ingrijirea bolnavului cu parkinson.docx

8/16/2019 Ingrijirea Bolnavului cu Parkinson.docx

http://slidepdf.com/reader/full/ingrijirea-bolnavului-cu-parkinsondocx 1/60

LUCRARE DE DIPLOMA

2016



LUCRARE DE DIPLOMĂ

ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU PARKINSON

Îndrumător,Asist.med.

Absolventă,

2016

2



MOTTO:

”Via a este o ciudată comedie care amestecă impreună i dureriț ș

i bucurii, punând lacrimi lângă zâmbet,punând zâmbet lângă plâns.”ș

A.!acedons"i#

CUPRINS $



INTRODUCERE:- Date privi! "i"te#$% a&e'tat !e ()a%* pa+,CAPITOLUL I:- Aat)#ia i &i.i)%)+ia pa+,/ ș

CAPITOLUL II:- Eti)%)+ie pa+,01- Aat)#ie pat)%)+i'* pa+,01- Si#pt)#at)%)+ie pa+,02- Dia+)"ti'$% ()%ii pa+,0- Ev)%$ ie pa+,03 ț

- C)#p%i'a ii pa+,0/ ț

- Trata#et$% i pr)&i%a4ia ()%ii pa+,0/ ș

CAPITOLUL III: Pre.etarea p%a$%$i !e 5+ri6ire a ()%avi%)rCa.$% I - Pr)'e"$% !e 5+ri6ire pa+,07 - C$%e+erea !ate%)r pa+,07 - Aa%i.a i iterpretarea !ate%)r pa+,18 ș

Ae4a 0- E!$'a ia "aitar* a ()%avi%)r "pita%i.a i pa+,10ț ț

Ae4a 1- Ive"ti+a ii !e %a()rat)r pa+,11ț

Ae4a 2- Trata#et pa+,12 P%a$% !e 5+ri6ire pa+,19Ca.$% II - Pr)'e"$% !e 5+ri6ire pa+,1/

- C$%e+erea !ate%)r pa+,1/

- Aa%i.a i iterpretarea !ate%)r pa+,1 ș

Ae4a 0- Re')%tarea $riei petr$ $r)'$%t$r* pa+,17 Ae4a 1- Ive"ti+a ii !e %a()rat)r pa+,28ț

Ae4a 2- Trata#et pa+,20 P%a$% !e 5+ri6ire pa+,21Ca.$% III- Pr)'e" !e 5+ri6ire pa+,2

- C$%e+erea !ate%)r pa+,2 - Aa%i.a i iterpretarea !ate%)r pa+,23 ș

Ae4a 0- Î+ri6irea ()%av$%$i '$ &e(r* pa+,2/

Ae4a 1- Ive"ti+a ii !e %a()rat)r pa+,27ț Ae4a 2- Trata#et pa+,98 P%a !e 5+ri6ire pa+,90CAPITOLUL IV: pa+,99- R)%$% a"i"tet$%$i #e!i'a% 5 5+ri6irea ()%avi%)r '$ ()a%a Par;i")CONCLU<II pa+,9

BIBLIOGRA=IE pa+,7

ARGUMENT

%



&oala 'ar"inson este (recventă, după bolile cardiovasculare i reumatismulș

cronic este boala care produce cel mai mare număr de invalidită i cronice. &oalaț

poartă numele medicului englez )ames 'ar"inson, care a descris*o pentru primaoara in anul 1+1. -e caracterizează printr*o rigiditate musculară, tremurături iș

ncetinirea mi carilor voluntare, cu evolu ie lentă progresivă, datorită unor ș țleziuni degenerative ale maselor nucleare ale sistemului e/trapiramidal. &oala 'ar"inson degenerativă apare la vârsta presenilă, ntre %0 i de ani,ș

este e/cep ional ereditară sau (amilială , iar leziunile care o caracterizează suntț

de ordin degenerativ i sunt localizate in acelea i (orma ii care dau na tereș ș ț ș

sindromului 'ar"insonian. otu i , unii sus in că nu avem criterii istopatologiceș ț

destul de precise pentru a caracteriza această boală numită si paralizie agitantăidiopatică # , i că in unele cazuri , eticetate boală idiopatică , leziunile 3 la unș

e/amen mai atent , arătau a (i par"insonism postence(alic &enda si 4obb ,15%2

#. -*a sus inut că nu e/istă decât o singură etiologie a bolii 'ar"inson , oț

origine in(ec ioasă i anume o mare parte din bolnavi (ac o in(ec ie inaparentă.ț ș ț

neori pot sa treacă %0 de ani i mai bine de la in(ec ia neurotopică inaparentăș ț

până la apari ia primelor simptome ale bolii 'os"anzer si -cab , 156$ #.ț

7nto/ica ia cu o/id de carbon produce leziuni celulare la nivelul corpilor ț

stria i i dă na tere unui sindrom ipertonic 3 ipo"inetic , de tipul boliiț ș ș

'ar"inson .-*au mai descris ast(el de sindroame in into/ica iile cu sul(ură deț

carbon , veronal , mangan , (os(or , in alcoolismul cronic . raumatismul cranian ar putea duce rareori la un sindrom 'ar"insonian

prin leziuni microscopice , su(uziuni sanguine intracerebrale localizate mai alesin regiunea corpilor stria i , sau , după unii , ciar prin leziuni microstructurale .ț

8riginea traumatică a unui sindrom par"insonian nu este unanim admisă. 9stemai probabil ca traumatismul cranian reu e te să pună n eviden ă , să dezlăn uieș ș ț ț

, evolu ia unei paralizii agitante idiopatice .ț

'atogenia par"insonismului posttraumatic este incă nelamurită. -e poateadmite că substan a neagră este sediul unor emoragii contuzionale primare sauț

su(eră de tulburări circulatorii secundare , datorită compresiunii vasculare.otu i este greu de n eles cum o lovitură puternică la cap poate produce oș ț

leziune contuzională primară n substan a neagră. 9ste posibil să intervină oț

strangulare a trunciului cerebral datorită edemului cerebral care să dea princompresiune vasculară tulburări circulatorii la nivelul substan ei negreț

:inndenberg , 156% #.Arterioscleroza vaselor cerebrale duce uneori la degenerări locale , la

lacune de dezintegrare , predominând la nivelul corpilor stria i . ;iagnosticul deț

'ar"inson arteriosclerotic este de obicei destul de neprecis. &olnavii care su(erăde boala 'ar"inson sunt n vârstă si pot avea leziuni arteriosclerotice care să nu(ie o legatură de cauză la e(ect ntre arterioscleroza si sindromul e/trapiramidal.

8 oarecare ndrumare n această privin ă ne*o poate da aprecierea gradului dețarterioscleroza prin palparea arterelor carotide de la gât i la nivelul arterelor ș

braiale , gradul de intoleran ă la e(ort determinat de o eventuală insu(icien ă deț ț



irigare coronariană , gradul de modi(icare al arterelor retiniene , e/isten a uneiț

ipertensiuni arteriale , etc . :eziune principală se gase te in corpii stria i i mai ales in locus niger ș ț ș

si globul palid . &loc< si !arinescu au (ost primii care au aratat că leziuni alelocusului niger in cazul lor un tuberculom # dau ipertonie musculară .

În boala 'ar"inson e/istă numai o mică scădere a concentra ieițnoradrenalinei n substan a neagră , pe când dopamina este (oarte mult scazută .ț

&olnavii cu boala 'ar"inson au o e/cre ie diminuantă de dopamina . Înț

licidul ce(aloraidian se găsesc o scădere a acidului glutamic si o cre tere aș

glicocolului , serinei , tirozinei , cisteinei si metioninei.

CAPITOLUL I

ANATOMIA SI FIZIOLOGICĂ

6



1.1. Sindromu P!r"in#oni!n $ no%iuni &und!m'n%!' d'!n!%omi'

-istemul nervos este (ormat din peste 100 miliarde de neuroni care asigurăintegrarea organismului in mediul e/tern si coordonarea (unc iilor organelor ț

interne . 9l prime te permanent in(orma ii din mediul e/tern sau intern ,ș ț

analizează in(orma iile primite si elaborează cele mai adecvate raspunsuri .ț

;upă mediul din care prime te in(orma ia i după modalita ile de răspuns ,ș ț ș ț

sistemul nervos este divizat mor(ologic i (unc ional n =ș ț



* sistemul nervos somatic , care prime te in(orma ii e/tero* i proprioceptiveș ț ș

de la receptorii cutana i si musculo 3 articulari sau in(orma ii senzorialeț ț

vizuale , auditive , gustative , ol(active sau de ecilibru# . 9l este controlatvoluntar si are ca principale organe e(ectoare musculatura striată >

* sistemul nervos vegetativ , care prime te in(orma ii interoceptive de laș ț

osmoreceptori , baroreceptori sau cemoreceptori situa i in structurațdiverselor tesuturi sau organe. 9l nu este controlat voluntar , iar e(ectorii luisunt reprezenta i de aparatul cardiovascular , celulele glandulare endocrineț

sau e/ocrine si musculatura netedă din structura organelor interne sivaselor de sânge .

M(du)! #*in(rii

!ăduva spinării se dezvoltă din regiune mi?locie a tubului neural ,

inaintea dezvoltării ence(alului. !ăduva spinării este situată in canalul raidian . :imita ei superioară esteun plan care trece pe marginea superioară a arcului posterior al atlasului sau lanivelul decusatiei piramidale. 'ortiunea cervicală a măduvei a?unge până lavertebra 46 , portiunea toracală până la 5 , portiunea lombara până la 11 iar maduva sacrococcigiana până la :2. !ăduva spinării are o lungime de % cm la barbat si %$ cm la (emei i seș

prezintă ca un cilindru u or turtit anteroposterior . 'e sec iune transversalăș ț

prezintă substan a albă dipusă central sub (orma literei @ .ț

-ubstan a albă este grupată n cordoane > ntre (isura mediană i coarneleț șanterioare se a(lă cordonul anterior > ntre coarnele posterioare i an ul medianș ș ț

posterior se a(lă cordonul posterior , iar ntre coarnele anterioare si posterioarese a(lă cordonul lateral.

-ubstan a cenu ie , dispusă central , are (orma literei @ si prezintă douăț ș

prelungiri anterioare numite coarne anterioare , două prelungiri posterioarenumite coarne posterioare i două coarne laterale .ș

4ornul anterior con ine neuroni motori , cornul posterior con ineț ț

neuroni senzitivi iar cornul lateral este asociat (unc iei viscerale si con ineț ț

neuroni somatomotori sau neuroni somatosenzitivi.

Arii' +or%i+!'

;upa (unc ia lor , ariile corticale se clasi(ică n =ț

,arii a(erente , receptoare sau senzoriale >arii e(erente , e(ectoare sau motorii >arii de asocia ie >ț

În general , ariile sunt primare si secundare . Ariile senzitive primare aurol n integrarea senzorială i discriminarea calitativă a senza iilor. Ariileș ț

secundare se nvecineaza cu cele primare si ocupă o supra(a ă mică .ț

+



A . Ariile a(erente

Ariile de proiec ie a(erente sunt = ariile somestezice , vizuale , auditive ,ț

gustative , ol(active si vestibulare .

7. Ariile somestezice se a(lă in lobul parietal =* aria primară se a(lă n girusul postcentral i paracentral , câmpurile $,1,2>ș

* aria secundară somestazică n care se proiectează mai ales sensibilitateadureroasă termică .

77. Ariile vizuale sunt localizate n lobul occipital , pe marginile i nș

pro(unzimea an ului calcarin =ș ț

* aria vizuală primară 3 câmpul cortical 1 >* aria vizuală secundară 3 câmpul 1+,15 .

777. Ariile auditive sunt localizate la nivelul lobului temporal =

* aria auditivă primară situată n girusul temporal superior , n câmpurile%1,%2 ,* aria auditivă secundară corespunde câmpurilor %2 si 22 .

7V. Aria gustativă este situată n partea in(erioară a girusului postcentral ncâmpul %$.

V. Aria vestibulară situată n lobul parietal , n câmpul 2.V7. Aria ol(activă este situată n corte/ul piri(orm , aria entorinală , câmpul

2+ i regiunea periamigdaliană .ș

&. Ariile e(erente Ariile e(erente reprezintă originea căilor descendente. Aceastea au rol nintegrarea (unc iilor motorii , in mi cările voluntare , modi(icarea activită iiț ș ț

re(le/e i tonusul muscular . 9le se grupează n căile = corticospinale ,ș

e/trapiramidale i oculoce(alogire .ș

7. 4ăile corticospinale i au originea n câmpurile %,6,$,1,2,,, careș

con in celule piramidale mari &etz , reprezentând primul neuron alț

căii. 4alea piramidală controlează , n principal , utilizareamu cilor (le/ori ai e/tremită ilor , activând neuronii al(a i gamaș ț ș

destina i lor i inibând neuronii e/tensorilor. Aria de origine aț șcăilor corticospinale mai prime te i in(orma ii acustice ,ș ș ț

cerebeloase , ipotalamice , de la (orma iunea reticulară. ;atorităț

acestor cone/iuni , e/citarea corte/ului motor are i e(ecteș

vegetative mani(estate prin modi(icarea ritmului respirator , a(recven ei cordului.ț

77. 4ăile e/trapiramidale i au originea mai ales n aria premotorie 6ș

>ele alcătuiesc un sistem polisinaptic. -upra(a a de origine a căilor ț

e/trapiramidale reprezintă +B din totalitatea corte/ului motor.

Aceste (ascicule i au originea n corte/ul (rontoparietotemporal.șAst(el iau na tere=ș

5



Casciculul (rontopontin Arnold , care i are originea n ariaș

premomotorie 3 câmpurile 10,5,+,%,%6 . Acest (asciculse termină n punte, unde (ace sinapsă cu neuronul pontocerebelos . 9l intervine n mi cărileș

(ine. Casciculul parietotemporopontin urc" 3 !eDnert , care are originea n

giru ii postcentral , temporal superior , lobul parietal superior 3 câmpurileș$,1,2,22,,. Acest (ascicul a?unge la punte , (ace sinapsă cu neuronul

pontocerebelos , nucleul din at , talamus , scoar a cerebrală. Acest (asciculț ț

controlează cerebelul n e/ecu ia mi cărilor voluntare.ț ș

Cibrele corticotalamice au origine in câmpurile= %, 6, +, 5, 10, 11. Cibrele corticostriate au originea n câmpurile %, +. a?ung la câmpulnucleului caudat i putamen.ș

Cibrele corticoipotalamice au originea n câmpurile 6, +, 10, %, %,spre corpii mamilari , ipotalamusul posterior , nucleul paraventricular.

