jules verne - 04 - steaua sudului

75
NEMAIPOMENIŢI SÎNT FRANCEZII ĂŞTIA! — Vorbiţi, domnule, vă ascult! — Domnule, am onoarea să vă cer mîna domnişoarei Watkins, fiica dumneavoastră. — Mîna Alicei? — Da, domnule. Cererea mea pare să vă surprindă. O să mă iertaţi, totuşi, dacă mi-e destul de greu să înţeleg de ce vi s-ar părea extraordinară. Am douăzeci şi şase de ani. Mă numesc Cyprien Mere, sînt inginer de mine, — am fost al doilea din seria mea la absolvirea şcolii Politehnice. Familia mea este onorabilă şi onorată, cu toate nu-i înstărită. Domnul consul al Franţei în Colonia Capului poate să confirme toate acestea, dacă doriţi, ca şi prietenul meu Pharamond Barthes, temerarul vînător pe care îl cunoaşteţi bine, ca toată lumea în Griqualand. Mă aflu aici într-o misiune ştiinţifică, trimis de Academia de Ştiinţe şi de Guvernul francez. Anul trecut, Institutul mi-a decernat premiul Houdart, pentru lucrările mele despre compoziţia chimică a rocilor vulcanice din Auvergne. Memoriul meu asupra bazinului diamantifer al Vaal-ului, care este aproape terminat, va fi fără îndoială bine primit de lumea ştiinţifică. La întoarcerea din misiune, voi fi numit profesor adjunct la Şcoala de Mine din Paris; mi-am şi reţinut apartamentul, în strada Universităţii, numărul 104, la etajul al treilea. Anul viitor la întîi ianuarie, salariul meu se va ridica la patru mii opt sute de franci. Ştiu că nu e o avere, dar, cu ceea ce îmi vor aduce lucrările personale, expertizele, premiile academice şi colaborarea la revistele ştiinţifice, acest venit va fi aproape dublat. Adaug că, fiind modest, nu-mi trebuie mai mult ca să fiu fericit. Domnule, am onoarea să vă cer mîna domnişoarei Watkins, fiica dumneavoastră. Numai după tonul ferm şi hotărît al acestui mic discurs se putea vedea cu uşurinţă că Cyprien Mere era obişnuit să meargă totdeauna drept la ţintă şi să vorbească deschis. înfăţ işarea sa nu dezminţea impresia produsă de felul său de a vorbi, fiind aceea a unui tînăr ocupat îndeobşte cu cele mai înalte raţionamente ştiinţifice şi care nu acordă vanităţilor mondene decît timpul strict necesar. Părul său şaten, tăiat scurt, barba blondă, tunsă aproape pînă la epidermă, simplitatea costumului său de călătorie din doc gri, pălăria de pai ieftină pe care, intrînd, o pusese cuviincios pe un scaun — cu toate că interlocutorul său rămăsese cu capul acoperit, cu lipsa de politeţe caracteristică rasei anglo- saxone — totul în Cyprien Mere indica un spirit serios, după cum privirea lui limpede arăta o inimă curată şi o conştiinţă dreaptă. Mai trebuie spus că acest tînăr francez vorbea foarte bine englezeşte, ca şi cum ar fi trăit multă vreme

Upload: dari03

Post on 24-Nov-2015

126 views

Category:

Documents


20 download

DESCRIPTION

carte roman jules verne

TRANSCRIPT

  • NEMAIPOMENII SNT FRANCEZII TIA! Vorbii, domnule, v ascult! Domnule, am onoarea s v cer mna domnioarei Watkins, fiica dumneavoastr. Mna Alicei? Da, domnule. Cererea mea pare s v surprind. O s m iertai, totui, dac mi-e destul de greu s neleg de ce vi s-ar prea extraordinar. Am douzeci i ase de ani. M numesc Cyprien Mere, snt inginer de mine, am fost al doilea din seria mea la absolvirea colii Politehnice. Familia mea este onorabil i onorat, cu toate c nu-i nstrit. Domnulconsul al Franei n Colonia Capului poate s confirme toate acestea, dac dorii, ca i prietenul meu Pharamond Barthes, temerarul vntor pe care l cunoatei bine, ca toat lumea n Griqualand. M aflu aici ntr-o misiune tiinific, trimis de Academia de tiine i de Guvernul francez. Anul trecut, Institutul mi-a decernat premiul Houdart, pentru lucrrile mele despre compoziia chimic a rocilor vulcanice din Auvergne. Memoriul meu asupra bazinului diamantifer al Vaal-ului, care este aproape terminat, va fi fr ndoial bine primit de lumea tiinific. La ntoarcerea din misiune, voi fi numit profesor adjunct la coala de Mine din Paris; mi-am i reinut apartamentul, n strada Universitii, numrul 104, la etajul al treilea. Anul viitor la nti ianuarie, salariul meu se va ridica la patru mii opt sute de franci. tiu c nu e o avere, dar, cu ceea ce mi vor aduce lucrrile personale, expertizele, premiile academice i colaborarea la revistele tiinifice, acest venit va fi aproape dublat. Adaug c, fiind modest, nu-mi trebuie mai mult ca s fiu fericit. Domnule, am onoarea s v cer mna domnioarei Watkins, fiica dumneavoastr.Numai dup tonul ferm i hotrt al acestui mic discurs se putea vedea cu uurin c Cyprien Mere era obinuit s mearg totdeauna drept la int i s vorbeasc deschis.nf iarea sa nu dezminea impresia produs de felul su de a vorbi, fiind aceea a unui tnr ocupat ndeobte cu cele mai nalte raionamente tiinifice i care nu acord vanitilor mondene dect timpul strict necesar.Prul su aten, tiat scurt, barba blond, tuns aproape pn la epiderm, simplitatea costumului su de cltorie din doc gri, plria de pai ieftin pe care, intrnd, o pusese cuviincios pe un scaun cu toate c interlocutorul su rmsese cu capul acoperit, cu lipsa de politee caracteristic rasei anglo-saxone totul n Cyprien Mere indica un spirit serios, dup cum privirea lui limpede arta o inim curat i o contiin dreapt.Mai trebuie spus c acest tnr francez vorbea foarte bine englezete, ca i cum ar fi trit mult vreme

  • n inuturile cele mai britanice ale Regatului-Unit.Domnul Watkins l ascult trgnd dintr-o pip lung, aezat ntr-un fotoliu de lemn, cu piciorul stngntins pe un taburet de pai, cu cotul sprijinit pe colul unei mese grosolane, avnd n fa o caraf cugin i un pahar umplut pe jumtate cu aceast butur alcoolic.Era mbrcat cu un pantalon alb, o hain de pnz groas, albastr, o cma de flanel glbuie, frvest i fr cravat. Sub plria imens de psl, care prea nurubat definitiv pe capul crunt, serotunjea o fa buhit i roie, parc-ar fi fost injectat cu peltea de coacze. Pe faa aceasta, puin atrgtoare, mpodobit cu smocuri de barb aspr de culoarea pirului, licreau doi ochi mici, cenuii, care nu prea oglindeau rbdare i buntate.Trebuie s spunem dendat, n aprarea domnului Watkins, c suferea groaznic de gut, ceea ce lobliga s-i in piciorul stng nfurat n buci de pnz; or, guta, n Africa Meridional ca i n alteri, nu-i fcut s mblnzeasc firea oamenilor crora le roade articulaiile.Scena se petrecea la ferma domnului Watkins, pe la 29 grade latitudine la sud de Ecuator i 22 grade longitudine la est de meridianul Parisului, pe frontiera vestic a Statului liber Orange, la nord de Colonia britanic a Capului, n centrul Africii de Sud, sau anglo-olandeze. Aceast ar, pe care malul drept al fluviului Orange o desparte de marginile sudice ale marelui deert Kalahari i creia n vechile hri i se spune Griqualand, este numit n mod mai ndreptit, de vreo zece ani, Diamonds-Field", Cmpia Diamantelor.Holul n care avea loc aceast ntrevedere diplomatica se distingea att prin luxul deplasat al ctorvapiese de mobilier, ct i prin srcia altor detalii ale interiorului. Pardoseala, de exemplu, era din pmnt btut, dar aternut, pe alocuri, cu covoare groase i blnuri scumpe. Pe perei, pe care nu-i acoperise niciodat un tapet oarecare, erau agate o pendul enorm din aram cizelat, arme de pre de fabricaii diferite, miniaturi englezeti, ncadrate n rame splendide. O sofa de plu era aezat lng o mas de lemn alb, bun cel mult pentru nevoile unei buctrii. Fotolii aduse din Europa- i ntindeau n zadar braele ctre domnul Watkins, care prefera un jil vechi, cioplit odinioar de propriile sale mini. Totui, n general, ngrmdirea obiectelor de valoare i mai alesacest talme-balme de piei de panter, de leopard, de giraf i de tigru, aruncate pe toate mobilele, ddeau ncperii un aer de opulen barbar.De altfel, era evident, prin forma plafonului, c aceast cas n-avea etaje. Ca i toate celelalte din regiune, ea era construit n parte din scnduri, n parte din lut i acoperit cu foi de zinc, aezate pe schelria ei uoar.Se vedea de asemenea c locuina abia fusese terminat, n adevr, era destul s te apleci pe una dintre ferestre ca s zreti, la dreapta i la stnga, cinci sau ase construcii prsite, toate de acelai fel, dar de vrste diferite i ntr-o stare de degradare din ce n ce mai naintat. Erau tot attea case pe care domnul Watkins le cldise, le locuise i le prsise pe rnd, i care marcau ntr-un fel treptele navuirii sale. Cea mai ndeprtat era fcut numai din buci de gazon i nu merita dect numele de colib. Urmtoarea era cldit din lut, a treia din lut i din scnduri, a patra din lut i din zinc. Se vedea ce gam ascendent strbtuse domnul Watkins, datorit succesului ndeletnicirii sale.Toate aceste cldiri, mai mult sau mai puin drpnate, se ridicau pe o mgur, aproape de confluena Vaal-ului i a Modder-ului, cei doi principali aflueni ai fluviului Orange n aceast regiune a Africii de Sud. Jur mprejur, ct vedeai cu ochii, nu se zrea, ctre sud-vest i nord, dect cmpia trist i pustie. Veld-ul", cum i se spune pe-aici, e format dintr-un pmnt roiatic, uscat, arid, prfos, presrat ici-colo cu cteva fire de iarb rar i mici tufiuri de spini.Lipsa total de arbori este caracteristica acestei triste regiuni. n consecin, innd seama c nu segsesc nici crbuni, iar legturile cu oceanul snt lente i dificile, nu e de mirare c localnicii snt silii s ard, pentru nevoile casnice, blegarul turmelor de animale.Pe acest teren monoton, cu un aspect aproape dezolant, curg cele dou ruri, att de ncete i cu malurile att de joase, nct te miri cum nu se ntind peste ntreaga cmpie.Numai spre rsrit, orizontul este tiat de zimii ndeprtai ai celor doi muni, Platberg i Paardeberg, la poalele crora poi zri, dac ai ochi buni, fum, praf, mici puncte albe, care snt colibe sau corturi, i jur mprejur o forfot de fiine vioaie.Aici, n acest veld, se gsesc zcmintele de diamante n exploatare: Du Toit's Pan, New-Rush i,poate cel mai bogat dintre toate, Vandergaart-Kopje. Aceste mine sub cerul liber i aproape la suprafaa solului, care snt nglobate sub denumirea general de dry-diggins", sau mine secate, au livrat, cu ncepere din 1870, diamante i pietre preioase n valoare de aproximativ patru sute milioane de franci. Ele se afl reunite ntr-o circumferin cu raza de cel mult doi sau trei kilometri. Se vedeau foarte bine cu binoclul de la ferestrele fermei Watkins, care nu se afla dect la patru mile engleze1 de ele.De altfel, ferm e un termen destul de impropriu, dac e vorba de aceast aezare, cci era cu neputin s zreti n mprejurimi vreun fel de cultur. Ca toi pretinii fermieri din aceast regiune a Africii de Sud, domnul Watkins era mai curnd un proprietar de cirezi de boi, de turme de capre i de oi, dect un veritabil conductor al unei exploatri agricole.Domnul Watkins nu rspunsese nc cererii att de politicos, dar att de limpede formulate de Cyprien

