influenta riscului de tara

102
Prefatã Datoria economistului este de a mãsura, evalua, analiza si sintetiza fenomene care se aflã întotdeauna la granita dintre material si spiritual, cãci economia este stiinta cea mai apropiatã de om. În economie adevãrul nu poate fi ascuns prin demonstratii cu formule sau ecuatii savante deoarece subiectul acestor încercãri de manipulare adicã omul, simte pe propia lui piele adevãrul economic. Pledoaria pentru “MODELE DE EVALUARE A RISCULUI DETARÔ o constituie faptul cã noi trãim într-o civilizatie a riscului. Aparitia riscurilor genereazã crize ce sunt considerate rupturi în functionarea normalã a oricãrui sistem politico-economic national. Teoretic lucrarea prezintã sistemele si metodele mondiale utilizate în evaluarea riscului de tarã. Pe fundalul profundelor transformãri ale economiei mondiale, economia româneascã are posibilitatea de a-si gãsi locul într-o lume dinamicã dar folosirea acestei sanse depinde de noi, de capacitatea economiei românesti de a deveni mai maleabilã si mai receptivã la stimuli externi. Va fi un drum lung si dificil. Uneori vom fi atât de deprimati încât vom confunda prietenii cu dusmanii dar nu va trebui sã confundãm prezentul cu viitorul. Nici un moment nu trebuie sã ne pierdem speranta si credinta în capacitatea românilor de a-si întelege interesul. Iatã de ce am convingerea cã în România cel mai important factor al cresterii economice este tocmai constiinta interesului national. Când o vom avea, România va deveni un adevãrat miracol economic. Prof. Univ. dr. MIRCEA COªEA Autoarea multumeste pe aceasta cale pentru sprijinul financiar acordat in editarea acestei carti : 1. REGISTRU ROMÂN AL ACTIONARILOR BUCUREªTI SA 2. SC CABLINI SRL 3. SC AURORA SA 4. SC LUBRIFIN SA 5. SC EUROPHARM SA 6. DOINA SÃNDESCU pentru sprijinul acordat în editarea acestei cãrti.

Upload: scintei

Post on 14-Jun-2015

1.771 views

Category:

Documents


5 download

DESCRIPTION

Influenta riscului de tara

TRANSCRIPT

Page 1: Influenta Riscului de Tara

Prefatã

Datoria economistului este de a mãsura, evalua, analiza si sintetiza fenomene care se aflã întotdeauna la granita dintre material si spiritual, cãci economia este stiinta cea mai apropiatã de om.

În economie adevãrul nu poate fi ascuns prin demonstratii cu formule sau ecuatii savante deoarece subiectul acestor încercãri de manipulare adicã omul, simte pe propia lui piele adevãrul economic.

Pledoaria pentru “MODELE DE EVALUARE A RISCULUI DETARÔ o constituie faptul cã noi trãim într-o civilizatie a riscului.

Aparitia riscurilor genereazã crize ce sunt considerate rupturi în functionarea normalã a oricãrui sistem politico-economic national.

Teoretic lucrarea prezintã sistemele si metodele mondiale utilizate în evaluarea riscului de tarã.

Pe fundalul profundelor transformãri ale economiei mondiale, economia româneascã are posibilitatea de a-si gãsi locul într-o lume dinamicã dar folosirea acestei sanse depinde de noi, de capacitatea economiei românesti de a deveni mai maleabilã si mai receptivã la stimuli externi. Va fi un drum lung si dificil. Uneori vom fi atât de deprimati încât vom confunda prietenii cu dusmanii dar nu va trebui sã confundãm prezentul cu viitorul. Nici un moment nu trebuie sã ne pierdem speranta si credinta în capacitatea românilor de a-si întelege interesul. Iatã de ce am convingerea cã în România cel mai important factor al cresterii economice este tocmai constiinta interesului national. Când o vom avea, România va deveni un adevãrat miracol economic.

