investigatii paraclinice afectiuni reumatismale

8/15/2019 INVESTIGATII PARACLINICE AFECTIUNI REUMATISMALE

1/3

IORGA MIRCEA ALEXANDRUAMG 2C

INVESTIGATII PARACLINICE AFECTIUNI

REUMATISMALE

Printre explorarile care sprijina sau transeaza un ia!nostic reu"atolo!ic se nu"ara#analiza lic$iului sino%ial& artroscopia& exa"enul $istolo!ic 'sino%iala& piele& %as& !an!lion& (ascie

etc)& raio!ra*a osteoarticulara si explorari inruite 'artro!ra*a& to"o!ra*e co"puterizata&rezonanta "a!netica)& insti!atii izo+topice& cercetari san!uine,

ANALIZA LICHIDULUI SINOVIAL

Lichidul sinovial se extrage prin puncţie, care se efectuează în condiţii de asepsie, cu un ac gros, după o prealabilă

anestezie locală, folosind cea mai scurtă cale de acces între tegument şi sinovială, cu evitarea vaselor sanguine şi a nervilor.

Pentru examen sunt necesari 1! ml lichid sinovial care este apreciat macroscopic, microscopic, chimic, bacteriologic, imunologic. "n mod normal lichidul sinovial este limpede, clar, v#scos, de culoare galben deschis şi nu

coagulează. "n mare parte el este un dializat plasmatic la care se adaugă acid hialuronic produs de celulele sinoviale şi care se

află în concentraţie de $,% g&dl. 're o celularitate redusă p#nă la ($$ celule&mm% chiar în prezenţa unei leucocitoze sanguine.

în lichidul normal predomină mononuclearele şi în general nu se găsesc hematii. )oncentraţia de proteine este în *ur de 1,+

g&dl. ecoltarea lui în scop diagnostic se face în mai multe eprubete curate sau sterile, cu sau fără heparină sau oxalat, în

funcţie de examenul vizat.-iscozitatea lichidului creşte cu concentraţia acidului hialuronic sau odată cu creştera numărului de leucocite. acă

prin lichidul dintro eprubetă nu se pot citi litere de ziar se consideră că lichidul este tulbure, situaţie care sugerează un proces

inflamator cu celule multe sau cu fibrină multă. /neori în lichidul sinovial inflamator se găsesc mici corpi 0rice bodies,

rezultat al detaşării de fragmente din panusul sinovial. 2inovita vilonodulară produce un lichid de culoare maronie,

depunerile de apatită sau guta determină o culoare albicioasă atunci c#nd lichidul conţine a cantitate mare de cristale.

3estul cheagului de mucină se realizează prin punerea c#torva picături de lichid sinovial intrun vas mic careconţine ($ ml de acid acetic !4. "ntrun minut se formează 5cheagul5 care se fragmentează sau nu la agitarea flaconului,

semnific#nd că acest cheag este ferm sau friabil. /n cheag slab semnifică o concentraţie redusă de hialuronat.

6ivelul glucozei din lichidul sinovial este dependent de cel sanguin, echilibrarea făc#nduse cu s#ngele în circa 7+

ore de la ultimul pr#nz. 2e consideră că nivelul ei este scăzut în cazul în care diferenţa între valoarea serică şi cea din lichid

este mai mare de 8$ mg. 2căderi ale glucozei se înt#lnesc în artritele septice şi în mod neexplicat în poliartrita reumatoidă.

)u indicaţii ţintite, în lichidul articular se mai determină şi alţi parametri. 6ivelul complementului hemolitic nutrebuie să fie sub 9$4 din valoarea lui serică. :l scade în poliartrita reumatoidă. "n lupusul eritematos sistemic şi uneori în

hepatita epidemică el poate fi, de asemenea, scăzut, dar aceeaşi scădere se remarcă şi în ser. eterminările deimunoglobuline, alte măsurători chimice ca şi căutarea proteinelor ;ence


2/3


#) modifcări !$e os%$%i coric!$"

+resor1-ii corticale /ntlnite "ai ales /n scleroer"ie& artrit. psoriazic& artrit. neurotro*c.&e!ertur.5+ eroziuni ce apar /n i%erse zone ale osului 'ia*z.& epi*z.& os su1con+ral) care pot a%ea conturre!ulat atorit. existen-ei unor "ar!ini sclerotice '!uta) sau nere!ulat& (.r. scleroza "ar!inal.

