1

1 Infrastructura tehnico-edilitar� 1.1 Transporturi 1.1.1 Transportul extern Complexul de transport extern al municipiului Chi�in�u este format din sistemele de transport feroviar, auto �i aerian, care asigur� cele mai importante leg�turi economice ale municipiului cu localit��ile republicii �i ��rile str�ine. Structura complexului de transport Chi�in�u este radial�. Teritoriul municipiului este traversat de linia feroviar� Razdelinaia-Ungheni, de drumurile auto interna�ionale Brest-Chi�in�u-Odesa, Chi�in�u-Dub�sari-Poltava, Chi�in�u-Leu�eni, Chi�in�u-Soroca-Ucraina, Chi�in�u-Giurgiule�ti-Romania, de drumurile na�ionale cu acces la c�ile de comunica�ii a ��rilor vecine Chi�in�u-Ungheni-România, Chi�in�u-Basarabiasca-Ucraina, Chi�in�u-Bolgrad-Ismail, de alte drumuri na�ionale �i locale. Aerogara Chi�in�u deserve�te transportul pasagerilor, po�tei �i m�rfurilor pe liniile interna�ionale. Fiecare din aceste tipuri de transport are rolul s�u important în asigurarea necesit��ilor complexului economic al republicii, al municipiului Chi�in�u �i al jude�elor limitrofe în efectuarea transporturilor. În ramura transporturilor, conform datelor statistice pentru anul 2001, activau 863 de întreprinderi, înregistrând o cifr� total� de afaceri de 3865 mln lei. Valoarea fondurilor fixe a întreprinderilor din ramur� este de cca. 7054 mln lei. Dinamica unit��ilor transportatoare este în cre�tere, cu 60% mai multe în compara�ie cu anul 1998. Vânz�rile nete în pre�uri curente ale întreprinderilor în 2001 sunt de 2,4 ori mai mari fa�� de anul 1998, cre�terea nu este atât de reprezentativ� dac� în calcul se includ deprecierea valutei na�ionale �i infla�ia. Tabelul 1-1. Dinamica �i structura transportului de pasageri1

2001 2000 1999 1998 Tipul transportului

mln. pas

% mln. pas

% mln. pas

% mln. pas

%

Feroviar 1,30 27,1 1,30 30,5 1,3 40,4 2,10 69,3 Auto 3,26 68,1 2,74 64,3 1,72 53,4 0,71 23,4 Aerian 0,23 4,8 0,22 5,2 0,20 6,2 0,22 7,3 Total 4,79 100 4,26 100 3,22 100 3,03 100

Sursa: Chi�in�u �n cifre, anuar statistic 2001 Datele privind dinamica volumului transportului de pasageri, efectuat de transportul extern, relev� faptul, c� dup� o perioad� de stagnare înregistrat� în anii 90, în ultimii patru ani are o tendin�� de cre�tere. Volumul transportului de pasageri total a crescut de 1,6 ori, în principal datorit� cre�terii volumului transportului auto, care s-a majorat în aceast� perioad� de 4,6 ori. Volumul transportului de pasageri pe calea ferat� în ultimii ani se men�ine la nivelul de circa 1,3 mln. pasageri anual. Volumul c�l�torilor pe cale aerian� este neesen�ial, 220-230 mii pasageri pe an. În perioada 1998-2001 ponderea transportului auto a crescut de la 23,4% la 68%, iar a celorlalte tipuri de transport s-a redus. Analiza evolu�iei transporturilor de m�rfuri reflect� diminuarea permanent� a volumelor în ultimii ani. Aceasta este o consecin�� a st�rii economice generale a municipiului, care a 1 nu include volumul transporturilor, efectuate de întreprinderile individuale

2

influen�at negativ to�i indicatorii activit��ii transportului extern. În compara�ie cu anul 1998 volumul transportului de m�rfuri în 2001 s-a diminuat cu 28%. Cea mai considerabil� descre�tere, de circa 35%, s-a înregistrat la transportul de m�rfuri cu mijloace de transport auto. Tabelul 1-2. Dinamica �i structura transportului de m�rfuri, mln tone

2001 2000 1999 1998 Tipul transportului

mln. t % mln. t % mln. t % mln. t %

Feroviar 0,64 36,7 0,49 30,8 0,44 23,9 0,7 29,1 Auto 1,1 63,1 1,1 69,6 1,4 76 1,7 70,8 Aerian 0,002 0,2 0,002 0,1 0,001 0,1 0,002 0,1 Total 1,742 100 1,592 100 1,841 100 2,402 100

Sursa: Chi�in�u �n cifre, anuar statistic 2001 Transportul feroviar este reprezentat de întreprinderea de stat monopolist� „Calea ferat� a Moldovei”. Ora�ul Chi�in�u este situat la kilometrii 107-128 ai liniei de cale ferat� Razdelinaia-Tighina-Chi�in�u-Ungheni, care împreun� cu sectorul Tighina – Reni asigur� leg�turile economice ale Moldovei cu ��rile vecine. În sectorul Razdelinaia – Tighina calea ferat� este construit� din o singur� linie, în restul sectorului sunt construite jonc�iuni anexe cu dou� linii. În raza ora�ului Chi�in�u linia feroviar� trece prin lunca râului Bîc �i divizeaz� teritoriul ora�ului în dou� p�r�i, ceea ce influen�eaz� negativ leg�turile dintre sectoarele din p�r�ile dreapt� �i stâng� ale ora�ului. În componen�a transportului feroviar al municipiului sunt incluse sta�iile Chi�in�u-Visterniceni, Revaca �i Ghidighici, care sunt amplasate în raza municipiului. Sta�iile Chi�in�u–Visterniceni asigur� 65,1% din volumul de transporturi de m�rfuri �i 98,3% din cel de pasageri. Factorii principali ce influen�eaz� negativ activitatea transportului feroviar sunt:

• Dispersarea lucr�rilor de sortare a m�rfurilor la multe sta�ii �i puncte industriale

• Existen�a multiplelor linii de acces nefunc�ionale • Amplasarea construc�iilor ora�ului în apropierea sta�iilor limiteaz�

posibilitatea extinderii acestora • Lipsa liniei stabilite de ramifica�ie a c�ii ferate în raza ora�ului • Intersec�ia la acela�i nivel a liniilor de cale ferat� �i a str�zilor magistrale, de

exemplu intersec�ia drumului pentru pietoni din apropierea CET–1 cu str�zile Ismail �i T. Vladimirescu.

Principalele probleme tehnice, ce urmeaz� a fi solu�ionate sunt:

• Construc�ia liniei a doua pe sectorul Tighina – Ungheni, înzestrarea liniei cu blocaj automat, includerea în sistemul de semnalizare electric a indicatorilor la intersec�iile sectorului

• Trecerea la utilizarea în viitor la for�a de trac�iune electric� a locomotivelor • Construc�ia c�ii de acces în partea superioar� a zonei industriale din str.

Uzinelor �i lichidarea trecerii pietonale spre CET-1 • Repara�ia capital� a vagoanelor pentru pasageri �i procurarea de noi vagoane • Trecerea sistemul de rezervare �i dirijare a transportului de pasageri la o nou�

versiune automatizat� “expres-3” • Modernizarea instala�iilor de alimentare cu energie

3

• Modernizarea tehnologiilor informa�ionale utilizate în complexul feroviar Chi�in�u �i a c�ii ferate în ansamblu.

Transportul aerian în municipiu cuprinde 5 întreprinderi de stat �i 13 particulare, care asigur� traficul interna�ional de pasageri �i de m�rfuri prin intermediul aeroportului interna�ional, ce se afl� în administrarea întreprinderii de stat “Aeroportul Interna�ional Chi�in�u”. Aeroportul are în dotare:

• Peron asfaltat • 42 locuri de parcare a avioanelor • 7 piste de rulaj • 2 piste de decolare-aterizare • Aerogar� cu capacitate de trafic de 280 pasageri/or� la plecare �i 450

pasageri/or� la sosire. Aeroportul efectueaz� transporturi regulate �i de tip charter a pasagerilor, m�rfurilor �i a po�tei. Conform datelor administra�iei de stat a Avia�iei Civile în anul 2001 au fost transporta�i 275,3 mii pasageri, 317,6 tone m�rfuri �i 79,1 tone de expedieri po�tale.

Figura 1-1

Dinamica transportului aerian

0

0,2

0,4

0,6

0,8

1

1,2

1,4

1,6

1,8

1998 1999 2000 2001

mln pas.

mii tone

Sursa: Chi�in�u �n cifre, anuar statistic 2001 Aeroportul Chi�in�u deserve�te 12-14 rute pe zi, care leag� capitala Moldovei cu ora�ele altor ��ri ale lumii – Paris, Budapesta, Roma, Bucure�ti, Istanbul, Viena, Moscova, Kiev etc. Transportarea se efectueaz� cu avioane de tip TU-134 �i alte tipuri, o parte din care se afl� in dotarea aeroportului Chi�in�u. Transportul de pasageri din aeroportul Chi�in�u este deservit de circa zece companii aeriene, inclusiv Air Moldova, Air Moldova International, Moldavian Airlines, Tarom, Tandem Aero etc. Leg�tura intre ora� �i aeroport este asigurat� de autobuze �i maxi-taxi. Transportul auto, în condi�iile dezvolt�rii insuficiente a re�elei de c�i ferate �i a unei densit��i înalte a popula�iei, a devenit preponderent în efectuarea transportului de pasageri pe rutele interna�ionale, interurbane �i în special pe cele suburbane. Conform datelor statistice, transportului cu autobuze îi revine 80-85% din volumul transportului extern de pasageri.

4

Transportul extern de pasageri în raza municipiului se efectueaz� pe 466 rute de autobuze, dintre care 117 (25,1%) – interna�ionale, 275 (59%) – interurbane �i 74 (15,9%) – suburbane. Lungimea total� a rutelor constituie 113 mii km, lungimea medie a rutelor este de 242 km, a rutelor interna�ionale de 430,8 km, a rutelor interurbane de 124,3 km �i a rutelor suburbane de 33,1 km. Zilnic pe toate rutele se efectueaz� 1165 de curse, inclusiv interna�ionale – 190, interurbane – 556 �i suburbane – 425. Aceste rute sunt deservite de autobuze de diferite tipuri – 47,8%, autobuze �i microbuze – 33,7% �i microbuze – 16,4%, ce apar�in agen�ilor economici �i persoanelor fizice, reziden�i �i de peste hotare. O parte din rutele suburbane (Chi�in�u–Durle�ti, Sângera, Ghidighici, etc.) se afl� în deservirea întreprinderii municipale „Parcul urban de autobuze”, care efectueaz� transportul urban de pasageri. Deservirea pasagerilor pe rutele interna�ionale �i interurbane în ora� se efectueaz� prin Autogara central� �i Sud. Autogara central� deserve�te circa 80% din rute. Construit� în 1974, dup� capacitatea de trafic a posturilor de îmbarcare-debarcare, gara poate asigura deservirea normal� a circa 8-10 mii pasageri/zi pe rutele interna�ionale �i interurbane, ceea ce este mult sub nivelul volumului real, în special în zilele de vârf. Capacitatea real� de deservire a g�rii, conform estim�rilor speciali�tilor, este de dou� ori mai mic� decât cea declarat� în proiect (800 pasageri concomitent) Autogara este amplasat� pe un teritoriu limitat în centrul ora�ului. Accesul se efectueaz� pe str�zi, neprev�zute pentru trecerea autocarelor de gabarite mari. Apropierea nemijlocita de întreprinderea municipal� „Pia�a central�” conduce la supraaglomerarea teritoriului autog�rii cu fluxuri neorganizate de mijloace de transport �i pietoni. Multiplele puncte comerciale �i comer�ul „de la sol”, parc�rile neorganizate împiedic� circula�ia rutier�. În zona autog�rii s-a format o situa�ie ecologic� nefavorabil�, lipsesc spa�ii de rezerv�, etc. Din aceste considerente este exclus� posibilitatea reconstruirii autog�rii în scopul extinderii �i m�ririi capacit��ii de trafic. Prin urmare, situa�ia creat� în zona autog�rii centrale necesit� m�suri de redresare urgente. Este indicat� construc�ia unei noi g�ri auto de o capacitate mai mare sau construc�ia de sta�ii auto periferice, orientate la deservirea pasagerilor pe rutele interurbane �i suburbane în direc�iile respective. Autogara Sud, amplasat� la intrarea în ora� din partea ora�ului Hânce�ti, a fost dat� în exploatare în anul 1991 �i este proiectat� pentru deservirea concomitent� a 200 pasageri. Actualmente sta�ia deserve�te transportul de pasageri pe 6 rute interna�ionale, 48 interurbane �i 17 suburbane din direc�ia sud �i sud-est. În prezent sunt elaborate studiile de fezabilitate privind construc�ia g�rilor pentru direc�iile nord �i vest. La mijlocul anilor 90 în leg�tur� cu planificarea reconstruc�iei g�rii feroviare s-a propus formarea unui complex de g�ri (auto-feroviar�), care cerea revizuirea planului general. Pe parcurs s-a renun�at la reconstruc�ia g�rii, a fost suficient� construirea platformei pentru deservirea pasagerilor din suburbii la sta�ia feroviar� Chi�in�u. Realizarea complexului de g�ri a devenit ireal�. În planul general era prev�zut� construc�ia unei g�ri auto cu o capacitate de 2-2,5 mii pasageri pe o suprafa�� de 3 ha, amplasat� în apropierea sta�iei feroviare Chi�in�u-Visterniceni la intersec�ia str�zii Petricani �i continuarea automagistralei de vitez� înalt�. Volumul mare de demol�ri necesare, preg�tirea costisitoare inginereasc� �i re�eaua stradal� slab format� n-a permis realizarea proiectului în termenii prev�zu�i de planul general.

5

Situa�ia privind transportul de m�rfuri în anuarele statistice este reflectat� doar par�ial. În transportul de m�rfuri sunt antrena�i agen�i economici �i persoane fizice. Primii activeaz� în baza statutelor întreprinderilor, iar persoanele fizice în majoritate în baz� patentei de întreprinz�tor. Num�rul agen�ilor economici prestatori de servicii de transport auto în municipiu în anul 2001 se cifra la cca. 305 (cu 100 agen�i mai mul�i ca în anul 1998), care au înregistrat o cifr� de afaceri de 432 mln lei (de 2,2 ori mai mare în compara�ie cu anul 1998). La data de 1 iulie 2001 în municipiu erau înregistrate 134 de patente de întreprinz�tor cu genul de activitate transportul auto de m�rfuri. Totodat�, în domeniu sunt prestate servicii ilegale de transport, efectuate de persoanele fizice. În proprietatea personal� a popula�iei din municipiul Chi�in�u în anul 2001 se aflau 7,4 mii autocamioane, num�rul lor în ultimii trei ani crescând de 1,8 ori. Indicatorii activit��ii persoanelor fizice în baza patentei de întreprinz�tor nu este reflectat� în rapoartele oficiale. Conform Planului general de dezvoltare a municipiului Chi�in�u în perioada 2000-2010 �i a Schemei de transport a ora�ului Chi�in�u, în baza cercet�rilor �i calculelor ulterioare, a fost stabilit parcursul de m�rfuri pentru ora�ul Chi�in�u pentru prima etap� �i pentru perioada final�. Volumul transporturilor a fost determinat pe trei categorii de m�rfuri: m�rfuri industriale, materiale de construc�ii, m�rfuri de larg consum. Conform planului general de dezvoltare volumul specific al transportului de m�rfuri pentru un locuitor în prima tran�� trebuia s� constituie 51,4 t, iar volumul m�rfurilor transportate 43 mln tone. Efectivul de automobile necesar pentru efectuarea acestui volum de transport constituie 15,7 mii unit��i. Reie�ind din parametrii planului general, în anul 2001 volumele de m�rfuri transportate se aprecia la 40 mln tone, iar efectivul necesar de automobile la capacitatea de înc�rcare 4-5 tone - 14,5 mii automobile. Conform datelor statistice în anul 2001 în municipiu erau înregistrate 13,9 mii autocamioane, ceea ce corespunde nivelului planificat. Ansamblul leg�turilor de transport economice externe ale municipiului se asigur� prin re�eaua destul de dens� de drumuri auto de diferite destina�ii economice �i de diferite categorii tehnice. Magistrala cu destina�ia interna�ional� Brest-Chi�in�u-Odesa (M-14) este una dintre cele mai mari magistrale a p�r�ii europene de est. Ea asigur� leg�turile de transport a trei state Belarus, Moldova �i Ucraina, având ie�ire în Europa Central�, precum �i leg�turile între centrele principale ale republicii - Chi�in�u, B�l�i, Tighina �i Tiraspol. Autostrada Chi�in�u–Dub�sari-Poltava (M-21) traverseaz� teritoriile Federa�iei Ruse, Ucrainei �i Moldovei. Continuare a acestei magistrale este traseul Chi�in�u-Leu�eni cu ie�ire în România. Autostrada cu destina�ie interna�ional� Chi�in�u-Soroca–Ucraina (M-2) traverseaz� partea de nord a republicii de la est spre vest prin teritoriile mai multor jude�e ale republicii. Magistrala Chi�in�u–Basarabeasca (R-3) asigur� leg�tura ora�ului Chi�in�u cu unit��ile teritorial administrative din sudul republicii, traverseaz� localit��ile Hânce�ti, Cimi�lia, Comrat, cu ie�ire în Ucraina.

