INSTALATIA DE UNGERE

09:58  Sisteme Auxiliare  No comments

Conditiile de lucru ale motorului cu ardere interna impun existenta in ansamblul constructiv al sistemului de

ungere ,care asigura prezenta unei cantitati determinate de ulei intre suparafetele elementelor aflate in miscare

relativa.Ca efect imediat rezulta micsorarea  frecarii ,deci se reduc pierderile mecanice si uzura.

In acelasi timp ,uleiul are si un efect protector impotriva coroziunii.

Totodata uleiul preia o forta din caldura rezultata in urma frecarii ,contribuind la racirea diferitelor elemente ,mai

ales a acelora ,a caror racire nu se poate obtine prin alte posibilitati (de exemplu racirea capului pistonului la

unele motoare).

Impreuna cu ansamblul piston-segmenti-cilindru,uleiul de ungere contribuie la etansarea camerei de ardere.

In motoarele cu ardere interna ,in functie de particularitatile constructive si de conditiile de lucru ,piesele sunt

supuse mai multor frecari,si anume: frecari lichide (hidrodinamice),semilichide si la limita.Caracterul fiecarei

perechi de piese in frecare se poate modifica simtitor in functie de regimul de lucru.

Daca suprafetele in miscare sunt separate intre ele ,printr-o pelicula de unsoare de o anumita grosime bine

determinata pentru conditiile respective ,atunci in interiorul peliculei de unsoare ia nastere o frecare lichida.

Lagarele paliere si de biela ale motoarelor sunt calculate pentru conditii de lucru caracterizate prin frecare

lichida .Pentru aceasta este prevazuta prin constructie  posibilitatea de a se da stratului de unsoare o forma de

pana.Aceasta se realizeaza prin existenta jocului necesar intre fusul arborelui si cuzinetul lagarului ,prin

asigurarea unei viteze de rotatie suficient de mare a arborelui cotit ,precum si printr-o vascozitate si o marime

corespunzatoare a vascozitatii si a debitului de refulare a lubrifiantului.Frecarea lichida este cel mai avantajos tip

de frecare ,deoarece in conditiile unui asemenea proces ,suprafetele conjugate  sunt complet separate de catre

lichidul lubrifiant , ceea ce asigura o frecare minima si prin urmare producerea unei cantitati minime de caldura  si

o uzura inaintata a lagarelor.

Teoria hidrodinamica a ungerii arata ca la rotirea arborelui  in lagare se formeaza un strat liber de ulei ce separa

piesele si a carui miscare se supune legilor hidrodinamici.

Sisteme de ungere 

In functie de procedeul de aducere a lubrifiantului la suprafetele de frecare ale pieselor motorului, se deosebesc

urmatoarele sisteme de ungere:

-ungere prin stropire sau barbotaj

-ungere prin presiune

-ungere prin picurare sau scurgere

-ungere combinata sau mixta

Ungerea prin stropire sau barbotaj se caracterizeaza prin faptul ca uleiul  aflat in baia de ulei a motorului este

antrenata de piesele mobile ale mecanismului biela-manivela si improscat sub forma de picaturi spre piesele in

frecare.

Ungerea prin presiune se caracterizeaza prin faptul ca uleiul este condus prin conducte in mod fortat de catre o

pompa la toate locurile de ungere .In acest fel se asigura debitarea cantitatii de ulei corespunzatoare solicitarilor

la care sunt supuse diferitele piese.Presiunea de lucru a unei astfel de instalatii de ungere asigura in acelasi timp

spalarea impuritatilor mecanice produse  prin uzura pieselor in frecare si racirea acestora.

Ungerea prin picurare se produce scurgere sau prelingerea uleiului de pe unele piese ale motorului aflate

deasupra punctelor unse in acest mod.Un exemplu de ungere prin picurare il constitue tijele impingatoare ale

supapelor ,tachetii si camerele motoarelor la care uleiul  iesit din lagarele axului culbutorilor se scurge spre baia

de ulei.

Ungerea combinata sau mixta se caracterizeaza prin  faptul ca piesele cele mai importante ale motorului se ung

sub presiune ,iar celelalte prin stropire sau picurare .

Sistemul de ungere este format din doua circuite de ulei: unul principal si altul secundar .Circuitul principal de ulei

cuprinde : rezervorul de ulei ,pompele ,conductele prin care se deplaseaza uleiul spre punctele de ungere si

supapele de siguranta .