4ăile e/trapiramidale care trec prin striat. -triatul , n ntregime , se prezintă ca o sta ie importantă pentruț

(unc ionarea corectă a sistemului locomotor. ;e(ec iunile lui (unc ionaleț ț ț

dau o simptomatologie caracteristică la om , canstând mai ales dinrigiditate i din tremurături , mai ales la membre. În mod normal , striatulș

asigură (unc ionarea normală , caracteristică prin suple e i coordonareț ț ș

e/actă a grupelor musculare sinergice i antagoniste , prin legătura lui cuș

nucleul ventro 3 lateral talamic i prin aceasta cu scoar a premotorie. ;ar ș ț

(unc ionarea normală a striatului depinde la rândul ei de cantitatea deț

mediator cimic ;8'A 3 amina# pe care o poate (uziona substan a neagrăț

a menzece(alului. 9a trimite a/oni la tot striatul , nucleul caudat , puntamen i globus pallidus.ș

-ubstan a neagră este un centru motor e/trapiramidal. Are (ormaț

unei coloane de substan ă cenu ie , arcuată u or pe sec iunile (rontale. 9steț ș ș ț

situată anterior de nucleul ro u.ș

-tructural prezintă doua portiuni =* por iunea reticulată care este bogată n (ier i lipsită de pigment melanic>ț ș

10



* por iunea compactă care con ine neuroni boga i in dopamină si melanină.ț ț ț

4one/iunile sunt n dublu sens , atât pentru por iunea reticulară cuț

nucleii talamici ventrali anteriori i laterali , i pentru por iunea compactă cuș ș ț

corpul striat . 9(eren ele descendente se ndreaptă spre nucleii somatomotoriț

bulbari i medulari .ș

4. Ariile de asocia ieț

Ariile senzitiv senzoriale i motorii sunt ncon?urate de arii bineș

delimitate , numite arii de asocia ie , care nu sunt nici motorii , nici senzitive ,ț

dar mpreună cu aria speci(ică (unc ionează ca un tot.ț

Ariile de asocia ie con in centrii de coordonare i de integrare aț ț ș

masa?elor venite de la talamus. :ezarea acestor arii duce la tulburări n ceea ce prive te rela iile spa iale cu mediul ncon?urator.ș ț ț

9mo iile i a(ectivitatea omului sunt provocate prin intermediulț ș

organelor de sim . Acestea duc la mani(estări ca (rica , bucuria , triste ea.ț ț

Ace ti centrii sunt situa i mai ales n corte/ul pre(rontal i aria cingulară.ș ț ș

Cor*u #%ri!%

!. Eucleul caudat este o masă de substan ă cenu ie , situată lateral deț ș

talamus , având (ormă de potcoavă. 4apul său este orientat anterior i seș

apropie mult capul de nucleului opus , (iind separate prin septul pellucid.4apul se continuă cu corpul care se ngustează , (ormând coada nucleului

11



caudat unită cu nucleul amigdalian. !arginea laterală a nucleului caudateste n raport cu corpul calos. Ca a laterală este separată prin capsula deț

nucleul lenti(orm. Ca a medială este separată de (a a ventriculară aț ț

talamusului prin an ul optostriat.ș ț

-. Eucleul lenti(orm are (ormă de piramidă , situat lateral (ata de nucleul

caudat. 9ste separat de talamus si nucleul caudat prin capsula internă. Ca ațlui laterală are raporturi cu lobul insulei prin intermediul capsulei e/terne.Ca a interioară are un san prin care trece comisura anterioară , iar anterior ț ț

de această este situată substa a per(orată anterioară. Eucleii caudat siț

puntamen (ormează neostriatul , iar globus pallidus , paleostriatul. 7n(erior de nucleul lenti(orm se a(lă regiunea sublenticulară , care con ine miciț

insule de substan ă cenu ie .ț ș

Cor*u !mid!oid este situat in apropierea var(ului lobului temporal.Aceasta se une te cu claustrum i substan a per(orată anterioară .ș ș ț

C!u#%rum este o bandă sub ire de substan ă cenu ie , cu direc ie sagitalăț ț ș ț

ntre scoar a lobului insulei puntamen. A(eren ele corpului striat vin de laț ț

talamus , prin (ibrele talamostriate , la nucleul caudat i puntamen precum iș ș

de la scoar a cerebrală din ariile senzitive i motorii .ț ș

9(erentele corpului striat se ndreaptă spre globusul pallidus , ansalenticulară i (ascicolul lenticular către regiunea subtalamică .ș

Cunc iile corpului striat =ț

* controlează re(le/ele de e/tensie i de (le/ie , modulează activitatea tonicaș

(undamentală realizând ecilibrul>

* controlează tonusul de atitudine n timpul mersului , actionează asupracorte/ului motor i controlează activitatea motrică corticală , contribuind laș

ini ierea mi cării voluntare i a adaptării automate i semiautomate aț ș ș ș

gesturilor care o nso esc >ț

* are o sta ie de releu ntre corte/ul de asocia ie i regiunile corticale , n careț ț ș

este stocată e/perien a senzorială.ț

12



CAPITOLUL II.

ETIOLOGIA SI ANATOPATOLOGIA PAR/INSONISMULUI

II.1. ETIOLOGIE

În cea mai mare parte a cazurilor debutului are loc după vârsta de %0 ani ,incidentă ma/imă (iind ntre % i 60 de ani > se men ionează o preponderen ăș ț ț

masculină . -e consideră , n general că este vorba de o boala degenerativă asistemului nervos . :a circa 1B dintre pacienti se găsesc bolnavi cu aceeasi

boală n (amilie. 'entru transmisia autozomal*dominantă s*a localizat o genă pecromozomul 1%<21*<2$ .

9tiologia sindroamelor par"insoniene este variată=in(lamatorie ence(alite virale , lues #to/ică , medicamentoasă i cimicăș

ano/ică epilepsia #traumatică emoragii #tumoralăvascularăcolagenozedegenerativă

:a boala 'ar"inson +*50B din cazuri , etiologia este necunoscută ,invocându*se rolul unor (actori to/ici , in(lamatori , autoimuni sau degenerativi . 9tiologia clasi(ică sindromul 'ar"inson ast(el =

* par"inson primar sau ?uvenil>* par"inson secundar dobândit , simptomatic#>* par"inson eredodegenerativ cu +*5 entită i nosologice>ț

* degenerările sistemului multiplu par"inson*plus# cu 6* entită ițnososlogice.

2.2 ANATOMIA PATOLOGICĂ

:eziunile de la nivelul lui ” locus niger ” sunt constante i caracteristice.ș

;egenerescen a este vizibilă adesea macroscopic. 9/amenul istologic aratăț

dispari ia unui mare număr de neuroni pigmenta i , cu atro(ia neuronilor răma i.ț ț ș

'igmentul melanic eliberat se găse te răspândit n esutul nvecinat , (ieș ț

e/tracelular , (ie (agocitat de celulele gliale. 9/istă o proli(erare glială (ormatădin celule macro i microgliale. Aproape constant se pun ăn eviden ă incluziuniș ț

neuronale intracitoplasmatice sub (ormă de bastona e 3 corpusculii :eFD.ș Au mai (ost descrise leziuni interesând scoar a cerebrală i nucleii cenu ii deț ș ș

la bază , n special globul palid. !odi(icări identice sunt observate n nucleul

1$



bazal !eDnert. :eziuni nucleilor pigmenta i , dar (ără corpi :eFD ,ț

caracterizează par"insonul postce(alic i degenerescen a strionigrică.ș ț

-tudiile biocimice au arătat o scădere a dopaminei n nucleul caudat iș puntamen> ast(el , boala 'ar"inson poate (i considerată ca un model de a(ectare aunui sistem neuronal atingând esen ial sistemul dopaminergic nigrostriatal.ț

4on(irmarea importa ei sistemului dopaminergic nigrostriatal apare dințobserva iile de into/ica ie accidentală la droga ii cu 1*metril*%*(enil*1, 2, $, 6*ț ț ț

tetraidropiridină !''# care distruge selectiv neuronii dopaminergici aisubstan ei negre.ț

!ani(estările tipice ale acestei into/ica ii se aseamănă (oarte strâns cuț

cele din boala 'ar"inson> ele di(eră totu i prin absen a corpilor :eFD i prinș ț ș

absen a pierderii neuronale.ț

'unerea n eviden ă a mecanismului de distrugere a neuronilor substan eiț ț

negre prin acest drog ar trebui să clari(ice patogenia bolii 'ar"inson idiopatice.

'rocesul patologic degenerativ se e/tinde i implica i alte structuriș șanatomica dopaminergice sau nondopaminergice ca = nucleul coeruleus ,nucleele rapeului , ipotalamusul , ipocampul , neuronii corticali , ganglioniisimpatici i parasimpatici , nucleul amigdaloid i alte structuri anatomice.ș ș

2. SIMPTOMATOLOGIE

&oala se caracterizează prin trei simptome cardinale = a"inezia sau bradi"inezia , ipertonia e/trapiramidală , tremorul.

!. A"in'i! #!u -r!di"in'i!

;esemnează o lentoare n mi care sau lipsă de ini iativă motorie , pierdereaș ț

unor mi cări asociate ca= lipsa balansului membrelor superioare n mers , aș

gesticulării n timpul vorbirii. -e mani(estă o tulburare n a a numita ”ș

melodie "inetică ” , care n mod normal este tocmai u urin a de a glisa de la unș ț

plan motor la altul , (ără ntreruperi i con(orm cu dorin a subiectului sau cuș ț

nacesită ile momentului. recerea de la un plan motor la altul se (ace sacadat ,ț

cu ntreruperi. A"inezia mai este caracterizată i de (atigabilitate rapidă lașmi cările repetitive sau alternative. Ca a nu are mobilitate e/presivăș ț

ipominia# , este ca o mască , clipitul este (oarte rar. &radi"inezia mai inlude ișo vorbire lentă bradilalie# , ca i lentoare n ngi it. &radi"inezia poate (i bruscș ț

suspendată prin (actori e/citan i puternici , de e/emplu (oc , situa ie cândț ț

bolnavul prezintă "inezii parado/ale , se mi că (oarte alert. n alt aspectș

parado/al l constitue acatisia , care constă n inabilitatea bolnavului de arămâne lini tit , pe loc , mai mult timp.ș

-. Riidi%!%'! #!u i*'r%oni! '3%r!*ir!mid!(

1%



-e mani(estă prin rezisten a ceroasă sau ” n eava de plumb ” , la mi cărileț ț ș

pasive , de (le/ie i e/tensie. Această rezisten a contribuie la lentoareaș ț

mi cărilor i la diminuarea mi cărilor asociate. În mod obi nuit este repartizatăș ș ș ș

pe toate grupele musculare , totu i cu o u oară predominan a pe (le/oriiș ș ț

trunciului i membrelor. 9a imprimă o postură n (le/ie a corpului , care vazutăș

din pro(il evocă un semn de ntrebare. În mers , membrele superioare suntsemi(lectate , lipsite de balans iar bolnavul se mi că ” n bloc ” , trunciul iș ș

capul sunt aplecate nainte. În clinostatism n pat , bolnavul păstrează un timpcapul ridicat de pe pernă prin ante(le/ia capului. 'e lângă anomaliile de postură , bolnavul pierde re(le/ele compensatoriinecesare restabilirii ecilibrului. 'ostura in(luen ează i mersul care se (ace cuț ș

pa i mici , ce se pot accelera progresiv , ca i când aleargă după propriul centruș ș

de greutate.

+. Tr'moru remurătura , (ără a (i constantă se observă la o bună parte din cazuri.

remurăturile sunt oscila ii ritmice n ?urul pozi iei de ecilibru prin iritareaț ț

alternativă n ac iune a musculaturii agoniste i antagoniste.ț ș

remurătura din boala 'ar"inson este o tremurătură statică , apare nrepaus , la men inerea unei atitudini i diminuă sau dispare n cursul unei mi căriț ș ș

voluntare , se e/acerbează la emo ie i la (rig.ț ș

În mod obi nuit tremurătura debutează la e/tremitatea distală a unuiș

membru superior. 9a constă n mi cări alternative de (le/ie i e/tensie aș ș

degetelor , de adduc ie i abduc ie a policelui , imitând mi carea de numărare aț ș ț ș banilor , de răsucire a unei igări. !ai târziu tremurătura se e/tinde la ntregț

membrul superior , apoi trece la membrul in(erior de aceea i parte , unde laș

picior ia aspectul de mi care de pedalare sau imită bătutul tactului. În continuareș

se poate bilateraliza. Are un ritm de % 3 6 oscila ii pe secundă. :a (a ă se potț ț

ntâlni tremurături ale mu cilor bărbiei , mandibulei , limbii.ș

remurăturile au la bază decuplarea buclei nigro 3 striate cu activareastriatului n lipsa dopaminei , care prin intermediul globului palid va inducedescărcări ale talamusului. Activitatea talamusului se proiectează cortical , iar de

aici , pornesc impulsuri n acela i ritm pe calea piramidală spre motoneuronulșal(a 3 (azic medular , care va comanda contrac iile musculare.ț

remurătura statică , de postură este eviden ială la trunci i e/tremitateaț ș

ce(alică , când bolnavul trece n ortosta iune , prin e(ort static de a men ineț ț

pozi ia.ț

4ontrar tremurăturii senile , tremurătura par"insoniană nu intereseazădecât e/cep ional capul. :a nceputul bolii , tremurăturile sunt mai pu in ampleț ț

i se reduc mai u or prin mi cările voluntare , dar devin cu timpul tot mai ampleș ș ș

i mpreună cu rigiditatea reprezintă principala cauză de invaliditate.ș

9ste de $ 3 + ciclii pe secundă i se mani(estă pe parcursul men inerii uneiș ț posturi> are tendin a de a dispare n mi carea voluntară. 9ste accentuat deț ș

oboseală , an/ietate , e(ort intelectual i diminuă n repaus , n somn i rela/are.ș ș

1



-e poate limita la un singur membru 3 la debutul bolii , la un emi corp ișulterior va cuprinde toate membrele , capul , buzele , mentonul , limba. remoruleste simptomul cal mai pu in in(luen at de tratament dar se consideră că (ormeleț ț

clinice n care este predominant , au evolu ia cea mai lungă i mai pu in severă.ț ș ț

;e multe ori tremorul este simptomul ini ial al bolii.ț

'e măsura ce tulburările se accentuează , apar i alte modi(icări= scrisulșdevine tot mai mic , vocea este mai slabă , vorbire monotonă , optită.ș

Între semnele clinice secundare ale bolii men ionăm tulburări respiratorii ,ț

s(incteriene , constipa ii.ț

ulburările cognitive pot duce n timp la demen ă la $0B din cazuri.ț

uburările de somn pot consta n somnolen ă diurnă cu inversare de ritmț

vege 3 somn. -tări depresive dezvoltă 0 3 0 B din bolnavi. -unt maiobi nuite nsă , modi(icări ale personalită ii , bolnavii devenind posaci , egoi ti ,ș ț ș

ursuzi , acestea având carecter reac ional la di(icultă ile create de boală.ț ț

ulburările vegetative duc la sialoree , seboree = al ii pot avea su(erin eț țsenzitive de tip parestezii , senza ie de rece , dureri n membre.ț

2.4 DIAGNOSTIC

;iagnosticul se pune pe cele trei semne ma?ore = tremurătură , ipo"inezie ișipertonie. :a debutul bolii aceste semne sunt nsâ minore , de abia aparente , ișatunci diagnosticul poate (i sugerat de o ipominie , de raritatea clipitului , deatitudinea n (le/ie a trunciului , de o ncetinire a mersului. ;e la nceput aparede?a un (enomen al ro ii din ate , o e/agerare e (le/elor de postură.ț ț

7nvestiga iile paraclinice nu aduc in(orma ii importante pentru diagnostic.ț ț

Acestea pot (i nsă utile pentru diagnosticul di(eren ial , di(icil mai ales n (azeleț

incipiente ale bolii , astăzi având la dispozi ie 4 i G!E.ț ș Di!no#%i+u di&'r'n i!ț

;iagnosticul di(eren ial al tremurăturii se (ace cu =ț

H tremurăturpă senilă , care este nsă mai rapidă , are o amplitudine mai mică cuun caracter u or inten ional , interesează totdeauna capul , care n boalaș ț

'ar"inson tremura mai rar > n tremurătura senilă lipsesc semnele de ipertonie >H tremurătură (amilială , care este nsă mai rapidă decât cea par"insoniana , seintensi(ică n mi cările voluntare , e/istă antecedente (amiliale , dar nu e/istăș

alte semne neurologice , ncepe mult mai devreme , uneori ciar n copilărie ,tremură nu numai mâinile ci i capul , este mul i ani sta ionară , nu are tendin aș ț ț ț

de agravare >H tremurătura din scleroză n plăgi , care este inten ională , dispare cândț

bolnavul este complet rela/at , este o tremurătură amplă >H tremurătura din paralizia generală progresivă , neregulată ca ritm iș

amplitudine , este localizată aproape e/clusiv la mâini , la degete , buze ișlimbă >

