intretinerea si curatenia spatiilor de cazare.doc

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01

AUXILIAR CURRICULARCLASA a XI -a

ÎNTREŢINEREA ŞI CURĂŢENIA SPAŢIILOR DE CAZARE

DOMENIU: Turism şi alimentaţieNIVEL: 2CALIFICAREA: Lucrător hotelier

Martie 2009

MECI–CNDIPT / UIP

AUTOR: MORARU VASILICA, prof. gradul I

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

2

DOMENIUL: TURISM ŞI ALIMENTAŢIECALIFICAREA: LUCRĂTOR HOTELIER

NIVELUL: 2

ÎNTREŢINEREA ŞI CURĂŢENIA SPAŢIILOR DE CAZAREMODULUL VI


3

Cuprins

1. Competenţe atinse în acest auxiliar......................................................................................6

2. Informaţii despre specificul agenţilor economici la care se efectuează stagiul de practică...8

3. Modalitatea de organizare a practicii: tipuri de practică (comasat, individual, pe grupe),

coordonator / îndrumător de practica, tutore...........................................................................10

4. Recomandări privind respectarea normelor de sănătate şi securitate a muncii potrivit

modulului.................................................................................................................................12

5. Instrumente de lucru necesare desfăşurării practicii...........................................................14

5.1. Jurnalul de practică.......................................................................................................14

5.2. Fişe de observaţie.........................................................................................................15

5.2.1. Fişa de observaţie 1................................................................................................15

5.2.2. Fişă de observaţie 2................................................................................................17






5.3. Fişe de lucru..................................................................................................................28

5.3.1. Fişă de lucru 1.........................................................................................................28

5.3.2. Fişă de lucru 2.........................................................................................................30

5.3.3. Fişă de lucru 3.........................................................................................................32

5.3.4. Fişă de lucru 4.........................................................................................................34

5.3.5. Fişă de lucru 5.........................................................................................................36

5.4. Proiecte, miniproiecte....................................................................................................38

5.4.1. Miniproiect...............................................................................................................38

5.4.2. Proiect.....................................................................................................................40

5.5. Portofoliul......................................................................................................................43

6. Modalitatea de evaluare......................................................................................................44

7. Bibliografie.......................................................................................................................... 46


4

ANEXE....................................................................................................................................47

Anexa 1.............................................................................................................................47

Anexa 2.............................................................................................................................48

Anexa 3.............................................................................................................................51

Anexa 4.............................................................................................................................53

Anexa 5.............................................................................................................................54

Anexa 6.............................................................................................................................57

Anexa 7.............................................................................................................................61

Anexa 8.............................................................................................................................62

Anexa 9.............................................................................................................................63

Anexa 10...........................................................................................................................65

Anexa 11...........................................................................................................................66


5

1. Competenţe atinse în acest auxiliar

U C 12 Întreţinerea şi curăţenia spaţiilor de cazareC 1 – Efectuează servicii de curăţenie în camere

C 2 – Efectuează servicii de curăţenie în grupurile sanitare

C 3 – Amenajează camerele şi grupurile sanitare

C 4 – Efectuează servicii de curăţenie şi amenajează spaţiile comune

Acest material de învăţare cuprinde informaţii ce vin in primul rând în sprijinul elevului

şi al cadrului didactic pentru derularea în bune codiţii a activităţilor practice desfăşurate în

incinta hotelurilor, în deosebi în compartimentul de etaj.

Fişele reprezintă un alt mod de organizare şi structurare a conţinuturilor ştiinţifice, mult

mai atractiv pentru elevi şi mai uşor de utilizat în activitatea de predare – învăţare.

Toate activităţile didactice propuse elevului, spre rezolvare, urmăresc atingerea

competenţelor profesionale pe baza criteriilor de performanţă, în condiţiile de aplicabilitate

descrise în Standardele de pregătire profesională, pentru nivelul 2 de calificare, domeniul de

calificare Turism şi alimentaţie.

În acest material de învăţare sunt prezentate activităţi care urmăresc pregătirea

elevilor în vederea aplicării probelor de evaluare prevăzute pentru competenţele specifice

corespunzătoare unităţii de competenţe U.C.12 “Întreţinerea şi curăţenia spaţiilor de cazare”.

Prin acest material de învăţare, am încercat să propunem câteva modele de activităţi care pot

fi folosite în activitatea de pregătire practică a elevilor, derulată în cadrul stagiilor de practică

comasată, desfăşurate la agentul economic, în incinta unităţilor de cazare.

Acest material a fost elaborat pentru nivelul 2 de calificare, calificarea profesională

“Lucrător hotelier”, respectând, cu stricteţe, Standardul de pregătire profesională şi

curriculum-ul pentru clasa a XI – a, an de completare, domeniul pregătirii de bază: Turism şi

alimentaţie.


6

OBIECTIVE URMĂRITE

După parcurgerea acestor unităţi de competenţă elevii vor fi capabili:

...să ştie: Materialele şi echipamentele necesare curăţeniei în spaţiile de

cazare

Materialele utilizate pentru întreţinerea ambianţei interioare a

spaţiilor de cazare

Consumabilele din inventarul spaţiilor de cazare

...să înţeleagă: Importanţa utilizării materialelor şi echipamentelor necesare

curăţeniei în spaţiile de cazare,

Importanţa utilizării materialelor pentru întreţinerea ambianţei

interioare în spaţiile de cazare

Importanţa utilizării consumabilelor din inventarul spaţiilor de

cazare

Importanţa verificării curăţeniei în spaţiile de cazare

Succesiunea logică a etapelor de efectuare a serviciilor de

curăţenie în spaţiile de cazare

...să poată: Să selecteze materialele necesare curăţeniei spaţiilor de cazare

Să utilizeze materialele necesare curăţeniei spaţiilor de cazare

Să efectueze curăţenia în spaţiile de cazare

Să amenajeze spaţiile de cazare


7

Aha!

2. Informaţii despre specificul agenţilor economici la care se efectuează stagiul de practică

Stagiul de practică pentru modulul Întreţinerea şi curăţenia spaţiilor de cazare –

clasa a XI – a, an de completare, se desfăşoară în laboratorul şcolii (orele de laborator

tehnologic) şi la agenţii economici cu care şcoala are parteneriate de colaborarea şi care fac

parte din categoria hotelurilor şi a unităţilor economice care au ca obiect de activitate

serviciile de cazare.

Agenţii economici, în care elevii trebuie să îşi deruleze instruirea practică, sunt

structuri de primire din oraşe şi zone turistice, care au organizat, ca structură bine definită,

serviciul etaj. Stagiile de practică se vor efectua în cadrul compartimentului etaj, loc care

poate furniza elevilor oportunităţi de învăţare ce nu pot fi obţinute cu uşurinţă în sala de clasă

sau în laboratorul şcolii.

În ceea ce priveşte plata şi obligaţiile sociale, conform legislaţiei, stagiul de pregătire

practică nu se efectuează în cadrul unui contract de muncă.

Elevul practicant nu poate pretinde un salariu din partea partenerului de practică

care-l primeşte în stagiul de pregătire practică, cu excepţia situaţiei în care practicantul are

statut de angajat.

Partenerul de practică poate, totuşi, acorda elevului practicant o indemnizaţie,

gratificare, primă sau avantaje în natură, cum ar fi: plata transportului de la şi la

unitate/partener de practică, acces la masă, etc.

Obligaţiile elevului practicant faţă de agentul economic, pe durata derulării stagiului de

pregătire practică:

să respecte programul de lucru stabilit şi să execute activităţile solicitate de

tutore după o prealabilă instruire, în condiţiile respectării cadrului legal cu privire la

volumul şi dificultatea acestora (conform Codului Muncii). În cazul nerespectării

obligaţiilor, se aplică sancţiunile conform Regulamentului de organizare şi funcţionare al

unităţii de învăţământ;


8

să respecte regulamentul de ordine interioară al partenerului de practică. În

cazul nerespectării acestui regulament, directorul agentului economic (partener de

practică), îşi rezervă dreptul de a anula convenţia referitoare la pregătirea practică,

după ce în prealabil a înştiinţat directorul unităţii de învăţământ la care elevul

(practicantul) este înscris ( Art. 263/1 şi Art. 264/1 din Codul muncii).

să respecte normele de securitate şi sănătate în muncă pe care şi le-a însuşit

de la reprezentantul partenerului de practică înainte de începerea stagiului de practică,

să aibă echipament de practică adecvat.

se obligă să nu folosească, în nici un caz, informaţiile la care are acces în

timpul stagiului despre partenerul de practică sau clienţii săi, pentru a le comunica unui

terţ sau pentru a le publica, chiar după terminarea stagiului, decât cu acordul

respectivului partener de practică.


9

3. Modalitatea de organizare a practicii: tipuri de practică (comasat, individual, pe grupe), coordonator / îndrumător de

practica, tutore

Toate conţinuturile modulului „Întreţinerea şi curăţenia spaţiilor de cazare” vor fi

abordate atât de către profesorul de specialitate în orele de laborator tehnologic cât şi de

către maistrul instructor în orele de instruire practică. Stagiul de pregătire practică se

desfăşoară timp de 120 ore, din care:24 de ore laborator tehnologic şi 96 ore instruire

practică pe parcursul a 8 săptămâni pe durata unui an şcolar.

Pentru organizarea stagiului de pregătire practică este important graficul de

desfăşurare a stagiului de pregătire practică, care cuprinde durata, perioada şi locaţia (pentru

fiecare elev sau grupă de elevi).

Cadrul didactic are doar rolul de facilitator, comunicator, colaborator implicând activ pe

cel ce învaţă. Se pot utiliza metode ca: observaţia, munca independentă, experimentul,

simularea, problematizarea, jocul de rol, exerciţiul, învăţarea prin proiecte, studiul de caz,

brainstormingul etc.

Aceste metode se caracterizează prin faptul că:

sunt centrate pe elev şi pe activitate;

pun accent pe dezvoltarea gândirii, formarea aptitudinilor şi a deprinderilor;

încurajează participarea elevilor, creativitatea, iniţiativele;

determină un parteneriat cadru didactic – elev;

au un puternic accent formativ, nu informativ;

presupun folosirea unui limbaj simplu, accesibil;

adaptează metodele de lucru la nivelul clasei.

Elevii vor avea parte de o pregătire prealabilă printr-o sesiune de grup la şcoală pentru

acoperirea aspectelor de bază privind activităţile pe care le vor întreprinde la locul de muncă.

Ei trebuie să afle cui se pot adresa pe parcursul stagiului de practică (tutore de practică,

reprezentant agent economic etc) în situaţia în care apar diferite probleme sau pentru

lămurirea unor aspecte.