Circuitul secundar cuprinde : filtrele de ulei si radiatorul de racire.

Sistemul de ungere mai contine : aparatele de control pentru determinarea si indicarea presiunii,temperaturii,

nivelului uleiului din carter si conducte de ulei.

instalatia de ungereSursa foto : scrigrup.com

DACIA - CIRCUITUL DE UNGERE

Circuitul de ungere trebuie sa realizeze urmatoarele functii :

- sa asigure circularea uleiului sub presiune in motor pentru a unge diferitele elemente in miscare,

- sa reduca uzura si incalzirea pieselor in frecare,

- sa protejeze piesele metalice contra coroziunii,

- sa filtreze uleiul pentru a elimina impuritatile,

- sa raceasca uleiul pentru a mentine o temperatura ideala de functionare.

Proprietatile uleiului

Uleiul motor asigura ungerea si limiteaza frecarile intre elementele mecanice ale motorului.

In functie de diferite norme specifice, principalele caracteristici ale uleiului sunt:

- vascozitatea,

- evacuarea particulelor metalice in suspensie,

- evitarea formarii de depozite,

- impiedicarea spumarii,

- asigura ungerea, chiar supus la o foarte mare presiune de contact.

Elementele circuitului de ungere

Circuitul de ungere este format in principal

din urmatoarele elemente :

- carter (1),

- pompa de ulei (2),

- supapa de limitare a presiunii (3),

- schimbator de caldura (4),

- filtru de ulei (5),

- captor de presiune ulei (6).

 

Functionarea circuitului de ungere

Carterul inferior pastreaza o rezerva de ulei. Uleiul este aspirat printr-un sorb prevazut cu sita de catre o pompa, care apoi il refuleaza sub presiune. Aceasta presiune este reglata printr-o supapa. Uleiul este apoi trimis catre circuitul de ungere trecand prin filtru. UIeiul se reintoarce in carterul inferior prin gravitatie.

Circuitul de ungere functioneaza imediat ce motorul este pornit.

Carterul de ulei

Carterul contine uleiul necesar bunei functionari a motorului.

Carterul este compartimentat pentru a evita fenomenele de emulsionare si de dezamorsare a pompei de ulei.

                                                                                 

Pompa de ulei

Pompa de ulei este compusa din

urmatoarele elemente :

- un sorb cu sita prelungit pana in carter, care aspira uleiul (2),

- un angrenaj ce asigura punerea

sub presiune si circulatia uleiului (1),

- o supapa de descarcare ce limiteaza

presiunea de ulei (3).

Rolul pompei de ulei si al clapetei este de a mentine o presiune si de a circula uleiul in circuit.

Exista diferite tipuri de pompe de ulei :

- pompa cu pinioane externe (1),

- pompa cu pinioane interne (2).

Filtrul de ulei

Rolul filtrului de ulei este de a retine

impuritatile.

Acesta poseda o clapeta (1) ce asigura

trecerea uleiului in caz de colmatare.

Schimbator de caldura

Exista diferite tipuri de schimbatoare de caldura :

-apa/ulei (in general situate la baza filtrului de ulei),

-aer/ulei (situat in fata vehiculului).

Schimbatorul aer/ulei cu termostat

Acest tip de schimbator este echipat  cu un termostat care elibereaza trecerea uleiului cand

acesta are o temperatura ridicata. Datorita prezentei acestui termostat uleiul continut in schimbator nu este improspatat la efectuarea schimbului periodic de ulei (termostat inchis).

Captorul de presiune

Presiunea din circuit depinde de regimul motor si de temperatura uleiului.

Un captor de presiune (manocontact)

situat pe circuitul de ulei, informeaza

conducatorul despre scaderea presiunii

sub un anumita valoare.

Controlul si intretinerea circuitului de ungere

Verificarea nivelului de ulei este primul control de efectuat la un motor.

Se efectueaza avand autovehiculul pe o suprafata orizontala, cu motorul oprit.

Fie ca se efectueaza un control al nivelului sau o completare la nivel, trebuie respectat timpul de scurgere a uleiului inainte de a efectua verificarea cu joja.

Golirea uleiului se face cu motorul cald, prin scurgere si cu respectarea timpului de scurgere.

                                                                

Vascozitatea uleiului

Uleiul motor este identificat prin grade corespunzatoare vascozitatii sale.

Vascozitatea reprezinta rezistenta la scurgere a uleiului.