16



H tremurătura din boala &asedoF este (ină , rapidă , vibratorie , predomină lae/tremită i , nu este in(luen ată de mi cările voluntare i se accentuează mult nț ț ș ș

emo ii >ț

H tremurătura alcoolicului este (ină , regulată , rapidă , nu se intensi(ică cuemo iile , nu este in(luen ată de mi cări voluntare , dispare la ingerarea de alcoolț ț ș

>H tremurătura din into/ica ia mercurială este localizată la (a a i la membreleț ț ș

superioare , nu este ritmică , are un caracter net inten ional >ț

H degenerescen e epato*lenticulară , care apare de obicei mai devreme are unț

caracter de multe ori (amilial ,se nso e te de tulburări ale metabolismuluiț ș

cuprului i de prezen a inelului IeDser*Cleiscer >ș ț

H cu unele tumori cerebrale ale bazei creierului n originea corpilor stria i cuț

semne ipo"inetice 3ipertonice , dar evolu ia este mult mai scăzută , seț

instalează relativ repede semnele de ipertensiune intracraniană , rareori se

intâlne te (aciesul rigid , tipic , al bolii 'ar"inson > e/istă de multe ori cel pu inș țla nceput , un emisindrom par"insonian >H unele tumori ale lobului (rontal pot să dea un tablou clinic cu ipominie ,ipo"inezie , lipsită de ini iativă , care să semene cu un sindrom par"insonian deț

debut >H traumatisme craniene , care pot produce o tremurătură i un sindromș

ipertonic cu secelă imediată , dar e/istă tendin a de retrocedare a simptomelor ț

i nu este ?usti(icată atribuirea unei boli 'ar"inson unui traumatism cranianș

su(erit cu mul i ani nainte >ț

H into/ica ia acută cu mono/id de carbon produce un sindrom par"insonian ,ț

de obicei inso it de dependen ă >ț ț

H into/ica ia cronică cu mangan , de obicei pro(esională , dă după mul i ani deț ț

zile un sindrom par"insonian care este nsă de obicei nso it de semne piramidaleț

sau de o mielopatie subacută . Administrarea n doze mai mari i timp ndelungat a (enotiazinelor poateș

produce un sindrom par"insonian cu crize oculogice i mi cări spasmodiceș ș

involuntare , ca de e/eplu retrac ia capului i potruzia limbii.ț ș

;iagnosticul bolii 'ar"inson degenerativ , se mai (ace cu par"insonismul postence(alic i cu par"insonismul arterioscleroticș .

2.5. EOLU IEȚ

9volu ia este progresivă , de obicei timp de 2*6 decade , dar boala atingeț

de?a un grad nsemnat de evolu ie de multe ori de?a n primii ani . Eu e/istăț

remisiuni , dar uneori se pare că se opre te pentru 1*2 ani n evolu ie . 'ot treceș ț

10*1 ani până când bolnavul să (ie complet invalid . -tatistici mari au arătat că un s(ert din cei bolnavi de 'ar"inson de anisunt total invalida i de boală , ntre i 5 ani această ci(ră cre te la B i dupăț ș ș ș

10 ani la +0B din par"insonieni sunt invalida i total sau mor i . -e pare că la ceiț ț

la care boala a nceput cu tremurături , progresează mai ncet . &oala 'ar"inson

1



scurtează durata vie ii @oeb si Jar , 15 #. 4u tot aspectul dramatic alț

tremurăturii , ea incapacitează pe bolnav mai pu in decât rigiditatea . rebuieț

inut seama de (aptul că toate simptomele sunt mai grave când bolnavul este ntr*ț

o situa ie de tensiune emo ională decât atunci când se a(lă n mediul lui obi nuitț ț ș

i n condi ii obi nuite de via ă .ș ț ș ț

2.6. COMPLICA IIȚ

În (orma "inetică tremorul invalidant pentru via a socio*pro(esionalăț

determină imobilitatea i antrenează a(ec iuni pulmonare i renale .ș ț ș

2.7. TRATAMENT

8p iunile terapeutice actuale includ levadopa :* dopa# , agoni tiț ș

dopaminici , medica ie anticolinergică i al i agen i terapeutici.ț ș ț ț

K În prezent , L8do*! este considerat drept cel mai e(icient medicament n boala 'ar"inson. 4onsiderentul teoretic pentru (olosirea acestui agent oconstituie dezecilibrul biocimic provocat de deple ia de dopamină din nucleiiț

stria i. ;oza ini ială de lovadopa este ntre $00 mg i 00 mg , administrateț ț ș

(rac ionat n trei doze zilnic. ;oza zilnică poate (i crescută săptămânal cu 00ț

mg , până la %* gLzi. -e combină cu inibitori de decarbo/ilază , carbidopa-inenet# sau benserazida !adopar# , pentru a preveni distrugerea ei rapidă iș

pentru a controla mai bine simptomatologia cu doze mai mici de levadopa.

'entru e(ect ma/im , se recomandă (olosirea produsului naintea meselor , dar pot apărea vărsături. :evadopa are e(ecte secundare importante , n primul rând prin inducerea unor mi cări involuntare , respectiv dis"inezii labiale , linguale ,ș

distonia trunciului i a membrelor , a gâtului , mi cări coreoatetozice ,ș ș

grimase , mi cări ale capului. 9pisoade de ipotensiune ortostatică pot apărea ,ș

ca i stări depresive i tendin a de suicid , sau agravarea unor depresiiș ș ț

pree/istente . În alte cazuri pot aparea stări de e/cita ie i agresivitate.ț ș

Cenomenele secundare apar de obicei la doze mai mari de l*dopa după tratamentde mai lungă durată. ;acă apar ciar la doze mai mici se recomandă asocierea

cu al i agen i dopaminergici ca amantadina sau bromocriptina . -e consideră căț țevolu ia pe termen lung a bolii nu este in(luen ată de tratamentul cu l*dopa ,ț ț

ciar precoce luat. ;egenerescen a celulelor migrale continuă i după câ ivaț ș ț

ani , perioadele de e(icien ă a medicamentului sunt tot mai scurte i la +0B dinț ș

pacien i apar dis"ineziile ca i (luctua ii ale răspunsului la medicament sauț ș ț

(enomen ”on*o(( ” . Crecvent i impredictibil , pacientul trece n decurs deș

câteva minute de la o stare de relativă mobilitate la o imobilitate completă ,a"inezie , ipotonie , care durează de la $0 min la câteva ore , i care nu esteș

ameliorată de următoarea doză de l*dopa . 4auza este cunoscută de i episoadeleș

”o((” s*au corelat cu nivelul scăzut al concentra iei de l*dopa plasma i .ț țK Aoni %i do*!min'ri+iș

1+



9romo+ri*%in! este un derivat de ergotină care stimulează receptoriidopaminergici . -*a (olosit concomitent cu scăderea dozei de l*dopa , cu $0B

până la 0B n cazurile di(icil de tratat care prezentau dis"inezii sau episoade de”on*o((” . ;oza ini ială este de 2, mg Lzi si cre te progresiv câteva săptamâni .ț ș

4a e(ecte secundare apar gre uri , vărsături , ipotensiune posturală , stăriț

con(uzive si alucina ii .ț P'roid sau i#urid este tot un derivat de ergotină , (olosit ca ad?uvant lacazuri care nu răspund satis(ăcător la l*dopa .K M'di+! i! !n%i+oin'ri+(ț

A (ost mult timp (olosită ca terapie ini ială , pentru a contrabalansaț

predominan a sistemului colinergic cauzată de de(icitul de dopamină .ț

-tructural sunt analoge atropinei , aceasta (iind (olosită de la nceput sub (ormăde picături . În prezent e/istă o serie de anticolinegice de sinteză ca= Artane ,4ogetin , A"inetin i &iperiden. -e administreză n doză crescândă până la dozaș

ma/im tolerată când apar tulburări to/ice. 9(ectele secundare constau n= edemeale picioarelor , insu(icien ă cardiacă congestivă , libedo reticularis , reten ieț ț

urinară , alucina ii vizuale.ț

K S'''nin' : Ed'*r; < 7nibitor de monoamino/idina & 7!A8 #. 9ste astăzi larg utilizată n(ormele incipiente de boală 'r"inson , având e(ectul de a iniba degredareametabolică intracerebrală a dopaminei. -e pare că ntârzie progresiunea bolii n(azele incipiente ale ei. ;oza este o tabletă de mg de 2 ori pe zi până cândsimptomele se accentuează i se introduce i :* dopa.ș ș

Eu se asociază cu medica ia antidepresivă.ț

= A i !'n i %'r!*'u%i+iț ț 'ropranololul mai este recomandat i astăzi n (ormele tremorigene.ș

Apomor(ina , stimulator al receptorilor dopaminergici se poate (olosimpreună cu domperidone ca antivomitiv n episoadelo on*o((. 'oate provocadis"inezii i nu mai este larg (olosită.ș

Antidepresivele se (olosesc n depresiile secundare din boala 'ar"inson dar cu precau ie.ț

K Tr!%!m'n%u +iruri+! Are două obiective= să suprime anumite semne clinice ndeosebi tremorul iș

să compenseze de(icitul de dopamină. -*a practicat palidotomia , nlocuită ulterior de talamotomia ventrolaterală ,ambele e(ectuate unilateral , de partea opusă semnelor clinice. alatomia aameliorat tremorul controlateral de 50B n unele statistici , i a diminuatș

rigiditatea (ără a in(luen a bradi"inezia.ț

rasplantul de esuturi catecolamine s*a e(ectuat cu esut de suprarenală deț ț

(etus de +*10 săptămâni , implantat n utamen*caudat. ;e acea , s*a e(ectuat ișimplant de celule nigrice substan ă neagră # (etale , umane.ț

7nvestiga iile legate de utilitatea acestor metode sunt ncă n des(ă urare.ț ș

CAPITOLUL III

15



PREZENTAREA PLANURILOR DE INGRI>IRE A9OLNALOR

.1 C!u I

Pro+'#u d' ?nri@ir'

1. Cu''r'! d!%'or a# ;ate relativ stabile=

* In&orm! ii 'n'r!'ț = 'acientul '.M. , are 6$ ani , se/ masculin , starecivilă căsătorit

* C!r!+%'ri#%i+i indi)idu!' = rasă albă , na ionalitate română , religieț

catolică , pensionar

* Gu#%uri i o-i+'iuri *'r#on!'ș = (umează 6* igări pe zi , consumățocazional ca(ea i alcool , alimenta ie bogată n grăsimi , comportamentș ț

social adecvat .* E)'nim'n%' -ior!&i+' =bolile in(ec ioase ale copilăriei , 2 interven iiț ț

cirurgicale apendicectomie n 15 i colecistectomie n 1550 #ș

* E)'nim'n%' &ii+' i r'!+ ion!'ș ț =grupa sanguină A2 , G N , nu prezintăalergii medicamentose sau de altă natură , nu a (ost trans(uzat .

b# ;ate variabile =-tarea (izică =

*A 1$0L50 mm@g * ' +0 bătăiLmin

* G 16Lmin * $6,5 4

* 7năl imea 1,0 mț

* Mreutatea 6 "g* !ic iuni normaleț

* Eu prezintă reac ii alergiceț

* -omn alterat

* G8 nemodi(icate* Apetit păstrat* esut musculo*adipos =slabȚ

* &radi"inezie i ipo"inezieș

* Cacies ine/presiv , ipomimic* remor amplu la nivelul membrelor

4ondi ii psiosociale =ț

* pensionar

* comunicativ* integrat n (amilie i societateș

* acceptă greu situa ia n care se a(lăț

20



&olnavul '.M n vârstă de 6$ ani , pensionar cu domiciliul n ?ude ulț

eleorman , se internează n data de 1+.0$.2016 n sec ia de neurologie pentruț

investiga ii i tratament .ț ș

'acientul a (ost diagnosticat , n urmă cu 2 ani , cu boala 'ar"inson , iar

n prezent se a(lă sub tratament cu ViregDt* I amantadina # $/ 100mg Lzi . :a internare , pacientul prezintă tremor al degetelor membrelor superioare , bradi"inezie , rigiditate musculară . În urma e/amenului clinic iș

paraclinic se constata diagnosticul de boala 'ar"inson . Antecedentele personale patologice include boli in(ec ioase aleț

copilăriei , apendicectomie n 15 i colecistectomie n 1550 .ș

9ste pensionar i locuie te mpreună cu so ia la casa.ș ș ț

2. An!i! i in%'r*r'%!r'! d!%'orș a# ;imensiunea bio(izică

!ani(estări de independen ăț* A 1$0L50 mm@M* ' +0 bătăiLmin* G 16Lmin* $6,5 4

* Apetit păstrat

* Eu este alergic la medicamente , polen , pra( .

!ani(estări de dependen ăț* somn alterat* rigiditate musculară* tremor al e/tremitatilor

b# ;imensiunea psiosocială

!ani(estări de independen ăț* statut social bine de(init* rela ii (amiliale armonioaseț

!ani(estări de dependen aț* acceptă greu tremorul i tulburările de somnș

c# ;imensiunea spirituală!ani(estări de independen ăț

* practică religia

!ani(estări de dependen ăț* cuno tin e insu(iciente despre boalăș ț

ANEBA 1

21



C!u I

EDUCA IA SANITARĂ A 9OLNAILOR SPITALIZA IȚ ȚO-i'+%i)'

1. Gespectarea de către bolnav a igienei personale2. Gespectarea de către bolnav a circuitelor unită ii 3 e/plică bolnavuluiț

cum i de ce se aplică un anumit circuit al bolnavului n unitate = nu părăse teș ș

sec ia decât la invita ia sau cu avizul sorei medicale sau a medicului , nu intrăț ț

n contact cu bolnavii altor sec ii , cu persoane străine , cu obiectele acestora ,ț

cu personalul medico*sanitar i de ngri?ire , decât n limitele impuse deș

regulament .$. Gespectarea de către bolnav a tratamenului prescris de medic =

*e/plică bolnavului importan a (iecarui medicament , orarul deț

administrare i e(ectele lui>ș

*instruie te bolnavul despre doza ce i se administrează , e/plicând risculșnerespectarii acesteia> *e/plică pericolul transmiterii medicamentelor de la un bolnav la altul saua acestora introduse n mod (raudulos de apar inatori >ț

*colaborează cu bolnavul pentru a cunoa te e(ectele secundare aleș

medica iei administrate.ț

%. Gespectarea de către bolnav a regimului alimentar . 4olaborarea bolnavului pentru recoltarea produselor biologice,

patologice i e(ectuarea di(eritelor investiga ii de laborator*e/plicăș ț

bolnavului importan a (iecarei investiga ii n stabilirea diagnosticului ,ț ținstruie te bolnavul despre modul de des(a urare a investiga iei .ș ș ț

6. 9/plică bolnavului importan a in(ormării de către acesta asupraț

modi(icarilor care apar n intensitatea simptomelor bolii pentru care a (ostinternat , simptomelor noi de nsănăto ire =ș

* educă bolnavul spre a nu dezin(orma privitor la evolu ia clinică >ț

* veri(ică datele transmise de către bolnav . . Întelegera de către bolnav a masurilor de pro(ila/ie pe care trebuie să lerespecte pentru prevenirea complica iilor ț