10

Vor fi promovate situaţiile din viaţa reală şi se va urmări aplicarea cunoştinţelor la

probleme reale, pentru a se ţine cont în măsură mai mare de nevoile elevilor, ale angajaţilor

şi ale societăţii. Elevilor li se va permite să aplice propriul mod de înţelegere a conţinutului,

prin descoperire, conversaţie şi realizarea de materiale cum ar fi: proiecte, scheme, portofolii.

Repartizarea numărului de ore pe conţinuturi tematice se realizează în funcţie de ritmul

de învăţare al elevilor şi de complexitatea conţinutului. Se vor promova metode activ –

participative, centrate pe elev, care dezvoltă gândirea încurajează participarea elevilor,

dezvoltă creativitatea şi realizează o comunicare multidirecţională.

Activităţile la lecţii vor fi variate, astfel încât, indiferent de stilul de învăţare caracteristic,

toţi elevii să dobândească competenţele necesare.

Monitorizarea practicii la locul de muncă se va efectua de către profesorul de

specialitate sau maistrul instructor şi un tutore desemnat de agentul economic cu care

unitatea şcolară a încheiat convenţia cadru privind efectuarea stagiului de pregătire practică.

Cadrele didactice vor efectua vizite periodice pe parcursul perioadelor de practică, pentru a

obţine feedback din partea tutorilor de practică, pentru a monitoriza bunăstarea elevilor şi

pentru a conveni asupra oricăror schimbări legate de aranjamentele cu agentul economic

privind stagiul de practică.


11

4. Recomandări privind respectarea normelor de sănătate şi securitate a muncii potrivit modulului

Pe parcursul derulării stagiului de instruire practică, pentru asigurarea unor condiţii

optime de activitate şi pentru prevenirea accidentelor, se va avea în vedere respectarea

legislaţiei în vigoare:


12

Cadrul legislativ:

Legea nr. 319 / 2006 - Legea securităţii şi sănătăţii în muncă.

HG 1425/ 2006- Norme metodologice de

aplicarea prevederilor Legii securităţii şi

sănătăţii în muncă nr. 319 / 2006Legea nr. 307 / 2006 privind apărarea împotriva

incendiilor.

Codul muncii – Legea 53 / 2003ORDIN nr. 55 din 29 ianuarie 1997 privind aprobarea

Normelor specifice de securitate a muncii pentru turism,

alimentaţie publică şi transport de persoane cu instalaţii pe

cablu;

Înainte de începerea stagiului de practică, partenerul de practică (agentul economic)

are obligaţia de a face practicantului instructajul cu privire la normele de securitate şi

sănătate în muncă în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Se va realiza atât instructajul introductiv general, cât şi instructajul la locul de muncă.

Agentul economic va furniza elevilor informaţii esenţiale pentru respectarea disciplinei

cu privire la sănătate şi securitatea muncii; programul de lucru; ansamblul de reguli interne;

factorii de risc specifici activităţii şi măsurile pentru evitarea riscurilor.

Partenerul de practică / agentul economic trebuie să comunice şi practicanţilor

ansamblul de reguli interne, cuprinse în regulamentul de ordine interioară, pe care l-a

adoptat de comun acord cu sindicatul sau cu reprezentanţii de personal din unitate.


13

5. Instrumente de lucru necesare desfăşurării practicii

5.1. Jurnalul de practică

(se completează pentru fiecare săptămână de stagiu de instruire practică)

Clasa :___________________

Elev: ____________________

Perioada:_________________

Locaţie (Agent economic şi departament): ____________________

Modul: ________________________________________________

Tema / Teme: __________________________________________________________

În jurnalul de practică, elevul va completa următoarele informaţii:

1. Care sunt principalele activităţi relevante pentru modulul de practică pe care le-aţi

observat sau le-aţi desfăşurat ?

Activităţi observate Activităţi desfăşurate

2. Ce ai învăţat să faci pentru atingerea competenţelor?

__________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________

3. Care au fost activităţile practice care v-au plăcut? Motivaţi.

__________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________

4. Ce activităţi practice nu v-au plăcut? Motivaţi.

__________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________


14

5.2. Fişe de observaţie

Observarea, ca metodă de cercetare, se referă obţinerea de date referitoare la

persoane, obiecte sau fenomene, şi în care cercetătorul nu interacţionează sau comunică

direct cu subiecţii, obiectele sau situaţiile supuse investigaţiei.

Propunem mai departe o serie de fişe de observaţie care pot fi utilizate în cadrul

acestui modul.

5.2.1. Fişa de observaţie 1

C 1: Efectuează servicii de curăţenie în camere

Stimaţi elevi, cadrul didactic responsabil pentru activitatea de instruire practică, va

observa pe parcursul întregii activităţi măsura în care sunteţi capabili să recunoaşteţi şi să

selectaţi materialele necesare curăţeniei în camere, utilizând o fişă de observare, care este

indicat să vă fie pusă la dispoziţie.

Fişa poate constitui şi un instrument de autoevaluare, de evaluare în perechi sau

instrument de evaluare aplicat de către un elev numit responsabil de grup (prin rotaţie). În

ultimul caz, veţi fi grupaţi în echipe de lucru în cadrul cărora va fi nominalizat câte un

responsabil de echipă, care va coordona întreaga activitate a echipei.Evaluarea se va realiza prin bifarea cerinţei realizate şi precizarea datei în care cerinţa a fost atinsă. La

observaţii se pot consemna şi alte obiecte recunoscute din grupa sau categoria respectivă.

Nr. crt.

Cerinţe formulate pentru instruirea practicăRealizat

Data Observaţii

1. Recunoaşterea ustensilelor şi echipamentelor necesare curăţeniei în camere- căruciorul de etaj şi căruciorul pentru spaţiile de

folosinţă comună

- echipamente electrice pentru curăţenie: aspiratoare,

maşini de curăţat şi lustruit podeaua, maşini decurăţat

mochete, covoare, parchete;


15

Activitatea 1: Recunoaşterea materialelor şi echipamentelor necesare curăţeniei în camere

- diferite tipuri de perii: pentru măturat, pentru

tapiţerie, pentru praf

- mopuri pentru pardoseli

- recipient pentru prepararea soluţiilor de curăţat;

- recipient pentru debarasarea resturilor din coşurile

existente în camere, în grupurile sanitare, pe

coridoare, etc.;

- făraş din plastic;

- pompă de desfundat

- alte ustensile şi echipamente necesare curăţeniei în

camere (* precizare la observaţii)

*

2. Recunoaşterea materialelor necesare curăţeniei

-detergenţi pentru mochete şi covoare, detergenţi

pentru geamuri, soluţii pentru curăţat mobilierul,

detergenţi universali, praf de curăţat de tip “universal”

(pentru mai multe tipuri de suprafeţe, finisaje şi

materii);

- soluţii specializate: pentru marmură, gresie, faianţă,

sticlă, linoleum, covoare, mochetă, tapiţerie, lemn,

plastic, metal;

- dezinfectante;

- dezodorizante (pentru încăperi, pentru grupurile

sanitare);

- bureţi din material plastic;

- material textil (cârpe pentru lustruitul suprafeţelor

spălate şi dezinfectate, cârpe de praf, pânză moale

pentru pahare, lavete, etc.);

- mănuşi de plastic sau de cauciuc;

- lenjeria curată, de pat şi de baie, având structura,

numărul şi calitatea conforme categoriei de clasificare

a unităţii


16

- sac de pânză pentru lenjeria folosită sau sac de

polietilenă, dezinfectabil prin spălare automată timp

de 10 minute la 65°C.

- alte materiale necesare curăţeniei ** **


17

5.2.2. Fişă de observaţie 2

C 3: Amenajarea camerelor şi a grupurilor sanitare

1. Observaţi cu atenţie dacă au fost realizate activităţile de întreţinere a ambianţei interioare

a camerei, a materialelor utilizate pentru întreţinerea ambianţei anterioare a acesteia,

precum şi a consumabilelor din inventar.

2. După încheierea activităţii de observare, completaţi fişa de mai jos, consemnând toate

observaţiile considerate de voi ca fiind importante:

Operaţii efectuateRezultatul observării – Da sau (√); Nu sau (X)

Observaţii – informaţii concrete

I. Activităţi de întreţinere a ambianţei interioare a camerei-odorizarea camerei

-aranjamente florale

-aranjarea obiectelor turistului

-aranjarea lenjeriei de pat

-aranjarea draperiilor şi a perdelelor

-aranjarea cuverturilor de pe pat

II. Materiale utilizate pentru întreţinerea ambianţei interioare

-deodorant de cameră

-lenjerie pentru pat

-prosoape

-halate de baie

-perdele

-tablouri

-vaze cu flori


18

Activitatea 2: Verificarea stării mobilierului, a materialelor utilizate pentru întreţinerea ambianţei interioare şi a consumabilelor din inventar

III. Consumabilele din inventar-trusă cu ac

-aţă şi nasturi

-cremă de ghete

-materiale publicitare

-săpun

-şampon

3. Pe baza observaţiilor formulate apreciaţi nivelul calitativ al activităţii de amenajare a

camerelor, în ce priveşte activitatea de întreţinere a ambianţei interioare a camerei, a

materialelor utilizate pentru întreţinerea ambianţei interioare şi a consumabilelor din inventar.

Apreciere generală: _________________________________________________________

__________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________

________________________________________________ .

Observaţiile cadrului didactic sau tutorelui de practică: ___________________________

__________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________

_______________________________________________________________________


19



C 2: Efectuează servicii de curăţenie în grupurile sanitare

C 3: Amenajează camerele şi grupurile sanitare

1.Observaţi cu atenţie dacă au fost realizate activităţile de întreţinere şi curăţenie a spaţiilor

de cazare, în funcţie de statutul spaţiilor de cazare (ocupat, plecare, curat, sosire) în timpul

programului de lucru al cameristelor.


observaţiile considerate de voi ca fiind importante.

HOTEL ………………………….

PROGRAM DE LUCRU AL CAMERISTEI

Numele ………………………………… Data …………………Etajul ……………………………………. Total camere ……….

Camera nr. Ocupat Plecare Curat Sosire Menţiuni

01

02

03

04

05

06

07

08

09

10

11

12


20

Activitatea 3: Observarea activităţii de întreţinere şi curăţenie a spaţiilor de cazare în timpul programului de lucru.

13

14

15

3. Pe baza observaţiilor formulate apreciaţi nivelul calitativ al activităţii de întreţinere şi

curăţenie a spaţiilor de cazare în timpul programului de lucru.


__________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________

________________________________________________ .


__________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________

_______________________________________________________________________

Observarea activităţii de întreţinere şi curăţenie a spaţiilor de cazare în timpul programului de lucru


21





1.Observaţi cu atenţie dacă au fost realizate activităţile de întreţinere şi curăţenie a spaţiilor

de cazare la sfârşitul programului de lucru al cameristelor, folosind simbolurile menţionate în

fişa de observare “raportul cameristei” (VD, VC, VR, OD, OC, OR, O/O/O, VM, L).



