ingrijirea pacientilor cu afectiuni reumatismale

Upload: gabrielmomir

Post on 14-Oct-2015

710 views

Category:

Documents


25 download

TRANSCRIPT

  • as. Princ. Tamas simona 1

  • as. Princ. Tamas simona 2

    - afecteaza oasele si articulatiile - constituie una din cauzele de suferinta fizica si pierderi

    economice pe motiv de boala prin incapacitate temporara de munca

    - ROLUL ASISTENTEI MEDICALE o Prezinta particularitati in raport cu cauza si evolutia

    Boli reumatismale inflamatorii RAA

    Poliartrita reumatoida Spondilita anchilozanta

    Boli reumatismale degenerative artroze

    Boli reumatismale abarticulare Periartrita scapulohumerala

    Boli reumatismale metabolice Guta

    NOTIUNI DE ANATOMIE

    SISTEMUL OSOS

  • as. Princ. Tamas simona 3

    Totalitatea oaselor din corp (aproximativ 200 la numar), legate

    intre ele prin articulatii, formeaza scheletul corpului. El reprezinta partea pasiva a aparatului locomotor;

    Forma, structura si modul de legatura a oaselor pentru a forma scheletul corpului uman reprezinta expresia adaptarii la statiunea

    bipeda si locomotie;

    La corpul uman, raportate la principalele regiuni ale corpului,

    distingem: scheletul capului, scheletul trunchiului si scheletul membrelor;

    Scheletul capului este alcatuit din neurocraniu, care adaposteste

    encefalul, si viscerocraniu, care formeaza oasele fetei si contine segmentele periferice ale unor analizatori si segmentele initiale ale

    aparatelor respirator si digestiv. La alcatuirea neurocraniului iau parte 8 oase: patru neperechi- frontal si etmoid, sfenoid si occipital,

    si doua perechi- temporale si parietale;

    Scheletul trunchiului este format din coloana vertebrala, coaste,

    stern, la care- din cauza legaturilor functionale- se adauga si bazinul (pelvisul);

    Scheletul membrelor-Membrele superioare se leaga de scheletul

    toracic prin doua oase, omoplatul si clavicula, care formeaza centura scapulara, iar membrele inferioare se leaga de coloana

    vertebrala prin centura pelviana. Sistemul osos alcatuieste scheletul care este format din oase si

    incheieturi si este structura de baza ce sustine corpul uman. Oasele ofera un suport rigid testuturilor moi ale corpului si formeaza

    parghii ce se misca cu ajutorul contractiilor musculare. In tot corpul scheletul este alcatuot din:

    Sistemul osos include peste 200 de oase, dintre care 85 sunt perechi. Fiecare os este alcatuit din diferite tipuri de tesut

    conjunctiv; contine maduva oaselor ce alimentata cu vase de sange si nervi. Majoritatea oaselor unui schelet omenesc constau intr-un

    cadru cartilaginos si unul osos de unde deducem o parte osoasa si o

    parte cartilaginoasa. Partea osoasa alcatuieste o mare parte din os. Articulatiile cartilaginoase, epifizele cartilaginoase si cartilagiul

    costal formeaza partea cartilaginoasa a sistemului scheletic.

    In exterior osul este acoperit de o membrana conjunctiva fina,

    numita periost in care se pot deosebi un strat fibros si unul osteogenic. Stratul fibros, situat superficial este legat de os de catre

    fibre ce penetreaza osul si contin vase sanguine, vase limfatice si

  • as. Princ. Tamas simona 4

    nervi. De la acest nivel vasele si nervii intra in os prin foramina

    nutritiva si apoi canalul nutritiv. Stratul osteogenic din interior contine celule osteogenice care iau parte la procesul de dezvoltare

    si reorganizare a tesutului osos in conditii normale si dupa accidentari sau fracturi. La intersectia cu cartilagiul articular ce

    acopera capetele oaselor periostul se continua cu perichondriumul. Ca rezultat, osul ca organ este acoperit cu o membrana continua de

    tesut conjunctiv. Aceasta membrana acopera suprafata osului atat cat si toate structurile situate pe el. Osul este captusit pe dinauntru

    de o membrana mai fina numita endosteum.

