JOC SPORTIV - HANDBALCunoasterea continutului tehnicii si tacticii jocului de handbal pe elemente siprocedee tehnice, pe actiuni tactice individuale si colective pe fazele jocului, conformmodelului de instruire pentru învatamântul gimnazial si liceal.a. Învatarea si consolidarea urmatoarelor elemente tehnico-tactice:a.1. Elemente si procedee tehnice de atac:- pozitia fundamentala- deplasarea în teren- tinerea, prinderea si pasarea mingii- aruncarea la poarta, azvarlita de deasupra urmarului- cu pas adaugat- cu pas încrucisat- din saritura- conducerea mingii- dribling simplu- dribling multiplu- fentele- simpla de pornire- dubla de pornire- schimbare simpla de directie- schimbare dubla de directie- de pasa- de aruncare la poartaa.2. Elemente si procedee tehnice de aparare:- pozitia fundamentala- deplasari laterale, înainte , înapoi- iesirea la adversar cu si fara minge- preluarea si predarea adversarului- blocarea mingilor aruncate la poarta- scoaterea mingii din dribling, tehnica portarului:- pozitia fundamentala- deplasarea în poarta- prinderea mingii- respingerea mingilor cu bratul si piciorul- alergarea mingiib. Necesarul de cunostiinte în instruirea tehnico-tactica si practico-metodica pentrurealizarea modelului final de joc.Atac :b.1. Faza I - a atacului - contraatacul:- contraatacul cu un vârf- contraatacul cu doua vârfuriMijloace tehnico- tactice pentru realizarea contraatacului- startul- alergarea de viteza- demarcajul fata de adversarul care se repliaza;- degajarea mingii;

- prinderea mingii;- driblingul;- aruncarea la poarta din alergare si din saritura.Mijloacele pregatirii fizice pentru realizarea contraatacului.Metodica învatarii si perfectionarii elementelor tehnice componente alecontraatacului.b.2. Faza a II- a atacului: contraatacul sustinut.Mijloacele tehnico- tactice pentru realizarea contraatacului sustinut;- schimbari de directie;- pase din alergare;- angajarea jucatorilor pe semicerc;- aruncarea la poarta din alergare, din saritura, din plonjon;Mijloacele pregatirii fizice pentru realizarea contraatacului sustinutMetodica învatarii si perfectionarii elementelor tehnice componente ale contraataculuisustinut.b.3. Faza a III- a a atacului: organizarea.Mijloace tehnico- tactice pentru realizarea fazei a III- a a atacului:- pozitia fundamentala;- pasarea mingii în potcoava;- pase cu patrundere succesive.Mijloacele pregatirii fizice pentru realizarea fazei a III- a a atacului.Metodica învatarii si perfectionarii fazei a III- a.b.4. Faza a IV- a a atacului: atacul în sistemSistemul de atac cu unul si doi pivoti (pozitional si în circulatie).Mijloacele tehnico- tactice pentru realizarea jocului în sistem:- circulatia jucatorilor la semicerc;- circulatia în opt;- încrucisare simpla si dubla;- demarcajul;- angajarea jucatorllor la semicerc;- aruncarea la poarta din plonjon (de la semicerc);- aruncarea la poarta din saritura (de la distanta);- aruncarea libera de la 7 metri;- blocaj si plecare din blocaj;- aruncare la poarta prin invaluire;- aruncare la poarta peste paravan.Mijloacele pregatirii fizice pentru realizarea atacului în sistem.Metodica învatarii si perfectionarii elementelor componente ale atacului în sistem.Aparareb.5. Faza a I-a a apararii - repliereaMijloace tehnico- tactice pentru realizarea replierii:- alergare, oprire, intoarcere, interceptare, oprirea contraataculul, marcajul.Mijloacele pregatirii fizice pentru realizarea replierii.Metodica învatarii si perfectionarii elementelor tehnice componente ale replierii.b.6. Faza a II- a a apararii - zona temporara,Notiuni tactice pentru realizarea zonei temporare.

Metodica învatarii si perfectionarii zonei temporare.b.7. Faza a III- a a apararii - organizarea apararii.Mijloace tactice pentru realizarea fazei a III- a a apararii: ocuparea postului în cadrulsistemului.Metodica învatarii si perfectionarii fazei a III- a a apararii.b.8. Faza a IV- a a apararii - apararea in sistem.Mijloacele tehnico- tactice de realizare a apararii în sistem; deplasarea în pozitiefundamentala (miscarea de translatie), iesirea la adversarul cu mingea, preluarea sipredarea, dublarea si schimbul de oameni în aparare, asezarea apararii inmomentele fixe.Sistemele de aparare 6+0; 5+1; 3+2+1.Mijloacele de pregatire pentru realizarea jocului de aparare în sistem.Metodica învatarii si perfectionarii elementelor componente ale apararii in sistem.c. Cunoasterea integrala a regulamentului jocului de handbal cu ultimele modificari.Bibliografie: obligatorieKunst - Ghermanescu si colaboratorii - Teoria si metodica handbalului - Ed.Didactica si Pedagogica 1983.Zamfir, G., Florean, M., Tonita, T. – Handbal – Teorie si metodicaFacultativaCercel F. - Handbal - Exercitii pentru fazele de joc - Ed. Sport- Turism 1980.Csudor G. - Handbal - Instruirea echipelor scolare - Ed. Sport- Turism 1986.Gogâltan V - Instruirea copiilor si juniorilor în handbal - Ed. Stadion 1974.GENEZA – PIONERAT - AFIRMAREPerioada interbelica1921 – 1945TREI RADACINI MULTINATIONALEHandbalul este un joc sportiv relativ tanar, care a aparut in Europa la sfarsitul secoluluial 19-lea si inceputul secolului 20.Originile lui sunt insa mult mai departate si le gasim in unele jocuri cu caracterpopular practicate in Evul Mediu si in jocurile dinamice folosite in scolile din centrul sinordul Europei la inceputul secolului al 19-lea.Toate acestea ca principale surse de origine, au fost contopite si modernizate subinfluenta unor jocuri sportive deja cu statut de competitie: baschetul, rugbyul si mai alesfotbalul.In toate variantele lui, jocul de handbal a aparut mai intai in scoli ca material didactic,rod al imaginatiei creatoare a unor eminenti profesori de educatie fizica. Vom lua inconsiderare ca data de atestare a fiecarei variante, momentul in care depasesc “curtea scolii”iar ca “parinte” pe cel care i-a dat un regulament oficial si l-a lansat intr-o formacompetitionala in afara orelor de educatie fizica.Se disting si sunt atestate trei radacini multinationale, fiecare cu o varianta nu preamult deosebita de handbalul consacrat si practicat astazi in 2000 pe toate cele cinci continente.1. DANEMARCA 1904 “HAANDBOLD” profesor HOLGER NIELSEN2. CEHOSLOVACIA 1905 “HAZENA” profesor VACLAV KARAS3. GERMANIA 1919 “HANDBALL” profesor KARL SCHELENTZ1. Handbalul nordic de sala Povestea adevarata a jocului de handbal incepe in anul1898, cand directorul scolii REALE din localitatea ORDRUP – Danemarca, interzice elevilor

