexistenle trапýчmапеtr. ,,Eýte чgоr de obýervat tot сеёа се dеsрагtе

acest fel de а fi de existen|a unui оm a-religioý. in primul rlпd, omula-religios rеfuzЁ trапsсепdепiа, accepta relativitatea (realitalii,} 5i ajunge

sё sе]пdоiаsсЁ chiar ýi de sепsчl existenlei."67

63. М. Eliade, Initiatioп, rites, sосiёtёs sесrёtёs, р, 253.

64, М. Eliade, Le Sасrё et le рrоtапе, рр. 21-98 gi Дsресts du пrythе, рр. L91,220,65. М. Eliade, Le Sасrё et le рrоfапе, р. l71.66. М. Eliade, ,,La Sacralitё de la паtчrе et la геligiоп coýmique", iпLе Sасrё et

le рrоfапе, рр, 99-136. С/. si Р. Ricoeur, ,,Manifestation et рrосIаmаtiоп", inLe Sасrё, Paris, 1974, рр. 57-16,

67. М. Eliade, Le Sасrё et le рrоfапе, рр. 171 gi чrm.

concluzii

La capitul acestei сеrсеtЁri, putem рrеzепtа о sintezЁ а studiilor despresасru. De чп secol, istoгicii religiilor iпсеаrсё sё iпlеlеаgё 9i sё iпtегрrе-teze sacrul са ре еlеmепtчl central al gtiinlei religiilor. Putem clasificaаЬоrdйrilе lor dчрё trеi direclii: sociologici, fenomenologicй, hеrmе-печtiсЙ. Рчпсtчl de роrпirе al асеstоr cercetari пч se situeazё iпtr-оanalizё а terminologiei sacrului, а diferitelor limbaje religioase. Metodade сеrсеtаrе consta iп principal iп analiza fenomenului sacrului gi аfuncliilor lui atit in viala socialЁ, cit gi in viala religioasЁ а omului 9iа societйtrii.

Teoriile sociologice gi etnologice au multe trEsEturi соmчпе. Fiindtributare lui Durkheim gi 5colii lui, еlе cautE originea sacrului insocietate, f,бrб а face rеfеrirе la realitatea transcendentЁ 9i sчргапаtчrаll.Punctul lоr de роrпirе este societatea primitivй sau аrhаiсЁ, consideTatЁlocul de паýtеrе а sacrului gi а religiei. ОЬsеrчёm aici imроrtапlааmрrепtеi evolulioniste а ýecolului. Elementul саrе instituie sасrultrеЬчiе cёutat iп viata socialё. Репtrч Durkheim, Mauss gi НчЬеrt,acest element este mапа, о fortЁ sui-generis, imaterialё 5i imреrsопаli,uп fel de ipostazй а clanului. Sacrul se рrеziпtё са un ansamblu de fоr(есrеаtе de societate, чп produs al con5tiingei colective. Lачrа LeviMakarius vede originea mапеi in violarea tаЬччrilоr: eficienla mапеise intemeiazё Ре рчtеrеа singelui gi trebuie interpretatЁ in func|ie de ideo-logia аrhаiсй а tаЬuчlui singelui. Pentru Girаrd, jocul sacrului gi joculviolenlei sint uпчI gi acelagi lчсrч; in viziunea lui, mапа durkheimianЁdevine victima-emisar саrе pune bazele grupului prin violenlД rituаlЁ.Aceste teorii diferite орегеаzЁ о reduc[ie а fепоmепчlui Teligios raportatla рlапul socialului gi а1 culturalului. Fiind uп produs al societйlii,sacrul devine mijlocul prin саrе societatea igi оrgапizеаzЁ viala gi lgirealizeazб idealul, Репtrч Dчrkhеim, religia iпsеаmпЁ administrareasасrчlчi. Religia eýte чп siýtem de notiuni ргiп intermediul сДrоrаindivizii igi reprezintё socigtatea din care fac раrtе, рrесцm gi чп si$tcmde рчпеrе iп acfiune а fortelor sociale prin intermediul счltчlчi. AcёBta

12 MARILE ЕТАРЕ ALE CERCETARII RECENTE ASUPRA SACRULUI

permite realizarea experientei Sociale а mintuirii. Istoricii religiilor se

чоr орri mai ales аsчрrа а dочЁ elemente puse in evidentrй de сеrсеtаrеа

sociologice : sасrчl se manifestй са fоr[й ; existe о distinclie neta intre

sacnr ýi рrоfап.Сеrсеtаrеа fenomenologicЁ iпсеаrсa sб surрriпdй qi sйлiп{еlеаgё

fenomenul religios in contextul existenlial al omului religios. In celebra

sa analizf, аsчрrа modalitЁtilor de ехреriеп!й religioasй, Rudolf otto,

teolog qi istoric al religiilor, Рuпе in lumiпй etapele 9i contrinutul acestei

ехреriепtе: ,,sentimentul de сrеаturа" iп prezenla acelui mysterium

trеmепdum et fаsсiпа,пs exprimat рriп cuvintё|e qadoý, hagios, sacer.

