7/25/2019 ingrijirea pacientului cu astm

1/4

Cursul IASTMUL BRONSICRezumat. Definitie. Prevalenta si etiologie. Patogenie. Factori de risc.Anatomie patologica. Fiziopatologie. Clinica astmului. Diagnosticpozitiv. Diagnostic diferential.Dr. Olimpia NICOLAESCUdoctor n medicina

medic primar pneumologmedic specialist hematologie clinicasef de sectie, Spitalul Clinic de Boli Infectioase si Tropicale Dr. Victor Babes(Bucuresti)REZUMAT. Astmul este o importanta cauza de incapacitate de munca,de deces si de costuri economice. Incidenta sa este n crestere peste totn lume, cu un numar de bolnavi estimat la 300 de milioane. Se cunoasteastazi faptul ca astmul este o boala inflamatorie cronica n care suntimplicate o serie de celule si de mediatori. Cele mai importante celuleimplicate sunt celulele dendritice si celulele Th2 CD4 care actioneazaprin producerea de citokine. Eliberarea repetata a acestor citokinealtereaza structura si functia cailor aeriene. Modificarile structurale,

caracterizate caremodelare

, sunt recunoscute actual ca potentialireversibile.

Abordarea diagnosticului, a monitorizarii si a tratamentului astmului s-amodificat ca raspuns al recunoasterii sale ca inflamatie cronica punctatade exacerbari intermitente. Terapiile de care dispunem sunt eficiente ncontrolul astmului, cu conditia deplinei angajari a pacientului nngrijirea sa.nainte de aparitia unei terapii curative, numai asocierea dintremedicatia anti-inflamatorie si cea bronhodilatatoare, cuplata cu masuride reducere a expunerii poate reduce costurile bolii pentru indiviziiafectati. Corect aplicate, aceste masuri pot reduce costurile siconsecintele pentru societate n ansamblul ei. nainte nsa de a lua celemai eficiente si economice masuri de prevenire a astmului, trebuie sa

ntelegem mai bine cum interfera genotipul si factorii de mediu lainitierea si progresia acestei boli.Modul PNEUMOLOGIE[1 mai 2013 30 aprilie 2014]Creditat prin decizia CMR nr. 6653/21.12.2012Curs 1: ASTMUL BRONSICRezumat. Definitie. Prevalenta si etiologie. Patogenie. Factori de risc. Anatomie patologica. Fiziopatologie. Clinica. Diagnostic pozitiv si diferential 2DEFINITIEAstmul bronsic este o boala inflamatorie cronica a cailor aeriene caracterizataprin cresterea raspunsuluitractului respirator la o multitudine de stimuli.

Se caracterizeaza din punct de vedere fiziologic prin ngustarea cailor aeriene culimitarea debitului aerianiar clinic prin dispnee paroxistica, tuse si wheezing, n special noaptea sau dimineata devreme, care sepot remite spontan sau ca rezultat al terapiei.Este o boala episodica cu exacerbari acute, de regula de scurta durata (minute,ore), ce alterneaza cuperioade asimptomatice, n care pacientul pare complet recuperat.PREVALENTA SI ETIOLOGIEAstmul bronsic este una dintre cele mai frecvente boli cronice afectnd 300 de milioane de oameni.Prevalenta sa n tarile dezvoltate a crescut n ultimii 30 de ani, ajungnd actual lavalori de 10-15% la

adulti si 15% la copii. n Romnia prevalenta este de 5-7%. Cresterea incidentei astmului este asociatacresterii prevalentei atopiei si a altor boli alergice, fapt ce conduce la ideea