practicarea fotbalului din cauza numeroaselor accidentari care determinau foarte multeabsente de la cursuri. Pentru a nu renunta la jocul cu mingea, baietii din clasele superioare auinceput sa joace fotbal … cu mana.Profesorul lor de educatie fizica HOLGER NIELSEN, participant la prima editie aJocurilor Olimpice moderne in anul 1896, la probele de tir si scrima, este cucerit de aceastaidee a elevilor sai, dand acestui nou joc un cadru organizat, stabilind si primele reguli. Ildenumeste in mod logic “HAANDBOLD” in replica la FOOTBALL. Terenul avea cca 45m x35m, atat cat permitea curtea scolii, poarta 2m x 3m, echipele erau formate din 7 jucatori, lafel ca astazi, dar mingea era tot de fotbal si se purta ca la rugby (driblingul a aparut ceva maitarziu), se arunca le la o linie dreapta (ca la handbalul pe plaje de astazi) aflata la o distantacare a variat intre 8 si 6 metrii.In anul 1904 profesorul HOLGER NIELSEN redacteaza si tipareste intr-o micabrosura un regulament al acestui nou joc sportiv practicat in aproape toate scolile dinDanemarca, iar dupa 1906 si in Suedia.Am socotit anul 1904 data oficiala “de nastere” a handbalului ca joc sportiv deoareceatunci a aparut primul regulament oficial si primele jocuri interscoli din diverse orase, si nu1898 cand s-a petrecut povestea noastra dar care a ramas in cercul inchis al „curtii scoliirespective”.2. Hazena Tot la inceputul secolului 20, dupa unele date in 1894, in Cehoslovaciainspectorul ministerial pentru educatie fizica JOZEF KLEMKER introduce in programascolara un joc dinamic asemanator ca idee generala cu handbalul de astazi.In anul 1905 profesorul VACLAV KARAS din Praga, si imediat in 1906 profesorulANTONIM KRISTOF consacra acest joc dandu-i un cadru competitional cu regulamentedenumindu-l CESKA HAZENA spre a se deosebi mai clar de handbalul nordic dar si pentrua-si asigura paternitatea.Terenul de joc avea 35m x 25m, numarul jucatorilor a fost de la inceput 7, mingea eradin acest an (1905) una speciala mult mai mica ca cea de fotbal, a aparut si driblingul la 4-5pasi dar putea fi repetat, semicercul era mai intai la 4m apoi in final la 6m. Poarta 2,40 pe 2m.Diferenta evidenta fata de cel nordic era doar faptul ca se putea juca si pasa din semicerc darnumai din afara lui se arunca la poarta.Jocul foarte raspandit in Cehoslovacia a avut perioada lui de glorie, chiar si un unicCampionat Mondial – feminin in 1930 la Praga castigat bineinteles de Cehoslovacia.Raspandirea lui s-a limitat la cateva tari din jurul Cehoslovaciei si in Romania dar numai subforma de demonstratie ale unor echipe feminine.3. Handbalul “mare” – pe terenul de fotbal in 11 jucatori – este o “inventienemteasca” si il are ca autor final pe profesorul KARL SCHELENZ, seful catedrei de atletismde la facultatea de educatie fizica din Berlin.Profesorul SCHELENZ a experimentat cu studentii lui timp de doi ani o varianta aunui joc cu mana inspirat din cateva jocuri dinamice folosite in orele de educatie fizica:TORBALL, FOLKERBALL si o varianta denumita chiar HANDBALL pe care profesorulMAX HEISER l-a definit si practicat chiar din 1917. A preluat de la fiecare cate ceva le-ascos din sala de gimnastica si intr-o forma finala le-a transpus pe terenul de fotbal respectanddimensiunile si marcajul respectiv.Primele jocuri demonstrative au loc in cadrul serbarilor sportive de sfarsit de an(1919), iar imediat in toamna se organizeaza competitii locale la Berlin dar si in alte orase.Raspandirea handbalului in 11 jucatori in Germania este extrem de rapida fiind socotit

sport national oarecum in opozitie cu fotbalul de origine engleza.Imediat in anul urmator 1920 se organizeaza la Berlin “Cupa Germaniei” cu 10 echipemasculine, 4 feminine si 4 de juniori! Iar din 1921 el se raspandeste si in tarile vecine, inprimul rand in Romania, in Ardeal prin intermediul profesorilor de educatie fizica, unii chiarabsolventi ai facultatii din Berlin.Nemtii l-au socotit ca sport national, in orice caz copilul lor de suflet si l-au denumit“GROSSFELD HANDBALL” (handbal pe teren mare) spre a-l deosebi categoric de celnordic caruia i-au zis “HALLEN HANDBALL” (handbalul de sala) si de CESKA HAZENA.Raspandirii lui explozive in Germania si apoi in Europa ii urmeaza o perioada deglorie si dominatie. In 1925 primul meci international AUSTRIA – GERMANIA 6-3 lamasculin iar in 1930 primul joc la feminin AUSTRIA – GERMANIA 5-4.In 1936 la Berlin handbalul (in 11 jucatori) este prezent prima oara la JocurileOlimpice, locul 1 Germania iar Romania locul 5. De notat ca conditionata de FederatiaInternationala, Germania organizeaza si un C.M. de handbal in 7 cu un ecou foarte slab, doar5 echipe – Romania nu a participat.In toata aceasta perioada si in continuare pana in anii 60 handbalul in 11 dominacategoric arena internationala iar cel in 7 jucatori putem sa-i spunem cu adevarat nordicfiindca se juca cu deosebire, in Danemarca si Suedia, in celalte tari din Europa se faceau ceidrept demonstratii si chiar turnee uneori de hazena sau handbal in 7 combinat mai mult ca ocuriozitate. Dupa anii 60, ultimul C.M. de handbal in 11 la masculin 1959 si la feminin 1960,el va ceda total dominatia in favoarea fratelui mai mic (handbal in 7) care va ramane singur sitotal stapan pe arena sportiva. Dupa anii 70 nici nu se mai vorbeste de handbalul in 11 si deHazena de parca nici nu au existat.APARITIA JOCULUI DE HANDBAL IN ROMANIAIn Romania handbalul a patruns prin “filiera germana” in anii 1920 – 1921 imediatdupa lansarea lui oficiala la Berlin in anul 1919 de catre profesorul KARL SCHELENTZ.Ne referim la handbalul in 11 jucatori pe terenul mare de fotbal care va dominacategoric cele doua surori mai mici – handbalul in 7 pe teren mic si Hazena ceha – in toataaceasta perioada interbelica.Adevarata poveste a handbalului din Romania incepe in anul 1920 cand un mic grupde profesori de educatie fizica din Ardeal, de la Sibiu, Bistrita si Brasov, unii cu studiisuperioare de specialitate in Germania sunt invitati de rectorul facultatii din Berlin si de fostullor profesor de atletism KARL SCHELENTZ (parintele handbalului in 11 jucatori) sa asiste lamarile serbari sportive traditionale cu ocazia sfarsitului de an scolar, abia reluate dupa razboi.Cu aceasta ocazie profesorii nostrii au asistat si la o serie de meciuri din mareacompetitie “Cupa Germaniei” – aflata la prima editie – cu o participare extraordinara: 10echipe masculine, 4 feminine si 4 de juniori.Intorsi in tara si entuziasmati de virtutiile acestui sport, l-au introdus imediat in orelede educatie fizica din scolile in care predau.In anul urmator 1921 incep deja meciurile inter-clase in scoli, la Sibiu chiar pestadionul central, iar din 1922 putem vorbi de primele jocuri inter-orase cu echipe formate dinelevi dar si cativa absolventi si chiar profesorii acestora.Promotorul acestor actiuni si cel pe care putem sa-l numim “parintele” handbalului dinRomania a fost profesorul WILHELM BINDER titularul catedrei de educatie fizica de laLiceul BRUKENTAL din Sibiu care l-a introdus ca disciplina obligatorie in scoala imediatdupa ce vazuse la Berlin meciurile din Cupa si demonstratiile studentilor Facultatii de

