ntrebri -- Drept Constituional 1.Elementele statului : Statul=reunirea a 3 elemente: - material- teritoriul- personal- populatia- formal-institutional - suveranitateaa) Teritoriul : suprafata asupra careia statul isi exercita autoritatea.Teritoriul este reprezentat de suprafata ,si de coloana de aer de deasupra teritoriului,din interiorul granitelor,subsolul,marea teritoriala si toate apele ce se gasesc in interiorul granitelor. Pe acest teritoriu se exercita puterea suverana a statului, adica, pe acest teritoriu puterea statului nu se subordoneaza niciunei alte puteri, respectand in acelasi timp suveranitatea altor state.b)Populatia: Totalitatea indivizilor care locuiesc in limitele teritoriului de stat, si relatiile sociale care se creaza intre acestia.Toti indivizii,sunt legati intre ei de o legatura de cetateniec) Suveranitatea : Reprezentata de mecanismele si institutiile prin intermediul carora,organele etatice realizeaza actul de guvernare.2.Factorii de configurare ai dreptului : A) Cadrul natural = mediul natural in care se dezvolta existenta umana,cu toate componentele sale: mediul geografic, factori biologici, fiziologici, demografici care influenteaza viata sociala, dezvoltarea economica, dar si normele juridice.( ex: regimul juridic al marii teritoriale-in statele cu iesire la mare, sau norme care intervin in vederea cresterii/controlului natalitatii).B) Cadrul socio-politic= factori politici: statul, aprtide politice,grupuri de interese, grupuri de presiune + factorul economic(organizarea economica influenteaza si normele juridice ale unui stat)Grupurile de interese orice structur care, pe baza unei atitudini i interes comun, transmite anumite scopuri celorlalte grupuri din societate. Grupurile de presiune alturi de partide politice, influeneaz puterea.Reprezint o prezen tot mai activ n luarea deciziei. C) Factorul uman zona central, de interes pentru oricare legiuitor.Priveste, inainte de toate, drepturile fundamentale ale individului, garantarea aegalitatii depline a tuturor, posibilitatea de manifestare nestingherita a fiecaruia, in temeiul demnitatii si al libertatii. - la care se pot adauga si morala si religia3. Caracterizati dreptul constitutional ca ramura de drept : Intr-o definitie descriptiva , dreptul constitutional este ramura dreptului public ce cuprinde totalitatea normelor juridice , reprezentand o unitate inchegata si sistematizata , care reglementeaza principiile fundamentale ale organizarii de stat , structura si modul de functionare a organelor statului , drepturile si obligatiile fundamentale ale cetatenilor in raporturile lor cu statul .4.Specificul normelor de drept constitutional consta in faptul ca reglementeaza conduita oamenilor in relatiile sociale fundamentale ce apar in procesul instaurarii, mentinerii si exercitarii puterii. Normele de drept constitutional mai cuprind si prevederi care contin formularea unor principii, consfintesc bazele puterii, definesc unele institutii.- sunt norme cu un grad mare de abstractizare,cu o sfera de aplicare foarte generala- sanctiunea nu este intotdeauna evidenta, desi exista(ex: constatarea neconstitutionalitatii unui act normativ. Etc)5. Prezentai specificul i caracteristicile raporturilor juridice de drept constituional. Raportul juridic de drept constitutional reprezinta o relatie sociala reglementata de norma juridica intre subiecte de drept ce apar ca titulare de drepturi subiective si obligatii juridice corelative, relatie susceptibila de a fi aparata pe calea coercitiunii statale. Caracteristicile specifice raporturilor juridice de drept constitutional sunt urmatoarele: trasatura de raporturi fundamentale, intrucat sunt reglementate de constitutie sau legi cu valoare constitutionala;privesc acele relatii sociale referitoare la fenomenul puterii de stat; unul dintre subiectele acestor raporturi este statul sau o alta autoritate a statului; dubla natura juridica.