6

Magistrala Chi�in�u-Giurgiule�ti-România (M-3) asigur� leg�turile municipiului cu jude�ele de sud ale republicii cu ie�ire în România �i Ucraina. Tabelul 1-3. Caracteristicile drumurilor auto

În limitele jude�ului În limitele municipiului Indicatori km % km %

Lungimea total�, inclusiv 439,5 100 142,6 100 Interna�ionale 255,5 58,1 51 35,8 Na�ionale 140,9 32,1 48,5 34,0 Locale 43,1 9,8 43,1 30,2

Densitatea, km/100 km2 12,9 25,8 Sursa: Departamentul transport public �i c�i de comunica�ii Re�eaua de drumuri auto cu destina�ie public� din municipiul Chi�in�u se caracterizeaz� prin urm�toarele neajunsuri:

• Necorespunderea categoriei tehnice a unor drumuri cerin�elor normative • Lipsa centurii de ocolire în jurul ora�ului Chi�in�u conduce la aglomerarea

str�zilor ora�ului cu mijloacele de transport tranzit, ce nu �in de activitatea ora�ului. Necesitatea unui asemenea drum, corespunde cerin�elor documentelor normative în cazul situa�iilor excep�ionale

• Supraaglomerarea unor intr�ri în ora� necesit� reorganizarea corespunz�toare a re�elei stradale în interiorul ora�ului.

Planul general de dezvoltare al ora�ului, prevedea reconstruc�ia �i construc�ia unor sectoare de drumuri auto de clas� înalt� �i aducerea parametrilor autostr�zilor în corespundere cu volumele de trafic pronosticate. M�surile principale prev�zute pentru prima tran�� la acest capitol au fost în mare m�sur� îndeplinite. În acela�i timp nu s-a realizat:

• Construc�ia centurii de ocolire a ora�ului Chi�in�u dup� normele primei categorii pân� la intersec�ia cu traseul Chi�in�u - Rezeni - Cimi�lia

• Continuarea reconstruc�iei �i construc�iei drumurilor în alte sectoare. Planul general, pentru perspectiv�, prevedea str�mutarea sectorului de traseu Chi�in�u - Dub�sari – Poltava dup� hotarul vestic al bazinului de p�strare a apelor din Ghidighici, în apropierea ora�ului Str��eni. Aceast� prevedere se motiveaz� prin necesitatea str�mut�rii traseului ce prezint� un rol important în re�eaua de transport a republicii din zona posibilelor mari distrugeri (în conformitate cu cerin�ele NRS II-10-74 ITM AC). Pe de alt� parte, în conformitate cu hot�rârile de dezvoltare a construc�iei ora�ului spre vest, în direc�ia bazinului de acumulare a apelor din Ghidighici, traseul existent cu timpul se va afla în interiorul ora�ului. Noua magistral� poate fi proiect� luând în considerare traseele existente, de exemplu: Ivancea-Peresecina-Tele�ova-Greble�ti-Zubre�ti-Bucov�� �.a. Planul general recomanda construirea traseului auto de-a lungul litoralului de nord a bazinului de acumulare a apelor Ghidighici – prelungire a automagistralei urbane de vitez� înalt�. Aceasta ar permite utilizarea în mai mare m�sur� a acestui litoral pentru odihn� �i agrement. 1.1.2 Re�eaua stradal�

7

În ora�ul Chi�in�u, re�eaua stradal� istoric s-a format pe schema radial�, conform c�reia centrul se leag� de periferii prin câteva magistrale. Principalii indicatori care caracterizeaz� re�eaua stradal� sunt:

• Lungimea str�zilor �i drumurilor în limitele teritoriilor amenajate constituie 481,3 km, din care 225,3 km (46,8%) sunt atribuite la categoria de str�zi magistrale de importan�� or��eneasc� �i de sector

• Densitatea liniar� a str�zilor, drumurilor, trecerilor etc., în raport cu teritoriul valorificat constituie 4,27 km/km2, a magistralelor 1,99 km/km2

• Suprafa�a ocupat� de str�zi constituie 13,3 km2, de magistrale 8,56 km2 • Str�zile �i drumurile ocup� 11,8% din teritoriul valorificat al urbei, ceea ce

este sub nivelul optimal • Magistralele ocup� 7,6% din teritoriul valorificat al urbei.

În ultimii ani au fost reconstruite un �ir de magistrale de importan�� major� în sistemul de transport al ora�ului: str�zile Ciuflea, Ismail, Ceucari etc. Cu toate acestea, nesatisfacerea cronic� a necesit��ilor ora�ului în construc�ia drumurilor, agravat� de cre�terea considerabil� a num�rului de autoturisme, a condus la faptul c� circa 30% din magistrale �i intersec�ii de transport, în special în partea central� a ora�ului, sunt exploatate la limit�, capacitatea de trafic fiind dep��it� de 1,5-2 ori. În principal aceasta se refer� la bulevardul �tefan cel Mare, bulevardul Gagarin, strada Bucure�ti, strada Creang�, bulevardul Rena�terii etc. Situa�ia creat� este condi�ionat� de faptul c� pe parcursul anilor nu au fost construite, conform prevederilor planului general, un �ir de magistrale pentru asigurarea leg�turilor optimale între sectoarele ora�ului a�a ca bulevardul Cantemir, strada Ismail, etc. Problema mic�or�rii traficului de circula�ie pe bulevardul �tefan cel Mare este condi�ionat� de construc�ia bulevardului Cantemir, acesta din urm� necesitând volume mari de demol�ri �i necesit��i considerabile de investi�ii capitale. Din lipsa arterelor de comunicare între partea dreapt� �i stânga a râului Bîc, str�zile Pu�kin, B�nulescu Bodoni �i Ismail sunt supraaglomerate de cca. 2 ori. De asemenea, func�ionarea re�elei stradale depinde de organizarea parcajelor, din lipsa c�rora în prezent, este ocupat� partea carosabil� a str�zilor de transportul ce sta�ioneaz�. Aceste m�suri nu au fost realizate din motivul costului considerabil al construc�iilor acestor magistrale, de necesitatea edific�rii construc�iilor artificiale costisitoare, de volumul mare al demol�rilor etc. În condi�iile schemei radiale existente �i a lipsei arterelor de leg�tur� între periferii, fluxurile de transport între ele trec prin centrul ora�ului. În urma cercet�rilor efectuate s-a constatat c� circa 50% din mijloacele de transport traverseaz� centrul ora�ului în regim tranzit. În acest scop sunt utilizate str�zile din centrul ora�ului (Columna, Alexandru cel Bun, Tighina, Alecsandri etc.), parametrii c�rora nu corespund acestor fluxuri �i nu sunt de clasa respectiv�. Conform normelor NRS II 60-75, l��imea medie a magistralelor din centru trebuie s� fie de 49 m, cea real� fiind de 35,6 m, adic� de 1,4 ori mai îngust�. Normativul l��imii p�r�ii carosabile este de 15 m (câte patru benzi de circula�ie în ambele sensuri), iar în realitate constituie 12,7 m. Astfel de situa�ii se întâlnesc în special în sectoarele vechi ale ora�ului. Re�eaua stradal� a ora�ului se caracterizeaz� prin nivel înalt de amenajare. Circa 90,8% din str�zi �i 100% din magistrale sunt cu îmbr�c�minte rigid�, în principal din beton asfaltat �i beton. Cu toate acestea calitatea lor nu poate fi considerat� satisf�c�toare, din motivul utiliz�rii materialelor de construc�ie locale – pietri�ul de calcar, care nu corespunde cerin�elor normative de durabilitate �i rezisten�� la temperaturi joase. În consecin�� str�zile �i drumurile se deterioreaz� frecvent necesitând repara�ii esen�iale.

8

În ultimii ani gra�ie construc�iilor unor magistrale noi se manifest� tendin�a de transformare a schemei „radiale” în cea „radial� – inelar�”, care este mai eficient�. Reie�ind din prevederile Planului general de dezvoltare se poate men�iona, c� actualmente lungimea magistralelor este cu 20-25% mai mic� decât cea prev�zut�. Unele din cauze ale acestei situa�ii sunt:

• Nevalorificarea noilor teritorii • Lipsa mijloacelor financiare • Necesitatea edific�rii construc�iilor artificiale costisitoare �i a demol�rilor • Lipsa bazei de construc�ii corespunz�toare.

Re�eaua stradal� existent� necesit� efectuarea m�surilor pentru m�rirea capacit��ii de trafic, asigurarea securit��ii ecologice, construc�ia noilor magistrale, pasajelor subterane, estacadelor, nodurilor de transport. De asemenea, este actual� necesitatea implement�rii unui sistem modern de dirijare a circula�iei rutiere care asigur� o mai mare securitate a circula�iei �i capacitate de trafic a str�zilor. 1.1.3 Transportul urban de pasageri Sistemul de transport urban al municipiului Chi�in�u este orientat spre asigurarea dezvolt�rii prioritare a transportului public. Pe parcursul unei perioade îndelungate transportul pasagerilor se efectua cu dou� tipuri de transport: autobuze �i troleibuze. Din cauza problemelor de finan�are a transportului municipal în re�eaua rutier� de transport public s-au operat modific�ri semnificative, orientate spre men�inerea nivelului satisf�c�tor de deservire, în condi�iile de mic�orare a num�rului de vehicule disponibile. Situa�ia creat� a impus închiderea unui num�r de rute, in principal de autobuze �i crearea rutelor deservite de microbuze. În ultimii ani a sporit considerabil rolul microbuzelor particulare la efectuarea transportului public de pasageri, care practic s-a transformat în al treilea tip de transport urban. Un rol nesemnificativ în transportul urban de pasageri îi revine serviciului taxi. O cauz� care influen�eaz� negativ activitatea întreprinderilor de transport municipal este nivelul excesiv de automobilizare în raport cu capacit��ile re�elei stradale, care creeaz� dificult��i transportului public, în special în orele de vârf. Astfel se submineaz� activitatea transportului public, apare o barier� psihologic� a popula�iei, se agraveaz� problemele ecologice �i de protec�ie a mediului ambiant, de organizare, de dirijare �i de siguran�� a circula�iei rutiere urbane. În prezent re�eaua de transport public se constituie din 121 rute, inclusiv:

• rute de troleibuz - 26 • rute de autobuz - 32 • rute de maxi-taxi - 63.

Dup� felul traficului se deosebesc:

• 89 rute urbane, din care 26 de troleibuz, 10 de autobuz �i 53 de maxi-taxi • 32 rute suburbane, inclusiv 22 de autobuz �i 10 de maxi-taxi.

9

Lungimea total� a re�elei de troleibuze este de 518,4 km, m�rindu-se în compara�ie cu anul 1998 cu 136 km prin deschiderea noilor rute la Ceucari �i Durle�ti. Lungimea medie a rutelor este de cca. 20 km. Cele mai optimale rute cu durata de parcurgere de aproximativ 1 or� sunt considerate rutele 16, 18, 23 �i 24. Timpul mediu de parcurgere a rutelor este de cca. 70 minute. Viteza medie de exploatare este de cca. 17,2 km/h. În compara�ie cu viteza de exploatare a autobuzelor viteza medie de exploatare a troleibuzelor este mai mic� cu 2,2 km/h. Viteza de exploatare este mai mare la rutele de comunicare între raioanele periferice, care nu intersecteaz� centrul ora�ului. Rutele realizate prin centrul ora�ului au viteza de exploatare cu cca. 2 km/h mai mic� decât viteza medie de exploatare. Cinci rute func�ioneaz� numai în zile de lucru. Traficul este asigurat în zile de lucru de 280 de troleibuze �i în zilele de odihn� de 201 troleibuze. Num�rul mediu de vehicule la rut� este de 10-11, media frecven�ei de circula�ie este de 9,6 vehicule pe or� în zilele de lucru. Conform Concep�iei de dezvoltare a complexului de transport public municipal transportul electric este stabilit ca prioritate strategic�, fiind cel mai eficient mijloc de transport �i cu nivelul cel mai mic de poluare a mediului ambiant. Unic prestator de servicii de transportare a pasagerilor în re�eaua de troleibuze a transportului public este întreprinderea municipal� „Regia Transport Electric Chi�in�u”. Concomitent întreprinderea deserve�te o rut� de maxi-taxi cu 29 de ma�ini de tipul RAF. Întreprinderea municipal� „Parcul urban de autobuze” presteaz� servicii de transportare a pasagerilor în re�eaua de autobuze a transportului public. Re�eaua de autobuze se constituie din 32 rute, inclusiv 10 rute urbane �i 22 rute suburbane. Lungimea total� a re�elei de autobuze este de 241,7 km, având în ultimii ani o tendin�� de descre�tere. Lungimea medie a rutelor urbane este de cca. 24,2 km. Timpul mediu de parcurgere a rutelor urbane este de aproximativ 74 minute. Media vitezei de exploatare este de cca. 19,4 km/h. Viteza de deplasare este mai mare la rutele de leg�tur� între sectoarele periferice ale ora�ului. În prezent toate rutele urbane sunt obi�nuite (pân� în luna martie 2002 existau rute de tip expres �i rapid). O rut� func�ioneaz� numai în zilele de odihn�. Traficul urban este asigurat în zile de lucru de 35 de autobuze �i de 26 de autobuze în zilele de odihn�. Num�rul mediu de autobuze la rut� este de 4,3 ma�ini, media frecven�ei de circula�ie este de 3,2 vehicule pe or� în zilele de lucru. Rutele suburbane de autobuz asigur� deplas�rile popula�iei între localit��ile suburbane din componen�a municipiului �i ora�ul Chi�in�u. Toate rutele suburbane sunt de tip obi�nuit. Lungimea total� a re�elei suburbane de autobuze este de 731,8 km. Lungimea medie a unei rute suburbane constituie 31,8 km. Timpul mediu de parcurgere a rutelor este de aproximativ 88 minute. Media vitezei de exploatare este de cca. 21,2 km/h �i este cu 2 km/h mai mare decât viteza rutelor urbane. Media intervalului de circula�ie în orele de vârf constituie cca. 50 minute. Traficul suburban în zilele de lucru este asigurat de 54 autobuze, în zilele de odihn� de 38 autobuze. În total întreprinderea în zilele de lucru asigur� transportul public municipal cu 87 de autobuze proprii �i 6 arendate, care efectueaz� în total 443 de curse, în zilele de odihn� cu 64 unit��i de transport proprii �i 3 arendate (în total efectuându-se 351 de curse). Pentru transportul cu autobuze Concep�ia de dezvoltare a complexului de transport public stabile�te ridicarea nivelului de rentabilitate, atragerea investi�iilor private, trecerea Parcului Urban de Autobuze la autogestiune �i autofinan�are. Cererea de transport de pasageri în ora� este acoperit� cu ajutorul transportului privat. Microbuzele transport� pasageri pe 53 de rute urbane �i 10 rute suburbane, în principal pe rutele stabilite pentru autobuze �i troleibuze (60%). Rutele de microbuze sunt

10

administrate de societ��i private licen�iate în domeniu, în baz� de concurs. Transportul cu microbuze se eviden�iaz� prin indicatori superiori de vitez� de comunicare �i confort de deservire (preluând unele func�ii ale serviciului de taxi). Pe lâng� avantajul evident, transportul cu microbuze nu este lipsit de neajunsuri. În primul rând microbuzele dispun de o capacitate de transportare redus�. Plus la aceasta, ele împiedic� func�ionarea altor tipuri de transport public, în special în zona sta�iilor, au un impact negativ asupra mediului ambiant al ora�ului, reduc capacit��ile de trafic a str�zilor �i securitatea circula�iei rutiere. Concep�ia de dezvoltare a complexului de transport public pentru microbuze stabile�te deservirea microraioanelor �i cartierelor greu accesibile de alte tipuri de transport public, limitarea num�rului de ma�ini pe rutele unde circul� troleibuze �i autobuze, sus�inerea �i promovarea companiilor private în transport. Necorespunderea capacit��ii de transportare a unor rute ale transportului public fluxurilor efective de pasageri condi�ioneaz� apari�ia intervalelor de circula�ie inadmisibil de mici în orele de „vârf”, supraînc�rcarea unit��ilor de transport, care atinge 8-10 c�l�tori pe 1m2 de suprafa�� liber� în autobuz sau troleibuz �i, ca urmare, deservirea nesatisf�c�toare a popula�iei cât �i condi�ii dificile de exploatare a unit��ilor de transport. Administrarea transportului public este executat� de Departamentul transport public �i c�i de comunica�ie al Prim�riei municipiului Chi�in�u. Dirijarea operativ� �i controlul este efectuat de c�tre dispeceratele fiec�rui operator separat, care nici nu au o baz� regulamentar� de conlucrare. Prestarea serviciilor de pasageri de c�tre întreprinderile municipale este reglementat� prin statutele întreprinderilor, deciziile Consiliului municipal �i de Prim�ria municipiului Chi�in�u, alte acte normative. La moment lipsesc contracte bilaterale a întreprinderilor municipale de transport cu Prim�ria, care ar stabili principiile �i mecanismele de conlucrare eficient� financiar-economic�. Politica tarifar� în transportul public, promovat� de c�tre Consiliul Municipal, are un caracter preponderent social în detrimentul intereselor economice ale întreprinderilor municipale de transport. Actualmente sunt elibera�i de plata pentru c�l�torie în transportul public municipal (autobuze �i troleibuze) urm�toarele categorii ale popula�iei: (1) invalizii de gradul I �i II, (2) copiii invalizi, (3) persoanele care înso�esc un invalid, (4) pensionarii, în cazul în care se dezic benevol de compensa�ia nominative, (5) colaboratorii poli�iei, (6) pensionarii din rândul ministerelor de for��. Conform deciziilor Consiliului municipal întreprinderilor trebuie s� li se compenseze cheltuielile suportate la transportarea persoanelor eliberate de plat�, reie�ind din num�rul stabilit de 50 c�l�torii lunare pentru o persoan�. Volumul acestor compensa�ii constituie peste 50 mln lei. Conform estim�rilor speciali�tilor, valoarea compensa�iilor este diminuat� anul cu cca. 25-35%, atât în urma neacoperirii costurilor, cât �i în urma neincluderii tuturor c�l�toriilor cu înlesniri în calcul. Pierderile suportate �i datoriile mari acumulate fa�� de principalii furnizori au adus ambele întreprinderi municipale de transport public în pragul falimentului.