Educatie Fizica.Tot WILHELM BINDER a organizat si primele meciuri de handbal cu public pestadionul central din Sibiu intre elevii lui, a fost astfel primul antrenor si primul arbitru dinistoria handbalului romanesc. A condus la centru ca unic arbitru toate jocurile din primii aniinclusiv cele de fete de la liceul din localitate.Presa din Sibiu din acele vremuri atesta toate acestea mai intai prin ziarul de limbagermana SIEBEN BURGISCHE DEUTSCHES TAGEBLATT numarul 14442 din 18 iunie1921 care semnaleaza primul meci cu public – pe stadionul mare – al unor echipe de elevi dela Liceul Brukental iar peste o saptamana si primul meci de handbal feminin intre eleveleliceului de fete din localitate.Suntem indreptatiti, pe baza acestor atestari oficiale sa spunem ca “data nasterii”jocului de handbal in Romania este 18 iunie 1921, locul Stadionul Central din Sibiu, “parinte”profesorul WILHELM BINDER iar ca participanti elevii liceului Brukental si elevele liceuluide fete.Handbalul (in 11 jucatori) se raspandeste apoi foarte repede in principalele orase dinArdeal, apoi in Banat (Timisoara, Lugoj, Arad 1927 – 1928) si in Regat (Bucuresti, Ploiesti1930 – 1933), mai apoi si in Moldova (1934 – 1935).Incepand cu anul 1931, Sibiul preia organizarea unei competitii de amploare “CupaTransilvaniei”, care din 1933 va cuprinde si echipe din Banat (Lugoj si Timisoara) iar dinanul 1934 se transforma in campionat national pe trei ligi: Nord – Ardealul; West – Banatul;Sud – Bucuresti si Ploiesti. In tot acest timp echipa din Sibiu se afla pe primul loc.Dupa ce in anul 1933 handbalul intra alaturi de Volei si Baschet in F.R.V.B.H. in 1936se constituie independent Federatia Romana de Handbal (F.R.H.).Seria jocurilor internationale este deschisa in 1934 de o echipa a orasului Sibiu careintreprinde un turneu de 11 jocuri in Cehoslovacia si Germania iar in 1935 primim vizita uneiechipe din Munchen care sustine 4 jocuri la Sibiu si Bistrita.In anul 1936 la Berlin, handbalul (masculin in 11 jucatori) este introdus pentru primaoara in programul Jocurilor Olimpice. Echipa Romaniei participa la aceasta prima editie ahandbalului la J.O. si obtine un onorant loc V, avand in vedere conditiile de constituire sipregatire a echipei nationale aflata la prima ei actiune.In anul 1938 Federatia Internationala de Handbal Amator (I.H.F.A.) organizeaza primaeditie a Campionatelor Mondiale de handbal in 11 jucatori. Echipa Romaniei ocupa tot loculV dar acum din 12 echipe aproape toate cu mai vechi state de pregatire si jocuri internationalede pregatire.In ordine cronologica urmeaza Hazena care a patruns la noi imediat dupa handbalul in11 jucatori, chiar in anul 1924 se semnaleaza in Banat primele jocuri demonstrative ale unorechipe feminine. In acea zona, respectiv la Timisoara, Arad si Lugoj, hazena are o scurtaperioada de avant. In 1926 se organizeaza o competitie cu 6 echipe feminine iar formatiaIndustria Lanei Timisoara efectueaza un turneu international in Iugoslavia.In aceeasi perioada 1925 – 1927 au loc si in Bucuresti jocuri demonstrative tot aleunor echipe feminine. Dar pana in anul 1939 nu poate fi vorba de un sistem competitional side o raspandire care sa depaseasca zona Timisoarei si a Bucurestiului.Handbalul in 7, cel nordic pe teren mic a patruns foarte timid la noi in tara dupa 1930.La inceput se confunda cu Hazena, dar de regula era socotit un mijloc de pregatire in timpuliernii pentru echipele de handbal in 11 jucatori.Abia in anul 1937 se semnaleaza, la Sibiu, un turneu de sala cu participarea a 8 echipe

din Sibiu si Medias, respectiv cele care evoluau in Campionatul de handbal in 11.In toata aceasta perioada pana in 1939 si inca mult timp dupa acest an nu putem vorbide un sistem competitional pentru handbal in 7, doar demonstratii si in cateva locuri 2-3turnee in sezonul de iarna.ISTORIA JOCULUI DE HANDBAL DIN ROMANIACRONOLOGIEGeneza 1921 – 19391920 Profesorul WILHELM BINDER de la liceul BRUKENTAL din Sibiu, introducehandbalul ca disciplina obligatorie la orele de educatie fizica pentru toate clasele.Decizia a luat-o dupa ce in vara aceluiasi an, asistase la BERLIN si MUNCHEN la oserie de jocuri si demonstratii de HANDBALL (in 11 jucatori, pe terenul mare de fotbal)creatie a Profesorului Universitar KARL SCHELENZ, de la Facultatea de Educatie Fizica dinBerlin.1921 Cu prilejul serbarilor de sfarsit de an scolar, pe stadionul mare din Sibiu are loc un jocdemonstrativ de handbal intre elevii profesorului WILHELM BINDER care a oficiat si caarbitru.Cotidianul de limba germana SIEBENBURGISCHE – DEUTSCHES TAGEBLATTNr. 14442 din 18 iunie 1921 consemneaza urmatoarele: “…DEMONSTRATIA DEGIMNASTICA A TUTUROR SCOLILOR A AVUT LOC IN ZIUA DE 17 IUNIE 1921,JOCURILE LIBERE CARE AU CONTINUAT, AU AVUT URMATOARELEREZULTATE: CLASA V-a REALA, CONTRA CLASA V-a GIMNAZIU, BAIETI, LAHANDBAL 1:0”.Acelasi cotidian anunta cateva zile mai tarziu: “IN PROGRAMUL PENTRUDEMONSTRATIA DE SFARSIT DE AN A SCOLILOR DE FETE (24 IUNIE) LAPUNCTUL 3 “JOCURI GENERALE” ESTE PREVAZUT SI UN JOC DE HANDBALL”Pe baza acestor documente scrise afirmam cu siguranta ca 1921 este “anul de nastere”a handbalului in Romania si mai precis ziua de 17 iunie ca data certa a primului meci dehandbal desfasurat in tara noastra.Atestarea oficiala scrisa confirma si PRIMUL ANTRENOR dar si PRIMULARBITRU din Romania, profesorul WILHELM BINDER, titularul catedrei de educatie fizicade la LICEUL BRUKEMTAL din Sibiu, ai caror elevi sunt deci si primii jucatori de handbaldin Romania.1922 Handbal in 11 jucatori – la Sibiu pe stadionul central in ziua de 3 mai 1922 in cadrulunor ample serbari campenesti, in fata a peste 2000 de spectatori, a avut loc: “o maredemonstratie de handbal intre elevii claselor mari” sub conducerea profesorului WilhelmBinder, care a entuziasmat tribunele si mai apoi intregul oras. In saptamana urmatoare, ziarulamintit mai sus, revine de trei ori asupra acestor jocuri consacrand definitiv, existentahandbalului ca joc sportiv de competitie.1924 Handbal in 11 jucatori – la Sibiu, se organizeaza o prima competitie oficiala“Campionatul Scolar al orasului la handbal” care s-a desfasurat pe stadionul mare cuprogramare anterioara, arbitrii, numerosi spectatori, clasamente si premii.La Bistrita, Sighisoara si Brasov handbalul incepe sa se joace frecvent mai intai inliceele mari, unele de limba germana, unde erau profesori de educatie fizica “scoliti” laBERLIN.In acelasi an se semnaleaza primele jocuri inter-orase Sibiu – Sighisoara, Sibiu –Bistrita si Bistrita – Brasov meciuri amicale desfasurate de regula in cadrul unor serbari