'poliartrita reu"atoi.)5+ osteo*te& ce reprezint. os nou ap.rut /n ur"a unei solicit.ri "ecanice repetate sau a e!ener.riie cartilaj& pot a%ea i%erse localiz.ri5+ reac-ia periostal se prouce prin /n!ro0area 0i sti"ularea osteo1lastic a acestuia& ur"are aesprinerii sale e pe os prin ee"& acu"ulare e sn!e& in(ec-ie& tu"or.5+ osul su1conral aiacent cartilajului articular& care e o1icei are "ar!ini nete& poate su(eri unproces e scleroz. '/n!ro0are cu cre0terea ensit.-ii osoase /n artroz.& osteo"ielit.& up. (racturi)sau e cre0tere a transparen-ei& prin sc.erea %asculariza-iei 'necroze a%asculare)5+ spa-iul articular /n!ustat& se"ni*cn istru!ere e cartilaj articular& poate s. se asocieze cueroziuni sau c$iste 'poliartrita reu"atoi.& !uta& artroza), O1literarea sa total. poate a anc$iloz.cu ispari-ia articula-iei 0i prelun!irea tra%eelor osoase e la un os la altul, L.r!irea lui se proucee o1icei prin acu"ulare e lic$i 0i se o1ser%. "ai ales la articula-iile "ari, Apari-ia e calci*c.ri

/n interiorul spa-iului articular se realizeaz. prin epuneri e s.ruri raioopace /n cartilajul $ialin sau /n *1rocartilaj '"enise !enunc$i& isc inter+%erte1ral& cartilajul triun!$iular al pu"nului& si"*za

pu1iana), Conrocalcinoza este cel "ai ilustrati% exe"plu al acestei st.ri,In a(ar. e cercetarea structurii se!"entelor osoase ale unei articula-ii 0i a spa-iului

articular& tre1uie o1ser%at. 0i "en-inerea axialit.-ii lor, De(or".ri articulare 0i ezaxri se /ntlnesc /n nenu".rate su(erin-e reu"atice& *in ur"area eterior.rii cartilajului articular& a osuluisu1conral 0i uneori 0i a celui epi*zar,

Exa"enul raio!ra*e per"ite 0i o1ser%area structurilor "oi periarticulare ce eseori ajut.la ia!nostic#

+nouli su1cutani 'cei reu"atoizi nu eroeaz. osul 0i nu calci*c& cei in !ut. pot eroa osul 0iuneori au calci*c.ri centrale)5+ calci*c.ri su1cutane puncti(or"e sau /n plaje 'scleroer"ie& er"ato+"iozita& "iozita osi*ant.&to* !uto0i)& ale tenoanelor sau 1urselor& ale capsulei articulare 'epuneri e piro(os(at e calciu)sau paraarticulare5+ tu"e*eri ale p.r-ilor "oi o1ser%ate "ai ales la e!etele "inii5

+ calci*c.ri ale capsulei articulare, 6o"o!ra*a co"puterizat. are unele a%antaje (a-. e raio!ra*a con%en-ional.& "ai ales /nceea ce pri%e0te etectarea (oarte precoce a leziunilor, Este util. /n ia!nosticarea precoce asu(erin-elor sacroiliace e tip in4a"ator& eoarece poate aprecia "oi*c.ri "ici ale i"ensiuniispa-iului articular '/n!ust.ri& scleroz.& eroziuni)& nesesiza1ile la raio!ra*a o1i0nuit., Metoa se "ai(olose0te pentru ia!nosticarea necrozelor %asculare& pentru e%ien-ierea c$istelor su1conrale&pentru ienti*carea /n!ro0rilor sino%iale& /n patolo!ia lo"1ar. prin $erniere iscal etc, 6o"o!ra*aco"puterizat. co"1inat. cu artro!ra*a o(er. posi1ilitatea explor.rii inte!rit.-ii cartilajului& ali!a"entelor 0i tenoanelor,

