instalatia de aprindere
TRANSCRIPT
1
Capitolul I
INTRODUCERE
Definitie:
Totalitatea aparatelor si dispozitivelor care asigura
producerea scanteii intr-un anumit moment in anumiti cilindri
poarta numele de INSTALATIA DE APRINDERE
2
Capitolul II
PRINCIPIUL DE FUNCTIONARE
Prin rotirea cheii de contact se inchide circuitul primar al
bobinei de inductie (elementele circuitului primar sunt :baterie ,cu
borna negativa legata la masa ,comutatorul cu cheie , infasurare
primara, contactul mobil apoi fix dupa care masa) prin urmare
miezul magnetic genereaza un camp electromagnetic.
Dupa pornirea motorului ,axul patrat al ruptorului se va roti
cu o turatie de ½ din turatia arborelui motor si va deschide ritmic
circuitul primar, astfel campul electromagnetic devine variabil în
intensitate.
Curentul de înnalta tensiune obtinut în înfasurarea
secundara a bobinei de inductie trebuie trimis la bujia cilindrului în
care, în momentul respectiv , amestecul carburant este pregatit
pentru aprindere. Asadar , pe langa bobina de inductie mai este
nevoie de un mecanism suplimentar ,care la un anumit moment
sa întrerupa curentul în înfasurarea primara sis a trimita în
acelasi timp curentul din înfasurarea secundara la bujia
corespunzatoare.
Acest mecanism se numeste DELCOU.
3
Va amintiti ca cei patru timpi , adica cele patru curse ale
pistonului sunt:
ADMISIA , COMPRESIA , DETENTA , EVACUAREA.
Pentru a închide circuitul de joasa tensiune, trebuie sa se
introduca si sa se rasuceasca cheia de contact
La ciclul în patru timpi, cursele active se succed la fiecare
doua rotatii ale arborelui cotit. Axul distribuitorului trebuie sa se
rotesaca de doua ori mai încet decat arborele cotit, adica tocmai
asa cum se roteste arborele cu came , care actioneaza supapele .
De cele mai multe ori ,axul distribuitorului se cupleaza direct cu
arborele cu came ale motorului prin doua roti dintate identice .
Daca arborele cotit al motorului face 2000 rot/min ,
contactele ruptorului se deschid de 4000 ori/min. Daca se produc
scantei , contactele se ard foarte repede si devin inutilizabile în
afara de aceasta , scanteia care se produce la contactele
ruptorului întarzie întreruperea curentului în înfasurarea primara:
NU TREBUIE SA SE PRODUCA SCANTEI LA CONTACTELE
RUPTORULUI.
Pentru a evita scanteile la contacte , se monteaza înparalel
cu ele un condensator electric.
Curentul este trimis de la delcou prin fise la bujii. Asa
aducem current de înalta tensiune mai întîi la un contact mobil
rotativ.
4
Dupa fiecare sfert de rotatie , contactul mobil ajunge la unul
din cele patru contacte fixe. Îndata ce contactele se întalnesc ,
curentul trece de la contactul mobil la cel fix , iar de la el merge pe
conductoare la bujia unuia din cei patru cilindri.
Sa urmarim curentul de înalta tensiune: de la capatul
înfasurarii secundare a bobinei de inductie el merge printr-un
circuit la contactul mobil al distribuitorului , iar de la acesta, la unul
din contactele fixe , de unde prin alt conductor pleaca la tija bujiei
corespunzatoare.
Curentul se întoarce la înfasurarea secundara prin masa, în
care scopul capatului liber al înfasurari secundare se leaga la
partile metalice ale sasiului.
Corpul bujiei cu electrojii fixati pe el este de asemenea legat
cu blocul metalic al motorului.
În momentul cand contacul mobil al distribuitorului se
întalneste cu unul din contactele sale fixe, curentul din înfasurarea
primara a bobinei de inductie trebuie sa se îtrerupa. Altfel nu va
aparea o tensiune înalta în înfasurarea secundara .Curentul de
joasa tensiune merge la bateria de acumulatoare , prin
înfasurarea primara a bobinei de inductie, la contactul ruptorului si
apoi se întorce prin” masa” dupa care la baterie inapoi.
În circuitul de joasa tensiune se introduce de obicei o cheie
de contact , care se monteaza pe tabloul de bord din fata
conducatorului sau pe volan .
5
Capitolul III
CAND TREBUIE SA SE APRINDA
AMESTECUL CARBURANT ÎN CILINDRII MOTORULUI
Durata arderii amestecului la motoarele de automobile este
de aproximativ o jumatate sau o treime dintr-o sutime de
secunda.Amintim ca atunci cand arborele cotit al motorului face
3000 rot/min , durata unei curse a pistonului este de numai o
sutime de secunda .
Daca aplicam bujiei uncurent de înnalta tensiune în
momentul cand pistonul ajunge la punctul mort superior , arderea
amestecului se va termina atunci cand pistonul a parcurs circa o
jumatate dincursa activa. Presiunea gazelor creste cu întarziere
iar pistonul primeste un soc slabit , gazele de ardere avand
temperatura ridicata va avea un volum ridicat.
