- 1 -

UNIVERSITATEA DE ŞTIIN ŢE AGRICOLE ŞI MEDICIN Ă VETERINAR Ă CLUJ-NAPOCA

ŞCOALA DOCTORAL Ă FACULTATEA DE MEDICIN Ă VETERINAR Ă

Doctor medic veterinar

Savu Marius Mircea

INTERRELA ŢIA STATUS IMUN-BIOAGRESORI MICROBIENI ÎN DINAMICA PROTEC ŢIEI

ANTIINFEC ŢIOASE LA SALMONIDE

REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT

CONDUCĂTOR ŞTIIN ŢIFIC: Prof.univ. Dr. Marina Spînu

Cluj-Napoca 2011

- 2 -

REZUMAT

Studiul bolilor la peşti necesită cunoştinţe vaste legate de constrângerile exercitate de

mediul acvatic de existenţă, legate de fiziologia supravieţuirii într-un astfel de mediu, şi

legate de numeroşii agenţi care pot cauza infecţii, respectiv răspunsul gazdei.

Domeniul acvatic reprezintă un rezervor de bioresurse comestibile aproape

inepuizabile, ce poate fi valorificat de catre om. Creşterea producţiei de peşte impune

anihilarea în cea mai mare măsură, a factorilor limitativi ce o frânează (Mititeanu, 2008).

În timp ce, în condiţii naturale de viaţă, apariţia şi răspândirea îmbolnăvirilor

organismelor acvatice sunt mai puţin frecvente şi dăunătoare, cu excepţia cazurilor de

poluare, cu mult mai periculoase sunt aceste îmbolnăviri în unităţile de acvacultura unde,

condiţiile artificiale de viaţă favorizează acţiunea unei diversităţi mai mari de agenţi

patogeni, biotici şi abiotici (Gyllenhammar şi Ha˚kanson, 2005).

Descifrarea unor aspecte legate de funcţionalitatea sistemului imun respectiv de

starea de portaj microbiologic ar permite o mai bună întelegere a biologiei acestor specii de

peşti şi ar crea o posibilitate de repopulare a biotopului natural cu indivizi crescuţi în

captivitate (Köllner, 2002).

Cea mai mare parte dintre potenţialii factori patogeni se găsesc la nivelul tubului

digestiv şi a aparatului respirator şi cuprind de la organisme comensale până la cele care au

o relaţie de simbioză. Aceştia pot deveni patogene în cazul multiplicării excesive cauzate de

o multitudine de factori (stres, tratamente îndelungate cu antibiotice etc.), apa de cultură

murdară, lipsa filtrelor pot infecta peştii al căror sistem imun este impietat (Vasiu, 2000).

Specificitatea imunitară este doar unul din multitudinea de factori implicaţi în acest proces.

Imunitatea dobândită se amplifică şi se dezvoltă după un scenariu precis, care se poate

descrie pe baza unor cercetări descriptive şi care arată cum o serie de mecanisme efectoare

sunt aplicabile unui anumit tip de agenţi patogeni (Herbert, 1974). Integritatea anatomică şi

funcţională a mecanismelor imunologice de apărare este extrem de importantă şi ea depinde

de natura dinamicii interrelaţiei gazdă-agresor.

Considerând aceste aspecte reliefate de studiul bibliografic şi redate în partea a I-a a

tezei (capitolul I–III), cercetările realizate în cadrul tezei intitulate: Interrela ţia status

- 3 -

imun-bioagresori microbieni în dinamica protecţiei antiinfecţioase la salmonide, au

avut ca obiective principale:

a) Determinarea gradului de poluare microbiană a apei de cultură a păstrăvilor

Poluarea bacteriană a mediului de viaţă înfluenţează sistemul imun prin activarea

acestuia şi consum de energie; această energie este deturnată de la alte funcţii vitale şi

producţie (sporul în greutate).

b) Determinarea diversităţii bacteriene a florei de portaj la păstrăvii de cultură în

funcţie de unitatea de origine

Microbiota mediului vital este un factor important de influenţă al microflorei

bacteriene de portaj la peştii cultivaţi. Nu puţine dintre bacteriile prezente la peşti au

potenţial zoonotic, de aceea investigarea microflorei purtate de peştii de cultură este extrem

de importantă.