sportive ale societatilor de gimnastica din orasele respective.Asociatia sportiva H.T.V. (HERMANN STADTER TURNVEREIN) din Sibiu, siconcomitent asociatiile similare din Medias si Brasov, infiinteaza sectii de handbalindependente, pe structura unor adevarate cluburi specializate.- HAZENA – in acest an (1924) se semnaleaza ii primele jocuri demonstrative inBANAT ale unor echipe feminine.Presa din Timisoara atesta oficial un joc cu public intre echipele din Jimbolia siTimisoara (R.G.M.), scor final 2-0. “Hazena” este un joc originar din CEHOSLOVACIAfoarte asemanator cu handbalul in 7 jucatori, de origine nordica.1925 Handbal in 11 – la Sibiu, Bistrita si Brasov si mai apoi la Arad se organizeaza incontinuare competitii scolare, mai ales toamna si primavara.INTERNATIONAL – in Austria se desfasoara PRIMUL JOC INTERNATIONALDIN ISTORIA HANDBALULUI (in 11 jucatori - masculin) Austria – Germania 6-5HAZENA (handbal in 7) – la Bucuresti se infiinteaza echipele feminine MACABI siSTRUINTA in replica la echipele masculine de fotbal. Au avut loc si cateva jocuridemonstrative de regula in deschidere la meciurile de fotbal, pe stadionul CIOCANUL (fostMACABI) intre Juventus si Universitatea Obor. Demonstratia de pe stadionul din Obor a fostmult mediatizata in presa, chiar cu fotografi pe prima pagina. La Bucuresti insa nu poate fivorba de o competitie, ci numai de cateva demonstratii pentru deliciul spectatorilor de fotbal.1926 HAZENA – la Timisoara se inscriu in prima competitie oficiala de Hazena 6 echipefeminine, un real succes pentru inceput. Echipa feminina INDUSTRIA LANEI intreprinde unturneu de 3 jocuri in Yugoslavia. Este prima deplasare peste granita si primele intalniriinternationale din istoria handbalului romanesc, si mai putem spune ca ILSA Timisoara esteprima echipa feminina de handbal stabila, serioasa si consolidata ca atare si care dainuiestepana astazi in 2001.Handbal in 11 – la Sibiu se desfasoara primul Campionat Scolar pe etape saptamanalecu elevi din clasele V – VIII (clasa IX – XII astazi).1928 Handbal in 11 – la Sibiu profesorul WILHELM BINDER organizeaza PRIMULCURS DE ARBITRII cu opt candidati si in final cu doar doi absolventi.La REGHIN se infiinteaza prima echipa feminina de handbal din zona, cuprinzand inmajoritate eleve dar si senioare, muncitoare sau profesoare de sport.La Sibiu, Brasov, Bistrita, Medias si Sighisoara se organizeaza competitii scolare curegularitate si ocazional intreceri inter orase cu elevi si seniori – profesori de sport, fosti elevi.INTERNATIONAL – la Amsterdam handbalul este prezent prima oara la JocurileOlimpice, este drept sub forma unor demonstratii de popularizare, dupa ce la un congresC.I.O. anterior, el fusese trecut pe lista sporturilor “la alegere”.Tot la Amsterdam la 4 august 1928 a avut loc CONGRESUL DE CONSTITUIRE AFEDERATIEI DE HANDBAL AMATOR (F.I.H.A.) cu 11 tari. Desi cu doi membrii prezenti,dar fara mandat, Romania nu a participat oficial.Se tipareste primul Regulament International de Arbitraj al F.I.H.A. (handbal in 11jucatori).1928 – 1930 Handbal in 11 – majoritatea Asociatiilor Sportive (TURNVEREIN –societati de gimnastica) din Ardeal infiinteaza puternice sectii de handbal dupa modelul celordin Germania. Pe langa deja infiintatele sectii de la SIBIU, SIGHISOARA si BISTRITA aparsi la MEDIAS, BRASOV si CISNADIE, apoi la LUGOJ (Muncitorul), TIMISOARA (echipaRapid Timisoara), RESITA (S.S.M.R.) si BUCURESTI (Viforul Dacia si CFR).

Dupa anul 1930 se poate vorbii in Romania de sectii si echipe de handbal puternice sibine organizate in centrele de mai sus, si apar tentative mai timide la inceput la Bacau, Galati,Buhusi si Ploiesti.Hazena (handbal in 7) – incep sa se inmulteasca demonstratiile unor echipe femininela Bucuresti, Ploiesti si in Banat. La Arad si Timisoara unde participa si Lugojul seorganizeaza o competitie si cupe cu o oarecare continuitate.1930 - la Berlin, cu ocazia celui de-al II-lea Congres al F.I.H.A. (Federatia Internationala deHandbal Amator), Romania devine membra cu drepturi depline. Cu aceeasi ocazie se solicitaC.I.O. introducerea handbalului la J.O.Handbal in 11 – in Austria are loc primul JOC INTERNATIONAL DE HANDBALFEMININ: Austria – Germania 5-4 (1-4).Hazena – in Cehoslovacia la Praga se organizeaza un prim dar si ultimul CampionatMondial de Hazena; pe primul loc CEHOSLOVACIA, pe locul doi IUGOSLAVIA iar pe treiPOLONIA.1931 Handbal in 11 – orasul SIBIU prin comisia de handbal, preia organizarea unuiCampionat al Transilvaniei, cu participarea oraselor SIBIU, BRASOV, BISTRITA siREGHIN, aceasta va fi si ordinea in clasament. Multi specialisti din “vechea garda” ilsocotesc ca PRIMUL CAMPIONAT al handbalului din Romania. Clasament: 1. Sibiu; 2.Bistrita; 3. Brasov; 4. Reghin (masculin), dar au loc si doua jocuri Reghin – Sibiu la feminin.Inregistram astfel in acest an 1931 si primele jocuri oficiale intre echipe feminine.1932 Handbal in 11 – Campionatele scolare sunt deja competitii de traditie si regularitate laSibiu, Brasov, Bistrita, Sighisoara si Medias.CAMPIONATUL TRANSILVANIEI (pe care noi l-am asimilat cu un campionatnational al acelor vremuri de pionierat) continua cu editia a II-a. Clasament: 1. Societatea deGimnastica Sibiu; 2. S.G. Bistrita; 3. C.S. Reghin1933 Handbalul din Romania se organizeaza pentru prima oara intr-o structura unitara peplan national. Comisiile care activau la Sibiu (prima si cea mai puternica din tara), Brasov,Ploiesti, Timisoara, Arad, Lugoj si Bucuresti, integrandu-se in deja existenta FederatieRomana de Baschet si Volei, care devine astfel F.R.B.V.H. avand ca presedinte unic peprofesorul NICOLAE DUTESCU. Evenimentul este marcat printr-o activitate mult maibogata si organizata, in intreaga tara.Se organizeaza PRIMA COMPETITIE CU CARACTER NATIONAL prin extinderea“Campionatului Transilvaniei”. In finala pe tara S.G. (TURNVEREIN – Societatea degimnastica) SIBIU – S.C. MUNCITORUL LUGOJ 15-1.Se organizeaza si primele jocuri intre echipele feminine ale oraselor Sibiu, Medias,Sighisoara si Brasov meciuri amicale care se desfasurau de regula in deschidere la celeoficiale ale baietilor.Echipa masculina din Sibiu – putem spune acum campioana tarii – intreprinde unturneu in tara obtinand numai victorii ceea ce confirma valoarea si titlul obtinut. La Bucuresti,jocurile echipei din Sibiu starnesc un interes deosebit si putem spune ca au contribuit decisivla lansarea handbalului, ca specializare aparte. La inceput echipele din Bucuresti: ViforulDacia, CFR Colentina sau Avantul, iar la Ploiesti Petrolul sau Teleajenul erau formate dinjucatori de baschet, rugby, volei sau atleti si cativa handbalisti din ardeal.In Moldova are loc primul meci intre echipele din Piatra Neamt si Bacau.Handbal in 11 – Campionatul Transilvaniei aflat la a III-a editie se largeste capatandun caracter national. Acest, sa spunem, prim campionat national este castigat de Scoala de