Prin aceastЁ арrорiеrе, omul реrсере чп aspect а1 sacrului, numinosul,

esenta пчmiпоаsй, апуаd еvа, асе| ,,cu totu! altceva". дсеаstй desco-

реrirе сопdчсе la о а doua, gi апumе la rечеlаrеа lлi sапсtum, valoarea

пumiпоаsi, cel de-al doilea aspect al sасrчlui, in рrеzепlа ciruia рrо-fanul араrе са о nonvaloare, iаr pЁcatul са о anti-valoare. Aici ia

naýtere religia, саrе este in рrimul riпd rароrtчl omului сч sacrul,

descoperit са numinos gi са чаlоаrе numinoasЁ. Descoperirea acestor

douё bspecte ale sacrului este posibilё datoritfl existenlei, in raliunea

рчri, а unei dispozilii originare а spiritului insuqi qi саrе stl la originea

revelatiei interioare а omului: aceasta este сеа de-a treia ipostazi -sасrчl v5zut са о categorie а priori. Datoritd acestei dispozilii паtчrаlе

а spiritului de а реrсере пчmiпоsul, de a-l interpreta, de a-l evalua,

omul devine beneficiarul uпеi revelalii interioare, inefabile, mistice,

care-i permite sЁ abordeze acel ,,сu totul altceva". дstfеl ia nagtere

religia реrsопаlе. ýi tot astfel se explicа permanenta religiei. дlituri de

aceastй revelatrie а sacrului pentru omul religios, existЁ 9i о manifestare

а Sасrчlчi in istorie. Aceastб manifestare istoricй, ехрrimаtЁ рriп sеmпе,

eýte fecunoscuta de cititorii sасrцlui, саrе posedЁ facultatea de divinatie : este vorba, ре de о parte, de profe(i, genii religioase, intemeietori

ai mаrilоr religii gi ai cultelor; ре de altfi parte, de Fiul, Iisus Hristos,

саrе este о manifestare а impйriliei lui Dumnezeu: de aici, trапSсеп-

denta absolutЁ а cregtinismului. De5i observЁ sасrчl in experienla trflitfl,

van dеr Leeuw, са qi otto, se рrеосuрй mai mult de comportament decit

de sentimente. Lёsind deoparte aspectul diacronic studiat de sбderblomqi Otto, el rеduсе contextul istoric al religiilor la esentra religiei, саrе,

in viziunea lui, consti iпtr-uп contact dinamic cu sacrul.

сеrсеtаrеа lui Мirсеа Eliade iqi рrорuпе s5 surрriпdЁ sасrчl intotalitatea lui, printr-o metodй integralЁ, deopotrivй istorici, fепо-

menologicё ýi hermeneuticй, Репtrч е1, misiunea istoriei religiilor este

CONCLUZII 1Э

studieгea lui hоmо religiosus vйzut са om total. Opunindu-se, ре de о

раrtе, оriсlrеi reduclii а fenomenului religios la planul istoric, socio-logic, etnologic sau psihologic, Eliade insisti, ре de alt5 pafte, аýчргаnecesitigii са istoricul religiilor sй foloseascй, si integreze gi sЁ imbinerezultatele oblinute рriп diferitele metode de аЬоrdаrе а fenomenuluireligios. in acest mod, el а valorificat 1а mахimum descoperirile rеfеri-tоаrе la аrhеtiр gi simbol. Eliade gi-a exprimat admiralia fаlй de GeorgesDumбzil, саrе а folosit о metodй comparativЁ geneticЁ qi iпtеgrаlб instudiul vastului dоsаr indo-european. iпtr-аdечйr, printr-o сегсеtаrесоmраrаtё а textelor mitologice, epice, teologice 5i istorice, а datelorlingvistice gi arheologice gi а fепоmепеlоr sociale, Dчmёzil а incercatsi оЬtriпй, in domeniul iпdо-еurореап 9i pentru faptele religioase, сееа