c) Evaluarea comparativă a datelor obţinute cu cele din literatură, pentru

estimarea potenţialului patogen al bacteriilor izolate

Desigur că patogenitatea unor bacterii de tipul E. coli, Salmonella spp. sau

Pseudomonas aeruginosa, atât la peşti cât şi la om este recunoscută, dar cercetările pot

evidenţia, prin planul de lucru propus, bacterii mai puţin cunoscute, care pot totuşi prezenta

risc şi care nu trebuie neglijate, doar pentru că izolarea lor este mai rară. Investigaţiile au

urmărit de asemenea, comparativ cu literatura, posibilitatea relaţionării prezenţei acestor

bacterii cu eventuale episoade morbide în fermele luate în studiu.

d) Descrierea patologiei prezente în unităţile studiate şi implementarea unor

tehnici moderne de diagnostic

Aşa cum s-a arătat deja, starea de sănătate a peştilor din ferme este o condiţie sine

qua non a obţinerii unor producţii ridicate. Lucrarea a intenţionat să monitorizeze

comparativ valoarea diagnostică a unor metode clasice şi moderne precum şi posibilitatea

implementării acestora din urmă în ferme.

e) Evaluarea influenţei temperaturii mediului de viaţă/apei asupra portajului

microbian şi a funcţionalităţii imune înnăscute şi adaptative

Peştii sun animale poikiloterme de aceea confortul, bunăstarea şi sănătatea lor,

implicit şi producţia şi reproducţia depind de factorii de mediu mai mult decât la alte specii.

Evaluarea influenţei temperaturii mediului asupra portajului microbian şi implicit a

- 4 -

sistemului imun, doi actori principali în relaţia tripartită gazdă/agent etiologic/mediu poate

furniza informaţii utile fermierului, medicului veterinar şi epidemiologului în gestionarea

fermelor în sens avantajos economic, cu respectarea legislaţiei referitoare la protecţia

animalelor precum şi supravegherea şi controlul bolilor transmisibile la peşti.

Aceste obiective au fost urmărite în cadrul cercetărilor desfăşurate în perioada 2007-

2011, iar rezultatele sunt redate în cele nouă capitole ale părţii de cercetări proprii

(capitolele IV-XII), cuprinzând scopul urmărit, obiectivele şi activităţile stabilite în vederea

atingerii acestora.

În capitolul IV, intitulat „Date despre unitatăţile luate în studiu “ sunt trecute în

revistă elementele caracteristice pentru amplasarea, organizarea şi funcţionarea a două

păstrăvării din zona Transilvaniei. Alături de acestea, în studiu mai sunt incluse episodic alte

două păstrăvării de dimensiuni mai mici din aceeaşi zonă. Sunt trecute în revistă elementele

legate de organizarea acestor unităţi care pot influenţa bunăstarea şi sănătatea păstrăvilor,

precum şi eventuale modalităţi de control ale acestora. În cele două unităţi se cresc păstrăvul

curcubeu (Onchorhyncus mykis), păstrăvul indigen (Salmo trutta fario) şi păstrăvul fântânel

(Salvelinus fontinalis).

„Determinări ale parametrilor microbiologici la peşti ” au fost incluse în capitolul

V. Pornind de la unităţile luate în considerare în capitolul anterior, am descris probele

prelevate, fiind menţionată importanţa expedierii lor la laborator în timp minim din cauza

perisabilităţii. Probele au fost procesate prin metodele clasice bacteriologice, fiind

însămânţate pe bulion, agar, apoi agar McConkey şi în final, testate pentru caracteristicile

lor biochimice prin utilizarea testelor API 20 E. Testul oxidazei a fost efectuat ca aducând

detalii suplimentare în identificarea bacteriilor izolate. Datele microbiologice au fost

interpretate în relaţie cu rezultatele examenului necropsic. Rezultatele sunt prezentate pe ani

de studiu, fiind surprinzătoare multitudinea de germeni izolaţi de la peşti. Dintre bacteriile

izolate în această etapă trebuie menţionate câteva, astfel: Aeromonas hydrophila,

Citrobacter braakii si Aeromonas hydrophila , Vibrio, Clostridium spp şi altele.

Au fost analizate diferenţele şi similitudinile din punct de vedere microbiologic a

celor două ferme principale luate în studiu.

- 5 -

Tabel/Table 1

Rezultatele examenului bacteriologic pe probele de alevini de 4-3 luni prelevate în 2011 din ferma A şi B /Bacteriological results in 4-3 month old fry samples in 2011 on farm A and B

Apa este un element indispensabil vieţii, pentru toate organismele şi ecosistemele,

datorită largii răspândiri şi calităţilor deosebite pe care le are (Mititeanu, 2006).