+. Gespectarea regulamentului de ordine interioară a spitalului 3 se e/plică bolnavului ce l interesează direct din regulamentul unită ii , privind consumulț

de to/ice alcool , tutun # , contactul cu apar inătorii.ț

ANEBA 2

22



C!u I

INESTIGATII DE LA9ORATOR

;AA

EG.4G

AEA:7OA 49GP VA:8G7:9'A479E:7 VA:8G7 E8G!A:9

1+.0$.2016 1 @emoglobina 1gB 1%*1 g B2 :eucocite 6000Lmm$ 6000*+000 mm$

$ 7onograma sanguină Ea NIN4aNN4l*

1$m9<Ll$, 9<Llm9<Ll5m9<Ll

1$*1%m9<Ll$,* 9<Ll%,*,2m9<Ll5*110m9<Ll

% Mlicemie 50mgB 60*110mgB :ipide totale 0mg Ldl 0*0mgLdl6 M 100mgLdl $0*1%0mgLdl

4olesterol total 200mgLdl 120*260mgLdl

+ M8 16L7 2*20L7

5 M' 12L7 2*16,L7

10 4reatinină 1mgB 0,%*1,2mg B11 ree 20mgB 20*%0mgB12 9/amen sumar de urină

i sediment urinarșAlbumina4orpi cetoniciMlucoza@ematii:eucocite

AbsentAbsentAbsent$Lcâmp2*%Lcâmp

AbsentAbsentAbsent1*%Lcâmpsub 10Lcâmp

1$ 9!M Gaportul!L@Q%L1

Gaportul!L@Q%L1

1% 99M Activită i tetaț

di(uze n

regiunile(ronttemporale

ANEBA

2$



C!u I

TRATAMENT

;AA EG.4G

!9;74A 7AȚ

'G9-4G7-P4A:9A ;9A;!7E7-GAG 9

;8OA 7Ș

G7!: ;9A;!7E7-GAG 9

1+.0$.201621.0$.2016

1 Amantadină p.o. $/0mgRzi

2 :*dopa!adopar#

p.o. 2/1cpRzi2/12mgRzinainte de masă

$ ;iazepam p.o. 1cpRseara21.0$.20162.0$.2016


2 :*dopa!adopar#

p.o. 2/1cpRzi2/12mgRzi

nainte de masă$ ;iazepam p.o. 1cpRseara

26.0$.20162+.0$.2016


2 :*dopa!adopar#

p.o. $/12mgRzinainte de masă$/1cpRzi#

2%



C!u I P!n d' ?nri@ir'

;iagnostic= &oală 'ar"inson&olnavul= '.M. 6$ ani

, D!%! 1+* 2% !artie 2016N')oi! &und!m'n%!( Eevoia de a respira i a avea o circula ie normală>ș ț

Di!no#%i+ d' nur#in Gespira ie normală>țGr!du d' d'*'nd'n (ț 7ndependent., D!%! 1+*2% !artie 2016N')oi! &und!m'n%!( Eevoia de a se alimenta i idrata>ș

Di!no#%i+ d' nur#in '. ;i(icultate de a se alimenta i de a se idrata > 9.ș

remorul membrelor superioare > -. Aport caloric i idric insu(icient>ș

Gr!du d' d'*'nd'n (ț S ;ependent>O-i'+%i)' -ă asigur un aport alimentar corespunzător cantitativ i calitativș

vârstei i greută ii ideale. -ă asigur o idratare corespunzătoare>ș ț

In%'r)'n ii 8 Au%onom'ț A?ut pacientul să se alimenteze i să se idratezeșcorespunzător.D!%! 1+*2% !artie 2016N')oi! &und!m'n%!( Eevoia de a elimina>Di!no#%i+ d' nur#in ranzit intestinal normal , mic iuni normale>ț

Gr!du d' d'*'nd'n (ț 7ndependent.D!%! 1+*2% !artie 2016N')oi! &und!m'n%!( Eevoia de a se mi ca i de avea o bună postură>ș ș

Di!no#%i+ d' nur#in '. ;i(icultate de a se mi ca > 9. &radi"inezie ,ș

ipo"inezie , ipertonie , tremor> -. !ers cu pa ii mici>șGr!du d' d'*'nd'n (ț T ;ependent>O-i'+%i)' !obilizarea bolnavului>In%'r)'n ii $ Au%onom'ț Îi e/plic bolnavului importan a mi cării pentruț ș

prevenirea complica iilor pulmonare i renale cât i pentru men inerea unuiț ș ș ț

tranzit intestinal normal i redobândirea ncrederii n (or ele proprii.ș ț

E)!u!r' &olnavul constată că mobilizarea calmează durerile musculare pro(unde i printr*un e(ort de voin ă se poate deplasa.ș ț

D!%! 1+*2% !artie 2016N')oi! &und!m'n%!( Eevoia de a dormi i de a se odini>ș

Di!no#%i+ d' nur#in '. ;i(icultate de a dormi> 9. ;epresia> -. ;i(icultate laadormire , treziri (recvente nocturne>

2



Gr!du d' d'*'nd'n (ț T ;ependent>O-i'+%i)' 'acientul să (ie odinit , cu tonusul (izic i psiic bun>ș

In%'r)'n ii $ Au%onom'ț rmărim i observăm perioadele de somn 3vege ,ș

comportamentul bolnavului.In%'r)'n ii $ D''!%'ț Îi administrez ;iazepam 1 tabletă seara>

E)!u!r' ltimile %+ de ore pacientul are un somn odinitor cu scurte perioadede trezire. D!%! 1+*2% !artie 2016N')oi! &und!m'n%!( Eevoia de a se mbrăca i dezbrăca>ș

Di!no#%i+ d' nur#in 8boseală (izică>Gr!du d' d'*'nd'n (ț 7ndependent. D!%! 1+*2% !artie 2016N')oi! &und!m'n%!( Eevoia de a* i men ine temperatura corpului n limiteș ț

normale>

Di!no#%i+ d' nur#in $6,+ 4 3 $,2 4> Gr!du d' d'*'nd'n (ț 7ndependent. D!%! 1+*2% !artie 2016N')oi! &und!m'n%!( Eevoia de a (i curat , ngri?it , de a* i prote?aș

tegumentele>Di!no#%i+ d' nur#in '. ;i(icultă i n e(ectuarea mi cărilor > 9. remorulț ș

membrelor superioare i rigiditate musculară> -. 7gienă precară>ș

Gr!du d' d'*'nd'n (ț T ;ependent>O-i'+%i)' !en inerea curată a tegumentelor i mucoaselor. &olnavul să nuț ș

devină sursă de in(ec ie nosocomială>ț

In%'r)'n i 8 Au%onom'ț A?ut pacientul la e(ectuarea toaletei cavită ii bucale , săț

se pieptăne i să se mbrace>ș

E)!u!r' Îmbunătă irea igienei personale.ț

D!%! 1+*2% !artie 2016N')oi! &und!m'n%!( Eevoia de a evita pericole>Di!no#%i+ d' nur#in &oală necunoscută , stare emo ională>ț

Gr!du d' d'*'nd'n (ț S ;ependent. D!%! 1+*2% !artie 2016N')oi! &und!m'n%!( Eevoia de a comunica cu semenii>

Di!no#%i+ d' nur#in 4omunicativ>Gr!du d' d'*'nd'n (ț 7ndependent. D!%! 1+*2% !artie 2016N')oi! &und!m'n%!( Eevoia de a ac iona după credin a i valorile proprii>ț ț ș

Gr!du d' d'*'nd'n (ț 7ndependent. D!%! 1+*2% !artie 2016N')oi! &und!m'n%!( Eevoia de a avea o ocupa ie>ț

Di!no#%i+ d' nur#in '. 7ncapacitate> -. eamă , durere>Gr!du d' d'*'nd'n (ț T ;ependent.

D!%! 1+*2% !artie 2016N')oi! &und!m'n%!( Eevoia de a se recrea>Di!no#%i+ d' nur#in Astenie>

26



Gr!du d' d'*'nd'n (ț T ;ependent>O-i'+%i)' ;iscutăm despre boală i i e/plic importan a receerii i a odinei.ș ț ș

Ca(orizez odina pacientului prin suprimarea surselor care determinădiscon(ortul. D!%! 1+*2% !artie 2016

N')oi! &und!m'n%!( :educa ie sanitară#ț Eevoia de a nvă a , de a descoperi>țDi!no#%i+ d' nur#in '. :ipsa de cuno tinte despre boală> 9. 9duca ia sanitarăș ț

de(icitară> -. Acceptă greu boala>Gr!du d' d'*'nd'n (ț T ;ependent>O-i'+%i)' 'acientul să* i nsu ească cuno tin e despre boală>ș ș ș ț

In%'r)'n ii $ Au%onom'ț 9/plorez nivelul de cuno ti e ale pacientului despreș ț

boală. !otivez importan a acumulării cuno tin elor despre boală.ț ș ț

E)!u!r' :a e/aminare pacientul i cunoa te boala i tratamentul.ș ș ș

2



C!u II Pro+'#u d' ?nri@ir'

1. Cu''r'! d' d!%'

a# ;ate relativ stabile=In&orm! ii 'n'r!'ț 'acientul 4.;. are 6 ani , se/ masculin , căsătorit.C!r!+%'ri#%i+i indi)idu!' rasa albă , na ionalitate română , religie ortodo/ă ,ț

pensionar.G'#%uri i o-i+'iuri *'r#on!'ș ne(umător , neagă consumul de alcool i ca(ea ,ș

alimenta ie predominant vegetariană , comportament social adecvat.ț

E)'nim'n%' -ior!&i+' bolile in(ec ioase ale copilăriei , cist tiroidian operat ,ț

anemie (eriprivă , colecistită acută nelitiazică.E'm'n%' &ii+' i r'!+ ion!'ș ț grupa sanguină 81 , G N , alergic la penicilină.R' '!u! d' #u# in'r' ! *!+i'n%uuiț ț (amilie 3 so ie i un (iu.ț ș

b# ;ate variabile

-tarea (izică=* A 120L50 mm@g* ' +0 bătăiLmin* G 16Lmin* $ 4

* Înăl imea 1, mț

* Mreutatea 6+ Ig* rineză spontan , pola"iurie , disurie* 4onstipa ieț

* Alergic la penicilină* -omn alterat* Apetit păstrat* esut musculo*adipos= slab reprezentatȚ

* &radi"inezie , rigitate musculară , tremor al degetelor membrelor superioare4ondi ii psiosociale=ț

* pensionar * comunicativ* integrat n (amilie i societateș

* acceptă greu boala i tratamentul de lungă duratăș

2+



&olnavul 4.;. n vârstă de 6 ani , pensionar cu domiciliul n ?ude ulț

eleorman se internează n data de 1.0%.2016 n sec ia de Eeurologie pentruț

investiga ii i tratament.ț ș

'acientul a (ost diagnosticat , n urmă cu doi ani , cu boala 'ar"inson ,iar n prezent se a(lă sub tratament cu Amantadină $/100 mgLzi.

:a internare , pacientul prezintă tremor al degetelor membrelor superioare , bradi"inezie , rigiditate musculară , constipa ie , insomnie ,ț

pola"iurie i disurie. În urma e/amenului clinic i paraclinic la diagnosticuldeș ș

boală 'ar"inson se asociază i diagnosticul de cistită acută.ș

Antecedentele personale patologice include bolile in(ec ioase aleț

copilăriei , cist tiroidian operat n 15+ , anemie (eriprivă n 15+5 i colecistităș

acută nelitiazică n 1551. 9ste pensionar i locuie te mpreună cu so ia sa i un (iu , intr*o casă.ș ș ț ș

1. An!i! i in%'r*r'%!r'! d!%'orș

a# ;imensiunea bio(izică

!ani(estări de independen ă=ț

* A 120L50 mm@g* ' +0 bătăiLmin* G 16Lmin* $ 4

* Apetit păstrat!ani(estări de dependen ă=ț

* somn alterat* rigiditate musculară* tremorul degetelor membrelor superioare* bradi"inezie* constipa ieț


!ani(estări de independen ă=ț* statut social bine de(init* rela ii (amiliale armonioaseț

!ani(estări de dependen ă=ț

* acceptă greu necesitatea tratamentului prelungit

c# ;imensiunea spirituală


* practică religia!ani(estări de dependen ă=ț

* cuno tin e insu(iciente despre boalăș ț

25



ANEBA 1

C!u II

RECOLTAREA URINEI PENTRU UROCULTURĂ

Gecoltarea se (ace identic la bărba i cât i la (emei. În primul rând , seț ș

recomandă o toaletă locală a organelor genitale e/terne ce constă n spălarea cuapă i săpun a vulvei la (emei i a glandului la bărba i. Eu se recomandăș ș ț

tergerea ulteroară cu prosopul deoarece se poate produce recontaminarea cuș

microorganisme prezente pe acesta. !omentul optim al recoltării l prezintă prima urină de diminea ă sau cel pu in trei ore de la mic iunea anterioară.ț ț ț

'acientul urineză=* apro/imativ 10 ml pentru depistarea cantitativă a mocroorganismelor

condi ionat patogene>ț

* apro/imativ $0*0 ml pentru depistarea microorganismelor deosebite bacil Ioc #.

-e elimină primul ?et de urină care are rolul de a spăla uretra de (lorasapro(ită e/istentă la acest nivel după care , (ără a ntrerupe ?etul de urină , se

prinde ntr*un recipient steril volumul necesar de urină ?etul mi?lociu#. 'robarecoltată se trimite imediat la laborator sau se păstreză la N % 4 până la

momentul prelucrării. Aspira ia suprapubiană este singura metodă de prelevare pentru depistareaț

bacteriilor anaerobe n urină i este cea mai e(icientă metodă de evitare aș

contaminării uretrale a probelor. 'regătirea pacientului constă n idratare per osi instruirea de a se ab ine de la mic iune până când la palparea regiuniiș ț ț

suprapubiene apare necesitatea mic iunii urgente. Gegiunea suprapubiană esteț pregătită prin epilare i decontaminare cu alcool iodat după care medicul vaș

aborda vezica urinară prin punc ie deasupra sim(izei pubiene cu o seringă de 10ț

ml la care este adaptat un ac pentru punc ie.ț

$0



ANEBA 2

C!u II IESTIGA II DE LA9ORATOR Ț

DATA NR.CRT

ANALIZA CERUTĂ ALORILEPACIENTULUI

ALORINORMALE

1.0%.2016

1 @emoglobina 1gB 1%*16gB

2 :eucocite +000LmmU 6000*+000mmU

$ 7onograma sanguină Ea NI N4a N4l *

1%0m9<Ll$,9<Llm9<Ll5m9<Ll

1$*1%m9<Ll$,*9<Ll%,*,2m9<Ll5*110m9<Ll

% Mlicemie 0mgB 60*110mgB :ipide totale 600mgLdl 0*0mgLdl6 M 100mgLdl $0*1%0mgLdl 4olesterol total 1+0mgLdl 120*260mgLdl+ M8 16L7 2*20L75 M' 12L7 2*16,L710 4reatinină 1 mgB 0,%*1,2mgB11 ree 20mgB 20*%0mgB12 9/amen sumar de

urină i sedimentș

urinarAlbumină4orpi cetoniciMlucoză

AbsentAbsentAbsent

AbsentAbsentAbsent

@ematii :eucocite 10Lcâmp$0Lcâmp

1*%Lcâmpsub 10Lcâmp

1$ 9!M Gaportul!L@Q$L1

Gaportul!L@Q%Ll


di(uze n regiunile(ronto*temporale

$1



1 rocultura 9.coli -terilă

ANEBA C!u III

TRATAMENT

DATA NR.CRT

MEDICA IAȚ

PRESCRISĂ

CALEA DE

ADMINISTRARE

DOZA IȘ

RITMUL DEADMINISTRARE

1.0%.2016

1 Amantadină p.o. $/100mgLzi

2 agremin p.o. 2/2cpLzidiminea a iț ș

seara$ ;iazepam p.o. 1cpLseara

22.0%.2016 % ;ulcola/ p.o. 1cpLseara

1.0%.2016 1 Amantadină p.o. $/100mgLzi

2.0%.2016 2 ;iazepam p.o. 1cpLseara

$2



CAZUL II P!n d' ?nri@ir'

