Joc Si Joaca Eseu

Download Joc Si Joaca Eseu

Post on 15-Jul-2016

25 views

Category:

Documents

10 download

DESCRIPTION

Document

TRANSCRIPT

<p>JOC I JOACA</p> <p>Jocul i joaca au nsoit omul n toata istoria sa, fiind prezente att n viaa cotidian, cat i ca teme pentru numeroase opere literare. Dei nrudii, cei doi termeni nu sunt sinonimi. Astfel, joaca are o dimensiune ludic i este o manifestare specific vrstei copilriei. Prin joac, copilul iese din lumea real i cu ajutorul imaginaiei, intr n lumi fantastice, unde totul este posibil, creaz personaje supranaturale pe care le comanda sau in locul carora se pun chiar el, dezvluind astfel chiar viziunea lui despre viata, atitudinea fa de cei apropiai, dorinele sale ascunse. De fapt, joaca devine mijlocul prin care copilul nva s cunoasc lumea. Ca motiv literar, joaca se intalneste de cele mai multe ori in poezii destinate celor mici, dar si in proza care descrie experientele si etapele formarii caracterului unui personaj, de la varstele cele mai fragede.Jocul presupune stabilirea unor reguli, din care unele trebuie respectate, iar altele sunt menite a fi incalcate. Jocul apare din nevoia de socializare, dar i din dorinta oricarei fiinte umane de a-i ntrece pe altii si de a se depasi pe sine, din tendinta spre perfectiune, Jocurile sunt de multe ori adevarate competitii, prilej de afirmare pentru cei mai buni. Conform "Dictionarului de simboluri", "jocul este, fundamental, un simbol al luptei, al luptei cu moartea (jocurile funerare), cu elementele naturii (jocurile agrare), cu fortele potrivnice (jocurile razboinice), cu sine (cu propria frica, slabiciune, indoiala etc.)".Omul a inventat jocuri diverse: jocuri sportive, jocuri de noroc, jocuri de spectacol, jocuri pe calculator etc. Cuvntul nsui constituie element al jocului: n orice limb se folosesc jocuri de cuvinte, o conversaie poate deveni un joc, cu reguli i semnificaii respectate de vorbitori. Jocul, ca ritual sau ca experienta a cunoasterii ramane un motiv important al creatiei literare.Jocul si joaca sunt teme sau motive literare des intalnite n creaia scriitorilor romani. Tudor Arghezi, despre care se stie ca iubea foarte mult copiii, a abordat aceste teme in numeroase creatii. Astfel , in poezia Prefa apare viziunea omului matur asupra jocului. Tema acestei scrieri este arta poetica, privita printr-o perspectiva ludica, originala Formula "Ne-am apucat [...] Sa mintim, sa povestim" releva caracterul abstract al actului creatiei. Sensul de baza al jocului- competitia- este relevat in versurile: "si facuram si-o prinsoare / Cine poate scri mai iute / Stihuri vreo cteva sute".Faptul ca rasplata nvingatorului este "un sfert de mar", dovedeste un caracter important al jocului: absenta interesului material.Poezia ,De-a v-ati ascuns, este construit ca o confesiune adresat propriilor copii, in care poetul priveste intreaga viata ca pe un joc, iar moartea nu mai este un eveniemnt tragic, ci chiar sfaritul de neevitat al jocului. Astfel poetul i pregtete copiii pentru momentul despartirii prin moarte, incercand sa ii consoleze sa ii faca sa inteleaga ca acest joc este etern. In povestirea Erasmo scriitorul Mircea horia Simionescu imagineaza un joc, prin care copiii creeaza o lume - o republic - cu personaje si situatii care imita lumea adultilor. Este vorba aici de un joc serios, iesit din tipicul jocurilor copilaresti, care reflecta modul in care copiii percep conflictele din lumea celor mari.O analiza a jocului, din perspectiva unui