  • Mere. Dup ce reflectase cel puin trei minute, el se hotr n sfrit s scoat pipa din colul gurii i emise urmtoarea opinie, care n-avea desigur dect o legtur foarte ndeprtat cu problema n discuie: Cred c-o s se schimbe vremea, drag domnule! Niciodat n-am suferit de gut mai mult ca n aceast diminea!Tnrul inginer se-ncrunt, ntoarse o clip capul i trebui s fac un efort ca s nu lase s i se vad dezamgirea. Poate c ai face bine dac ai renuna la gin, domnule Watkins! rspunse el destul de tios, artndspre cana de gresie pe care atacurile repetate ale butorului o goleau repede de coninut. S renun la gin! By Jove! i bai joc de mine! strig fermierul. A fcut vreodat ru ginul unui omde treab?... Da, tiu ce vrei s spui!... Vrei s-mi citezi reeta dat de medicul acela primarului caresuferea de gut! Cum l chema pe medic? Cred c Abernethy! Vrei s v simii bine? i spunea el bolnavului su. Trii cu un iling pe zi i ctigai-l prin munc!" Foarte bine i frumos! Dar, pe btrna noastr Anglie! dac, pentru ca s te simi bine, trebuie s trieti cu un iling pe zi, la ce-i mai slujete c ai fcut avere?... Astea-s prostii nedemne de un om de spirit ca dumneata, domnule Mere!... Te rog, deci, s nu-mi mai vorbeti despre asta!... Dect aa via, mai bine n mormnt!... N-am alte bucurii dect s mnnc bine, s beau bine, s fumez o pip, ori de cte ori am poft i dumneata vrei s renun la ele? Oh! Nu in defel! rspunse cu franchee Cyprien. V amintesc numai o regul de sntate, pe care ocred just! Dar, dac vrei, s lsm asta, domnule Watkins,i s revenim la obiectul special al vizitei mele. Domnul Watkins, att de vorbre mai nainte, reczuse n mutismul su i scotea, tcut, mici roto-coale de fum.Ua se deschise. Intr o fat, ducnd o tav cu pahare. Aceast drgu persoan, ncnttoare cu boneta ei, croit dup moda fermierilor din veld, era mbrcat simplu, cu o rochie de pnz cu floricele. n vrst de nousprezece-douzeci de ani, cu un ten foarte alb, cu prul blond i fin, cu ochii mari, albatri, cu o fizionomie blnd i vesel, ea era imaginea sntii, a graiei i a bunei dispoziii. Bun ziua, domnule Mere! rosti ea n franuzete, dar cu un uor accent britanic. Bun ziua, domnioar Alice! rspunse Cyprien Mere, care se ridicase la intrarea fetei i acum se n-clina n faa ei. V-am vzut cnd ai sosit, domnule Mere, relu miss Watkins, lsnd s i se vad dinii frumoi, n-tr-un surs prietenos, i, cum tiu c nu v place ginul tatii, v aduc oranjad, ndjduind c o vei gsi destul de rece! E foarte drgu din partea dumneavoastr, domnioar ! Ah, nici nu v putei nchipui ce a nghiit Dada, struul meu, n dimineaa aceasta! relu ea cu familiaritate. Bila mea de filde pentru crpit ciorapii!... Da, bila mea de filde! i totui, e destul de mare, tii domnule Mere, i o primisem chiar de la sala de biliard din New-Rush!... Ei bine, acest nestul de Dada a nghiit-o ca pe o pilul! E un animal rutcios, care o s m fac s mor de suprare, mai devreme ori mai trziu.n timp ce povestea, miss Watkins avea n colul ochilor si albatri o mic raz vesel, care nu preas indice o dorin prea ferm ca acest pronostic lugubru s se mplineasc, nici mai devreme, nici mai trziu. Dar, deodat, cu intuiia att de ptrunztoare a femeilor, ea fu izbit de tcerea tatlui su i a tnrului inginer, ca i de faptul c prezena ei i stnjenea. S-ar prea, domnilor, c v deranjez! Dac avei secrete pe care nu trebuie s le tiu, am s plec!... De altfel, nici n-am timp de pierdut! Trebuie s-mi studiez sonata, nainte de a m ocupa de pregtirea mesei!... Ei, hotrt lucru, nu prea sntei vorbrei astzi, domnilor!... V las cu comploturile dumneavoastr sumbre!Aproape de ieire, se ntoarse i spuse, cu graie, dei subiectul era dintre cele mai serioase: Domnule Mere, cnd o s vrei s m ascultai la tema despre oxigen, v stau la dispoziie. Am cititde trei ori capitolul de chimie pe care mi l-ai dat s-l nv i acest corp gazos, incolor, inodor i fr gust" nu mai are secrete pentru mine!Apoi, miss Watkins fcu o reveren i dispru ca un ginga meteor.O clip mai trziu, acordurile unui pian excelent, rsunnd ntr-una din cele mai ndeprtate camere,anunar c fata se druie n ntregime exerciiilor sale muzicale. Ei bine, domnule Watkins, relu Cyprien, cruia aceast apariie drgla i-ar fi reamintit de ce seafla acolo, admind c ar fi fost n stare s uite, vrei s-mi rspundei la cererea pe care am avut onoarea s v-o fac?Domnul Watkins i scoase pipa din colul gurii, scuip solemn pe jos, i ridic brusc capul i, sgetn-du-l pe tnr cu privirea, l ntreb: Nu cumva, domnule Mere, i-ai i vorbit despre toate astea? S fi vorbit despre ce?... Cu cine? Despre ceea ce spuneai... Cu fiica mea... Drept cine m luai, domnule Watkins! Replic tnrul inginer, cu o cldur care nu lsa nici o ndo-ial asupra sinceritii sale. Snt francez, domnule!...

  • Nu uitai!... Nu mi-a fi permis niciodat s vorbesc despre cstorie cu domnioara, fiica dumneavoastr, fr consimmntul dumneavoastr!Privirea domnului Watkins se mblnzi i, dintr-o dat, limba pru s i se dezlege: Foarte bine!... Eti un biat cumsecade!... Nici nu m ateptam s te pori altfel fa de Alice! spuseel, pe un ton aproape cordial. Ei bine, deoarece pot avea ncredere n dumneata, ai s-mi dai cuvntul de onoare c n-ai s-i vorbeti despre asta nici n viitor! i pentru ce, domnule? Fiindc aceast cstorie este imposibil i e mai bine s o tergi imediat din proiectele dumitale!rspunse domnul Watkins. Domnule Mere, eti un tnr cinstit, un gentleman perfect, un chimist exce-lent, un profesor distins i chiar de mare viitor nu m ndoiesc de asta dar nu vei cpta mna fiicei mele, deoarece am pentru ea cu totul alte planuri! Totui, domnule Watkins... Nu mai insista!... Ar fi inutil! replic fermierul. Chiar de-ai fi duce i pair al Angliei, i tot nu mi-aiconveni. Dar dumneata nu esti nici mcar cetean englez i abia adineauri mi-ai declarat, cu toat sinceritatea, c n-ai nici o avere! Cinstit vorbind, crezi n mod serios c am crescut-o pe Alice cu cei mai buni profesori din Victoria i din Bloemfontein, ca s-o trimit, la vrsta de douzeci de ani, s triasc la Paris, n strada Universitii, la etajul al treilea, cu un domn a crui limb nici n-o neleg?... Gndete-te, domnule Mere, i pune-te n locul meu!... Presupune c dumneata ai fi fermierul John Watkins, proprietarul minei Vandergaart-Kopje i c eu a fi domnul Cyprien Mere, tnr savant francez n misiune n Colonia Capului. Presupune c te-ai afla aici, n mijlocul acestei camere, aezat n acest fotoliu, sorbindu-i paharul de gin i fumnd o pip cu tutun de Hamburg: ai admite un minut... unul singur!... ideea de a-mi da pe fiica dumitale n cstorie? Desigur, domnule Watkins, rspunse Cyprien, i fr nici o ezitare, dac a crede c avei calitilecare-i pot asigura fericirea! Ei bine, ai greit, scumpe domn, ai greit foarte tare! Ai aciona ca un om nedemn de a fi stpnul minei Vandergaart-Kopje, sau, mai curnd, nici n-ai fi ajuns s fii stpnul ei. Cci crezi dumneata c mi-a czut din cer? Crezi c nu mi-a trebuit inteligen i munc pentru a o dibui, i, mai ales, pentru a deveni proprietarul ei?... Ei bine, domnule Mere, inteligena de care am dat dovad, n aceast mprejurare memorabil i decisiv, o folosesc n tot ceea ce fac i, n mod deosebit, n tot ceea ce are vreo legtur cu fiica mea!... Iat de ce i repet: terge asta din proiectele dumitale!... Alice nu-i pentru dumneata! Odat cu aceast concluzie triumftoare, domnul Watkins lu paharul i-l goli dintr-o sorbitur.Tnrul inginer, uluit, nu tia ce s rspund. Cellalt profit: Voi, francezii, sntei nemaipomenii! Nu v ndoii de nimic, pe cinstea mea! Va s zic, ajungi,parc-ai fi czut din lun, n inima Griqualand-ului, la un om cumsecade, care acum trei luni nici nu stiadespre existena dumitale i care nu te-a vzut nici de zece ori n aceste nouzeci de zile! Vii la el i-i zici: John Stapleton Watkins, avei o fiic ncnttoare, foarte bine crescut, recunoscut unanim ca perla inutului i, ceea ce nu stric deloc, unic motenitoare a proprietarului celei mai bogate mine de diamante din cele Dou-Lumi! Eu snt domnul Cyprien Mere' din Paris, inginer, i am un venit de patru mii opt sute de franci!... mi vei da deci n cstorie pe aceast tnr persoan, pentru ca s-o duc n ara mea i s nu mai auzii nimic despre ea, dect din cnd n cnd, prin pot sau telegraf!... i dumneata gseti asta normal?... Mie mi se pare de necrezut!Cyprien se sculase, foarte palid. i luase plria i se pregtea de plecare. Da!... De necrezut, repet fermierul. Ah! eu nu tiu s ndulcesc pilula! Snt un englez dintr-o bucat, domnule! Aa cum m vezi, am fost mai srac dect dumneata, da, mult mai srac!... Am fcut toate meseriile!... Am fost mus pe un vas de comer, vntor de bivoli n Dakota, miner n Arizona, cioban n Transvaal!... Am cunoscut aria, frigul, foamea i oboseala!... Am ctigat, timp de douzeci de ani, cu sudoarea frunii, coaja de pine care-mi inea loc de cin!...Cnd m-am cstorit cu rposata doamn Watkins, mama Alicei, fiica unui bur de origine francez, cadumneata, n treact fie zis, n-aveam amndoi cu ce hrni o capr! Nu mi-am pierdut ns curajul!...Acum snt bogat i neleg s profit de rodul trudei mele!... neleg s-mi pstrez fiica, mai ales ca s ngrijeasc de guta mea i s-mi cnte la pian, seara, cnd m plictisesc!... Dac se va mrita vreodat, se va mrita chiar aici, cu un biat din mprejurimi, bogat ca i ea, fermier sau miner ca noi, care nu-mi va spune c pleac s triasc muritor de foame la etajul al treilea, ntr-o ar unde n-am avut niciodat chef s pun piciorul. Se va mrita cu James Hilton, de pild, sau cu un alt flcu de teapa lui... pretendenii nu lipsesc, te asigur!... n sfrit, cu un bun englez, care s nu se team de un pahar de gin i care s-mi in tovrie cnd fumez o pip!Cyprien pusese mna pe clana uii, ca s prseasc aceast ncpere n care se nbuea. Fr suprare, domnule Mere! i strig domnul Watkins. Nu-i port pic defel i-mi va face totdeauna plcere s te vd, ca oaspete i ca prieten!... Tocmai ateptm cteva persoane la cin. Ce-ar fi s viii dumneata?... Nu, mulumesc, domnule! rspunse Cyprien, cu rceal. Trebuie s-mi termin corespondena pn laplecarea potei.i iei.

  • Nemaipomenii snt francezii tia!... Nemaipomenii! repet domnul Watkins, reaprinzndu-i pipade la un capt de sfoar gudronat arznd mocnit, pe care-l avea totdeauna la ndemn.i i turn un pahar mare de gin.

