Coperta de: I.Opriqan

Coperta I: S[rbdtorirea incorondrii, la Alba lulia, a regeluiFerdinand qi a reginei Maria, dupdrealizareaRom6niei Mari. Detaliu din fresca AteneuluiRomAn.

Coperta IV: Intrarea lui Mihai Viteazul in Alba Iulia,I noiembrie 1599. Picturi de Constantin Lecca.

Clapa I: Mircea cel Bitr6n. Detaliu din fresca de laMdndstirea Cozia.

Clapa IV: $tefan cel Mare - Portret.

Editura Saeculum I.O.

rsBN 978 -97 3 -642-3 63 -s

O Toate drepturile sunt rezervate Editurii Saeculum I.O.

Apostol Stan

ISTORIA ESENTIALA AROMANIEI

Din antichitate p0nd astdzi

Editura Saeculum I.O.20t6

CUPRINS

Prefaydcapitorur t - ou.o-,;;;ii ::.:::: :.:: :::.........Capitolul 2 - intemeierea J[rii Rom6neqti

$i a MoldoveiCapitolul 3 -Mircea cel BItrAnCapitolul 4 - Alexandru cel Bun, Iancu de

Hunedoara qi Vlad Tepe$ (1419-1453)Capitolul 5 - $tefan cel Mare..Capitolul 6 - intre $tefan cel Mare qi

Mihai Yiteazul...Capitolul 7 - Mihai Yiteazul...Capitolul 8 - Obsesia regatului Dacia........Capitolul 9 * Matei Basarab qi Vasile

Lupu........Capitolul l0 - Domnii rom6ni qi asediul

Vienei (1683)......Capitolul 11 - Constantin Brdncoveanu qi

Dimitrie CantemirCapitolul 12 - De la $coala Ardeleand la

,,revolulia" lui Horea...............Capitolul 13 - Regimul Fanariot (1711-

1821).......

5

9

t930

3644

506068

74

78

83

91

97

382 Apostol Stan ISTORIN USENTIALA A ROMANIEI

Capitolul 14 - De la Tudor Vladimirescula domniile p[mentene (nalionale)......

Capitolul 15 Epoca regulamentard(1830-1848).........

Capitolul 16 Rom6nii ca na{iune inrevolu{ia de la 1848...........

Capitolul 17 - Romdnia mic[ (intemeiere)(18s0-1866).........

Capitolul 18 - in cdutarea unui principestrdin........

Capitolul 19 - Romdnia sub regele Carol ICapitolul 20 - Rom6nii din Austro-Un-

garia (1867-1914)Capitolul 21 - Rom6nia MareCapitolul 22 Anii interbelici (1920-

te44).......Capitolul 23 - Rom0nia comunistd (1944-

1e8e)........Capitolul 24 - Decembrie I 9 89.................Capitolul 25 - O minirevolu{ie anticomu-

nisti (iunie '89 -13-15 iunie '90)....Capitolul 26 - intre comunism qi capi-

talism (1990-1996).............Capitolul 27 Lansarea reformelor

(ree62000).............Capitolul 28 - ,,Restaurafie" (PSD-ist) :

(FSN-istd) (2000-2004).....................Capitolul 29 - ,,Dreptate gi Adev[r"

(guvernare a 2004-200 8). . .

Capitolul 30 - C6derea in recesiune. . . ....

Capitolul 31 - Guvernarea social-liberalI(30 aprilie 2012-2015)......

incheieret04

r24

t42

309

321

JJZ

365377

tt2

160

t7l

198

205

2st288

3t6

342355

Capitolul I

DACO-ROMANII

RomAnii ca naliune au primi strlmogi indepdrtali ai istorieilor pe daci. Ei sunt amintdi in izvoarele timpului ca ocupdnd unvast spafiu al Europei centrale gi de sud-est,pozi\ionali pe arculMuntilor Carpa{i, fluviul Dunlrea qi Marea Neagrd. Dacii suntsemnala{i in izvoare incd din secolul VII i.e.n. in Dobrogea,precum qi in secolele urmStoare in nordul Dunirii gi zonaCarpalilor.

in pldmddirea lor etnicd qi politicS, dacii sau ge{ii - cum iinumeau grecii - s-au interferat cu numeroase culturi gi civiliza{ii.Printre cele dintAi au fost ale tracilor, cellilor qi scililor (Dobro-gea), precum qi cele greco-eleniste din oraqele pontice. Pe planpolitico-militar, ei sunt organizali in uniuni de triburi transfor-mate intr-un stat sub numele de Dacia. Printre conducltori, insuccesiune cronologicS, au fost Dromihete qi Oroles, apogeulating6ndu-l Burebista gi Decebal in secolul I e.n.