    Conform formei se observa oase lungi, scurte si late. Anumite oase

    contin cavitati umplute cu aer si se numesc oase pneumatice. Oasele lungi (humerus, femur, clavicula, falangele etc) au o parte interioara numita diafiza si doua capete numite epifize. Epifiza

    situata mai aproape de scheletul axial se numeste epifiza proximala iar epifiza aceluias os dar situata mai departe de scheletul axial se

    numeste epifiza distala. Regiunile mai late dintre diafize si epifize se numesc metafize. Marginile lor sunt visibile doar la oasele copiilor si

    adolescentilor, atunci cand un strat cartilaginos, epifiza cartilaginoasa, inca ramane intre diafiza si epifize. Osul creste mult

    in lungime pe baza acestui cartilagiu, care este apoi inlocuit de catre un tesut osos formand un inel epifizal ( de crestere ), care

    aproape mai poate fi detectat odata cu varsta. Intr-o sectiune transversala printr-un os lung se poate distinge o substanta

    compacta ce formeaza stratul exterior al osului si o substanta spongioasa gasita mai in interior decat substanta compacta, in cea

    mai mare parte in epifize sau metafize. In diafizele oaselor lungi si tubulare substanta compacta inconjoara canalul medular care

    prezinta o forma tubulara.

    In sectiunea transversala a unui os scurt (vertebre, carpienele, tarsienele) este dezvaluita la suprafata un strat mai subtire de

    substanta compacta ce inconjoara trabeculul substantei spongioase care formeaza majoritatea osului. Traberculele substantei

    spongioase formeaza o tesatura complexa dar sunt aranjate in fiecare os al sistemului scheletic in armonie perfecta cu functiile pe

    care le indeplinesc.

    In oasele late (oasele cutiei craniene, omoplatul, oasele pelviene,

    etc) substanta spongioasa, in contrast, formeaza de obicei un strat mai subtire ce este apoi acoperit in ambele parti de placi de substanta compacta. Dar in oasele cutiei craniene substanta este

    indeajuns de bine dezvoltata.

  • as. Princ. Tamas simona 5

    Articulatiile sunt organe de legatura intre oase

    - au rol in miscare

    - dupa gradul de mobilitate se impart in

    o articulatii fixe sinartroze

    o articulatii mobile diartroze

    MASURI DE PROFILAXIE PRIMARA - efectuarea de controale periodice

    - depistarea purtatorilor sanatosi de streptococ beta hemolitic si

    tratarea corecta - educarea populatiei

    - evitarea factorilor traumatici si a celor mecanici

  • as. Princ. Tamas simona 6

    MASURI DE PROFILAXIE SECUNDARA

    - prezentarea la controale periodice si de laborator - evitarea factorilor climatici

    - tratarea corecta a bolilor metabolice si endocrine - evitarea ortostatismului prelungit

    - continuarea tratamentului prescris MASURI DE PROFILAXIE TERTIARA

    - se adreseaza persoanelor care prezinta infirmitati o invatarea pacientului cu coxartroza sa poarte baston

    o pregatirea pentru interventie chirurgicala

    o recomandarea pentru noi profesiuni si integrare sociala

    EXPLORAREA MORFO-FUNCTIONALA A APARATULUI LOCOMOTOR

    PUNCTIA ARTICULARA EXPLORARI PARACLINICE SPECIFICE ALE APARATULUI

    LOCOMOTOR 1. Examenul radiologic al sistemului locomotor

    2. Ecografia aparatului locomotor 3. Artroscopia

    4. Scintigrafia osteoarticulara 5. Electromiografia

    6. Testarea mobilitatii articulare Goniometria - coeficientul functional al mobilitatii

    7. Explorarea fortei musculare

    PUNCTIA ARTICULARA

  • as. Princ. Tamas simona 7

    Puncia articular realizeaz comunicarea direct, cu ajutorul unui ac de punctie, intre cavitatea articular i mediul exterior. Scop: explorator i terapeutic. Indicaii Artrite acute i cronice seroase, serofibrinoase i purulente;