    PE CMPIA DIAMANTELORCeea ce l umilea mai adnc pe tnrui inginer, n rspunsul dat de domnul Watkins, era c nu se puteaopri s recunoasc, sub asprimea excesiv a formei, un mare fond de adevr. Chibzuind mai bine, chiarse mira c nu-i dduse singur seama de obieciunile pe care i le putea aduce fermierul i c se expusese unui astfel de refuz brutal.Fapt este c nu se gndise niciodat, pn acum, la distana pe care averea, naionalitatea, educaia, mediul o puneau ntre tnra fat i el. Obinuit, de cinciase ani, s considere mineralele dintr-un punct de vedere pur tiinific, diamantele nu erau pentru el dect simple eantioane de carbon, bune s figureze n muzeul Scolii de Mine. De altfel, cum ducea n Frana o via social de un nivel mult mai nalt dect cea a familiei Watkins, pierduse complet din vedere valoarea comercial a bogatului zcmnt aflat n proprietatea fermierului. Nu-i dduse prin gnd nici o clip c putea fi vreo diferen ntre fiica proprietarului lui Vandergaart-Kopje i un inginer francez. i chiar dac s-ar fi gndit la asta, probabil c n concepia lui de parizian i de fost elev al colii Politehnice i-ar fi spus mai degrab c e gata s fac ceea ce se cheam, n mod convenional, o mezalian".Mustrarea aspr a domnului Watkins constituia o trezire dureroas din aceste iluzii. Cyprien avea preamult bun-sim pentru a nu aprecia argumentele solide, i prea mult onestitate pentru a fi iritat de osentin pe care o recunotea dreapt n fond.Dar lovitura nu era mai puin dureroas i acum, cnd trebuia s renune la Alice i ddea seama ct dedrag i devenise, n mai puin de trei luni.Nu erau, n adevr, dect trei luni de cnd o cunotea, adic de la venirea sa n Griqualand.Ct de ndeprtat prea ziua aceea! Se vedea ajungnd, pe o ari si un praf teribil, la captul lungiisale cltorii dintr-o emisfer n cealalt.Debarcnd mpreun cu prietenul su Pharamond Barthes, un vechi coleg de liceu, care venea pentru atreia oar s vneze de plcere n Africa de Sud, Cyprien se desprise de el la Cape Town. PharamondBarthes plecase spre ara basutoilor, unde spera s recruteze un mic grup de rzboinici negri, care s-l escorteze n timpul expediiilor sale cinegetice. Ct despre Cyprien, el luase loc n vagonul greu, tras de patruzeci de cai, care slujete drept diligent pe drumurile veld-ului, i o pornise spre Cmpia Diamantelor.Cinci sau ase lzi mari un adevrat laborator de chimie i mineralogie, de care n-ar fi voit s se despart alctuiau materialul de lucru al tnrului savant. Dar potalionul nu ngduie dect cincizeci de kilograme de bagaje de fiecare cltor, i fusese nevoit s ncredineze lzile preioase unei crue cu boi, care trebuia s le aduc n Griqualand, cu o ncetineal ntru totul merovingian.Aceast diligent, o trsur mare cu dousprezece locuri, acoperit cu o prelat de pnz, are patru roienorme, udate fr ncetare de apa rurilor pe care le traverseaz prin vad. Caii, nhmai doi cte doi icteodat ajutai de catri, snt condui cu o mare ndemnare de doi vizitii, aezai alturi pe capr; unul ine hurile, n timp ce ajutorul su mnuiete un bici foarte lung din bambus, asemntor unei undie gigantice, de care se servete nu numai pentru a da ghes atelajului, ci i pentru a-l dirija.Drumul trece prin Beaufort, un orel drgu, cldit la poalele munilor Nieuweveld, strbate acestmasiv, ajunge la Victoria i se ndreapt spre Hope Town Oraul Speranei pe malul rului Orange,apoi, de aici, la Kimberley i la principalele zcminte diamantifere, care se afl la deprtare de numai cteva mile.E o cltorie obositoare i monoton de opt-nou zile, prin veld-ul dezgolit. Peisajul este aproape n-totdeauna ct se poate de ntristtor cmpii roii, pietre mprtiate ca i cum ar fi fost aduse de morene, stnci cenuii abia ieind din pmnt, o iarb galben i rar, tufiuri srace. Nici culturi, nici frumusei naturale. Din loc n loc, o ferm mizerabil, al crei proprietar, obinnd concesiunea terenului de la guvernul colonial, a primit mandat s ofere ospitalitate cltorilor. Dar aceast ospitalitate este totdeauna dintre cele mai elementare. Nu gseti n aceste hanuri ciudate nici paturi pentru oameni, nici aternut de paie pentru cai. Abia cteva cutii de conserve, care-au fcut de mai multe ori nconjurul lumii i care se pltesc cu greutatea lor n aur.Pentru a-i asigura hrana, caii snt lsai deci liberi pe cmp, unde trebuie s caute tufele de iarb dindrtul pietrelor. Cnd vine ceasul de a pleca mai departe, s-i aduni e o adevrat problem i o mare pierdere de timp.i cte zdruncinturi cu acest potalion primitiv, de-a lungul acestor drumuri i mai primitive! Capacele cuferelor de lemn, folosite pentru bagajele de mici dimensiuni, in loc de bnci; nefericitul pe care-lpoart o sptmn nesfrit joac rolul unui ciocan pneumatic. Este imposibil s citeti, s dormi i chiar s vorbeti. n schimb, majoritatea cltorilor fumeaz zi i noapte, ca nite couri de fabric, beau n netire i scuip pe msura acestei activiti.Cyprien Mere cltorea cu un eantion destul de reprezentativ al acestei populaii migratoare, care a-learg din toate punctele globului ctre zcmintele de aur sau de diamante, imediat ce acestea snt semnalate. Se afla acolo un napolitan nalt, deelat, cu prul negru, lung, cu faa tbcit, cu ochii nu

  • prea linititori, care spunea c-l cheam Annibal Pantalacci; un evreu portughez numit Nathan, expert n diamante, care sttea foarte cuminte n colul lui i privea lumea ca un filozof; un miner din Lancashire, Tomas Steel, un tnr voinic nalt, cu barba rocat, cu spate puternic, care prsise crbunii ca s-i ncerce norocul n Griqualand; un neam, herr Friedel, care vorbea ca un oracol i tia totul despre exploatarea diamantelor, fr s fi vzut un singur diamant n ganga sa; un yankeu cu buze subiri, stnd de vorb numai cu sticla sa n hus de piele i venind fr ndoial s deschid una din acele crciumi care nghit cea mai mare parte a ctigurilor minerului; un fermier de pe malurile Hart-ului; un bur din Statul liber Orange; un misit de filde, care se ducea n ara namaqua-ilor; doi fermieri din Transvaal i un chinez, numit Li, completau societatea cea mai pestri, cea mai leampt, cea mai interlop, cea mai zgomotoas, n care s-ar fi putut afla vreodat un om cumsecade.Dup ce se amuz o bucat de vreme cu fizionomiile i purtarea celorlali, Cyprien se plictisi. II mai interesau doar Thomas Steel, cu fiina lui puternic i rsul lui sincer, si chinezul Li, cu manierele lui blnde i feline. Ct despre napolitan, bufoneriile lui sinistre i faa de nemernic i inspirau o repulsie de nenvins.Una din glumele cele mai apreciate ale acestui personaj a constat, timp de dou sau trei zile, n a legade coada, pe care chinezul o purta pe spate, dup obiceiul neamului su, o mulime de obiecte necuviincioase, strnse de pe cmp: mnunchiuri de iarb, cotoare de varz, o coad de vac, un omoplat de cal.Li, fr s se enerveze, dezlega apendicele ce fusese adugat cozii lui lungi, dar nu arta nici prin vorbe, nici prin gesturi, nici chiar printr-o privire, c i s-ar fi prut c gluma ntrecuse marginile permise. Faa lui galben, ochii migdalai pstrau un calm inalterabil, ca i cum ar fi fost strin de ceea ce se petrecea n jurul su. De fapt, s-ar fi putut crede c nu nelegea un cuvnt din ce se vorbea n aceast arc a lui Noe n drum spre Griqualand. Aa c Annibal Pantalacci nu ntrzia s adauge, ntr-o englez stricat, diferite comentarii la glumele lui de prost gust.i cltorii rdeau. Ceea ce le mrea buna dispoziie era faptul c burii nelegeau ceva mai trziu ce spunea napolitanul i atunci izbucneau dintr-o dat ntr-un rs zgomotos, cu dou-trei minute dup ceilali.Pn la urm, Cyprien se enerv din cauza struinei cu care bietul Li era luat drept int a batjocurilor i-i spuse lui Pantalacci c purtarea lui era reprobabil.Napolitanul i-ar fi rspuns poate obraznic, dar o vorb a lui Thomas Steel fu de ajuns ca s-l fac s-i rein cu pruden sarcasmul: Nu, nu-i cinstit s te pori aa cu bietul om, care nici mcar nu pricepe ce spui! adug acest tnr cumsecade, prndu-i ru c rsese mpreun cu ceilali.Lucrurile s-au oprit deci aici. Dar, cteva clipe mai trziu, Cyprien vzu cu surprindere privirea fin iuor ironic o privire evident plin de recunotin pe care chinezul o ndrepta spre el. Se gndi c Li tia poate englezete mai bine dect lsa s se vad.n zadar ncerc ns, la halta urmtoare, s-i vorbeasc. Chinezul rmase indiferent i mut. De atunci,aceast fiin bizar continu s-l intrige pe tnrul inginer, ca o enigm a crei dezlegare trebuie gsit.Aa c Cyprien privea destul de des, cu atenie, faa galben i spn, buzele subiri, care lsau s se vad dinii foarte albi, nasul mic, scurt i lat, fruntea larg, ochii oblici i aproape totdeauna plecai, ca pentru a ascunde o licrire maliioas.Ce vrst putea s aib Li? Cincisprezece, sau aizeci de ani? Era imposibil de spus. Dac dinii, privirea, prul negru ca funinginea preau semne de tineree, ridurile de pe frunte, de pe obraji i chiar de la colurile gurii artau mai curnd o vrst naintat.Era mic de statur, subire, agil n aparen, dar cu unele trsturi btrnicioase.Era bogat sau srac? Alt rspuns ndoielnic. Pantalonul su de pnz cenuie, bluza de mtase galben,tichia din sfoar mpletit, pantofii cu talp de fetru, ciorapii, de un alb imaculat, puteau fi tot att de bine ai unui mandarin de prim rang, ca i ai unui om din popor. Bagajul su era alctuit dintr-un singur cufr, din lemn rou, avnd aceast adres scris cu cerneal neagr:H. Lifrom Canton to the CapeCeea ce nseamn: H. Li, din Canton, mergnd la Cape Town.Acest chinez era, de altfel, de o curenie exemplar, nu fuma, nu bea dect ap i folosea toate haltele ca s-i rad capul cu cea mai mare grij.Cyprien nu putu afla mai mult i renun curnd s se mai ocupe de aceast problem vie.ntre timp, zilele treceau, milele se adugau milelor strbtute. Cteodat, caii mergeau repede. Alteori, prea imposibil s-i faci s iueasc pasul. Dar, puin cte puin, drumul se scurta i, ntr-o bun zi,diligenta a ajuns la Hope Town. nc o etap i trecur i de Kimberley. Apoi, la orizont se artar csue de lemn.Era New-Rush.Tabra minerilor nu se deosebea defel de ceea ce snt, n toate rile unde civilizaia a ptruns recent,aceste orae provizorii, care ies din pmnt ca prin farmec.

  • Cabane de scnduri, cele mai multe foarte mici i asemntoare colibelor cantonierilor de pe un antiereuropean, cteva corturi, o duzin de cafenele sau crciumi, o sal de biliard, o Alhambr sau salon de dans, store"-uri sau magazine generale cu articole de prim necesitate iat ceea ce izbea mai nti privirea.Se gseau de toate n aceste prvlii: haine i mobile, pantofi i pahare de sticl, cri i ei, arme i stofe, mturi si muniii de vntoare, cuverturi si igri, legume proaspete i medicamente, pluguri i spunuri de toalet, perii de unghii i lapte condensat, plite i litografii de toate, afar de cumprtori.Asta pentru c populaia taberei lucra nc n min, la trei sau patru sute de metri de New-Rush.Cyprien Mere, ca toi noii sosii, se grbi s se duc ntr-acolo, n timp ce masa era pregtit n cabanabotezat pompos Hotel Continental".Era n jurul orei ase dup-mas. Soarele se-nvluia la orizont ntr-un uor abur auriu. Tnrul inginer observ, nc o dat, diametrul enorm pe care astrul zilei, ca i cel al nopii, l au la aceast latitudine sudic, fr ca explicaia fenomenului s fi fost nc dat n mod convingtor. Acest diametru prea s fie cel puin dublu fa de cel vizibil n Europa.Dar un spectacol i mai nou pentru Cyprien Mere l atepta la Kopje, adic la zcmntul de diamante.La nceputul lucrrilor, mina forma un deluor teit, care cocoa n acest punct cmpia, n rest neted, ca o mare linitit. Dar acum, o scobitur enorm, cu pereii lrgii spre gur, un fel de depresiune n form de elips, de aproximativ patruzeci de metri ptrai, se deschidea aici. Aceast suprafa nu cuprindea mai puin de trei sau patru sute de claim"-uri, sau concesiuni, cu latura de treizeci i unu de picioare, pe care cei n drept le valorificau dup placul lor.Munca, de altfel, consta pur i simplu din a extrage, cu ajutorul trncopului i hrleului, pmntul depe acest teren, compus n general dintr-un nisip roiatic, amestecat cu pietri. Adus la gura minei, acest pmnt e transportat la mesele de triaj spre a fi splat, frmiat, dat prin ciur, apoi examinat cu cea mai mare grij, pentru a descoperi n el eventualele pietre preioase.Toate aceste claim-uri, fiind spate separat unele de altele, formeaz desigur gropi de adncimi diferite.Unele ajung la o sut de metri i mai mult, altele numai pn la cincisprezece, douzeci, sau treizeci demetri. Pentru necesitile muncii i ale circulaiei, fiecare concesionar este obligat, prin regulamentele oficiale, s lase pe una din laturile groapei sale o bucat de teren, larg de apte picioare, absolut intact. Aceste spaii, puse cap la cap, formeaz un fel de osea sau dig, la nivelul iniial al terenului. Pe aceast osea se aaz de-a curmeziul un ir de grinzi, care o depesc de fiecare parte cu aproximativ un metru i asigur drumului o lrgime suficient pentru ca dou cotige s poat trece fr s se ciocneasc.Din nenorocire pentru soliditatea acestei ci suspendate i pentru sigurana minerilor, concesionarii sap puin cte puin partea de jos a peretelui, pe msur ce coboar, astfel c digul, care se afl cteodat la o nlime de dou ori mai mare dect a turlelor catedralei Notre-Dame, sfrete prin a lua forma unei piramide rsturnate, care se sprijin pe vrful ei. Urmarea acestei rele aezri e uor de prevzut: prbuirea frecvent a acestor perei, fie n anotimpul ploilor, fie cnd o schimbare brusc de temperatur produce crpturi n grosimea digurilor. Dar repetarea periodic a acestor dezastre nu-i mpiedic pe minerii imprudeni s continue s-i sape claim-ul lor pn la limita extrem a peretelui.Apropiindu-se de min, Cyprien Mere nu vzu la nceput dect cotigele, ncrcate sau goale, care circulau pe drumurile suspendate. Dar, apropiindu-se destul de marginea minei ca s poat privi pn n adncuri, vzu mulimea minerilor de toate rasele, de toate culorile, mbrcai n toate felurile, care lucrau cu rvn n fundul claim-urilor. Erau acolo negri i albi, europeni i africani, mongoli i celi, cei mai muli aproape goi sau mbrcai numai cu pantaloni de in, cmi de flanel sau cu o bucat de pnz nfurat n jurul coapselor, cu plrii de pai mpodobite adesea cu pene de stru.Toi oamenii acetia umpleau cu pmnt gleile din piele care urcau apoi pn la gura minei, de-a lungul cablurilor mari de srm, fiind trase cu corzi din fii de piele de vit, din loc n loc nfurate pe tamburede lemn. Gleile erau golite repede n cotige, apoi reveneau n fundul minei, ca s urce cu o nou ncrctur.Aceste cabluri lungi de srm, ntinse n diagonal de-a lungul paralelipipedelor formate de claim-uri, dau dry-digging"-urilor, sau minelor de diamante, o nfiare aparte. Snt ca nite fire ale unei uriae pnze de pianjen, a crei urzire ar fi fost ntrerupt brusc. Cyprien se distra ctva timp privind acest furnicar omenesc. Apoi se ntoarse la New-Rush, unde clopo-elul l chem curnd la mas. i fcu plcere s aud toat seara pe unii vorbind despre descoperiri nemaipomenite, despre mineri sraci, mbogii de un singur diamant, pe cnd alii se plngeau de ghinion", de lcomia misiilor, de necinstea cafrilor folosii n mine, care furau cele mai frumoase pietre, i discutau despre diferite detalii tehnice. Nu se vorbea dect despre diamante, carate, despre sute de lire sterline. n general, toi aveau o nfiare destul de mizer i, pe lng un digger" fericit, care cerea zgomotos o sticl de ampanie, ca s-i srbtoreasc ansa, vedeai douzeci de figuri posomorite, ale celor care nu beau dect o sticl de bere.Din cnd n cnd, o piatr preioas circula din mn n mn mprejurul mesei pentru a fi cntrit din