In anul 335 i.e.n., Alexandru Macedon, pregdtindu-se pentrurizboiul impotriva pergilor, efectua o expedilie impotriva gefilor,spre a le evalua provoclrile r[zboinice. In acea imprejurare, Ale-xandru Macedon traversa Dundrea, in zona vdrs6rii Oltului. Sol-datii macedoneni pdtrunqi peste Dundre au fost impresiona{i de

holdele mari de grAu, qi, printer altele, de grija femeilor de a-qi

proteja copiii din calea invadatorilor.Sub Dromihete, geto-dacii constituiau o uniune tribal6. in

anli 293192 i.e.n., ei se apir6 impotriva regatului Traco-mace-donean condus de Lysimach. Regatul geto-dac se intiregte, apoi,sub Burebista care ii incununa statalitatea. Era o societate strati-frcatd, avdnd in frunte o aristouafie, tarabostes, cu o majoritatede oameni liberi gi putini sclavi. Marele preot Deceneu, printrealtele, avea gi misiunea de a diminua consumul exagerat de vindin regat. Concomitent, statul se fortifica in Munlii Ordgtiei, cu

t0 Apostol Stan

reqedinla la Sarmizegetusa, in jurul cdreia se aflau cetetile Cos-tegti, Piatra Roqie, Blidarul, Faeragul etc.

Cu aspiralii expansive, statul lui Burebista se angqazd inexpedilii de cuceriri ce atingeau neamuri celtice, ale boilor qi

tauriscilor, p6nd la Dundrea de jos gi Slovacia; colonii greceqti depe litoralul pontic, dincolo de Dundre etc. Acele rdzboaie, mai cuseamd raiduri intreprinse pe un spaliu geografic intins, greu decontrolat efectiv, atrdgea atenlia Romei. Un motiv pentru careCezar iqi propusese s[J elimine din calea expansiunii lui. Cezarinsd era asasinat in Senatul roman, la 44 i.e.n., dar regatul dacicrdm6nea in atenlia urmagilor acestuia, Octavian qi Antoniu, ambiianga)ali intr-un rlzboi civil.

In expansiunea 1or, supuneau Peninsula BalcanicS, cu Grecia,Macedonia, Moesia, inclusiv Dobrogea, aceasta in anul 27 i.e.n.,prin proconsulul Macedoniei, Crassus. Din acel moment Romaigi fxa frontiera pe Dundre.

Intre timp, dupi potolirea contradic(iilor hibale, Dacia are infrunte pe regele Decebal pe care Dio Cassios il descrie la modulsuperlativ: priceput lardzboaie, iscusit la fapte, viteazin lupte gipentru romani un ,,potrirmic de temut". Marele istoric A.D.Xe-nopol il considera un geniu. inaltele calitd\i de comandant qi stra-teg ii sunt demonstrate in rSzboiul din anul 86 e.n. impotrivaRomei. Pregitindu-i desfdgurarea, Decebal igi frcea aliati, ob!i-n6ndu-le neutralitatea, din sarmafi, bastarni, roxolani gi chiarpa$i.

Cutezdtor, Decebal deschide chiar un rdzboi impotriva impd-ratului Ddmilian, in anul 86 e.n., printr-un atac asupra Moesiei,pe care o pustia, atacAnd castele gi cet[!i. Replica Romei? Trece-rea Dundrii de c[tre grl. Fuscus care era b[tut $i ucis; implratulDomilian era obligat sd fug5, spre a se salva. Decebal insi nu maiposeda fo4e proaspete. Accepta in anul 89 oferta Romei de pace,in schimbul statutului de rege clientelar.

Ce se intdmpla cu Dacia lui Decebal sub impdratul Traian?Aqezatd in Munlii Ordqtiei qi dotati cu mine aurifere renumite,care puteau aproviziona vistieria imperiald, Dacia trebuia cuce-ritd. Ea devenise un obstacol in apirarea de c[tre imperiu a frontierei

ISTORIA ESENTIALA A ROMANIEI ilDundrii pdnd la vdrsarea in mare. De aici decizia impdratuluiTraian de a o cuceri. in primdvara lui 101, intr-un moment cdndromanii atacalBanatul, dacii - unili cu buri gi sarmati - au trecutin sudul Dundrii inaintdnd spre Dobrogea. Aici s-a desftgurat omare bltdlie, c6qtigatd de romani cu mari pierderi umane, marca-t[ de monumentul de la,,Tropaem Traiani".