11

Figura 1-2

Dinamica transportului de pasageri, mln

236 216,5 247,5 276,7219,6

60,369,6

74

126,7

265,4 17,7

20,617,7

19,219,329,5

40

78

38,520,42,8

0

50

100

150

200

250

300

350

400

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001

microbuze

autobuze

troleibuze

Sursa: Departamentul transport public �i c�i de comunica�ie Tabelul 1-4 Indicii transportului de pasageri, anul 2001

Indicii Total Troleibuz Autobus Microbuz

Volumul anual de transport�ri, mln. 222,4 126,7 17,7 78

Repartizarea transport�rilor dup� tipul de transport, % 100% 57% 8% 35%

Num�rul rutelor, unit��i 121 26 32 63

Parcul unit��ilor de transport în inventar, unit��i 2202 371 181 1650

Num�rul unit��ilor de transport pe rute, unit��i 1917 280 87 1550

Coeficientul de utilizare a parcului 0,87 0,75 0,48 0,94

Sursa: Departamentul transport public �i c�i de comunica�ie Datele care reflect� activitatea transportului urban de c�l�tori denot�:

• În ultimii ani volumul transportului urban de pasageri a oscilat între 275 �i 364 mln pasageri. O reducere mai considerabil� s-a înregistrat în anul 2001, (cu 28% fa�� de anul 1995) �i constituie 222,4 mln pasageri. Cea mai mare cre�tere a înregistrat transportul pasagerilor cu microbuze, care s-a m�rit în anul 2001 în compara�ie cu 1996 de 3,8 ori. Concomitent, volumul transportului urban cu troleibuze �i autobuze s-a mic�orat de cca. 2 ori, cifrându-se la 126,7 mln. pasageri la troleibuze �i 17,7 mln. pasageri la autobuze.

• Transportul electric continu� s� de�in� ponderea principal� în transportul public, de�i are tendin�a de descre�tere, de la cota de 86% în anul 1995 pân� la 57% în anul 2001

• Implicarea activ� a microbuzelor în procesul de transportare a pasagerilor, în condi�iile reducerii investi�iilor capitale în transportul public, a condus la reducerea efectivului de autobuze la linie al Parcului urban �i la lichidarea unor rute. Ca urmare, lungimea liniilor de autobuz în ora� s-a redus de 1,4 ori fa�� de anul 1983 (anul ini�ial al planului general), iar volumul transportului cu autobuze – de 8,2 ori.

• Microbuzele se situeaz� pe al doilea loc dup� volumul de pasageri transporta�i, dup� troleibuze �i pe primul loc dup� eficien�a activit��ii

• Volumul de transport de pasageri realizat de microbuze în anul 2001 este estimat la cca. 78,0 mln. pasageri, ceea ce dep��e�te de 4 ori volumul transportului de pasageri cu autobuze.

12

Insuficien�a leg�turilor între raioanele periferice a condus la concentrarea unor fluxuri excesive de transport public pe sectoarele limitate ale re�elei stradale aferente centrului ora�ului �i nemijlocit pe arterele centrale (bd. Gagarin, bd. �tefan cel Mare, bd. Rena�terii, str. Creang� �.a.), ceea ce, la rândul s�u, condi�ioneaz� un coeficient rutier considerabil (raportul dintre lungimea rutei �i lungimea re�elei), ce înregistreaz� valori de 3,5 – 3,7. Conform cercet�rilor s-a constatat, c� fluxurile maximale de pasageri apar pe sectoarele re�elei stradale bd. Gagarin, bd. �tefan cel Mare, bd. Rena�terii, str. Creang� �.a. Aici se concentreaz� 15-20 de rute ale transportului public. Conform m�sur�rilor, în orele matinale de „vârf” pe bd. Gagarin circul� circa 200 unit��i de transport într-o singur� direc�ie, ceea ce dep��e�te considerabil capacit��ile de trafic ale sta�iilor transportului public. Bulevardul Gagarin în zona g�rii feroviare efectiv s-a transformat într-un continuu punct de sta�ionare. Asemenea situa�ii se observ� �i pe alte sectoare ale re�elei. Serviciile de transport taxi erau efectuate de întreprinderea municipal� “Parcul de taximetre Chi�in�u”, care de�inea rolul de monopolist în domeniul transporturilor taximetrice. În 1995 se formeaz� SA “Taxi-Service”, care dispune de înc�peri specializate, locuri de parcare pentru 750 de autoturisme, înc�peri pentru efectuarea repara�iilor �i deservirea tehnic�, dotate cu utilaj �i echipament necesar pentru deservirea auto la nivel înalt. SA “Taxi-Service” dispune de 78 autoturisme �i 45 microbuze. Pe parcursul anilor 1997-2001 efectivul de autoturisme a fost completat cu: autoturisme-taxi – 66 unit��i; microbuze pentru efectuarea transportului de pasageri pe rute – 49 unit��i. Actualmente pe pia�a transporturilor-taxi opereaz� 12 agen�i economici, întreprinderea municipal� specializat� pierzând rolul de monopolist în domeniu. Majoritatea agen�ilor nu dispun de unit��i de transport, cu excep�ia: SA “Taxi-Service”, “Aeroport-Taxi” SRL, “Smirtrans” SRL, „Avida” SRL. Restul firmelor acord� servicii intermediare de informare, asigurând primirea comenzilor de la c�l�tori �i repartizarea acestora firmelor �i persoanelor fizice, de�in�tori de mijloace de transport. Legisla�ia în vigoare permite efectuarea activit��ii taximetrice în baza patentei. Conform informa�iei Inspectoratului Fiscal Principal de Stat în aceast� form� activeaz� circa 800 de taximetri�ti. Totodat�, conform estim�rilor exper�ilor, num�rul persoanelor ce acord� servicii de taximetrice în mod ilicit dep��e�te cifra de 1000. În prevederile Planului general de dezvoltare �i a Schemei de dezvoltare a transportului public municipal, luând în considerare condi�iile specifice ale Chi�in�ului, este indicat� implementarea unui nou tip de transport, care dispune de o capacitate mai înalt�. Acest tip de transport este tramvaiul. De men�ionat c� implementarea acestui tip de transport public necesit� construc�ia �i reconstruc�ia multor str�zi învecinate liniei de tramvai cu rezervarea în profilul transversal al str�zilor a unei fâ�ii pentru construc�ia liniei de tramvai, reconstruirea edificiilor artificiale, neprev�zute pentru tramvai, construc�ia liniilor de tramvai �i a utilit��ilor legate de exploatarea tramvaiului, a depoului etc. De asemenea, argumentarea tramvaiului ca mijloc poten�ial de transport public a avut loc în baza anumitor premise, precum num�rul popula�iei de un milion de locuitori, extinderea ora�ului pe noi teritorii, etc. Argumentarea tramvaiului trebuie reexaminat�. 1.1.4 Mijloace de transport auto, parc�ri �i parcaje Conform datelor statistice în ultimii patru ani (1998-2001), num�rul mijloacelor de transport în municipiu a crescut de la 91,0 mii unit��i la 124,0 mii unit��i, majorându-se de 1,4 ori. Num�rul autoturismelor s-a majorat de 1,42 ori �i a constituit la sfâr�itul

13

perioadei 99,6 mii unit��i, ceea ce constituie 80% din efectivul mijloacelor de transport. Aceast� cre�tere a avut loc preponderent pe seama transportului particular al cet��enilor, pe când num�rul mijloacele de transport din proprietatea statului, s-au redus cu 12,5%.

Figura 1-3

0

20

40

60

80

100

Dinamica �i structura mijloace de transport, unit��i

autoturisme 70,446 80,431 84,32 99,639

autobuze 4,868 6,1 5,866 7,729

autocamioane 11,974 12,672 13,018 13,857

cu destinatie speciala 3,671 3,243 3,06 2,907

1998 1999 2000 2001

Sursa: Chi�in�u în cifre, anuar statistic 2001 În anul 2001 în proprietatea cet��enilor se aflau 110,2 mii unit��i de transport sau 88,8%, din care autoturisme – 96,6 mii unit��i, autocamioane – 7,4 mii unit��i, autobuze – 6,2 mii unit��i. Nivelul dot�rii popula�iei cu autoturisme, reie�ind din num�rul popula�iei de 778,8 mii persoane, constituie 127,9 autoturisme/1000 locuitori, din care 124,0 unit��i/1000 locuitori sunt automobile în proprietate personal�, 4 un./1000 locuitori – autoturisme din proprietate departamental�, taxi etc. Conform prevederilor planului general de dezvoltare a municipiului la finele primei etape, anul 2000, acest indicator era prev�zut la nivelul de 60 unit��i/1000 locuitori, inclusiv 52,0 unit��i/1000 locuitori, autoturisme individuale �i 8 unit��i/1000 locuitori autoturisme în proprietate departamental�, taxi, etc. Prin urmare, nivelul actual al acestui indicator dep��e�te nivelul stabilit de aproape dou� ori. Men�inerea acestui ritm de „automobilizare” a popula�iei, în medie 11,4 unit��i/1000 locuitori în an, necesit� reorganizarea �i extinderea re�elei stradale. Re�eaua stradal� existent� nu va putea deservi fluxurile de transport ap�rute. O problem� de importan�� major� în municipiu este insuficien�a locurilor de parcare �i parcaje pentru mijloacele de transport individual. Din prevederile planului de dezvoltare la prima etap� trebuiau s� existe 8,6 mii locuri de parcare pentru ma�ini. Dac� lu�m în calcul tipurile de locuri de p�strare (parc�rile auto �i garajele cu un nivel), pentru asigurarea necesit��ilor ora�ului cu locuri de parcare la prima etap� erau necesare 42,5 ha de teren. Desigur, în condi�iile existente, realizarea acestei prevederi este inadmisibil�. În prezent în municipiu sunt luate la eviden�� 172 parc�ri auto cu capacitatea de 26,2 mii locuri. Din experien�a existent� a construc�iilor �i a exploat�rii garajelor �i a parc�rilor se pot trage urm�toarele concluzii:

14

• Cooperativele de construc�ie a garajelor, ce se afl� în subordonarea deferitor departamente �i persoane particulare, efectuau în unele cazuri construc�iile în lipsa autoriza�iilor �i a proiectelor

• Construc�ia garajelor �i a parc�rilor deseori se efectua pe teritorii, destinate amplas�rii blocurilor locative �i a obiectelor de menire social-cultural�, în unele cazuri f�r� respectarea prevederilor sanitare �i ecologice

• În urma utiliz�rii nera�ionale a terenurilor, suprafa�a specific� pentru un loc-ma�in� dep��e�te normativul de 1,5 – 2,0 ori

• Nivelul de amenajare a teritoriului este redus • Terenurile pentru construc�ia garajelor se distribuie f�r� a lua în considerare

locul de trai al proprietarilor. În consecin�� proprietarii unor garaje sunt impu�i s� p�streze perioade îndelungate autoturismele în curte, strad�, sau s� ocupe locuri suplimentare la parc�rile cu plat� din vecin�tate, iar garajele servesc în calitate de depozit pentru p�strarea produselor agricole �i a lucrurilor casnice.

La data de 01.07.2001 în municipiul Chi�in�u func�ionau 56 parcaje, dintre care 24 erau administrate de Departamentul Transport Public �i C�i de Comunica�ie al Prim�riei municipiului Chi�in�u. În conformitate cu hot�rârea Guvernului din 12 noiembrie 2002, care a interzis organizarea parcajelor pe partea carosabil� a str�zilor, problema în centrul ora�ului a devenit �i mai acut�. În municipiu practic lipsesc parcajele în apropierea obiectelor administrativ-sociale. În consecin�� autoturismele se parcheaz� în locuri neprev�zute, ce creeaz� dificult��i pietonilor. Una din c�ile de solu�ionare a acestei probleme poate fi construc�ia garajelor în multe nivele, a garajelor �i parc�rilor subterane. În municipiu exist� deja experien�� de astfel de parc�ri. Pe strada Calea Ie�ilor func�ioneaz� parcarea cu multe nivele a întreprinderii “Taxi-Service” S.A., cu 280 de locuri, care dispune de sp�l�torie, sta�ie de deservire tehnic�. Parc�ri similare apar�in Guvernului, Parlamentului �i Ministerului Agriculturii. Prima parcare privat�, cu o capacitatea de 300 locuri, se construie�te de o companie str�in� pe strada V. Pârc�lab. Este expus� investitorilor propunerea construc�iei unei parc�ri cu treceri subterane �i centru comercial în pia�a Marii Adun�ri Na�ionale. Utilizarea intensiv� în acest scop a „terenurilor neatractive”, ar permite reducerea necesarului de terenuri pentru dezvoltarea sistemului de p�strare a mijloacelor de transport individual. Aducerea activit��ii parcajelor existente în conformitate cu legisla�ia �i Regulamentele privind parcajele �i parc�rile în municipiul Chi�in�u (marcarea locurilor de sta�ionare, amenajarea, asfaltarea, dotarea cu dispozitive de încasare a banilor) va ameliora situa�ia în transportul urban �i va da posibilitatea de a spori veniturile în bugetul local. 1.1.5 Deservirea tehnic� a unit��ilor de transport Sistemul de deservire tehnic� a unit��ilor de transport include sta�iile de deservire tehnic�, sta�iile de alimentare cu produse petroliere �i gaze, sp�l�toriile. Deservirea tehnic� �i repara�ia mijloacelor de transport individual actualmente se efectueaz� de o re�ea de sta�ii specializate în efectuarea repara�iilor anumitor tipuri de automobile sau anumitor tipuri de lucr�ri. Conform datelor existente, în Chi�in�u func�ioneaz� mai mult de 80 sta�ii de deservire tehnic� de diferite capacit��i, ce apar�in diferitor firme �i persoanelor particulare. Ele sunt plasate în diverse sectoare ale ora�ului �i municipiului.