  • ochi, examinat, evaluat, revenind pn la urm pentru a fi nghiit de chimirul posesorului ei. Aceast pietricic, de un cenuiu splcit, fr mai mult strlucire dect o bucat de silex rostogolit de un torent oarecare, era diamantul n ganga lui.La cderea nopii, cafenelele se umplur i aceleai conversaii, aceleai discuii care animaser cina continuar cu foc n jurul paharelor de gin i de brandy.Cyprien se culcase devreme, n patul ce-i fusese rezervat sub un cort vecin cu hotelul. Adormise curnd,n glgia unui bal n aer liber, dat n mprejurimi de minerii cafri, i n sunetele ptrunztoare ale unei trmbie, care nsoea, ntr-un salon public, zbnuielile coregrafice ale domnilor albi.

    UN PIC DE TIIN, DRUIT CU MULT PRIETENIETnrul inginer, ne grbim s-o spunem spre cinstea lui, nu venise n Griqualand ca s-i petreac timpuln aceast atmosfer de lcomie, de beie i de fum de tutun. Avea sarcina de a executa msurtori topografice i geologice n anumite zone ale inutului, de a strnge eantioane de roci i terenuri diamantifre, de a efectua la faa locului analize delicate. Prima lui grij trebui deci s fie aceea de a-i gsi o locuin linitit, n care s-i poat instala laboratorul i care s-i serveasc drept un fel de centru al explorrilor sale n ntreg districtul miner.Mgura pe care se ridica ferma Watkins i atrase imediat atenia, fiind foarte potrivit pentru lucrrilesale. Fiind destul de departe de tabra minerilor, ca s sufere ct mai puin din cauza vecintii lor zgomotoase, Cyprien s-ar fi aflat acolo la cel mult o or de mers de cele mai ndeprtate Kopje, cci districtul diamantifer n-are o circumferin mai mare de zece-doisprezece kilometri. S aleag una din casele prsite de John Watkins, s se-neleag n privina chiriei i s se stabileasc acolo fu treab de jumtate de zi pentru tnrul inginer. De altfel, fermierul se art a fi nelegtor. Adevrul e c se plictisea grozav n singurtatea sa i vedea cu plcere instalndu-se lng el un tnr, care avea s-i aduc un pic de distracie.Dar, dac domnul Watkins socotise c va gsi n chiriaul su un tovar de mas sau un partener gatas dea asalt cnii cu gin, se nelase. Abia instalat cu retortele, cuptoarele i reactivele sale n cabana nchiriat i chiar mai nainte de a-i fi sosit principalele piese ale laboratorului Cyprien i ncepuseplimbrile geologice prin regiune. Aa c seara, cnd se-ntorcea, frnt de oboseal, aducnd buci de roc n cutia sa de zinc, n tolb, n buzunare i chiar n plrie, avea chef mai curnd s se arunce pe pat i s doarm, dect s vin i s asculte brfelile domnului Watkins. Pe deasupra, el fuma puin, i bea i mai puin nc. Nu era tocmai chefliul pe care l visase fermierul.Cu toate acestea, Cyprien era att de loial i de bun, cu purtri att de simple i sentimente att de sincere i totodat att de modest, nct era imposibil s-l vezi mai mult timp fr s te ataezi de el. Domnul Watkins poate fr s-i dea seama l respecta pe tnrul inginer mai mult dect pe oricine pn atunci. Ah, dac biatul sta ar fi tiut s bea zdravn! Dar ce s faci cu un om care nu pune niciodat o pictur de gin n gur? Iat cum se terminau totdeauna refleciile fermierului asupra chiriaului su.Ct despre miss Watkins, ea adoptase imediat o atitudine de camaraderie sincer fa de tnrul savant.Gsind la el o distincie, o superioritate intelectual pe care nu le ntlnea n anturajul su obinuit, ea se grbise s foloseasc ocazia neateptat ce i se oferea, de a completa, prin noiuni de chimie experimental, instrucia foarte solid i foarte variat, pe care i-o fcuse pn atunci prin lectura lucrrilor de tiin.Laboratorul tnrului inginer, cu aparatele sale ciudate, o interesa foarte mult. Era mai ales foarte curioas s cunoasc totul despre natura diamantelor, aceast piatr preioas care juca un rol att de important n conversaiile i n comerul rii. De fapt, Alice era nclinat s vad n aceast gem doar o pietricic fr valoare. Cyprien ea i ddea seama de asta avea acelai dispre pentru diamante. i aceast comuniune de sentimente contribuise la mprietenirea lor rapid. Se putea spune c numai ei, n ntregul Griqualand, nu credeau c unicul scop al vieii trebuie s fie cutarea, lefuirea i vinderea acestor pietricele rvnite cu atta ardoare n toate rile lumii. Diamantul, i spuse ntr-o zi tnrul inginer, nu este altceva dect carbon pur. Nimic mai mult dectun fragment de carbon cristalizat. Poate fi ars ca orice bucat de jeratic, i tocmai aceast combustibilitate a fcut s se bnuiasc, pentru prima dat, adevrata lui natur. Newton, care observa attea lucruri, notase c diamantul refract lumina mai mult dect oricare alt corp transparent. Or, cum el tia c aceast proprietate aparine majoritii substanelor combustibile, a dedus din acest fapt, cu obinuita lui ndrzneal, c diamantul trebuie" s fie combustibil. i experiena i ddu dreptate. Dar, dac diamantul nu-i dect carbon, de ce cost att de scump, domnule Mere? ntreb fata. Pentru c este foarte rar, domnioar Alice, rspunse Cyprien, i pentru c n-a fost gsit nc, n na-tur, dect n cantiti foarte mici. Mult vreme, s-a extras numai din India, Brazilia si insula Borneo. Siv amintii foarte bine, desigur, cci trebuie s fi avut pe atunci apte sau opt ani, momentul n care s-a semnalat pentru prima dat prezena diamantelor n aceast provincie a Africii de Sud. Sigur c mi amintesc! spuse miss Watkins. n Griqualand, toat lumea parc nnebunise! Nu vedeaidect oameni narmai cu cazmale i lopei, scormonind peste tot, abtnd cursul praielor, ca s le exa-mineze albiile, visnd i vorbind doar despre diamante!

  • Cit eram de mic, v asigur c eram stul uneori, domnule Mere! Dar spuneai c diamantul e scump, fiindc e rar... Asta-i singura lui calitate? Nu numai asta, miss Watkins. Transparena, strlucirea lui, dup ce a fost tiat astfel nct s refracte lumina, nsi dificultatea acestei tieri i, n sfrit, duritatea lui foarte mare fac din el un corp ntr-adevr foarte interesant pentru omul de tiin i, a aduga, foarte util pentru industrie. tii c nu poate fi lefuit dect cu propriul su praf, i tocmai aceast duritate preioas a permis s fie ntrebuinat, de civa ani, pentru strpungerea rocilor. Fr ajutorul acestei geme, nu numai c ar fi foarte greu de lucrat sticla i multe alte substane dure, dar sparea tunelurilor, a galeriilor de mine, a fntnilor arteziene ar fi de asemenea mult mai dificil! Acum neleg, zise Alice, care simi deodat un fel de stim pentru bietele diamante pe care le dispreuise pn atunci. Dar, domnule Mere, acest crbune, din care spunei c e compus diamantul n stare cristalin am spus bine, nu-i aa? acest crbune, ce este el, n definitiv? Un corp simplu, nemetalic i unul dintre cele mai rspndite n natur, rspunse Cyprien. Toi compuii organici, fr excepie lemnul, carnea, pinea, iarba conin crbune ntr-o mare proporie. Ei datoreaz tocmai prezenei crbunelui, sau carbonului, printre elementele lor componente, gradul de nrudire ce se observ ntre ei. Ce lucru ciudat! spuse miss Watkins. Va s zic, aceste tufiuri, iarba acestui izlaz, copacul ce ne adpostete, carnea struului meu, Dada, i eu nsmi, i dumneavoastr, domnule Mere, sntem n parte fcui din crbune... ca diamantele? Totul nu-i dect crbune n lumea aceasta? ntr-adevr, domnioar Alice, e un lucru presimit de mult, dar tiina contemporan tinde s-ldemonstreze din ce n ce mai limpede! Sau, mai bine zis, ea tinde s reduc din ce n ce numrul corpurilor elementare, numr considerat mult timp drept sacramental. Procedeele observaiei spectroscopice au aruncat, n aceast privin, foarte recent, o nou lumin asupra chimiei. Astfel, cele aizeci i dou de substane, clasate pn acum drept corpuri elementare sau fundamentale, s-ar putea s nu fie dect o singur i unic substan atomic poate hidrogenul n alctuiri electrice, dinamice si calorice diferite. Oh, m-nspimntai, domnule Mere, cu toate aceste cuvinte mari! strig miss Watkins. Vorbii-mimai degrab despre crbune! Dumneavoastr, domnii chimiti, nu-l putei oare cristaliza cum facei cu sulful, din care mi-ai artat deunzi cristale att de frumoase? Ar fi mult mai uor dect s se sape guri n pmnt, pentru a gsi diamante! S-a ncercat adesea s se realizeze fabricarea diamantului artificial prin cristalizarea carbonului pur,rspunse Cyprien. Trebuie s adaug c s-a reuit chiar, n oarecare msur, Despretz, n 1853, i, recent de tot, n Anglia, un alt savant au produs praf de diamant aplicnd unor cilindri de crbune, curai de orice substan mineral i preparai cu zahr candel, un curent electric foarte puternic, n vid. Pn acum problema n-a fost rezolvat la nivel industrial. Probabil c e o chestiune de timp. Dar, ntr-o zi sau alta...poate chiar acum, cnd v vorbesc, miss Watkins, procedeul fabricrii diamantului e pe cale de a fi descoperit !Vorbeau astfel, plimbndu-se pe terenul nisipos din jurul fermei, sau seara, aezai sub acoperiul uor al verandei, privind sclipirea stelelor pe cerul austral.Apoi, Alice i lua rmas bun de la tnrul inginer i se ntorcea la ferm, cnd nu-l lua cu ea ca s-i arate micul su crd de strui, nchii ntr-un arc, la poalele mgurei pe care se ridica locuina lui John Watkins. Capul lor mic, alb, ridicat pe un trup negru, picioarele lor mari i epene, mnunchiurile de pene glbui care le mpodobesc extremitile aripilor i coada, toate acestea o captivau pe Alice, care se distra, de un an sau doi, s creasc o ntreag trup de psri-picioroange gigantice.De obicei, aceste animale nu snt domesticite, i fermierii din Colonia Capului le las s triascaproape n stare slbatic. Se mulumesc s le in n arcuri foarte ntinse, mprejmuite cu bariere nalte din srm de alam, asemntoare celor puse, n unele ri, de-a lungul cilor ferate. Struii, ru nzestrai pentru zbor, nu pot sri peste aceste bariere. Ei triesc acolo tot anul, ntr-o captivitate de care nu-i dau seama, se hrnesc cu ce gsesc, caut coluri ferite ca s-i depun oule, pe care legi aspre le apr de hoi. Numai n epoca nprlirii, cnd urmeaz s fie jumulii de penele att de cutate de femeile din Europa, hitaii alung struii, ncet-ncet, ntr-o serie de arcuri din ce n ce mai mici, pn cnd pot fi prini uor i li se smulge podoaba.Aceast industrie a luat de civa ani o dezvoltare uimitoare n Colonia Capului i e de mirare c n Alge-ria, unde n-ar fi mai puin fructuoas, se afl abia la nceput. Fiecare stru, redus astfel la sclavie, aduce proprietarului su, fr nici o cheltuial, un venit anual care variaz ntre dou si trei sute de franci. Ca s se neleag acest lucru, trebuie tiut c o pan mare, cnd e de bun calitate, se vinde cu aizeci i optzeci de franci pre curent n comer i c penele mijlocii i mici au i ele o valoare destul de mare. Dar miss Watkins cretea o duzin din aceste mari psri, numai pentru distracia ei personal. Ii fceaplcere s le vad clocindu-i oule lor enorme, sau cnd veneau la mncare cu puii, cum ar fi fcut ginile i curcile. Cyprien o nsoea uneori i-i plcea s dezmierde pe unul dintre cei mai frumoi din crd un anumit stru, cu capul negru, cu ochii aurii tocmai acel rsfat Dada, care nghiise bila de filde folosit la crpit ciorapii.ntre timp, puin cte puin, Cyprien simise nscndu-se n el un sentiment mai adnc i mai tandru fa