(rel.sociale reglem.constitutional-detaliate in alte ramuri de drept)6. Prezentai elementele raportului juridic de drept constituional.Elementele raportului juridic de drept constitutional sunt subiectele, continutul si obiectul. Subiectele raporturilor juridice de drept constitutional sunt partile acestor raporturi, reprezentate de persoane fizice sau juridice titulare de drepturi si obligatii. Continutul raporturilor juridice este constituit de totalitatea drepturilor si a obligatiilor corelative pe care le au subiectele sau partile in acel raprt. Obiectul raporturilor dreptului constitutional este reprezentat de actiunile sau inactiunile la care partile au dreptul sau sunt legate sa le respecte.7. Prezentai i caracterizai pe scurt subiectele raportului juridic de drept constituional. Subiectele raporturilor juridice de drept constitutional sunt persoane fizice sau juridice care benificieaza de toata drepturile prevazute de catre normele dreptului constitutional si le sunt impuse toate obligatiile prevazute de acelasi norme. Trasaturi specifice ale subiectelor de dr.constitutional: Unul din subiecte este intotdeauna detinatorul puterii(statul/organ reprezentativ)Sunbiectele actioneaza in mod necesar intr-un raport juridic privind IME a puterii de statDupa caracterul colectiv sau individual al acestor subiecte, distingem: - subiecte colective : poporul(suveranitatea nationala apartine poporului roman.Const.R), statul, (in mod direct sau prin reprezentare) autoritatile si institutiile statului, partide si formatiuni politice. - Subiecte individuale: cetateni, straini si apatrizi.8. Caracterizati obiectul si continutul raportului juridic de drept constitutional cu evidentierea specificului acestui tip de raport juridic.Obiectul- raportul juridic de drept constitutional este reprezentat de conduita subiectelor normelor juridice care se refera la organizarea si functionarea statului, la modul de alegere numire si formare a organelor statale, modul de functionare si relationare a diferitelor institutii ale statului precum si la modul de restituire si garantare a drepturilor fundamentale ale cetatenilor.Continutul raportului juridic de drept constitutional este dat de totalitatea drepturilor si obligatiilor prevazute de normele juridice ale dreptului constitutional. 9. Ce se intelege prin notiunea de izvor de drept?Notiunea de izvor- sursa dreptului are mai multe intelesuri:1.surse materiale ale dreptului= ansamblul factorilor si conditiilor de configurare, de determinare a dreptului sau ale politicii, istoriei, economiei, materiale si spirituale inclusiv faptele, actiunile reale interumane etc. Prin urmare prin izvor material se inteleg faptele omenesti (actiuni , inactiuni, evenimente)2. surse formale ale dreptului- forma pe care o imbraca norma juridica = forma in care este exprimata norma juridica. Clasificare:1. dupa izvor:a) surse: nationale, internationale(cutume internationale), straine(atasate ordinii juridice a altui stat)b) surse: publice(emise de autoritatea publica) si autonome(reglementarea interna a unor entitati private sau semi-publice)c)norme emise unilateral de autoritatea publica(actul normativ) si norme conventionale(tratate,conventii)2. dupa forma lor:a) scrise directe- actul normativ - indirecte jurisprudentab)nescrise cutume3. dupa ierarhia normelora) principale: constitutii, legib)subordonate: de punere in aplicare a celor principale10. Actul normativActele normative se elaboreaza in functie de ierarhia lor, de categoria acestora si de autoritatea publica indreptatita sa le adopte.In fruntea ierarhiei se afla legile, urmate de ordonantele de Guvern, hotararile Guvernului, ordinele si instructiunile ministrilor, ordinele prefectului, dispozitiile reprezentantilor autoritatilor publice locale. In cadrul izvoarelor dreptului romanesc, legea ocupa locul de varf in ierarhia valorica. Avem in vedere intelesul restrans al notiunii de lege, adica acela de izvor de drept cu cea mai inalta forta juridica, actul jurudic normativ ierarhic superior tuturor celorlalte norme juridice, adoptat de organul legislativ suprem, Parlamentul.In functie de importanta relatiilor pe care le reglementeaza, legile se clasifica in :Constitutia/legile constitutionale.legi organice. - privesc organizarea,functionarea,structura diferitelor organe ale statului-domenii de o importanta vitala in organizarea statuluiprelungiri ale dispozitiilor constitutionalese adopta cu votul majoritatii fiecarei camere a Parlamentuluilegi ordinare. toate celelalte legi elaborate de Parlament, in alte domenii decat a si b.