1.Reglementari juridice care se aplica in cazul operatiilor de conservare la monumente istorice.

Legile de protejare a monumentelor istorice422/2001 si a bunurilor mobile 182/2000 + partea scrisa de la pagina 6 din cursul ei.

2. Enumerati si definiti categoriile de monumente istorice definite în Legea 422/2001.

Monumentele istorice se claseaza astfel: a) in grupa A - monumentele istorice de valoare nationala si universala; b) in grupa B - monumentele istorice reprezentative pentru patrimoniul cultural local.

constructii ansambluri sit + definitiile lor (cred ca sunt pe la pag.8)

3. Etapele/fazele unui program de conservare în cazul initierii lucrărilor la un monument istoric.

Faza I – dupa selectarea obiectivului care va fi conservat in baza uneiargumentari privind starea fizica, importanta si posibilitatile economice locale siregionale – se realizeaza proiectul.Faza II – executia lucrarilor proiectateFaza III – inspectia si receptia finala a lucrarilor + eventuale completari sicorectari de detaliu acolo unde studiile preliminare nu au anticipat necesitatea acestora.

4. Definiti releveul. Care sunt scările grafice pentru desenarea releveului?

Masurarea, desenarea si reprezentarea la scara a elementelor unei constructii,ale unui ansamblu de constructii sau ale unui detaliu constructiv. Schita in care suntreprezentate la scara aceste elemente.

5. Enumerati tipurile de roci studiate. Cărui tip apartin: calcarul, marmura si porfirul?

Calcar – sedimentara. Marmura – metamorfica. Porfir - magmatica

6. Definiti varul hidraulic si varul aerian.

Piatra de calcar se coace la 800-900C si obtinem var aerian utilizat la mortare sitencuieli.Piatra de calcar se coace la 1000-1200C ne da varul hidraulic utilizat pentru moratre si tencuieli care se intaresc in contact cu apa.

7. Definiti mortarul si meterialele din care se realizează?

Mortar = amestec avand calitatiplastice compus din leganti si material de umplutura, avand rol de montaj al zidariei.- Leganti – pamant argilos, ipsos, var, ciment,- Material deumplutura – paie, material organic, pietris, nisip, spartura de piatra,caramida- Plasticitatea amestecului este data de prezenta in compozitie a unei cantitati de apa.

8. Definiti alterarea materialelor.

Alterarea - Orice material, inserat intr-un mediu determinat, tinde sa atinga punctul de echilibru in raport cuacel ambient; daca parametrii ambientali se modifica in timp schimbarea provoaca ca efect pierdereaechilibrului, abia atins, si de aici apare nevoia unei noi reechilibrari a materialului cu ambientul.Transformarile inevitabile care insotesc aceste procese constau in schimbari mai mult sau mai putin rapide,(dar evidente!), ale caracteristicilor originare ale materialului, si conduc la ceea ce numim in mod obisnuitalterare.Exemple: metalul oxideaza, vernis-ul unui tablou se ingalbeneste/intuneca, ceramica se acopera cu diverseincrustazii, piatra se patineaza sau se exfoliaza.

9. Unde apare frecvent atacul biologic microscopic: muschi, lichen.

Algele si celelalte microorganisme se fixeaza pe pietrele poroase sau deja degradate,fie sub fragmentele deja dizlocate. Lichenii apar in medii putin poluate si sunt usor derecunoscut dupa culorile vii.

10. Definiti crustele negre. Ce caracteristici au?

Crustele Negre. Sunt rezultatul fixarii particulelor de carbon (prezente in aer dela poluantii casnici sau industriali, in general combustibili) in ipsosul format pesuprafetele de piatra ca urmare a umezirii acestora. In acest fel piatra sufera procesede sulfatare in mediul urban

SO2 este responsabil pentru formarea crustelor negre

NO2 (amoniacul) nu apare in crustele negre dar joaca un rol important in procesul dedegradare: asprirea suprafetelor (doar ca sarurile de azot nu lasa urme ale prezentei lorfizice).