  • de aceast fat. Se gndise c n-ar gsi niciodat o femeie mai sincer, mai inteligent, mai plcut, mai desvrit n toate privinele, cu care s-i mpart viaa lui de munc i de meditaie. ntr-adevr, miss Watkins, rmas de mic fr mam, obligat s ndrume treburile casnice, era o gospodin perfect i, n acelai timp, o adevrat femeie de lume. Tocmai acest amestec deosebit de distincie i de simplitate atrgtoare i ddea atta farmec. Fr a avea preteniile ridicole ale attor tinere elegante din oraele Europei, ea nu se temea s-i bage minile albe n aluat ca s prepare o budinc cu stafide, s supravegheze pregtirea meselor i s se conving c lenjeria e n bun stare. i asta n-o mpiedica s interpreteze sonatele lui Beethoven tot aa de bine, i poate chiar mai bine dect altele, s vorbeasc corect dou sau trei limbi, s-i plac s citeasc, s poat aprecia capodoperele tuturor literaturilor i s aib mult succes la micile reuniuni mondene, care se ineau uneori la fermierii bogai din district.Asta nu nseamn c femeile distinse ar fi fost prea puine la aceste reuniuni. n Transvaal, ca i n America, n Australia i n toate rile noi, unde preocuprile materiale ale unei civilizaii care se improvizeaz i absorb pe brbai, cultura intelectual este, mai mult dect n Europa, monopolul aproape exclusiv al femeilor. Aa c ele snt, cel mai adesea, mult superioare soilor i fiilor lor, n ceea ce privete instruciunea general i rafinamentul artistic. S-a ntmplat tuturor cltorilor s descopere, nu fr oarecare stupefacie, la soia unui miner australian, sau a unui squatter din Far-West, un talent muzical de prim ordin, asociat celor mai serioase cunotine literare sau tiinifice. Fiica unui negustor din Omaha sau a unui mezelar din Melbourne ar roi la gndul c poate fi inferioar n instruire, n bune maniere, n nsuiri de tot felul, unei prinese din vechea Europ, n Statul liber Orange, unde educaia fetelor este de mult timp egal cu cea a bieilor, dar unde acetia prsesc prea devreme bncile colii, acest contrast ntre cele dou sexe este mai mare dect oriunde aiurea. Brbatul este, n gospodrie, bread-winner"-ul, cel care ctig pinea; el adaug asprimii sale nativepe cea imprimat de meseria exercitat n aer liber, de viaa de oboseli i de pericole. Dimpotriv, femeia i asum, pe lng ndatoririle casnice, cultivarea artelor i a literelor, pe care o dispreuiete sau o neglijeaz soul su.i astfel gseti uneori o floare de frumusee, de distincie i de farmec crescnd la marginea deertului; era cazul fiicei fermierului John Watkins.Cyprien i spusese toate acestea i, deoarece i plcea s mearg drept la int, nu ezitase s vin s-i prezinte cererea.Cdea acum, vai! din nlimea visului su i zrea, pentru prima dat, prpastia aproape de netrecut care l desprea de Alice. Se-ntoarse acas cu inima plin de mhnire, dup aceast ntrevedere hotrtoare. Dar el nu era omul care s se lase prad unei disperri zadarnice; era hotrt s lupte pe acest teren i, deocamdat, putea s gseasc n misiunea sa un leac sigur pentru mhnire.Dup ce se aez la masa lui mic, tnrul inginer termin, cu un scris rapid i ferm, lunga scrisoare confidenial, pe care o ncepuse dimineaa, ctre maestrul su venerat M.J. membru al Academiei de tiine i profesor titular la coala de Mine:...Ceea ce n-am crezut c trebuie s consemnez n memoriul meu oficial, deoarece nu este nc pentru mine dect o ipotez, este opinia pe care a fi ispitit s mi-o fac, dup observaiile mele geologice, asupra adevratului mod de formare a diamantului. Nici ipoteza dup care ar fi de origine vulcanic, nici aceea potrivit creia ar fi ajuns n zcmintele actuale datorit aciunii unor zguduiri puternice nu m satisfac mai mult dect pe dumneavoastr, scumpe maestre, i n-am nevoie s v amintesc motivele care ne fac s nu le acceptm. Formarea diamantului, pe loc, sub aciunea focului, este de asemenea o explicaie cu mult prea vag i care nu m mulumete defel. Care ar fi natura acestui foc i de ce n-ar fi modificat el toate felurile de calcar, care se gsesc n mod obinuit n zcmintele diamantifre? Aceast teorie mi pare pur i simplu pueril, ca i cea a vrtejurilor sau a torsiunii atomilor.Singura explicaie care m satisface, dac nu ntru totul, cel puin n oarecare msur, este aceea a aducerii de ctre ape a elementelor gemei i a formrii ulterioare a cristalului, pe loc. Snt foarte izbit de profilul special, aproape uniform, al diferitelor zcminte pe care le-am studiat i msurat cu cea mai mare grij Toate prezint, mai mult sau mai puin, forma general a unui fel de cup, de capsul, sau, mai degrab, innd seama de crusta ce le acoper, a unei ploti de vntoare, culcat pe o parte. Este ca un rezervor de treizeci sau patruzeci de mii de metri cubi, n care s-ar fi descrcat un conglomerat de nisip, de noroi i de terenuri aluvionare, aplicat peste rocile primitive.Acest caracter este foarte vdit mai ales la Vandergaart-Kopje, unul dintre zcmintele cele mai recentdescoperite i care aparine, n treact fie zis, chiar proprietarului cabanei din care v scriu.Ce se petrece, cnd se vars ntr-o capsul un lichid care conine corpuri strine n suspensie? Aceste corpuri strine se depun mai ales la fund i pe marginile capsulei. Ei bine, tocmai asta se produce n Kopje! Diamantele se gsesc mai ales pe fundul i spre centrul bazinului, ca i la limitele extreme ale acestuia. i faptul e att de bine constatat, nct preul claim-urilor intermediare scade foarte repede, n timp ce concesiunile centrale, sau vecine cu marginile bazinului ating o valoare enorm, imediat ce forma zcmntului a fost determinat. Analogia de mai sus pledeaz deci pentru transportul materialelor prin aciunea apelor.Pe de alt parte, un mare numr de mprejurri, pe care le vei gsi enumerate n memoriul meu, tind

  • s indice formarea pe loc a cristalelor i nu transportul lor n stare perfect. Pentru a nu repeta dect dou sau trei argumente, trebuie artat c diamantele snt reunite aproape ntotdeauna n grupe de aceeai natur i de aceeai culoare, ceea ce nu s-ar ntmpla dac ar fi fost aduse, gata formate, de un torent. Se gsesc frecvent dou lipite mpreun, care se desprind la cea mai mic izbitur. Cum ar fi rezistat ele frecrilor i meandrelor unui drum de ap? n plus, diamantele mari se gsesc aproape totdeauna la adpostul unei stnci, ceea ce ar arta c influena stncii radiaia sa caloric, sau orice alt cauz a uurat cristalizarea. n sfrit, rar, chiar foarte rar, se gsesc diamante mari i mici mpreun. De fiecare dat cnd se gsete o piatr frumoas, ea este izolat. E ca i cum toate elementele diamantine ale cuibului s-au concentrat ntr-un singur cristal, sub aciunea unor cauzespeciale.Aceste motive i multe altele nc m fac s nclin pentru ipoteza cristalizrii pe loc a elementelor adusede ape.Dar de unde au venit apele care au crat rmiele organice, destinate s se transforme n diamante? E un lucru pe care n-am reuit s-l stabilesc, cu tot studiul foarte atent al diferitelor terenuri.Descoperirea ar avea totui importana ei. n adevr, dac s-ar izbuti s se cunoasc drumul urmat deape, de ce nu s-ar ajunge, fcnd acest drum invers, la punctul iniial de unde au pornit diamantele, acolo unde exist fr ndoial o cantitate mult mai mare dect n micile rezervoare exploatate n prezent? Ar fi o demonstraie complet a teoriei mele i a fi foarte fericit s se realizeze. Dar nu eu o voi face, cci iat-m aproape la sfritul misiunii mele i mi-a fost imposibil s formulez vreo concluzie serioas n aceast privin.Am fost mai norocos n analizele rocilor....."i tnrul inginer, continundu-i expunerea, intra n detalii tehnice privind lucrrile sale, detalii fr n-doial de un mare interes pentru el i pentru corespondentul su, dar despre care cititorul profan s-ar putea s aib o alt prere. De aceea e mai prudent s-l crum.La miezul nopii, dup ce termin lunga lui scrisoare, Cyprien stinse lampa, se-ntinse n hamac i adormi adnc.Munca nbuise mhnirea cel puin pentru cteva ore dar o viziune graioas apru de mai multe ori n visele tnrului savant i i se pru c ea-i spunea s nu-i piard ndejdea!

    VANDERGAART-KOPJEHotrt lucru, trebuie s plec, i zise a doua zi Cyprien Mere, pe cnd se spla i se mbrca, trebuie sprsesc Griqualand-ul! Dup cte am nghiit de la omul sta, a mai rmne aici nc o zi ar fi o dovadde slbiciune! Nu vrea s-mi dea mna fiicei sale? Poate c are dreptate! n orice caz, n-a dori s rmn cu impresia c-i cer s-mi acorde circumstane atenuante!Trebuie s accept brbtete acest verdict, orict ar fi de dureros, i s atept vremuri mai bune!Fr a mai sta pe gnduri, Cyprien ncepu s-i mpacheteze aparatele n lzile pe care le pstrase, pentru a le folosi ca bufete i dulapuri. Muncea plin de rvn,de vreo or sau dou, cnd, pe fereastra deschis, strabat nd aerul dimineii, o voce proaspt i pur, urcnd ca un cntec de ciocrlie de la poalele mgurii, ajunse pn la el naripat de una dintre cele mai minunate melodii ale poetului Moore:It is the last rose of summerLeft blooming aloneA I I her lovely companionsAre faded and gone.E ultimul trandafir al verii, singurul rmas nflorit ;gingaii lui nsoitori snt vetezi, au murit."Cyprien alerg la fereastr,i o zri pe Alice, care se ndrepta ctre arcul struilor, cu orul plin de bunti pe gustul lor. Ea era aceea care cnta la rsritul soarelui.I will not leave thee, thou lone one!To pine on the steni,Since the lovely are sleeping,Go sleep with them...Nu te voi lsa doar pe tine s tnjeti pe tulpin !Toi ceilali dorm, du-te s dormi cu ei..."Tnrul inginer nu se crezuse niciodat foarte sensibil la poezie, i totui aceasta l rscoli adnc. Rmase ling fereastr, inndu-i rsuflarea, ascultnd sau, mai bine zis, sorbind aceste cuvinte dulci.Cntecul se opri. Miss Watkins le mprea struilor mncarea i era o plcere s-i vezi ntinzndu-i gturile lungi i ciocurile nendemnatice ctre mna ei mic i fr astmpr. Apoi, dup ce isprvi mprirea hranei, ea urc spre cas, cntnd din nou:It is the last rose of summerLeft blooniing alone...Oh ! who would inhabitThis black world alone?...E ultimul trandafir al verii, singurul rmas nflorit.... Oh, cine ar vrea s triasc singur, n aceast lume posomorit?...."