    Hemartroz; Artrit tuberculoas. Materiale necesare: mas de tratament acoperit cu un cmp steril; trus pentru puncie (sterilizat) care conine: 1-2 seringi de 20 ml, sering de 2 ml cu 2 -3 ace subcutanate i 2-4 ace de puncie, lungi de 8-10 cm, cu d = 0,5-2 mm :ascuite, tioase, dar cu vrf scurt, pens anatomic; substane dezinfectante (alcool, tinctur de iod); substane medicamentoase prescrise pregtite n soluia steril: novocain 1%; casolet cu cmpuri sterile; muama si o travers; mnui sterile; casolet cu comprese sterile, vat ,fei; recipient de 100 -200 ml pentru lichidul articular ce se va extrage;

    2 -3 eprubete sterile, uscate i marcate; medii de cultura

  • as. Princ. Tamas simona 8

    Locurile punctiei articulare

    Etape de execuie/Timpi de executie 1. Pregtirea instrumentelor si materialelor necesare. 1.1.Pregtirea instrumentelor sterile. 1.2. Pregtirea substanelor medicamentoase. 1.3. Pregtirea materialelor anexe. 2. Pregtirea psihic i fizic a bolnavului. 2.1. Se anun bolnavul, convingndu-l de importana executrii tehnicii. 2.2. Se aaz bolnavul n poziia cea mai comod, astfel nct articulaia s fie ct mai relaxat, iar exsudatul intraarticular s bombeze ct mai mult.

    3. Participarea la puncie (la punctie particip dou asistente: A i B) Asistenta A- susine i supravegheaz starea general a bolnavului. Asistenta B- servete medicul cu instrumente i materiale. 3.1. Splare pe mini cu ap curent i spun 3.2. Se dezinfecteaz minile cu alcool 3.3. Se aeaz muamaua i traversa sub articulatia ce va fi puncionat. 3.4. Se susine bolnavul n poziia indicat de medic. 3.5. Asistenta B. dezinfecteaz locul punciei cu alcool i tinctur de iod.

    3.6. Se izoleaz locul punciei cu cmpuri sterile. 3.7. Se servete medicului mnuile sterile de cauciuc. 3.8. Se pregtete seringa cu soluie de novocairi 1% i se ofer medicului.

    3.9. Se pregtete seringa de 20 ml i se ofer medicului. 3.10. Se servete medicului pensa anatomic, steril pentru a-i alege acul cu care v-a efectua puncia. 3.11. Medicul efectueaz puncia n locul ales i aspira coninutul. 3.12. De la exterior se dirijeaz coninutul articular spre, locul punciei, prin micri de strngere foarte fine, asistenta A 3 13 Dac este cazul se pregtete cea de-a doua seringa, pentru a se putea continua extragerea coninutuIui ariticular. 3.14. Se pregtete seringa cu substanele medicamentoase ce urmeaz a fi injectate n locul exsudatului extras. 3.15. Se badijoneaz locul punciei cu tictura de iod. 3.16. Se efectueaz un pansament steril i se bandajeaza cu o fa. Pansamentul compresiv se menine 24- 48 ore. 3.17. Splarea pe mini cu ap curent i spun. 4. ngrijirea bolnavului dup puncie.

  • as. Princ. Tamas simona 9

    4.1. Se aaz bolnavul n decubit dorsal; locul punctiei se maseaz uor pentru a se nchide traiectul acului i a se mpiedica astel ca dup puncie sa se formeze o fistul. 4.2. Cu ajutorul unei atele se imobilizeaz articulaia puncionat pe o suprafa elastic, n poziie fiziologic timp de 2-3 zile. 5. Pregtirea lichidului extras pentru examinare. 5.1. Se pune continutul articular extras in eprubete sterile. 5.2. Se completeaz formularul de recoltare. 5.3. Dac medicul solicit, se nsmneaza pe medii de cultura i se duc imediat la laborator pentru a fi expuse la termostat.

    6. Reorganizarea locului de munc 6.1. Se strng materialele folosite.

    6.2. Splare pe maini i dezinfectare cu alcool. 6.3.Se spal instrumentul folosit, se dezinfecteaz si se pregateste pentru sterilizare.