Gimnastica (SK) din Sibiu, care invinge in finala pe C.S. Muncitorul Lugoj cu scorul de 15-1.La Sibiu, Brasov, Medias si Sighisoara se desfasoara primele campionate locale cuechipe de seniori la masculin dar si la feminin. Se organizeaza si primele meciuri feminine,intre echipele oraselor Sibiu, Brasov, Sighisoara si Medias.La inceput tot Sibiul este invingator si la feminin dar vom asista in anii urmatori la„atacul” echipelor din Sighisoara si mai ales Medias.1934 Handbal in 11 – nou constituita federatie organizeaza ceea ce am putea denumi cuadevarat: UN CAMPIONAT NATIONAL DE HANDBAL, pe trei ligi: Centru – Ardeal, Vest– Banat si Sud – Bucuresti-Ploiesti, castigat de S.G.Sibiu, 7-2 in finala cu Viforul Dacia dinBucuresti (compusa inca din atleti si rugbisti, dar si cativa handbalisti).Primele jocuri internationale de handbal au loc in deplasare, echipa din Sibiuefectueaza un turneu de 11 jocuri in Cehoslovacia si Germania obtinand 7 victorii.La Ploiesti in ziua de 26 octombrie 1934 a avut loc pe terenul Tricolorul (actualulstadion Municipal) primul joc demonstrativ de handbal in 11 jucatori. Initiator a fost TUDORDOBREANU – DOREL care atunci era elev in Bucuresti si juca handbal la Viforul Dacia; elera insa din Ploiesti.International – la Congresul al treilea al F.I.H.A. de la STOCKHOLM numarultarilor afiliate a ajuns la 34.Hazena – in ziua de 10 septembrie 1934 ziarul “Sportul Zilnic” care apare laBucuresti isi anunta cititorii ca in deschidere la un meci de fotbal se va disputa “partida deHazena” intre echipele feminine Unirea si Staruinta.1935 Handbal in 11 – au loc primele intalniri internationale in Romania, o echipastudenteasca a orasului Munchen invinge echipele H.T.V. Sibiu cu 9-8 si STSU Brasov cu 9-2.La invitatia unuia din pionierii handbalului din Romania marele jucator, arbitru siantrenor IOAN SCHUSCHNING, soseste la Sibiu parintele handbalului in 11, pe teren mareKARL SCHELENTZ de la Facultatea de Educatie Fizica din Berlin. El a condusantrenamente demonstrative la toate nivelele inclusiv cu echipa nationala in curs deconstituire, si a tinut cursuri de antrenori si arbitrii.In campionatul national masculin, se impune din nou S.G. Sibiu, care invinge in finalape S.G. Sighisoara.Hazena – la Bucuresti pe terenul VENUS, studentele de la ANEF fac o reusitademonstratie de Hazena (asemanatoare cu handbalul in 7) in fata a peste 8000 de spectatori indeschidere la un joc de fotbal.Se disputa primul joc international de handbal in 7 jucatori: Suedia – Danemarca scor18 – 12.1936 In seara zilei de 7 aprilie 1936 are loc sedinta de constituire a FEDERATIEIROMANE DE HANDBAL – desprinzandu-se astfel de F.R.B.V.H. si devenind independenta,ea avand la conducere pe marele arbitru si jucator DRAGAN.Handbal in 11 – se constituie echipa masculina a Romaniei, care dupa un foarte scurtstagiu de pregatire sustine PRIMUL MECI INTERNATIONAL inter-tari din istoriahandbalului nostru: ROMANIA – POLONIA 6-4, iar in revansa Bucuresti – Cracovia 3-7,ambele intalniri au avut loc in Polonia.O selectionata din Germania sustine cateva jocuri la Sibiu si Brasov, cu scopul de astrange fonduri in vederea participarii echipei noastre la Jocurile Olimpice. Se vand insigne,fanioane, programe, iar in final fiecare sportiv contribuie personal cu o anumita suma; numai

asa vom participa la J.O. Mentionam si sprijinul consistent al oraselor Medias, Brasov siLugoj prin vanzarea de insigne si fanioane.Pentru prima oara handbalul este prezent la Jocurile Olimpice (desi fusese introdus deC.I.O. ca sport la alegere inca din 1930). La Berlin are loc un turneu de sase echipe(masculine) la care participa si echipa noastra. Clasament: 1. Germania; 2. Austria; 3. Elvetia;4. Ungaria; 5. ROMANIA; 6. S.U.A. Rezultate: Romania cu Austria 3-18; cu Elvetia 6-8 si10-3 cu S.U.A. Echipa nationala a fost formata din 12 jucatori din Sibiu, Bucuresti, Medias siBrasov. Fratii HAFFER, SPECK, ZACHARIS, HOCSMAN, HALMEN, SCHUSTER,HEIDEL, SONNTAG, HERZOG, KIRSCHNER (si antrenor), ZOLLER din Sibiu;COMANESCU, DRAGAN si FRESCI din Bucuresti; HOLZTREGER si KAZEMIERSCHIdin Medias; ORENDI din Brasov.Dupa J.O. de la Berlin, echipa noastra evolueaza si la Munchen in fata unui stadionarhiplin. Nationala Germaniei prima Campioana Olimpica a handbalului, ne invinge foartegreu cu un gol (13-12) acordat de un arbitru “local” se pare dupa expirarea timpului de joc.La 5 noiembrie 1936 pe stadionul Municipal din Ploiesti are loc primul joc amical alprimei echipe de handbal “PRAHOVA” in compania echipei T.V.B. din Bucuresti, careinvinge cu 5-3 (3-1). Punctele echipei din Ploiesti au fost opera lui Tomi Vulcanescu si DorelDobreanu.In campionatul national pe locul intai din nou echipa Sibiului iar pe II S.G. Bistrita.1937 Handbal in 11 – echipa nationala de baieti de aceastia data cu o componenta mult mailarga, sustine doua jocuri internationale cu Polonia la Lublin 5-7 si la Sibiu cu Austria, o marevictorie 8-7.In 4 noiembrie 1937, pe stadionul Municipal din Ploiesti are loc primul joc oficialpentru Campionatul LIGII DE SUD la handbal, intre echipa PRAHOVA si formatia ViforulDACIA din Bucuresti, scor 6-3 (2-0) pentru oaspeti.Prima echipa, in care au evoluat urmatorii: SENCHEA CORNEL, VIRGILCONSTANTINESCU „FURNICA” (portari); DOBREANU Tudor, POSTELNICESCU Emil,ANTONESCU Ion-Turcu; BOBEI Dan; ZAMFIRESCU Mircea; REINHARD Gunther;VULCANESCU Tomi; fratii DIETRICH Gustav si Carol (care a fost si primul antrenor);PENESCU Mihai; SPIRESCU Romulus; COSTIN Victor-Orchi; POPESCU Ion-„Balaon”;RADULESCU Cila; ERCULESCU Cornel; IRIMESCU Grigore, bineinteles toti din Ploiesti,dar unii studiau la Bucuresti.In campionatul national aceeasi ordine pe podium: 1. S.G. Sibiu; 2. S.G. Bistrita.Handbal in 7 – la Sibiu se organizeaza in iarna PRIMUL TURNEU DE HANDBALIN SALA cu participarea a sase echipe din localitate si doua din Medias. Turneul pentruechipele masculine in 7 jucatori pe teren mic s-a desfasurat sistem fulger (doua reprize a 15minute). Jocurile au placut foarte mult, dar turneul nu a fost finalizat deoarece pompierii auinterzis in ultima zi sa se faca focul in sala.International – consemnam primul Curs de Arbitrii organizat de FederatiaInternationala la Berlin – Muggelsee, la care participa si absolva si IOAN SCHUSCHNINGdin Sibiu, care primeste PRIMUL ECUSON DE ARBITRU INTERNATIONAL dinhandbalul romanesc.1938 Handbal in 11 – in mai multe orase din Germania se desfasoara PRIMULCAMPIONAT MONDIAL DE HANDBAL masculin pe terenul mare asa cum spuneau siscriau toti in Germania – tara de origine a acestei variante GROSSFELDHANDBALL.In pregatire echipa nationala a Romaniei sustine doua jocuri ambele la Sibiu. Pierdem