  • Cyprien sttea n picioare, n acelai loc, cu ochii umezi, ca intuit de o vraj.Vocea se ndeprta, Alice se apropia de ferm; era la mai puin de douzeci de metri de cldire, cnd zgomotul unor pai grbii o fcu s se-ntoarc, apoi s se opreasc deodat.Mnat de o pornire necugetat dar irezistibil, Cyprien ieise din caban cu capul descoperit i alerga spre ea. Domnioar Alice!... Domnule Mere?Erau acum fa n fa, n plin rsrit de soare, pe drumul care mrginea ferma. Umbrele lor se desenau cu claritate pe bariera de lemn alb, n peisajul arid. Acum, dup ce o ajunsese din urm, Cyprien prea mirat de ceea ce fcuse si tcea, nehotrt. Avei s-mi spunei ceva, domnule Mere? ntreb ea cu interes. Trebuie s-mi iau rmas bun, domnioar Alice!... Plec chiar azi! rspunse el cu o voce nesigur.Uoara rumeneal care colora tenul delicat al domnioarei Watkins dispru brusc. Plecai?... Vrei s plecai?... ntreb ea, foarte tulburat. n ara mea... n Frana, rspunse Cyprien. Mi-am terminat lucrrile!... Misiunea mea s-a ncheiat... Nu mai am ce face n Griqualand i snt nevoit s m ntorc la Paris...Vorbind astfel, cu vocea ntretiat, avea aerul unui vinovat care i cere iertare. Ah!... Da!... E adevrat!... Trebuia s vin i ziua asta! ngim Alice, fr s tie prea bine ce spune.Era nucit. Vestea o surprindea n plin fericire incontient, ca o lovitur de mciuc. Deodat, lacrimi mari i umezir ochii i mpodobir genele lungi care-i umbreau. Ca i cum aceast explozie de mhnire ar fi re-adus-o la realitate, ea regsi puterea de a surde: Plecai?... Ei bine, i cu eleva dumneavoastr devotat cum rmne? Vrei s-o prsii fr s fi ter-minat cursul ei de chimie?... Vrei s rmn la oxigen i tainele azotului s-mi rmn necunoscute pentru totdeauna?... Asta-i foarte ru, domnule!Ea ncerca s-i in firea i s glumeasc, dar tonul vocii i dezminea vorbele. Se ghicea n el un repro adnc, care-i merse drept la inim tnrului i care s-ar fi putut traduce astfel:Bine, dar eu?... Nu nsemn deci nimic pentru dumneata? ... M cufunzi din nou n neant?!... Ai venit aici, printre burii i minerii acetia lacomi, s te ari ca o fiin superioar i privilegiat, un savant mndru, dezinteresat, cu totul deosebit!... M-ai iniiat n studiile i lucrrile dumitale!... Ai fost sincer cu mine i mi-ai mprtit marile dumitale ambiii, preferinele literare, gusturile artistice!... Mi-ai revelat distana care separ pe un gnditor ca dumneata de bimanii care m nconjoar!... Ai fcut totul spre a fi admirat i iubit...! Ai reuit!... Apoi, vii s m anuni, din senin, c pleci, c totul s-a sfrit, c te ntorci la Paris i te grbeti s m uii! i crezi c pot asista la toate astea cu snge rece?"Iat ce se ghicea n vorbele Alicei i ochii ei umezi o spuneau att de bine, nct Cyprien era ct pe ce s rspund acestui repro neexprimat, dar gritor. Puin lipsi s nu strige:Trebuie s-o fac! i-am cerut ieri mna i tatl dumitale a refuzat, fr a m lsa mcar s sper!... ne-legi acum de ce plec?"i aminti la timp promisiunea fcut. Se angajases nu vorbeasc niciodat fiicei lui John Watkins des-pre visul pe care i-l furise i s-ar fi dispreuit dac nu si-ar fi inut cuvntul.Dar, n acelai timp, simea ct de brutal, aproape slbatic, era aceast intenie de a pleca imediat, att de brusc nscut sub lovitura eecului su umilitor. i aprea imposibil acum s prseasc astfel, fr nici o pregtire, fr nici o amnare, aceast fat ncnttoare pe care o iubea i care i rspundea era prea vizibil cu o afeciune att de sincer i de profund.Hotrrea care i se pruse, cu dou ceasuri mai devreme, imperios necesar, acum l nspimnta. Numai ndrznea nici mcar s-o mrturiseasc. Deodat, o reneg: Cnd vorbesc de plecare, domnioar Alice, nu nseamn c plec n dimineaa asta... cred c nici astzi!... Mai am de luat note... de isprvit anumite lucruri!.....n orice caz, voi avea cinstea s v revd si s vorbesc cu dumneavoastr despre planul de studii!Acestea fiind spuse, Cyprien se ntoarse brusc i o lu la fug, ca un nebun, reveni la cabana sa, se arunc ntr-un fotoliu de lemn i ncepu s reflecteze profund.Cursul gndurilor i se schimbase.S renun la atta graie, din pricina banilor! i spunea el. S abandonez lupta la prima piedic! E aceasta o atitudine att de curajoas pe ct mi-o imaginez? N-ar fi mai bine s sacrific unele prejudeci si s ncerc s devin demn de ea?... Attia oameni fac avere, n cteva luni, cutnd diamante! De ce n-a face i eu la fel? Cine m mpiedic s dezgrop i eu o piatr de o sut de carate, cum li s-a ntmplat altora; sau i mai bine, s descopr un nou zcmnt? Fr ndoial, am mai multe cunotine teoretice dect cea mai mare parte a tuturor acestor oameni! De ce nu mi-ar da tiina ceea ce munca, ajutat de puin noroc, le-a dat lor?... i apoi, nu risc mare lucru dac ncerc!...Chiar din punctul de vedere al misiunii mele, poate c nu e lipsit de interes s pun mna pe cazma i s ncerc meseria de miner!... i dac reuesc, dac devin bogat prin acest mijloc primitiv, cine tie dac John Watkins nu se va ndupleca i nu va reveni asupra primei sale hotrri? Preul merit s ncerc

  • aventura!..."Cyprien ncepu s se plimbe prin laborator; dar, de data asta, braele i se odihneau, doar gndirea lucra. Deodat se opri, i puse plria i iei.Dup ce strbtu crarea care cobora spre cmpie, se ndrept cu pai mari spre Vandergaart-Kopje.Ajunse n mai puin de o or.Chiar atunci, mulimea minerilor se ntorcea n tabr, pentru al doilea prnz. Trecnd n revist toateaceste fee bronzate, Cyprien se ntreba cui s se adreseze ca s obin informaiile de care avea nevoie, cnd recunoscu ntr-un grup faa loial a lui Thomas Steel, fostul miner din Lancashire. Avusese ocazia s-l ntlneasc de dou sau trei ori, de la sosirea lor simultan n Griqualand, i constatase c vrednicul biat prospera vznd cu ochii, dup cum artau n suficient msur aspectul su nfloritor, hainele nou-noue i mai ales centura lat de piele care i strngea mijlocul.Cyprien se hotr s-l opreasc i s-i mprteasc proiectele sale ceea ce i fcu, n cteva cuvinte. S arendezi un claim? Nimic mai uor, dac ai bani! ii rspunse minerul. Este unul chiar lng al meu!Patru sute de lire sterline i e al dumitale! Cu cinci sau ase negri, care-l vor exploata pentru dumneata, scoi sigur diamante : de apte-opt sute de franci pe sptmn! Dar n-am zece mii de franci i nici urm de negru ! zise Cyprien. Atunci cumpr a opta sau chiar a aisprezecea parte dintr-un claim i lucreaz singur! O mie de franci va fi de ajuns pentru aceast achiziie. Asta ar corespunde mai mult posibilitilor mele, rspunse tnrul inginer. Dar dumneata, domnule Steel, cum ai fcut, dac nu snt prea curios? Ai venit aici cu un capital? Am venit cu braele mele i cu trei piese mici de aur n buzunar. Dar am avut noroc. La nceput ammuncit pe din dou, pe o optime de teren al crui proprietar prefera s stea n cafenea dect s se ocupe de afacerile sale. Ne nelesesem c vom mpri diamantele i am gsit unele destul de frumoase mai ales o piatr de cinci carate, pe care am vndut-o cu dou sute de lire sterline! Atunci n-am mai muncit pentru leneul sta i am cumprat o aisprezecime, pe care am exploatat-o eu nsumi. Deoarece n-am gsit dect pietre mici, 'm-am descotorosit de ea, acum zece zile.Lucrez din nou, pe din dou cu un australian, pe terenul su, dar n-am ctigat mai mult de cinci lire sterline am ndoi, n prima sptmn. Dac a gsi s cumpr un teren, nu prea scump, ai fi dispus s te asociezi cu mine ca s-l exploatm? ntreb tnrul inginer. Cu o condiie, rspunse Thomas Steel: fiecare dintre noi s pstreze pentru el ceea ce va gsi! Nu pentru c n-a avea ncredere, domnule Mere! Dar, vezi dumneata, de cnd snt aici, am observat c pierd aproape ntotdeauna la mpreal, deoarece trncopul i hrleul m cunosc i sap de dou sau trei ori mai mult dect ceilali! Mi se pare ntemeiat, rspunse Cyprien. Ah! fcu deodat lancashireanul, ntrerupndu-se. Mi-a venit o idee, i poate mai bun!.... Dac am lua pe seama noastr unul din claim-urile lui John Watkins? Cum adic, unul din claim-uri? Nu-i aparine ntregul Kopje? Fr ndoial, domnule Mere, dar tii c guvernul colonial ia n stpnire, imediat, orice zcmnt dia-mantifer nou descoperit. Guvernul l administreaz, l cadastreaz i-l mparte n claim-uri, reinnd ceamai mare parte din preul concesiunilor i pltind proprietarului doar o redeven fix. Cnd terenul esteatt de ntins ca acesta, redeven nseamn un foarte frumos venit i, pe de alt parte, proprietarul aredreptul prioritar de a rscumpra attea claim-uri cte poate munci. E cazul lui John Watkins, care are mai multe n exploatare, n afar de faptul c e proprietarul ntregii mine. Dar nu le poate exploata att de bine cum ar vrea, deoarece guta l mpiedic s vin la faa locului, i cred c i-ar acorda condiii avantajoase, dac i-ai propune s nchiriezi unul. A prefera s te tocmeti dumneata cu el, rspunse Cyprien. Dac-i vorba numai de atta lucru, s-a fcut! replic Thomas Steel. Vom ti curnd la ce s ne ateptm !Trei ore mai trziu, jumtate din claim-ul numrul 942, marcat cum se cuvine cu rui i trecut pe plan, era arendat, cu toate formele de cuviin, domnilor Mere i Thomas Steel, cu plata unei prime de nouzeci de lire sterline i vrsmntul impozitului n minile casierului. n plus, se stipulase special n acte c arendaii vor mpri cu John Watkins produsele exploatrii lor i i vor da cu titlul de royalty" primele trei diamante mai mari de zece carate, pe care le-ar fi putut gsi. Nimic nu demonstra c aceast eventualitate s-ar fi putut prezenta, dar, n definitiv, ea era posibil totul era posibil.n general, afacerea putea fi considerat ca extraordinar de avantajoas pentru Cyprien, i domnul Watkins i-o spuse, cu obinuita-i sinceritate, ciocnind un pahar cu el, dup semnarea contractului. Ai apucat pe calea cea bun, biete! rosti el, btndu-l pe umr. Ai stof! N-a fi surprins s te vddevenind unul dintre cei mai buni mineri ai Griqualandului.Cyprien nu se putu mpiedica de a vedea n aceste cuvinte o prevestire fericit pentru viitor.Miss Watkins, care era de fa la ntrevedere, avea n ochii si albatri o raz de soare att de

  • luminoas! Nu! N-ai fi crezut niciodat c aceiai ochi plnseser toat dimineaa.De altfel, printr-un acoid tacit, fu evitat orice explicaie n legtur cu ntristtoarea scen din dimineaa aceea. Cyprien rmsese, era evident i, la urma urmei, sta era lucrul esenial.Tnrul inginer plec deci cu inima uoar, s se pregteasc de mutare, nelund de altfel dect ctevahaine ntr-o valiz uoar, cci avea de gnd s locuiasc sub cort, la Vandergaart-Kopje, i s nu revin la ferm dect pentru a-i petrece timpul liber.