=> orice relatie sociala cu un anumit grad de generalitate si a caror importanta impun adoptarea unei legi.- > majoritate simpla11. Ordonantele de Guvern sunt acte normative elaborate de Guvern, dar cu putere de lege, care isi au izvorul in competenta delegata de catre Parlament. Ordonantele guvernamentale se clasifica in:ordonante care se emit in temeiul unei legi de abilitare si al Constitutiei.-> Parlamentul imputerniceste Guvernul sa emita o ordonanta intr-un anumit domeniu/intr-o anumita perioada. Nu se pot reglementa domeniile legilor organice(art.73)ordonante de urgenta.- numai in situatii extraordinare!!, a caror reglementare nu poate fi amanata, avand obligatia sa motiveze urgenta acestora. Nu pot fi adoptate in domeniul legilor constitutionale,, nu pot afecta regimul institutiilor fundamentale ale statului,drepturile, libertatile, indatoririle prevazute de Constitutie, drepturile electorale, si nu pot viza masuri de trecere silita in proprietate publica.12. Caracterizai tratatele internaionale ca izvor al dreptului constituional. In dreptul international au fost formulate doua teorii referitoare la introducerea tratatelor in ordinea juridica a unui stat:teoria monista- norma internationala este de aplicabilitate imediata, fara a fi admisa sau transformata in ordinea interna a statului parte la ea.teoria dualista.- dreptul intern si dreptul international sunt sisteme independente si si separatept ca un tratat international sa se poata aplica in legea interna a unui stat, este necesara preluarea acestuia de catre stat printr-o norma nationala.Norma constitutionala cadru: art.11: Art. 11 Dreptul internaional i dreptul intern(1) Statul romn se oblig s ndeplineasc ntocmai i cu bun-credin obligaiile ce-i revin din tratatele la care este parte.(2) Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern.(3) n cazul n care un tratat la care Romnia urmeaz s devin parte cuprinde dispoziii contrare Constituiei, ratificarea lui poate avea loc numai dup revizuirea Constituiei.13. regulile instituite de Constituia Romniei (art.20) Tratatelor internaionale n materia drepturilor omului ca izvor de drept .Art. 20 Tratatele internaionale privind drepturile omului(1) Dispoziiile constituionale privind drepturile i libertile cetenilor vor fi interpretate i aplicate n concordan cu Declaraia Universal a Drepturilor Omului, cu pactele i cu celelalte tratate la care Romnia este parte.(2) Dac exist neconcordane ntre pactele i tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romnia este parte, i legile interne, au prioritate reglementrile internaionale, cu excepia cazului n care Constituia sau legile interne conin dispoziii mai favorabile.Art.20- textul constitutional analizat da expresie imperativului protectiei drepturilor fundamentale, coreland reglementarile nationale si cele internationale in aceasta materie in realizarea ideii de prioritate a normelor care asigura o protectie mai ridicata acestor drepturi, respectiv de aplicare a Constitutiei in sensul unei asemenea protectii. Din interpretarea art.20 din Constitutie se desprind doua reguli:a). Interpretarea si aplicarea dispozitiilor privind drepturile si libertatile cetatenilor cuprinse in Constitutie trebuie sa se faca in concordanta cu instrumenetele internationale privind drepturile omului la care Romania este parte.b).Prioritatea acestor reglementari internationale, in caz de neconcordanta cu legile interne, cu exceptia cazului in care Constitutia sau legile interne cuprind dispozitii mai favorabile.14.Conceptul de bloc de constitutionalitate reprezinta ansamblul de acte normative cu valoare constitutionala. Doctrina constitutionala franceza a dezvoltat notiunea de "bloc al constitutionalitatii" din care fac parte Constitutia din 