HOTEL …………………………

RAPORTUL CAMERISTEIEtaj nr. ……………..Data …………………Ora ………………….

CameraNumăr

persoane Simbol Camera Număr persoaneSimbol

01 11

02 12

03 13

04 14

05 15

06 16

07 17

08 18

09 19

10 20

Observaţii ……………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………


22

Activitatea 4: Observarea activităţilor de întreţinere şi curăţenie a spaţiilor de cazare la sfârşitul programului de lucru.

SIMBOL:VD – Liber Murdar OD – Ocupat Murdar

VC – Liber Curat OC – Ocupat Curat

VR – Liber Pregătită OR – Ocupat Pregătită

O/O/O – Defect

VM – În Reparaţie

L – Bagaje în cameră

Numele …………………………………………………..Semnătura ……………………………………………….Schimbul …………………………………………………

Observaţie: În afară de starea sau statutul camerei, în raport se poate trece şi numărul

paturilor ocupate, respectiv numărul de persoane care ocupă camera, prin cifre (1,2,3).

3. Pe baza observaţiilor formulate apreciaţi nivelul calitativ al activităţilor de întreţinere şi

curăţenie a spaţiilor de cazare la sfârşitul programului de lucru.


__________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________

________________________________________________ .


__________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________

_______________________________________________________________________


23





1.Observaţi cu atenţie dacă au fost realizate în mod corespunzător activităţile curăţenie a

spaţiilor de cazare.



HOTEL ……………………….

LISTĂ DE CONTROL/CHECK-LISTPrivind curăţenia spaţiilor de cazare

Data ………………………………

NR.CAMERĂ

PAT BAIEPODEA

(Mochetă)PRAF CONSUMABILE OBSERVAŢII

301 √ √ √ √ - Lipsă listă mic dejun

302 √ - √ √ √ Perdea duş ruptă- murdară

303 - √ √ - √ Sub T.V., pe tablou

304 - √ √ √ √ Aranjat necorespunzător

305 √ √ √ √ - Mototolite

306 √ √ √ √ √ √

307 √ √ √ √ √ √

308 √ √ √ √ √ √

309 √ √ - √ √ Mochetă pătată

310 √ √ √ √ √ √

Numele şi prenumele cameristei: ……………………………………………………………………

Concluzii: ……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………Guvernantă,


24

Activitatea 5: Observarea curăţeniei şi întreţinerii spaţiilor de cazare


curăţenie a spaţiilor de cazare.


__________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________

________________________________________________ .


__________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________

_______________________________________________________________________


25





1.Observaţi cum au fost completate chestionarele de către clienţi referitoare la întreţinerea şi

curăţenia spaţiilor de cazare.



Chestionar pentru client

Nr.crt. Întrebarea

Bifaţi căsuţa corespunzătoare răspunsului ales

Excelentă Bună Satisfă

cătoareNesatisfăcătoare

1. Cum se prezintă camera, ca aspect general, la sosirea dumneavoastră?

2. Tocurile geamurilor sunt curate sau prăfuite, cu urme de murdărie şi fum?

3. Ramele tablourilor şi căpătâiul patului sunt prăfuite?4. Aţi găsit ceva în neregulă sau murdar în baie?5. Vasul WC şi bideul sunt curate şi strălucitoare?

6. Pardoseala din jurul vaselor WC, a bideului, a piciorului chiuvetei este curată

7. Duşul, robinetele, rezervorul WC funcţionează perfect?

8. Oglinda, feroneria, pardoseala sunt curate şi strălucitoare?

9. Perdelele şi draperiile se trag uşor? Sistemele de prindere funcţionează?

10. Paturile au fost bine făcute?

11. S-a făcut în camera ocupată de dumneavoastră patul pentru seară?

12.Scrumierele, chibriturile, materialele informative şi publicitare se aflau la locul lor?


26

Activitatea 6: Analizarea completării chestionarelor de către clienţi referitoare la întreţinerea şi curăţenia spaţiilor de cazare

13. Televizorul a funcţionat bine pe toate canalele?

14. Mocheta a fost bine curăţată, inclusiv în colţuri şi la margini?

15. Umeraşele au fost suficiente?16. Umeraşele au fost curăţate?17. Telefonul, lămpile, veiozele sunt curate?

18. Aţi aşteptat mai mult de 15 minute până să vi se aducă în cameră micul dejun?

19. Vi s-a adus şi ziarul odată cu micul dejun?

Cu stimă,Conducerea


curăţenie a spaţiilor de cazare.


__________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________

________________________________________________ .


___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________


27

5.3. Fişe de lucru

Pentru fixarea cunoştinţelor, aptitudinilor şi atitudinilor dobândite de elevi pe perioada

parcurgerii modulului este oportună şi folosirea fişelor de lucru. Acestea reprezintă un

instrument de lucru util pentru stabilirea exactă a sarcinilor fiecărui elev sau grupe de elevi,

precizând şi timpul în care trebuie realizate aceste sarcini.

5.3.1. Fişă de lucru 1




1. Pentru a vă familiariza cu documentele utilizate la compartimentul etaj, completaţi,

concomitent cu personalul nominalizat după efectuarea serviciilor de curăţenie în camere,

lista de control/check-list după următorul model, pe fişa de lucru.

CAMERA NR. …………………………………DATA…………………………………………...

LISTĂ DE CONTROL/CHECK-LIST

Nr.crt.

Elemente controlate Punctaj maxim

Punctaj acordat Observaţii

1. Aspect general al camerei 102. Aerisire 23. Tavan/Pereţi 24. Tocărie (uşi, ferestre) 45. Geamuri 56. Draperii/Perdele 47. Mocheta/Covor/Carpete 38. Tablouri 29. Lămpi/veioze 210. Prize/întrerupătoare/cabluri 311. Televizor 112. Radio 1


28

Activitatea 7: Efectuarea serviciilor de curăţenie în camere

13. Telefon 114. Minibar 215. Dulapuri (umeraşe, perii) 216. Sertare (set cusut) 317. Materiale publicitare 318. Aspectul general al patului 519. Lenjerie pat/Perne 520. Pături 221. Cuvertura 322. Aspect general al camerei de baie 523. Cada 524. Lavabou 525. Vas W.C. 526. Baterii baie 427. Faianţa/Pardoseala 428. Prosoape 129. Consumabile în baie/Pahare 330. Instalaţia electrică (prize etc.) 3

TOTAL PUNCTAJ 100

NUMELE şi PRENUMELE CAMERISTEI: ……………………………………………………………………..PUNCTAJ OBŢINUT /NOTA………………………………………………………………………………………

RECOMANDĂRI …………………………………………………………………………………………

Observaţie: Dacă punctajul maxim ce se acordă este înscris în lista de control şi cunoscut de

către cameristă/elev practicant, acest lucru o/îl va motiva să acumuleze cât mai multe puncte

(care pot fi transformate în notă cât mai mare), dar va putea observa şi la care operaţii are

deficienţe în raport cu cerinţele. Este recomandat ca acelor operaţii care necesită efort sau

care presupun o atenţie deosebită privind securitatea clienţilor şi protecţia muncii, precum şi

cele care ţin de aspect şi confort, să li se acorde mai multe puncte faţă de operaţiile de rutină.

2. Solicitaţi unui coleg să vă analizeze Fişa de lucru (modul în care aţi completat lista de

control/check-list) şi să formuleze în scris, pe verso, o apreciere despre felul în care v-aţi

finalizat sarcina de lucru.

3. Formulaţi o părere personală despre tipul documentelor (completare, păstrare, etc.) în

unitatea în care vă desfăşuraţi activitatea de instruire practică. Consemnaţi părerea voastră

pe o foaie de hârtie pe care să o ataşaţi Fişei de lucru.

Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică: ______________________________________________________________________________________________________________________________________________


29






concomitent cu personalul nominalizat după verificarea funcţionării instalaţiilor, dotărilor şi

a stării mobilierului din camere “Raportul de defecţiuni” după următorul model, pe fişa

de lucru.

HOTEL ……………………..DEPARTAMENTUL TEHNIC……………………………

RAPORT DEFECŢIUNIData: ……………………

Cam

era

Lum

ina

Rad

io

TV

Încă

lzire

Aer

isire

Inst

alaţ

ii

Can

aliz

are

Arm

ătur

i

Mob

ilier

Dec

oraţ

iuni

Observaţii

101 √ √ √ √ √ √ √ √ √ √102 √ D √ √ √ √ √ √ √ √ Priză defectă103 D √ √ √ √ √ √ √ √ √ În hol

104 √ √ √ √ D √ √ √ √ √ Fereastra nu se închide

105 √ √ √ √ √ √ D √ √ √ înfundată106 √ √ √ √ √ √ √ √ D √ Fotoliu 107 √ √ √ √ √ √ √ √ √ √108109110

Numele …………………………..Semnătura:


30

Activitatea 8: Înregistrarea defecţiunilor constatate în cameră în “Raport defecţiuni”.

2. Ţinând seama de importanţa activităţii de verificare a funcţionării instalaţiilor, dotărilor şi a

stării mobilierului din camere solicitaţi un coleg să vă analizeze Fişa de lucru (modul în care

aţi completat raportul de defecţiuni) şi să formuleze în scris, pe verso, o apreciere despre

felul în care v-aţi finalizat sarcina de lucru.


unitatea în care vă desfăşuraţi activitatea de instruire practică. Consemnaţi părerea voastră

pe o foaie de hârtie pe care să o ataşaţi Fişei de lucru.

Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică:

_______________________________________________________________________

_______________________________________________________________________.


31






concomitent cu personalul nominalizat după verificarea funcţionării instalaţiilor şi a stării

mobilierului din cameră “Cerere de reparaţii” după următorul model, pe fişa de lucru.


32

UNITATEA………………………………CAMERA NR.…………………………..

CERERE DE REPARAŢIE NR…………..

Serviciul…………………………….. Oficiul………………………… Data……………….. Ora…………………

О Lumina pe coridor О Broască uşă intrareО W.C. (rezervor apă)

О Lumina în vestibul О Broască uşă baieО W.C. (vas)

О Lumina în baie О Pat/Sofa/Noptiere ОCadă baie (armături, scurgere)

О Lumina în cameră О Dulap……………………………….

О Priză apart de ras О Cuier ОLavabou (robineti, sifon)

О Priză telefon О Masa……………………………….

О Priză televizor О Perdele ОBideu…………………………

О Priză radio О Draperii

О Buton radio О Ferestre

Alte defecţiuniО ……………………….. О …………………… О

………………………….…….