Cu cat gradul de vascozitate este mai ridicat , cu atat scurgerea este mai dificila.

Exemplu : 15 W 40 (ulei multigrad).

Cele doua tipuri de grade ce formeaza codificarea unui ulei multigrad sunt urmatoarele :

- primul grad de vascozitate (15 W) corespunde vascozitatii uleiului la

rece (1),

- al doilea grad de vascozitate

(40) corespunde vascozitatii uleiului

la cald (2).

Presiunea uleiului

Presiunea uleiului depinde de regimul motor. Controlarea acestei presiuni se face la diferite regimuri motor.

Controlul presiunii uleiului se efectueaza

cu ajutorul unui manometru.

Diferiti adaptori permit racordarea acestui manometru la circuitul de ulei in functie de diferitele tipuri de motoare.

Turbocompresorul este utilizat pentru a comprima gazele proaspete in cilindrii motorului.

O cantitate mai mare de carburant poate fi astfel amestecata cu aceasta masa crescuta de aer, crescand astfel cuplul si puterea motorului fara a creste insa si cilindreea sa.

Elementele turbocompresorului

Turbocompresorul este constituit

in principal din elementele   urmatoare :

- cavitate pentru turbina (1),

- turbina (2),

- cavitate pentru suflanta (3),

- suflanta (4),

- arbore (5),

- corp central echipat cu

rulmenti sau lagare de alunecare    (bucsi) si cu labirint de etansare (6).

Functionarea turbocompresorului

La iesirea din colectorul de evacuare, gazele arse intra in cavitatea de evacuare si antreneaza turbina cu viteza foarte mare. Aceste gaze sunt apoi dirijate catre tubulatura de evacuare.

Suflanta este solidara cu turbina prin intermediul unui arbore. Turbina invartindu-se cu o anumita turatie, invarte si suflanta cu aceesi turatie. Aceasta aspira gazele proaspete ce strabat tubulatura de admisie si le refuleaza, comprimate, catre supapa de admisie.

Palierul central

Compresorul (1) este protejat de caldura de catre palierul central (2).

Un circuit de ulei (3) asigura racirea

si ungerea elementelor palierului central.

Anumite turbocompresoare poseda un circuit

de apa (4) legat la circuitul de racire al motorului pentru a disipa caldura.

Schimbatorul de caldura aer-aer

Pentru a creste performanta anumitor motoare, un schimbator de caldura aer-aer este introdus pe circuitul de supraalimentare.

Comprimarea aerului determina si incalzirea sa, ceea ce degradeaza coeficientul de umplere al

motorului. Rolul schimbatorului de caldura aer-aer (1) este de a scadea temperatura aerului si de

a ameliora umplerea prin cresterea densitatii sale.

Reglarea presiunii

In functionare este necesara reglarea debitului gazelor de esapament ce antreneaza turbocompresorul. Acesta este rolul supapei de descarcare care

deviaza o parte din

gazele arse direct catre tubulatura de evacuare.

Atunci cand presiunea de supraalimentare

atinge o anumita limita, supapa de descarcare (1) se deschide si deviaza o

parte din gazele de evacuare scazand astfel

turatia turbinei, implicit si a suflantei, reducand astfel debitul de gaze proapete.

Controlul turbocompresorului

Control vizual

Controale externe (sau pe vehicul)

Se vor verifica urmatoarele elemente :

- tubulaturile, comanda pneumatica si rezervorul de vacuum,

- starea corpului turbocompresorului (cautand mai ales prezenta de fisuri),

- miscarea libera a mecanismului de comanda si starea bieletelor,

- etanseitatea si starea de curatenie a

conductelor de aer si a schimbatorului,

- absenta scurgerilor la nivelul garniturilor,

inclusiv scurgeri de ulei la nivelul palierului

(urme caracteristice).

Controale interne (turbocompresor demontat)

Se vor verifica urmatoarele elemente:

- jocul arborelui turbocompresorului,

- rotirea libera a arborelui si a palelor

 (nici o rezistenta in miscare),

- absenta zonelor de frecare in interiorul

 corpului compresorului,

- absenta deformatiilor planurilor de etansare,

- absenta scurgerilor la nivelul palierului  turbocompresorului.

Controlul functionarii

La anumite vehicule, controlul poate fi efectuat cu turbocompresorul nedemontat (pe motor).

Controlul :

- membranei pneumatice,

- al tijei,

- al mecanismului.