Amestecul carburant trebuie sa fie aprins înainte ca pistonul
sa ajunga la punctul mort superior ,pentru a-i lasa timpul necesar
sa arda . Momentul aprinderii amestecului trebuie ales asa fel ,
încat gazele de ardere sa impinga cu toata forta pistonul de îndata
acesta a trecut de punctul mort superior . În acest caz motorul
dezvolta putera maxima posibila , iar gazelle de ardere avand o
temperatura ridicata , ocupa un volum mic , de aceea si cantitatea
de caldura cedata peretilor cilindrului este minima .
Cand pistonul aparcurs deja o jumatate de cursa,
temperatura gazelor de ardere scade foarte mult ,iar motorul va
functiona fara sa se supra încalzeasca .
6
Capitolul IV
COMPONENTELE INSTALATIEI DE APRINDERE
Instalatia de aprindere se compune din :
1. Bateria de acumulatoare
2. Contact cheie
3. Bobina de inductie
4. Ruptor
5. Condensator
6. Conductor central de înalta tensiune
7. Capacul distribuitorului
8. Delcou
9. Bujii
7
Capitolul V
BATERIA DE ACUMULATOARE
Acumulatorul este necesar la automobile pentru a alimenta
toate aparatele consumatoare de energie electrica atunci cand
motorul automobilului nu functioneaza.
Acumulatorul trebuie sa lucreze împreuna cu generatorul ,
pana în momentul în care acesta poate debita tensiunea
necesara.
8
Capitolul VI
CONTACTUL CHEIE
Prin rotirea cheii de contact se închide circuitul primar al
bobinei de inductie , prin urmare miezul magnetic genereaza un
camp electromagnetic .
9
Capitolul VII
BOBINA DE INDUCTIE
Curentul de înnalta tensiune se obtine prin transformarea
curentului de joasa tensiune de 12v în curent de înnalta tensiune
cu ajutorul BOBINEI DE INDUCTIE
Transformarea are loc pin fenomenul de INDUCTIE
ELECTROMAGNETICA
10
Capitolul VIII
DISTRIBUITORUL
În constructia distribuitorului se introduce un dispozitiv care
modifica momentul începerii aprinderii, modificand pozitia relativa
a contactelor ruptorului si a axului cu came . Cama va putea
deschide contactele numai dupa ce ,se va mai roti cu un unghi
oarecare si prin urmare , in aceasta pozitie a corpului , scanteia
se va produce la bujie mai tarziu. Daca vom roti corpul
distribuitorului în sens contrar , scanteia se va produce mai
repede. De obicei , rotirea corpului se face automat întru-n sens
sau altul , in functie de viteza de rotatie a arborelui cotit
CONDENSATORUL
Fara acesta , instalatia de aprindere nu functioneaza.
Acest condensator se încarca si se descarca cand
tensiunea curentului scade sau creste.
RUPTORUL(delcoul) SI CAPACUL ACESTEIA
Capacul distribuitorului face legatura dintre ruptor si bujii cu
ajutorul unor fise de legatura.
Ruptorul are forma unui ax patrat , este un contact mobil si
cu ajutorul lui se transmite curentul mai departe la distribuitor
11
12
Capitolul IX
BUJIILE
Bujia conduce curentul necesar scanteii , pentru aprinderea
amestecului carburant din cilindrii pistoanelor
Starea de încarcare a bateriei se determina în functie de
densitatea electrolitului, în general dupa urmatoarele indicatii:
1,265-1,290-g/cm acumulator complet încarcat
1,235-1,260-g/cm acumulator încarcat 75%
1,205-1,230-g/cm acumulator încarcat 50%
1,170-1,200-g/cm acumulator încarcat 25%
1,140-1,165-g/cm limita de folosire
1,110-1,135-g/cm acumulator descarcatsub limita.
13
Capitolul X
REPARAREA BATERIEI DE ACUMULATOARE
Majoritatea defectelor nu pot fi înlaturate fara demontarea
bateriei, fapt pentru care, o data cu repararea, trebuie sa se faca
si trierea completa a elementelor componente ale bateriei.
Repararea se face dupa urmatorul proces tehnologic:
primirea bateriei si verificarea preeliminara a starii ei,
descarcarea(daca este necesar), demontarea, stabilirea
defectelor si prepararea lor, asamblarea placilor, asamblarea
elementelor, asamblarea bateriei, turnarea electrolitului,
încarcarea si efectuarea încercarilor bateriei.
Daca contactele sunt prea departate, se îndoaie parghia suport a
contactului mobil, iar daca constructiv nu se poate, se schimba
suportul izolant de sub contactul fix sau de sub axul parghiei. La
14
deplasarea contactelor în lungul parghiei, suportul trebuie sa se
înlocuiasca de cele mai multe ori parghia pentru ca îndreptarea
este mai dificila. Uneori suprafata de contact se face bombata
pentru ca sa se înlature aceste neajunsuri, ajustarea facandu-se
mai usor, iar contactul mai sigur. Daca contactele sunt din
wolfram foarte dure, se slefuiesc numai cu piatra de carborundum
foarte fina, folosindu-se dispozitive speciale care asigura o
slefuire dreapta a suprafetelor.