copil, este facuta de Ion Creanga in "Amintiri din copilarie". Inconjurat de frati, prieteni si parinti iubitori Nica se bucura de copilarie, definita in special, prin joaca si tot felul de nzbtii inocente.Astfel, copiii parodiaza cntecul si hainele bisericesti, aspect ce denota sincretismul jocului: "Apoi si pun cte-o toala in spate si cte-un coif de hrtie in cap si cnta . Desi lipsite de sens, c\ntecele copiilor au scopul clar de a st\rni hazul. Jocul, aparent naiv, are o scenografie bine stabilita, urmata de toti jucatorii, ceea ce evidentiaza creativitatea si imginatia copiilor. O alta manifestare a copiilor este calaritul maturii. Acest joc demonstreaza capacitatea copiilor de a modela si transpune realitatea dupa propria dorinta. Personificarea transforma universul nconjurator ntr-unul viu si fantastic. "Copilul, ncalecat pe bul sau, gndeste c se afl clare pe un cal de cei mai stranici".De fiecare data cnd se ntorcea seara acasa, tatal isi prindea fiii pe rand, ii ridica n grind, zicnd "`tta mare" i i saruta pe fiecare. Acest joc are valoarea unei incantatii magice, asemanatoare ritualurilor de deochi practicate de mama copiilor.Alte jocuri descrise, din care fac parte "baba oarba" si "de-a mijoarca". sunt jucate de mii de ani ti sunt cunoscute pe intreg Pamntul, ceea ce confirm universalitatea jocului si valoarea sa culturala .</p> <p>Poemul Dup melci al poetului Ion Barbu abordeaza aceeasi tema, dar in alt registru. In aparenta, poemul descrie universul copilariei, printr-o intamplare simpla: ispitit de vremea frumoasa a unei zile de primavara, un copil merge n pdure unde gsete un melc pe care l descnt ca s ias din cochilie i de-a lungul, pe pmnt,M-aezai cu-acest descnt :- Melc, melc,Cotobelc,Ghem vrgati ferecat ;Las noaptea din goace,Melc ntng, i f-te-ncoace.... Este surprins ns de viscolul izbucnit din senin i fuge acasa, abandonand melcul. A doua zi, cnd vremea se ndreapt, fuge n pdure i constat c melcul nghease si murise. Se simte vinovat, l plange indurerat, apoi l ia acas i-l ascunde n pod. Joaca nevinovata, care incepe cu un descantec copilaresc, se transforma intr-un joc tragic, iniiatic, prin care copilul invata ce este moartea. De fapt, moartea melcului semnific pierderea ireversibila a inocentei copilariei, intrarea in viata adult: Iar cnd vrui s-l mai alintntinsei o mn-amarDe plns mult....si, drdind,Doua coarne de argintRsucit, se frmar.La un alt nivel, stradania copilului de a scoate melcul din cochilie semnific efortul de a gasi semnificatia cuvantului, efortul creatiei literare, prin aceasta poezia afirmand arta poetica a autorului. </p> <p>In concluzie, jocul i joaca sunt teme cu valoare cultural universala, abordate n opere literare care innobileaza spiritul uman.</p> <p>Bibliografie1.Tudor Arghezi, "Cuvinte potrivite", texte alese, schita biografica, prefata, documentar, comentarii, ndreptar analitic, ntrebari si teme de lucru, index terminologic de Ion Apetroaie, Editura Institutului European, Iasi, 19972. Mircea Horia Simionescu, Ingeniosul bine temperat.Dictionar onomastic, Editura pentru literatur, Bucureti, 1969,3.Ion Creanga, ,,Povestiri, povesti, amintiri", Editura Junimea, Iasi, 19834.Ion Barbu, "Versuri si proza", editie ngrijita, prefata si tabel cronologic de Dinu Pilat, Editura Minerva, Bucuresti, 19845."Limba si literatura romna: manual pentru clasa a IX-a", Editura Humanitas Educational, Bucuresti, 20026.Jean Chevalier, Alain Gheerbrant, "Dictionar de simboluri", Editura Artemis, Bucuresti, 1994</p>