Daca tija se deplaseaza si isi mentine pozitia la o anumita depresiune prestabilita atunci mecanismul este in stare buna.

Daca tija se deplaseaza dar nu isi mentine pozitia : membrana este sparta.

Daca tija nu se deplaseaza atunci fie membrana este sparta, fie mecanismul este gripat.

Reglajul turbocompresorului

Reglajul turbocompresorului consta

in masurarea deplasarii tijei de

comanda si a-i modifica lungimea

pentru obtinerea pozitiei corecte de

reglaj (vezi manualul de reparatie).

In functie de tipul motorului, controlul

si reglajul pot fi efectuate

cu             turbocompresorul pe motor sau     demontat.

Reglajul nu poate fi totusi efectuat

pe toate tipurile de motoare.

Sistemul de ungere cu ulei a motorului(0)

    Motoarele termice pentru automobile produc lucru mecanic cu ajutorul unui mecanism motor. Componentele acestui mecanism sunt metalice, mișcarea relativă dintre ele realizându-se prin frecare. Pentru a reduce forța din frecare dintre piesele în mișcare ale motorului, pe suprafața de contact dintre acestea se creează o peliculă de ulei. Pe lângă rolul de lubrifiant, uleiul contribuie și la evacuarea căldurii rezultate în timpul arderii și a frecării.

Foto: Sistemul/circuitul de ungere cu ulei (motor Vortec 8V 5.3L)Sursa: GM

    Rolul unui sistem de ungere cu ulei al unui motor termic este multiplu, acesta trebuie să asigure:

o ungerea pieselor în mișcare relativă pentru reducerea frecărilor (scăderea uzurii și îmbunătățirea randamentului mecanic)

o preluarea parțială a căldurii rezultate în urma arderii și a frecăriio curățarea suprafețelor în mișcare de particule metalice și eventuale reziduurio protecția suprafețelor metalice împotriva coroziunii

Foto: Circuitul de ungere cu ulei al unui motor cu cilindrii în V

    Sistemul de ungere cu ulei al unui motor termic cuprinde cel puțin următoarele componente:o rezervor de uleio pompă de uleio filtrul de uleio conducte

    În funcție de timpul motorului, sistemul de ungere poate să conțină și:

o radiator de uleio injectoare de ulei

Foto: Circuitul și componentele sistemului de ungere cu ulei al unui motor termic1. sorb ulei2. pompă de ulei3. orificiu ungere pompă de vacuum4. arbore de echilibrare5. orificiu ungere lanț de distribuție6. injector de ulei7. orificiu alimentare întinzător lanț distribuție8. arbore cu came9. arbore cu came10. turbocompresor11. radiator ulei12. filtru ulei13. canal de curgere ulei în blocul motor

14. arbore de echilibrare15. baie de ulei (rezervor ulei)

    Pompa de ulei (2) aspiră ulei din baia de ulei (15), prin intermediul sorbului (1). Sorbul este prevăzut cu o sită metalică pentru a preveni pătrunderea impurităților în pompă. Pompa comprimă uleiul și-l trimite către fusurile arborelui cotit, arborelui cu came (8, 9), arborilor de echilibrare (4, 14) și către filtrul de ulei (12). La ieșirea sau intrarea în filtru circuitul poate fi prevăzut cu un radiator (11) care are rolul de a răci uleiul. Mai departe, prin canale prevăzute în blocul motor și chiulasă, sau prin conducte, uleiul ajunge să lubrifieze: lagărele turbocompresorului, a pompei de vacuum, lanțul și celelalte componente ale sistemului de distribuție.

Foto: Arbore cotit prevăzut cu orificii în fusuri pentru circuitul uleiului (motor Ecotec 4L 2.0L)Sursa: GM

    Injectoarele de ulei (6) sunt prevăzute în interiorul blocului motor și injectează ulei în piston, în partea dinspre carter. Prin acest procedeu uleiul evacuează o parte din căldura absorbită de piston în timpul procesului de ardere. Ungerea cilindrilor motorului se face prin stropire, surplusul de ulei fiind evacuat de către segmentul raclor al pistonului.

Foto: Injector de ulei pentru răcirea pistonului (motor Ecotec 4L 2.0L)Sursa: GM

    Radiatorul de ulei (11), de cele mai multe ori, transferă căldura la aerul din compartimentul motor. Pentru o răcire mai eficientă sunt utilizate și radiatoare care utilizează lichidul de răcire al motorului pentru a transfera căldura preluată de ulei.