15

Actualmente în municipiul Chi�in�u func�ioneaz� cca. 81 de sta�ii de alimentare cu produse petroliere de diferite capacit��i. În ora� sunt amplasate 76 sta�ii, inclusiv 10 sta�ii - în zona central� a ora�ului. Majoritatea sta�iilor de alimentare sunt orientate la realizarea a 3-4 produse (benzina �i motorin�), cinci sta�ii realizeaz� �i gaze lichefiate. Majoritatea sta�iilor de alimentare apar�in companiilor „Lukoil-Moldova”, „Tirex-Petrol”, „Petrom-Moldova”, „Valiexchimp”, „Vero-Nadina” �i „Mabanaft”. În ora�ul Chi�in�u sunt amplasate cca. 15 sta�ii de alimentare cu gaze lichefiate. În municipiu func�ioneaz� o singur� sta�ie de alimentare cu gaz din re�eaua municipal� de gaze naturale. În anul 1999 institutul „Urbanproiect” a elaborat „Schema de amplasare a sta�iilor de alimentare în municipiul Chi�in�u.” Actualmente în stadiu de construc�ie se afl� 7 sta�ii de alimentare, din care 6 – pentru realizarea produselor petroliere �i una pentru realizarea gazului lichefiat. În etap� de elaborare a proiectului se afl� înc� 31 unit��i de alimentare, inclusiv 8 din ele în partea central� a ora�ului. În urma realiz�rii acestui proiect problema aliment�rii cu combustibil a automobilelor va fi solu�ionat� definitiv. În municipiu func�ioneaz� 32 de sp�l�torii a automobilelor, amplasate în diverse zone ale ora�ului �i care apar�in, în principal, sectorului privat. În schema elaborat� de Departamentul de Arhitectur� �i Urbanism de amplasare a sp�l�toriilor auto, în municipiul Chi�in�u se prevede construc�ia a înc� 51 sp�l�torii, din care 8 sp�l�torii deja se construiesc, 10 – se proiecteaz� �i 41 se prev�d a fi construite în perspectiv�. Realizarea acestor obiective va permite asigurarea deservirii întregului parc de automobile existent. 1.1.6 Concluzii

Avantaje Dezavantaje • Asigurarea leg�turii feroviare, aeriene �i

de drumuri auto ale ora�ului cu centrele republicane �i din ��rile str�ine

• Densitate înalt� a re�elei de drumuri auto cu destina�ie general�

• Divizarea deservirii pasagerilor locali �i interurbani la sta�ia feroviar�

• Efectuarea reconstruc�iei str�zilor conform planului general

• P�strarea coridoarelor corespunz�toare, pentru extinderea drumurilor în perspectiv�

• Existen�a rezervelor în profil transversal pentru extinderea p�r�ii carosabile

• Dezvoltarea prioritar� a transportului electric

• Atragerea investi�iilor private în transportul public (autobuze, microbuze)

• Lipsa centurilor de ocolire în jurul ora�ului Chi�in�u

• Necorespunderea parametrilor unor por�iuni de drumuri auto exterioare intensit��ii circula�iei �i categoriei stabilite

• Capacitate limitat� �i calitate joas� a deservirii pasagerilor la gara auto central�

• P�strarea intersec�iei de cale ferat� în zona industrial� la acela�i nivel cu strada Ismail

• Lipsa studiilor privind fluxurile de pasageri �i de m�rfuri

• Supraaglomerarea în orele de vârf a str�zilor, în special în centrul ora�ului

• Stoparea construc�iei str�zilor �i a drumurilor, inclusiv a celor ce formeaz� inelul magistral or��enesc

• Posibilit��i reduse de comunicare între sectoarele din partea dreapta �i stâng� a râului Bâc

• Lipsa parcajelor pentru transport • Situa�ia economico-financiar� falimentar�

a întreprinderilor municipale de transport public

• Politica populist� tarifar� promovat� de Prim�rie �i Consiliul Municipal

16

Avantaje Dezavantaje • Lipsa tehnologilor moderne la achitarea

pl��ii pentru c�l�torie • Lipsa unui dispecerat unic de coordonare

�i dirijare a activit��ii transportului urban • Condi�ii dificile de circula�ie

Oportunit�� i Constrângeri • Aducerea în corespundere a parametrilor

unor por�iuni de drumuri cu destina�ie general� cu fluxul de transport existent �i categoriile de drumuri respective

• Construirea sta�iilor auto periferice orientate la deservirea pasagerilor pe direc�iile respective

• Atragerea investi�iilor private în complexul de transport

• Studiere fluxurilor de transport, inclusiv determinarea fluxurilor de c�l�tori

• Trecerea la rela�ii contractuale între Prim�rie �i operatorii de servicii de transportare a c�l�torilor

• Organizarea benzilor speciale pentru deplasarea transportului public (troleibuz, autobuz)

• Revenirea la organizarea rutelor de autobuze expres, rapid, etc.

• Organizarea separat� a sta�iilor pentru microbuze în zonele cu trafic intens

• Construc�ia parcajelor cu multe nivele • Studierea introducerii celui de al patrulea

tip de transport - tramvaiul

• Costuri considerabile pentru construc�ia drumurilor externe �i interne

• Lipsa bazei de construc�ie corespunz�toare

• Privatizarea terenurilor • Imposibilitatea extinderii g�rii auto

centrale • Posibilit��i reduse de finan�are ale

bugetului municipal • Lipsa unui program de stat de dezvoltare a

transportului public urban cu acord�ri de facilit��i la achitarea impozitelor, la importul unit��ilor de transport �i a pieselor de rezerv�, garan�ii de stat la creditele ob�inute

• Lipsa posibilit��ii de alimentare cu energie electric� pentru transportul electric direct de la furnizori

• Ritm accelerat al nivelului de automobilizare a popula�iei

1.2 Amenajarea tehnico-edilitar� 1.2.1 Alimentarea cu ap� Aprovizionarea ora�ului Chi�in�u cu ap� se efectueaz� în principal prin sistem centralizat, alimentat din dou� surse: (1) apele de suprafa�� ale râului Nistru ca surs� de baz� �i (2) apele subterane din stratul acvifer din perimetrul ora�ului �i apele subterane ale bazinul râului Nistru. Sta�iile de captare a apei de la suprafa�� râului Nistru sunt amplasate la distan�a de 20 km în partea de est a ora�ului, în bieful aval al lacului de acumulare Dub�sari lâng� ora�ul Vadul lui Vod� �i constau din 2 noduri, primul, construit în anul 1958, cu capacitatea de 80 mii m.cub/24 ore �i al doilea, construit în anul 1971, cu capacitatea de 480 mii m.cub/24 ore. Transportarea apei în ora� din sursa de suprafa�� a râului se efectueaz� prin 2 sisteme: • sistemul primar – DVC-I, care func�ioneaz� din 1958 �i const� din priza de ap� cu

sta�ia de pompare treapta I, sta�ia de tratare, sta�ia de pompare treapta II �i dou� conducte cu diametrele de 800 mm �i 1000 mm. Acest sistem asigur� cu ap� consumatorii din ora�ul Vadul lui Vod�, satele Cruze�ti, Tohatin, Bude�ti, Maximovca etc., amplasa�i de-a lungul apeductului. Edificiile DVC-I sunt moral dep��ite cu o uzur� înaintat�. Productivitatea acestui sistem constituie 35-40 mii m.cub/24 ore, ini�ial fiind proiectat la capacitatea de 80 mii m.cub/24 ore.

17

• sistemul secundar, construit în 1970-1980, care const� din priza de ap� cu capacitatea de 480 mii m.cub/24 ore, dou� apeducte de ap� brut� cu diametrele de 1200 �i 1400 mm (lungimea pân� la sta�ia de tratare de 14,7 km fiecare) cu capacitatea total� de transportare de 550 mii m.cub/24 ore, sistemul de tratare a apei din ora�ul Chi�in�u cu capacitatea de 340 mii m.cub/24 ore. Construc�iile sistemului secundar au o uzur� înaintat�, necesit� repara�ii capitale �i modernizarea procesului de tratare a apei. Sta�ia de clorinare a sistemului de tratare este amplasat� în vecin�tatea cartierelor locative ale sectorului Ciocana.

Alimentarea sistemului centralizat a ora�ului din sursele subterane se efectueaz� din patru zone: Ialoveni, Ghidighici, Petricani �i Boli�evsc. Debitul de ap� pentru sursele respective este estimat la 86 mii m.cub/24 ore (dup� categoriile A+B). De asemenea, în anul 1984 a fost construit� sursa subteran� amplasat� pe malul drept al r�ului Nistru, cu capacitatea de 97 mii m.cub/24 ore. La momentul actual priza de ap� este conservat� �i nu func�ioneaz�, cauza fiind calitatea joas� a apei. Conform estim�rilor, rezervele de ap� subteran� din bazinul râului Nistru constituie pe malul drept 110,7 mii m.cub/24 ore (A+B) �i pe malul stâng 172,6 mii m.cub/24 ore (A+B+C). Prizele de ap� subteran� ale sistemului descentralizat de alimentare cu ap� apar�in în principal agen�ilor economici �i sunt amplasate pe teritoriul ora�ului f�r� respectarea normelor sanitare. Capacitatea comun� a prizelor subterane este estimat� la 20-30 mii m.cub/24 ore. Cre�terea num�rului de prize de ap� subterane se datoreaz� în principal tarifelor exagerate pentru agen�ii economici. Ora�ul Chi�in�u dispune de dou� sisteme centralizate de alimentare cu ap� potabil� �i tehnic�. Sistemul de ap� potabil� este destinat pentru alimentarea popula�iei, obiectelor de menire social-cultural� �i agen�ilor economici. Apa tehnic� este destinat� pentru consumul zonei industriale Sîngera, termocentralelor CET-1 �i CET-2, sta�iilor termice, întreprinderilor industriale �i pentru stropire. Conform datelor proiectului planului general se preconiza pentru anul 2000 un consum al ora�ului de ap� potabil� de cca. 500 mii m.cub/24 ore. Operator unic a serviciilor de alimentare cu ap� în ora�ul Chi�in�u este societatea „Ap�-Canal Chi�in�u” S.A. Prim�ria Chi�in�u este de�in�toarea pachetului de ac�iuni integral al societ��ii. În perioada 1995-2001 lungimea total� a apeductului s-a m�rit cu 15% �i constituie 1414,9 km, inclusiv apeduct magistral – 310, 4 km, re�ele stradale – 682,3 km �i re�ele de cartier – 422,2 km. Lungimile re�elelor stradale �i de cartier s-au m�rit considerabil în urma transmiterii acestora sistemului centralizat de c�tre agen�ii economici �i institu�iile departamentale. Capacitatea stabilit� a apeductelor este de cca. 439,7 m.cub/24 ore. Tabelul 1-5. Dinamica lungimii apeductului centralizat de alimentare cu ap�, km

Indicatori 2001 2000 1999 1998 1997 1996 1995 2001 /

1995, % Lungimea total� a apeductului 1414,9 1348,3 1342 1324,7 1311,2 1280,8 1230,8 115%

Inclusiv:

conducte magistrale 310,4 309 309 309 309 308,6 300,4 103%

re�eaua stradal� 682,3 626,3 622,1 609,5 600,1 580,9 541,7 126%

re�eaua de cartier 422,2 413 410,9 406,2 402,1 391,3 388,7 109% Sursa: societatea “Ap�-Canal Chi�in�u” S.A.

18

Re�elele sistemului de aprovizionare cu ap� sunt uzate la 67%. Apeductele sunt montate, în principal, din conducte de font� �i o�el f�r� protec�ie anticorosiv�. Totodat�, este mare ponderea apeductelor cu durata de exploatare mai mare de 20 de ani. Starea actual� tehnic� a apeductului duce la m�rirea pierderilor de ap�. Nec�tînd la renovarea par�ial� a conductelor magistrale (130 km, ce constituie 42%), efectuate în perioada anilor 2000-2002, pierderile de ap� sunt mari �i constituie pentru anii 2000-2001 respectiv 35% �i 42% din volumul apei distribuit în re�ea. Aceasta denot� starea de uzur� înaintat� a re�elelor stradale �i de cartier. Sta�ia de tratare a sistemului primar este moral �i fizic dep��it�, necesit� reconstruire din nou. Procesul tehnologic de clorinare la sta�ia de tratare Chi�in�u (ermetizarea) nu corespunde standardelor din punct de vedere al protec�iei mediului, în plus este amplasat� în vecin�tatea blocurilor de locuit. De asemenea trebuie reutilate dispozitivele de clorinare a apei la sta�iile de pompare. Tabelul 1-6. Dinamica capt�rii, consumului �i pierderilor de ap�, mln m.cub

Indicatori 2001 2000 1999 1998 1997 1996 1995 2001 /

1995, %

Captarea 98,8 102,5 141,9 166,8 177,2 180,6 184,9 53%

Livrare re�ea 96,0 99,6 138 162,4 172,6 175,2 180,4 53%

Consum 56,1 64,6 95,8 113,7 120,6 120,6 128,5 44%

Pierderi re�ea 39,9 35 42,2 48,7 52 54,6 51,9 77% Sursa: societatea “Ap�-Canal Chi�in�u” S.A. Pe parcursul anilor 1995-2001 consumul de ap� a sc�zut permanent, ajungând în anul 2001 la 56,1 mln m.cub, cu un volumul de captare total de 98,8 mln m.cub, ce constituie 36% din capacitatea de proiect al capt�rii. Consumul de ap� potabil� a sc�zut pân� la 160-180 mii m.cub/zi în anii 2000-2001. Pierderile în re�ea de asemenea sunt în descre�tere, în anul 2001 ele constituind 77% din pierderile anului 1995. Îns� ponderea pierderilor din volumul apei livrate în re�ea în 2001 s-a m�rit cu 12% în compara�ie cu ponderea pierderilor din 1995 (29%).

Figura 1-4

Consumul �i pierderile de ap�, mln m.cub

0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

ap� industrial� 6,7 7,6 7,6 6,7 5,5 4,3 7

agen�ii economici 11 10,5 9,7 8,9 7,2 6,6 8,2

institu�ii bugetare 17 15,7 13,8 10,9 8 5,8 4,4

popula�ia 93,8 86,8 89,5 87,2 75,1 47,9 34,6

pierderi re�ia 51,9 54,6 52 48,7 42,2 35 39,9

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001

19

Sursa: societatea “Ap�-Canal Chi�in�u” S.A. Consumul de ap� livrat popula�iei �i institu�iilor bugetare a sc�zut esen�ial, în anul 2001 a constituit respectiv 37% �i 26% din consumul anului 1995. Tabelul 1-7. Consumul de ap� pe cap de locuitor

Indicator 2001 2000 1999 1998 2001/1998,

%

Consum lunar, m.cub 4,7 6,4 10,1 11,8 40%

Consum popula�ie, l/zi 155 215 335 390 40% Sursa: societatea “Ap�-Canal Chi�in�u” S.A., Chi�in�u în cifre, anuar statistic 2001 Media de consum a apei potabile în anul 2001 pentru un locuitor se estimeaz� la 155 l/zi sau 4,7 m.cub/lun�. Consumul mediu a sc�zut în anul 2001 de 2,5 ori, comparativ cu anul 1995. Printre cauzele sc�derii consumul de ap� potabil� în ultimii ani sunt agravarea situa�iei economice, închiderea întreprinderilor mari, tarifele mari pentru agen�ii economici �i institu�iile bugetare, contorizarea în mas� a consumatorilor. Sc�derea consumului de ap� influen�eaz� starea tehnic� a apeductelor �i instala�iilor, deoarece apeductele �i instala�iile de alimentare cu ap� au fost proiectate pentru norme mari de consum. Mic�orarea consumului de ap� a creat probleme, ce �in de capacit��ile sta�iilor de pompare. Sunt necesare racord�rile capacit��ilor de pompare sarcinilor existente. Pentru aceasta la toate sta�iile de pompare principale (14 unit��i) trebuie schimbate transformatoarele de for��, înlocuite pompele la 14 sta�ii mari �i 68 sta�ii mici de pompare �i instalate 71 de convertizoare (13 au fost deja instalate). Pentru a aduce instala�iile �i apeductele la consumul existent este necesar de a revedea parametrii de lucru ai sistemului de alimentare cu ap� a ora�ului. Tarifele la prest�rile de servicii, adoptate de Consiliului municipal, sunt stabilite pe criterii socio-politice �i nu �in cont de situa�ia financiar-economic� a societ��ii „Ap�-Canal Chi�in�u” S.A., care se afl� în situa�ie critic�. Pierderile acumulate se cifreaz� la 40,7 mln. lei. Problema major� a întreprinderii este neachitarea serviciilor de c�tre consumatori. Datoriile debitoare la sfâr�itul anului 2001 au înregistrat 248,5 mln lei �i s-au majorat fa�� de anul precedent cu 14%. Cele mai mari sunt datoriile agen�ilor economici ponderea c�rora este 41,6%. Datoriile creditoare constituiau 72,2 mln lei. Pân� în prezent nu a fost anulat� discrepan�a semnificativ� dintre pre�urile serviciilor oferite diferitor categorii de consumatori, tariful la livrarea apei agen�ilor economici �i institu�iilor bugetare este de 5-6 mai mare decât pentru popula�ie. Tabelul 1-8. Dinamica tarifelor, lei/m.cub Indicatori 2001 2000 1999 1998 1997 1996 Popula�ia 1,96 1,54 1,04 0,53 0,92 0,3 Agen�ii economici, organiza�ii bugetare 11,3 9,75 4,98 3,42 3,1 2,2 Apa industrial� 9,82 8,42 6,3 3,09 2,8 1,9 Sursa: societatea “Ap�-Canal Chi�in�u” S.A. Conform datelor „Ap�-Canal Chi�in�u” S.A. la 1 iunie 2002 to�i agen�ii economici �i institu�iile bugetare au fost contorizate. De contoare dispun toate blocurile locative cu multe nivele. Consumatorii din categoria popula�ie dispun de 14265 contoare, inclusiv 9215 contoare ale sectorului privat de case individuale (gradul de contorizare de 35,7%).