се !iпе, de fapt, de domeniul lingvisticii соmраrаtе: imaginea unuisistem preistoric. Рriп aceastй metodЁ, Dumёzil а descoperit о mogtenire

соmчп5 indo-european5, ale сirеi чrmе se reg5sesc iп teologie, inmitologie, in ерорее qi in оrg4пizаrеа socialf,: suveranitatea 9i sacrul,fоrtrа 9i ар5rаrеа, fecunditatea si bogйtia. Dispunind de чп vast materialcu privire la istoria religiilor, се cuprinde documentele indo-europene,datele gindirii religioase arhaice gi etnologice gi textele din marilereligii, Eliade stabileqte mai intii, in urma чпоr analize minu(ioase, о

morfologie gi о tipologie foarte bogate ale fenomenului religios. Ре

aceast5 bazi fenomenologici gi printr-o metodi comparativ5 geneticfl 9i

integralI, el ореrеаzi in domeniul extrem de vast ýi destul de eterogenal hierofaniilor, cЁutind articulaliile fundamentale Ei соrеsропdеп[еlе,sрrе а descoperi comportamentul, structurile de gindire, logica simbo-lici si цпiчеrsul mental ale lui hоmо religiosиs. Astfel, Eliade deschidecalea чпеi hermeneutici сrеаtоаrе, саrе rерrеziпtЁ, dupi рёrеrеа lui,sчrsа vie а чпui поч umanism.

Omul religios descoper5 sасrчl са ре о realitate absolutй саrе trans-cende lumea, dar саrе se manifestй iп lume. Potrivit |ui E|iade, hоmоreligiosus din civiliza(iile religioase gi de la popoarele саrе пч счпоsсscrisul este, са gi cel din marile religii, capabil sЁ descopere sacrul.Rudolf Otto аЬоrdаsе aceastй рrоЬlеmЁ in studieгea celui de-al treileaaýpect al sасrчlui: sacrul vбzut са о categorie а priori. ln opinia luiOtto, numai aceastй dispozilie оrigiпаrй а spiritului insugi face са, sub

iпflчеп!а unor fapte externe gi а unor ехрегiепlе sensibile, пчmiпоsчl sД

tigneascf, din strlfundurile sufletului са dintr-un izчог adinc al счпоаý-

terii. Eliade а ехрlоrаt arheologia comportamentului omului rеligiоý

рriп studierea arhetipului.9i а simЬоlulцi. Omul poate fi чп cititor al

74 MARILE ЕТАРЕ ALE CERCETARII RECENTE ASUPRA SACRULUI

sacrului, pentru сЁ simbolul ii соmuпiсё direct mesajul. Репtrч Eliade,

simbolismul religios realizeazЁ solidaritatea реппапепtа diпtrе оm gi

Sacralitate. ,,Sacrul eýte чп еlеmепt al structurii congtiintei, gi пч чп

moment din istoria conýtiintei [.,.] Experientra sacrului este indisolubillegatfi de efortul omului de а construi о lчmе саrе ýЁ aibй чп in[eles."l

оmчl cunoagte sacrul pentru с[ acesta se manifeýtё. о hierofanie

este о manifestare а ýacrului, adicй чп act misterios рriп саrе асе1, ,,cu

totul altcevan' ýе manifestЁ lпtr-чп obiect sau iпtr-о fiintд din lчmеа

рrоfапЕ. orice hierofanie este чп fenomen religios complex, ln саrе se

regёsesc fiinta sau obiectul natural, acel ,,сч totul altceva" саrе ýе

manifestй prin intermediul fiintei sau al obiectului respectiv gi саrе,

manifestindu-se, сопfеrй acelei fiinte sач acelui obiect о dimensiune

sасrаlё, саrе permite indeplinirea unei funclii de mediere. sacrul se

manifestЁ са о putere de чп ordin diferit de cel паtчrаl, са о fo4tr саrе

пu este de ordin impersonal, dar саrе осчре чп loc ln ordinea ontologictr.