REZONAN&A MAGNE&ICA NUCLEARA

Metoa se 1azeaz. pe /nre!istrarea "oi*c.rilor ener!etice pe care le prezint. ionii e 7&up. o sti"ulare& /ntr+un c"p "a!netic (oarte puternic,

Cu" ionii e 7 se !.sesc /n principal /n co"pozi-ia "oleculei e ap.& i(eren-ele e contrast /ntre i%ersele structuri anato"ice sunt eter"inate e $iratarea lor i(erit., Ast(el osul cortical .un se"nal sla1 spre eose1ire e cel "eular care are un se"nal puternic, Aceea0i eose1ireapare /ntre cartilajul $ialin 0i *1rocar+tilaj& tenon& li!a"ent,

Ast(el rezonan-a "a!netic. nuclear. este sensi1il. /n etectarea leziunilor "ici ce re4ect.alterarea contrastului, Are o "are %aloare ia!nostic. /n etectarea (oarte precoce a osteonecrozeiaseptice %asculare& cu i"portan-. ase".n.toare sau c$iar ientic. cu explorarea izotopic.&sesizn nere!ularit.-i tra1eculare& "ai ales /n capul (e"ural,

Metoa are o "are putere ia!nostic. /n leziunile iscale 0i /n patolo!ia coloanei %erte1rale,Ca 0i to"o!ra*a co"puterizat.& poate ienti*ca /n!ro0ari sino%iale& c$iste su1conrale 0i alte"oi*c.ri "or(olo!ice *ne care la raio!ra*a con%en-ional. nu sunt %izi1ile& *in "ascate e altestructuri,

SCIN&IGRAFIA OS&EOAR&ICULARA


3/3


In%esti!a-iile cu aioizotopi (olosesc /n reu"atolo!ie 88"6c cuplat *e cu pertec$netat'88"6c '9:)& *e cu "etilenip$osp$onat '88"6c MDP) pentru explorarea osului 0i p.r-ilor "oi,Galiu" ';olosirea 88"6c ?: 0i+a restrns inica-iile nu"ai la cte%a st.ri patolo!ice ca poliartritareu"atoi.& poli"ial!ia reu"atic.& reu"atis"ul psi$o!en& "ai ales atorit. nespeci*cit.-ii capt.rii,

3cinti!ra"a (olosit. /n prezent este cea cu 88"6c MDP& care /n ina"ic. recunoa0te @"o"ente up. injectarea i,%, a trasorului raioacti%, Etapa %ascular. cu urata e cte%a "inutecorespune "en-inerii intra%asculare a su1stan-ei& apoi tot pentru cte%a "inute se eruleaz. ceae a oua etap. /n care trasorul i(uzeaz. /n lic$iul extracelular, O i"a!ine recoltat. /n acesteou. "o"ente ilustreaz. 4uxul san!uin 0i %asculariza-ia re!iunii %izate& *in util. la eter"inareain4a"a-iei -esuturilor "oi,

La 2+@ ore& trasorul p.r.se0te /n totalitate spa-iul extra%ascular 0i se *xeaz. 'atorit.i(os(onatului) /n propor-ie e :? /n zonele e (or"are e os nou& os cu %ie acti%itate osteo1lastic.eter"inat. e trau"atis"& in4a"a-ie& in(arct& tu"or., 3cinti!ra"a cu 88"6c MDP joac. rol /nienti*carea precoce a unor procese care la raio!ra*a con%en-ional. se o1ser%. tari%, Ast(el suntienti*cate (oarte ti"puriu 'uneori cu luni sau ani) osteonecroza a%ascular.& istro*a si"patic.re4ex.& tu"orile sc$eletice,3cinti!ra"a cu Galiu" ar "ai ales cea cu Iniu" *xat pe leucocite este util. pentru precocitateaia!nosticului (ocarelor in4a"ator+in(ec-ioase e tip osteo"ielit.,

investigatii paraclinice afectiuni reumatismale

Documents