………………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………………

Ora executării reparaţiei …….. Semnătura ………………………………

Semnătura ………………………………

Activitatea 9: Întocmirea “Cererii de reparaţie” după constatarea defecţiunilor

din cameră

2. Ţinând seama de importanţa activităţii de verificare a funcţionării instalaţiilor şi a stării

mobilierului din camere solicitaţi un coleg să vă analizeze Fişa de lucru (modul în care aţi

completat cererea de reparaţie) şi să formuleze în scris, pe verso, o apreciere despre felul

în care v-aţi finalizat sarcina de lucru.


unitatea în care vă desfăşuraţi activitatea de instruire practică. Consemnaţi părerea

voastră pe o foaie de hârtie pe care să o ataşaţi Fişei de lucru.


_______________________________________________________________________

_______________________________________________________________________.


33






concomitent cu personalul nominalizat după verificarea efectuării curăţeniei şi a constatării

defecţiunilor din cameră “Fişa de control” după următorul model, pe fişa de lucru.

HOTEL …………………………………..

FIŞĂ DE CONTROLCAMERA NR. ………………. Data ……………………

Elemente controlate Observaţii (defecţiuni constatate)

Responsabil cu

remediereaNr.bon de reparaţii

VESTIBULUşa de intrare-Broasca/Cheia Lipsă număr cameră Dep. tehnic Nr……….PereţiPlafonMocheta Murdară – de curăţat cameristaCuierul Rupt – de înlocuit Valet Dulapul/UmeraşeLumina electrică (întrerupător, bec, prize)

Întrerupător defect Dep. Tehnic Nr………

Alte elementeAspect generalCAMERA DE BAIEUşaLumina (bec, întrerupătoare prize,)PereţiRobineteCanalizareVas W.C.LavoarDuş/Perdea duş


34

Activitatea 10: Întocmirea “Fişei de control” după efectuarea curăţeniei şi a

constatării defecţiunilor din spaţiile de cazare

Oglinda

Suport oglindă/PahareAlte elementeAspect generalCAMERAPereţi/PlafonMocheta/covorPatulSomiera/SalteauaSalteluţa de protecţie Pătată – de schimbat CameristaPătura/Pledul/CuverturaPerneleMobilierulNoptieraMasa/Scrumiera/Vază Lipsă scrumieră CameristaScauneleComoda/OglindaFerestrele Nu se închid Dep. tehnicGeamurile Murdare – de programat curăţenie CameristaDraperiile/Perdelele Perdele murdare – de înlocuit CameristaIluminatLampadar/VeiozePrize/Întrerupătoare/CabluriÎncălzireaCaloriferInstalaţia de aer condiţionatAparatura electricăTelevizor/Radio Nu funcţionează telecomanda tv Dep.tehnicTelefonAlte elementeAspect general

Guvernanta: ………………………………….

2. Ţinând seama de importanţa activităţii de verificare a efectuării curăţeniei şi a verificării

defecţiunilor din camere solicitaţi un coleg să vă analizeze Fişa de lucru (modul în care aţi

completat fişa de control) şi să formuleze în scris, pe verso, o apreciere despre felul în

care v-aţi finalizat sarcina de lucru.


unitatea în care vă desfăşuraţi activitatea de instruire practică. Consemnaţi părerea

voastră pe o foaie de hârtie pe care să o ataşaţi Fişei de lucru.


35


_______________________________________________________________________

_______________________________________________________________________.


36






concomitent cu personalul nominalizat după verificarea funcţionării instalaţiilor, dotărilor şi a

stării mobilierului din camere “Registru de defecţiuni” după următorul model, pe fişa de

lucru.

HOTEL ……………………..DEPARTAMENTUL TEHNIC……………………………

REGISTRU DE DEFECŢIUNI

Numărul camerei

Numele şi prenumele celui care a

sesizat defecţiunea

Data şi ora când s-a

notat defecţiunea

Defecţiunea

Data şi ora când s-a remediat

defecţiunea

Numele şi prenumele celui care a a sesizat

defecţiunea


37

Activitatea 11: Întocmirea “Registrului de defecţiuni” după constatarea

defecţiunilor din spaţiile de cazare

2. Ţinând seama de importanţa activităţii de verificare a defecţiunilor din camere solicitaţi un

coleg să vă analizeze Fişa de lucru (modul în care aţi completat registrul de defecţiuni) şi

să formuleze în scris, pe verso, o apreciere despre felul în care v-aţi finalizat sarcina de

lucru.

3. Având în vedere importanţa activităţii de verificare a funcţionării instalaţiilor, dotărilor şi a

stării mobilierului, solicitaţi informaţii personalului care lucrează în serviciul de etaj şi

întocmiţi un eseu cu tema: „Verificarea curăţeniei, funcţionării instalaţiilor şi a stării mobilierului, în unitatea ……………….”, după următoarea structură de idei:

ritmicitatea activităţii de verificare a curăţeniei în camere de către

guvernantă;

ritmicitatea activităţii de verificare a defecţiunilor şi a stării mobilierului

de către cameristă şi guvernantă;

modalitatea de stabilire a circuitului informaţiilor referitoare la

defecţiuni;

rolul activităţii de verificare a defecţiunilor în buna activitate a

serviciului de etaj;

monitorizarea informaţiilor furnizate din raportul de defecţiuni, cererii

de reparaţie, în unitatea analizată.


_______________________________________________________________________

_______________________________________________________________________.


38

5.4. Proiecte, miniproiecte

5.4.1. Miniproiect

C4: Efectuează servicii de curăţenie şi amenajează spaţiile comune

În cadrul stagiului de practică desfăşurat la agentul economic, veţi identifica serviciile

de curăţenie şi amenajarea spaţiilor comune, solicitând Regulamentul de ordine internă şi alte

documente specifice, dar şi purtând discuţii cu personalul. În final veţi realiza un pliant informativ, despre efectuarea serviciilor de curăţenie şi amenajarea spaţiilor comune, precum

şi o prezentare Power Point cu rezultatele miniproiectului, în vederea prelucrării acestor

informaţii elevilor practicanţi de către maistru/tutore de practică/administratorul unităţii de

cazare

Pliantul (miniproiectul) va fi evaluat de o echipă formată din 3 persoane (cadrul didactic

care îndrumă activitatea de instruire practică, un reprezentant al agentului economic şi un

elev propus de către toţi colegii), după următoarea fişă de evaluare:

FIŞĂ EVALUARE PRODUS (PLIANT)Evaluator: _________________________

Data: ________________________

ASPECT (DESIGN) Punctaj maxim

Punctaj acordat

Informaţia este uşor de citit 0,25Spaţiu este folosit eficient în formatul potrivit 0,25Este legătură între text şi grafică 0,5Informaţia este clară, bine structurată şi logică 0,5

TOTAL 1,5

CONŢINUT Punctaj maxim

Punctaj acordat

Conceptul este prezentat corect din punct de vedere ştiinţific 1Terminologia folosită este corectă 0,5Secvenţele alese conduc spre rezolvare a cerinţei formulate pentru activitate

1


39

Activitatea 12: Efectuarea serviciilor de curăţenie şi amenajarea spaţiilor comune

TOTAL 2,5

CONŢINUTUL ŞTIINŢIFIC Punctaj maxim

Punctaj acordat

S-a identificat corect cerinţa 0,5S-au identificat motivele care stau la baza cerinţei 0,5S-a desfăşurat documentarea diversificată 1Datele au fost prelucrate şi s-a finalizat produsul 1

TOTAL 3

COMUNICARE Punctaj maxim

Punctaj acordat

Ideile sunt comunicate eficient 0,5Sunt respectate regulile de scriere (tehnoredactare) şi ortografie 0,5Textul este creativ 0,5Au fost folosite surse de informare adecvate 0,5

TOTAL 2Punctaj din oficiu 1

TOTAL GENERAL


40

5.4.2. Proiect




Pentru a demonstra felul în care v-aţi însuşit competenţele dezvoltate în cadrul

modulului „Întreţinerea şi curăţenia spaţiilor de cazare”, realizaţi un proiect cu tema:

„Efectuarea serviciilor de curăţenie în spaţiile de cazare în cadrul unităţii …………….”. Pentru realizarea proiectului veţi forma echipe de câte 3 elevi, grupaţi obligatoriu în funcţie de

locul în care v-aţi desfăşurat activitatea de instruire practică.

Forma tehnoredactată a proiectului va avea structura identică cu cea din metodologia

de examen de certificare a competenţelor, având un număr de maxim 10 pagini.

În proiect este obligatoriu să includeţi numai informaţii şi documente reale ale agentul

economic şi numai acele informaţii care sunt publice şi pentru care aveţi permisiunea de-a le

folosi. Este indicat să folosiţi imagini de la locul de muncă, efectuate cu acordul

reprezentanţilor agentului economic.

În oricare etapă de realizare a proiectului puteţi solicita sprijinul cadrului didactic care

vă îndrumă activitatea de instruire practică.

Rezultatele proiectului vor fi prezentate atât la agentul economic cât şi în faţa colegilor

de clasă şi a profesorului de specialitate şi / sau a maistrului instructor, sub forma unei

prezentări Power Point.

Pentru a afla măsura în care activitatea desfăşurată de voi este una eficientă, sugerăm

să completaţi la finalul activităţii următoarele 2 documente:

- Fişa de autoevaluare a proiectului;

- Jurnalul de reflecţie.