Foto: Radiator răcire ulei motor 8V 6.2LSursa: GM

    Pompa de ulei (2) asigură presiunea necesară în circuit pentru ungerea tuturor componentelor. Antrenarea pompei se poate face de la arborele cotit sau de la arborele cu came. Cele mai răspândite pompe sunt cele cu cilindree constantă, cu roți dințate, cu angrenare interioară sau exterioară. Mai nou se folosesc și pompe cu palete cu cilindree variabilă la care presiunea de lucru depinde în funcție de punctul de funcționare al motorului (1.6 dCi Renault).

Foto: Ansamblu pompă de ulei

    Debitul pompei, la turația de ralanti, trebuie să fie suficient de mare ca să asigure presiunea minimă a uleiului. Presiunea produsă de pompa de ulei variază între 1.5-2 bari la ralanti și poate ajunge până la 4-5 bari la turația maximă a motorului.

Foto: Pompă de ulei cu roți dințate cu angrenare interioară (motor Northstar, 8V, 4.4L)Sursa: GM

    Pompele de ulei sunt prevăzute cu o supapă de limitare a presiunii. La temperaturi scăzute, vâscozitatea uleiului crește, presiunea uleiului de asemenea, ceea ce poate cauza defectarea pompei. Din acest motiv în corpul pompei este prevăzută o supapă de descărcare pentru a limita presiune maximă generată de pompă.

Foto: Pompă de ulei cu roți dințate cu angrenare interioară

    Filtrul de ulei (12) are rolul de a reține impuritățile din ulei. Aceste pot fi de natură metalice, desprinse de pe piesele în mișcare, sau depuneri rezultate în urma procesului de ardere. Elementul de filtrare este pe bază de hârtie și trebuie să rețină particule de dimensiuni de cîteva sutimi de milimetru.

Foto: Filtru de ulei

    Uleiul intră în filtru prin orificiile radiale, este forțat prin elementul filtrant și apoi evacuat prin orificiul central al filtrului. Pentru a prevenii creșterea presiunii uleiului din filtru, în cazul în care filtrul este încărcat cu impurități, acesta conține o supapă de siguranță care se deschide și permite uleiului să iasă direct din filtru fără a mai fi filtrat.

Foto: Circuitul uleiului prin filtru

1. supapă de limitare a presiunii

    Baia de ulei (15), numită și carter inferior, este rezervorul de ulei. Pe lângă rolul de rezervor, baia mai are rolul de a răci uleiul. Dacă răcirea naturală a uleiului în baie nu este suficientă, circuitul de ungere mai este prevăzut și cu un radiator.

Foto: Baie de ulei (motor 8V, 7.0L)Sursa: GM

    Forma băii de ulei trebuie să asigure imersarea completă a sorbului în ulei, indiferent de poziția normală a automobilului. În caz contrar sorbul poate aspira aer iar ungerea pieselor în mișcare va fi deficitară ceea ce va conduce la uzuri accentuate sau chiar la topirea pieselor datorită frecărilor foarte mari.

    Circuitul de ulei este prevăzut cu un manocontact (presostat) de ulei. Acesta este de fapt un senzor care indică o presiune insuficientă de ulei. În cazul în care presiune uleiului scade sub o limită minimă manocontactul va aprinde în bordul automobilului martorul de presiune scăzută ulei.

Foto: Martor bord presiune scăzută ulei

    Singurul element din sistemul de ungere cu ulei care necesită întreținere este filtrul (despre ulei vom discuta într-un articol separat). Acesta, proporțional cu numărul kilometrilor parcurși de

automobil, se umple impurități și necesită înlocuire. În caz contrar se poate bloca, iar supapa de descărcare va permite trecerea uleiului fără a fi filtrat. Efectele sunt pătrunderea impurităților în pompă și pe suprafețele pieselor în mișcare, ceea ce va conduce la o uzură accentuată a acestora sau chiar la defectare.

DACIA - REASPIRAREA  VAPORILOR DE ULEI

Etanseitatea la nivelul pistoanelor nu este perfecta. In timpul compresiei amestecului si mai apoi al

combustiei, atit gaze proaspete cit si gaze nearse penetreaza in carterul inferior.

Aceste gaze se amesteca cu vaporii de ulei generati prin barbotarea uleiului de catre arborele cotit in

carter : acestea sunt denumite gaze « blow by ». Normele antipoluare impun reciclajul acestor gaze

incarcate cu ulei.