7/25/2019 ingrijirea pacientului cu astm

2/4

ca o buna parte dintreastmatici au o predispozitie genetica. Cei mai multi pacienti din tarile dezvoltate sunt atopici, cu osensibilizare alergica la praful de casa a carui componenta principala este Dermatophagoidespteronyssinus. Astmul apare astfel ca o boala heterogena din punct de vedere etiologic n care factorii

genetici (atopia) si factorii de mediu precum virusurile, alergenii, expunerea profesionala contribuie lainitierea si perpetuarea bolii. Evolutia astmului este influentata si de efectele tutunului asupra plamnului;drept urmare, istoria naturala a bolii este mai dificil de precizat la adult.Astmul bronsic se ntlneste la toate vrstele, predominant la cele tinere: aproape jumatate din cazuri sediagnosticheaza nainte de 10 ani, cu un maxim la 3 ani. Raportul barbati/femei este de 2/1 n copilarie sise egalizeza n jurul vrstei de 30 de ani. Urmarind prin studii de lunga durata copiii astmatici pna lavrsta de 40 de ani s-a constatat ca unii dintre acestia devin asimptomatici la ad

olescenta dar boala poatereveni la vrsta de adult, n special la cei cu simptome persistente si astm sever.Adultii cu astm, nspecial cei cu debut la maturitate, rar devin asimptomatici.Decesele prin astm sunt rare si au scazut n tarile dezvoltate n ultimele decenii.Cresterea mortalitatii prinastm nregistrata n unele tari la nivelul anilor 1960 a fost asociata cu crestereautilizarii excesive a 2-agonistilor cu durata scurta de actiune. Pe de alta parte exista acum dovezi convingatoare ca extindereautilizarii corticosteroizilor inhalatori la bolnavii cu astm bronsic persistenta dus la scaderea numarului dedecese. n concluzie, riscurile majore de deces prin astm sunt reprezentate de con

trolul deficitar al bolii cuutilizarea frecventa a bronhodilatatoarelor inhalatorii, lipsa corticoterapiei inhalatorii si repetateleinternari n spital n stare critica.PATOGENIEAstmul bronsic apare ca urmare a persistentei inflamatiei subacute la nivelul cailor aeriene. Chiar si labolnavii asimptomatici, caile aeriene pot fi edematiate si infiltrate cu eozinofile, neutrofile si limfocite, cusau fara cresterea continutului de colagen al membranei bazale epiteliale. Inflamatia se reduce n urmatratamentului cu corticosteroizi inhalatori.Particularitatile fiziologice si clinice ale astmului bronsic deriva din interactiunea dintre celuleleinflamatorii locale, cele care infiltreaza epiteliul cailor aeriene si mediatorii inflamatiei.Celulele inflamatorii care intervin n patogenia astmului bronsic sunt celulele mastocitare, macrofagelesi celulele dendritice, eozinofilele, limfocitele T-CD4, celulele structurale (celulele epiteliale aleModul PNEUMOLOGIE[1 mai 2013 30 aprilie 2014]Creditat prin decizia CMR nr. 6653/21.12.2012Curs 1: ASTMUL BRONSICRezumat. Definitie. Prevalenta si etiologie. Patogenie. Factori de risc. Anatom

ie patologica. Fiziopatologie. Clinica. Diagnostic pozitiv si diferential 3mucoasei respiratorii, fibroblastii, fibrele musculare netede bronsice) si neutrofilele. Fiecare dintre aceste

7/25/2019 ingrijirea pacientului cu astm

3/4

tipuri de celule pot sa contribuie cu mediatori si citokine pentru a initia si amplifica att raspunsulinflamator acut ct si modificarile patologice pe termen lung.Desi s-a acordat cea mai mare atentie modificarilor inflamatorii acute prezente nastm, nu trebuie pierdutdin vedere faptul ca astmul se caracterizeaza de fapt prin inflamatie cronica, ncare fenomenele

inflamatorii persista ani de zile la cea mai mare parte dintre pacienti.Numerosi mediatori implicati n astm (histamina, leucotrienele, prostanoizii, PAF-ul, chininele,endotelinele, oxidul nitric, citokinele, chemokinele, factorii de crestere, etc), pot fi facuti responsabili,prin efectele lor, de simptomatologia si evolutia astmului. Mediatori precum histamina, prostaglandinele,cistenil-leukotrienele produc contractia muschilor netezi, cresc secretia de mucus la nivelul cailor aerienesi atrag alte celule inflamatorii. Deoarece fiecare mediator are numeroase efecte care se intrica, rolulindividual al fiecaruia n fiziopatologia astmului este nca neclar.