Studiile legate de flora microbiană din apa de cultură a păstrăvilor sunt cuprinse în

capitolul VI „Determinări microbiologice din apa de cultură” . Evaluând comparativ

încărcătura microbiană din apa din bazine respectiv cadavrele de peşti, se poate observa că

deşi în bazine speciile izolate sunt mai numeroase, nu întotdeauna acestea se regăsesc şi la

peşti.

Rezultatele obţinute, indicând poluarea apelor din bazinele de salmonicultură de la

unitatea B luată în studiu cu un număr substanţial de bacterii din specii patogene pentru

peşti, dar şi pentru om, sugerează nivelul scăzut al imunităţii înnăscute la peştii prezenţi în

bazine, cu toate că aceştia nu reprezintă unica sursă de poluare microbiană.

Această supoziţie este întărită de prezenţa germenilor, în număr mai redus, în

cadavrele peştilor necropsiaţi. Contrar ipotezei emise de scădere a numărului de germeni cu

adâncimea datorită mai ales scăderii temperaturii apei, s-a observat o creştere îndeosebi a

germenilor cu risc zoonotic: stafilococi, E. coli, Pseudomonas. Există posibilitatea ca

A

B

Nr probă/ Sample

Nr troaca

/ Basin

PC 0 Alevini –varsta 4 luni

PC0 Fry – aged 4 month

Nr probă/ Sample

Nr troaca / Basin

PF 0 Alevini –varsta 3 luni

PC0 Fry – aged 3 month

11 1 Pantoea 16 Unit B 6 Serratia rubidaea 12 2 Pantoea 17 6 Serratia rubidaea 13 3 Serratia

liquefaciens 18 3 Staphylococus spp

14 4 Serratia liquefaciens

19 3 Enterobacter cloacae

20 3 Enterobacter cloacae 15 5 Serratia

liquefaciens 21 4 Pantoea

22 4 Serratia marcescens 23 Troaca Serratia liquefaciens 24 Troaca Serratia marcescens 25 65 Pantoea

- 6 -

dezvoltarea acestor bacterii să fie condiţionată de resturile alimentare persistente datorită

lipsei de igienă.

Tabel /Table 2

Speciile izolate din bazinele de cultură pentru păstrăv (centralizate)

Bacterial species isolated from water (centralised)

Bacteria

izolată/Isolated

bacteria

Adȃncimea de prelevare/Sampling depth Total

0,1m 1m 1,7m

Aeromonas hydrophila 17 7 4 28

Serratia fonticola 6 1 7

Staphylococcus spp 1 2 2 5

E. coli 1 2 1 4

Klebsiella planticola 1 1 2

Citrobacter freundii 1 1

Serratia marcescens 1 1

În capitolul VII este investigată „Influen ţa sezonului asupra variaţiilor florei

bacteriene de portaj la păstrăvul de cultură”. Peştii fiind animale poikiloterme,

temperatura mediului influenţează în foarte mare măsură bunăstarea lor, funcţionarea tuturor

organelor şi sistemelor, în speţă şi buna funcţionarea a sistemului imun.

Figura 1. Speciile de bacterii izolate, precum şi

procentul acestora raportat la numărul de probe şi

tulpinile izolate

Figure 1. Bacterial species and percentages

versus total isolates

Figura 2. Speciile de bacterii izolate, precum

procentul acestora raportat la numărul de probe şi

tulpinile izolate.

Figura 2. Bacterial species, percentage

versus total isolates

- 7 -

Populaţia microbiană întâlnită la aceste animale poate varia în condiţii de

temperatură variabilă, dezvoltarea bacteriilor fiind şi ea condiţionată de temperatura

mediului.

Germenii izolati din organele păstrăvilor recoltaţi în sezonul cald au fost identici cu

cei identificate în sezonul rece. Se pot observa totuşi diferenţe procentuale între speciile

bacteriene izolate în funcţie de sezon.

În capitolul VIII intitulat „Evaluarea rezistenţei la antibiotice pentru tulpinile

izolate de la peşti ” s-a urmărit un aspect important din această problemă actuală, studiu

urmărind modificarea rezistentei bacteriilor la antibiotice o perioadă de cinci ani.

Din rezultatele obţinute în experiment frapează rezistenţa crescută la antibiotice, fie

sub forma rezistenţei totale fie a prezenţei coloniilor rezistente, la toate antibioticele testate.