Acestea sunt dirijate catre un decantor situat in

partea superioara a motorului, care separa

uleiul de gaze. Uleiul astfel colectat de catre

decantor se reintoarce in carterul inferior.

Vaporii curatati de ulei sunt dirijati in tubulatura

de admisie pentru a fi in final arse in procesul

de combustie.

Circuitul de reaspirare a vaporilor

de ulei realizeaza deci urmatoarele

functii :

- aspirarea vaporilor de ulei

provenind din carter,

- condensarea vaporilor in decantor,

- dirijarea uleiului astfel rezultat

inapoi in carter,

- dirijarea gazelor reziduale curatate

de ulei in tubulatura de admisie

pentru a fi arse in cilindrii,

- reglarea presiunii in carter.

Compunerea circuitului

In functie de tipul motorului, circuitul se compune din urmatoarele elemente :

- un decantor,

- doua orificii calibrate (la motorul atmosferic),

- o supapa regulatoare (la motorul supraalimentat),

- conducte suple si rigide (tubulatura).

La anumite tipuri de motoare, decantorul este plasat pe capacul chiulasei.

La alte tipuri de motoare, decantorul este integrat in capacul-chiulasei sau dispus pe una din lateralele

motorului.

Decantorul poate fi deasemenea plasat pe fata anterioara a motorului, intr-un carter.

Functionarea circuitului cu orificiu calibrat

In functie de pozitia clapetei obturatoare, vaporii de ulei sunt aspirati intr-o cantitate mai mare sau mai

mica.

Cand clapeta obturatoare este

inchisa, vaporii sunt aspirati in

cantitate mica prin orificiul

calibrat situat in avalul clapetei

obturatoare.

Cand clapeta obturatoare este deschisa,

vaporii sunt aspirati intr-o cantitate mare

prin orificiul calibrat situat in amonte de

clapeta obturatoare.

Functionarea circuitului cu clapeta de reglare

Pe motoarele supraalimentate, variatiile presiunii de admisie impun o gestionare a debitului de gaze

reciclate. Acesta este rolul clapetei de reglare care se comporta ca un ajutaj variabil.

La sarcina mica,

depresiunea din conducta

de admisie aer este

inferioara tarajului

resortului. Vaporii de ulei

sunt reaspirati in cantitate

mare de catre depresiunea

din conducta de admisie

aer.

La sarcini medii si mari,

depresiunea din conducta

de admisie aer atrage

membrana vanei iar

vaporii de ulei sunt

aspirati in cantitate mica

printr-un orificiu calibrat.

Influenta asupra functionarii motorului

Pentru a garanta o buna functionare a motorului, circuitul de reaspirare a vaporilor de ulei

trebuie sa fie mentinut curat si in buna stare.

O reglare proasta a vaporilor de ulei sau o deficienta de etansare la unul din elementele circuitului, pot

influenta performantele motorului si dupa caz, provoca scurgeri de ulei la nivelul garniturilor

(suprapresiune in carter). O disfunctionalitate a sistemului de reglare poate influenta deasemenea

influenta relanti-ul.

   7.  BIBLIOGRAFIE

 

1.      Ing. GH. FRATILA, ing. M. FRATILA, ing. ST.SAMOILA – Automobile,     Cunoastere, intretinere si reparare. Ed. Didactica si Pedagogica, RA-       Bucuresti – 1995.     2.M. UNTARU, GH, FRATILA, GH. POTINCU, N. SEITZ, GH. PERES, I. TABACU, T. MACARIE – Calculul

si constructia automobilelor. Ed. Did. sipedagogica, Bucuresti.3.                  I. GHITA, AL. GROZA – Intretinerea si repararea automobilelor. Ed. Did. si pedagogica, Bucuresti.     Ing. MONDIRU C. – Automobile Dacia, diagnosticare, intretinere, reparare.  Ed. Tehnica Bucuresti – 1998

       4. Manual de reparatii Dacia 1300 – I.A.T.S. Pitesti

5.D. MARINCAS, E. NEGRUS – Combustibili,  lubrefianti si materiale speciale pentru automobile. Ed. Did. si Pedagogica, Bucuresti

6.      Legislatie Protectie a Muncii ;

     - Legea P.M. nr 319/ 2006

     - H.G. pe linie de N.T.S. nr 1425/ 2006