    6.4. Se noteaza in foaia de observatie data si cantitatea de lichid extras.

    Sterilizarea i manuirea instrumentelor i materialelor vor fi efectuate in conditii perfecte, ntruct seroasele

    articulaiei prezint o receptivitate crescut fa de infecii

    EXPLORARI PARACLINICE SPECIFICE ALE APARATULUI LOCOMOTOR

    1. EXAMENUL RADIOLOGIC AL SISTEMULUI LOCOMOTOR

    Pentru examenul radiologic osteo-articular se utilizeaza radiografia conventionala si computer-tomografia.

    Radiografiile osteo-articulare se fac totdeauna comparative, simetric, in mai multe accidente si pozitiile functionale.

    Indepartarea de pe suprafata tegumentara a teritoriului examinat al alifiilor sau al oricaror substante medicamentoase, care pot contine elemente radioopace, care ar strica calitatea imagini

    radiografice. Traumatismele recente ale sistemului osteoarticular nu necesita o pregatire radiological de specialitate. Daca bolnavii au hemoragii se va face hemostaza provizorie sau definitive, iar segmental interesat

    se va imobiliza cu atele. Pentru imobilizare se vor evita materialele radioopace. Bolnavii, precum si acei cu afectiuni articulare dureroase, este bine sa fie calmati cu substante analgezice.

    Pozitionarea segmentilor bolnavi se va face cu cea mai mare atentie. Asistenta va asigura mentinerea pozitiei stabilite de medic

    pentru examinare.

  • as. Princ. Tamas simona 10

    Daca examinarea se face la un bolnav mai vechi, cu pansamente, atunci se va indeparta atat pansamentul cat si substantele medicamentoase de pe suprafata pielii, care sunt

    radioopace si produc umbre artificiale pe radiografii. Pentru radiografia oaselor bazinului cu exceptia traumatismelor recente este indicat ca bolnavul sa fie pregatit printr-o clisma evacuatoare.

    Pentru evidentierea cartilajelor articulare, in unele cazuri se umple cavitatea articulara cu aer sau oxigen, care ulterior, dupa efectuarea

    radiografiilor, se resoarbe. Pregatirea si asistarea punctiei articulare cade in sarcina asistentei .

    2. ECOGRAFIA APARATULUI LOCOMOTOR Ultrasunetele nu pot penetra prin osul intact, din acest motiv aplicarea

    ultrasonografiei in reumatologie este limitata.

    Cu ajutorul ultrasunetelor se pot urmari procesele de consolidare a fracturilor;

    Pentru explorarea membrelor, in loc de transductori obisnuiti, membrul explorat se introduce intr-un vas cu apa, in care se gasesc

    sonde emetoare. Cu aceasta metoda se obtin sectiuni eco-scanografice din milimetru in milimetru, ceea ce asigura studiul contracturilor si rupturilor musculare, hematoamele inchistate, modificarile in structura intima a

    tendoanelor; 3. SCINTIGRAFIA OSTEOARTICULARA

    Scintigrafia osteo-articulara se executa utilizand izotopii radioactivi ai elementelor : Technetiu, Galiu si Iridiu.

    Cu 99mTc fosfat se pot identifica foarte precoce necrozele si tumorile osoase;

    In bolile canceroase cu localizari in alte organe, cu instalatii speciale se pot obtine scintigrame asupra intregului schelet osos, depistand astfel inca in faza precoce metastazele, indiferent de

    localizarea lor in cadrul sistemului osos; Cu Galiu si Iridiu radioactive fixat pe leucocite, se pot depista focarele inflamatoare de natura infectioasa cu localizare osteoarticulara.

    4. ELECTROMIOGRAFIA Explorarea functionala a muschilor beneficiaza si de metoda

    electromiografica. Procedeul se aplica intr-o masura mai mare la explorarea morfo-

    functionala a sistemului nervors .

  • as. Princ. Tamas simona 11

    1. Examenul electric clasic = aceasta metoda de explorare studiaza

    modul de aparitie si caracterul contractiei musculare la stimularea electrica a nervilor si muschilor inervati de acestia.