cu echipa Poloniei (7-10) dar castigam cu Suedia (10-8) ceea ce ne da sperante justificate.La Campionatul Mondial insa, dupa ce invingem echipa din Luxemburg cu 11-6,pierdem de aceasta data in fata suedezilor (6-7) si nu ne calificam pentru semifinale, neclasam insa pe locul V dupa o noua victorie asupra Luxemburgului (12-6). Clasamentulprimei editii a Campionatului Mondial de handbal (in 11 jucatori): 1. Germania; 2. Elvetia; 3.Ungaria; 4. Suedia; 5. ROMANIA; 6. Cehoslovacia; 7. Polonia; 8. Danemarca; 9. Olanda; 10.Luxemburg.Prima editie a C.M. de handbal in 11 masculin 1938 GERMANIAROMANIA loc VAntrenori / jucatori: rugam pe cei care detin informatii, chiar partiale, sa ne sprijinein a reconstitui echipa si antrenorii care au participat la acest prim Campionat Mondial.La acest prim Campionat Mondial a oficiat ca arbitru si Ioan SCHUSCHNING dinSibiu; este deci primul arbitru roman care conduce jocuri la un C.M.Dupa C.M. echipa Germaniei Campioana Mondiala, efectueaza un turneu in Romaniainvingand la Sibiu cu 3-14 o selectionata din Ardeal si la Bucuresti cu 3-18 o echipa cu 50%jucatori din capitala. A fost PRIMA INTALNIRE INTERNATIONALA INTER TARI LAHANDBAL care s-a desfasurat in Bucuresti si desi infrangerea a fost severa, jocul a constituito buna propaganda. In capitala existau deja patru echipe de handbal Viforul Dacia, CFR,Macabi si Staruinta si vor mai aparea imediat alte 2-3.- In campionatul intern echipa din Sibiu care s-a mai denumit si Arsenal, este incontinuare pe primul loc pentru a opta oara consecutiv daca punem in calcul si “CupaTransilvaniei”, pe locul II S.G. Sighisoara.- La Brasov “GAZETA TRANSILVANIA” semnaleaza pe terenul OLIMPIAdesfasurarea unei noi editii a Campionatului Scolilor Secundare din 5 judete. Pe locul intai s-aclast Liceul “HOMTERUS” din Brasov.- Dar campionatele scolare se desfasurau deja cu regularitate in intreaga Transilvanie,in majoritatea oraselor din Banat, la Ploiesti, Bucuresti, Galati, Piatra Neamt, Bacau.- La Federatia Romana de Handbal erau afiliate in acest an, 1938, peste 25 de sectii deseniori cu un total de 400 membrii – jucatori, ceea ce, referindu-ne la situatia de atunci si latineretea acestui joc sportiv, era chiar foarte bine.- Tot in Germania se organizeaza in acelasi an si Campionatul de Handbal in 7 jucatori– masculin HALLEMHANDBAL cum spuneau nemtii. Federatia Internationala a conditionatdisputarea in aceeasi tara si in acelasi an a celor doua campioante pentru cele doua forme aleaceluiasi joc sportiv. Clasament: 1. Germania; 2. Austria; 3. Suedia; 4. Danemarca, decinumai 4 echipe ceea ce atesta ca dezvoltarea acestu sport era inca foarte lenta si limitata inacei ani. Romania nu a participat desi, mai ales jucatorii din Bucuresti doreau acest lucru.1939 Handbal in 11 – in preajma razboiului activitatea handbalistica scade considerabil inmomentul in care se dezvoltase atat pe plan intern cat si international.In aceasta situatie au loc totusi doua intalniri internationale, la Bucuresti pe stadionulANEF (ulterior Republicii si apoi demolat). Echipa reprezentativa masculina a Romaniei serevanseaza in fata Suediei dupa infrangerea de la C.M. 1938, scor 5-4. de mentionat ca golulvictoriei din jocul cu echipa Suediei a fost marcat de profesorul universitar si rector la ANEF,mai tarziu LEON TEODORESCU care intre fotbal si baschet, a mai practicat si handbalul,dovada a polivalentei sportivilor din acele vremuri.Tot la Bucuresti si tot pe stadionul ANEF pierdem de aceasta data la scor 3-19 in fataCampioanei Olimpice si Mondiale Germania.

In campionatul intern sirul neantrerupt de victo9rii ale Sibiului este stopat de cea carede ani de zile o secunda. Loc I S.G. Bistrita; loc II S.G. Sighisoara si loc III S.G. Sibiu.1940 – 1945 In perioada razboiului activitatea handbalistica in mod practic aproape aincetat si totusi impatimitii acestui sport din Ardeal si Bucuresti reusesc sa organizezesporadic intalniri amicale si chiar campionate. Din fericire handbalul este mentinut ca jocsportiv in cadrul multor unitati militare sub forma unor concursuri intre cei de la aviatie sivanatorii de munte, in special. In 1940 se organizeaza totusi un campionat scolar pana lanivelul de judete, castigat tot de elevii din Sibiu.In anul urmator, 1941, Federatia de Handbal trece pe langa cea de Fotbal in cadrulrestrangerii lor in UFSR (Uniunea Federatiilor Sportive din Romania – forul suprem alsportului din tara noastra). Un fel de campionat national neomologat si incomplet cu multeabsente si cu victoria echipei VIFORUL DACIA din Bucuresti care in jocul final castiga prinneprezentarea adversarului (Sibiul).In anul 1942 consemnam numai faptul ca se disputa la Ploiesti direct un turneu final alCampionatului National si acesta neomologat cu reprezentantii oraselor: Bucuresti, Medias,Resita si Ploiesti. Castiga echipa liceului din Medias, echipa care repeta performanta si in anulurmator 1943 cand la Bucuresti intrece in jocul final pe Viforul Dacia cu scorul de 13-10, dardatorita numeroaselor absente de la jocuri, campionatul nu este omologat.In 1943, 1944 si 1945 activitatea este redusa la maxim, doar in anul 1945 organizatiaSportul Popular (noul for de conducere al sportului), organizeaza o prima competitie de mase– multisportiva, care cuprinde si handbalul, precum si unele intalniri sportivo – amicale,intreechipe individuale nou aparute atat la masculin si mai ales la feminin.In aceasta situatie in toata perioada razboiului 1940 – 1945 desi au fost organizatecompetitii cu turnee finale nu putem spune ca a existat oficial un Campionat National.LECTIE ANTRENAMENTJOC SPORTIV: HANDBALDATA: 28.05.2007TEME: Consolidarea contraatacului direct cu un vârf;- contraatacul indirect sau cu intermediar;- consolidarea aruncarii la poarta din saritura;- pregatire fizica generala: alergare de durata în tempo moderat.MATERIALE NECESARE: 7-10 mingi de handbal, jaloane, cronometrul, fluier.Notiuni toretice despre invatarea contraatacului:- este o forma initiala a ofensivei, cu aplicare temporala, fiind conditionata de existenta anumitor contextefavorabile;- în cadrul acestei faze, declansarea, deplasarile, pasarea mingii si actiunile jucatorilor sunt riguros stabilite;- întotdeauna actiunile celui care realizeaza contraatacul trebuie dublate de un coechipier.PartealectieiContinut Dozare Formatii Indicatii metodiceI.Parteapregatitoare-efectuarea prezentei;-anuntarea temelor de lectie;

-mers si alergare: cu joc degleznă, cu rotirea bratelor, cugenunchi sus;-încalzire individuala cu mingesi fara minge;-relatia1x1 pe lungimeaterenului:pase;-deplasari în pozitiafundamentala din mers sialergare.2min. - în linie pe un singur rând- câte doi la minge- se va imprima unritm de executieacceleratPentru învatarea si consolidareapropriu-zisa a contraatacului:-jucatorii sunt împartiti în douagrupe, Asi B, asezate pe celedoua extreme ale terenului; înspatiul de poarta este asezatcâte un portar. La semnal,primul jucator din sirul Aalearga pe marginea terenului,primeste mingea, executadribling în viteza, paseazaportarului din partea opusa sitrece la coada sirului;înmomentul în care portarul aprins mingea, primul jucator dinsirul B executa acelasi lucru.10min.2-3x- pe grupe- alergarea sidriblingul se vorexecuta pemarginea terenului,pasele la portari sevor executa dinalergare sau dinsaritura, portarultrebuie sa transmitamingea foarterapid.II.Partea

fundamentalaJucatorii sunt dispusi pe douasiruri la nivelul extremelor; toticei din grupa A au fiecare cateo minge. La semnalulprofesorului, primul jucatorpaseaza portarului si pleaca pecontraatac; acesta o transmite10min.2-3x- driblingul trebuiesa fie executatînalt, iar aruncareala poarta sa fieexecutata dinsariturarapid primului jucator din sirulB, care paseaza în continuarevarfului de contraatac. Acestaexecuta driling şi arunca lapoarta din alergare sau dinsaritura. Jucatorii din sirul Burmaresc sa recupereze mingeasi se aseaza pe extrema opusa.Dupa ce toti jucatorii auexecutat se începe exercitiul dinpartea opusa.- pe grupeAruncare la poarta:1. Dribling multiplu, prinderepe un picior, pas si bataie pecelalalt picior, înaltare maximasj ducerea mingii sus prinechilibrare; odata cu aterizareape piciorul de bataie, se reia sidriblingul multiplu. Exercitiulva fi efectuat din mers sau dinusoara alergare.2. Pase în doi de pe loc,efectuate din saritura: prindere,pas cu stangul, grupareacorpului sj bataie, desprinderesi ducerea mingii sus, pasarea(aruncarea) ei partenerului,aterizare pe piciorul stang.3. Acelasi exercitiu ca la 2, cu

mentiunea ca aruncarea mingiiva fi efectuată lapoarta (şi nu la partener).4. Suveica simpla şi dubla,efectuate cu pase din saritura,din mers sau alergare.10min.45x2-3x2-3x-câte doi.-pregatireaaruncari la poarta,în prima parte ainstruirii, serealizeaza ca scopîn sine, urmand camai tarziu sa fielegata de anumiteactiuni simple încare se succedelemente ca: pasa,driblingul, fentelesi chiar în cadrulunor actiuni tactice.-joc bilateral cu tema:contraatacul cu intermediar;-arbitraj efectuat de profesor.15min. -doua echipe. -se va pune înpractica celeînvatate- pregatire fizica generala:alergare de durata în tempomoderat3min.1/42/4-alergare în pluton cu cresterearitmului la fiecare minut parcurs.-se va numi elevcare va conduceplutonulIII.Parteadeîncheiere