1958, Declaratia Drepturilor Omului si Cetateanului din 1789 si principiile care au valoare constitutionala, chiar daca nu fac parte din Constitutie. Aceasta doctrina a fost preluata si in Spania. Curtea Constitutionala din Ungaria a dezvoltat teoria "Constitutiei invizibile" prin care a decis ca poate interpreta si aplica nu numai prevederile Constitutiei, ci si orice alte principii de drept care au o valoare constitutionala.15. Tratatele constitutive ale Uniunii Europene i celelalte reglementri europene cu caracter obligatoriu ca izvor de drept regula instituit de Constituia Romniei (art.148)Art. 148 Integrarea n Uniunea European(1) Aderarea Romniei la tratatele constitutive ale Uniunii Europene, n scopul transferrii unor atribuii ctre instituiile comunitare, precum i al exercitrii n comun cu celelalte state membre a competenelor prevzute n aceste tratate, se face prin lege adoptat n edina comun a Camerei Deputailor i Senatului, cu o majoritate de dou treimi din numrul deputailor i senatorilor.(2) Ca urmare a aderrii, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum i celelalte reglementri comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fa de dispoziiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.(3) Prevederile alineatelor (1) i (2) se aplic, n mod corespunztor, i pentru aderarea la actele de revizuire a tratatelor constitutive ale Uniunii Europene.(4) Parlamentul, Preedintele Romniei, Guvernul i autoritatea judectoreasc garanteaz aducerea la ndeplinire a obligaiilor rezultate din actul aderrii i din prevederile alineatului (2).(5) Guvernul transmite celor dou Camere ale Parlamentului proiectele actelor cu caracter obligatoriu nainte ca acestea s fie supuse aprobrii instituiilor Uniunii Europene.Textul constitutional citat stabileste urmatoarele:A). Pozitia tratatelor constitutive ale U.E si a reglementarilor derivate in raport cu legile interne.b).obligatiile ce revin autoritatilor publice ca urmare a aderarii la U.E.16. JurisprudentaConceptul generic de jurisprudenta se utilizeaza si in ceea ce priveste ansamblul solutiilor instantelor de jurisdictie constitutionala. Actele pe care acestea le pronunta au insa particularitati si efecte specifice, date de insusi specificul si rolul acestor autoritati , care determina valoarea lor de izvor al dreptului constitutional.17. Conceptul de constitutie, in sensul modern al acestui termen desemneaza, pe principiu, un act scris unitar, alcatuit din norme juridice investite cu forta juridica suprema, ce reglementeaza acele relatii sociale fundamentale, esentiale pentru instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii, adoptate potrivit unei proceduri speciale si solemne.+drepturile fundamentale si statutul juridic al cetateanului18. Principalele caracteristici ale constitutiei ca lege fundamentala sunt:- caracterul de lege.- caracterul de lege fundamentala.- priveste puterea de stat.- reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind IME a puterii de stat.- forta juridica suprema- forma sistematica- stabilitate- necesitatea unor proceduri specifice de adoptare si modificare.19. Coninutul normativ al constituiei scurt caracterizare.Actele normative reglementeaza, in principiu, toate domeniile vietii economico-sociale, politice si juridice ale societatii date, organizate in stat. Se remarca, ca o tendinta a evolutiei constitutionalismului, integrarea in constitutiile lumii a unui catalog extins al drepturilor si libertatilor fundamentale, precum si reglementarea unor mecanisme de conectare cu reglementarile internationale in aceasta materie. => (pag 68, completari)20.Explicai conceptele de constituie cutumiar i constituie scris. Conceptul de constitutie cutuminara reprezinta rezultatul ,experienta practicii si traditiei in domeniul relatiilor sociale fundamentale statale ale unui popor,cristalizate de-a lungul timpului.Principiile asftel deprinse au capatat in timp o puternica rezonanta in constiinta colectiva ,fiind respectate intocmai ca legile scrise.Conceptul de constitutie scrisa a aparut ca reactie impotriva cutumei,considerata