;iagnostic= &oală 'ar"inson> 4istită acută&olnavul 4.;. 6 ani

D!%! 1*22 Aprilie 2016N')oi! &und!m'n%!( Eevoia de a respira i a avea o circula ie normală>ș ț

Di!no#%i+ d' nur#in Gespira ie normală>țGr!du d' d'*'nd'n (ț 7ndependent. D!%! 1*22 Aprilie 2016N')oi! &und!m'n%!( Eevoia de a se alimenta i idrata>ș

Di!no#%i+ d' nur#in '. ;i(icultate de a se alimenta i de a se idrata> 9.ș

remorul membrelor superioare> -. Aport caloric i idric insu(icient>ș

Gr!du d' d'*'nd'n (ț S ;ependent>O-i'+%i)' -ă asigur un aport alimentar corespunzător cantitativ i calitativș

vârstei i greută ii ideale. -ă aigur o idratare corespunzătoare>ș ț

In%'r)'n ii $ Au%onom'ț A?ut pacientul să se alimenteze i să se idratezeșcorespunzător. D!%! 1*22 Aprilie 2016N')oi! &und!m'n%!( Eevoia de a elimina>Di!no#%i d' nur#in '. ;i(icultate de a se mi ca> 9. 4onstipa ia -. !eteorismș ț

abdominal>Gr!du d' d'*'nd'n (ț S ;ependent>O-i'+%i)' -ă asigur un tranzit intestinal normal>In%'r)'n ii $ Au%onom'ț 'romovez un regim alimentar care să asigure untranzit intestinal normal>

In%'r)'n ii $ D''!%'ț Îi administrez ;ulcola/ 1 tabletă seara la culcare.E)!u!r' ;upă 2% ore tranzitul intestinal s*a normalizat> D!%! 1*2% Aprilie 2016N')oi! &und!m'n%!( Eevoia de a se mi ca si de avea o bună postură>ș

Di!no#%i+ d' nur#in '. ;i(icultate de a se mi ca> 9. &radi"inezie ,ș

ipo"inezie , ipertonie , tremor> -. !ers cu pa ii mici>ș

Gr!du d' d'*'nd'n (ț T ;ependent>O-i'+%i)' !obilizarea bolnavului=In%'r)'n ii $ Au%onom'ț Îi e/plic bolnavului importan a mi cării pentruț ș

prevenirea complica iilor pulmonare i renale cât i pentru men inerea unuiț ș ș țtranzit intestinal normal i redobândirea ncrederii n (or ele proprii.ș ț

E)!u!r' &olnavul constată printr*un e(ort de voin ă se poate deplasa.ț

$$



D!%! 1*2% Aprilie 2016N')oi! &und!m'n%!( Eevoia de a dormi i de a se odini>ș

Di!no#%i+ d' nur#in '. ;i(icultate de a dormi> 9. ;epresie> -. ;i(icultate laadormire , treziri (recvente nocturne>Gr!du d' d'*'nd'n (ț T ;ependent>

O-i'+%i)' 'acientul să (ie odinit , cu tonusul (izic i psiic bun>șIn%'r)'n ii $ A!u%onom'ț rmărim i observăm perioadele de somn*vege ,ș

comportamentul bolnavului>In%'r)'n ii $ D''!%'ț Îi administrez ;iazepam 1 tabletă seara>E)!u!r' ltimile %+ ore pacientul are un somn odinitor cu scurte perioade detrezire. D!%! 1*2% Aprilie 2016N')oi! &und!m'n%!( Eevoia de a se mbrăca i dezbrăca>ș

Di!no#%i+ d' nur#in 8boseală (izică i psiică>ș

Gr!du d' d'*'nd'n (ț S ;ependent>In%'r)'n ii $ Au%onom'ț A?ut pacientul la e(ectuarea toaletei cavită ii bucale ,ț

să se pieptăne i să se mbrace>ș


D!%! 1*2% Aprilie 2016N')oi! &und!m'n%!( Eevoia de a (i curat , ngri?it , de a* i prote?aș

tegumentele>Di!no#%i+ d' nur#in '. ;i(icultă i n e(ectuarea mi cărilor> 9. remorulț ș

membrelor superioare i rigitatea musculară> -. 7giena precară>ș

Gr!du d' d'*'nd'n (ț S ;ependent>O-i'+%i)' !en inerea curată a tegumentelor i mucoaselor. &olnavul să nuț ș

devină sursă de in(ec ie nosocomială.ț

D!%! 1*2% Aprilie 2016N')oi! &und!m'n%!( Eevoia de a* i men ine temperatura corpului n limiteleș ț

normale>Di!no#%i+ d' nur#in $6,6*$ 4

Gr!du d' d'*'nd'n (ț 7ndependent. D!%! 1*2% Aprilie 2016N')oi! &und!m'n%!( Eevoia de a evita pericole>

Di!no#%i+ d' nur#in &oală necunoscută , stare emo ională>țGr!du d' d'*'nd'n (ț S ;ependent. D!%! 1*2% Aprilie 2016N')oi! &und!m'n%!( Eevoia de a comunica cu semenii>Di!no#%i+ d' nur#in 4omunicativ>Gr!du d' d'*'nd'n (ț 7ndependent. D!%! 1*2% Aprilie 2016N')oi! &und!m'n%!( Eevoia de ac iona după credin a i valorile proprii>ț ț ș

Gr!du d' d'*'nd'n (ț 7ndependent.

D!%! 1*2% Aprilie 2016N')oi! &und!m'n%!( Eevoia de a avea o ocupa ie>ț

Di!no#%i+ d' nur#in '. 7ncapacitate> -. eamă , durere>

$%



Gr!du d' d'*'nd'n (ț T ;ependent. D!%! 1*2% Aprilie 2016N')oi! &und!m'n%!( Eevoia de a se recrea>Di!no#%i+ d' nur#in Astenie>Gr!du d' d'*'nd'n (ț T ;ependent>

O-i'+%i)' ;iscutăm despre boală i i e/plic importan a recreerii i a odinei .ș ț șCavorizez odina pacientului prin suprimarea surselor care determinădiscon(ortul. D!%! 1*2% Aprilie 2016N')oi! &und!m'n%!( educa ie sanitară# Eevoia de a nvă a , de a descoperi>ț ț

Di!no#%i+ d' nur#in '. :ipsa de cuno tin e despre boală> 9. 9duca ia sanitarăș ț ț

de(icitară> -. Acceptă greu boala i tratamentul de lungă durată>ș

Gr!du d' d'*'nd'n (ț T ;ependent>O-i'+%i)' 'acientul să* i nsu ească cuno tin ele despre boală>ș ș ș ț

In%'r)'n ii $ Au%onom'ț 9/plorez nivelul de cuno tin elor pacientului despreș ț boală. !otivez importan a acumulării cuno tin elor despre boală>ț ș ț

E)!u!r' :a e/ternare pacientul i cunoa te boala i tratamentul.ș ș ș

$



C!u III

Pro+'#u d' ?nri@ir'

1. Cu''r'! d' d!%'

a# ;ate relativ stabile=In&orm! ii 'n'r!'ț 'acientul '.'. are 6 ani , se/ masculin , căsătorit.C!r!+%'ri#%i+i indi)idu!' = rasă albă , na ionalitate română , religie ortodo/ă ,ț

pensionar.Gu#%uri i o-i+'iuri *'r#on!' ș ne(umator, neagă consumul de alcool i ca(ea ,ș

comportament social adecvat .E)'nim'n%' -ior!&i+' = bolile in(ec ioase ale copilariei , pneumonie virală ,ț

bronopneumonie &'84 # i ipertensiune arterială .ș

E)'nim'n%' &ii+' i r'!+ ion!'ș ț = grupa sanguină 07, G N, nu prezintă alergiimedicamentoase sau de altă natură .R' '!u! d' #u# in'r' ! *!+i'n%uuiț ț = (amilia 3 so ia i 2 (ii .ț ș

b# ;ate variabile =

-tarea (izică =

* A 1%0L50mm@g* ' 50 bataiLmin* G 20Lmin* $5 4

* Înăl imea 1,6 mț

* Mreutatea 61"g* G8 nemodi(icate* rinează spontan* -omn alterat , ce(alee

* Apetit păstrat* esut musculo*adipos= slab reprezentatȚ

* &radi"inezie , rigiditate musculară , tremor al degetelor membrelor superioare

* Ginoree, tuse seacă ,obstruc ie nazală , e/amen obiectiv al aparatuluiț

respirator (ără elemente patologice

4ondi ii psiosociale=ț

* pensionar

* comunicativ* integrat n (amilie i societateș

* acceptă greu boala i tratamentul de lungă duratăș

$6



&olnavul '.'. n vârstă de 6 ani , pensionar , cu domiciliul n ?udetuleleorman , se internează n data de 16.0.2016 n sec ia de Eeurologie pentruț

inves igatii i tratament.ț ș

'acientul a (ost diagnosticat n urmă cu un an , cu boala 'ar"inson , iar n prezent se a(lă sub tratament cu !adopar $/00mgLzi i 'ropranololș

$/%0mgLzi. :a internare , pacientul prezintă tremor al membrelor superioare , bradi"inezie , rigiditate musculară , constipa ie , insomnie , ce(alee , rinoree ,ț

obstruc ie nazală , tuse seacă , (ebră , (risoane.ț

În urma e/amenului clinic i paraclinic la diagnosticul de boală 'ar"insonș

se asociază i diagnosticul de traeobron ită acută.ș ș

Antecedente personale patologice includ bolile in(ec ioase ale copilăriei ,ț

pneumonie virală n 151 , bronopneumonie n 15+$ , ipertensiune arterialădin 155.

9ste pensionar i locuie te mpreună cu so ia , ntr*o casă.ș ș ț

1. An!i! i in%'r*%r'%!r'! d!%'orșa# ;imensiunea bio(izică


* A 1%0L50mm@g* ' 50 bătăiLmin* G 20Lmin* $5 4

* Apetit păstrat!ani(estări de dependen ă=ț

* somn alterat* rigitate musculară* tremor al membrelor superioare* bradi"inezie* (ebră , rinoree , obstruc ie nazală , ce(aleeț


!ani(estări de independen ă=ț* statut social bime de(init* rela ii (amiliale armonioaseț

!ani(estări de dependen ă=ț

* acceptă greu necesitatea tratamentului prelungitc# ;imensiunea spirituală!ani(estări de independen ă=ț

* practică religia!ani(estări de dependen ă=ț

* cuno tin e insu(iciente despre boalăș ț

$



ANEBA 1

NGRI>IREA 9OLNAULUI CU FE9RĂ

Cebra nu se con(undă cu boala. 9a poate (i un episod pasager , poate nso ițevolu ia bolii sau să lipsească n totalitate .ț

&olnavul (ebril prezintă modi(icări n (unc ionalitatea principalelor ț

aparate i sisteme , apărând o serie de simptome ca = iperemie , paloare ,ș

taicardie , scăderea toleran ei digestive , mic iuni (recvente , agita ieț ț ț

psiomotorie sau somnolen ă , transpira ie . &olnavul (ebril prezintă un consumț ț

crescut de calorii. -ora medicală trebuie să acorde aten ia sporită ngri?irii bolnavului (ebril .ț

O-i'+%i)' i m!#uri d' r'!i!r'ș

1.Asigurarea igienei corporale=8veri(ică n mod repetat dacă tegumentele bolnavului sunt transpirate>* va asigura len?eria de corp i de pat curată i uscată>ș ș

* va e(ectua toaleta par ială a bolnavului >ț

* va scimba len?eria bolnavului ori de cate ori este necesar >* urmare te n permanen ă mucoasa bucală care se desidratează repede# ,ș ț

asigurând i igiena cavita ii bucale >ș ț

2.Asigurarea bolnavului cu licidele necesare pentru prevenirea desidratării=* se ngri?e te să comande ceai pentru reidratarea permanentă a bolnavului>ș

* administrează acestuia cantita i necesare , la intervale regulate , după necesită iț ț>*observă n permanen ă simptomele clinice care nso esc (ebra n acest scopț ț

masoară pulsul , (recven a respiratorie , observă culoarea tegumentelor siț

comportamentul bolnavului , nregistrează ipertonia ma?oră i anun ăș ț

medicul #.

$.Aplicare de comprese umede reci=* pregăte te de urgen ă comprese umezite n apă rece la temperatura de 10*1ș ț

4 >* aplică comprese pe torace , pe cap i dacă este necesar i pe trunci>ș ș

* pune la ndemână cear a(uri pentru mpacetare , baia ipotermizantă ,ș

prosoape uscate >* veri(ică pulsul , culoarea tegumentelor bolnavului >* ntrerupe aplicare compreselor dacă tegumentele devin cianotice>* scimbă compresele la intervalul de *10 min de $*6 ori până când se observăscăderea temperaturii corpului cu 1*2 4 >

%.Administrarea medicamentelor sedative =la indica ia medicului seț

administrează ;iazepam la bolnavii agita i.ț

.Administrarea medicamentelor pentru tratarea a(ec iunii de bază = se ngri?e teț ș

să e/ecute ntocmai tratamentul impus de medic .