FACTORI DE RISCFactorii de risc pentru astm pot fi clasificati n factori legati de gazda, care protejeaza sau predispunindividul la astm, si factori de mediu, care influenteaza susceptibilitatea de adezvolta astm la indiviziipredispusi, precipita execerbarile de astm si/sau persistenta simptomelor.1. Factori legati de gazdaPredispozitia genetica. Nu exista nicio ndoiala asupra faptului ca astmul bronsicare o puternicacomponenta familiala; statistic incidenta familiara a bolii oscileaza ntre 40-65%la alergici, fata de 7-27% la martorii non-alergici. Se stie astazi ca astmul este o boala poligenica si ca severitatea sa este

determinata genetic. Au fost descrise gene implicate n atopie, cresterea nivelului de IgE sihiperreflectivitatea bronsica.Atopia reprezinta factorul major de risc pentru astm, indivizii non-atopici avndun risc scazut de adezvolta aceasta boala. Se defineste ca productia determinata genetic a unei cantitati crescute de IgE, caraspuns la contactul cu alergenii din mediu, fenomen controlat de limfocitele Tsi B. Epiteliul cailoraeriene si submucoasa contin celule dendritice care capteaza si proceseaza antigenul. Dupa transformarealui imunogena, aceste celule prezinta antigenul astfel prelucrat celulelor Th0 (virgine sau naive) si nprezenta IL-4 aceste celule se transforma n limfocite Th2. Limfocitele Th2 determina limfocitele B saproduca IgE. Odata sintetizate si eliberate de limfocitele B, IgE circula n snge pna cnd se ataseaza dereceptorii cu afinitate nalta ai mastocitelor si de cei cu afinitate joasa ai bazofilelor. Manifestarile cliniceale atopiei sunt: dermatita atopica, rinita alergica, conjunctivita alergica, alergiile alimentare, astmulbronsic alergic.Hiperreflectivitatea cailor aeriene este raspunsul bronhoconstrictor exagerat, determinat genetic, al unorindivizi la diversi stimuli fizici, chimici sau imunologici. O gena care guverne

aza hiperreflectivitateabronsica este localizata lnga locusul major care regleaza nivelul seric al IgE pecromozomul 5q.

7/25/2019 ingrijirea pacientului cu astm

4/4

Sexul. Prevalenta astmului la copii este mai mare la baieti dect la fete. Mai multe fete dect baietidezvolta astm n cursul pubertatii, ajungnd ca prevalenta astmului la adult sa fiemai mare la femei dectla barbati. Astmul la aspirina este mai frecvent la femei.Modul PNEUMOLOGIE[1 mai 2013 30 aprilie 2014]

Creditat prin decizia CMR nr. 6653/21.12.2012Curs 1: ASTMUL BRONSICRezumat. Definitie. Prevalenta si etiologie. Patogenie. Factori de risc. Anatomie patologica. Fiziopatologie. Clinica. Diagnostic pozitiv si diferential 42. Factori de mediu intern si extern (triggeri)Sunt de doua tipuri: inductori (induc inflamatia bronsica) - alergeni, iritantichimici, agentifarmacologici, infectii virale, dieta, fumatul si incitori (precipita obstructiaacuta) - exercitiul fizic, aerulrece, stresul, factorii hormonali, refluxul gastro-esofagian.Alergenii (casnici, de mediu). Alergenele n astmul bronsic sunt de regula pneumalergene (alergene

aeropurtate), cele mai importante dintre ele fiind: polenurile, sporii unor ciuperci, acarienii din praful decasa, parul si scuamele unor animale (pisica, hamsterii, hrana pestilor din acvarii, animalele de lab