Marele miýter conste in insugi faptul cЁ sacrul ýе manifestf, ýi, astfel, se

limiteazЁ gi se istoricizeazё,, Репtrч creýtin, hierofania sчрrеmЁ este

intruparea lui Dumnezeu in Iisus Hгistos. situatЁ ln perspectiva оmчlчi

religЪs, orice hierofanie exercitf, чп rol de mediere, dеоаrесе ii реrmitеomulrri sЁ ia contact сч sасrчl. iп lеgёtчrЁ cu aceasta, Eliade а ýtudiat

mai ales func[ia simbolului, а mitului 9i а ritului. iп definitiv, istoria

religiilor este constituitё dintr-o асчmчlаrе de hierofanii, сirоrа trebuie

sё ti se gёseasci sensul рriпtr-о аьоrdаrе fenomenologicё. La rindul ei,

hermeneutica trebuie si le clarifice gi si le соmчпiсе mesajul. ,,Dialec-tica hierofaniilor реrmitе rеdеsсореrirеа ýpontane gi integralй а tчtцrоr

valorilor religioase, оriсаrе ar fi ele 9i 1а оriсе nivel istoric s-аr afla

societatea sau individul саrе face aceastf, descoperire. Istoria religiilorse vede astfel rароrtаtй, in ultimЁ analizй, la drаmа provocata de

pierderea 5i de rеdеsсореrirеа acestor valori, pierdere 9i redescoperire

."r" n-uu fost gi пч vor fi niciodatЁ definitive."2Marile 1g6lii ре саrе lе-аm prezentat dovedesc intelesul ре саrе, de

un secol, il manifestй istoricii religiilor fa(tr de Sасru. Еlе subliniazё 9i

importanla acestei cercetari in domeniul istoriei religiilor. De altfel,

disculiile din ultimele decenii gi unele lчсriri rесепtе indicё faptul сistudiul sacrului rёmiпе чп ýесtоr important al actualitf,lii gtiinlifice gi

teologice3. дпаlizа acestor disculii ýi а acestor lчсгйri demonstreazi сЁ

un aspect al problemei а fost foarte pulin abordat: este vorba de

М. Eliade, Fragments d'ап journal, рр.555.М. Eliade, Тrаitё d'histoire des religioпs, р. 390.

Еa=

=

=

=_ЕЕ

1.1

coNcLUzII 7,

expresia sacrului in textele religioase. Totu5i, iп acest domeniu, оcontribulie mаjоrtr а avut Huguette Fugier, сч lчсrаrеа intitulatДCercetdri asupra exprimdrii ýqcrului tп limЬа lаtiпйа. Рriпtr-чп ýtudiu

de semanticЁ istoricЁ aplicatЁ notiunii latine de sасrч, ачtоаrеа аrчпсЁо lчmiпё почi asupra Weltunschauung,l|uiltli hоmо rоmапus.

Intentia noastra este sй сопtiпuеm cercetarea ре aceaýtё pistE, iпсеr-clnd sI extindem subiectul la mаrilе religiis. Limba eýte о miпuriе de

necontestat а gindirii. Vocabularul este format din ýеmпе prin inter-mediul саrorа о comunitate чmапа isi simbolizeazl gi igi exprimlconcepfiile fundamentale. О сеrсеtаrе de semanticЁ istoricё aplicatё 1а

vocabularul ýacrului dintr-o religie аr trebui si реrmitf,, ре de о раrtе,iп!еlеgеrеа notiunii de sacru in religia rеýресtiча gi, ре de alti parte, о

mai Ьчпi inplegere а glndirii gi а соmроrtаmепtчlчi |ui hоmо religiosuscare trf,iegte асеа religie. А doua parte а prezentului volum igi рrорuпеdоаr si defineascЁ perýpectiva unei аsеmепеа сеrсеtЁri 5i sf,-i subliniezelnsemnйtatea.

Е, Castelli, Il sacro, studi е ricerche. ДПi del Сопvеgпо iпdetto dal Сепtrо

Iпtеrпаziопаlе di Studi umапistiсi е dall'Istituto di Studi FilosoJici, Roma,

Istituto di Studi Filosofici, l9'74: Prospettiye sul sacro, Coпtributi al Сопvеgпо

su ,,Il sacro", Roma, t974; Il tempo inqualificabile. Coпtributi all'ertne-пеutiса della secolariцazione, Padoya, Cedam, t9'l5: Неrmёпеutiquе de lasёсulаrisаtiоп, Actes du Colloques de Rоmе, 3-8 janvier 1976, Paris, |976.М. Simon, Le Retoar du sасrё, Дсtеs du Colloque de Strasbourg, Рагis, 1977.

Н. Fчgiеь Recherches sur l'expression du sасrё dапs la lапguе lаtiпе,Рагis, 1963,J. Ries, Н. Sачгеп, G. Kestemont, R. Lebrun, М. Gilbert, L'Ехрrеssiопdu sасrё dапs les gmndes religioпs, |, Proche,Orient апсiеп et lraditloпsbibllques, Ноmо ReligiosuB, Louvain-La,Neuve 1978.

з,

4.

5.