$+



6.Asigurarea regimului alimentar corespunzator = regimul bolnavului (ebril esteiperglucidic i ipolipidic .ș

.9duca ia sanitară 3 se e(ectuează instruc ia bolnavului i a apar inătorilor ț ț ș ț

privind necesitatea i rolul mpacetărilor i al bailor reci n cazul n careș ș

temperatura bolnavului nu a scăzut n mod corespunzator n urma metodelor

aplicat

$5



ANEBA 2

INESTIGA II DE LA9ORATORȚ

;AA EG.4G AEA:7OA 49GP VA:8G7:9'A479E:7

VA:8G7 E8G!A:9

16.0.2016

1 @9!8M:8&7EA 1MB 1%*16gB

2 :948479 +$00LmmU 6000*+000mmU

$ 78E8MGA!A-AEM7EP

EaNIN4aNN4l*

1%0m9<Ll$,9<Llm9<Ll5m9<Ll

1$*1%m9<Ll$,* 9<Ll%,*,2m9<Ll5*110m9<Ll

% M:749!79 60mgB 60*110mgB :7'7;9 8A:9 00mgLdl 0*0mgLdl6 M 100mgLdl $0*1%0mgLdl 48:9-9G8: 8A: 1+0mgLdl 120*260mgLdl+ M8 16Ll 2*20Ll5 M' 10Ll 2*16,Ll10 4G9A7E7EA 1 mgB 0,%*1,2mgB11 G99 20mgB 20*%0mgB12 9/amen sumar de urină

i sediment urinarș

Albumina4orpi cetoniciMlucoză@ematii

AbsentAbsentAbsent$Lcâmp

AbsentAbsentAbsent1*%Lcâmp

:eucocite $Lcâmp -ub 10Lcâmp

1$ 9!M Gaportul!L@ Q$L1

Gaportul!L@Q%Ll


di(uze nregiunile (ronto*temporale

1 G/*pulmonar Cără modi(icări16 V-@ 10 mmLoră 1*mmLoră1 'G897EA 4

G9A47VPN *

1+ C7&G7E8M9E 260 62,2*20

%0



ANEBA

C!u III

TRATAMENT

DATA NR.CR

TMEDICA IȚAPRESCRISĂ

CALEA DEADMINISTRARE

DOZA IȘRITMUL DEADMINISTRARE

16.0.2016*2%.0.2016

1 !adopar p.o $/00mgLzinainte masă

2 'ropranolol p.o $/1cpLzi$/%0mgLzi

$ ;iazepam p.o 1cp seara% Ampicilină p.o 2/20mg la 6 ore

Algocalmin p.o $/1cpLzi6 &i/tonim 7nstila ii nazaleț $/2picLzi

2%.0.2016*26.0.2016

1 !adopar p.o $/00mgLzi

2 'ropranolol p.o $/1cpLzi$/%0mgLzi

$ ;iazepam p.o 1cp seara

%1



CAZUL III

P!nu d' ?nri@ir'

;iagnostic= &oala 'ar"inson= raeobron ită acutăș

&olnavul= '.'. 6 ani

, D!%! 16*2% !ai 2016N')oi! &und!m'n%!( Eevoia de a respira i de a avea o circula ie normală>ș ț

Di!no#%i+ d' nur#in '. Ginoree> 9. 7n(ec ie acută a căilor respiratorii> -.ț

8bstruc ie nazală>ț

Gr!du d' d'*'nd'n (ț T ;ependent>O-i'+%i)' 'acientul să poată respira u or>ș

In%'r)'n ii $ Au%onom'ț Asigur umidi(icarea aerului atmos(eric ișdezobstruc ia (oselor nazale prin ndepărtarea secre iilor>ț ț

In%'r)'n ii $ D''!%'ț 7nstila ii nazale cu &i/tonim>ț

E)!u!r' În următoarele %+ ore se constată ameliorarea respira iei nazale.ț

D!%! 16*2% !ai 2016N')oi! &und!m'n%!( Eevoia de a se alimenta i idrata>ș

Di!no#%i+ d' nur#in '. ;i(icultate de a se alimenta i de a se idrata> 9.ș

remorul membrelor superioare> -. Aport caloric i idric insu(icient>șGr!du d' d'*'nd'n (ț T ;ependent>O-i'+%i)' -ă asigur un aport alimentar corespunzător cantitativ i calitativș

vârstei i greută ii ideale. -ă asigur o idratare optimă>ș ț

In%'r)'n ii $ Au%onom'ț A?ut pacientul să se alimenteze i să se idratezeș

corespunzător. D!%! 16*2% !ai 2016N')oi! &und!m'n%!( Eevoia de a elimina>Di!no#%i+ d' nur#in !ic iuni (recvente>ț

Gr!du d' d'*'nd'n (ț S ;ependent. D!%! 16*2% !ai 2016N')oi! &und!m'n%!( Eevoia de a se mi ca i de a avea o bună postură>ș ș

Di!no#%i+ d' nur#in '. ;i(icultate de a se mi ca> 9. &radi"inezie ,ș

ipo"inezie , ipertonie , tremor> -. !ers cu pa ii mici>ș

Gr!du d' d'*'nd'n (ț T ;ependent>O-i'+%i)' !obilizarea bolnavului>In%'r)'n ii $ Au%onom'ț Îi e/plic bolnavului importan a mi cării pentruț ș

prevenirea complica iilor pulmonare i renele cât i pentru men inerea unuiț ș ș ț

tranzit intestinal normal i redobândirea ncrederii n (or ele proprii>ș ț

E)!u!r' &olnavul constată print*un e(ort de voin ă se poate deplasa.ț

%2



D!%! 16*2% !ai 2016N')oi! &und!m'n%!( Eevoia de a dormi i de a se odini>ș

Di!no#%i+ d' nur#in '. ;i(icultate de a dormi> 9. ;epresie> -. ;i(icultate laadormire , treziri (recvente nocturne>Gr!du d' d'*'nd'n (ț T ;ependent>

O-i'+%i)' 'acientul să (ie odinit , cu tonusul (izic i psiic bun>șIn%'r)'n ii $ Au%onom'ț rmărim i observăm perioadele de somn*vege ,ș

comportamentul bolnavului>In%'r)'n ii $ D''!%'ț Îi administrez ;iazepam 1 tabletă seara>E)!u!r' ltimile %+ de ore pacientul are un somn odinitor cu scurte perioadede trezire. D!%! 16*2% !ai 2016N')oi! &und!m'n%!( Eevoia de a se mbrăca i dezbrăca>ș

Di!no#%i+ d' nur#in 8boseală (izică i psiică>ș

Gr!du d' d'*'nd'n (ț S ;ependent>In%'r)'n ii $ Au%onom'ț A?ut pacientul la e(ectuarea toaletei cavită ii bucale ,ț

să se pieptăne i să se mbrace>ș


D!%! 16*2% !ai 2016N')oi! &und!m'n%!( Eevoia de a (i curat , ngri?it , de a* i prote?aș

tegumentele>Di!no#%i+ d' nur#in '. ;i(icultate n e(ectuarea mi cărilor> 9. remorulș

membrelor superioare i rigitate musculară> -. 7gienă precară>ș

Gr!du d' d'*'nd'n (ț S ;ependent>O-i'+%i)' !en inerea curată a tegumentelor i mucoaselor. &olnavul să nuț ș

devină sursă de in(ec ie nosocomială.ț

D!%! 16*2% !ai 2016N')oi! &und!m'n%!( Eevoia de a* i men ine temperatura corpului n limiteș ț

normale>Di!no#%i+ d' nur#in '. Cebră> 9. 7n(ec ie acută a căilor respiratorii> -. Cebră ,ț

temperatura $5 4 >

Gr!du d' d'*'nd'n (ț T ;ependent>O-i'+%i)' 'acientul să aibă o temperatură corporală normală>

In%'r)'n ii $ Au%onom'ț Administrez licide n cantitate mare , regimalimentar bogat n glucide i sărac n lipide. Aplicarea unor comprese reci>ș

In%'r)'n ii $ D''!%'ț Algocamin $/1tbLzi>E)!u!r' În următoarele %+ de ore temperatura corporală revine la valorinormale. D!%! 16*2% !ai 2016N')oi! &und!m'n%!( Eevoia de a evita pericole>Di!no#%i+ d' nur#in &oală necunoscută , stare emo ională>ț

Gr!du d' d'*'nd'n (ț S ;ependent.

D!%! 16*2% !ai 2016N')oi! &und!m'n%!( Eevoia de a comunica cu semenii>Di!no#%i+ d' nur#in 4omunicativ>

%$



Gr!du d' d'*'nd'n (ț 7ndependent. D!%! 16*2% !ai 2016N')oi! &und!m'n%!( Eevoia de a ac iona după credin a i valorile propii>ț ț ș

Gr!du d' d'*'nd'n (ț 7ndependent., D!%! 16*2% !ai 2016

N')oi! &und!m'n%!( Eevoia de a avea o ocupa ie>țDi!no#%i+ d' nur#in '. 7ncapacitate> -. eamă , durere>Gr!du d' d'*'nd'n (ț T ;ependent. D!%! 16*2% !ai 2016N')oi! &und!m'n%!( Eevoia de a se recrea>Di!no#%i+ d' nur#in Astenie>Gr!du d' d'*'nd'n (ț T ;ependent>O-i'n%i)' ;iscutăm despre boală i i e/plic importan a recreerii i a odinei.ș ț ș

Cavorizez odina pacientului prin suprimarea surselor ce determină discon(ortul.

D!%! 16*2% !ai 2016N')oi! &und!m'n%!( Eevoia de a nvă a i de a descoperi educa ie sanitară#>ț ș ț

Di!no#%i+ d' nur#in '. :ipsa cuno tin elor despre boală> 9. 9duca ia sanitarăș ț ț

de(icitară> -. Acceptă greu boala i tratamentul de lungă durată>ș

Gr!du d' d'*'nd'n (ț T ;ependent>O-i'+%i)' 'acientul să* i nsu ească cuno ti ele despre boală>ș ș ș ț

In%'r)'n ii $ Au%onom'ț 9/plorez nivelul cuno tin elor pacientului despreș ț

boală. !otivez importan a acumulării cuno tin elor despre boală>ț ș ț

E)!u!r' :a e/ternare pacientul i cunoa te boala i tratamentul.ș ș ș

%%



CAPITOLUL I

4.1. Rou A#i#%'n%uui M'di+! ?n nri@ir'! 9on!)ior +uP!r"in#on

'rocesul de ngri?ire reprezintă un set de ac iuni prin care se ndeplinescț

ngri?iri de nursing de care paciebtul are nevoie. 'rocesul nursing este un proces intelectual compus din di(erite etape , logiccoordonate , având ca scop ob inerea unei stări mai bune a pacientului. Acestaț

permite acordarea de ngri?iri individualizate adaptate (iecărui pacient.

Aceste etape sunt=a# 4ulegerea datelor b# Analiza i sinteza datelor ș

c# 'lani(icarea ngri?irilor d# 7mplementarea ngri?irilor e# 9valuare

7. 4ulegerea datelor este etapa ini ială a procesului de ngri?ire , acesta reune teț ș

toate in(orma iile necesare ngri?irii unui pacient. -e ncepe de la internareaț

bolnavului i reprezintă primul contact cu bolnavul care este (oarte importantș

pentru ob inerea acceptului colaborării acestuia. Asistentul medical prinț

comportamentul sau trebuie să*i creeze bolnavului imaginea unei persoanecompetente i să contribuie la ngri?irea sa .ș

77. Analiza i sinteza datelor presupune =e/aminarea datelor , clasi(icarea datelor ș

n independen e i dependen e , identi(icarea resurselor pacientului ,stabilireaț ș ț

problemelor de ngri?ire i a priorită ilor i stabilirea cauzelor sau a surselor deș ț ș

di(icultate . Asistenul medical trebuie să cunoască e/act cauza problemei ca prinac iunile proprii să ac ioneze asupra acestei cauze.ț ț

777. 'lani(icarea ngri?irilor se (ace prin stabilirea unui plan de ac iune a etapelor ț

, mi?loacelor ce se impun n ngri?ire , adică organizarea ngri?irilor con(orm uneistrategii bine de(inite inând cont n mod deosebit de ngri?irile i tratamenteleț ș

prescrise de medic.

7V. 7mplementarea sau aplicarea ngri?irilor constituie momentul realizariiinterven iilor . -copul este aducerea pacientului intr* o stare optimă deț

independen ă , de satis(acerea nevoilor .ț

V. 9valuarea constituie aprecierea muncii asistentului medical n (unc ie deț

rezultatele ob inute . -e (ace evaluarea dupa o anumită perioadă >n general unț

obiectiv indică n ce ritm trebuie (ăcută evaluarea . -copul mobilizarii este mi carea pacientului pentru a preveni complica ii ceș ț

pot apărea din cauza imobilizarii i pentru recâ tigarea independen ei .ș ș ț

%



8biectivele urmărite =* normalizarea tonusului muscular* men inerea mobilită ii articulareț ț

* asigurarea stării de bine i independen a pacientuluiș ț * stimularea metabolismului

* (avorizarea eliminării de urină i (ecale pacientul poate să urineze i să* iș ș șevalueze scaunul mai bine n a(ara patului decât n prezen a altora sau nț

pozi ia culcată pe bazinet #ț

* stimularea circula iei sanguine pentru = pro(ila/ia trombozelor ,ț

pneumoniilor , escarelor , contracturilor . !obilizarea (ace parte din terapia prescrisă de medic , n (unc ie de a(ec iune sau starea pacientului ,ț ț

progresiv crescând treptat gama de mi cări .ș

Pro-'m'' *!+i'n%uui

* diminuarea mobilită ii (izice*din cauza rigidită iiț ț* necoordonarea mi cărilor 3 legat de leziunile sistemului nervosș

* postura inadecvată 3legat de rigiditate* de(icit n autongri?ire rănit , spălat ,mbrăcat #* din cauza tremurăturilor

accentuate n mi carea inten ionatăș ț

* perturbarea imaginii de sine* alterarea comunicării verbale dizartrie # .

Pro-'m' *o%'n i!'ț

* risc de accidentcădere#* risc de depresie

O-i'+%i)' *'n%ru *!+i'n% * să se străduiască să* i amelioreze mobilitatea (izicăș

* să* i controleze par ial coordonarea mi cărilorș ț ș

* să tie să prentâmpine accentuarea posturii inadecvateș

* să* i câ tige i să* i păstreze , pe cat posibil , autonomia n autongri?ireș ș ș ș

* să e/prime sentimente pozitive

* să* i păstreze capacitatea de vorbireș* să nu rănească* să nu prezinte depresie , să* i e/prime interesul pentru activită i zilniceș ț

In%'r)'n ii' !#i#%'n%'i ț

'lani(ica =* programul zilnic de e/erci ii (izice care cresc (or a musculară , atenueazăț ț

rigiditatea musculară i men in (unc ionalitatea articula iilorș ț ț ț

* mers , not , grădinit , bicicleta ergonomică* e/erci ii de e/tensie i (le/ie al membrelor > verota ia trunciului , asociateț ș ț

cu mi carea bra elorș ț

%6



* e/erci ii de rela/are generală , asociate cu e/erci ii de respira ieț ț ț

* e/erci ii posturale.ț

Asistenta s(ătuie te pacientul=ș

să meargă inându*se drept , asigurându* i o bază de sus inere mai mareͼ ț ș ț

mersul cu picioarele ndepărtate la 2 cm#

să (acă e/erci ii de mers n ritm de muzicăͼ ț să (or eze balansarea membrelor superioare i să* i ridice picioarele n timpulͼ ț ș ș

mersului să (acă pa i mari , să calce mai ntâi cu călcâiul pe sol i apoi cu degeteleͼ ș ș

să* i ină mâinile la spate , când se plimbă l a?ută să* i men ină pozi iaͼ ș ț ș ț ț

verticală a coloanei i previne căderea rigidă a bre elor lateral#.ș ț

n perioadele de odină , să se culce pe un pat tare , (ără pernă , sau n pozi iaͼ ț

de decubit ventral aceste pozi ii pot a?uta la prentâmpinarea aplecării coloaneiț

n (ată#

când este a ezat n (otoliu , să* i spri?ine bra ele pe el , putându* i ast(el ,ͼ ș ș ț școntrola tremorul mâinilor i al bra elor.ș ț

'entru câ tigarea i păstrarea autonomiei n autongri?ire=ș ș

să (olosească mbrăcăminte (ără nasturi , ncăl ăminte (ără ireturi , lingură maiͼ ț ș

adâncă pentru supă , carne tăiată mărunt , can cu cioc. 'entru a evita căderi=

n locuin ă se recomandă parcet nelustruit , (ără carpete , linoleumͼ ț

antiderapant , .4*uri mai nalte , balustrade de spri?in nainte de a se ridica din pat , să stea a ezat câteva momente pe margineaͼ ș

patului. 'entru a* i păstra capacitatea de a vorbi , să (acă e/erci ii de vorbire.ș ț

'entru prevenire depresiei i ameliorarea stării a(ective , se plani(ică=ș

programul de activită i zilnice să lucreze cât mai mult posibil#ͼ ț

obiective realisteͼ

discu ii cu membrii (amiliei pentru a găsi metodele care să*i asigureͼ ț

pacientului o via ă normală i spri?inul psiologic.ț ș

Pr'(%ir'! 'n'r!(

I. 9/plorarea clinică a bolnavului neurologic

!< An!mn'!H motivele internării=* bradi"inezia> * rigiditatea musculară> * tremorulH antecedente eredocolaterale=* diabet zaarat> * &4> * Eeoplasme> *ipertensiune arterilă , cardiopatiiH antecedente personale patologice=* in(ec ii acute sau cronice> * a(ec iuni cardiace> * &4> * boli pro(esionale> *ț ț

into/ica ii medicamentoase> * traumatisme cranio*cerebrale i vertebraleț șH antecedente personale (iziologice=

%



* locul de muncăH istoricul bolii=* momentul i modul de debut al boliiș

* succesiunea semnelor clinice* tratamentul urmat de bolnav i e(icien a acestui tratamentș ț

-< Urm(rir' i m(#ur!r'! &un+ iior )i%!' i ! unor #'mn' n'urooi+'ș ț ș#*'+i&i+' -oii

-e va urmări , măsura i nota=ș

* tensiunea arterială * scaunul* pulsul * tonusul muscular * respira iaț * re(le/ele osteo*tendinoase* temperatura * re(le/ele cutanate

* diureza

+< E3!m'nu +ini+ *' !*!r!%'9ste (ăcut de medic prin e/amenul neurologic care cuprinde=

* atitudinile particulare * e/aminarea re(le/elor * ortostatismul i mersulș * tulburări tro(ovegetative* motilitatea activă i (or aș ț

segmnentară* sensibilitatea

* coordonarea * nervii cranieni* motilitatea pasivă cu tonusulmuscular

* tulburări de limba? i deș

pra/ie* mi carea involuntarăș * teste psiologice

d< E3!m'n' #*'+i!'* pneumoence(alograma* electroence(alograma* ectromiograma.