incerta,incompleta,intr-o continua miscare.Aceasta se impune a fi reglementata intr o forma concisa si sistematica,potrivit ideei in sensul ca nu exista constitutie daca ea nu poate fi pusa in buzunar.21.Explicai noiunea de putere constituant originar.Puterea constituanta originara intervine atunci cand nu exista sau nu mai exista constitutie in vigoare(state noi, revolutii).Puterea constituanta originara este puterea primara ,atasata poporului sau,uneori,individului sau grupului social care promoveaza o noua ideee de drept,ca expresie a unei noi conceptii politice si filozofice.Prin urmare,ea apartine celui care a creat statul sau a infaptuit revolutia,care a avut ca obiectiv,intre altele,stabilirea unei noi ordini juridice.22.Explicai noiunea de putere constituant derivat.Puterea constituanta derivata/instituita este prevazuta de Constitutia in vigoare sau anterioara atat in ceea ce priveste competenta,cat si organizarea si functionarea ei.Puterea instituita este deci o putere conditionata prin reguli constitutionale prestabilite atat in ceea ce priveste organizarea,cat si prerogativele.23.Constituia acordat (charta concedat) ca form de adoptare a constituiei - caracterizare.Constitutia acordata este adoptata de catre monarh ca stapan absolut si acordata poporului.Este o capitulare a monarhului in fata unei forte sociale in ascensiune .Presupune redactarea si sanctionarea sa de catre monarh si acordarea catre popor,printr-o declaratie scrisa.Aceasta constitutie este considerata a fi cea mai rudimentara.24.Statutul ca form de adoptare a constituiei - caracterizare. Statul ca forma de adoptare a constitutiei este o varianta a constitutiei acordate,in sensul ca este adoptata de monarh si aprobata prin plebiscit.Plebiscitul a fost in practica constitutionala modul obisnuit de adoptare a constitutiilor autoritare.25.Pactul ca form de adoptare a constituiei caracterizarePactul ca forma de adoptare a constitutiei este considerat a fi un contract intre rege si popor,care se posteaza pe pozitii egale si au legitimitate egala.Tranzactia fiind supusa adoptarii de catre Parlament iar apoi monarhului .26. Conventia- ca forma de adoptarea Constitutiei Caracterizare:Conventia - varianta demografica-Conventia este opera unei adunari numita astfel , special aleasa pentru o adopta constitutie.- Conventia modalitate de ezercitare a suveranitatii nationala.- poporul decide. 27. Constitutia referendara Caracterizare: Constitutia referendara- este supusa poporului prin referendare.-o varianta a conventiei->supusa unei noi aprobari prin referendum.28. Constitutia parlamentara este o modalitate de adoptare a Constituiei ntlnit mai ales n rile din estul Europei, care presupune urmtoarea procedur: initiativa, elaborarea proiectului, discutarea publica a proiectului si adoptarea proiectului de catre Parlament cu o majoritate calificat.29.Constitutie rigida o constitutie a caror modificari se face cu respectarea unor anumite conditii care sa asigure stabilitate si sa protejeze anumite valori fundamentale ale unui stat. Elemente de rigidizare: -stabilirea in cuprinsul constitutiei ca aceasta nu poate fi modificata o anumita perioada de timp.-stabilirea unei proceduri complicate de modificare.-stabilirea faptului ca nu se poate proceda la reviziunea constitutiei in o anumite perioade. 30. Constitutie flexibil acea constitutie ce se modifica printr-o simpla lege adoptata de Parlament, cu o anumit majoritate.Explicai noiunile de: revizuire, suspendare, abrogare a constituiei.Suspendare- scoaterea din vigoare a Constitutiei, in tot sau in parte, pe o perioada de timp determinata. Abrogarea constitutiei -se aproba cand se adopta o noua constitutie. -dreptul de a abroga o constitutie apartine puterii constituante. Revizuire = modificare/completarea acesteia Subiectele de drept care pot iniia revizuirea Constituiei Romniei enumerare.Art. 150 Iniiativa revizuirii(1) Revizuirea Constituiei poate fi iniiat de Preedintele Romniei la propunerea Guvernului, de cel puin o ptrime din numrul deputailor sau al senatorilor, precum i de cel puin 500.000 de ceteni cu drept de vot.