    Explorarea poate fi monopolara sau bipolara. 1.1 Explorarea monopolara = foloseste un electrod indiferent si unul

    activ. Cel indiferent se plaseaza pe regiunea scapulara in cazul explorarii membrului superior si in regiunea lombara sau suprapubiana, daca se exploreaza membrul inferior;

    Electrodul activ va fi adus in contact cu nervul sau muschiul cercetat;

    1.2 Explorarea bipolara = se face cu doi electrozi active, ambii adusi in contact cu nervul sau muschiul explorat.

    Permite o localizare mai precisa a excitatiei; Punctele de electie pentru aplicarea stimulului electric = puncte motorii;

    Nervul si muschiul raspund printr-o contractie brusca, urmata imediat de relaxare;

    Intensitatea minima a curentului de excitatie, necesar pentru a obtine o contractie in urma aplicarii sale la punctual motor,

    poarta numele de prag de excitabilitate sau reobaza. 2. Electromiografia = este o metoda de investigatie neuromusculara

    care inregistreaza potentialele de actiune musculara aparute in cursul contractiei voluntare.

    Inregistrarea se face cu ajutorul unui aparat numit electromiograf, format din electrozi periferici, amplificatoare si dispozitive de inscriere;

    Electrozii sunt de doua feluri, cutanati si de profunzime; Electrozii cutanati se fixeaza pe tegumentel, la doua puncte distantate de cativa centimetri;

  • as. Princ. Tamas simona 12

    Electrozii de profunzime au aspectul unor ace de injectii si se introduce in profunzimea muschilor; Amplificarea si inregistrarea curentilor de actiune se fac cu un oscilograf catodic prevazut cu un dispozitiv de inregistrare fotografica, sau de inscriere pe hartie;

    Curba obtinuta poarta numele de electromiograma. 5. TESTAREA MOBILITATII ARTICULARE

    GONIOMETRIA - COEFICIENTUL FUNCTIONAL AL MOBILITATII Prin goniometrie se intelege testarea mobilitatii articulatiilor; Determinarea gradului de mobilitate a articulatiilor se face cu ajutorul goniometrului care exprima unghiul de deschidere

    a miscarilor in grade; Determinarea mobilitatii articulare se face separate pentru miscari active si passive; Gradul de mobilitate a articulatiilor, citit pe cadranul goniometrului functional de mobilitate al articulatiei respective.

    6. EXPLORAREA SISTEMULUI OSTEO-ARTICULAR PRIN REZONANTA MAGNETICA NUCLEARA

    Metoda rezonantei magnetice nucleare se bazeaza pe efectul de rezonanta al ionilor de hidrogen, intr-un camp magnetic puternic..

    Diferentele de contrast intre diverse structuri anatomice sunt determinate de continutul in ioni de hidrogen, in final de apa;

    Se foloseste in diagnosticul leziunilor discale si in patologia coloanei vertebrale

    - examene de laborator -VSH

    -ASLO -proteinemie

    -CRP -fibrinogen

    -FR

    -celule lupice -ex faringian

    -examenul lichidului sinovial -examenul radiologic osteoarticular

    - poate evidentia procesul de osteoporoza, osteofitoza, pensarea discului intervertebral

    -examenul artroscopic -vizualizeaza suprafetele articulare

    -examenul mobilitatii articulare -evidentiaza mobilitatea activa articulara

    -se fac cu goniometrul

  • as. Princ. Tamas simona 13

    -alte examinari

    - explorari functionale ale inimii -examene stomatologice

    -examene ORL MANIFESTARI DE DEPENDENTA

    -durere articulara -localizare

    -osoasa

    -articulara -la articulatiile mici sau mari persistind la o singura articulatie

    sau migrind de la o articulatie la alta -conditii de aparitie

    -la inceputul miscarii -dimineata la trezire

    -permanent -poate fi precedata de un episod inflamator amigdalian

    -poate aparea dupa o masa abundenta, consum excesiv de alcool in accesul de guta, diferentiind-o de durerea din puseul

    reumatismal -conditii de accentuare

    -miscare -frig

    -conditii de ameliorare

    -repausul -caldura

  • as. Princ. Tamas simona 14

    -redoare articulara -reprezinta intepenirea, reducerea mobilitatii articulare

    -instalare -dimineata

    -localizare -in poliartrita reumatoida - la nivelul articulatiilor mici de la miini