Dacia a fost cuceritd in urma a doul rdzboaie sdngeroasepurtate intre 101-102 qi 105-106 de insugi impdratul Traian.invins in cele doui r6zboaie, Decebal prefera sinuciderea dec6t

viafa in umilire qi captivitate. CIci la finele rlzboiului Dacia era

transformatd in provincie romanS.

Pentru istoria rom6nilor integrarea Daciei in cuprinsul Im-periului roman constituie o cotiturd istoricd. Frontiera mareluiimperiu a fost transferatd in stAnga Dun[rii. Ceea ce a permis

asimilarea treptatil a regatului dacic nu numai prin administralieqi armat[ (legiuni), ci gi printr-o colonizare masiv6. In atari con-di1ii, limba, cultura, moravurile qi intreaga civiliza{ie dacicd se

topeau in creuzetul latin.Daciei romane i s-a atribuit func(ia de prim meterez impo-

triva atacurilor in valuri ale ,,barbarilor" pornite dinspre Estuleuro-asiatic. Erau miqcdri gi revlrsdri a1e unor populalii de stepiatrase de mirajul Imperiului Roman; imboldite de dorinla de a-icuceri qi asimila mari bucdli teritoriale.

in anul 2Tl,impdrabtl Aurelian, incapabil a apdra cu succes

Dacia devenitd vulnerabild intruziunii barbare, igi retrdgea legi-unile, administrafia gi o parte din locuitorii instiri{i, in parteadreaptd a Dunirii. Se retranga astfel pe cursul marelui fluviupAni la v[rsarea lui in Marea Neagr6, menfinAnd in stipAnireDobrogea (Scithya Minor), cu reqedin(a la Tomis (Constan[a).

Dupd 27 1, retragerea impiratului Aurelian, barbarii, aj ungipe pdm6ntul fostei Dacii romane, controldnd qi domindnd po-litico-militar acel teritoriu, nu se sedentarizau niciodatd deplin.Catza o reprezenta faptul c[ cei mai inclinafi s[ aqeze aici te-meliile unui alt stat nu reu$eau pentru c5 (inta lor de cdpetenie oconstituia infiltrarea qi stdp6nirea unor pdr{i din Imperiul roman

13T2 Apostol Stan

restrdns in dreapta Dunirii. Un stat puternic Ai trainic la gurileDundrii devenea, pe de altdparte, de neinchegat in acel aproapeun mileniu scurs dup[ arr.lJ 277, abandonarea Daciei de cdtreRoma.

Dacia rimdnea deci secole in gir o poartd larg deschis[ spremirajul Occidental r6rmit de puhoaiele de popoare de step[ care,dup6 ce se rdzboiau intre ele, in cooperare sau chiar singure selansau in atacuri dincolo de Dundre, unele incheiate cu succes gi

chiar cu tratate de pace. Unii dintre acei barbari, plasa{i la vdr-sarea DunSrii sau pe cursul mijlociu al acestui fluviu, cdutauocazia favorabili pentru a ataca Imperiul chiar in inima lui. Esteceea ce s-a int6mplat la 476, c6nd golii au cucerit Roma, mar-cdnd astfel prdbugirea Imperiului Roman de Apus. Partea luir[sdritean[ cu capitala la Constantinopol, se men{inea sub nu-mele de Bizan\. Din acel moment, Bizanful iqi asuma misiuneade a apdra civilizalia romand gi greaci pe linia Dundrii, pe careo intruchipa p6nd la 1453, cdnd Constantinopolul - ultima r5-m5gi15 a Bizanlului - era cucerit de turcii otomani.

Migratori. Abandonati,la2Tl, de Imperiul Roman, Daciarimdnea aceeagi poartd larg deschisl gi imposibil de apdratimpotriva vahnilor numeroase de seminlii tribale venite chiardin Estul indepdrtat; popoare nomade care iqi clutau un loc maibun $e aqezarc (popas).