20

Contoarele instalate popula�iei sunt în majoritate de precizie redus� (categoria de exactitate „A”) �i permit consumatorilor necon�tiincio�i de a interveni în func�ionarea normal� a contorului ceea ce duce la diminuarea consumului real. Conform planului urbanistic general al ora�ului Chi�in�u se prevedea m�rirea num�rului popula�iei ora�ului la cca. un milion de locuitori. În func�ie de m�rirea num�rului popula�iei era prev�zut� reconstruc�ia tuturor instala�iilor de alimentare cu ap� a ora�ului. Conform acestui plan au fost construite:

• priza de captare a apei din sursele subterane ale râului Nistru cu capacitatea de 97 mii m.cub/zi, în prezent conservat�

• apeductul de ap� brut� cu diametrul d=1400 mm de la sursa de ap� pân� la sistemul de tratare a apei din ora�ul Chi�in�u

• apeductul de ap� potabil� cu diametrul d=1200 mm de la comuna Tohatin pân� la ora�

• apeductele �i re�ele de uz general • reconstruc�ia a 130 km de apeduct magistral, inclusiv a 111 km din sursele

creditului acordat de BERD în valoare de 22,75 mln USD. În anul 1991 a fost elaborat� “Schema complex� a aliment�rii cu ap� potabil� �i evacuarea apelor uzate a Republicii Moldova pentru anul 2005”. În componen�a acestei lucr�ri este eviden�iat capitolul destinat ora�ului Chi�in�u �i raioanelor limitrofe. Lucrarea abordeaz� problema privind alimentarea cu ap� a localit��ilor învecinate din sistemul centralizat de alimentare cu ap� potabil� al ora�ului Chi�in�u. În prezent din sistemul de alimentare cu ap� al ora�ului Chi�in�u sunt alimentate 21 localit��i, inclusiv 17 din municipiu. Nu sunt acoperite cerin�ele de alimentare cu ap� a localit��ilor Cruze�ti, Sângera, Coloni�a, Durle�ti, etc. Actualmente nu sunt construite apeductele în zonele sectoarelor noi de locuin�e particulare din ora�ul Codru �i cele de la �oseaua Poltava. Actualmente sistemul de alimentare cu ap� a ora�ului Chi�in�u dispune de capacit��i pentru alimentarea tuturor consumatorilor municipiului �i localit��ilor limitrofe, situa�i în zona apeductului. 1.2.2 Canalizarea �i epurarea apelor uzate Ora�ul Chi�in�u dispune de un sistem centralizat de canalizare. În sistemul de canalizare al ora�ului sunt evacuate apele uzate din ora� �i din localit��ile Durle�ti, Ghidighici, Vatra, Codru, Sîngera, Tohatin, Coju�na, Gr�tie�ti, Ialoveni, St�uceni, Str��eni. Construc�ia re�elelor de canalizare a localit��ilor susnumite s-a efectuat, reie�ind din situa�ia creat� �i, de asemenea, luând în considerare faptul, c� sta�iile de epurare de capacitate mai mare asigur� un control mai bun al calit��ii epur�rii la costuri reduse. Evacuarea �i epurarea apelor uzate se efectueaz� conform schemei separate:

• canalizarea centralizat�, pentru evacuarea �i epurarea apelor uzate menajere �i industriale

• canalizarea pluvial�, pentru evacuarea apelor de suprafa�� f�r� epurare în lacurile or��ene�ti �i r�ul Bâc.

Tabelul 1-9. Dinamica lungimilor re�elelor de canalizare centralizate, km

Indicatori 2001 2000 1999 1998 1997 1996 1995 2001/

21

1995,% Lungimea re�elelor de canalizare 803,3 752 748,6 736,9 727,1 710,3 676,9 119%

Inclusiv:

Colectoare principale 74 74 74 74 74 74 56,8 130%

Re�eaua stradal� 334,8 310,4 308,1 300 294,6 286,3 273,3 123%

Re�eaua cartier 394,5 367,6 366,5 362,9 358,5 350 346,8 114% Sursa: societatea “Ap�-Canal Chi�in�u” S.A. Lungimea re�elelor în 2001 constituie 119% de la nivelul înregistrat în 1995. Cre�terea lungimii re�elelor de canalizare centralizate se datoreaz� în principal transmiterii re�elelor de c�tre agen�ii economici �i institu�ii sistemului centralizat. Sistemul de canalizare ramificat, cu lungimea total� de cca. 803 km, asigur� evacuarea tuturor apelor uzate industriale �i pân� la 95% a celor menajere din re�eaua locativ� a ora�ului Chi�in�u �i a localit��ilor suburbane. În rest, cele 5% de popula�ie dispun de sisteme de evacuare locale, care sunt deservite de transport auto specializat. La sta�iile de epurare apele uzate se evacueaz� prin 2 colectoare plasate pe ambele maluri, de-a lungul râului Bîc. Colectoarele în sec�iune transversal� au form� dreptunghiular� cu dimensiunile de 2x2,5m �i sunt montate sub un unghi mic. Lungimea total� a colectoarelor este de 74 km. În ele sunt acumulate apele uzate prin re�elele stradale �i de cartier de la toate obiectele. O parte din apele uzate sunt pompate în colector prin intermediul a 8 sta�ii de pompare. Gradul de amenajare cu sistem de evacuare a apelor uzate a zonelor locative din suburbii este mai redus decât a ora�ului Chi�in�u: în Ghidighici – 20%, Vatra – 40%, Durle�ti – 30%, Str��eni –30%, Sîngera –10%, Ialoveni – 15%, Codru –30%, Tohatin –20%. În Coju�na �i Tru�eni sunt canalizate numai obiectele industriale. Localit��ile Coloni�a, Durle�ti, Vadul lui Vod� dispun de sisteme autonome de evacuare a apelor uzate. În Vadul lui Vod� sunt canalizate 45% din blocurile locative. În Cricova sunt canalizate 45% din blocurile locative, sta�ia de epurare func�ioneaz� nesatisf�c�tor. Colectoarele de canalizare ale ora�ului au un grad �naintat de uzur�, necesit� renovare �i repara�ii. Din lipsa mijloacelor financiare �n ultimii ani aceste lucr�ri nu s-au efectuat. Exist� por�iuni de colector f�r� unghi de scurgere sau cu scurgere invers�. Construc�ia sta�iei de epurare s-a efectuat în etape. Prima treapt� func�ioneaz� din 1971, a doua �i a treia treapt� corespunz�tor din 1977 �i 1982. Capacitatea sta�iei de epurare a fost stabilit� de 440 mii m.cub/zi conform normelor existente în acea perioad�. În leg�tur� cu adoptarea normativelor noi (RNS 2.04.03-85) a fost recalculat� capacitatea sta�iei prin mic�orarea ei cu 25%. La moment capacitatea sta�iei este de 340 mii m.cub/zi. Instala�iile de epurare sunt moral �i fizic dep��ite. Nivelul de amortizare a utilajului constituie 96%, a instala�iilor – 80%. Din motivul lipsei resurselor financiare nu sunt efectuate repara�iile capitale dup� fiecare 10 ani �i nu s-au modernizat instala�iile. N-a fost efectuat� construc�ia instala�iilor pentru prelucrarea n�molului (sedimentelor), prev�zut� în planul general de dezvoltare al ora�ului. Sedimentele în urma epur�rii apelor uzate se stocheaz� f�r� deshidratare în platformele de n�mol, care duce la înr�ut��irea st�rii ecologice în municipiu, prin poluarea mediul ambiant. Practic circa 70% din teritoriul ora�ului, în timp de var�, periodic, luând în considerare direc�ia vântului, se afl� în stare sanitar� nefavorabil�. Sunt necesare efectuarea repara�iilor sta�iilor de pompare, decantoarelor primare �i secundare �i schimbarea dispozitivelor turbosuflantelor sta�iei de epurare. Ca urmare a unui cutremur din vara anului 2002 s-au deteriorat pere�ii a dou� aerotancuri, necesit� efectuarea unei revizii la toate edificiile similare.

22

Sistemul de canalizare al ora�ului Chi�in�u, dup� modernizare �i extindere, ar putea evacua apele uzate din toate zonele limitrofe, ceea ce ar permite îmbun�t��irea st�rii sanitare a râului Bîc �i ar asigura epurarea corespunz�toare a apelor uzate. Tabelul 1-10. Dinamica evacu�rii apelor uzate, mln m.cub

Indicatori 2001 2000 1999 1998 1997 1996 1995 2001/1995, %

Volumul apelor uzate evacuate, inclusiv

45 57,6 87,6 104,7 110 110,7 118,9 38%

popula�ie 32 44,3 71,2 83,3 85 82,6 88,8 36%

agen�ii economici 8,4 7,2 8,2 10,2 10,8 11,5 12,4 68%

institu�iile bugetare 4,6 6,1 8,2 11,2 14,2 16,6 17,7 26%

Cantitatea apelor uzate înregistrate 75,7 89 107,7 120,8 121,6 122,1 124,5 61% Sursa: societatea “Ap�-Canal Chi�in�u” S.A. Diferen�a dintre cantitatea apelor uzate înregistrate la sta�ia de epurare �i volumul apelor uzate evacuate conform normelor este în cre�tere. Aceasta se datoreaz� faptului c� nu au fost înregistrate sondele de ap� a agen�ilor economici apele uzate ale c�rora se vars� în re�eaua de canalizare centralizat�. Volumul apelor uzate evacuate este în descre�tere pentru toate categoriile de consumatori. In anul 2001 volumul total constituie 38% din nivelul anului 1995. Cotele evacu�rii apelor uzate pe categorii de consumatori în 2001 sunt: pentru popula�ie - 71%, agen�ii economici – 19% �i institu�iile bugetare – 10%. Volumul apelor uzate evacuate în anii analiza�i n-a dep��it valoarea de 124 mln m.cub, ce constituie doar 35% din capacitatea instalat�. Cu toate acestea, speciali�tii consider� c� f�r� o renovare sta�ia de epurare nu s-ar ispr�vi nici pentru o m�rire de 50% a volumul anului 2001. Evacuarea apelor pluviale se efectueaz� în lacuri �i în râul Bîc f�r� epurare. Luând în considerare debitul mic al râului Bîc în planul general de dezvoltare al ora�ului se prevedea aplicarea schemei semiseparate de evacuarea �i epurare a apelor de suprafa��. Un asemenea sistem ar fi permis solu�ionarea problemei epur�rii apelor pluviale. În acest sens, este necesar de luat în considerare, la reconstruc�ia sistemului de canalizare centralizat, posibilitatea colect�rii în acest sistem a primei p�r�i (celei mai murdare) a apelor pluviale. 1.2.3 Aprovizionarea cu energie termic� Aprovizionarea municipiului Chi�in�u cu energie termic� se efectueaz�, în principal, prin sistemul centralizat de termoficare, precum �i prin sistemele locale. Ponderea sistemelor autonome de termoficare este în continu� cre�tere �i dup� unele estim�ri este de 5% din consumul total, celelalte 95% revenind aprovizion�rii centralizate. Sistemul centralizat este bazat pe sursele de energie termic� CET-1, CET-2, centralele termice de Vest, de Sud �i Est (centrala de Est în prezent nu func�ioneaz�). Sistemul centralizat dispune de re�ele în dou� �evi, inclusiv magistrale cu o lungime de 252,4 km, ap� cald� – 228,3 km, înc�lzire 319,9 km �i abur -1,4 km. Sistemului centralizat include 507 puncte termice, 22 sta�ii de pompare, 3002 elevatoare �i 568 noduri de dirijare.

În ultimii ani a c�p�tat o larg� r�spândire instalarea centralelor termice autonome, destinate în principal consumului propriu. Reorientarea consumatorilor spre instalarea centralelor proprii este cauzata de urm�torii factori:

23

• Livrarea agentului termic sub parametrii necesari asigur�rii serviciilor de înc�lzire �i aliment�rii cu ap� cald� menajer�

• Existen�a întreruperilor în livrarea agentului termic • Imposibilitatea limit�rii operative a consumului de energie termic� la limita

posibilit��ilor de plat� • Lipsa siguran�ei în ce prive�te livrarea stabil� a agentului termic.

In pofida faptului ca costul unei Gigacalorii la centralele autonome este mai mare, tendin�a de debran�are de la sistemul centralizat continu�. Sistemul centralizat de termoficare �i majoritatea centralelor locale din suburbii se afla în gestiunea �i proprietatea societ��ii „Termocom” SA. Pachetul majoritar de ac�iuni de 70,6% îi apar�ine Prim�riei municipiului Chi�in�u. Din cauza datoriilor acumulate fa�� de furnizori la data de 29 noiembrie 2001 societatea a fost declarat� în stare de insolvabilitate �i în prezent este în procedura de administrare direct� de c�tre creditori. Actualmente trei centrale termice locale CT Aeroport, Codru �i Costiujeni (83,9 Gcal/h) apar�in societ��ii „Ap�-Canal Chi�in�u” SA. În construc�ie se afl� centrala electric� de termoficare de 5,5 MW din or. Vadul lui Vod� cât �i centralele termice din localit��ile Bacioi, Coloni�a, Tohatin �i alte dou� în Cricova. Capacitatea termic� instalat� total� la furnizorii de agent termic pentru sistemul centralizat este de circa 2750 Gcal/h, din care 903 Gcal/h în regim de cogenerare. Conform proiectului, regimul termic al sursei trebuie s� fie de 150-70 grad C pentru înc�lzire �i de 70 grad C pentru ap� cald�. În ultimii ani regimul de temperatur� nu se respect�, dar se men�ine în func�ie de asigurarea cu combustibil. Re�elele termice sunt vechi, au fost proiectate �i construite în baza tehnologiilor vechi, iar lipsa mijloacelor financiare nu a permis reconstruc�ia lor pentru minimizarea pierderilor de agent termic �i apei de adaos. Pierderile de energie termic� în re�ea constituie peste 25% din cantitatea livrat�. O problem� aparte în prezent sunt re�elele de distribu�ie din cartiere �i din interiorul blocurilor de locuit, care contribuie considerabil la pierderile de agent termic �i ap� cald�. Re�elele din interiorul blocurilor nu permit conectarea �i eviden�a consumului de energie termic� pentru fiecare apartament în parte �i ca rezultat nu permit reglarea consumului de agent termic la locul consumului. Este de remarcat faptul, c� consumatorii din sectorul locativ au dereglat sistemele interne ale blocurilor prin instalarea neautorizat� a sarcinilor suplimentare. Alimentarea cu energie termic� a unor consumatori din suburbii se asigur� cu sisteme locale având ca surse de energie centrale termice cu capacit��i instalate de la 1,2 Gcal/h pân� la 34,4 Gcal/h. Furnizori de agent termic, în principal ap� cald�, în localit��ile suburbane sunt 18 centralele termice. Principalii consumatori în suburbii sunt institu�iile bugetare �i o parte din popula�ie. Capacitatea total� a centralelor din suburbii se cifreaz� la 230 Gcal. Majoritatea centralelor termice din suburbii func�ioneaz� pe gaze naturale. Re�elele locale din suburbii sunt constituite din re�eaua de înc�lzire cu lungimea de cca. 52 km �i re�eaua de alimentare cu ap� cald� – 21 km. Consumul de energie termic� în 2000 �i 2001 a fost la nivelul de 56-60% din consumul anului 1997. In ultimii 5 ani cea mai mare reducere a consumului s-a înregistrat la popula�ie. Un consum la un nivel mai stabil au avut institu�iile bugetare. Ponderea

24

consumului popula�iei din consumul total in ultimii 4 ani s-a stabilizat �i alc�tuie�te cca. 75%. Tabelul 1-11. Consumul energiei termice, mii Gcal

Indicatori 2001 2000 1999 1998 1997

2001 / 1997,

% Total energie termic� livrat� consumatorilor, inclusiv 1196 1117 1875 2143 1978 60%

Popula�iei 882 810 1442 1560 1614 55%

Agen�ilor economici 110 123 161 237 85 129%

Institu�iilor bugetare 204 184 271 347 279 73% Sursa: societatea “Termocom” SA

In condi�iile când consumul se va mic�ora sub capacitatea de producere în regim de cogenerare a energiei termice, func�ionarea rentabila a CET-urlor poate sa fie pus� în pericol. O parte a mic�or�rii consumului se explic� �i prin instalarea contoarelor de energie termic�. Introducerea tarifului unic �i lichidarea compensa�ilor generale au dus la cre�terea num�rului de persoane care nu au posibilitatea de a achita consumul energiei termice. Aceasta duce la mic�orarea consumului din motivul imposibilit��ii achit�rii pl��ii.