(2) Cetenii care iniiaz revizuirea Constituiei trebuie s provin din cel puin jumtate din judeele rii, iar n fiecare din aceste judee sau n municipiul Bucureti trebuie s fie nregistrate cel puin 20.000 de semnturi n sprijinul acestei iniiative.33. Organul competent s adopte legea de revizuire a Constituiei Romniei; procedura de dezbatere i adoptare scurt caracterizare.Art. 151 Procedura de revizuire(1) Proiectul sau propunerea de revizuire trebuie adoptat de Camera Deputailor i de Senat, cu o majoritate de cel puin dou treimi din numrul membrilor fiecrei Camere.(2) Dac prin procedura de mediere nu se ajunge la un acord, Camera Deputailor i Senatul, n edin comun, hotrsc cu votul a cel puin trei ptrimi din numrul deputailor i senatorilor.(3) Revizuirea este definitiv dup aprobarea ei prin referendum, organizat n cel mult 30 de zile de la data adoptrii proiectului sau a propunerii de revizuire.#Daca cele 2 camere adopta texte diferite, se ajunge la mediere-stabilirea uneu comisii de paritate( 7 deputati si 7 senatori) care hotaraste cu majoritate de voturi doar asupra redactarilor diferite din legea constitutionala. Raportul comisiei de mediere se supune apoi votului fiecarei camere.34. Limitele revizuirii astfel cum sunt acestea consacrate de Constituia Romniei (explicarea conceptului de limite ale revizuirii, exemplificare- cel puin 7 exemple)Art. 152 Limitele revizuirii(1) Dispoziiile prezentei Constituii privind caracterul naional, independent, unitar i indivizibil al statului romn, forma republican de guvernmnt, integritatea teritoriului, independena justiiei, pluralismul politic i limba oficial nu pot forma obiectul revizuirii.(2) De asemenea, nici o revizuire nu poate fi fcut dac are ca rezultat suprimarea drepturilor i a libertilor fundamentale ale cetenilor sau a garaniilor acestora.(3) Constituia nu poate fi revizuit pe durata strii de asediu sau a strii de urgen i nici n timp de rzboi.35. Rolul Curtii Constitutionale si procesul de revizuire a Constitutiei (atributii si obiectul controlului de constitutionalitate). Curtea constitutionala se pronunta din oficiu:-asupra initiativelor de revizuire a constitutiei- asupra legii de revizuire a constitutiei adaptata de Parlament.-Atributii ale Curtii Constitutionale:-atributii ce privesc controlul de constitutionalitate a unor acte normative.-atributii care privesc verificarea constitutionalitatii unor activitati , comportamente si atitudini.36. Conceptul de supremaie a Constituiei scurt caracterizare.- Suprematia Constitutiei desemneaza acea calitate ce situeaza Constitua in varful piramidei actelor legislative, respectiv a institutiilor politico-juridice ale statului de drept. Din aceasta perspectiva, Constitutia reprezinta norma suprema pentru aprecirea validitatii tuturor actelor si faptelor socio-economice, treapta cea mai inalta din punct de vedere al dreptului pozitiv, dispunand de o pozitie supraordonata in sistemul de drept, justificata atat prin procedura de adoptare, prin locul pe care il ocupa autoritatea emitenta, cat si prin normele juridice pe care le cuprinde. Conceptul de suprematiei Constitutiei si asigurarea acestei suprematii isi gasesc justificarea prin necesitatea claritatii, previzibilitatii sistemului juridic, realizate prin raportarea tuturor legilor la un singur act normativ. Acest act reglementeaza stabilitatea tuturor celorlalte raporturi juridice dintr un stat.37. Consecine i garanii ale supremaiei Constituiei scurt prezentare. Pozitia privilegiata a Constitutiei in sistemul drept implica o serie de consecinte juridice, astfel:-consecinte juridice privind adoptarea Constitutiei.-consecinte juridice privind modificarea, suspendarea si abrogarea Constitutiei.-pozitia supraordonata a Constitutiei fata de celelalte legi.-conformitatea intregului drept cu Constitutia.Este necesar un sistem de garantii in masura sa permita ca intr-adevar Constitutia sa se manifeste ca actul normativ cu forta juridica suprema. Aceste garantii juridice specifice sunt:-controlul general al aplicarii Constitutiei.