    PRIMA EXPLOATARECei doi asociai se apucar de lucru, a doua zi de diminea. Claim-ul lor era situat la marginea terenului diamantifer i trebuia s fie bogat, dac teoria lui Cyprien Mere era ntemeiat. Din nenorocire, acest claim fusese exploatat nainte n mod intens i se adncea n mruntaiele pmntului pn la peste cincizeci de metri.Totui, din anumite puncte de vedere, asta constituia un avantaj, deoarece, aflndu-se la un nivel maicobort dect claim-urile vecine, beneficia, dup legea locului, de tot pmntul i, n consecin, de toatediamantele care ar fi putut s cad n el din claim-urile ce-l nconjurau.Treaba era foarte simpl. Cei doi asociai ncepeau s desprind cu trncopul i hrleul, sistematic, ooarecare cantitate de pmnt. Apoi, unul dintre ei urca la marginea minei i ridica, de-a lungul cabluluide srm, gleile cu pmnt care i erau trimise de jos.Acest pmnt era transportat cu cruciorul la coliba lui Thomas Steel. Acolo, dup ce l sfrmau cu nite butuci mari i aruncau bolovanii fr valoare, l treceau printr-un ciur cu guri de cincisprezece milimetri diametru, pentru a separa pietrele mai mici, pe care le examinau atent nainte de a le arunca i pe ele. n sfrit, pmntul era cernut cu o sit deas, lsnd s treac praful, i atunci ajungea n stadiul s fie triat.Dup ce era rsturnat pe o mas, cei doi mineri, narmai cu un fel de rzuitoare, fcut dintr-o bucat de tabl, l examinau cu cea mai mare grij, puin cte puin, i-l turnau sub mas, de unde era crat afar i aruncat. Toate aceste operaiuni aveau drept scop descoperirea, dac era cazul, a unui diamant, uneori abia demrimea unei jumti de bob de linte. i asociaii se simeau foarte fericii, dac ziua nu trecea fr s fi observat mcar unul. Ei munceau cu mult zel i triau foarte minuios pmntul claim-ului; dar, n general, n primele zile, rezultatele fur aproape negative.Cyprien, mai ales, prea s aib prea puin noroc. Dac se afla un mic diamant n pmntul examinatde el, aproape totdeauna l observa Thomas Steel.Primul pe care avu satisfacia s-l descopere nu cntrea, cu gang cu tot, nici o esime de carat.Caratul este cam a cincea parte dintr-un gram (exact:0,2052 grame). Un diamant de un carat, foarte pur, limpede i fr culoare, valoreaz, lefuit, cam dou sute cincizeci franci. Dar, dac diamantele mai mici au o valoare proporional foarte redus, valoarea celor mai mari crete foarte repede. Se socotete, n general, c valoarea comercial a unei pietre cu ape frumoase este egal cu ptratul greutii sale, exprimat n carate, nmulit cu preul curent al caratului ; dac presupunem c preul unui carat este de dou sute cincizeci de franci, o piatr de zece carate, de aceeai calitate, valoreaz de o sut de ori mai mult, adic douzeci i cinci de mii de franci.Dar pietrele de zece carate, i chiar de un carat, snt foarte rare. Tocmai de aceea snt att de scumpe. Pe de alt parte, diamantele din Griqualand snt aproape toate glbui, ceea ce scade considerabil valoarea lor ca bijuterie.Gsirea unei pietre cntrind o esime de carat, dup apte sau opt zile de munc, nsemna deci foartepuin, fa de eforturile i oboseala pe care le ceruse.La acest pre, era mai convenabil s lucrezi pmntul, s pzeti turmele sau s spargi pietre pentru construirea drumurilor. Aa i spunea i Cyprien, n sinea lui.Totui, sperana de a da peste un diamant frumos, care s rsplteasc dintr-o dat truda mai multorsptmni, sau chiar mai multor luni, l susinea, dup cum i susine pe toi minerii, chiar i pe ceimai puin ncreztori. Ct despre Thomas Steel, el muncea ca o main, n virtutea obinuinei, fr sse gndeasc la nimic cel puin n aparen.Cei doi asociai mncau de obicei mpreun, mulumindu-se cu sandviurile i berea cumprate de la otarab n aer liber, dar cinau la una din numeroasele pensiuni care-i mpreau clientela taberei. Seara,dup ce se despreau, Thomas Steel intra n vreo sal de biliard, n timp ce Cyprien se ducea pentru o or sau dou la ferm.Tnrul inginer avea adesea neplcerea s-i ntlneasc acolo rivalul, pe James Hilton, un flcu nalt,cu prul rou, cu tenul alb i cu faa plin de pistrui.Era nendoielnic c acest rival fcea progrese rapide n ctigarea simpatiei lui John Watkins, bnd maimult gin i fumnd mai mult tutun de Hamburg dect el.E adevrat c Alice nu putea s aib dect cel mai deplin dispre pentru ferchezuiala vulgar i conver-saia neinteresant a tnrului Hilton. Dar prezena acestuia nu era mai puin nesuferit pentru Cyprien.Astfel c, uneori, incapabil s-l suporte, dndu-i seama c nu poate s se stpneasc, spunea bunseara societii i pleca.

  • Franuzul nu-i mulumit! spunea atunci John Watkins, fcnd cu ochiul amicului su. Se pare cdiamantele nu-i vin singure sub hrle!i James Hilton rdea prostete.Cel mai adesea, n acele seri, Cyprien i termina seara la un btrn si cumsecade bur, stabilit foarteaproape de tabr, care se numea Jacobus Vandergaart.Numele lui fusese dat terenului diamantifer, al crui teritoriu l ocupase el, n primele timpuri aleconcesiunii. Mai mult chiar, dac ar fi fost s-l crezi, numai printr-o judecat nedreapt fusese deposedat, n avantajul lui John Watkins. Cu totul ruinat, el tria acum ntr-o veche colib de pmnt, ctigndu-i pinea ca lefuitor de diamante, meserie pe care o practicase odinioar la Amsterdam, oraul su natal. Se ntmpla destul de des, n adevr, ca minerii, curioi s cunoasc greutatea exact a pietrelor lor dup tiere, s i le aduc, fie pentru a le despica, fie pentru a le supune unor operaiuni mai delicate. Dar aceast munc cere o mn sigur i o vedere bun i btrnul Jacobus Vandergaart, excelent meseria la timpul lui, ntmpina n prezent mari greuti n executarea comenzilor.Cyprien, care-i dduse s-i monteze n inel primul su diamant, l ndrgise repede pe btrn. i plceas vin i s se aeze n atelierul modest, ca s stea la taclale sau pur i simplu s-i in tovrie, n timp ce acesta lucra la masa lui de lefuitor. Jacobus Vandergaart, cu barba alb, cu fruntea pleuv, acoperit cu o tichie de plu negru, cu nasul lung, narmat cu o pereche de ochelari rotunzi, avea nfiarea unui btrn alchimist din secolul al cincisprezecelea, n mijlocul uneltelor sale bizare i al flacoanelor cu acizi.ntr-un taler mic de lemn, pe o mas aezat n faa ferestrei, se gseau diamantele brute, ncredinate lui Jacobus Vandergaart, i a cror valoare era uneori considerabil. Dac voia s despice unul, a crui cristalizare nu i se prea perfect, ncepea prin a constata cu lupa direcia fisurilor care mpart toate cristalele n lame cu suprafee paralele; apoi fcea, cu tiul unui diamant prelucrat, o incizie n sensul voit, introducea o mic lam de oel n aceast incizie i lovea scurt.Diamantul era despicat pe o fa i operaia se repeta pe celelalte.Dac ns Jacobus Vandergaart voia, dimpotriv, s taie" piatra, sau, pentru a vorbi mai limpede, s-idea o form anumit, el ncepea prin a fixa modelul pe care voia s i-l dea, desennd cu creta, pe gang, faetele proiectate. Apoi, punea pe rnd fiecare din aceste faete n contact cu un al doilea diamant, supunndu-le unei frecri prelungite unul de cellalt.Cele dou pietre se rodeau reciproc i faeta se forma ncetul cu ncetul.Jacobus Vandergaart reuea astfel s dea gemei una din formele consacrate, intrnd toate n urmtoarele trei mari diviziuni: briliantul dublu", briliantul simplu" i roza".Briliantul dublu se compune din aizeci i patru de faete, o plac i o chiulas.Briliantul simplu e o jumtate din briliantul dublu.Roza are partea de jos plat i cea de sus bombat, ca un dom cu faete.Cu totul excepional, Jacobus Vandergaart avea de tiat o briolet", adic un diamant care, neavnd oparte de sus i de jos, are forma unei mici pere. n India, brioletele snt gurite la captul mai subire, ca s fie atrnate de un nur.Cit despre pandelocuri", pe care btrnul lefuitor avea cel mai adesea ocazia s le taie, acestea snt jumti de pere" cu plac i chiulas, avnd faete pe partea anterioar.Odat tiate, diamantele mai trebuiau lefuite.Aceast operaie se fcea cu ajutorul unei tocile, un fel de disc din oel, cu un diametru de aproximativ douzeci i opt de centimetri, pus pe lat pe mas, care se nvrtea pe un pivot sub aciunea unei roi mari cu manivel, efectund dou-trei mii de rotaii pe minut.Pe acest disc, umezit cu ulei i presrat cu praf de diamant provenit de la lefuirile precedente, JacobusVandergaart presa, una dup alta, feele pietrei sale, pn ce cpta un lustru perfect.Manivela era nvrtit cnd de un bietan hotentot,pe care l angaja cu ziua la nevoie, fie de un prietende felul lui Cyprien, cruia i fcea plcere s-l ajute.n timpul lucrului, stteau de vorb. Uneori, Jacobus Vandergaart, ridicndu-i ochelarii pe frunte, se oprea pentru a povesti vreo istorie din trecut. tia totul, n adevr, despre aceast Afric de Sud n care locuia de patruzeci de ani. i ceea ce ddea atta farmec conversaiei sale era tocmai faptul c ea reproducea tradiia rii tradiie nc foarte recent i foarte vie.nainte de orice, btrnul lefuitor nu nceta s vorobeasc despre neplcerile lui de ordin patriotic i personal. Englezii erau, dup prerea lui, cei mai ticloi spoliatori din ci au fost vreodat pe pmnt. Trebuie s-i lsm rspunderea prerilor sale cam exagerate poate chiar s i le scuzm. Nu-i de mirare, repeta el, c Statele Unite ale Americii s-au declarat independente, cum nu vor n-trzia s fac India i Australia! Ce popor ar tolera o asemenea tiranie!... Ah, domnule Mere, dac lumea ar ti toate nedreptile pe care aceti englezi, att de mndri de banii i de puterea lor naval, le-au semnat pe glob, n-ar exista destule insulte ca s le fie aruncate n obraz!Fr s aprobe sau s dezaprobe, Cyprien asculta. Vrei s-i povestesc ce mi-au fcut mie, care-i vorbesc? relu Jacobus Vandergaart, nsufleindu-se.Ascult-m i o s-mi spui dac pot exista dou preri n legtur cu asta!i, cum Cyprien l asigura c nimic nu i-ar face mai mare plcere, lefuitorul continu astfel: M-am nscut la Amsterdam, n 1806, n timpul unei cltorii a prinilor mei. Mai trziu, am revenit

  • acolo ca s nv meseria de lefuitor, dar ntreaga copilrie mi-am petrecut-o n Colonia Capului, undefamilia mea emigrase de cincizeci de ani. Eram olandezi i eram foarte mndri de asta, cnd Marea Britanie puse mna pe colonie cic cu titlu provizoriu!Dar John Bull nu mai las din mn ceea ce a luat odat i, n 1815, am fost declarai n mod solemn supui ai Regatului-Unit, de ctre ntreaga Europ adunat n Congres!Te ntreb, de ce s-a amestecat Europa n treburile provinciilor africane?Supui englezi dar noi nu voiam s fim, domnule Mere! De aceea, socotind c Africa era destul devast pentru a ne da o patrie care s fie a noastr numai a noastr! am prsit Colonia Capului cas ptrundem n adncul teritoriilor nc slbatice, care mrgineau inutul spre nord. Ni se spunea buri", adic rani, sau voortrekkeri", adic pionieri, oameni de avangard.Abia defriasem aceste teritorii, abia dobndisem, prin munc, o existen independent, cnd guvernulbritanic susinu c snt ale sale din nou sub pretextul c eram supui englezi!Atunci avu loc marele nostru exod. Era n 1833.Din nou am emigrat n mas. Dup ce am ncrcat n harabale, trase de boi, mobilele, utilajele i seminele, am ptruns si mai adnc n deert.n acea epoc, teritoriul Natal-ului era aproape n ntregime depopulat. Un cuceritor sngeros, numitTchaka, un adevrat Attila negru din rasa zuluilor, exterminase aici mai mult de un milion de fiine omeneti, din 1812 pn n 1828. Succesorul su, Dingaan, stpnea i el prin teroare. Acest rege slbatic ne-a autorizat s ne stabilim n ara n care se ridic azi oraele Durban i Port-Natal.Dar perfidul Dingaan ne dduse autorizaia cu gndul ascuns de a ne ataca, atunci cnd starea noastrva deveni prosper! Aa c fiecare dintre noi se narma pentru a rezista, i numai prin eforturi extraordinare, pot spune prin minuni de vitejie, n peste o sut de btlii, n care femeile i chiar copiii notri au luptat alturi de noi, am reuit s rmnem n stpnirea acestor terenuri, stropite cu sudoarea i cu sngele nostru.Dar abia l nvinsesem definitiv pe despotul negru i-i distrusesem puterea, cnd guvernatorul ColonieiCapului trimise o coloan britanic avnd misiunea de a ocupa teritoriul Natal-ului, n numele MaiestiiSale Regina Angliei!... Cum vezi, eram tot supui englezi! Asta se ntmpla n 1842.Ali emigrani, compatrioi ai notri, cuceriser de asemenea Transvaal-ul i anihilaser pe fluviul Orange puterea tiranului Moselekatze. i ei i vzur confiscat, printr-un simplu ordin de zi, noua patrie pe care o pltiser cu attea suferine!Trec peste amnunte. Aceast lupt a durat douzeci de ani. Mereu mergeam mai departe i mereu Marea Britanie ntindea peste noi mna sa lacom, ca peste nite robi care aparineau domeniului ei, chiar dup ce l prsiser!n sfrit, dup multe chinuri i lupte sngeroase, am izbutit s facem s ni se recunoasc independenan Statul liber Orange. O proclamaie regal, semnat de regina Victoria, datat cu 8 aprilie 1854, ne garanta libera stpnire a terenurilor noastre i dreptul de a ne conduce aa cum voiam. Ne-am constituit definitiv n republic i se poate spune c statul nostru, ntemeiat pe respectul scrupulos al legii, pe libera dezvoltare a energiilor individuale i pe nvtura rspndit din abunden n toate clasele sociale, ar putea nc servi de model multor naiuni, care se cred probabil mai civilizate dect un mic stat din Africa Austral!Griqualand fcea parte din acest stat. M-am stabilit aici ca fermier, chiar n casa n care ne aflm acum, cu biata mea soie i cu cei doi copii. Atunci am trasat kraal-ul meu, sau arcul meu pentru animale,chiar pe locul unde se afl mina n care lucrezi. Zece ani mai trziu, John Watkins veni aici i i construiprima caban. Pe atunci nu se tia c pe aceste terenuri snt diamante i, n ceea ce m privete, avusesem att de puine ocazii, timp de peste treizeci de ani, s practic vechea mea meserie, nct abia mi aminteam de existena acestor pietre preioase.Deodat, ctre 1867, se rspndi vestea c terenurile noastre erau diamantifre. Un bur de pe malurile Hart-ului gsise diamante pn i n excrementele struilor, pn i n pereii de argil ai fermei sale.Imediat, guvernul englez, credincios sistemului su de acaparare, n ciuda tuturor tratatelor i a tuturordrepturilor, declar c Griqualand-ul i aparine. n zadar protest republica noastr!... n zadar propuse s supun diferendul arbitrajului unui ef de stat european!... Anglia refuz arbitrajul i neocup teritoriul.Cel puin mai speram c drepturile particularilor vor fi respectate de nedrepii notri stpni! n ceeace m privete, rmas vduv i fr copii, n urma groaznicei epidemii din 1870, nu mai aveam curajuls plec n cutarea unei noi patrii, s-mi refac un nou cmin al aselea sau al aptelea din cariera mea ndelungat! Am rmas deci n Griqualand. Snt aproape singurul din inut care nu m-am molipsit de aceast febr a diamantului care i cuprindea pe toi i am continuat s-mi cultiv grdina de legume, ca i cum zcmntul de la Du To it's Pan n-ar fi fost descoperit la o btaie de puc de casa mea!Or, ntr-o zi, am constatat uluit c zidul kraal-ului meu, cldit din pietre uscate, fusese drmat n tim-pul nopii i mutat la trei sute de metri mai departe, n mijlocul cmpiei. n locul zidului meu, John Wat-kins, ajutat de o sut de cafri, ridicase un altul, care se unea cu al su i care includea astfel n domeniul lui o ridictur de pmnt nisipoas i rocat, pn atunci proprietatea mea necontestat.M-am plns acestui spoliator... El a rs de mine! L-am ameninat c-l dau n judecat... Mi-a spus c n-am dect s-o fac!