Figura 1-5

0% 20% 40% 60% 80% 100%

1997

1998

1999

2000

2001

Structura consumului de energie termic�, mii Gcal

popula�ia

agen�ii economici

institu�iile bugetare

Sursa: societatea “Termocom” SA

Odat� cu reducerea consumului de energie termic� s-a mic�orat �i volumul de producere a acesteia, ce a dus la majorarea costurilor de produc�ie a unei Gigacalorii.

Tabelul 1-12. Evolu�ia producerii �i livr�rii de energie termic� pe parcursul perioadei 1995-2001, mii Gcal Indicatori 2001 2000 1999 1998 1997 1996 1995 2001 /

1995,% Producerea energie termice, CT 334 239 684 Producerea energie termice, centrale locale

56 54 66 71 59 48 35

Energia termic� procurat� 1403 1211 1739 2651 2528 2600 2361 59%

25

Consum propriu 11 3 1 4 9 8 4 275% Energie termica in re�ea 1782 1501 2489 2718 2578 2640 2393 74% Pierderi de energie termica în re�ea 408 368 539 575 600 617 405 101% Energia termic� livrat� consumatorilor 1374 1133 1950 2143 1978 2022 1988 69% Pierderi comerciale 177 16 75 Sursa: “Termocom” SA Energia termic� livrat� în re�ea în anul 2001 constituie 74% din volumul anului 1995. Livrarea energiei termice în 2001 de asemenea a sc�zut �i constituie 69% din consumul anului 1995. Îns� volumul pierderilor de energie termic� în re�ea în 2001 s-a p�strat la acela�i nivel în compara�ie cu 1995.

Din furnizorii de energie termica CET-2 livreaz� circa 57%, iar CET-1 cu CET-2 împreun� livreaz� peste 77% din total. Reducerea livr�rii pe furnizori este aproape aceia�i pentru to�i produc�torii de energie termic� cu un u�or avantaj pentru CET-uri. Chiar dac� costul unei Gigacalorii la CET-uri este mai mic nu se poate reduce producerea energiei termice numai din contul centralelor termice deoarece a�ezarea geografic� a CET-urilor nu permite men�inerea parametrilor termici si hidraulici necesari.

Figura 1-6

Volumul livr�rii energiei termice pe surse, mii Gcal

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

Centrale locale 50,7 61,1 66,4 53,9 51,8

Centrala de Est 235,9 215,6 143,6

Centrala Sculeanca 370,3 367,1 326,1 129,5 180,5

Centrala de Sud 215,2 269,5 213,8 109,3 146,7

CET-2 1364,8 1325,2 1291,4 849,4 986,2

CET-1 410,9 348,5 447,8 361,3 350,5

1996 1997 1999 2000 2001

Sursa: societatea “Termocom” SA Producerea �i livrarea energiei termice în prezent se reglementeaz� de c�tre câteva acte normative care sunt incomplete, în special în ceia ce prive�te rela�iile cu consumatorii. Lipsa unui cadru legal adecvat ce reglementeaz� rela�iile dintre consumatori �i furnizorul de energie termic� cu indicarea clar� a responsabilit��ilor consumatorilor �i a furnizorului de energie termic� creeaz� confuzii �i greut��i în achitarea consumului de energie termic�. O m�sur� de îmbun�t��ire a raporturilor dintre consumatori �i furnizorul de energie termic� în ce prive�te cantitatea �i calitatea agentului termic este c� la baza calculelor consumului s� fie indica�iile echipamentelor de m�surare. În prezent 70% din consumatori dispun de echipament de m�surare a cantit��ii de c�ldur� în re�eaua de înc�lzire, în majoritatea cazurilor fiind instalate de c�tre consumatori. Contorizarea

26

consumului de ap� cald� este la un nivel sc�zut, deoarece la prestarea serviciului sunt în conflict de interese întreprinderile „Termocom” SA, „Apa-canal Chi�in�u” SA cât �i consumatorii, pierderile comerciale a furnizorilor fiind substan�iale. Conform proiectului planului general se prevedea dezvoltarea surselor de alimentare cu energie termic� cu puterea total� de 3955 Gcal/h sau cu o cre�tere de 1,4 fa�� de puterea actual� instalat�. Totodat�, se planifica pe parcursul anilor 1995-2000 reconstruc�ia a 100 km re�ele termice. S-au realizat m�suri de reconstruc�ie la CET-1 �i CET-2, s-a realizat trecerea surselor la alimentarea cu gaze naturale, s-a dat în exploatare Centrala termic� de EST, care în prezent din lipsa cererii de energie termic� nu func�ioneaz�. Pe parcursul ultimilor ani a devenit evident� necorespunderea planului cu realitatea privind balan�a sarcinilor termice �i capacitatea de producere. 1.2.4 Sistemul de gaze Sistemul de gaze este o parte integrant� a complexului energetic, care determin� nivelul de dezvoltare a economiei na�ionale a Republicii Moldova, precum �i realizarea programelor social-economice. Sarcina de baz� a ramurii const� în alimentarea fiabil�, stabil� �i în deplin� siguran�� a tuturor consumatorilor cu gaze naturale, respectând cerin�ele ecologice. Gazele naturale sunt importate din Rusia, importatorul principal fiind compania mixt� „Moldovagaz” SA. Din anul 1993 consumul de gaze naturale a devenit dominant� în structura balan�ei de energie. Aceasta, la rândul s�u, a condus la reducerea considerabil� a utiliz�rii c�rbunelui �i a p�curii. Dezvoltarea sistemului de gaze pe scar� larg� s-a început în anul 1967, odat� cu furnizarea gazelor naturale spre consumatori prin conducta magistral� �ebelinco - Odesa - Chi�in�u. Alimentarea cu gaze a municipiului Chi�in�u se efectueaz� numai de la o singur� surs� - de la nordul republicii de la conducta magistral� ACB (Ananiev – Cern�u�i – Bogorodceni), prin conexiunea �old�ne�ti – Rezina �i prin conducta magistral� Râbni�a-Chi�in�u. Acest fapt condi�ioneaz� imposibilitatea asigur�rii securit��ii energetice a municipiului. Cantit��ile de gaze necesare consumatorilor municipiului Chi�in�u sunt livrate din sistemul magistral de transport prin intermediul a 2 sta�ii de distribu�ie: • SDG-1 Chi�in�u – cu capacitatea de livrare de 180 mii m.cubn/h �i Pie�. de 3 kgf/cm2.

SDG-1 se alimentat� cu gaze prin intermediul conductei magistrale RC. Sectorul conductei magistrale SDG-1 din apropierea satului Bune�i cu o lungime de 0,5 km este amplasat în zona alunec�rilor de teren progresiv�, care pot fi activate în caz de eventuale calamit��i naturale �i pot genera deteriorarea conductei �i scoaterea ei din func�iune. Sta�ia este amplasat� în partea nord-est a ora�ului, în sectorul Ciocana Nou�.

• SDG - 2 cu capacitatea de livrare de 250 mii m.cubn/h �i Pie�. de pân� la 12 kgf/cm2. Sta�ia este amplasat� la distan�a de 15 km de ora�, în satul Mereni �i este destinat� pentru alimentarea consumatorilor din localit��ile suburbane a municipiului �i jude�ului Chi�in�u.

27

Pentru alimentarea cu gaze a ora�ului Chi�in�u serve�te SRMF (sta�ia de reglare-m�surare de frunte) amplasat� în satul Bâc cu presiunea de ie�ire Pie�. = 3 kgf/cm2

�i SRMF cu presiunea la ie�ire Pie�. = 3 kgf/cm2, sta�ie ce alimenteaz� cu gaze aeroportul, fondul locativ �i al�i consumatori din zona dat�. În leg�tur� cu faptul c� consumul de gaze este mare, iar distan�ele de transportare sunt considerabile s-a realizat alimentarea cu gaze naturale prin sistem de distribu�ie în 3 trepte. Bran�amentele ambelor SDG sunt executate de la re�ea în regim de presiune înalt� (P = 10-12 kgf/cm2). Sunt construite sta�ii de reglare de frunte în localit��ile Sângera, Revaca, Bacioi, Dobruja, Vadul lui Vod�, �i V�duleni. În afara inelului de baz� a conductei de gaze de presiune medie amplasat pe str�zile Vadul lui Vod�, Bude�ti, Otovasca, Uzinelor, Tudor Vladimirescu, peste râul Bâc, marginite de str�zile Minsc, Trandafirilor, Melestiu, Valea Trandafirilor, 31 august 1989, Bulgar�, �ciusev, Toma Ciorb�, Mitropolitul Dosoftei, Serghei Lazo, Alexandru cel Bun, Petru Rare�, Visterniceni, �i strada Tudor Vladimirescu sunt construite înc� 6 inele. Este prev�zut� varianta de inelare a conductei de gaze în regim de presiune medie în regiunea zonei industriale Ciocana Nou� �i din zona str�zii Calea Ie�ilor în zona str�zii Petricani. S-a realizat inelarea conductei de gaze din zona str�zii Uzinelor în zona str�zii Munce�ti; din zona sectorului Telecentru în zona sectorului Botanica pe strada Grenobl; inelarea de la strada Vadul lui Vod� în zona sectorului Râ�cani. Sistemul actual de distribu�ie a gazelor din municipiul Chi�in�u reprezint� un ansamblu de conducte cu regim de presiune distinct, arm�turi �i accesorii destinate pentru alimentarea consumatorilor la presiunea �i debitul solicitat de ei. La moment în municipiul Chi�in�u sunt construite 55 de sta�ii de reglare-m�surare din care 38 sunt dotate cu sisteme de telemecanic�, sistem destinat pentru realizarea controlului privind func�ionarea normal� a utilajului SRM �i verificarea unor parametri (presiunea gazelor la intrare �i ie�ire, temperatura, scurgeri de gaze). Sunt construite 602 puncte de reglare de tip dulap. Re�elele de presiune joas� da la PRG, sunt amplasate subteran atât subcarosabil, cât �i suprateran în zonele vechi ale ora�ului. Pentru zonele de construc�ie (planificare nou�) este prev�zut� trasarea între cartiere, cât �i amplasarea pe str�zi (subcarosabil). O parte bun� din re�elele de gaze în regim de presiune joas� sunt inelate, fapt ce asigur� o fiabilitate înalt� a sistemului în alimentarea consumatorilor cu gaze. Pentru dirijarea operativ� cu regimul de presiuni în re�elele de gaze �i posibilitatea deconect�rii unor sectoare sau consumatori aparte, în caz de necesitate sunt prev�zute dispozitive de închidere. Întreprinderile industriale �i social-comunale sunt racordate direct la re�eaua de gaze de presiune medie. Lungimea re�elelor de gaze în cadrul municipiului este de cca. 1678,67 km, din care re�eaua de gaze de presiune medie 306,606 km �i re�eaua de gaze de presiune joas� 127,785 km. Protec�ia conductei de gaze contra coroziunii se realizeaz� prin intermediul a 294 sta�ii de protec�ie contra coroziunii. Pentru fiecare zon� aparte a ora�ului este determinat �i precizat num�rul optimal de PRG, luând în considerare raza de ac�iune �i sarcina optimal� a unei sta�ii.

28

Tabelul 1-13. Dinamica consumului de gaze naturale, mln m. cub Indicatori 2001 2000 1999 1998 1997 1996 1995 2001 /

1995, % Chi�in�u, total 754,3 624,1 729,1 814,4 844,5 692,8 677,2 111% Sectorul termoenergetic 502,3 374,1 485,4 547,4 551,5 381,9 434,6 116% Popula�ia 106,8 107,8 108,7 108,9 120,5 105,7 95,4 112% Întreprinderi industriale 93,6 93,4 72,3 101,8 126,7 132,9 92,8 101% Agen�i economici, consum mic

20,0 13,4 12,7 10,3 9,3 5,9 12,2 164%

Consum propriu 0,5 0,6 0,6 0,7 0,4 0,3 0,4 137% Pierderi 31,1 34,8 49,5 45,4 36,0 66,1 41,8 74% Sursa: „Chi�in�u Gaz” SRL Consumul de gaze naturale a municipiului Chi�in�u începând cu anul 1996 a fost în cre�tere, cu excep�ia anului 2000, când a fost stopat� livrarea gazelor naturale pe o perioad� de cca. 15-20 zile.

Figura 1-7

Structura consumului de gaze naturale

0%

20%

40%

60%

80%

100%

Pierderi 6% 10% 4% 6% 7% 6% 4%

Agen�i economici 2% 1% 1% 1% 2% 2% 3%

Industria 14% 19% 15% 12% 10% 15% 12%

Popula�ia 14% 15% 14% 13% 15% 17% 14%

Termoenergetica 64% 55% 65% 67% 67% 60% 67%

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001

Sursa: „Chi�in�u-gaz” SA Ponderea major� în consum, de la 55% pân� la 67%, o de�ine sectorul termoenergetic. Pe locul doi �i trei, aproximativ la acela�i nivel de consum, sunt popula�ia �i întreprinderile industriale, a c�ror cote de consum în anul 2001 au constituit respectiv 14,2% �i 12,4%. În anul 2001 consumul întreprinderilor industriale s-a mic�orat în compara�ie cu consumul anului 1991 de 3,3 ori. În ultimii 2 ani s-au mic�orat pierderile de gaze naturale, gra�ie contoriz�rii conductelor de gaze de întrare �i ie�ire din ora�ul Chi�in�u. Consumul mediu în anul 2001 al unei întreprinderi industriale a constituit cca. 1560 mii m. cub. Consumului mediu al unui agent economic în anul 2001 a fost de cca. 20 mii m. cub. Consumul mediu anual în anii 1998-2001 al unei locuin�e a fost de cca. 550 m. cub. În afar� de consumatorii racorda�i la sistemele de alimentare cu gaze naturale în municipiul Chi�in�u sunt �i consumatori de gaze petroliere lichefiate (sector particular, blocuri locative de planificare veche). Alimentarea consumatorilor cu gaze petroliere lichefiate este realizat� de la sta�ia de îmbuteliere din or. Str��eni.

29

Actualmente pe municipiul Chi�in�u (luna noiembrie, 2002) sunt gazificate 204309 apartamente, din care cu gaze naturale – 196281, cu GPL – 8658 apartamente, sunt instalate centrale termice autonome - 2500 apartamente. Eviden�a consumului de gaze la întrare în ora� de la SDG-1 �i SDG-2 �i la ie�irea în direc�iile Criuleni („Criuleni Gaz” SRL), Ialoveni („Ialoveni Gaz” SRL), în direc�iile localit��ilor Mile�ti �i Coste�ti este realizat� prin utilizarea complexelor performante de eviden�� a gazului „Super Flo IIE” �i a contorului cu turbin� de tipul TZ �i corector SEVC-P „Schlumberger”. La intrarea conductelor de gaze în 15 localit��i sunt prev�zute noduri de eviden�� a consumului de gaze în baza contoarelor firmelor „Elster” �i „Schlumberger”. Actualmente o aten�ie deosebit� se acord� descentraliz�rii sistemului de înc�lzire �i alimentare cu ap� cald�, implementarea aparatelor performante de utilizare a gazelor cu un randament mai mare de 90% etc. Men�ion�m c� majoritatea consumatorilor de c�ldur� (case locative, administrative, ob�te�ti, inclusiv blocurile locative cu mai multe nivele) trec la utilizarea gazelor naturale în calitate de combustibil. M�rirea consumului de gaze va duce la cre�terea sarcinii re�elelor existente care nu au fost proiectate la o m�rire considerabil� a consumului. O problem� acut� este deficitul de gaze naturale în perioada de iarn� în sectorul Centru. Luând în considerare starea actual� a sistemului de alimentare cu gaze naturale a municipiului Chi�in�u, în conformitate cu Programul de gazificare al Republicii Moldova pân� în anul 2005, pentru asigurarea fiabilit��ii sistemului de alimentere cu gaze �i securit��ii energetice se propune:

• Reamplasarea gazoductului magistral Chi�in�u – Râbni�a din zona alunec�rilor de teren din sectorul satului Bune�i

• Extinderea SDG - 1 • Construc�ia bran�amentului de alimentare a ora�ului de la sursa a doua (SDG-

2) prin gazoductul magistral C�u�eni-Chi�in�u (75 km) • Organizarea eviden�ei consumului de gaze pe sectoare sau zone ale ora�ului

pentru depistarea, localizarea �i mic�orarea în continuare a pierderilor • Reconectarea CET-1 de la re�elele de distribu�ie or��ene�ti la re�eaua de gaze

de presiune înalt� care alimenteaz� CET-2 prin construirea gazoductului de presiune înalt�

• În baza planului general de dezvoltare a municipiului �i a descentraliz�rii sistemului de termoficare a recalcula sarcinile �i a efectua reconstruc�ia re�elelor existente

• Studierea variantei de descentralizare a sistemului de termoficare a microraioanelor prin reprofilarea punctelor termice de cartier în centrale mici cu conectarea lor la re�elele de gaz de presiune medie

• Finalizarea procesului de gazificare a municipiului Chi�in�u cu gaze naturale prin construirea a noi re�ele de gaze.