-controlul constitutionalitatii legilor.-indatorirea fundamentala de a respecta Constitutia.-aplicarea directa a Constitutiei.38 Noiunea de control de constituionalitate definire. Obiectul controlului de constituionalitate- scurt caracterizare. .Obiectul controlului de constitutionalitate - scurta caracterizare-Consta in activitatea organizata de verificare a conformitatii legii cu Constitutia. Ca institutie a dreptului constitutional, acesta cuprinde regulile privind autoritatile competente de a face aceasta verificare,procedura de urmat si masurile ce pot fi luate dupa realizarea acestor proceduri. De principiu, acesta priveste numai legea ca act juridic al Parlamentului sau actele normative cu forta juridica egala cu a legii.39. modelul american de control de constit- scurta caracterizareModelul american- control executat de instanta judecatii obijnuite, nu separa conflictul constituit -> se pronunta asupra tuturor aspectelor unui litigiu.Modelul american este caracterizat printr un caracter difuz = cel exercitat de instantele judecatoresti in cauzele ce le sunt diferite sau descentralizat= instante speciale si specializate in sensul ca obligatia de a solutiona neconstitutionalitatea este recunoscut tuturor judecatorilor.-judecatorul este chemat pentru a se pronunta asupra tuturor aspectelor unui litigiu.-decizia instantei judecatoresti asupra incidentului de neconstitutionalitate are efecte negative.38. modelul european de control al constitutiei- scurta caracterizareModelul european- crearea unui organ unic, special si specializat in exercitarea controlului constitutionalitatii legilor.Control- concentrat= cel realizat prin instante speciale si specializate.-centralizat de constitutionalitate printr un organ ce detine monopolul acestui control- obliga instantele sa detaseze dintre incidentele litigiului chestiunile prejudiciale a neconstitutionalitatii sa o transmita spre competenta exclusiva de rezolvare a instantei de jurisdictie constitutionala.-unicitatea instantei-modalitati specifice de sesizare a instantei-efect erg-ounes ale deciziilor pronuntate in cadrul controlului de constitutionalitate.39. realizati clasificarea controlului de constitutionalitate dupa criteriul momentului exercitarii acestiuia. Explicati.Criteriul momentului exercitarii controlului de constitutionalitate.Controlul anterior(apriori) = realizat spupra unui proiect de legeControl a posteriori realizeazt supra unei legi in vigoare.40.realizati clasificarea controlului de constitutionalitate dupa criteriul modului de sesizare a instantei constitutionale. Explicati.Criteriul modului de sesizare a instantei constitutionale-Control pe cale principala= in mod direct-control pe cale incidenta= pe cale de exceptie41.realizati clasificarea controlului de constitutionalitate dupa criteriul naturii controlului. ExplicatiCriteriul naturii controlului.Control abstract= nu presupune un litigiu preexistent , instanta este sesizata in mod direct.-Control concret de constitutionalitate= presupune un litigiu preexistent pentru a fi sesizata instanta constitutionala=> exercitare pe cale incidentala.42.realizati clasificarea controlului de constitutionalitate dupa criteriul organizarii si efectului acestuia.Clasificarea controlului de constitutionalitate dupa:Criteriul organizarii si efectul controlului de constitutionalitate-difuz= exercitat de instantele judecatoresti in cauzele ce le sunt date diferite-concentral= exercitat prin instante speciale si specializate44.controlul de constitutionalitate potrivit Constitutiei Romaniei. Scurta caracterizare (model, autoritatea competenta , obiectul controlului de constitutionalitate)Obiectul contr de constitutionalitae- consta in activitatea organizata de verificare a conformitatii legii cu constitutia.Modul= modelul european deoarece exista un singur organ special si specializat in exercitarea controlului constitutionalitatilor legilor.Autoritatea competenta= curtea constitutionala .45. efectele deciziilor Curtii Constitutionale.In functie de constitutionalitatea legilor poate sa le abroge sau sa le aplice.