In consecinld, pdnd la 1241 teritoriul daco-roman a fostocupat, stip6nit, p[risit sau devenit spa{iu etnogenetic in care,prin amestec, s-au plsm6dit romAnii, prin interferarea cu aces-tea. Principalele popoare care au trecut gi locuit fosta Dacie ro-mand au fost: gofii, hunii, gepizii, avarii, slavii, bulgarii, ungu-rii, pecenegii,uzii, cumanii qi titarii.

Primii care au luat locul romanilor in Dacia au fost daciiliberi qi carpii. Au urmat triburi germanice, precum gotii gi alteneamuri din acelaqi trunchi ca vizigoti qi ostrogoti. Aceqtia,intre 331 qi 375 au recurs la incursiuni qi chiar rdzboaie impo-triva legiunilor romane din st6nga Dundrii (Moesia), p6nd inDobrogea.

ISTORIA ESENTIALA A ROMANIEI

in intervalul mare de timp 376*602 hunii lui Attila au con-

stituit un fel de Confederatie intinsd din stepele nord-pontice,controldnd fosta Dacie gi ajung6nd intre 408-483 in Panonia.

Aici hunii igi stabileau centrul de putere, aqtept6nd momentulfavorabil de a ataca Imperiul roman de Apus.

Lansat adesea in incursiuni qi rizboaie de jaf impotrivaacestuia, Attila atacd in 451 Galia, intr-un rdzboi pe care ilpierde in celebra bitilie de pe C6mpiile Catalaunice. Murind lascurt timp dup[ acea dat[, in 454, invins[ de o coalilie de

popoare migratoare: ostrogo{i, heruli gi gepizi, confedera{ia

hunicd era destrdmat[. Retraqi in stepele nord-pontice, ,,patria''lor de pornire, resturi de huni continu6 sd hirtruiasci ImperiulBizantin.

Slavii, un neam tiurcic din Mongolia, un popor migratorajuns in nordul M6rii Negre, in anii 520-530, in alian![ cu

triburi protobulgare, atacav, de asemenea, Moesia. Pdstori 9i no-mazi interesa{i de sedentarizare in zonele cu p[quni, unele ffi-buri slave se aqeazd in regiunile extracarpatice ale fostei Dacii(Moldova qi Muntenia de mai tdrziitt).

Atacafi de avari, in 578, slavii nord-dundreni s-au amalga-mat cu acegtia fintind deopotrivd strlpungerea frontierei bizan-tine de pe Dundre. ln 602, dup[ un alt atac impotriva Bizan-(ului, slavii gi avarii ocupau gi luau in stipinire un vast teritoriual acestuia pdnl in Munlii Balcani. Peste slavii aqezali aici au

n[vilit, la circa 660, protobulgarii lui Asparuch. Acesta, rdzbo'indu-se cu bizantinii, reugea si formeze un stat recunoscut de

Constantinopol. Era aqa-numitul farat bulgar (681-1018) care,

in 864, tot de la Bizanl, primea creqtinismul ortodox.Un alt popor nomad, care se leagi secole in gir de istoria

nafionald a romAnilor, sunt ungurii. Nomazii fino-ugrici (inruditicu finlandezii), stabilili intre Nipru gi Don, sunt constrdngi de

pecenegi sI migreze. in 890 se mutS in aqa-numitul Atelcuz dinzona nordului Mdrii Negre. Incitali de Bizan!, ungurii atacdla'ratul bulgar abia constituit. Invinqi insd, intre 896-900, celeqapte triburi maghiare conduse de Arpad, sub presiunea pecene-

gilor gi bulgarilor, p5rdsesc Atelcuz. Sunt obliga(i s[ str[batd

t4 Apostol Stan ISTORIA ESENTIALA A ROMANIEI 15

Carpa\ii nord-estici gi sd ajungd in Panonia, fostul centru deputere hunicb al lui Attila. De aici, sub imboldul mirajului oc-cidental, atacd pe germanii lui Otto I cel Mare care ii inving perdul Lech, la 955, fiind obligati s[-qi schimbe direclia de ex-pansiune spre Est.

*

Ce s-a intdmplat cu populalia autohtond romanizatd subaceste stdp6niri strdine? S-a spus qi se mai spune cE retragereaautoritililor qi armatei romane din Dacia Traiand a fost inso{it[de strdmutarea intregii populalii dincolo de Dun[re in aqa-nu-mita Dacia Felix, provincie numiti astfel de impdratul Aurelian.S-a mai aftmat c[ romanofonii nord-dundreni n-ar fi pututddinui sub noii stipAni, fiind exterminali sau asimilali de acegtiadin urmd, prin uitarea limbii latine, principalul element define-toriu al unei comunitSli etnice.

