ION BARBU - DAN BARBILIAN

ION BARBU-DAN BARBILIAN (1895-1961)

S-a nscut la 18 martie 1895 la Cmpulung Muscel.Numele de Dan le-a fost inspirat prinilor Constantin si Smarandei Barbilian de eroul romanului publicat de Al. Vlahut in cursul anului 1894 reprezentnd tipul inadaptabilului nvins de o societate nedreapt, dei era cinstit si capabil. Pn intr-un anume punct , Dan Barbilian i va mprti oarecum destinul. Pseudonimul care l-a fcut celebru n poezie este de fapt , numele originar al familiei transformat printr-o latinizare curent.

Dan Barbilian a fost fiul judectorului de pace Constantin Barbilian si al soiei acestuia Smaranda (nscut Soiculescu). Pentru ca tatl sau, in exercitarea profesiunii, a peregrinat prin tar, Dan Barbilian a fcut coala primar in Cmpulung, Dmieneti (Roman) si Stlpeni (Muscel), iar liceul la Piteti, Cmpulung si BUCURESTI. Aici, la Bucureti, a urmat Liceul "Gheorghe Lazr" (clasa a V-a si a VI-a), apoi la Liceul "Mihai Viteazul" (clasa a VII-a si a VIII-a). A avut un bun profesor de matematici, pe Ion Banciu, care i-a ndrumat activitatea primii pai spre frumuseile matematicii, l-a ncurajat si i-a urmrit activitatea de corespondent al "Gazetei matematice". Pentru Ion Banciu, Dan Barbilian a scrie mai trziu un impresionant necrolog in "Gazeta matematic", mrturisind prinosul recunotinei si admiraiei sale pentru acest profesor.

Ca matematician este cunoscut sub numele Dan Barbilian.A fost unul dintre cei mai importani poei romani interbelici reprezentant al modernismului literar romanesc.ntre timp i dezvolt si pasiunea pentru poezie.Lovinescu si cei din cenaclu i-au acceptat entuziasmai poeziile pentru publicat, dar i-a atras atenia poetului ca nu poate semna cu acest nume att de rspndit.

Barbilian si-a ales ca pseudonim numele de Ion Barbu; acesta trebuia de fapt sa fie numele sau de familie, deoarece tatl lui Barbilian se numise in copilrie Constantin Barbu; un profesor i-a schimbat nsa matricola colara numele in Constantin Barbilian, cu care a rmas. Pe bunicul dup tata al lui Dan Barbilian IL chema Ion Barbu, nct Eugen Lovinescu a acceptat - fr s o tie cel puin de la nceput - ca pseudonim pentru poet, numele bunicului acestuia.

Barbilian si-a nceput activitatea de corespondent al "Gazetei matematice" in anul 1910, cnd era elev in clasa a V-a reala, rezolvnd doua probleme de trigonometrie, materie ce se fcea atunci in clasa a VI-a reala. Ca elev in clasa a VI-a, in vacanta de primvara din aprilie 1912, a participat la concursul "Gazetei matematice" si a reuit primul. Gheorghe Tieica a scris atunci despre el: "Cu o lucrare scrisa de algebra foarte buna, cu alta de geometrie elementara excelenta, in care a ntrebuinat o metoda ingenioasa admirabila, cu rspunsurile sale sigure si precise din care se vedea o gndire bine condusa si cunotine ntinse, cu aceste nsuiri alese, Dl. Barbilian si-a cucerit dintr-o data, locul de frunte. Sa-i fie de buna prevestire si pentru concursurile viitoare". In 1914, cnd Barbilian i ddea examenul de bacalaureat la Liceul "Mihai Viteazul", Gh. Tieica, in calitate de preedinte al comisiei, l-a remarcat din nou pe Barbilian, vznd in el o sperana de viitor matematician.

In 1914 Barbilian intr la secia de matematici a facultii de tiine de la Universitatea din Bucureti. Aici ii are ca profesori pe Tieica, Pompeiu, David Emmanuel, Lalescu si Anton Davidoglu. A participat la primul rzboi mondial, intre 1916 si 1918, ca plutonier in cadrul unui regiment de pontonieri. Rentors la Bucureti in 1918, i pregtete licena in matematici, pe care o trece in octombrie 1920. In jurul anului 1920 redacteaz primele sale doua lucrri de matematici, care i-au atras atenia lui Gh. Tieica. In februarie 1921, Barbilian ii arata lui Tieica o ncercare de axiomatizare a geometriei algebrice. nelegnd care este orientarea spre care se ndreapt Barbilian, Tieica struie ca acesta sa plece la Gttingen,pentru a se specializa .