Prin completarea acestor documente veţi conştientiza în ce măsură evaluarea prin

proiecte şi activitatea în echipă, constituie elemente pozitive în formarea voastră profesională

şi vă ajută să vă conturaţi o imagine despre propria voastră formare pentru piaţa forţei de

muncă.Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic41

Activitatea 13: Efectuarea serviciilorde curăţenie în spaţiile de cazare

FORMULAR DE AUTOEVALUAREproiect în echipă

Numele şi prenumele:_______________________________________

Componenţa echipei: _______________________________________

Organizarea propriei învăţări Am identificat scopurile Mi-am definit sarcinilor

Am determinat realizarea eficientă a proiectului în echipă Am sugerat noi direcţii şi idei M-am oferit voluntar când trebuia îndeplinită o sarcină

Căutarea informaţiilor Am pus întrebări Am căutat elemente pentru proiect Am solicitat clarificări din partea cadrului didactic şi colegilor

Identificarea resurselor Am găsit şi valorificat resurse Am oferit fapte şi opinii celorlalţi membri ai echipei

Încurajarea membrilor echipei Am răspuns entuziast celorlalţi Am invitat orice coleg să participe I-am determinat pe ceilalţi să se simtă bine

Facilitează Discuţiile Am ajutat la stabilirea priorităţilor Am ajutat la distribuirea sarcinilor Am ajutat la identificarea schimbărilor necesare şi am încurajat producerea

acestor schimbări

Întreabă Am stimulat discuţiile pentru a afla diferite puncte de vedere Am eliminat ideile nevaloroase

Rezolvarea problemelor : Am propus munca diferenţiată Am căutat soluţii alternative Am ajutat echipa să ia decizii corecte


42

Nume şi prenumele: _____________________________________

Clasa: ________, Data ___________________

JURNAL DE REFLECŢIE Lucrez cel mai bine când: _________________________________________________

__________________________________________________________________________

Îmi place să lucrez cu alţii când: ____________________________________________

__________________________________________________________________________

Cea mai interesantă parte a acestui proiect este: _______________________________

__________________________________________________________________________

Mi-ar plăcea să învăţ mai mult despre: _______________________________________

__________________________________________________________________________

Trebuie să mai lucrez la: __________________________________________________

__________________________________________________________________________

Am nevoie de ajutor la: ___________________________________________________

__________________________________________________________________________

Înainte de a începe să lucrez la proiect am: ___________________________________

__________________________________________________________________________

Când trebuie să studiez, eu: _______________________________________________

__________________________________________________________________________

Când vreau să-mi aduc aminte ceva, eu: _____________________________________

__________________________________________________________________________

Sunt bun la: ____________________________________________________________

__________________________________________________________________________

Într-o echipă pot ajuta pe alţii cu: ____________________________________________

__________________________________________________________________________

Vreau să lucrez la: _______________________________________________________

__________________________________________________________________________

Vreau să învăţ despre: ___________________________________________________

__________________________________________________________________________

Vreau să fiu de ajutor la: __________________________________________________

__________________________________________________________________________.


43

5.5. Portofoliul

Portofoliul reprezintă un instrument de evaluare complex, care include rezultatele

relevante obţinute prin diverse metode şi tehnici de învăţare. Aceste rezultate vizează probele

orale, scrise, şi practice, observarea sistematică a comportamentului şcolar, proiectul,

autoevaluarea, sarcini specifice fiecărei discipline. Portofoliul este “cartea de vizită” a elevului,

înregistrându-i “creşterea” de la un semestru la altul, de la un an şcolar la altul sau chiar de la

un ciclu de învăţământ la altul.

Portofoliul de practică poate fi utilizat ca instrument de evaluare a atingerii

competenţelor de către elev, împreună cu fişa de observaţie a activităţii elevului întocmită de

îndrumătorul de practică (profesorul de specialitate / maistru instructor / tutore de practică).


44

Portofoliul de practică va cuprinde:

jurnalul de practică;

fişe de observaţie;

fişe de lucru;

studii de caz;

proiecte / miniproiecte;

fişe de observaţie a activităţii elevului;

documentaţii tehnice;

fişe de lucru;

fişe de evaluare, etc.

6. Modalitatea de evaluare

Cadrul didactic răspunde de organizarea procesului de învăţare pentru fiecare unitate

de competenţă. Competenţele pot fi prezentate elevilor sub forma unui „bloc”, în care unitatea

de competenţă coincide o perioada de studiu. Sau pot exista arii tematice clar definite care

pot fi predate şi evaluate în momente prestabilite. Totuşi nu este obligatoriu să fie aşa; cadrul

didactic este liber să aleagă modalitatea şi momentul evaluării competenţelor unei unităţi.

Unele abilităţi, cum sunt cele de studiu individual sau legate de viaţa cotidiană, se însuşesc

prin practică repetată, pe parcursul unui curs. De aceea, ar trebui să fie evaluate la abia la

sfârşitul cursului, chiar dacă au fost predate destul de devreme.

Este esenţial ca metoda(ele) de evaluare utilizat(e) să permită cadrelor didactice să

stabilească dacă fiecare rezultat al învăţării (competenţă) a fost atins(ă) şi că legătura dintre

cele două este clar indicată în documentaţie.

Relaţia dintre metodele de evaluare şi unităţile de competenţă trebuie să fie una

flexibilă şi să-i includă pe toţi elevii, ca reflectare a asigurării şanselor egale la educaţie. De

exemplu:

O unitate ar putea fi evaluată pe baza unei singure activităţi (de ex. realizarea unui

obiect) sau a unei serii de metode (de ex. sarcini bazate pe lucrări/în clasă, sesiuni de

întrebări şi răspunsuri şi o anumită lucrare de realizat).

O metodă de evaluare ar putea contribui la atingerea rezultatului învăţării în mai

multe unităţi de competenţe (de ex. un studiu de caz ar putea contribui la obţinerea

unor competenţe dintr-o serie de domenii).

Ca instrumente de evaluare se pot folosi:

o fişe de observare,

o fişe de lucru,

o fişe de autoevaluare,

o portofoliile,

o prezentarea practică şi orală a proiectelor, etc.

Orice alt material elaborat de către elev sau utilizat de către profesor pentru evaluare

poate constitui o dovadă a evaluării competenţelor elevului.Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic45

Este important să ne asigurăm că practicile de evaluare ţin cont de elev, la nivel

individual. Evaluarea ar trebui să ofere fiecărui elev şansa de a reuşi – evaluarea nu ar trebui

să prezinte dificultăţi suplimentare. De exemplu:

dacă elevul are dificultăţi de scriere, gândiţi-vă la folosirea unei evaluări orale

dacă elevul a avut parte de experienţe negative în cadrul unor examinări formale,

luaţi în considerare metode de evaluare alternative, pentru a-i încuraja dezvoltarea

respectului de sine şi a motivaţiei.

Rezultatele activităţilor desfăşurate şi ale evaluărilor, colectate atât de către

îndrumătorul de practică, cât şi de către elev, trebuie strânse şi organizate într-un anumit loc,

astfel încât informaţiile să poată fi regăsite cu uşurinţă.

Pentru elevi, aceste tipuri de dovezi, alături de alte experienţe pe care le pot avea în

timpul stagiului de practica la agenţi economici, pot fi colectate într-o „mapă a elevului”.Mapa elevului ar putea conţine:

Rezultate ale lucrărilor de evaluare efectuate pentru teme din domeniul profesional

sau abilităţi cheie;

Rezultate ale activităţilor de autoevaluare şi dovezi ale discuţiilor care au avut loc;

Opiniile elevilor privind activităţile desfăşurate;

Planuri de acţiune /evaluări /activităţi viitoare planificate şi efectuate de către elev ;

Comentarii ale profesorului privind atitudinea şi rezultatele elevului.


46

7. Bibliografie

1. Ene, Cornelia (2004) – Cartea ospitalităţii, Bucureşti: Editura THR-CG

2. Glavan, Vasile (2000) – Turismul în România, Bucureşti: Editura Economică

3. Lupu, Nicolae (2002) – Hotelul – economie şi management, Bucureşti: Editura ALL

4. Mihai, Ştefania, ş.a. (2000) – Tehnologia hotelieră, Bucureşti: Editura Niculescu

5. Mihail, Adriana, ş.a. (2002) – Tehnologie hotelieră, Bucureşti: Editura Gemma Print

6. Minciu, Rodica (2000) – Economia turismului, Bucureşti: Editura Uranus

7. Nicolescu, Radu (1998) – Tehnologia restaurantelor, Bucureşti: Editura Inter-Rebs

8. Nicolescu, Radu (1998) – Serviciile în turism şi alimentaţie publică, Bucureşti: Editura

Sport-Turism

9. Nistorescu, Puiu (2002) – Management în turism, Bucureşti: Editura ASE

10. Stavrositu, Stere (2006) – Arta serviciilor în restaurante, baruri, gastronomie, hoteluri, pensiuni turistice, Bucureşti: Fundaţia Arta serviciilor în turism

11. *** – Hotârârea Guvernului Nr. 1328 / 2001 republicată, privind clasificarea structurilor

de primire turistice

12. *** – Ordinul Ministrului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale 636 / 2008, Normele metodologice privind clasificarea structurilor de

primire turistice

13. *** – www.hoteluriromanesti.ro

14. *** – www.pensiuniromanesti.ro


47

http://www.pensiuniromanesti.ro/

http://www.hoteluriromanesti.ro/

ANEXEAnexa 1

FIŞA DE DOCUMENTARE NR.1Competenţa 1 Efectuează servicii de curăţenie în camere

Materiale şi echipamente necesare curăţenieiRolul materialelor şi echipamentelor în procesul de curăţenie este de a uşura munca

personalului din departament şi de a ridica gradul de igienă şi confort a spaţiilor respective.

Ustensilele şi echipamentele Materialele căruciorul de etaj şi căruciorul pentru

spaţiile de folosinţă comună;

echipamente electrice pentru

curăţenie: aspiratoare, maşini de

curăţat şi lustruit podeaua, maşini

decurăţat mochete, covoare,

parchete;

diferite tipuri de perii: pentru măturat,

pentru tapiţerie, pentru praf;

mopuri pentru pardoseli;

recipient pentru prepararea soluţiilor

de curăţat;

recipient pentru debarasarea

resturilor din coşurile existente în

camere, în grupurile sanitare, pe

coridoare, etc.;

făraş din plastic;

pompă de desfundat

detergenţi pentru mochete şi covoare, detergenţi

pentru geamuri, soluţii pentru curăţat mobilierul,

detergenţi universali, praf de curăţat de tip

“universal” (pentru mai multe tipuri de suprafeţe,

finisaje şi materii);

soluţii specializate: pentru marmură, gresie,

faianţă, sticlă, linoleum, covoare, mochetă,

tapiţerie, lemn, plastic, metal;

dezinfectante;

dezodorizante (pentru încăperi, pentru grupurile

sanitare);

bureţi din material plastic;

material textil (cârpe pentru lustruitul

suprafeţelor spălate şi dezinfectate, cârpe de

praf, pânză moale pentru pahare, lavete, etc.);

mănuşi de plastic sau de cauciuc;

lenjeria curată, de pat şi de baie, având

structura, numărul şi calitatea conforme

categoriei de clasificare a unităţii;

sac de pânză pentru lenjeria folosită sau sac de

polietilenă, dezinfectabil prin spălare automată

timp de 10 minute la 65°C.


48

Anexa 2

FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 2Curăţenia spaţiilor de cazare

Competenţa 1 Efectuează servicii de curăţenie în camereEfectuarea curăţeniei într-o cameră eliberată

1. Operaţiuni preliminare cu situaţia camerelor ocupate şi libere preluată de la recepţie, se verifică numărul camerei,

se bate la uşă spunând “Camerista” (se repetă acest lucru de două ori), se aşteaptă, se

intră, se blochează uşa în poziţia deschis. Dacă uşa de la baie este închisă, se bate şi la

aceasta, se aşteaptă şi apoi se deschide;

se aprind luminile, verificându-se funcţionalitatea instalaţiei;

se desfac draperiile, se deschid ferestrele/uşa către balcon (există spaţii de cazare la care

geamurile nu se pot deschide, iar acolo se dă drumul la instalaţia de aer condiţionat);

se controlează dacă sunt obiecte uitate de pasageri; se lasă deschis dulapul pentru aerisire.