-mers linistitor cu exercitii derespiratie;-concurs de aruncari;-anunţarea temelor pentru oraurmătoare ;-salutul.2min.5min.3min-în linie. - obs. privindmodul departicipare laantrenament ;-recomandăriicolective şiindividuale ;Pregatirea fizica in handbalPregatirea fizica pentru jocul in aparareJocul in aparare necesita o pregatire fizica superioara.Acest lucru estedatorat faptului ca ritmul de joc este dat de echipa in atac, iar echipa dinaparare trebuie sa se adapteze acestui ritm. Un alt element care vine insprijinul acestei idei este ca mingea circula mai repede decat jucatorii.Deaceea, pentru realizarea superioritatii numerice zonale, este necesaradezvoltarea rezistentei in regim de viteza. Pentru a putea face lupteipermanente cu atacantii adversi trebuie dezvoltata si forta in regim derezistenta.In concluzie, pentru a avea un joc in aparare cu randament crescut esteabsolut necesara imbunatatirea permanenta a indiciilor pregatirii fizicegenerale si specifice.1 Pregatirea fizica generalaPregatirea fizica generala este activitatea practica care urmareste saasigure o buna capacitate de lucru a organismului in conditiile efortului fizic.Efectuarea planificata a pregatirii fizice generalepe parcursul tuturorperioadelor de antrenament asigura formarea unui larg bagaj de deprinderimotrice care faciliteaza munca stricta de specializare. Un accent deosebitasupra pregatiri fizice generale se pune in special in prima perioada depregatire. Aceasta are o durata de aproximativ trei saptamani.Ca sarcini in aceasta perioada enumeram:- intrarea progresiva in efort si adaptarea treptata si cat mai rapida aorganismului sportivilor la solicitarile antrenamentelor de baza;- perfectionarea pregatirii fizice, o pondere mare acordandu-se pregatiriifizice generale;- perfectionarea tehnicii de baza, a tehnicii specifice posturilor si a tacticiiindividuale legata de executia tehnica.Din aceste sarcini rezulta ca ponderea cea mai mare in aceastaperioada o au pregatirea fizica generala si pregatirea tehnica de baza.

Dezvoltarea corespunzatoare a organismului din punct de vedere functionalrespectiv adaptarea la efort se realizeaza prin exercitii de pregatire fizicagenerala si multilaterala cu accent pe rezistenta.In cadru pregatirii fizice seva urmari imbunatatirea calitatilor motrice in forma lor generala demanifestare precum si prelucrarea grupelor si lanturilor musculare implicatein executii tehnice mai dificile ce urmeaza sa fie invatate sau perfectionate.In aceste conditii raportul dintre parametrii efortului este caracterizat printrunvolum mare, intensitatea si complexitatea fiind ceva mai scazute. O bunapregatire fizica generala asigura suportul optim pentru ibunatitirea pregatiriifizice specifice si in general pentru o evolutie buna a pregatirii ulterioare.2 Pregatirea fizica specificaPregatirea fizica specifica reprezinta procesul de educare aaptitudinilor fizice specifice jocului de handbal. Aceasta activitate sedesfasoara in conditii cat mai apropiate de conditiile de joc si se realizeazaintr-o stransa interdependenta cu insusirea deprinderilor tehnico-tactice.Pregatirea fizica specifica nu poate suplini pregatirea fizica generala, celedoua aspecte ale pregatirii fizice fiind in stransa legatura, seinterconditioneaza reciproc. Pregatirea fizica specifica isi face aparitiaincepand cu etapa a doua de pregatire, cu o durata de aproximativ sasesaptamani.In aceasta etapa apar urmatoarele sarcini:- perfectionarea pregatirii fizice in cadru careia creste treptat ponderea celeispecifice;- perfectionarea tehnicii prin mijloace cu structuri mai complexe si maiapropiate conditiilor de joc;- perfectionarea mijloacelor si combinatiilor tactice de baza, a principalelormecansime de functionare a sistemelor de joc adoptate de echipa, precum sistudierea si consolidarea verigilor deficitare din continutul diferitelor fazede joc.In aceasta etapa creste ponderea pregatirii fizice specifice pundu-se acces pecresterea vitezei de executie a elementelor tehnico-tactice, pe asigurareacunatumului necesar de forta in executarea cu inalta maiestrie a tehnicii,precum si imbunatirea treptata a rezistentei in regim de viteza indemanare siforta.Sarcinile si continutul acestei etape impun o reducere a volumului si ocrestere importanta a intensitatii si complexitatii.Este bine ca la inceputul acestei perioade echipa sa participe la un turneu depregatire si verificare.In etapa a treia de pregatire, cu o durata de aproximativ trei saptamani,apar uramtoarele sarcini:- perfectionarea pregatirii fizice, pondere prioritara avand forma specifica;- perfectionarea elementelor tehnico-tactice in conditii analogice jocului, afazelor, a sistemelor de joc si a jocului bilateral;- perfectionarea aspectelor speciale de tactica.Apropierea de perioada competitionala impune asigurarea unui ritm deexercitii tehnico-tactice egal cu cel intalnit in jocurile oficiale si chiar

superior acestora.Viteza si forta exercitiilor, precum si rezistenta de viteza siforta trebuie sa se ridice la cotele jocurilor oficiale. Ca urmare, mijloacelefolosite vor avea o complexitate analoga structurii jocului.In mod firesc, volumul va inregistra o scadere iar intensitatea sicomplexistatea vor creste in continuare.La fel ca si la etapa precedenta, la finalul acestei etape este indicat ca echipasa participe la un turneu cu jocuri de verificare cu adversari puternici.Calitatile motrice specifice jocului in aparareVitezaPrin viteza se intelege capacitatea omului de a executa miscarile curapiditate si frecventa maxima. Referindu-se la handbal, viteza respectiva,capacitatea jucatorului de a executa actiunile de atac si aparare intr-un timpcat mai scurt.Viteza este o calitate motrica innascuta, mai putin perfectibila facand partedin zestrea ereditara a individului.Viteza este determinata de o intreaga serie de factori:- activitatea scoartei cerebrale (raportul dintre excitatie si inhibitie);- excitabilitatea cailor nervoase senzitive si motorii;- gradul de excibilitate si reactivitatea muschiului;- viteza proprie a muschiului angrenat in miscare;- compozitia muschiului;- nivelul al celorlalte calitati motrice;- corectitudinea executiei tehnice.In handbal viteza se manifesta sub urmatoarele forme:- viteza de reactie (timpul latent al reactiei motrice);- viteza de executie (viteza unei singure miscarii);- viteza de repetitie (frecvanta miscarilor).Pe langa aceste trei forme mai apar si manifestari ale vitezei incombinatie cu celelalte calitati motrice:- viteza in regim de rezistenta;- viteza in regim de forta;- viteza de decizice (viteza de reactie in combinatie cu viteza de executie);Pentru dezvoltarea vitezei trebuie sa se tina cont de urmatoarele principiimetodice:1 - Miscarile de executare in timpul exercitiilor sa fie identice;2 - Durata exercitiilor sa fie scurta (7-10 s.);3 - Numarul de repetarii poate oscila intre 15 si 20;4 - Refacerea dupa efort trebuie sa fie completa;5 - Volumul de lucru trebuie sa fie redus;6- Lucrul pentru viteza se realizeaza la inceputul antrenamentului dupa oincalzire usoara.Metode de lucru in dezvoltarea vitezei:- metoda repetitiei;- metoda executiei la semnal;- metoda executiei in conditii usurate;- metoda executiei in conditii ingreuiate.