1923CunoatelaTiibingen,ncasauneiprietene,pe Gerda Hossenfelder, fiica unui medic de vaz din Cobuz, pe atunci student n anul nti la chimie, n Berlin. 1924Se ntoarce n ar, fr s i fi luat doctoratul pentru care plecase la Goettingen 1925 La 14 iunie, se cstorete, la Giurgiu, cu Gerda Hossenfelder, venit ceva mai nainte dup el, la chemarea lui. ncepe s i ctige existena ca profesor suplinitor de. matematic la liceul din Giurgiu. 1926Primete un post de asistent la catedra de geometrie analiticaprofesoruluiG.ieica,laFacultatea de tiine din Bucureti. 1927Toamna, se mut la Bucureti, unde sfrete totodat prin a suplini ore de matematic, mai nti la liceul Spiru Haret" i ceva mai trziu la Cantemir". 1929i ia doctoratul n matematici,cu o tez privind Reprezentarea canonic a adunrii funciunilor Renun la orele de la liceu, mulumindu-se s rmn cu postul de asistent la facultate. 1930i public volumul de versuri Joc secund, care este comentat ca un eveniment literar de Al. A. Philip-pite,erban Cioculescu,Al.Rosetti,Perpessicius, G. Clinescu, Pompiliu Constantinescu. In1932 n urma unui concurs, pe baz de lucrri, ajunge facultate confereniar la catedra de matematici elementare i geometrie descriptiv. ' ncepe s ias de sub tutela profesorului G. ieid i s capete o contiin mai clar a limitelor proprii",datorndu-iregsirea"desine,dupcum singur ine s-o spun ntr-un rnd,cufundrii opera lui Gauss, Reimann i Klein", ca i unui contact mai strns cu lumea matematic german". 1934 Ia parte la un congres internaional de matematica la Praga, unde se mprietenete cu Wilhelm Blaschk i apoi la altul la Pyrmont n Germania. In 1935 AparemicamonografiealuiTudorVianu ; 1956 i se public n Viaa romneasc ultima poezie

Poetul debuteaz devreme, in 1918, cu poezia Fiina, in Literatorul lui Al. Macedonski, dar nceputul unei intense activiti de creaie este marcat de contactul cu cenaclul si revista Zburtorul; Eugen Lovinescu, care l si semnaleaz (1919) cititorilor ca pe un "poet nou", ii publica in revista mai multe poeme de factura parnasiana, de care Barbu se va dezice ulterior, neincluzndu-le in vol. Joc secund (1930), singurul publicat de poet in timpul vieii (daca nu se considera volum nefericit ilustrata placheta Dup melci, 1921); Pana la data apariiei volumului, Ion Barbu este cunoscut prin poeziile si articolele aprute in Zburtorul, in Contimporanul lui Vinea, in Viaa Romneasca, Umanitatea, Hiena, Revista romana, Cugetul romanesc, etc. si prin prezenta in Antologia poeilor de azi (1925), alctuita de I. Pillat si Perpessicius;

Dup apariia volumului care l consacra drept unul dintre cei mai nsemnai poei moderni, ncheie practic o activitate de creaie si publicistica relativ intensa, ce a marcat epoca prin caracterul ei adesea polemic (sunt celebre ieirile poetului mpotriva lui E. Lovinescu si T. Arghezi, dar si atacurile la adresa lui Vl. Streinu, erban Cioculescu sau Eugen Jebeleanu, care nici ei nu l-au cruat in replicile lor); In ultimii ani ai vieii, lucreaz la o traducere a tragediei shakespeariene, Richard a lII-lea, rmasa neterminata; volume aprute post-mortem sunt Ochean (1966), Pagini de proza (1968); Caracterizat adesea drept obscur in poezie, Ion Barbu este de fapt un poet solar, iar ermetismul versurilor sale reprezint o ncercare neegalata pana azi, de esenializare extrema a liricii. "Dificila libertate" a poeziei sale este astfel lecia poetica exemplara a unuia dintre cei mai mari scriitori romani.

Algebra si geometria sunt disciplinele in care continu s publice si sa-si demonstreze strlucita vocaie de om de tiina (cu numele sau sunt indicate aa-zisele "spatii Barbilian" in geometrie)In 1950 i se decerneaz Premiul "Gh. Lazar" al Academiei (pentru matematica);rmne profesor universitar pana in anul morii (1961),pleac in lumea de dincolo, rpus fiind de o criza hepatic. A doua zi, salcia din faa casei (strada C. Davilla 8), cantat de poet ca un copac sfnt, se prbuete la o furtun.

BIBLIOGRAFIEWIKIPEDIA -ENCICLOPEDIE MIRCEA COLOSENCO ION BARBU-DAN BARBILIANINTERNET