introducere in bolile infectiose

13
Introducere in bolile infectiose

Upload: dr-diana-enachescu

Post on 30-Apr-2017

229 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: Introducere in Bolile Infectiose

Introducere in bolile infectiose

Page 2: Introducere in Bolile Infectiose

1.Agentii etiologici ai bolilor infectioase

• Microorganismele din mediul inconjurator sunt patogene sau pot deveni patogene pentru om.

• Agentii patogeni sunt: - Virusurile- Chlamidiile- Mycoplasmele- Rickettsiile- Bacteriile- Fungii- Protozoarele- Metazoarele

Page 3: Introducere in Bolile Infectiose

2. Patogenia bolilor infectioase.

• Pentru a produce o infectie bacteriile necesita factori de patogenitate:

1.Infectiozitate: acea proprietate a unui germen de a patrunde intr-un organism receptiv, unde se multiplica. Unele bacterii au putere invaziva mare ( de a invinge rapid apararea locala si de a patrunde in circulatia sanguina). Alti germeni raman cantonati la poarta de intrare, actionand prinexo sau endotoxine.

2.Multiplicarea - este acea proprietate a bacteriilor de a se inmulti

3.Patogenitatea - este acea capacitate a unui germen de a declansa o boala in organismul gazda;

Page 4: Introducere in Bolile Infectiose

4.Virulenta -proprietate a unor tulpini apartinand microorganismelor patogene de a patrunde si a se multiplica intr-un organism susceptibil, provocand boala.

Se deosebeste de patogenitate avand un caracter de tulpina si nu de specie. Se exprima prin numarul de germeni necesari pt a omori 50% dintr-un grup de animale. Aceasta valoare a fost numita doza letala 50 %.

2. Patogenia bolilor infectioase.

Page 5: Introducere in Bolile Infectiose

5.Toxigeneza -proprietate a unor bacterii de a elibera toxine.

Exista 2 tip de toxine: -exotoxine - proteine secretate de bacterii si care difuzand

in tesuturi si fiind antigene, det aparitia de anticorpi-endotoxine- complexe de fosfolipide, polizaharide si

proteine legate de peretele bacteriilor gram neg, de care sunt eliberati prin moartea bacteriilor. Sunt mai putin puternici fata de exotoxine, efectul farmacodinamic fiind uniform ( pot produce soc, febra, leucopenie, icter, diaree, si fiind slab antigenic nu det anticorpi).

2. Patogenia bolilor infectioase.

Page 6: Introducere in Bolile Infectiose

3.Sindromul febril in bolile infectioase.

• Febra (pirexia) este cresterea din cauze patologice a temperaturii corpului peste valorile normale.

In functie de valorile temp se disting urmatoarele grade de febra:

- subfebrilitate ( 37-38)- febra moderata ( 38-39)- febra ridicata( 39-41)- hiperpirexie( > 41)

Page 7: Introducere in Bolile Infectiose

Prin masurarea temp dimineata (T matinala) si seara (T vesperala) se obtine curba termica. Dupa aspectul curbei temice se deosebesc mai multe tipuri de febra:

- febra continua (in platou) - diferenta dintre temp matinala si cea vesperala nu depaseste timp de mai multe zile, 1 grad ( febra tifoida, febra exantematic)

- febra remitenta - diferenta este mare depasind 1 grad ( septicemii, supuratii localizate)

- febra intermitenta - crosete febrile de cateva ore durata la interval de 2-3 zile (in malarie)

- febra recurenta –febra continua de cateva zile alternand cu perioade afebrile ( in tbc pulm, infectii urinare)

- febra ondulanta- cicluri repetate ,oscilante, de ascensiuni termice si afebrilitate . In cadrul unui ciclu ridicarea temp se face progresiv iar defervescenta este lenta ( in bruceloza, hepatita).

- febra neregulata-curba termica este total atipica- febra prelungita- orice febra care persista mai mult de 3 sapt.

Page 8: Introducere in Bolile Infectiose

4.Sindromul eruptiv in bolile infectioase.