II. 9/plorarea paraclinică a bolnavului neurologic Asistenta trebuie să recolteze toate probele de laborator indicate demedic , să nso ească bolnavul la toate investiga iile i să introducă n (oaia deț ț ș

observa ie buletinele de analiză.ț

'entru stabilirea diagnosticului , a stării (un ionale i pentru urmărireaț ș

e(ectelor secundare tratamentului medicamentos instituit se (olosesc variatemetode de investiga ie=ț

W ionograma sanguină , (ormula sanguină ,W investigarea metabolismului glucidic i lipidic ,ș

W e/plorarea (unc iilor renală i epatică ,ț ș

%+



W e/plorarea imagistică a sistemului nervos central ,W studii electro(iziologice.

4.1 Pror!mu 'du+! ion!ț În practică , adeseori se ntâmplă să se mani(este un decala? n timp i nș

metode , ntre gradul de pregătire pentru scimbarea unei persoane i ncercărileșnoastre de le a induce. Gecomandările programului educa ional pot (i adresateț

unei persoane care nu este pregătită ncă să le urmeze. 8biceiurile veci nu pot(i scimbate (ără a se scimba i atitudinea. Atitudinea provine din concep iiș ț

educa ionale , e/perin ă , imitare. Aderen a persoanelor cu o patologie cronică laț ț ț

aceste scimbări , depinde de stadiul pregătirii pentru scimbare. 9cipamedicală trebuie să (ie pregătită să evalueze stadiul n care se a(lă persoana din

punct de vedere al scimbării , i să (ie antrenată n a o a?uta să (acă scimbărileș

necesare i n ale monitoriza.ș

Via a cotidiană a individului este guvernată de o serie de reguli , obiceiuri ,țdeprinderi , evenimente neprevăzute care in(luen ează nu numai stilul de via ă ciț ț

i rela iile interumane. -cimbările de atitudine i comportament au caș ț ș

determinan i in(orma ia , motiva ia i deprinderile comportamentale.ț ț ț ș

În in(luen a comportamentului , in(orma ia i motiva ia activează prinț ț ș ț

deprinderi. ;acă acestea sunt (amiliale , simple , motiva ia i in(orma ia potț ș ț

avea e(ect direct asupra comportamentului. În acest caz , corela ia ntreț

in(orma ie i motiva ie este nesemni(icativă.ț ș ț

!odelul ” stadiilor scimbării ” este un indicator al motiva iei personale deț

scimbare i un predictor al comportamentului. 'entru a in(luen a variabileleș țcare intervin n modi(icările comportamentale , sunt necesare strategii e(icientecare să a?ute personale să (acă aceste scimbări. rmătoarele stări psiologicecaracterizează nivelele di(erite de pregătire pentru scimbare= balan ațdecizională , tendin a la recăderi i strategii de scimbare.ț ș

&alan a decizională se re(eră la elementele pro* i contra scimbării. Înț ș

primele (aze , elementele contra , de e/emplu pentru activitatea (izică n cadruloptimizării stilului de via ă , sunt mai puternice , ulterior elementele pro* câ tigăț ș

teren. 9lementele pozitive ale scimbării comportamentale se mani(estăncepând din perioada de contempla ie sau de pregătire. tilizarea acestei ”pro*ț

contra” este utilă atunci când intervenim asupra unei persoane a(late n primelestadii de precontempla ie , contempla ia i pregătire pentru că balan aț ț ș ț

decizională este un bun indicator al gradului de pregătire a persoanei de a trecen stadii superioare. endin a sau tenta ia la recădere se mani(estă n situa iile ce determină unț ț ț

risc crescut pentru acesta. 9valuarea acestei tendin e se e/primă n gradul deț

ncredere i autoe(icien ă. În primele stadii , tenta iile sunt mai mari i suntș ț ț ș

asociate cu recăderi , ce scad ulterior n stadiile de ac iune i men inere.ț ș ț

;ezvoltarea de strategii speci(ice (iecărui stadiu permite trecerea n stadiile

superioare. În primul stadiu de precomplian ă , obiectivul ma?or este cel deț

in(ormare a persoanei pentru ca aceasta să identi(ice i să con tientizezeș ș

%5



problema. 8rganizarea de ntâlniri cu persoane a(late n stadii superioare pot (iutile n conturarea problemei. 'acientul trebuie pregătit pentru programul de educa ie tipic , deț

implicare imediată n ac iune , sci area unui eventual plan de ac iune iț ț ț ș

căutarea resurselor care să spri?ine scimbarea. -tadiul de pregătire include

persoanele care ndeplinesc condi iile scimbării i vor recurge la un momentț șimediat următor la acestea. 7nterven ia speci(ică ar consta n dezvoltarea detaliatț

a planului de ac iune i pregătire pentru con(runtarea cu posibilele obstacole.ț ș

În stadiul de ac iune , monotorizarea scimbărilor comportamentale ,ț

con tientizarea riscului de recăderi i găsirea de solu ii pentru evitarea acestoraș ș ț

sunt esen iale.ț

În stadiul de men inere se vor sublinia permanent bene(iciile ob inute nț ț

urma scimbării comportamentale i se vor discuta posibilită ile de diversi(icareș ț

a comportamentului pentru a preveni recăderile.

recerile de la un stadiu la altul se (ac progresiv , pentru (iecarescimbare de comportament trebuie considerat ca (iind necesară o anumită perioadă de timp. Caza a doua implică evaluarea (actorilor (avorizan i , producătoriț

respectiv a posibilită ilor i deprinderilor pe care le are persoana respectivă. Înț ș

(unc ie de acestea se stabilesc obiective i metode realiste , care vor (i sus inuteț ș ț

prin contacte (recvente n cadrul programului de monitorizare până când e(ectele pozitive ale scimbărilor ac ionează ca (actori de ntărire.ț

Caza a treia este cea de auto*control , una n care contactele pot (idispersate pe intervale mai lungi. :a domiciliu , par"insonian trebuie să nve ețactivită ile de autongri?ire necesare pentru independen a personală=ț ț

X mâncat , X mbrăcatul corpului in(erior ,X ngri?ire , X utilizare .4. ,X spălare , X controlul s(incterelor= urinar,

intestinal.X mbrăcatul corpului superior ,

7nterpretarea i abordarea stadiilor pregătirii de scimbare , trebuie săș

ină cont i de inteligen a emo ională , respectiv de capacitatea persoanei de a* iț ș ț ț ș

analiza stadiile psiomotive , modi(icându* i consecutiv atitudinea i ac iunile iș ș ț ș

de emo iile to/ice= (rica , (uria , depresia , pesimismul. otodată , su(erinzii deț

această ac iune trebuie să consume alimente u or de mestecat i de ngi it.ț ș ș ț

Ace tia se pot răni stând n picioare i mâncând câte pu in pentru a evitaș ș ț

blocarea musculară.'e de altă parte , ei trebuie să aibă mereu la ndemână un baston sau alte

obiecte de care să se spri?ine care să*i a?ute să se mi te i să* i men ină ecilibru.ș ș ș ț

;eplasarea către un punct (i/ pe pământ , (ăcând un prim pas precis , lung , n

stil de mar poate a?uta la depă irea episoadelor de rigiditate musculară.ș ș

0



CONCLUZII

a# &oala 'ar"inson i sindroamele par"insoniene reprezintă unul dintre cele maiș

(recvente grupa?e de a(ec iuni n patologia neurologică , pentru care au (ostț

derulate multiple studii n scopul elucidării proceselor patologice i pentrușstabilirea strategiilor terapeutice.

b# rei e/plica ii etiopatogenice stau la baza ma?orită ii teoriilor e/istente , iț ț ș

anume= rolul metabolismului dopaminei n leziunea neuronală , neuroto/ineledin mediul ncon?urător , predispozi ia genetică.ț

c# abloul clinic al bolii 'ar"inson L sindromului par"insonian se datoreazăiperreactivită ii motoneuronilor tonici al(a i gama medulari , cauzată de oț ș

deregrale a buclei nigrostriate , n sensul de(icitului de dopamină , asociat cue/cesul de acetilcolină. -indromul 'ar"insonian este caracterizat prin prezen a aț

trei mani(estări principale= ipertonie musculară rigiditate # , ipo"inezie a"inezie # i tremor , la care se adaugă i simptomele senzoriale , tulburări aleș ș

re(le/elor , simptome vegetative i tulburări psiice.ș

&oala 'ar"inson antrenează o postură i un mers caracteristic. 'acien ii cuș ț

a(ec iune severă au o atitudine n (le/ie n ortosta iune , cu trunciul ante(lectat ,ț ț

capul nclinat n ?os , coatele , oldurile i genuncii n u oară (le/ie. 'acientulș ș ș

a ezat sau n picioare are o imobilitate marcată , (aciesul ipomimic ,ș

ine/presiv , clipe te rar i a(ectează pu ine mi cări automate ale membrelor.ș ș ț ș

Încruci ează rar gambele i nu* i modi(ică pozi ia corpului când este a ezat peș ș ș ț ș

un scaun. 4u toate că bra ele sunt imobile o tremurătură atinge adesea degeteleți pumnii cu o (recven ă de %* ciclii pe secundă. :a anumi i pacien i antreneazăș ț ț ț

i coatele i ciar umerii. În cazurile evoluate , pacientul poate prezenta oș ș

ipersialoree i o tremurătură a ma/ilarului. ;e obicei , pacientul se ridică lentș

pentru a merge i , n mers , trunciul are tendin a de a se deplasa nainte iar ș ț

bra ele ramân imobile de*a lungul timpului sau devin mai (lectate i deplasateț ș

pu in nainte. ;ispare balansul membrelor superioare. 'e măsură ce bolnavulț

avansează , (le/ia la nivelul oldului , genuncilor i gleznelor persistă. Într*oș ș

manieră generală , pasul este scurt , picioarele părăsesc cu di(icultate solul iș plantele trenează pe sol. 'asul devine progresiv mai rapid i pacientul poateș

cădea dacă nu este inut.ț

d# ratamentul (armacologic este esen ial , (undamental n asisten a medicală aț ț

pacientului cu par"insonism , n special cel diagnosticat cu boala 'ar"inson.:evodopa administrată per os constituie piatra ungiulară a tratamentuluimedicamentos.e# !edica ia antipar"insoniană vizează reecilibrarea dopaminergică*colinergicăț

n sistemul nigrostriat. !edica ia antipar"insoniană urmăre te= nlocuireaț ș

secre iei ine(iciente de dopamină :*;8'A# , cre terea eliberării de dopamină laț ș

nivelul sinapsei striate amantadina# , cre terea sensibilită ii receptorilor ș ț

dopaminergici din striat piribedil , bromocriptina , imipramina# i blocareașe/esului de secre ie colinergică indusă prin insu(icien a secre iei de dopamină cuț ț ț

1



a?utorul anticolinergicelor centrale. -e a teaptă , n viitor , o mbunătă ire aș ț

rezultatelor implantărilor de celule sau de copolimeri de etilen*vinilacetat*dopamină , care să regleze lent i ntr*un mod constant nivelul nigrostrial deș

dopamină sau de ob inere prin manipulări genetice a trans(ormării (ibroblastilor ț

omologi n celulele imortale , susceptibile de a sintetiza dopamina.

(# -tarea de agravare i stadiul bolii depind de tratamentul medicamentos urmatșde bolnav. ;acă boala este depistată n (ază ini ială i este controlatăț ș

medicamentos , ntârzie apari ia de(icitelor i instalarea in(irmită ii pe o perioadăț ș ț

mai lungă de timp. ;acă boala se a(lă ntr*un stadiu mai avansat , se urmăre teș

mbunătă irea de(icitelor motorii prin metode i mi?loace (izical*"inetice.ț ș

g# 'ostura , ecilibrul i mersul sunt deosebit de importante la pacientulș

par"insonian. 9/erci iile "inetice trebuie selectate i adaptate posibilită ilor ț ș ț

bolnavului , ast(el ncât să nu provoace durere sau să determine apari iaț

oboselii , două dintre cauzele e/acerbării rigidită ii musculare i tremorului. ;eț ș

alt(el , e(orturile prelungite de orice natură sunt contrindicate la pacientul par"insonian.

EFECTUAREA IN>EC IEI INTRAMUSCULAREȚ

In@'+ i! in%r!mu#+u!r(ț constitue introducerea unor solu ii izotonice , uleioaseț

sau a unei substan e n stratul muscular prin intermediul unui ac ata at laț ș

seringă.S+o* introducerea n organism a unor substan e medicamentoase.ț

Lo+uri d' ''+ i'ț regiunea supere/ternă (esieră , deasupra marelui troanter>(a a e/ternă a coapsei , n treimea mi?locie , (a a e/ternă a bra ului n mu ciulț ț ț ș

deltoid.

M!%'ri!' n'+'#!r' ăvi ă renalăț

Y 4asoletă cu tampoane sterile sau comprese de ti(on , alcoolY -eringă de unică (olosin ă de mărime corespunzătoare cantită ii substan ei deț ț ț

administratY 2*$ ace de unică (olosin ățY pile de metal pentru desciderea (iolelor Y (iole cu substan ă de administrat.ț

T'ni+!Y asistenta i spală mâinileș

Y pregătirea psiică a bolnavuluiY se a ează bolnavul n decubit ventral , lateral , pozi ie ezândă sau n picioareș ț ș

Y se degresează locul in?ec iei cu un tampon de vată cu eter i se desin(ecteazăț șcu un alt tompon cu alcool

2



Y se invită bolnavul să* i rela/eze musculatura i se n eapă perpendicular pieleaș ș ț

cu rapiditate i siguran ă , cu acul montat la seringăș ț

Y se veri(ică acul , pozi ia acestuia prin aspirareț

Y se in?ectează lent solu iaț

Y se retrage brusc acul cu seringa i se desin(ectează loculș

Y se masează u or locul in?ec iei pentru a activa circula ia (avorizând rezor iaș ț ț țY după in?ec ie bolnavul se a ează n pozi ie comodă , rămânând n repaus *10ț ș ț

minute.