Prof. Univ. dr. MIRCEA COªEA

Autoarea multumeste pe aceasta cale pentru sprijinul financiar acordat in editarea acestei carti :

1. REGISTRU ROMÂN AL ACTIONARILORBUCUREªTI SA2. SC CABLINI SRL3. SC AURORA SA4. SC LUBRIFIN SA5. SC EUROPHARM SA6. DOINA SÃNDESCUpentru sprijinul acordat în editarea acestei cãrti.

Page 2: Influenta Riscului de Tara

Cuprins CAPITOLUL I Evaluarea riscului de tarã – Sisteme de evaluarea riscului de tarã 7 1.1.Sisteme formale de evaluarea a riscului 12 1.2 Sistemul listelor de control 15 1.3.Sisteme de punctare 15 1.4 Sisteme statistice 21 1.5 Sisteme de alarmare rapidã 24 CAPITOLUL II Analiza de risc general de tarã 37 2.1 Analiza riscului general de tarã pentru bãnci 37 2.2 Indicatori utilizati de diferite institutii financiare pentru aprecierea riscului de tarã 40 CAPITOLUL III Metode de evaluare a riscului de tarã 45 3.1 Metoda Lloyd ´ s 45 3.2 Metoda de apreciere a riscului de tarã a revistei Institutional Investor 46 3.3 Metoda de apreciere a riscului de tarã a revistei Commercio Internationale 47 3.4 Aprecierea riscului de tarã de cãtre WIIW 51 3.5 Metode de evaluare a risculului de tarã de cãtre BEIR 56 3.6 Metode de analizã a riscului de tarã de cãtre EXIM BANC Bucurest 70 3.7 Indicatori utilizati de diferite institutii financiare pentru aprecierea riscului de tarã 75 Bibliografie 97

CONTENTS CHAPTER I COUNTRY RISK EVALUATION - Systems of country risk evaluation 7 1.1 Formal systems of risk evaluation 12 1.2 Control list system 15 1.3 Pointing systems 15 1.4 Statistical systems 21 1.5 Rapid – alarm systems 24 CHAPTER II Generally country risk analysis 37 2.1 Generally country risk analysis for bank’s 37 2.2 Risks ratings use for the evaluation of country risks by financial institutions 40 CHAPTER III The methods of country risk evaluation 45 3.1 The Lloyd´s methods. 45 3.2 The method of “Institutional Investor” review of country risk evaluation 46 3.3 The method of “Commercio Internationale” review of country risk evaluation 47 3.4 The country risk evaluation of WIIW 51 3.5 The method BEIR of country risk evaluation 56 3.6 The analysis method of country risk by EXIM BANK BUCURESTI 70 Bibliography 97

Page 3: Influenta Riscului de Tara
Page 4: Influenta Riscului de Tara

Metode de evaluare a riscului de tarã

1.Sisteme de evaluare a riscului de tarã

1.1. Sisteme formale de evaluare a riscului. 1.2. Sistemul listelor de control 1.3. Sisteme de punctare 1.4. Sisteme statistice 1.5. Sisteme de alarmare rapidãConcluzii1. SISTEME DE EVALUARE A RISCULUI DE TARÃ Factorii care influenteazã vulnerabilitatea unei tãri se pot modifica brusc sub impactul evenimentelor interne si a celor externe.

Riscul de tarã este un indicator orientativ care reflectã performantele

economice si stabilitatea politicã într-o tarã.

Modificarea riscului de tarã într-un anumit interval depinde inevitabil de:

* conjunctura economicã * politica internationalã;Analistul va lua în consideratie atât evolutiile din fiecare tarãcât si evolutiile mondiale asupra acestor tãri.

Analiza riscului de tarã reflectã:

§ faptul cã fãrã o întelegere deplinã a situatiei economice si a sistemului politic al unei tãri este imposibilã anticiparea riscului de tarã si a reactiei probabile la modificarea conditiilor mondiale sau interne.

§ identificarea vulnerabilitãtilor, inclusiv a vulnerabilitãtilor potentiale pentru cazul în care se modificã circumstantele.