Izvoarele istorice ins6, inclusiv cele arheologice, au ardtatc[ acele seminlii euro-asiatice n-au exterminat pe autohtoni.Aceqtia, pe de altd parte, nu s-au rupt total de imperiu; ct atdtmai mult cd acesta era in permanen![ o atracfie pentru migra-tori. Ca atare - cum demonstreazl istoricii in materie - frontierasud-dundreand n-a fost niciodat[ ermetizatd. inqiqi noii stdp6niai Daciei, in afard de incursiuni rdzboinice de dislocare a aceleifrontiere, in timpul dominaliei lor, aici, au impletit rela{ii eco-nomice cu centrele urbane infloritoare de pe partea opusd aDundrii. Legdturi de acest gen s-au desfrgurat timp de secole.

in anii 306-337, de pild[, Imperiul Roman arunca poduripeste Dufidre, dintre care unul ii deschidea influenla qi chiarextensiunea intr-o largd zond cuprinz6nd cdmpia Munteniei qi

Olteniei, in ad0ncime pdni la Ploiegti (vezi Brazda lui Novac).in acelagi rdstimp, contactul cu Imperiul se realiza qi prin cregti-nism, incep6nd din Scythia Minor (Dobrogea), prin risp6ndirealui - conform tradifiei - de apostolul Andrei, fratele apostoluluiPetru.

intrepdtrunderea contactelor qi a intereselor intre romanitateadaco-romand qi cea sud-dunlrean[ a continuat qi sub Bizan[(586-587), ct ocazia unor raiduri avaro-slave din Scythia Mi-

nor. intr-un moment de reorganizare a trupelor romano-bizan-tine, un soldat rosti cuvintele, devenite celebre pentru istorie:

,,Torna, torna, fraffe"! (intoarce-te, frate!). Lingviqtii considerd

acele cuvinte ca argument al unui dialect oriental al limbiilatine. O latind populard rusticizatd gi o dovad[ cI aceasta exista

la finele secolului al VIJea. Sunt, de asemenea, semnificativeun qir de cuvinte debazdde sorginte latini ce se gisesc modulate

in limba romAn6: cetate, pardosealS, bdtr6n, sat, luptd, bdtilie,arm[, s[geati, scut etc.

Continuitate gi etnogen ezil. Ce s-a int6mplat cu popula{ia

romanizatd sub stdpdnirea migratorilor euro-asiatici? S-a spus qi

se mai susline de unii istorici ci romdnofonii nord-dun6renir[maqi aici n-ar fi putut ddinui sub noii stdpAni, fiind extermi-nali sau asimila{i.

Romdnii nord-dundreni - potrivit istoricului R6,sler qi a al-

tor adepfi ai acestuia - sunt urmaqii romanit[1ii sud-dundrene,

vlahii din spaliul munlilor Hemus qi Pind. Aceqtia, in secolele

XII-XIII, au constituit Imperiul vlaho-bulgar condus de fraliiPetru, Asan qi Ioan (Ioniti). Dup[ destr[marea acelui stat, chi-purile, prin intruziuni, Muntenia, Moldova qi chiar Transilvaniaar fi fost populate de romanitatea sud-dundrean[.

intocmai ca vlahii sud-dunireni, valahii nord-dundreni, incondilii infinit mai grele, qi-au gisit addpost qi mod de via!6 inzonele numeroase impidurite, dar mai ales montane. Un spa{iu,

mai ales in Transilvania, ce nu era in calea migratorilor, aqeza\i

de reguld in zone de c6mpie, in Muntenia gi Moldova, in preaj-

ma Dunirii, atraqi de acelaqi miraj roman sau bizantin. Drept ur-mare, multe secole pdnd la inchegarea unei statalitS(i rom0neqti,

zona Carpa\ilor cu precldere, cu intregul podig transilvdnean, aconstituit leag[nul viefuirii qi locuirii unei populalii predilect de

pdstori qi crescdtori de vite, din mijlocul cdreia au rdsSrit nuclee

de statalitate, in pofida multor factori antagonici.

Etnogeneza rom6neasc[ in decursul plimldirii ei este mar-cat[, incepAnd cu secolul aI VII-lea, de migralia slavilor (sclavi-

nii), o populalie agricolS gi de pdstori de cAmpie care s-a interfe-