11. Cum se deosebeste degradarea fizică de cea chimică?

Alterarea chimica. Rezulta dintr-o profunda modificare a rocii initiale care setransforma in material argilos, solutie salina sau materiale solubile. Alterarea fizica inschimb poarta materialul litic la un reziduu de material rocios (care d.p.d.v. chimic estestabil.)

12. Enumerati si descrieti investigatiile tehnice distructive.

- Extragerea esantioanelor: o prisma de min. 2/3/1 cm de piatra, sau fragmente decrusta, pulberi, tratamente, organisme biotice.

- Analize mineralogico-petrografice. O determinare cu ochiul liber poate fi facuta decatre un specialist in cazul zonelor libere de cruste sau nealterate.

- Analize difractometrice cu raze X (det. prezentei argilei in comp. sau a fazei cristaline in crustele negre sau depozitele superficiale)

- Analize la microscopul stereoscopic – determinarea structurii mineralogice.- Analize chimice- Analize biologice- Masurarea umiditatii

13. Enumerati si descrieti investigatii tehnice nedistructive.

- Investigatii vizuale - folosind o lupa, poate furniza urmatoarele informatii:- textura materialului (cristalina/granulara/alta),- dimensiunea componentelor ( ),- altele: (prezenta mineralelor/ fosilelor - suprafata umezita reliefeaza prezenta lor-/ compactitatea /friabilitatea/ culoarea/ transparenta/ rugozitatea/ fracturiprezente)

- Inregistrarea observatiilor- Clasificarea formelor de degradare- Evaluarea rezultatelor

- degradari foarte usoare,- degradari usoare,- degradari moderate,- degradari grave,- degradari foarte grave.

14. Clasificarea formelor de degradare.

Multa lume a raspuns cu: fizice, chimice si biologice, doar (pentru ca ce e jos e prea mult ) si a intrebat diferente intre ele.

Criterii de ordonare (dupa Snethlage) Pierderi de material: Degradarea in profunzime a stratului paralel cu scoarta, datorate:1. Pierderilor de fragmente2. Pierderilor de fragmente depinzand de structura pietrei3. Pierderilor crustei4. Pierderilor unor elemente nedefinite de suprafata

Schimbarea morfologica a suprafatei exterioare a pietrei:1. Ciobirea2. Degradarea alveolara3. Degradarea depinzand de structura pietrei4. Degradarea componentelor5. Reliefarea componentelor6. Tocirea7. Corodarea elementelor solubile (microkarst)8. CiupireaPierderea de elemente compacte1. Cauze antropogenice2. Cauze constructive3. Cauze naturale4. Cauze necunoscuteColorarea/Depozite. Decolorarea/colorarea, spalarea/decolorarea. Murdarirea1. Poluanti din atmosfera2. Poluanti din apa3. Murdarie de pasari4. Cauze directe antropogenicePierderi de depozite de saruri

1. Eflorescente2. SubflorescenteCruste - depozite aderente la suprafata pietrei1. Crusta neagra2. Crusta neagra modificand aspectul geometric al suprafetei3. Crusta alba4. Crusta alba modificand aspectul geometric al suprafetei5. Crusta colorata6. Crusta colorata modificand aspectul geometric al suprafetei

,Colonizari biologice - microopganisme si plante inalte1. Colonizare microbiologica2. Colonizare cu plante inalteDecolorarea crustelor. Murdarirea crustelor. Pierderea sarurilor din cruste.Colonizarea biologica a crustelor. Detasarea materialului. Dezintegrare granulara.1. In pulbere2. In nisip3. In mici agregateSfaramarea in fragmente polimineraleDespicareaDesprinderea in elemente mici1. Monostrat2. MultistratDetasarea dupa conturul sculptat1. Stratul aparent finisat (striurile)2. Un strat3. MultistratDetasarea elementelor de piatra in functie de structura pietrei1. Exfolierea2. DespicareaDetasare de cruste impreuna cu elemente din piatra.Dezintegrare granulara pana la despicare.Despicare dupa conturul sculptat.Despicare cu sfaramare.Dezintegrare granulara cu sfaramare.Sfaramare cu despicare.Sfaramare dupa conturul sculptat.Despicare dupa conturul sculptatFisuri/deformari - individuale sau intersectate. - una singura sau in retea.Fisuri1. Independente de structura pietrei2. Dependente de structura pietrei