Cele mai active antibiotice au fost fluemquina, trimetorprimul (potenţator de

sulfamidă), cloramfenicolul, cefoperazona, iar cele mai puţin active, la care toate rezultatele

obţinute au fost de 0, oxacilina şi penicilina – probabil datorită utilizării lor frecvente în

trecut şi permanentizarea în unităţi a unor bacterii rezistente la antibioticele menţionate.

Capitolul IX „Investigaţii privind yersinioza (boala gurii ro şii) la păstrăvul de

cultur ă” reprezintă un studiu de caz tipic pentru piscicultura românească. Importanţa

acestei boli este dată şi de impactul economic cu efecte dramatice asupra crescătorului.

Tabel /Table 3

Evoluţia mortalităţii la PC 1 în 2007 în boala gurii roşii

Mortality of PC1 in 2007 due to red mouth disease

Nr crt/No Data/Date Morţi în

kg/Letality kg

1 iulie 3837

2 august 7068

3 septembrie 3998

4 octombrie 1670

5 noiembrie 447

Total 5 luni 17020

- 8 -

Din totalul de 56 tone peşte în cele 5 luni au murit 17,02 tone păstrăv, mortalitatea

fiind de 30,4%.

„ Investigaţii privind necroza pacreatică infecţioasă a salmonidelor (NPI)” sunt

surprinse în capitolul X. Necroza pancreatică infecţioasă (NPI) este o boală infecto

contagioasă foarte gravă, care se manifestă la puietul de salmonide. Datorită gravităţii,

viroza a fost înscrisă o perioadă în codul sanitar al OIE.

În episodul de boală urmărit în perioada celor 5 luni, mai precis pe toată perioada în

care numărul de morţi înregistraţi a fost peste limitele tehnologice, mortalitatea a reprezentat

25,92% din totalul celor două loturi de alevini.

Figura 3. Ţesut pancreatic exocrin cu incluziuni virale (original)

Figure 3. Exocrine pancreatic tissue with viral inclusions (original)

Nota de originalitate în acest caz de necroza pancreatică infecţioasă este dată de

examenul elecronomicroscopic care a stabilit cu certitudine etiologia virală şi a completat

informaţiile referitoare la tabloul lezional la nivel ultrasctructural, precum şi de prima

semnalare a acestei boli în România

Capitolul. XI. „Investigaţii imunologice la păstrăvul de cultură” urmăreşte mai

multe linii distincte de cercetare.

Dozarea gamaglobulinelor totale

Dozarea anticorpilor circulanţi prin metode de laborator de o mare diversitate,

creează posibilitatea estimării potenţialului de protecţie antiinfecţioasă umorală respectiv

permite diagnosticarea unor boli.

- 9 -

Figura 4. Interpretarea grafică şi statistică a imunoglobulinelor totale înregistrate la cele

doua loturi de păstrăvi iarnă:vară.

Figure 4. Statistical interpretation of total Ig values in summer and winter readings

Urmărind rezultatele obţinute se constată că imunoglobulinele totale (Fig.4) au

prezentat variaţii în limite largi în funcţie de perioada de recoltare a păstrăvilor. Diferenţele

înregistrate dintre categorii au fost foarte semnificative din punct de vedere statistic. Astfel

se observă că nivelul imunoglobulinelor totale la lotul din iarna este mult mai scăzut decât la

cel din vară. Acest lucru subliniază clar posibilul efect inhibitor asupra sistemului imun de

către temperaturile scăzute, comparativ cu o secreţie mult mai marcantă a efectorilor imuni

umorali în sezonul cald.

Formula leucocitară

În ceea ce priveşte populaţiile leucocitare, au fost analizate şi acestea pentru a

observa efectul pe care îl exercită variaţiile de temperatură asupra numărului şi funcţiilor

acestora. Rezultatele relevă o diferenţă majoră între nivelul limfocitelor lotului din vară,

acesta fiind mult mai ridicat comparativ cu lotul din iarnă, precum şi cea a monocitelor. O

- 10 -

rată inversă este observată în cazul neutrofilelor, unde aceasta este mai ridicată la lotul din

iarnă. Prin urmare putem sublinia faptul că funcţionalitatea sistemului imun, precum a

diferitelor etaje ale acestuia funcţionează mult mai eficient în sezonul cald, decât în cel rece.

Acest fapt este susţinut şi de nivelul de imunoglobuline, care este net mai mare în sezonul

cald.