    si picioare -in spondilita anchilozanta - in regiunea lombara, apoi dorsala

    -impotenta functionala articulara sau musculara

    -conditii de aparitie -inflamatie articulara sau musculara

    -localizare -centurile membrelor

    -coloana vertebrala -segmente distale

    -afecteaza activitatea profesionala si autoservirea -tumefactie articulara

    -este un semn obiectiv -caracteristici

    -articulatie rosie, calda, marita de volum

    -tumefactie fluctuenta

  • as. Princ. Tamas simona 15

    -deformare articulara

    -cauzata de prezenta osteofitelor -apare in poliartrita reumatoida la miini si picioare

    -atrofia musculara -se intilneste in poliartrita reumatoida

    -este dureroasa incepe la muschii intrososi ai miinilor

    -modificarea mobilitatii articulare

  • as. Princ. Tamas simona 16

    -limitarea mobilitatii

    -mobilitate excesiva

    INGRIJIREA PACIENTULUI CU REUMATISM ARTICULAR ACUT (RAA)

    - se manifesta prin infalamatia succesiva a mai multor articulatii mari

    - atingerea articulara se vindeca fara sechele

  • as. Princ. Tamas simona 17

    - atinge frecvent cordul lasind urme grave - criterii majore de diagnostic

    - poliartrita - cardita

    - coreea - eritem marginat

    - noduli subcutanati - boala afecteaza copii si adolescentii, infectia urmind unei angine

    streptococice CIRCUMSTANTE DE APARITIE

    -virsta pacientului -conditii insalubre de locuit

    -frigul -umezeala

    -prezenta anginelor srteptococice in antecedente

    SEMNE SI SIMPTOME -febra

    -transpiratii -astenie

    -durere -tumefactie articulara fugace

    -caldura si congestie locala -anorexie

    -hipertermie -durere articulara cu caracter migrator

    -intoleranta la activitatea fizica -dificultate la mers si mobilizare

    -deficit de a-si acorda ingrijiri igienice -risc de complicatii

    -cardita reumatica

    -coree -deshidratare

    OBIECTIVE

  • as. Princ. Tamas simona 18

    -pacientul sa prezinte temperatura corpului in limite fiziologice

    -sa se obtina o stare de bine -sa se previna complicatiile

    INTERVENTII -asistenta

    -asigura repausul la pat pina la disparitia durerilor -folosirea de perne pentru suportul articulatiilor dureroase

    -asigura igiena -participa la investigatiile clinice si de laborator

    -administreaza tratamentul prescris - antistreptococic respectind doza si ritmul de administrare - antinflamator

    -asigura alimentatia

    -supravegheaza semnele vitale -educa pacientul

    INGRIJIREA PACIENTULUI CU POLIARTRITA REUMATOIDA

    -afecteaza articulatiile mici al miinilor si picioarelor in mod simeric

    CIRCUMSTANTE DE APARITIE

    -persoane de sex feminin in perioada de menopauza -aparitia si evolutia sunt insidioase

    -manifestindu-se prin tumefactii articulare si redoare matinala stadiul I -stadiile III-IV se areciaza dupa gradul de deformare si anchiloza

    articulara, atrofie musculara si reducerea capacitatii functionale

  • as. Princ. Tamas simona 19

    SEMNE SI SIMPTOME -tumectie articulara

    -limitarea progresiva a mobilitatii articulare -durere articulara

    -slabiciune si atrofie musculara -astenie generalizata

    -scadere ponderala

    -capacitate functionala redusa -infirmitate importanta

    PROBLEME -durere articulara

    -limitare progresiva a mobilitatii -intoleranta la efort fizic

    -scadere in greutate -risc de pierdere treptata a capacitatii de munca

    -risc de pierdere a stimei de sine -alterarea dinamicii familie

    OBIECTIVE -vizeaza

    -diminuarea durerilor articulare -prevenirea deformariilor articulare si osoase

    - mentinerea unui maxim de independenta

    -sprijinirea psihica a pacientului INTERVENTII

    In faza de repaus -asigura repausul total sau relativ la pat

    -patul trebuie sa fie dotat cu materiale auxiliare necesare confortului

    -pozitia pacientului in st IV al bolii se shimba de catre 2-3 persoane pentru a preveni escarele la 2 ore