FortaForta reprezinta capacitatea organismului uman de a invinge orezistenta externa sau interna prin intermediul contractiei musculare.Forta este o calitate motrica perfectabila, fiind conditionata de maimulti factori:- capacitatea de concentrare a proceselor corticale fundamentale;- numarul fibrelor musculare angrenate in efort;- calitatea proceselor metabolice si substratul energetic al contractiei;- durata contractiei musculare;- varsta sportivilor;- sexul sportivilor;- nivelul de dezvoltare a celorlalte calitati motrice;- factori psihici.Forma de manifestare ale fortei:1 Forta maxima2 Forta in regim de viteza3 Forta in regim de rezistentaDezvoltarea fortei presupune aplicarea unui excitant de o anumitavaloare, care trebuie sa realizeze un anumit grad de incordare musculara.Metode de dezvoltare a fortei:1.Lucru cu greutati mici- repetari pana la refuz- la juniori incarcatura trebuie sa fie 30-40% din capacitatea maxima, laseniori de 50-60%- un numar de 20-25 de repetari in 5-10 serii- se folosesc benzi elastice, bara de haltere, gantere- dezvolta forta in regim de rezistenta2.Lucru cu greutati mijlocii:- valoarea incarcaturii este in functie de nivelul pregatirii- 4-7serii a 3-5 repetari- dezvolta forta in regim de viteza3.Metoda halterofilului:- se lucreaza cu bara si cu discurile- cresterea efortului se face in mai multe modalitati- este specifica lucrului cu juniorii mari si seniorii- dezvolta forta maxima- intre-un antrenament se executa 2-4 serii, 3-5 repetari si pauza 2-4minute in serii4.Metoda "power-training"- dezvolta forta in regim de viteza- cuprinde trei grupe de exercitii: cu greutati, cu mingi medicinale, exercitiiacrobatice- dupa executia a trei exercitii din prima grupa, pauza 2-3 minute, seexecuta exercitiile din grupa a doua, pauza 2-3minute, urmand exercitiile dingrupa a treia.Seria integrala se poate relua de2-3 ori cu pauze de 2-5 minuteintre serii.

5.Metoda pliometrica:- dezvolta forta in regim de viteza- se bazeaza pe "ciclul intindere-scurtare" a fibrei mussculare- exista doua tipuri de antrenament pliometric:antrenamentul pur pliometricsi antrenamentul mixt- sarituri in adancime, 8-10 sarituri legate, 4-8 serii cu 7-8 minute intre serii- se folosesc lazi (1m baieti, 0,8m fetele)banci de gimnastica, garduri deatletism sau bara de haltere.Mijloace pentru dezvoltare fortei:a) Exercitii din gimnastica- flotari in brate- genuflexiuni- sarituri- exercitii la sol sau la spaliereb) Exercitii la aparate:- uracare pe o franghie- tractiuni in brate- exercitii la spalierec) Exercitii cu halterele:- impins culcat- ridicare la piept si lasare la sol- flexii si extensii ale bratelor- genuflexiuni cu haltera- indoiri laterale, rasuciri.Tinand cont de particularitatile organismului in crestere al juniorilormijloacelor pentru mijloacele pentru dezvoltarea fortei vor trebui sa fiefoarte bine dozate.Pana la 11-12 ani se recomanda ca incarcatura din exercitiile pentrudezvoltarea fortei sa nu depaseasca 25% din greutatea corporala; 13-14 ani45%; la 15-16 ani 75%; iar peste 16 ani se poate lucra fara restrictii.RezistentzaRezistenta face parte din categoria calitatilor motrice labile, usorperfectibile si reprezinta capacitatea organismului de a efectua un timpindelungat eforturi fizice.Rezistenta este conditionata de:- capacitatea sistemului nervos de a coordona aparatul locomotor si functiilevegetative- adaptarea la efort a sistemului cardiovascular si respirator- calitatea surselor energetice si a metabolismului muscular- energia anaeroba alactacida- energia anaeroba lactacida- energia aeroba- factori psihici (vointa)Forme de manifestare a rezistentei sunt:- rezistenta la efort la intensitate mica- rezistenta la efort de intensitate medie

- rezistenta la efort de intensitate mare- rezistenta la efort de intensitate submaximala- rezistenta la efort de intensitate maximalaIn antrenamentele cu copiii si juniorii III folosirea eforturilor cu intensitatemaximala trebuie sa se faca cu prudenta.Cu juniorii I si II se pot utiliza cucuraj aceste eforturi, deoarece organismul acestora face fata cu succesacestor solicitari. In cadrul unui ciclu saptamanal se pot planifica chiar doualectii in care intensitatea efortului poate fi submaximala sau chiar maximala.Metode folosite pentru dezvoltarea rezistentei:1. Metoda cresterii duratei:- se bazeaza pe cresterea treptata a volumului de lucru.2. Metoda cresterii tempoului:- cresterea progresiva a intensitatii efortului de la un ciclu saptamanal laaltul;- se face in functie de starea de antrenament;- se realizeaza prin accelarea actiunilor.3. Metoda cu intensitate variabila:- se caracterizeaza prin modificarea intensitatii, cu pastrarea duratei de lucru;- stabilirea intensitatii se face in functie de posibilitatile sportivilor;- are rezultate dupa accidentari, la revenirea in activitatea sportiva.4. Metoda antrenamentului cu intervale:- impartirea de lucru in reprize de efort alternate cu reprize de odihna;- durata reprizelor, a pauzelor si intensitatea efortului se face in functie deadaptarea organismului la efort;- se utlizeaza la juniori II, I si seniori;- reprizele sunt 15-30", pauze de 1-1,5 min , 6-8 reprize intr-unantrenament.5. Metoda antrenamentului in circuit- cresterea intensitatii se face prin cresterea incarcaturii sau scurtareapauzelor;- in perioadele pregatitoare se recomanda circuite lungi, cu incarcaturaredusa.Mijloace pentru dezvoltarea rezistentei:1. Dezvoltarea rezistentei generale:- alergari in tempo uniform pe teren plat sau variat (3-6 km.);- alergarea in ritm variat (3-6 km).2. Dezvoltarea rezistentei specifice:- serii de sprinturii scurte pe 10-20m. (20-60 repetari cu pauze scurte);- "cine tine mingea mai mult" (5-7 reprize a 1-2 min);- deplasarea in popzitie fundamentala (7-8 reprize a 30");- suveica dubla cu aparatori (5-7 reprize a 1 min);- contraatac in circuit cu aparatori ( 5-7 reprize a 1 min).3. Mijloace pentru antrenamentul cu intensitate variabila:- 600 m. alergare usoara; 300 m. alergare rapida;- alergare pe teren variat;- 400 m. alergare;100 m. alergare usoara, 100m. sprint.

Bibliografie1. Alexandrescu D. - Atletism, Ed. Didactica si Pedagogica,Tatu T. Bucuresti 1983.Ardelean T.2. Bota, I. - Handbal - Modele de joc si pregatire,Ed. Sport - Turism, Bucuresti 1984.3. Cercel, P. - Handbal - Exercitii pentru faze de joc,Ed. Sport - Turism, Bucuresti 1980.4. Cometty G. - Pliometrie, Les Presses de l'Univ. de Dijon,1988.5. Ehret A. - Sistematizarea apararii 6:0 elvetiene,Seminarul international pentru antrenorii dehandbal,Dusseldorf, 1993Incercati sa aflati mai multe despre :· Procedee tehnice folosite in atac si in aparare· Actiuni tactice folosite in atac si in aparare· Jocul bilateralStiati ca :· Pregatirea integrala presupune pregatirea tuturorcomponentelor antrenamentului (fizic , tehnic , tactic ,psihologic , teoretic si artistic)· Antrenamentul total cuprinde antrenamentul propriu zis(fizic , tehnic , tactic , teoretic si artistic) , antrenamentulmintal , antrenamentul invizibil (regimul de viata) siantrenamentul psihotonProf. Vladoianu BogdanScoala cu clasele I – VIII nr. 131