Testul de înglobare a particulelor de carbon in vitro

Fagocitele din sângele integral posedă capacitatea de a ingera nu numai bacterii, dar

şi particule inerte (carbon). Din figura 5 se poate observa diferenţa majoră a activităţii

fagocitare între sezonul cald şi cel rece, asfel la 4°C activitatea fagocitară este de aproape 10

ori mai mică faţă de temperatura din timpul verii de 22°C, însă numai de 6 ori mai mică faţă

de temperatura de iarnă de 22°C ce poate duce la concluzia că temperatura apei este un

factor de stres ce duce la inhibarea limfocitelor. Ca şi adaosuri, alcoolul şi menta nu joacă

un rol important în stimularea fagocitozei, dimpotrivă, duce la inhibarea acesteia.

Figura 5. Activitatea fagocitară comparativă la cele doua loturi iarnă:vară 2010

Figure 5. Compared phagocytosis: summer-winter 2010

Testul de transformare blastică

Valoarea martorului din vară este de patru ori mai mică în comparaţie cu cea din

iarnă, astfel corelat cu procentul limfocitelor din iarnă şi vară putem spune că activitatea

limfocitară pe timp de vară este slabă, ceea ce poate duce la concluzia că organismul este

predispus la infecţii.

În urma adiţionării factorilor mitogeni PHA şi LPS pe timp de iarnă, am constatat o

activitate mai bună a acestora la cantitatea de 0,1µl, de aceea pentru lotul din vară s-a lucrat

- 11 -

numai cu aceste cantităţi excluzând cantitatea de 0,5µl pentru fiecare factor mitogen,

Activitatea factorului mitogen PHA este mai intens iarna, însă cea a factorului mitogen LPS

este mai intens vara, de unde rezultă activitatea limfocitelor T mai bună vara , deci profilul

imunologic mai bun.

Figura 6. Indicele de transformare blastică comparativă la cele doua loturi de

păstrăvi, iarnă:vară, 2010

Figure 6. Blast transformation indices – a comparison between the two groups

(summer-winter) 2010

Aceste experimente, realizate in vitro la temperaturile de +4, 22 şi 37°C, susţin

efectuarea testului de transformare blastică la păstrăv la temperatura de +4°C, indicii de

blastizare obţinuţii fiind cei mai ridicaţi.

Dozarea complexelor imune circulante

Din figura 7 reiese foarte clar capacitatea de anihilare a agenţilor agresanţi la ambele

loturi cercetate. Astfel se observă o diferenţă statistic semnificativă între lotul din iarnă şi

cel din vară, cea din urmă având un nivel mult mai scăzut al concentraţiei complexelor

imune circulante. Aceste date sunt în corelaţie directă cu nivelul imunoglobulinelor totale

înregistrate tot la lotul din vară fiind net superior celui din iarnă. Prin urmare putem afirma

faptul că capacitatea de purificare sau clearence-ul sistemului imun este mult mai eficient în

sezonul cald comparativ cu cel rece, acesta din urmă având un efect inhibitor asupra

funcţionalităţii sistemului imun.

- 12 -

Figura 7. Interpretarea grafică şi statistică a complexelor imune circulante înregistrate la

cele două loturi de păstrăvi iarnă:vară

Figure 7. Statistical interpretation of circulating immune complexes during the two tested

periods

Capitolul XII Concluzii

1. Aplicarea metodelor de analiză microbiologică evidenţiază poluarea apelor din

bazinele de salmonicultură de la unităţile luate în studiu cu un număr substanţial de

bacterii din specii patogene pentru peşti, dar şi pentru om, fiind evidenţiate speciile:

Pseudomonas aeruginosa, E. coli, Acinetobacter calcoaceticus, Ochrobacterium

anthropi, Pasteurella pneumotropica, Chrysoabacterium indologenes,

Photobacterium damselae pentru bazinele cu păstrăv curcubeu şi Pseudomonas

aeruginosa, E. coli, Ochrobacterium anthropi pentru bazinele cu păstrăv fântânel.

- 13 -

2. Contaminarea cea mai redusă observată la reproducători, susţine ipoteza rezistenţei

crescute a acestora şi a acomodării sistemului imun la o microbiotă variată a

mediului, cu posibilitatea controlului asupra florei de portaj.