15. Enumerati operatii de restaurare.

Operatii in procesul de restaurare:- preconsolidarea,- spalarea/curatarea de cruste sialte depuneri,

- consolidarea finala,- protectia.

16. Descrieti două metode de curătarea crustelor.

1. Spalarea cu jet de apa la presiune mica - 2,5-4 atm.Este util in cazul crustelor solubile (formate din saruri) si se face in general cuapa normala de robinet. Trebuie lucrat cu economie de apa pentru a nu:- mari porozitatea unor roci,- pentru a evita umezirea inutila si periculoasa a zidariilor retrostante,- provoca migrarea sarurilor in profunzime,- patarea suprafetelor curatate cu oxizi de fier,- cresteri nedorite de plante si microorganisme.In acest caz de spalare trebuie asigurata o buna evacuare a apelor utilizate si nuin ultimul rand o protejare a suprafetelor invecinate acestor operatii (tamplarii, geamuri).2.Curatarea cu instrumente aeroabrazivePresiunea jetului este reglabila, pana si cantitatea de abraziv. Acest lucru permite folosirea lui la orice tip de piatra chiar unul degradat, dar care in precedent a fostasigurat de o preconsolidare.

17. Descrieti două metode de consolidarea suprafetelor de arhitectură.

1. Hidroxidul de bariu. Este un tratament care se poate aplica numai in laborator inconditii speciale 90°C pentru o zi. Daca tratamentul se face "in situ" solutia se aplicapana la saturarea straturilor superficiale. Tratamentul creste in eficenta odata cuporozitatea materialului. Pentru a preveni o prea rapida evaporare a solutiei trebuieadaugata o anumita cantitate de glicerina. In general rezultatele date sunt optime si serealizeaza o compatibilitate cu caracteristicile pietrei. Apare in timp o albire data deprezenta hidroxidului, lucru care poate limita raza de aplicabilitate la pietrele deschise laculoare.

2. RASINI EPOXIDICE. Au o buna rezistenta chimica, rezista la apa si la solventiorganici, mai putin la radiatiile solare - provocandu-le o degradare superficiala,aspect farinos. Au proprietati mecanice optime (rezista la compresiune, tractiune siflexiune) este un adeziv structural. Au o viscozitate ridicata care impiedica opatrundere buna in straturile profunde ale pietrei.

18. Descrieti două metode de protejarea suprafetelor de arhitectură.

Pentru calcare precum: piatra de Istria, calcarul de Verona un amestec util este acela deacril-silicon.Ceara microcristalina este folosita pentru materialele compacte, marmure,conservate in ambiente controlate.

19. Descrieti două metode de reîntregire a suprafetelor de arhitectură.

Acum se prefera folosirea tijelor de titaniu sau de otel inoxidabil care dau absoluta garantie a stabilitatii chimice in timp.Tija modelata special, prelucrata cu "spirale", pentru a asigura o buna aderenta si posibilitatea de extragere si inlocuire, fara a provoca daune excesive, este fixata in loculrespectiv prin intermediul

unui adeziv epoxidic. Rasina poate juca chiar un rol protectorasupra tijei, reducand contactul cu apa.Pentru reconjugarea unor fragmente de greutate limitata sunt folosite tije realizate dinrasini - epoxidice si poliesterice - consolidate cu fibre de sticla. Acestea au o bunarezistenta dpdv mecanic, sunt usoare si stabile dpdv chimic.