1.2.5 Alimentarea cu energie electric� Alimentarea cu energie electric� a municipiului Chi�in�u se efectueaz� prin re�elele de distribu�ie a energiei electrice care apar�in companiei RE Chi�in�u SA, întreprindere cu capital str�in al grupului Union Fenosa Moldova. La hotarele re�elelor RE Chi�in�u cu

30

re�elele companiei de transport „Moldelectrica” S.A. �i a distribuitorilor RED Centru sunt instalate contoare pentru înregistrarea reciproc� a livr�rilor de curent electric. Sursele de acoperire a consumului de energie electric� sunt: CET-1, cu capacitatea de producere de 66 MVA; CET-2, capacitatea de producerea a c�reia este de 240 MVA; CTE Moldoveneasc�, 1200 MVA. Energia electric� produs� de CET-1 se livreaz� în re�elele de distribu�ie a municipiului Chi�in�u prin linii de 35 �i 110 kV, de la CET-2 – prin linii de 110 kV. Energia electric� importat� este livrat� în re�elele RE Chi�in�u prin 3 linii de transport de 330 kV, dou� din care alimenteaz� sta�ia de distribu�ie de 330/110/35 kV „Chi�in�u-Sud” �i alta ce alimenteaz� sta�ia de distribu�ie de 330/110/35 kV „Chi�in�u-Nord” ce se afl� în proprietatea companiei de stat „Moldelectrica” SA. Liniile de 110 kV sunt inelate în jurul Chi�in�ului. Tabelul 1-14. Sursele de alimentare cu energie electric� a municipiului Chi�in�u

Sursa Puterea instalat�, MVA

%

CET-1 66 5% CET-2 240 18% Sta�ia „Chi�in�u-Nord” 400 31% Sta�ia „Chi�in�u-Sud” 600 46% Total 1306 100%

Sursa: Analiza situa�iei din complexul energetic al Republica Moldova �i asigurarea securit��ii energetice, 2001 În ora� sunt instalate 44 de substa�ii de distribu�ie de 110-35 kV cu capacitatea total� de 1290 MVA, lungimea liniilor aeriene de 110-35 kV este de cca. 472 km. Tabelul 1-15. Substa�iile �i liniile de alimentare cu energie electric� Linii electrice Num�rul

de substa�ii

Num�rul de transformat

oare

Puterea instalat�,

MVA

Lungimea liniilor

aeriene, km

Lungimea cablurilor,

km

Tensiunea de 110 kV 30 57 1195 347 Tensiunea de 35 kV 14 25 96 125 Tensiunea de 10 kV 943 1199 404 1166 680 Tensiunea de 6 kV 455 741 296 105 650 Tensiunea de 0,4 kV 1970 973 Total 1442 2022 3713 2303 Sursa: Analiza situa�iei din complexul energetic al Republica Moldova �i asigurarea securit��ii energetice, 2001 Num�rul substa�iilor de transformare de 10-6 kV este de 1398 cu puterea instalat� de 700 MVA. Liniile aeriene de 10-6 kV au o lungime de 1270 km, cablurile de 10-6 kV – 1330 km. RE Chi�in�u distribuie energia electric� procurat� atât de la produc�torii locali - centralele electrice de termoficare CET-1 �i CET-2, cât �i din import, inclusiv CTEM de la Cuciurgani. La hotarele re�elelor RE Chi�in�u cu re�elele „Moldelectrica” �i a distribuitorului RED Centru sunt instalate contoare pentru înregistrarea reciproc� a livr�rilor de curent electric. Prin sistemul de transformatoare RE Chi�in�u transport� curentul electric tuturor consumatorilor, inclusiv prin transformatoarele de cartier consumatorilor casnici.

31

Tabelul 1-16. Procurarea energiei electrice de RE Chi�in�u, mln kWh

Indicatori 2001 2000 1999 1998 1997 1996 2001 /

1996, % Total procur�ri, inclusiv 1443,5 1436,4 1447,9 1552,7 1575 1582,6 91%

Surse locale (CET-1, CET-2) 794,5 555,1 761 829,9 991,8 927,5 86%

Import (inclusiv CTEM) 649 881,3 686,9 722,8 583,2 655,1 99%

% surse locale 55% 39% 53% 53% 63% 59%

Sursa: ANRE, CET-1, CET-2 Volumul energiei electrice consumate în municipiu are o tendin�� de descre�tere, astfel în 2001 procur�rile constituie 91% din volumul anului 1996. Ponderea energiei electrice produse de centralele electrice amplasate în municipiu constituie 53-63% din total, cu excep�ia anului 2000 când s-a înregistrat cel mai jos nivel de livr�ri – 39%. Tabelul 1-17. Sursele locale de generare, mln kWh Sursa 2001 2000 1999 1998 1997 1996 2001 /

1996, % CET-1 115,4 80,5 115,02 119,1 93,1 114,6 101%

CET-2 812,2 559,4 801,05 894,46 1057,2 959,7 85%

Total livr�ri 927,6 601,5 861,1 952,7 1081,3 1009,8 92%

inclusiv c�tre RE Chi�in�u 794,5 555,1 761,0 829,9 991,8 927,5 86%

Sursa: ANRE, CET-1, CET-2 Centralele locale în anul 2001 au produs energie electric� de cca. 928 mln kWh. Centralei CET-2 îi revine 88-98% din volumul total de energie produs� în municipiu. Produc�torii locali livreaz� energia electric� �i altor re�ele de distribuire, cota livr�rilor c�tre RE Chi�in�u oscileaz� între 86-92% din volumul de producere. Tabelul 1-18. Pierderile de energie electric�, mln kWh Indicatori 2001 2000 1999 1998 1997 1996 2001 /

1996, % Energie livrat� în re�ea 1443,5 1436,4 1447,9 1552,7 1575 1582,6 91%

Pierderi totale 461,1 405,9 294,33 258,6 252,7 185,4 249%

% pierderi totale, din care 31,9% 28,3% 20,3% 16,7% 16,0% 11,7% 273%

% pierderi normative2 20,20% 23,90% 12,80%

Sursa: ANRE, CET-1, CET-2 Pierderile în re�ea sunt în cre�tere, ele constituind în 2001 cca. 32% din totalul energiei intrate în re�ea �i dep��esc nivelul pierderilor din anul 1996 de 2,5 ori. În mare m�sur� majorarea pierderilor se datoreaz� furturilor de energie electric� de c�tre consumatori, a st�rii fizice a utilajului �i re�elelor care au o uzur� estimat� de speciali�ti la cca. 60-70% �i mic�or�rii investi�iilor în dezvoltarea �i între�inerea lor. Tabelul 1-19. Dinamica consumului de energie electric�, mln kWh

2001 2000 1999 1998 1997 2001 / 1997, %

Consum sistemul electroenergetic a RM

3460 3373,7 3781,9 4140 3454,4 100%

Total consum Chi�in�u 982,4 1030,5 1153,6 1294,1 1322,3 74%

2 Conform metodologiei de calculare a tarifului la energia electric� aprobat� de ANRE

32

2001 2000 1999 1998 1997 2001 / 1997, %

Popula�ia 309,0 337,9 347,5 407,3 429,8 97% Întreprinderi industriale �i agricole

318,4 326,7 247,5 278,0 289,6 148%

Organiza�ii bugetare 115,5 156,1 179,2 191,3 214,4 73% "Apa-canal" 110,0 125,0 155,0 180,0 190,0 78% "Termocom" 33,5 39,0 40,0 42,5 44,0 102% RTE 48,0 39,8 41,1 45,4 47,3 137% Al�i consumatori 48,0 6,0 143,3 149,6 107,2 60% Sursa: ANRE, RE Chi�in�u Consumul de energie electric� a municipiului are o pondere între 28-38% din consumul total al Republicii Moldova. Consumul de energie electric� este în permanent� descre�tere �i constituie în anul 2001 cca. 74% din nivelul consumului anului 1997. Cei mai importan�i consumatori sunt popula�ia (cota de 31% în anul 2001), întreprinderile industriale �i agricole (cota de 32%), institu�iile bugetare (cota de 12%), societ��ile „Ap�-Canal Chi�in�u” SA (cota 11%) �i „Termocom” SA (cota de 3%), întreprinderea municipal� „Regia Transport Electric”(cota de 5%).

Figura 1-8

Structura consumului de energie electric�, mln kWh

0%

20%

40%

60%

80%

100%

Al�i consumatori 5% 1% 12% 12% 8%

RTE 5% 4% 4% 4% 4%

"Termocom" 3% 4% 3% 3% 3%

"Apa-canal" 11% 12% 13% 14% 14%

Organiza�ii bugetare 12% 15% 16% 15% 16%

Întreprinderi industriale �iagricole

32% 32% 21% 21% 22%

Popula�ia 31% 33% 30% 31% 33%

1997 1998 1999 2000 2001

Sursa: ANRE, RE Chi�in�u În perioada anilor 1997-2001 în cre�tere a fost consumul de electricitate a întreprinderilor industriale �i agricole, la acela�i nivel a r�mas consumul întreprinderii „RTE”, în rest consumul altor categorii a fost în permanent� descre�tere.

33

Figura 1-9

Consumul energiei electrice de c�tre popula�ie, kWh

409 389 367 348312 315

577 573 542

453 433397

0

100

200

300

400

500

600

1996 1997 1998 1999 2000 2001

Republica Moldova Municipiu Chi�in�u

Sursa: ANRE, Analiza situa�iei din complexul energetic al Republica Moldova �i asigurarea securit��ii energetice – 2001,Chi�in�u în cifre, anuar statistic 2001

Consumul mediu pe cap de locuitor în municipiul Chi�in�u a fost de cca. 400 kWh �i este cu 26% mai mare în compara�ie cu consumul mediu republican. Dinamic� consumul mediu este în descre�tere, în anul 2001 consumul mediu per locuitor constituie 70% din consumul anului 1996. Conform Planului general de dezvoltare s-au efectuat urm�toarele:

• Instalarea transformatorului al treilea la substa�ia „Chi�in�u-Sud” de 200 MVA, astfel capacitatea total� a substa�iei devenind 600 MVA

• Instalarea în perioada anilor 1987-1992 a 7 centre de alimentare la tensiunea 110/10 kV. Au fost schimbate 4 transformatoare la centrele existente, au fost demontate trei substa�ii de 35 kV, au fost construite 62 km linii de 110 kV.

• Construirea a trei puncte de distribu�ie de 35 kV, 100 km linii de alimentare de 6-10 kV, 100 substa�ii de coborâre a tensiunii.

Majoritatea lucr�rilor au fost efectuate pân� la sc�derea ritmului construc�iei de locuin�e �i a producerii industriale. În prezent este evident� folosirea puterii surselor la 25% din capacitatea instalat�. 1.2.6 Concluzii

Avantaje Dezavantaje • Sistemul centralizat de aprovizionare cu

ap� �i de evacuare a apelor uzate • Renovarea re�elelor magistrale de

alimentare cu ap� cu lungimea de 130 km • Contorizarea consumului de ap� a

agen�ilor economici, institu�iilor bugetare �i a blocurilor locative

• Existen�a infrastructurii sistemului centralizat de termoficare

• Gazificarea surselor de producere a energiei termice

• Infrastructura suficient dezvoltat� de gazificare

• Modernizarea SDG-1 �i SDG-2 • Func�ionarea sistemului telemetric la

• Nivelul de trai sc�zut �i datoriile enorme a popula�iei

• Calitatea proasta a serviciilor (toate) • Lipsa cadrului legal adecvat �i

normativelor imperfecte • Lipsa aloc�rilor investi�ionale necesare în

renovarea mijloacelor fixe • Cre�terea furturilor • Lipsa re�elelor orizontale de aprovizionare

cu agent termic �i ap� a apartamentelor în blocurile locative

• Lipsa mecanismului de stabilire a tarifului la ap� �i canalizare

• Gradul înalt de uzur� a re�elelor, colectoarelor �i utilajelor

34

Avantaje Dezavantaje sta�iile GRP

• Programul guvernamental de gazificare • Privatizarea re�elelor de distribu�ie a

energiei electrice • Reglementarea sectorului energetic de

c�tre ANRE • Concentrarea mare a consumatorilor în

municipiul Chi�in�u • Alegerea liber� a furnizorilor de c�tre

consumatorii conecta�i la liniile de 110 �i 35 kV (din vara 2003)

• Pericolul de emisie a clorului la sta�ia de clorinare

• Cota semnificativ� a pierderile de ap� • Contorizarea consumatorilor • Prelucrarea �i tratare a n�molului prin

mineralizare • Falimentarea operatorului de producere �i

distribu�ie a energiei termice • Contorizarea incompleta a consumului de

energie termic� • Surse de energie termica cu randament

sc�zut • Re�ele termice fizic si tehnologic dep��ite • Aprovizionarea ora�ului cu gaz de la o

singur� surs� • Amplasarea conductei magistrale de gaz

din zona alunec�rilor de teren progresive de lâng� satul Bune�i

• Datoriile externe mari pentru gaze naturale

• Uzura avansat� a utilajului �i re�elelor de gaz

• Dependen�a de import în energetic� • Imposibilitatea de înc�rcare maximal� a

CET, din considerente c� componenta a doua practic nu se livreaz�

Oportunit��i Amenin��ri • Perfec�ionarea cadrului legal • Atragerea capitalului privat, granturilor,

altor surse • Reutilarea sta�iilor de pompare a apei

conform sarcinilor • Atragerea surselor FISM la construc�ia

apeductelor în localit��ile limitrofe • Instalarea �i schimbarea contoarelor de

precizie consumatorilor casnici acceptate de furnizor

• Efectuarea unei expertize externe colectoarelor pentru evaluarea apelor uzate

• Prelucrarea n�molului pentru producerea gazului metan �i humusului

• Combinarea sistemului centralizat de aprovizionare cu energie termic� cu centralele locale de cartier �i bloc

• Inelarea re�elelor de gaze de presiune medie între sectoare

• Construirea sta�iilor compresoare pentru alimentarea auto cu gaz (SCAAG) de la re�elele de distribu�ie or��ene�ti

• Explorarea surselor netradi�ionale (biogaz, s.a.)