Dacă s-au găsit obiecte uitate, se anunţă imediat recepţia pentru ca, în cazul în care clientul

se mai află în unitatea de cazare, să poată fi anunţat şi să îi fie restituite. Dacă clientul a

plecat din unitatea de cazare, la sfârşitul zilei obiectele uitate se predau guvernantei.

se verifică inventarul camerei şi se anunţă imediat la recepţie eventualele lipsuri pentru a

încerca recuperarea lor;

se verifică funcţionalitatea dotărilor (televizor, frigider, radio, telefon, etc.) pentru a anunţa

eventualele defecţiuni apărute. Când se constată anumite defecţiuni, în funcţie de

procedurile agreate în structura respectivă se anunţă guvernanta sau departamentul tehnic

pentru rezolvarea problemelor apărute. Dacă defecţiunea nu poate fi remediată în cursul

zilei respective, spaţiul respectiv este trecut “Defect” în diagrama spaţiilor de cazare.

se debarasează resturile menajere (scrumiere, coş de gunoi etc.);

se trage apa la W.C. şi se aplică produsul sanitarizat din dotare în interiorul vasului W.C. şi

de-a lungul ramei acestuia, lăsându-se aşa pentru 10 minute, timp necesar pentru a acţiona

eficient;

se duc şi se lasă în baie paharele, vazele, scrumierele;

se desfaţă patul, se strânge lenjeria de baie şi se pune lenjeria folosită în sacul special

montat pe cărucior, inclusiv prosoapele de baie;

Mobila şi pervazurile se şterg de praf, zilnic, cu material moale, impregnat, pentru a reţine


49

praful; obiectele aflate la înălţime şi tapiţeria mobilei se vor curăţa, zilnic cu aspiratorul de

praf

2. Balconul se curăţă uşa de la balcon, pragul, exteriorul ferestrelor;

se şterge balustrada;

se mătură pavimentul şi se spală cu teul;

se scot pernele şi păturile la aerisit

3. Camera se aspiră: tavanul, pereţii de sus în jos, perdelele, fotoliile, saltele de pe paturi – cu ajutorul

periilor speciale din dotarea aspiratorului – precum şi mocheta sau covoarele şi parchetul

dinspre colţul cel mai îndepărtat spre ieşire, mutând mobilierul dacă este nevoie;

covoarele şi mochetele se curăţă prin folosirea zilnică a aspiratorului de praf. Acesta trebuie

să fie prevăzut cu două filtre, pentru împiedicarea diseminarea prafului bacterian. Covoarele

şi mochetele se curăţă cu detergent adecvat, periodic sau când sunt vizibil murdare.

Măturatul uscat este interzis.

pereţii şi plafoanele, dacă sunt finisate cu materiale lavabile, se curăţă cu detergent anionic,

periodic şi când sunt vizibil murdărite; în cazul finisajelor nelavabile, curăţarea se face cu

aspiratorul de praf;

se şterge praful pornind de la intrare, de la exteriorul uşii de acces, în aceeaşi direcţie, de

jur împrejurul camerei şi de sus în jos, astfel încât atunci când se ajunge din nou în dreptul

uşii de la intrare să existe siguranţa că nimic nu a fost uitat;

se curăţă, se şterg de praf şi se lustruiesc mobilierul, tablourile, corpurile de iluminat,

telefonul, televizorul, radioul, inclusiv pervazurile, pentru fiecare suprafaţă folosindu-se

substanţe corespunzătoare, în cantităţile prescrise conform procedurilor stabilite;

se dezinfectează cu spirt telefonul, întrerupătoarele şi clanţele;

se controlează orice pată nou apărută pe inventarul moale, mobilier, mochetă, parchet şi se

curăţă;

se verifică starea mobilierului: fără zgârieturi, cu uşi în stare de funcţionare, lustruit, tapiţerie

intactă, mânere intacte;

se închid uşile de la dulap, verificându-se dacă umeraşele sunt toate şi frumos aranjate;

se spală mâinile şi se dezinfectează cu alcool sanitar;

se înfaţă paturile, se aranjează perfect cuverturile;


50

se înlocuiesc materialele publicitare îndoite, mototolite sau cu adnotări pe ele, având grijă

ca ele să fie puse conform procedurilor stabilite.

4. Lenjeria de pat Lenjeria de pat se schimbă la plecarea fiecărui client, iar la sejururi mai lungi astfel:

la 2 zile, în structurile de primire de 4 şi 5 stele; la 3 zile, în structurile de primire de 3 stele; la 4 zile, în structurile de primire de 1 şi 2 stele; ori de câte ori este nevoie

5. Vestibul

se spală podeaua, dacă este cazul, sau se aspiră până la uşă.

6. Operaţiuni finale se închid geamurile/uşa către balcon;

se trag şi se aranjează perdelele şi draperiile;

se verifică dacă nu lipseşte nimic şi dacă totul este aranjat impecabil.


51

NU UITAŢI!ULTIMA PRIVIRE A CAMERISTEI

ESTE PRIMA IMPRESIE A OASPETELUI!

Anexa 3

FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 3Competenţa 1 Efectuează servicii de curăţenie în camere

Curăţenia spaţiilor de cazare

Efectuarea curăţeniei într-o cameră liberă: Efectuarea curăţeniei într-o cameră ocupată:

se aprind toate luminile, verificându-se

dacă funcţionează (un bec se poate arde şi

în momentul stingerii lui);

se deschid geamurile pentru aerisire (sau

se dă drumul la instalaţia de aer

condiţionat);

se verifică funcţionarea instalaţiilor de aer

condiţionat, încălzire, sanitară etc., pentru

a putea anunţa eventualele defecţiuni

apărute;

se verifică patul (pentru a fi siguri că

nimeni nu a folosit camera şi a făcut din

nou patul), prosoapele şi produsele de

primire din baie (pentru acelaşi motiv ca şi

patul);

se şterge praful (dacă camera nu a fost

închiriată mai mult de o zi);

se mai verifică încă o dată poziţia

tablourilor, draperiilor şi aspectul general al

camerei, se închide geamul (acolo unde

este cazul), se pulverizează cu un

deodorant de cameră (dacă procedura

este agreată) şi se încuie uşa;

se raportează că acea cameră este gata

de închiriat, conform procedurilor.

se bate la uşă, se prezintă, iar la al doilea

apel, dacă nu i se răspunde, intră;

blochează uşa în poziţia deschis;

se aeriseşte încăperea;

dacă nu este vorba de o zi – termen

pentru schimbarea lenjeriei, lenjeria de pat

şi cea de baie se pune la aerisit pe un

scaun (taburet) scos pe balcon sau plasat

lângă fereastra deschisă, pentru a se

aerisi;

se debarasează resturile menajere;

se înfaţă sau se aranjează patul;

se aranjează lucrurile clientului fără a le

schimba ordinea şi mai ales locul unde au

fost puse; regula cea mai importantă

legată de ordonarea obiectelor personale

ale clientului este legată de interdicţia de a

deschide dulapurile, sertarele, valizele,

genţile clientului. Curăţenia trebuie făcută,

ordine trebuie să existe, dar clientul trebuie

să aibă convingerea că nu i-a fost violată

intimitatea. Evident, această regulă va fi

încălcată numai la cererea expresă a

clientului, cerere care va fi comunicată de

cameristă conducătorului activităţii


52

Serviciul de seară: se curăţă resturile menajere;

se ridică tăvile de la room-service;

se strânge cuvertura de pe pat, se

împătureşte pe lungime şi se pune în dulap

sau pe suportul de bagaje;

se îndoaie pătura cu cearşaful, în aşa fel

încât latura verticală să ajungă până la

centrul patului, sub un unghi de 90º;

se pun papucii lângă pat;

se spală paharele în cazul când au fost

folosite;

se aranjează lucrurile clientului, fără a le

schimba locul;

se înlocuiesc prosoapele în cazul când

sunt ude;

se şterge cada, dacă este udă;

se închid draperiile şi se aprinde veioza

de la capul patului;

se pune o bomboană în ambalaj

inscripţionat cu urarea de “noapte bună”; în

felul acesta, senzaţia de singurătate a

clientului este înlăturată; el poate dormi

liniştit: hotelul l-a asigurat că îi veghează

cu delicateţe somnul;

se sting toate celelalte lumini.

sectorului de etaj;

în cameră şi în grupul sanitar se

ordonează obiectele personale ale

clientului: hainele se pun în cuier sau pe

spătarul scaunului după ce acestea au fost

curăţate; încălţămintea aflată la vedere se

aşează sub cuier; ziarele şi revistele,

eventualele alimente ambalate, fructe,

sticle, se dispun ordonat pe masă sau pe

frigider (minibar);

se controlează sacul de lenjerie pentru

clienţi. În cazul în care în acest sac există

obiecte de lenjerie sau îmbrăcăminte,

sacul, dimpreună cu lista operaţiunilor este

transmis spălătoriei sau dus la oficiu, unde,

după terminarea curăţeniei, se efectuează

serviciile suplimentare;

se şterge praful;

se face curăţenie la baie;

se schimbă sau se aranjează prosoapele;

se pun consumabile noi (săpun, hârtie

igienică, şampon, şerveţele, material

publicitar);

se şterge podeaua;

se aspiră praful;

se verifică încă o dată aspectul general al

încăperii;

se închid ferestrele sau instalaţia de aer

condiţionat;

se încuie uşa.