  • Trei zile mai trziu, aveam explicaia enigmei. Ridictur de pmnt, care-mi aparinea, era o min de diamante. John Watkins, dup ce se convinsese de aceasta, se grbise s mute arcul meu, apoi alerga-se la Kimberley s declare n mod oficial mina pe numele su.M-am judecat... Nu doresc s afli vreodat, domnule Mere, ce nseamn s te judeci ntr-o ar englez!...Rnd pe rnd mi-am pierdut boii, caii, oile!... Mi-am vndut pn i mobilierul, pn i boarfele, ca s hr-nesc aceste lipitori umane care se cheam avocai, procurori, erifi, portrei!... Pe scurt, dup unan de alergtur, de ateptri, de sperane pierdute fr ncetare, de neliniti i de revolte, chestiunea proprietii a fost hotrt definitiv n instan de apel, fr drept de recurs, nici casare posibil...Am pierdut procesul i, pe deasupra, eram ruinat! O hotrre definitiv a declarat nefondate preteniilemele, mi-a respins aciunea i arta c i era imposibil tribunalului s stabileasc n mod clar dreptul fiecrei pri, dar c era necesar ca pe viitor s le fixeze un hotar precis. Astfel, s-a fixat la 25 grade longitudine, la est de meridianul Greenwich, linia ce avea s despart pe viitor cele dou proprieti. Terenul situat la apus de aceast linie trebuia s fie atribuit lui John Watkins, iar terenul situat la rsrit, lui Jacobus Vandergaart.Ceea ce pare s-i fi determinat pe judectori s pronune aceast hotrre bizar este c, n adevr, acest al 25-lea grad de longitudine trece, n planurile districtului, peste teritoriul pe care-l ocupase kraal-ul meu.Dar mina, vai! era la apus. Ea reveni deci, n mod firesc, lui John Watkins!Totui, ca o mrturie de neters a opiniei ntregului inut despre aceast judecat nedreapt, mina se numete i azi tot Vandergaart-Kopje!Ei bine, domnule Mere, n-am oare dreptul s spun c englezii snt nite ticloi? zise btrnul bur, ter-minnd istorisirea lui prea adevrat.

    OBICEIURI DE TABRAcest subiect de conversaie, veti recunoate, n-avea cum s-i plac tnrului inginer. Nu puteau f i pegustul lui astfel de informaii despre onorabilitatea omului pe care continua s-l considere drept viitorulsu socru. Aa c se obinui s considere prerea lui Jacobus Vandergaart despre afacerea terenului ca o idee fix a unui procesoman, demn de crezut doar n mic msur.John Watkins, cruia i pomenise ntr-o zi despre aceast afacere, dup ce izbucnise n rs n loc de orice rspuns, i atinse fruntea cu degetul arttor, cltinnd din cap, ca pentru a spune c mintea btrnului Vandergaart o lua razna din ce n ce mai mult!i nu era oare posibil ca btrnul, sub impresia descoperirii minei de diamante, s-i f i bgat n cap, fr motive suficiente, c aceasta era proprietatea lui? n definitiv, tribunalele nu-i dduser dreptate i prea destul de puin verosimil ca judectorii s nu f i adoptat poziia cea mai justificat. Iat ce-i spunea tnrul inginer, ca s se scuze fa de el nsui c rmsese n continuare n relaii cu John Watkins, dup ce auzise ceea ce gndea despre el Jacobus Vandergaart.Un alt vecin de tabr, pe care Cyprien l vizita de asemenea cu plcere, uneori, deoarece regsea la elviaa burului cu tot coloritul ei specific, era un fermier, numit Mathys Pretorius, binecunoscut de toiminerii din Griqualand.Cu toate c avea doar patruzeci de ani, Mathys Pretorius cutreierase vastul bazin al fluviului Orange,nainte de a se stabili n acest inut. Dar aceast via nomad nu fcuse din el, ca din btrnul JacobusVandergaart, un om usciv i irascibil. Mai curnd l toropise i-l ngrase n asemenea msur, nct abia putea merge. Putea f i asemuit cu un elefant.Aproape ntotdeauna aezat ntr-un imens fotoliu de lemn, construit special pentru formele lui majestuase, Mathys Pretorius nu ieea dect cu trsura, un fel de car cu banchete de rchit, la care era nhmat un stru enorm. Uurina cu care pasrea trgea la aceast greutate imens arta desigur marea ei for muscular.Mathys Pretorius venea de obicei n tabr ca s ncheie cu cantinierii vreo afacere cu legume. Era foarte popular acolo, ce-i drept, o popularitate de neinvidiat, deoarece se ntemeia pe laitatea lui proverbial. Minerii se distrau nfricondu-l, spunndu-i mii de nzbtii.Uneori i anunau invazia iminent a basutoilor sau a zuluilor! Alteori, n prezena lui, se prefceauc citesc ntr-un ziar un proiect de lege prevznd pedeapsa cu moartea, pe ntinsul posesiunilor britanice, mpotriva oricrui individ care cntrea mai mult de trei sute de livre1! Sau se anuna c un cine turbat fusese vzut pe drumul ctre Driesfontein, i bietul Mathys Pretorius, care era obligat s mearg pe acel drum ca s se ntoarc acas, gsea o mie de pretexte numai s rmn n tabr.Dar aceste teme himerice nu erau nimic pe lng teroarea sincer care-l cuprindea la gndul c s-ar putea descoperi o min de diamante pe proprietatea sa. i imagina cu anticipaie lucrurile oribile care s-ar f i petrecut, dac oameni lacomi, invadndu-i grdina de zarzavaturi, clcnd pe rzoare, ar f i venit pe deasupra s-l exproprieze! Cci cum s te ndoieti c n-ar avea aceeai soart ca Jacobus Vandergaart! Englezii ar ti s gseasc temeiuri pentru a dovedi c pmntul su era al lor.Cnd puneau stpnire pe creierul lui, aceste gnduri ntunecate i aduceau moartea n suflet. Dac, din nenorocire, zrea un cuttor de diamante pe lng locuina sa, i pierea pofta de mncare i de butur!... i, cu toate acestea, se ngra mereu !

  • Unul dintre cei mai ndrjii persecutori ai si era acum Annibal Pantalacci. Rutciosul napolitan c-ruia, n parantez f i e zis, prea s-i mearg de minune, cci folosea trei cafri pe claim-ul lui i arboraun diamant enorm la cravat descoperise slbiciunea nefericitului bur. Drept urmare, cel puin o dat pe sptmn, se amuza fcnd sondaje sau spnd n mprejurimile fermei Pretorius.Aceast proprietate se ntindea pe malul stng al Vaalu-lui, cam la dou mile mai sus de tabr, i cuprindea terenuri aluvionare, care ar f i putut f i foarte bine n mod efectiv diamantifre, cu toate c nimic pn atunci nu indicase asta.Pentru a avea succes cu comedia lui prosteasc,Annibal Pantalacci se aeza foarte la vedere, chiar nfaa ferestrelor lui Mathys Pretorius i, cel mai adesea, aducea i ali doritori de distracie pe seama acestei mistificri.Bietul om putea f i vzut atunci, ascuns pe jumtate n dosul perdelei de stamb, urmrind ngrijorat toate micrile lor, spionndu-le gesturile, gata s alerge la grajd i s nhame struul ca s fug, dac s-ar f i crezut ameninat de o invazie pe proprietatea sa.Fcuse imprudena de a mrturisi unuia dintre prietenii si c inea zi i noapte pasrea nhmat i coul trsurii plin de provizii, pentru a putea s-o tearg la primul semn sigur. M voi duce la boimani, la nord de Limpopo! spunea e l . Acum zece ani fceam cu ei comer cu filde i te asigur c e de o sut de ori mai bine s f i i n mijlocul slbaticilor, al leilor i acalilor, dect s rmi printre aceti englezi nestui!Or, confidentul nefericitului fermier n-avusese nimic mai grabnic de fcut dup obiceiul invariabilal confidenilor dect s aduc la cunotin public aceste planuri. Inutil de spus c Annibal Pantalacci profitase pentru a-i amuza pe mineri.O alt victim obinuit a glumelor proaste ale acestui napolitan era, ca i n trecut, chinezul Li.i el se stabilise n Vandergaart-Kopje, unde deschisese o spltorie. n realitate, faimoasa cutie roie,care-l intrigase pe Cyprien n primele zile ale cltoriei de la Cape Town la Griqualand, nu coninea de-ct perii, sod, buci pe spun i sineal.E drept c Cyprien nu-i putea stpni rsul cnd l ntlnea pe Li, totdeauna tcut i rezervat, umblndcu panerul cu rufe pe la clieni.Dar ceea ce-l scotea din srite era c Annibal Pantalacci se purta cu o adevrat cruzime fa de bietulom. i arunca sticle de cerneal n putina cu leie, ntindea frnghii de-a curmeziul uii, ca s-l fac scad, l intuia pe banca pe care edea, nfigndu-i un cuit n pulpana bluzei. Mai ales nu scpa ocaziade a-i trage cte o lovitur cu piciorul, numindu-l cine de pgn!" i dac devenise clientul lui, o fcuseanume ca s se poat deda sptmnal la acest exerciiu. Niciodat nu-i gsea destul de alb rufria,cu toate c Li o spla i o clca minunat. Pentru o cut imaginar, se nfuria ngrozitor i-l lovea pe ne-norocitul de chinez, ca i cum i-ar f i fost rob.Acestea erau distraciile grosolane ale taberei, daruneori ele deveneau tragice. Dac se-ntmpla, de pild, ca un negru, lucrtor n min, s f i e acuzat c a furat un diamant, toat lumea se credea datoare s-l conduc pe vinovat naintea magistratului, dup ce n prealabil l snopise n btaie. Astfel c dac, ntmpltor, judectorul l achita pe nvinuit, loviturile rmneau ncasate! De altfel, trebuie spus c, n asemenea cazuri, achitrile erau rare. Judectorul pronuna condamnarea mai repede dect nghiea o felie de portocal cu sare, un fel de mncare favorit a inutului.Sentina consta, de obicei, n cincisprezece zile de munc silnic i douzeci de lovituri de cat of ninetails" (pisic cu nou cozi"), un fel de bici din curele cu noduri, care se mai folosete nc n Marea Britanie i n posesiunile engleze pentru biciuirea condamnailor.Dar exista o crim pe care minerii o iertau mai greu dect furtul, i anume, tinuirea de lucruri furate.Ward, yankeul venit n Griqualand