• In multe boli infectioase apar modificari de culoare si aspect la nivel tegumentar si mucoaselor.Aceste modificari sunt denumite eruptii.

• Eruptiile aparute la nivelul tegumentului se numesc exanteme cele aparute la nivelul mucoaselor se numesc enanteme.

• Elementele constitutive ale eruptiilor sunt denumite leziuni elementare: macula, papula, nodulul, vezicula, bula, flictena, pustula, ulceratia, scuama, crusta.

Page 9: Introducere in Bolile Infectiose

Diagnosticul in bolile infectioase

Etape:•ancheta epidemiologică•diagnostic clinic- după debut bolile infecţioase se clasifică în boli cu debut acut (boli diareice) şi boli cu debut insidios- boli cu perioadă de incubaţie scurtă->boli diareice- boli cu perioadă de incubaţie medie->rubeola, rujeola, tusea convulsivă- boli cu perioadă de incubaţie lungă->hepatita B,HIV•atitudine terapeutică

Page 10: Introducere in Bolile Infectiose

5.Diagnosticul etiologic in bolile infectioase.

Investigatii specifice bolilor infectioase –urmaresc evidentierea agentului , a structurilor antigenice, a anticorpilor specifici.

1.Evidentierea agentului patogen:-agentul patogen poate fi cautat in functie de localizarea sa in sange, urina, lcr,secretii otice, faringiene;

- se efectueaza frotiuri , culturi pe medii artificiale pentru bacterii si culturi de tesuturi pt virusuri.

2.Evidentierea unor structuri antigenice specifice agentului patogen: -reactia de precipitare, tehnica radioimuna ( RIA), testul ELISA, etc

3.Evidentierea anticorpilor specifici: Ac apar in sangele circulant la aproximativ 7-14 zile de la momentul infectant si persista timp de luni, ani de zile.

4.Evidentierea de antigene si toxine cu anticorpi, eventual marcati ( cu fluoresceina, izotopi radioactivi)

Page 11: Introducere in Bolile Infectiose

6.Teste de laborator adjuvante in diagnosticul bolilor infectioase.

Examinări din sânge- VSH la 1 oră şi 2 ore;nu ↑ în infecţiile virale şi ↑ în infecţiile bacteriene- Hb + Ht->↓ în sdr.anemic- leucocite : V.N. = 5000-8000/mm3

-↑ în infecţiile bacteriene->cu excepţia febrei tifoide

- tablou sanguin:-neutrofilele ↑ în infecţii bacteriene-limfocitele ↑ în infecţiile virale-monocitele ↑ în mononucleoza infecţioasă-trombocite

- fibrinogen->↑ în infecţii bacteriene- proteina C reactivă->↑ în infecţiile bacteriene- procalcitonina->marker de infecţie bacteriană gravă- glicemia

Page 12: Introducere in Bolile Infectiose

• Examenul sumar de urină -> sediment urinar• ECG• EEG->meningită,meningoencefalită• secreţie faringiană->angină acută• examenul din spută• - peste 25 PMN/câmp = marker de infecţie bacteriană• Rx pulmonar• probe hepatice• -TGP• -bilirubină• -timol->nespecific• -TQ,TH• -scintigrafie• -examinări din urină->urobilinogen,pigmenţi biliari• Urocultură->infecţie urinară• Puncţie lombară->meningită• -virală->lichid hipertensiv,clar,albuminorahie ↓• -bacteriană->lichid hipertensiv,tulbure,albuminorahie ↑,glicorahie

↓,determinarea agentului patogen pe frotiu sau cultură

Page 13: Introducere in Bolile Infectiose

Evolutia bolilor infectioase

Modalităţi de evoluţie a bolilor infecţioase:

•agent etiologic cu virulenţă ↑->boală foarte gravă (boală supraacută)->deces în câteva ore•agent etiologic cu virulenţă medie->boală autolimitantă•agent etiologic cu virulenţă ↓- >boli cronice- boli subacute->există răspuns imun deficitar:

-encefalopatia subacută progresivă-endocardite subacute