In+id'n%' i !++id'n%'șY durere vie , prin atingerea nervului sciatic sau a unor ramuri ale saleY paralizie prin lezarea nervului sciaticY ematom prin lezarea unui vas= ruperea acului , supura ia septicăț

Y embolie , prin in?ectarea accidentală ntr*un vas de sânge n suspensieIn%'r)'n iițGetragerea acului , e(ectuarea in?ec iei n altă zonă se evită prin respectareaț

zonelor de elec ie#ț

Y e/tragerea manuală sau cirurgicalăY se previne prin (olosirea unor ace su(icient de mici pentru a pătrunde n masamuscularăY se (ace prin veri(icarea pozi iei aculuiț

DE TIUTȘY in?ec ia se poate e/ecuta i cu acul deta at de seringă respectându*se măsurileț ș ș

de asep ieț

Y pozi ia acului se controlează , n cazul solu iilor colorate , prin deta areaț ț ș

seringii de la ac , după introducerea acestuia n masa muscularăY in(iltra ia dureroasă a mu cilor se previne prin alternarea locurilor in?ec iilor.ț ș ț

IN>EC IA INTRAENUASĂȚ

In@'+ i! in%r!)'no!#(ț introducerea unei solu ii medicamentoase n circula iaț ț

venoasă. 'e această cale se introduc solu ii izotermice i ipertonice care nu suntț ș

caustice pentru testul muscular sau subcutanat. Eu se introduc solu ii uleioase*produc embolii grăsoase i consecutiv moartea.ț ș

7n?ec ia intravenoasă se e(ectuează prin punc ie venoasă i in?ectareaț ț ș

medicamentului intravenos.

Lo+u d' ''+ i'8ț venele de la plica cotului.

M!%'ri!' n'+'#!r'

$



Y 2*$ ace de 2 mm diametru , de 6L10 , L10Y (iole , (lacoane cu substan e de administratț

Y 1*2 seringi de unică (olosin ățY tampon cu alcoolY garou.

T'ni+!Y asistenta i spală mâinileș

Y se a ează bolnavul n decubit dorsal , cu bra ul n e/tensie , pe o mică pernăș ț

prote?ată de mu ama , aleză sau prosopș

Y se alege locul punc ieiț

Y se desin(ectează locul punc ieiț

Y se leagă garoulY se leagă punc ia venoasăț

Y se controlează dacă acul este n venăY se ndepărtează staza venoasă prin des(acerea u oară a garouluiș

Y se in?ectează lent , inând seringa n mâna stângă , iar cu policele mâinii drepteț

se apasă pe pistonY se veri(ică , periodic , dacă acul este n venăY se retrage brusc acul , când in?ec ia s*a terminat , la locul punc iei se aplicăț ț

tamponul mbibat n alcool , compresivY se men ine compresiunea la locul punc iei câteva minuteț ț

Y se supravegează n continuare starea generală.

In+id'n%' i !++id'n%'șY in?ectarea solu iei n esutul perivenos , mani(estată prin tume(iereaț ț

esuturilor , durereț

Y (lebalgia produsă prin in?ectarea rapidă a solu iei sau a unor substan e iritanteț ț

Y valuri de căldură , senza ie de uscăciune n (aringeț

Y ematom prin străpungerea veneiY ame eli , lipotomie , colaps.ț

In%'r)'n iițY se ncearcă pătrunderea acului n cumenul vasului , continuându*se in?ec iaț

sau se ncearcă alt acY in?ectarea lentăY se intrerupe in?ec iaț

Y se anun ă mediculț

DE TIUTȘ

Y n timpul in?ectării se va supravegea locul punc iei i starea generalăț ș

respira ie , culoarea (e ei#ț țY vena are nevoie pentru re(acere de repaus de cel pu in 2% de ore , de aceea nuț

se vor repeta in?ec iile n acea venă n intervale scurteț

%



Y dacă pacientul are o singură venă accesibilă i in?ec iile trebuie să se repete ,ș ț

punc iile se vor (ace ntotdeauna mai central (a ă de cele anterioareț ț

DE EITAT ncercările de a pătrunde n venă după (ormarea ematomului , pentru ca

aceasta , prin volumul său , deplasează traiectul obi nuit al venei.ș

RECOLTAREA PRODUSELOR 9IOLOGICE

78E8MGA!A* apreciază (unc ia renală de men inere constantă a concentra ieiț ț ț

M'%od' d' r'+o%!r'&. nu mănâncă nainte. -e recoltează prin punc ie venoasă ml de sânge simplu.ț

V.E. EaN L1$% 3 1% m9<Le $00*$$mgB#IN L $, 3 m9<Le 1*21mgB#4l L5*110 m9<Le $0*$50mgB#M:749!79M'%od! d' r'+o%!r''rin punc ie venoasă pe (lorura de natriu cu 2*$ml de sângeț

V.E.6*110mgB 9Z':8GAG9A -7E;G8!:7 ;9 @9'A8478:7OA

* urmăre te alterarea integrită ii epato*celulare. În acest scop se recolteazăș ț

M'transominaza gutamico*prinvica#* se recoltează 2*$ml sânge simplu prin punc ie venoasă.ț

V.E.%*1$7L7M8transominaza glutamico*o/alat*acetică#

* se recolteză 2*$ml sânge simplu prin punc ie venoasăț

V.E.*1 7L7&7:G&7EA

!etode de recoltare= prin punc ie venoasă sânge simplu 2mlțV.E.&7:*0,*1mgB&7:;*0*0,2!MB N 4G9A7E7EA!etoda de recoltare= diminea a pe nemâncate prin punc ie venoasă 2*$ml sângeț ț

V.E.0,*1,2mgB TESTE DE COAGULARE7!' [774I

!etoda de recoltare= sânge venos %,ml> 0, o/alat de EaV.E.12*16 secunde



7!' @89:!etoda de recoltare= sânge venos %,ml> 0, o/alat de EaV.E.60*120 minute

E&'+%u!r'! *!n#!m'n%uui *ro%'+%or +om*r'#i) !-#or-!n%

S+o*8 pansamentul prote?ează plaga de (actori nocivi mecanici , termici ,climaterici i in(ec io i ai mediului ncon?urător# , asigură o bună absor ie aș ț ș ț

secre iilor , un repaus per(ect al regiunii lezate i (avorizează cicatrizarea.ț ș

M!%'ri!' n'+'#!r'Y tava medicală sau măsu a de instrumente= trusa de instrumente sterilizante> 1*ț

2 (oar(ece> casoleta cu comprese i tampoane de ti(on i vată sterilă> vatăș ș

idro(ică sterilă n dreptungiuri> tăvi ă renală> mu ama i aleză n (unc ie deț ș ș țregiune#> solu ii antiseptice> alcool 0 de grade> tinctură de iod sau alcool deț

iodat 2B , pergament de potasiu 1L%000 , nitrat de argint 1*2B , acid boric %B , bromocet 1B , rivanol 1B , apă o/igenată> unguente i pulberi cu antibiotice ,ș

sul(amide> (esi de di(erite mărimi> gali(i/ sau leucoplastT'ni+!Y se e/plică bolnavului necesitatea e(ectuării pansamentuluiY se a ează n pozi ie cât mai comodă , ezândă sau n decubit dorsal , n (unc ieș ț ș ț

de regiunea unde este plaga

Y spălarea pe mâini cu apă i săpun , desin(ectarea cu alcool medicinalșY e/aminarea plăgii i a tegumentelor din ?ur. ;acă plaga a (ost pansată seș

des(ace (a a i se ridică pansamentul veci cu multă gri?ă , pentru a nu produceș ș

dureri prin dezlipire brutală> dacă nu se desprinde se nmoaie cu apă o/igenată ișapoi se ridică pansamentulY se ndepărtează din plagă eventualele secre ii prin tamponare cu compreseț

sterile uscate i se aruncă (iecare compresă utilizată n tăvi a renalăș ț

Y se (olosesc două pense anatomice din trusa sterilă de instrumente pentrundepărtarea pansamentului veci

Y cu o pensă porttampon se ia o compresă sterilă i cu a?utorul celei de*a doua seșe(ectuează un tampon care se nbibă cu apă o/igenată , turnând*o din sticlăY se toarnă n plagă apa o/igenată , având rol dezin(ectant emostatic i deș

ndepărtare a impurită ilor i secre iilor prin e(ervescen a produsă#. -e cură ăț ș ț ț ț

marginile plăgii peri(erice , de câteva ori , la (iecare tergere (olosind un altș

tampon cel utilizat (iind aruncat n tăvi a renală#ț

Y se terg marginile plăgii cu un tampon uscatș

Y se dezin(ectează tegumentele sănătoase din ?urul plăgii cu alcool iodat 1B>tinctură de iod sau alcool de 0 grade

Y se cură ă plaga prin tamponarețY se acoperă plaga cu 2*$ comprese sterile care să depă ească marginile plăgiiș

cu cel pu in 1*2 cm , sau mbibate cu solu ii antisepticeț ț

6



Y peste pansament se a ează un strat de vată sterilă idro(ilă , cu rol absorbantș

Y se (i/ează pansament cu leucoplast sau prin banda?are cu o (a ă n (unc ie deș ț

regiuneY spălarea pe mâini cu apă curată i săpun i se dezin(ectează cu alcoolș ș

O-#'r)! i'ț

Y n plăgile mai tăiate , buzele plăgii se prind cu agra(e !icelY bolnavul se a ează n pozi ie cât mai comodăș ț

Y regiunea lezată se pune n repaus pentru a se reduce i a asigura vindecarea câtș

mai rapidăY se acoperă bolnavul cu o nvelitoare de (lanelăA%'n i'țY oaleta plăgii i a tegumentelor din ?ur se (ace n condii iile unei asepsiiș ț

per(ecteY -unt categoric interzise apăsarea , stoarcerea sau masa?ul plăgii sau a

regiunilor nvecinate> prin aceasta s*ar putea provoca o diseminare a germenilor din plagă determinându*se o septicemieY Eu se introduc n casoletă instrumentele cu care se lucrează n plagă. 'entru

păstrarea asepsiei se poate ntrebuin a o pensă numai pentru servireaț

materialului necesar Y În cazul pansamentelor care produc dureri se administrează sedative alesistemului nervosCi#m! ')!+u!%ori'4lisma* introducerea prin anus , n rect i n colon a unor licide pentruș

ndepărtarea materiilor (ecale sau e(ectuarea unor tratamente4lismele pot (i= evacuatoare , medicamentoase sau alimentare-cop evacuator= pregătirea bolnavului pentru anumite e/aminări rectoscopie ,irigoscopie# sau interven ii cirurgicale asupra rectului sau terapeutic nț

introducerea de medicamente sau alimenteM!%'ri!' n'+'#!r' 7rigator 9sdmarc cu un tub de cauciuc cu calibru de 10mm i 1,*2cmș

lungime , prevăzut cu robinet sau pensa !or Y 4anula rectală din ebonit sterilizatăY ăvi ă renalăț

Y &azinetY !u ama i traversăș ș

Y nvelitoare de (lanelă sau cearcea( pentru acoperirea bolnavuluiY substan ă lubri(iantă vaselină boricată#ț

Y casoletă cu comprese sterileY stativ pentru irigatorY apă caldă $*$ grade 4 00*1000ml pentru adul i , 2ml pentru adolescen i ,ț ț

10ml pentru copii , 0*60ml pentru sugari#Y sare o linguri ă la un litru de apă# sau ulei % linguri la 1 l# sau glicerină %0gț

la 00ml# , săpun o linguri ă rasă la un litru#ț

T'ni+!



spălarea pe mâini cu apă curentă i săpunș

Y pozi ia de decubit dorsal i (lecteazău or membrele in(erioareț ș ș

Y se ndepărtează (esele bolnavului cu mâna stângă i se introduce canula prinș

anus in rect cu mâna dreaptă# perpendicular cu supra(a a subiacentă cu vâr(ulț

ndreptat pu in nainte , n direc ia vezicii urinare , până ce se npinge rezisten aț ț ț

rezisten a s(incterului analțY se ridică e/tremitatea e/ternă a canulei , imediat ce vâr(ul a trecut prin s(incter i se ndreaptă vâr(ul n a/a amputei rectaleș

Y se introduce canula până la o distan ă de 10*12cmț

Y se descide robinetul i se reglează viteza de scurgere a apei din irigator nș

colon prin ridicarea irigatorului cu mâna stângă la apro/imativ 0cm deasupra patului bolnavuluiY se indică bolnavului să respire adâncY se ncide robinetul n momentul n care apa din irigator se apropie de nivelul

tubului de scurgereY se ndepărtează canula i se a ează tăvi a renalăș ș ț

Y se solicită bolnavului să re ină solu ia timp de 10*1minuteț ț

Y bolnavul este adus n ungi drept i peste câteva minute n decubit dorsal , seș

(acilitează pătrunderea licidului la o adâncime mai mareY dacă bolnavul se poate deplasa , va merge la toaletă , n caz contrar scaunul secaptează la patY spălarea pe mâini cu apă curentă i săpunș

In+id'n%' i in%'r)'n iiș țY canula ntâmpină rezisten ă= n acest caz se retrage că iva cm sau se va daț ț

drumul la apă din irigator pentru ca aceasta să permită nainterea canulei ncontinuare , prin ntinderea i lărgirea rectului precum i prin dizolvarea iș ș ș

dislocarea materiilor (ecaleA++id'n%'Y dureri , crampe intestinale= n acest caz se opre te curentul de apă pentruș

câteva minute până ce se lini te te musculatura colonului.ș ș

Admini#%r!r'! m'di+!m'n%'or #oid' *' +!' or!(;e(ini ie*ț calea orală este calea naturală de administrare a medicamentelor ,acestea putându*se resorbi la nivelul mucoasei bucale i a intestinului sub ire sauș ț

gros.-cop8b inerea e(ectelor locale sau generale ale medicamentelor=ț

Y e(ecte locale=* (avorizează cicatrizarea ulcera iilor mucoasei digestiveț

* prote?ează mucoasa gastrointestinală* nlocuie te (ermen ii digestivi , secre ia gastricăș ț ț

* n cazul lipsei acestora , dezin(ectează tubul digestiv

Y e(ecte generale=* medicamentele administrate pe cale orală se resorb la nivelul mucoasei

+



digestive , pătrund n sânge i apoi ac ionează asupra unor organe , sistemeș ț

, aparate.

Admini#%r!r'! m'di+!m'n%'or #oid'Y tabletele , dra?eurile se a ează pe limba pacientului i se ngite caș ș

atare.abletele care se resorb la nivelul mucoasei sublinguale se a ează subșlimbă.Y granulele se măsoară cu linguri ațY pulberile divizate n casete amilocee , se nmoaie nainte caseta n apă i seș

a ează pe limbă pentru a (i ngi ităș ț

Y pulberile nedivizate se dozează cu linguri a sau cu vâr(ul de cu it.ț ț

5



9I9LIOGRAFIE

!ărgineanu 7on , patologie neurologică , vol. 7, 9ditura 4asa 4ăr ii deț

tiin ă , &ucure ti , 1556.Ș ț ș

Arseni 4. , Tratat Principii fundamentale de neurologie , vol. 77,9ditura !edicală , &ucure ti , 15+0.ș

&orundel 4. , Manual de medicină internă pentru cadre medii ,

9ditura !edicală , &ucure ti , 15%.ș

4ristea Aurelia Eicoleta , Tratat de farmacologie , edi ia 7 , 9dituraț

!edicală , &ucure ti , 200.ș

;obrescu ;umitru , Farmacoterapie , vol 7 , 9ditura !edicală ,

&ucure ti, 15+5.ș

@ăulică 7. , Sistemul nervos în fiziologia umană, 9ditura ;idactică iș

pedagogică , &ucure ti , 1551.ș

@enderson Virginia , Principii fundamentale ale îngrijirii bolnavului ,

4openaga 3 ;anemarca , 1551

4arp ;. 4. , 4ira 4*tin , Mutulescu E. , -toicescu M. , -troescu V. ,Unele date actuale în boala Parkinson , 9ditura !edicală , 1550

4âmpeanu 9. , erban !. , Abrudan !. ,Ș eurologie cronică, vol. 777 ,9ditura ;acia , 4lu? 3 Eapoca , 155+.

ingrijirea bolnavului cu parkinson.docx

Documents