• Liberalizarea pie�ei de energie electric�

• Capacitatea joas� de plata a popula�iei • Lipsa mijloacelor financiare pentru

renovarea re�elelor • Starea avariat� a sta�iei de prelucrare a

apelor uzate • Izolarea termic� slab� a blocurilor si

apartamentelor • Gradul jos de autoorganizare a locatarilor

din blocuri • Instabilitatea politic� regional� –

diferendul transnistrean • Lipsa surselor alternative de combustibil

�i energie electric� • Acumularea datoriilor �i sistarea livr�rilor

de gaze �i energie electric� • Excluderea centralelor electrice locale de

pe pia�a energiei electrice din cauza costurilor mari

35

1.3 Servicii po�tale �i telecomunica�ii 1.3.1 Po�t� �i telegraf Serviciile po�tale în municipiul Chi�in�u sunt prestate de Întreprinderea de Stat „Po�ta Moldovei”, operator na�ional de prestare a serviciilor po�tale �i constituie un mijloc important de comunicare între ��ri. Î.S. “Po�ta Moldovei”, fondat� în1993, în urma reorganiz�rii structurii po�tei �i telecomunica�iilor, dispune de o autonomie de func�ionare �i de gestiune, depune eforturi considerabile în vederea revigor�rii �i extinderii comunica�iilor po�tale. Fondatorul Î.S. "Po�ta Moldovei" este Ministerul Transporturilor �i Comunica�iilor. În baza Legii Po�tei, întreprinderea este desemnat� în calitate de Operator na�ional pentru prestarea serviciilor po�tale de baz� privind: coresponden�a, coletele, mandatele telegrafice �i po�tale, distribuirea pensiilor, subven�iilor �i indemniza�iilor. Actualmente în municipiul Chi�in�u func�ioneaz� 55 oficii po�tale, din care 39 sunt amplasate în ora�ul Chi�in�u �i 16 în celelalte localit��i ale municipiului. Din punct de vedere organizatoric, „Po�ta Moldovei” prevede sarcini de conducere a tuturor mijloacelor de comunica�ii po�tale �i a întreprinderilor de avizare �i control, aplicarea Conven�iilor interna�ionale referitoare la acest domeniu; organizarea �i controlul calit��ii serviciilor, perfec�ionarea profesional� a salaria�ilor. Actualmente, în condi�iile unei evidente tendin�e de globalizare a economiei mondiale, pia�a comunica�iilor po�tale ofer� o gam� de servicii, care permit m�rirea num�rului de clien�i �i adaptarea la cerin�ele unui mediu concuren�ial. Zilnic se efectueaz� schimb de po�t� între întreprinderea de stat "Po�ta Moldovei" �i patru companii AVIA, care circul� pe 11 rute. O dat� în s�pt�mân� vagoanele po�tale circul� pe ruta Odesa - Chi�in�u �i Chi�in�u - Moscova. Concomitent, se duce po�ta �i pe ruta auto Chi�in�u - Gala�i. Pe lâng� serviciile po�tale stabilite de Legea Po�tei, Î.S. "Po�ta Moldovei" presteaz� o gam� larg� de servicii suplimentare �i netradi�ionale: serviciul po�tei rapide, ce distribuie trimiterile EMS în mai mult de 200 ��ri, serviciile faximile �i a po�tei electronice în toate localit��ile republicii. Tabelul 1-20. Dinamica serviciilor po�tale, mln unit��i

Indicator 2001 2000 1999 1998 1997 1996 1995 2001 /

1995, % Coresponden�e 10,6 8,2 7,9 7,5 6,1 5,5 5,2 204% Ziare �i reviste 2,2 2,2 5,8 25,6 37,7 40,2 40,5 5% Colete po�tale 0,01 0,01 0,01 0,01 0,02 0,01 0,03 33% Telegrame 0,09 0,1 0,1 0,1 0,1 0,2 0,2 45% Mandate po�tale �i telegrafice, inclusiv mandate de pensii 1,7 1,3 1,3 1,4 1,2 0,9 0,9 189%

Sursa: Chi�in�u �n cifre, anuar statistic 2001 Datele prezentate relev� c� volumul serviciilor prestate de Î.S ."Po�ta Moldovei", cu excep�ia expedierii ziarelor, revistelor, coletelor po�tale �i a telegramelor, este în cre�tere. Astfel num�rul de expedieri a coresponden�ei în anul 2001 constituie 204% de la nivelul înregistrat în 1995, mandatele po�tale respectiv 189%. Întreprinderea exercit� �i alte genuri de activit��i:

36

• încasarea pl��ii (pentru energia electric�, comunica�ii electrice, gaz, servicii comunale)

• difuzarea publica�iilor, realizarea biletelor de loterie, copierea, birou-Fax, opera�ii cu hârtii de valoare, opera�ii financiar-bancare

• difuzarea edi�iilor periodice prin abonare • comer�ul specializat cu am�nuntul: c�r�i, ziare, reviste �i alte necesit��i pentru

cancelarie • comer�ul cu am�nuntul în chio�curi �i oficii po�tale • servicii “M�rfuri prin po�t�” • servicii publice de po�t� electronic� �i servicii Internet • serviciile po�tei speciale �i secrete, înso�irea înarmat� a po�tei �i altor m�rfuri,

paza înarmat� a obiectelor prestate în baza de contracte cu persoane fizice sau juridice

De asemenea în municipiu activeaz� reprezentan�ele companiilor interna�ionale de curier �i transport m�rfuri TNT, UPS, Federal EXPRES, DHL. 1.3.2 Telecomunica�ii Principale mijloace de telecomunica�ii în municipiul Chi�in�u sunt telefonia fix� �i celular�, radioul �i televiziunea. Serviciile de telefonie fix� în municipiul Chi�in�u sunt asigurate de Operatorul Na�ional de telefonie fix� „Moldtelecom” S.A., care are ca obiectiv de baz� asigurarea clientelei cu o gam� larg� de servicii de telecomunica�ii prestate la un nivel calitativ. „Moldtelecom” S.A. implementeaz� intens tehnologii noi, instaleaz� noi sta�ii digitale. Telefonia local� în municipiu dispune de 59 sta�ii telefonice cu o capacitate de 20,8 mii numere de abona�i (din care 67% sunt sta�ii telefonice digitale �i cvazielectronice �i 33% - sta�ii telefonice coordonate). Sta�iile telefonice digitale sunt dotate cu utilaj produs de firmele „Nokia”, „Siemens”, „Ewsd”, „Ericsson”, sta�ii telefonice cvazielectronice - cu utilaj produs de firma VEF; sta�ii telefonice coordonate – cu utilaj din Rusia. Telefonia interurban� �i interna�ional� în municipiul Chi�in�u este asigurat� prin intermediul canalelor telefonice standard existente cu transmiterea sunetului prin cablurile de leg�tur� din fibre optice (pentru leg�tura cu ��rile CSI) �i prin canalele de leg�tur� prin satelit (cu celelalte ��ri). Situa�ia privind asigurarea municipiului cu servicii telefonice �i evolu�ia acestora este prezentat� în continuare. Tabelul 1-21. Num�rul �i capacitatea sta�iilor telefonice Indicator 2001 2000 1999 1998 1997 1996 1995 2001 /

1995, % Num�rul sta�iilor, total unit��i 59 59 55 52 58 56 55 107% Num�rul de linii, total mii 285,7 280,9 260,1 254,5 236,7 219,4 215,4 133% Inclusiv pe tipuri: Digitale, unit��i 28 28 19 19 11 9 8 350% Num�rul de linii, mii 171,8 167,2 136,8 129,5 71,8 54,7 50,7 339% Cvazielectronice, unit��i 6 5 4 4 4 4 4 150% Num�rul de linii, mii 9,2 8,2 7,2 7,2 7,2 7,2 7,2 128%

37

Indicator 2001 2000 1999 1998 1997 1996 1995 2001 / 1995, %

Alte, unit��i 8 10 19 16 31 31 32 25% Num�rul de linii, mii 79,1 84,7 108,7 110,7 151,4 151,2 151,7 52% Num�rul sta�iilor din suburbii, unit��i

17 16 13 13 12 12 11 155%

Num�rul de linii din suburbii, mii 25,6 20,8 7,4 7,2 6,3 6,3 5,8 441% Sursa: „Moldtelecom” S.A. Din cele 59 sta�ii telefonice, care func�ioneaz� în prezent în municipiu, 42 sunt amplasate în ora�ul Chi�in�u �i 17 sta�ii în suburbiile municipiului. Din sta�iile or��ene�ti 28 sunt digitale �i 6 cvazielectronice. Este de remarcat cre�terea num�rului de linii a sta�iilor digitale. Astfel în anul 2001 capacitatea liniilor digitale s-a m�rit în compara�ie cu anul 1995 de 3,4 ori. Totodat� s-a redus num�rul sta�iilor �i, respectiv, a liniilor bazate pe tehnologii dep��ite, în anul 2001 num�rul liniilor mic�orându-se de 4 ori. În suburbii sunt plasate cca. 10% din capacitatea liniilor telefonice. Evolu�ia servicii în domeniul telefoniei se caracterizeaz� prin dinamic� pozitiv�. Tabelul 1-22. Indicatorii telefoniei fixe, mii unit��i Indicatori 2001 2000 1999 1998 1997 1996 1995 2001 /

1995, % Num�rul de linii telefonice 271,8 252,3 244,7 230,5 222,3 206,1 192,8 141% Construc�ia liniilor telefonice 4,8 20,8 5,5 17,9 17,2 4,1 23,3 21% Num�rul de abona�i 270,8 251,2 242,8 228,7 220,5 204,1 190,8 142% Inclusiv post telefonic digital 171,3 151,1 122,8 117,9 71,5 53,9 43,4 395% post telefonic cuplat 29,6 30,4 34,4 35,7 39,8 42,3 53 56% Posturi telefonice la domiciliu 223,9 206,5 195,6 180,9 175,8 158,7 146,3 153% Linii telefonice la 1000 locuitori 28,7 26,5 26 24 23,3 21,2 19,7 146%

Cereri nesatisf�cute la instalarea posturilor telefonice la domiciliu

7,8 14,5 15,2 20,9 29,5 46,9 44,1 18%

Posturi de telefon public 0,957 1,089 1,883 1,824 1,775 1,908 2,071 46% Sursa: „Moldtelecom” S.A. Num�rul liniilor telefonice �i num�rul abona�ilor din municipiu în anul 2001 s-a m�rit cu 41-42% în compara�ie cu anul 1995. Num�rul liniilor instalate utilizatorilor-persoane fizice a crescut cu 53% fa�� de anul 1995. Îns� nu este satisf�cut� cererea i privind instalarea posturilor telefonice la domiciliu. O problem� a municipiului continu� s� fie posturile telefonice publice, num�rul c�rora s-a mic�orat de dou� ori în compara�ie cu anul 1995. „Moldtelecom” S.A. dispune de o re�ea suprapus� extins� pe tot teritoriul municipiului de circuite digitale dedicate „CrossNet” pe baz� de echipament UMUX, ce permite darea în chirie a circuitelor digitale cu viteze de la 64 kbps pân� la 2048 kbps în toate centrele administrative ale Republicii Moldova, de re�ea de transmisiuni digitale pe suport de fibr� optic�, de echipament de multiplexare SDH, de central� digital� extins� EWSD în ora�ul Chi�in�u. Func�ioneaz� serviciul de Videotelefonie in baza protocolului IP. Serviciul este asigurat în toate oficiile publice a„Moldtelecom” S.A. din Chi�in�u �i din centrele teritorial-administrative. Sunt accesibile serviciile Internet prin re�eaua public�. În ora�ul Chi�in�u centrele de Internet Public ofer� servicii de cea mai înalt� calitate pe parcursul a 24 ore din 24.

38

Sunt în cre�tere um�rul abona�ilor ISDN, care este utilizat de clien�ii corporativi pentru conectarea mini-centralelor de oficiu �i, în special, de Prestatorii Serviciilor Internet (ISP), pentru accesarea de c�tre utilizatorii finali. În municipiul Chi�in�u “Moldtelecom” S.A. asigur� serviciul telefonic cu circa 160 ��ri ale lumii, prin conexiuni directe utilizând sistemul de semnalizare C7-ISUP cu 16 operatori de servicii din 12 ��ri, inclusiv 3 conexiuni interna�ionale pentru prestarea serviciilor de IP-telefonie (VoIP). Lansarea de “Moldtelecom” S.A. a serviciului de IP-telefonie cu circa 40 de ��ri la tarife mai mici decât pentru serviciile telefonice tradi�ionale, precum �i revizuirea continu� a cotelor de decontare, au condi�ionat o cre�tere a traficului interna�ional cu 23.6% în anul 2001 în raport cu anul precedent. Cel mai intens trafic interna�ional a fost înregistrat cu Rusia, Ucraina �i România. Gra�ie extinderii rela�iilor interna�ionale �i oferirii unor cote atractive altor operatori, “Moldtelecom” S.A. a dezvoltat serviciul de tranzit interna�ional. “Moldtelecom” S.A. particip� la proiectele interna�ionale de operare a cablurilor submarine KAFOS �i ITUR, prin care sunt organizate câteva conexiuni interna�ionale proprii. Telefonia celular� în Moldova este asigurat� de doi operatori. Voxtel, primul operator al telefoniei GSM în Republica Moldova, are o acoperire teritorial� de 60% (76% din popula�ie), cu lucr�ri de extindere a re�elei în continuare. În ultimele luni, acoperirea Voxtel a fost îmbun�t��it� în urm�toarele sectoare ale municipiului Chi�in�u: regiunea hotelului Cosmos, sectorul Râ�cani, or.Vatra, etc. Serviciile de baz� ale Voxtel sunt pachetele Practic, Voxtar, Megavox, LibertyVox. Moldcell �i-a început activitatea în aprilie 2000 prin intermediul Companiei Moldcell Fintur. Aria de acoperire a companiei Moldcell cuprinde peste 71 la sut� din teritoriul �i 76 din popula�ia Republicii Moldova. Compania Moldcell a fost primul operator în Moldova care a început s� ofere servicii de genul Mesaje Scurte (SMS), Roaming pentru serviciul cu preplat� Alocard �i taxarea pe secund� ceea ce a presupus o abordare inovativ� în favoarea utilizatorilor GSM. Moldcell deserve�te clien�ii prin intermediul unei re�ele vaste de vânz�ri pe întreg teritoriul republicii, oferindu-le astfel de servicii ca pachetele ECONOMIC, STANDARD, FreeStyle, serviciul ALOCARD. În municipiul Chi�in�u serviciile radio sunt prestate de 16 firme, care dispun de licen�� de emisie. Operator major pe pia�� este Compania de Stat „Teleradio Moldova” cu dou� posturi de emisie. Prim�ria municipiului are propriul post de emisie „Antena C”. În municipiu activeaz� urm�toarele posturi de radio: Radio Moldova, Luceaf�rul, Antena C, Radio Nova, Hit FM, Avtoradio, Contact, Nashe radio, Ruskoe radio, PRO FM, Radio Sanson, Serebreanii dojdi, Monte Carlo, Europa Plus Moldova, Radio 7, Maximum. Raza de emisie a 75% din posturi cuprind integral municipiul. În municipiu sunt accesibile cca. 50 posturi de radio. Conform sondajului efectuat de Centrul Independent de Jurnalism la începutul anului 2002, cele mai audiate posturi de radio sunt Radio Moldova - 46%, Russcoe radio - 29.7%, Antena C (29.3%), Hit FM (16%), Radio România I (11.2%), cca. 18 posturi de radio sunt audiate de un num�r de radioascult�tori de 1,2 – 8.4%, circa 15 posturi – de 0.2 – 0.9 % de radioascult�tori �i 12 posturi de radio de 0.1% radioascult�tori. În ora�ele Chi�in�u �i Vadul-lui-Vod� func�ioneaz� re�eaua de translare radio prin cablu cu trei programe. Prestatorul acestui serviciu este Întreprinderea de Stat

39

„Radiocomunica�ii”. Num�rul posturilor de radioficare în ultimii ani este în descre�tere. În 2001 acesta constituie 116,5 mii cu o diminuare fa�� de 1995 de 2,5 ori Total în municipiul Chi�in�u sunt înregistrate 10 posturi de televiziune: TV Moldova, Pro-TV, ORT-Moldova, TVC-21, NIT, RTR-Moldova, TVC-26, etc. Locuitorilor le sunt accesibile cca. 40 posturi de televiziune, inclusiv republicane �i locale, care permit recep�ionarea programelor prin anten� obi�nuit�, anten� de camer�, anten� satelit �i TV prin cablu. Cei mai importan�i prestatori de serviciu ai televiziunii prin cablu sunt companiile SUN TV, ALIFA TV, SATELIT TV, etc. Conform rezultatelor sondajului, posturile de televiziune cu cea mai mare audien�� în mediul urban sunt ORT (61,8% din responden�i), TV Moldova (50%), TVR1 (30,8%), RTR (11,6%), NTV (9,5%) �i ProTV (9,5%). De men�ionat c� în mediul rural televiziunea na�ional� are cea mai mare audien�� (63,2%), fiind urmat� de ORT (54,5%). 1.3.3 Concluzii

Avantaje Dezavantaje • Cre�terea considerabil� a capacit��ilor

re�elei telefonice municipale • Demontarea sta�iilor telefonice moral

dep��ite �i înlocuirea acestora cu sta�ii electronice moderne

• Utilizarea la liniile de leg�tur� între sta�ii a cablurilor de leg�tur� din fibre optice cu transmiterea informa�iei între sta�ii în format numeric

•

• Dotarea unor sta�ii cu sisteme moral dep��ite

• Existen�a abona�ilor cu posturi de telefon cuplate

• Existen�a cererilor nesatisf�cute la instalarea posturilor telefonice

• Existen�a în unele cartierele locative a re�elelor telefonice executate conform schemelor provizorii

• Num�rul insuficient de posturi telefonice publice

Oportunit�� i Constrângeri • Privatizarea „Moldtelecom” SA • Înlocuirea sta�iilor telefonice analogice cu

sta�ii telefonice digitale • Extinderea re�elei DMTC f�r� construirea

de cl�diri STA • Extinderea utiliz�rii re�elei Internet • Utilizarea sistemului de canalizare

telefonic existent pentru montarea re�elelor telefonice

• Utilizarea la construc�ia sistemului de canalizare telefonic� în municipiul Chi�in�u în volum redus a �evilor PVH din materiale ecologice

• Insuficien�a surselor financiare pentru realizarea proiectelor