53

Anexa 4

FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 4Competenţa 1 Efectuează servicii de curăţenie în camere

Curăţenia spaţiilor de cazare

Frecvenţa operaţiunilor de curăţenie a unui spaţiu de cazare zilnic:

aspirarea şi curăţirea tapiţeriei

mobilierului;

spălarea pardoselilor

lunar: spălarea mochetelor, covoarelor

săptămânal: Curăţarea ramelor tablourilor,

tocurilor uşilor şi geamurilor,

muchiilor mobilierului;

Spălarea părţilor din spate ale

mobilierului;

Curăţarea marginilor mochetei;

Spălarea ferestrelor, oglinzilor,

geamurilor tablourilor, etc.;

Curăţarea cu detergenţi alcalini a

suprafeţelor metalice şi din sticlă ale uşilor

trimestrial: lustruirea pardoselilor

semestrial: spălarea tapiţeriilor;

spălarea perdelelor;

spălarea pereţilor


54

Anexa 5

FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 5Competenţa 2 Efectuează servicii de curăţenie în grupurile sanitare

Activităţi de curăţare a obiectele sanitare şi auxiliare din toalete şi băi

Curăţenia grupurilor sanitare comune

echipamentul special pentru curăţenia grupurilor sanitare este alcătuit din halat, şorţ

din material plastic, cizme de cauciuc şi mănuşi de plastic;

se închid ferestrele – dacă există – şi uşa de acces în grupul sanitar;

se controlează şi se notează eventualele defecţiuni;

se trage apa în toate cabinetele W.C.;

se strâng resturile şi se golesc recipientele de gunoi în recipientul metalic special

prevăzut cu pungă de plastic;

se prepară în găleata de plastic o soluţie călduţă de detergent;

se montează un furtun la amestecătorul de apă caldă – apă rece al robinetului de

serviciu şi se dă drumul la apă;

cu jetul de apă călduţă se umezesc toate suprafeţele şi obiectele lavabile; tâmplăria,

pereţii, chiuvetele, oglinzile, scoicile pisoar, scaunele WC, colacii şi capacele acestora,

coşurile de hârtii, pardoseala;

se închide apa la robinetul de serviciu;

cu soluţia caldă de detergent şi cu ajutorul bureţilor se spală (până unde se ajunge)

lemnăria, globurile, oglinzile, robinetele, etc.;

se deschid ferestrele;

cu soluţie de clorură de var 2% şi cu ajutorul periei de WC se spală scoicile pisoar şi

vasele WC în interior şi în exterior;

se pune soluţia detartrantă în vasele WC;

se dezinfectează cu buretele faianţa, chiuvetele, coşurile de hârtii;

se spală şi se dezinfectează pavimentul cu ajutorul unui mop;

se dă drumul la apa rece de la robinetul de serviciu şi cu ajutorul furtunului se clătesc

spaţiile spălate şi dezinfectate;

cu ajutorul unui ştergar de molton, se usucă şi se lustruiesc suprafeţele spălate,


55

exceptând colacii vaselor WC, vasele WC şi pisoarele, care se şterg şi se usucă folosind

prosoape de hârtie;

se scot mănuşile din material plastic; se completează hârtia igienică, săpunul, prosopul

de hârtie;

se trage apa la vasele WC;

se strâng materialele şi ustensilele, se scot afară; recipientul metalic se goleşte la

crematoriu; materialele şi ustensilele folosite se spală, se dezinfectează şi se depozitează

în dulapul sau încăperea special destinată acestui scop;

lucrătoarea se spală pe mâini şi se dezinfectează cu alcool sanitar;

se transmit eventualele defecţiuni departamentului tehnic.

Operaţiuni efectuate în timpul zilei, pentru menţinerea curăţeniei grupului sanitar comun

spălarea chiuvetei;

eventual, desfundarea sifonului de pardoseală cu pompa;

măturarea şi spălarea pavimentului cu apă călduţă şi uscarea lui cu pânza de sac sau

cu mopul;

completarea materialelor consumabile (săpun, hârtie igienică, hârtie prosop).

Curăţarea şi dezinfectarea căzilor de baie comune aflate pe etaje cada de baie se spală şi se dezinfectează cu praf de curăţat conţinând o substanţă

clorigenă sau cu detergent anionic lichid, urmat de dezinfecţie cu o substanţa clorigenă;

operaţiunile se fac zilnic şi după fiecare client;

Curăţarea şi dezinfectarea cabinelor de duş comune aflate pe etaje

cabina pentru duş: pereţii şi cada se curăţă şi se dezinfectează zilnic cu praf de curăţat

conţinând o substanţă clorigenă; operaţiunile se fac zilnic şi după fiecare client; perdelele

de la băi şi duşuri se spală o dată pe săptămână

Curăţarea şi dezinfectarea chiuvetelor comune aflate pe etaje chiuveta va avea suprafaţa intactă şi nu va fi prevăzută cu scurgător de lemn; nu se

admit tuburi din cauciuc care să prelungească robinetele; chiuveta se curăţă şi se

dezinfectează zilnic cu praf de curăţat, inclusiv interiorul robinetului, folosind o perie

subţire;

săpunul şi dispozitivele pentru distribuirea săpunului: săpunul solid se păstrează uscat

într-o savonieră care să permită scurgerea apei sau suspendat cu dispozitiv magnetic;


56

este de preferat montarea distribuitoarelor de perete pentru săpun pulbere, săpun lichid

sau fulgi de săpun, savonierele şi distribuitoarele de perete se curăţă şi se clătesc cu apă

fierbinte înainte de reumplere.


57

Anexa 6

FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 6Competenţa 2 Efectuează servicii de curăţenie în grupurile sanitare

Activităţi de curăţare a obiectele sanitare şi auxiliare din toalete şi băi

Curăţenia grupului sanitar în camere eliberateCurăţenia grupului sanitar

se trage apa la vasul WC;

se pune cloramină, bromocet sau cationic în vasul WC pentru a avea timp să acţioneze în

sensul distrugerii microbilor;

se spală cu soluţie de detergent paharele, vazele, scrumierele, se clătesc cu o cârpă

specială şi se duc în cameră;

se curăţă cu soluţie de detergent faianţa de sus în jos, într-o singură direcţie, neomiţându-

se suprafeţele de sub chiuvetă şi din spatele vasului WC;

se curăţă oglinda, poliţa, chiuveta şi cada – în această ordine – inclusiv bateriile şi

accesoriile din inox;

se clătesc cu duşul şi cu cârpa specială toate suprafeţele curăţate;

se dezinfectează cu soluţie de cloramină sau cationic: cada, chiuveta, bateria şi butonul

sau mânerul vasului WC;

se usucă cu o cârpă moale oglinda, poliţa, faianţa, chiuveta, cada şi mai ales bateriile şi

accesoriile din inox;

se aranjează săpunurile, hârtia igienică, prosoapele, cosmeticele;

se curăţă potrivit principiului profesional de efectuare a curăţeniei “dinspre suprafeţele

cele mai puţin murdare spre cele mai murdare” vasul WC; se începe cu exteriorul, se

continuă cu capacul, colacul – folosindu-se soluţie de detergent şi o cârpă sau un burete

special; se continuă cu interiorul, folosindu-se peria specială pentru WC şi mâna protejată

de mănuşa de cauciuc;

de dezinfectează vasul WC cu o cârpă specială, în ordinea menţionată mai sus, cu o

soluţie de cloramină sau cationic;

se spală şi se dezinfectează coşul de hârtii şi se pune punga de plastic pentru gunoi;

se trage apa;

se spală podeaua, dinspre colţul cel mai îndepărtat spre uşă;


58

zilnic W.C.-ul se spală cu substanţe cu o concentraţie mai mică, în timp ce, o dată pe

săptămână, se spală cu un detergent alcalin, iar când este foarte murdar sau pătat cu un

acid de curăţat (detartrant).

Curăţarea chiuvetei se pun mănuşi şi şorţul de cauciuc;

se strânge tot ce este pe marginea chiuvetei;

se clăteşte bazinul, aruncându-se orice resturi din scurgere;

se umple bazinul pe jumătate cu apă caldă şi se udă o cârpă;

se pune detergent pe cârpă (corespunzător cu materialul din care este confecţionată

chiuveta) şi se curăţă exteriorul chiuvetei, ţevile, scurgerea şi piciorul (când are);

se limpezesc aceste suprafeţe;

se scurge apa şi cu o perie subţire se curăţă gaura de preaplin;

se pune detergent pe cârpă şi se spală tot bazinul, dopul şi lanţul (dacă există) şi bateria;

se limpezeşte cu apă;

se usucă toate suprafeţele şi se limpezeşte bateria cu o lavetă specială uscată sau cu

şerveţele de hârtie;

se pulverizează soluţie specială pe oglindă şi se lustruieşte;

se pun materialele consumabile noi (săpun, şampon, etc. conform procedurilor) şi se

aranjează şi obiectele (când camera este ocupată);

se mai verifică odată, dacă există defecţiuni (care se raportează conform procedurilor).

Curăţarea căzii de baie cada de baie se curăţă într-un mod similar cu chiuveta, doar că nu umplem cada. Ideal ar

fi să avem un lighean pentru apă;

în general nu este bine să folosim materiale de curăţenie abrazive pentru că distrug luciul

căzii;

la căzile de fibră de sticlă este total interzisă folosirea prafurilor de curăţat pentru că

produc zgârieturi care nu se mai pot remedia;

covoraşul de antialunecare trebuie şi el spălat şi uscat;

sifonul de scurgere trebuie şi el curăţat periodic (săptămânal);

bateria, mânerul de ieşire din cadă, suportul pentru săpun trebuie spălate, limpezite şi

uscate bine.

Curăţarea duşului

duşul se curăţă în mod similar căzii de baie;


59

se curăţă şi perdelele sau cabina. Se spală cu apă cu detergent, se limpezesc bine şi se

usucă.

Dotarea băilor

trei prosoape pentru fiecare client. Acestea se vor schimba la 2 zile, pentru unităţile de 3,4

şi 5 stele, la 3 zile, pentru unităţile de 1 şi 2 stele, şi de câte ori este nevoie;

halate şi papuci, la unităţile de 4 şi 5 stele, pentru fiecare client, care se schimbă la 3 zile;

halat de baie, care se foloseşte în locul covoraşului de protecţie;

uscător de păr, în unităţile de 4 şi 5 stele;

oglinda de machiaj;

cântar de persoane;

săpun sau dozator cu săpun lichid;

hârtie igienică;

şampon spumant sau gel de duş (pentru unităţile de 3,4 şi 5 stele);

cască baie (pentru unităţile de 3,4 şi 5 stele);

săpun tip turist (pentru unităţile de 3,4 şi 5 stele).

Alte produse de primire şerveţele de hârtie şi şerveţelele parfumate;

şerveţele sau vată pentru demachiant;

diverse tipuri de şampon (pentru păr normal, gras şi uscat);

loţiune de corp;

apă de gură;

pudră de talc;

periuţă şi pastă de dinţi;

aparat de ras de unică folosinţă;

cremă de ras;

pieptene cu sigla hotelului;

pilă de unghii;

pungi sanitare pentru tampoane igienice.

Curăţenia grupului sanitar în camere ocupateSe realizează identic ca şi a grupului sanitar în camere eliberate cu următoarele diferenţe:

lenjeria de baie se pune la aerisit pe un scaun (taburet) scos pe balcon sau plasat lângă

fereastra deschisă, pentru a se aerisi;


60

se ordonează obiectele personale ale clientului


61

Anexa 7

FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 7Competenţa 3 Amenajează camerele şi grupurile sanitare

Amenajarea camerelor şi a grupurilor sanitare

Activităţi de întreţinere a ambianţei interioare a camerei se odorizează camera;

se realizează aranjamente florale;

se aranjează obiectele clientului;

se aranjează lenjeria de pat;

se aranjează draperiile şi perdelele;

se aranjează cuverturile de pe pat.

Materiale utilizate pentru întreţinerea ambianţei interioare deodorant de baie;

lenjerie de pat;

prosoape;

halate de baie;

perdele;

tablouri;

vaze cu flori.

Consumabilele din inventar

trusă cu ac;

aţă şi nasturi;

cremă de ghete;

materiale publicitare;

săpun;

şampon.