    -asigura alimentatia - regim hipercaloric, hipocaloric, hiposodat

    - este ajutat sa manince la pat

  • as. Princ. Tamas simona 20

    -sustine psihic

    -recolteaza singe -VSH

    CRP -administreaza tratamentul prescris

    -antialgice -antiinflamatorii

    -coticoterapie -tratament cu saruri de aur

    -supravegheaza functiile vitale in faza de mobilizare

    -kinetoterapeutul stabeleste programul de recuperate in faza de reabilitare

    incurazeaza pacientul sa faca miscari sa se imbrace si sa manince singur

    ii recomanda sa foloseasca articulatiile miini

    ii recomanda sa schimbe profesia pregateste fizic si psihic pacientul pentru interventii chirurgicale

    INGRIJIREA PACIENTULUI CU SPONDILITA ANCHILOZANTA

    -este o suferinta cronica , adesea progresiva, caracterizata prin artrita sacroiliaca si inflamatie a structurilor vertebrale si articulatiilor

    centurilor care duce la anchiloza -afecteaza barbatii tineri

    CIRCUMSTANTE DE APARITIE -persoane cu ortostatism prelungit

    -frecvent apare la tineri

    -debut si evolutie insidioas SEMNE SI SIMPTOME

  • as. Princ. Tamas simona 21

    -dureri lombare cu iradiere in membrele inferioare, dimineata mai

    accentuate -dureri coxofemurale sau scapulohumerale

    -pozitie caracteristica de schior -pozitie in scindura

    -dureri toracice cu senzatie de constrictie toracica -reducerea capacitatii functionale

    PROBLEME -dureri

    -lombare care se accentueaza nocturn -coxofemurale sau scapulohumerale

    -mobilitate redusa -reducerea capacitatii ventilatorii pulmonare

    -risc de pierdere treptata a capacitatii functionale -risc de complicatii

    -oculare

    -cardiace -neurologice

    -infectii intercurente -incapacitate de autoingrijire

    OBIECTIVE -diminuarea durerilor

    -prevenirea deformarilor -mentinerea unui maxim de independenta

    -reintegrarea pacientului intr-o activitate utila INTERVENTII

    -asigura repausul pe un pat tare si neted -in decubit dorsal sau ventral, fara perna

    -repausul la pat se alterneaza cu pozitia sezinda pe un scaun dur cu spatar inalt

    -supravegheaza functiile vitale

    -administreaza trata mentul prescris -asigura alimentatia in functie de nevoi

    -invata pacientul sa executaexercitii posturale si respiratorii -exercitii cu kinetoterapeutul

    -educare pacientului -recomnada sporturi ca

    -inot -baschet

    -volei -tenis

    -reincadrarea in munca cu activitati fizice reduse -pregatestepreoperator si ingrijeste postoperator

  • as. Princ. Tamas simona 22

    INGRIJIREA PACIENTULUI CU REUMATISME DEGENERATIVE

    (artroze)

    -cea mai frecventa boala reumatica -caracterizata prin uzura cartilajului articular si hipetrofia