3. Există posibilitatea ca acest grad de încărcare microbiană să fie datorat lipsei de

igienă corespunzătoare în bazinele unde se creşte această specie, sau receptivităţii

crescute faţă de flora izolată la această specie. Speciile bacteriene izolate sunt

concordante cu cele menţionate în literatură ca fiind patogene pentru aceste

salmonide (stafilococi, clostridii, Pseudomonas aeruginosa).

4. Diferenţele constatate între încărcătura microbiană a apei de cultură şi a celei

evacuate este întrucâtva surprinzătoare, avându-se în vedere numărul mare de specii

izolate din bazine spre deosebire de Aeromonas hydrophila sau Seratia fonticola

izolate singular în gurile de evacuare testate.

5. Contrat ipotezei emise de scădere a numărului de germeni cu adâncimea datorită mai

ales scăderii temperaturii apei, s-a observat o creştere îndeosebi a germenilor cu risc

zoonotic: stafilococi, E. coli, Pseudomonas. Există posibilitatea ca dezvoltarea

acestor bacterii să fie condiţionată de resturile alimentare persistente datprită lipsei de

igienă.

6. Germenii izolati din organele păstrăvilor recoltaţi în sezonul cald au fost identici cu

cei identificate în sezonul rece.

7. Importantă este din punct de vedere epidemiologic semnalarea unor bacterii cu

potenţial zoonotic în sezonul de iarnă: Klebsiella pneumoniae (8%), Yersinia

enterocolitica (3%), Staphylococcus warneri (3%).

8. Unul dintre episoadele morbide observate pe parcursul studiului, yersinioza, a

evoluat la păstrăvul curcubeu de consum, tradusă prin simptome caracteristice cu

mortalitate peste normalul tehnologic, datorită stresului combinat - temperatura

ridicată a apei, scăderea concentraţiei de oxigen şi suprapopulării bazinelor.

9. Necroza pancreatică infecţioasă a salmonidelor a fost pentru prima dată semnalată

în România, suspicionată pe baza tabloului clinic şi lezional şi confirmată prin

diagnostic de laborator – microscopie electronică cu evidenţierea agentului etiologic,

un birnavirus.

- 14 -

10. Leucocitele evidenţiate prin fromula leucocitară care indică funcţionalitatea

sistemului imun, sunt mult mai eficiente în sezonul cald, decât în cel rece. Acest fapt

este susţinut şi de nivelul de imunoglobuline, care este net mai mare în sezonul cald.

11. Temperatura apei este un factor de stres ce duce la inhibarea celulelor cu potenţial

fagocitar, activitatea lor fiind mai redusă iarna decât vara. Extractul de mentă are

efect stimulator al înglobării particulelor de carbon, fiind posibilă utilizarea sa în

augmentarea fagocitozei la această specie.

12. În testul de transformare blastică, diferenţele constatate între activitatea limfocitelor

pe timp de iarnă respectiv vară (de patru ori mai redusă) indică predispoziţia

organismului la infecţii – corelate cu situaţia patologică din unitate.

13. Utilizarea neraţională a antibioticelor, poate duce în piscicultură, ca şi în alte ramuri

ale medicinei la instalarea unei stări de rezistenţă simplă sau multiplă faţă de

antibiotice.

14. Dată fiind larga răspândire a bacteriilor multirezistente în natură, instituirea oricărui

tratament necesită o pretestare pentru sensibilitatea bacteriilor din flora de la peşti

faţă de antibioticele care se doresc a fi utilizate.

RECOMANDĂRI

• respectarea cu stricteţe a tehnologiei de exploatare cu eliminarea tuturor factorilor

limitativi (mediul de viaţă: temperatura apei, gradul de oxigenare, concentraţia în

diferite săruri, metale grele, etc; furajare neadecvată sub raport cantitativ şi calitativ,

suprapopulare, medicaţie neadecvată, etc.)

• efectuarea de sondaje periodice pentru determinarea gradului de încărcare bacteriană

a mediului şi stabilirea corespondenţei acesteia cu contaminarea carcasei

• monitorizarea periodică, cel puţin sezonieză, a statusului imun la păstrăvi, ţinându-se

cont de diferenţele de funcţionalitate dependente de temperatura mediului

• implementarea de măsuri imediate în cazul detectării prezenţei unor bacterii cu

potenţial ichtiopatogen şi zoonotic (igienizare, dezinfecţie, tratamente cu antibiotice

pe baza antibiogramei)

• gestionarea în regim de urgenţă a episoadelor morbide specifice, pe baza unui plan

de contingenţă