62

Anexa 8

FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 8Competenţa 4 Efectuează servicii de curăţenie şi amenajează spaţiile comune

Efectuarea serviciilor de curăţenie în spaţiile comune

Efectuarea serviciilor de curăţenie în spaţiile comune pentru clienţi (spaţii publice)a. Spaţiile exterioare se strâng gunoaiele;

se mătură;

se spală cu furtunul (parcarea, aleile) sau cu mopul (treptele şi zona din faţa intrării);

se udă spaţiile verzi.

b. Ştergătoarele din faţa uşii de intrare în faţa uşilor de la intrare se pune un ştergător şi un grătar, iar imediat, în interior, se mai

pune un ştergător, pentru a preîntâmpina ca praful, particule de nisip sau noroi să ajungă

în holul recepţiei, cărate pe pantofii clienţilor;

în funcţie de anotimp şi de condiţiile meteorologice, ştergătoarele se aspiră sau sunt

schimbate şi spălate zilnic.

c. Spaţiile interioare scrumierele se golesc ori de câte ori este nevoie;

se debarasează resturile menajere în recipiente metalice sau în cutii, cu pungi din material

plastic, închise etanş şi evacuarea ritmică a acestora, cu spălarea şi dezinfectarea lor

după golire;

se îndepărtează praful de pe plafoane şi pereţi;

se spală pavimentele;

se şterge praful de pe mobilier;

mobila tapisată se aspiră zilnic;

se întreţin plantele decorative;

filtrele instalaţiilor de ventilaţie şi aer condiţionat se păstrează curate şi uscate; praful

depus în canalele de ventilaţie se îndepărtează cu aspiratorul de praf;

geamurile ferestrelor, oglinzilor şi geamurile tablourilor trebuie spălate săptămânal;

mochetele trebuie spălate lunar, draperiile şi mobila tapisată o dată la şase luni;

pardoselile dure trebuie să fie zilnic curăţate şi spălate cu mopul.


63

Anexa 9


Efectuarea serviciilor de curăţenie în spaţiile comuneServicii de curăţenie şi amenajare a spaţiilor comune

Coridoare şi scări Lifturi coridoarele lungi se curăţă pe porţiuni,

fiecare porţiune împărţindu-se în două

suprafeţe (bucăţi) pe lungime, iar apoi se

curăţă pe rând. În acest fel, coridorul

respectiv poate fi folosit de către clienţi

pentru circulaţie, în timpul efectuării

curăţeniei existând mereu porţiuni uscate,

sigure, pe o parte sau alta a coridorului iar

pentru avertizare se folosesc şi anumite

afişe sau marcaje;

se şterge praful de pe balustradele

scărilor, după care se spală sau se aspiră

treptele;

scările se curăţă întotdeauna de sus în

jos, pe porţiuni.

blocarea liftului;

strângerea carpetei de pe jos (când

există) şi îndepărtarea eventualelor

gunoaie;

ştergerea de praf şi eventuale pete a

pereţilor şi a tavanului cabinei;

scoaterea sau înlocuirea afişelor

informative deteriorate sau expirate de pe

pereţii cabinei;

punerea unor afişe noi;

spălarea podelei conform procedurilor

agreate (când există mochetă aceasta se

aspiră);

închiderea uşilor liftului şi curăţarea lor pe

interior (şterse de praf sau curăţate cu o

soluţie specială în funcţie de necesităţi);

deblocarea liftului şi îndepărtarea

semnului: ATENŢIE! Se curăţă!

Spaţiile de recreere şi distracţii Săli de conferinţeEtapele pentru curăţenia zilnică sunt:

strângerea periodică a gunoiului;

ştergerea umedă, urmată de uscare,

pentru mobilă şi restul dotărilor (folosind

substanţele corespunzătoare, în funcţie de

materialele din care sunt făcute);

ştergerea cu mopul a pardoselilor din jurul

se aprind luminile, se deschid ferestrele

(când acest lucru este posibil);

se îndepărtează gunoiul şi se verifică

dacă nu sunt obiecte uitate;

se verifică funcţionalitatea instalaţiilor şi a

dotărilor, raportându-se orice defecţiune

constatată, conform procedurilor;


64

piscinelor, din vestiare, saună şi toate

spaţiile în care se poate strânge apă pe

jos;

curăţarea pardoselilor în zonele în acre se

pot murdări;

frecarea pardoselilor foarte murdare;

aspirarea mochetelor în zonele în care

sunt folosite;

curăţarea zonelor sanitare.

Curăţenia periodică implică:

spălarea pereţilor, tavanului, geamurilor şi

a mobilierului, suprafeţe care sunt toate

făcute de regulă din materiale rezistente la

umiditate;

frecarea pardoselilor.

se dezasamblează şi se scot din încăpere

toate dotările care nu mai sunt necesare;

se curăţă şi se şterg de praf mobila şi

dotările rămase;

se aspiră praful depus în canalele de

ventilaţie a instalaţiilor de ventilaţie şi aer

condiţionat;

se aspiră mocheta sau se curăţă cu mopul

podeaua (în funcţie de procedurile agreate

şi de tipul pardoselii).


65

Anexa 10


Efectuarea serviciilor de curăţenie în spaţiile comune

Efectuarea serviciilor de curăţenie în spaţiile comune pentru personal

De unele din aceste spaţii beneficiază tot personalul (lifturi, scări, vestiare etc.), de altele

beneficiază doar o parte a personalului (birouri, oficii de etaj etc.).

Majoritatea spaţiilor de folosinţă comună pentru personal sunt curăţate după un program

stabilit de către guvernantă, ţinând cont că pe lista de priorităţi ele sunt ultimele, clienţii

fiind cei care au prioritate, dar nici aceste spaţii nu trebuie să fie uitate.

Pentru curăţarea anumitor spaţii răspund, fiecare în parte pentru spaţiul pus la dispoziţie,

chiar persoanele care beneficiază de ele, cum este cazul oficiului de etaj al cameristei.

La terminarea programului din ziua respectivă, camerista mai are câteva lucruri de făcut,

şi anume:

spălarea tuturor ustensilelor folosite,

aranjarea căruciorului pentru ziua următoare (în acest fel aflând şi notând de ce anume

mai are nevoie, pentru a putea anunţa a doua zi la careu)

efectuarea curăţeniei în oficiu.

să depoziteze separat lenjeria murdară, să nu ajungă în acelaşi spaţiu cu cea curată

(cazul ideal este ca din sacul de lenjerie murdară de pe cărucior, aceasta să ajungă

imediat în camera de lenjerie murdară sau direct în spălătorie, folosind un tobogan);

să depoziteze în oficiu lenjeria curată, aranjată pe rafturi în funcţie de sortimente şi să

fie păstrată acoperită;

să păstreze materialele de curăţenie bine ambalate şi etichetate pentru a nu se produce

nici o confuzie la utilizarea lor;

să păstreze toate ustensilele curate şi puse ordonat;

să aşeze materialele publicitare şi informative astfel încât să nu se mototolească, pentru

a avea un aspect curat şi îngrijit când sunt puse în spaţiile de cazare;

să păstreze separat şi acoperite lucrurile personale ale cameristei, în cazul când nu

există un vestiar separat.


66

Anexa 11


Modul de curăţare a diverselor tipuri de suprafeţe

Curăţarea uşilor Curăţarea geamurilor

Metodele de curăţenie diferă în funcţie de

materialele din care sunt făcute uşile. Ele pot

fi din lemn sau lăcuit, pal melaminat sau

furniruit.

Uşile din lemn vopsit sau pal melaminat

ştergerea de praf cu o cârpă umedă sau

se spală cu apă şi cu un detergent neutru;

spălarea se face de jos în sus deoarece

apa murdară se prelinge peste suprafaţa

de jos, iar pe o suprafaţă murdară lasă

urme care se pot îndepărta cu greu, apoi

limpezirea de face de sus în jos;

nu trebuie uitată niciodată partea

superioară a uşii şi nici tocul;

soluţia de apă şi oţet îndepărtează petele

de grăsime şi urmele lăsate de deget;

există şi soluţii speciale pentru curăţarea

uşilor din lemn;

lustruirea uşilor cu un polish. Cantitatea

de polish folosită nu trebuie să fie prea

mare, orice surplus trebuind îndepărtat

pentru că, în timp, el poate păta suprafaţa;

curăţarea săptămânală a uşile spaţiilor de

cazare se, o atenţie deosebită acordându-

se celor de la băi, care pot fi stropite de

În funcţie de tipul şi gradul de murdărie,

geamurile pot fi curăţate cu apă, apă şi un

detergent alcalin, apă cu oţet sau spirt

medicinal.

Majoritatea substanţelor speciale de

curăţat geamurile sunt sub formă de lichid

care se pulverizează sau sub formă de spray.

Acestea conţin în general un solvent gras sau

o cantitate de detergent anionic, curăţarea

fiind mai rapidă.

Curăţarea se face cu o cârpă care nu

lasă scame sau o lavetă uscată pentru geam,

de dimensiuni mai mici. Pentru geamuri mari

se folosesc ustensilele speciale cu un cap

special pentru curăţat geamuri şi o coadă

lungă.

Geamurile foarte mari, în anumite

structuri pot fi fixe (când există sisteme de

condiţionare a aerului), ele fiind curăţate doar

pe interior de personalul care face curăţenie

în acea zonă, curăţarea exterioară a

geamurilor fiind făcută de către firme

specializate pe bază de contract.

Curăţarea se face în următoarea ordine:

se trag draperiile şi perdelele şi se leagă


67

duş, fiind uneori necesară curăţarea lor

mai frecventă.

Uşile spaţiilor comune verificarea zilnică şi se curăţarea ori de

câte ori este nevoie;

ştergerea de praf sau spălarea a tocurilor

uşilor. Nu trebuie uitată să fie ştearsă şi

partea superioară a tocurilor.

Feroneria se şterge când se curăţă uşa;

se curăţă cu soluţii speciale pentru metal.

pentru a putea fi protejate;

se curăţă pervazul ferestrei şi se şterge

de praf rama cu o cârpă care nu lasă

scame;

cu aceeaşi cârpă şi cu soluţii de

detergent, se spală fereastra, întâi

lateralele şi apoi în zig-zag de sus în jos,

cu atenţie la colţuri (când se foloseşte un

spray, se pulverizează şi apoi se curăţă în

acelaşi fel cu cârpa);

se limpezeşte cu apă curată în acelaşi

mod;

se usucă cu piele de căprioară sau lavetă

sintetică;

se îndepărtează orice picătură căzută pe

pervaz şi se rearanjează perdelele şi

draperiile;

se goleşte şi se curăţă găleata, se spală şi

se limpezesc cârpele folosite.


68

intretinerea si curatenia spatiilor de cazare.doc

Documents