    extremitatiilor osoase

    CIRCUMSTANTE DE APARITIE

    -la 40-50 de ani -persoane cu

    -traumatisme si malformatii congenitale -obezitate

    -tulburari endocrine -tiroidiene

    -ovariene

    -climax -conditii de munca

    -frig -umiditate

    -efort fizic mare -debut lent si progresiv in decurs de mai multi ani

    SEMNE SI SIMPTOME -durere articulara

    -se accentueaza dimineata, la sculare -localizare

    -articulatia -cotului

    -umarului -genunchiului

    -coxofemurala

    -coloanei vertebrale -in regiunea cervicala durerea iradiaza la nivelul gitului

    -in regiunea dorsala iradiaza anterior, imitind suferinte cardiace

  • as. Princ. Tamas simona 23

    -in regiunea lombara iradiaza in membrul inferior

    -miscari articulare limitate -crepitatii articulare

    -marirea volumului articulatiei -cefalee

    -ameteli -tulburari de vedere si auz

    PROBLEME -durere cauzata de solicitarea articulara, care dispare la repaus

    -limitarea mobilitatii -dificultate in imbracare

    -anxietate -depresie

    -cefalee -ameteli

    -modificarea scemei cororale

    -pierderea stimei de sine -risc de limitare a capacitatii de munca

    -risc de pareze si paralizii OBIECTIVE

    -sa diminueze durerile articulare -sa se pastreze mobilitatea articulatiilor

    -sa se pastreze greutatea corporala in limitele normalului -sa aibe o stare de comfort

    -sa se previna aparitia complicatiilor INTERVENTII

    -asigura repausul la pat -invata ca in timpul repausului sa evite pozitia de flexie a articulatiei

    -ajuta pacientul sa isi satisface nevoile -asigura alimentatia in functie de restrictii

    -recolteaza produse pentru laborator

    -pregateste pentru examinari paraclinice -administreaza tratamentul prescris

    -participa la efectuare injectiei intra si periarticulare -educa pacientul privind modul de viata

    - evitarea ortostatismului si a mersului prelungit - alternarea orto cu clinstatismul

    -invata sa foloseasca bastonul -sa urmeze cure de tratament balnear

    -pregateste preoperator pacientul

    PREZENTARE DE CAZ

  • as. Princ. Tamas simona 24

    Pacienta diagnosticat cu PR n anul 2001 aflat initial pe tratamentul cu TAUREDON care a fost ntrerupt datorit ineficientei si nlocuit cu METOTREXAT 15g / sptmn, de trei sptmni redus la 10g / sptmn. Se interneaz pe sectie cu polialtralgie cu caracter inflamator simetric, redoare matinal 2-3 ore. n plus mai acuz lombalgie joas cu iradiere fesier, coxalgii cu caracter mecanic. n ultimile luni prezint greturi si vrsturi, scaune diareice ( 6/zi) n zilele n care se administreaz MTX.

    Efectuati planul de ingrijire

  • as. Princ. Tamas simona 25

    BIBLIOGRAFIE

    1. Beldean Luminia, Gal Gherghinica, Seuchea Monica, Procesul de nursing

    aspecte teoretice i practice, Editura Universitii Lucian Blaga, Sibiu, 1999

    2. Beverly Witter du Gas, Introduction aux soins infirmiers Les Editions HRW

    Lte, Montral, 1980

    3. Coldea Liliana, Beldean Luminia, Aspecte nursing n afeciuni ale aparatului

    locomotor, Editura Universitii Lucian Blaga, Sibiu, 2001

    4. George Julia B., Nursing Theories, The Base for Professional Nursing Practice,

    New Jersey, 1985

    5. Huber A., Karasek Kreutzinger, Les techniques de soins infirmiers, Lamarre,

    Paris, 1990

    6. Jamieson Elizabeth M., McCall M. Janice, Blythe Rona, Guidelines for Clinical

    Nursing Practices, Churchill Livingstone, 1988

    7. Kezier Barbara, Olivieri Erb Eleonora, Fundamentals of Nursing. Fourth Edition.

    Addison - Wesley Publishing Company,1991

    8. Kezier Barbara, Olivieri Erb Eleonora, Fundamentals of Nursing concepts and

    procedures, Addison - Wesley Publishing Company,California, USA, 1987

    9. Lynda Juall Carpenito Nursing Diagnosis, Aplication to Clinical Practice, J.B.

    Lippincott Company, 1983

    10. Philip Durmard Counselling A Guide to Practice in Nursing, Butherworth, 1995

    11. Rosalinda Alsaro, Aplication of Nursing Process. A Step by Step Guide, J.B.

    Lippincott Company, Philadelphia, 1986

    12. Salvage Jane, Nursingul n aciune, prin Biroul Reg. O.M.S, 1993

    13. Titirc Lucreia Ghid de nursing, Editura Viaa Romneasc, Bucureti, 1996

    14. Titirc Lucreia Tehnici de evaluare i ngrijiri acordate de asistenii medicali,

    Editura Viaa Romneasc, Bucureti, 1996