Dupa curatire se masoara si se regleaza distanta dintre
contacte cu un calibru sau spion, conform prescriptiilor fabricii
constructoare.
Ungerea ruptorului-distribuitor se face dupa un parcurs de
circa 20000km, urmatoarelor piese:
la arborele ruptorului cu 8-10 picaturi de ulei de motor
sau cu unsoare consistenta
la axul parghiei contactului mobil cu 1-2 picaturi ulei de
oase
la suprafata camei cu un strat subtire de vaselina
la regulatorul automat centrifugal.
Pentru curatire, bujia ancrasata se încalzeste la capatul
izolatorului pana la temperatura de 700-800 grade celsius, într-un
cuptor sau la flacara, pana cand stratul depus arde complet.
Racirea se face în aer liber. În mod mormal, curatirea se face cu
un aparat de sablat, operatia fiind rapida si sigura.
Bujiile care au depasit termenul de functionare, nu trebuie
folosite pentru ca necesita o putere de aprindere mare si conduc
la un consum mare de combustibil.
15
Capitolul XI
ÎNCERCAREA ECHIPAMENTULUI DE APRINDERE
Este necesar ca cel putin o data pe an întregul echipament
electric de aprindere sa fie verificat si încercat cu ajutorul
bancurilor de încercari sau al unor aparate speciale fara
demontare pentru a se preîntampina defectiunile care pot surveni
în timpul exploatarii.
16
Capitolul XII
MASURI DE TEHNICA A SECURITATII MUNCIILA ÎNTRETINEREA SI REPARAREAECHIPAMENTULUI DE APRINDERE
Pentru întretinerea, reglarea, încercarea si prepararea
echipamentului de aprindere trebuie aplicate norma de tehnica a
securitate a muncii care se prevad la instalatiile de tensiuni
electrice mari.
Desi aceste norme sunt cunoscute, totusi ele nu sunt strict
aplicate în practica si conduc la accidente nedorite. Puterea
electrica redusa a circuitului secundar al aprinderii este foarte
mica si desi tensiunea electrica este de ordinul zecilor de kilowolti,
electrocutarea nu poate duce la accidente grave.
Acest lucru fiind cunoscut, în practica nu se aplica strict
normele de tehnica a securitatii muncii si se ajung la accidentari
cu totul neprevazute. Astfel, prinderea cu mana libera a
conductelor de aprindere în functionare, poate produce o
descarcare electrica de mica putere prin corpul omenesc, care
face ca lucratorii respectivi sa se fereasca brusc, sa scape
aparate sau scule deasupra motorului sau sa-si prinda mana sau
îmbracamintea în locuri periculoase, provocand astfel accidentele.
Utilizarea aparaturii electronice de masurare a avansului la
aprindere, a turatiei sau a momentului aprinderii în mers, care se
face cu aparate manuale, poate provoca accidente daca nu este
corect folosita; la distanta prescrisa, în locurile nepericuloase si cu
legaturi ferite de partile rotitoare. Aceleasi reguli trebuie aplicate si
la alte aparate sau dispozitive.
17
BIBLIOGRAFIE
Ioan GhiţăVirgil Raicu
Manualul electricianului auto – pentru şcoli profesionale – anul I şi IIEditura Didactică şi PedagogicăBucureşti 1972
Ioan GhiţăVirgil Raicu
Manualul electricianului auto – pentru şcoli profesionale – anul IIIEditura Didactică şi PedagogicăBucureşti 1971
Virgil Raicu Manualul electricianului auto– pentru şcoli profesionaleEditura Didactică şi PedagogicăBucureşti 1989
18
PROIECT DE DIPLOMĂ
INSTALAŢIA DE APRINDERE ELECTRICĂ
MAS
19
CUPRINSUL
Capitolul I
Introducere ...................................................... Pag. 1
Capitolul II
Principiul de functionare .................................. Pag. 2
Capitolul III
Cand trebuie sa se aprinda amestecul carburant în cilindrii motorului ................................... Pag. 5
Capitolul IV
Componentele instalatiei de aprindere ............ Pag. 6
Capitolul V
Bateria de acumulatoare ................................ Pag. 7
Capitolul VI
Contactul cheie .............................................. Pag. 8
Capitolul VII
Bobina de inductie ......................................... Pag. 9
Capitolul VIII
Distribuitorul ................................................... Pag. 10
Capitolul IX
Bujiile ............................................................. Pag. 12
Capitolul X
Repararea bateriei de acumulatoare ………… Pag. 13
Capitolul XI
Încercarea echipamentului de aprindere ........ Pag. 15
Capitolul XII
Masuri de tehnica a securitatii muncii la întretinerea si repararea echipamentului de aprindere ................................................................... Pag. 16
Bibliografie .............................................................. Pag. 17