§ este recomandabilã utilizarea analizelor pe bazã de scenarii si a tehnicilor adecvate pentru aceste vulnerabilitãti.

§ orice analizã a riscului de tarã este supusã incertitudinii, fiind normal sã se indice gradul de incertitudine avansat.

§ nu existã un sistem absolut sigur de evaluare a riscului de tarã. Pentru evaluarea riscului de tarã se analizeazã urmãtoarele aspecte:

1. Identificarea vulnerabilitãtilor caracteristice tãrii. 2. Întelegerea originii dificultãtilor atunci când acestea apar. 3. Realizarea unui sistem de alarmare rapidã. 4. Este esentialã existenta unei flexibilitãti economice si o vointã politicã pentru a reactiona la dificultãti. Aprecierea naturii dificultãtilor dacã dificultãtile sunt temporare sau de lungã duratã.

5. Anticiparea pierderilor ce pot apãrea.

Page 5: Influenta Riscului de Tara

1.IDENTIFICAREA VULNERABILITÃTILOR

Ceea ce constituie, pentru tarã, o vulnerabilitate, depinde în primul rând foarte mult de evolutia economiei mondiale si, în al doilea rând, de aparitia unei modificãri de-a lungul timpului.

Câteva exemple de vulnerabilitãti evidente sunt:

1. dependenta de importurile de petrol; 2. dependenta de exportul unei singure mãrfi; 3. dependenta de influxurile de capital; 4. sistemul politic slab; 5. tensiuni regionale. Aceste vulnerabilitãti trebuie bine întelese si reprezintã un element cheie al analizei riscului. Acest lucru este valabil mai ales în cazul creditelor pe termen lung, când trebuie sã se facã prognozã pentru un orizont îndepãrtat.

2. ÎNTELEGEREA ORIGINII DIFICULTÃTILOR Dificultãtile survin în urma unor evenimente cum ar fi:

• Conducerea economicã nesatisfãcãtoare • frãmântãrile politice, sau din evenimentele externe fatã de care tara este vulnerabilã. • o crestere a datoriei pe termen scurt sau o încetinire a cresterilor exporturilor nu reprezintã mai mult decât evenimentele statice si dacã nu sunt clare cauzele acestor evolutii, este imposibilã anticiparea tendintelor viitoare ale indicatorilor.

• reducerea exporturilor se poate datora unor: * greve din sectorul minier * unei scãderi a preturilor mondiale * unei politici gresite a preturilor

Page 6: Influenta Riscului de Tara

* supraevaluãri a monedei nationale sau epuizãrii unor resurse; Unele din acestea pot fi rapid corectate, si uneori decalajele pot fi recuperate pe când:declinul preturilor depinde de conjunctura mondialã.

3. UN SISTEM DE ALARMARE RAPIDÃ Cunoasterea vulnerabilitãtilor unei tãri face posibilã identificarea dificultãtilor înainte de aparitia lor.

Conducerea economicã necorespunzãtoare, poate fi de obicei anticipatã cu câtva timp înainte ca simptomele sã se concretizeze sub forma reducerii rezervelor sau cresterii datoriei.

De aceea, analiza riscurilor fundamentale precum si urmãrirea cu atentie a evolutiilor lor poate fi eficientã în calitatea unui sistem de alarmare rapidã.

4. ESTIMAREA RÃSPUNSULUI PROBABIL Atunci când apar dificultãti, fie datoritã evenimentelor interne, fie celor externe, conteazã foarte mult reactia tãrii respective.

Majoritatea tãrilor în curs de dezvoltare, cunosc cicluri distincte în evolutia lor. Multe sunt dependente de ciclul economiei mondiale, urmând evolutia acestuia.

Ciclul economiei mondiale este exagerat de tendinta preturilor mãrfurilor de a fluctua considerabil în cadrul ciclului.

Pentru unele tãri, dificultãtile apar datoritã unor cauze internecum ar fi, spre exemplu, o CRIZÃ POLITICÃ.

Dar oricare ar fi cauza, eficacitatea rãspunsului hotãrãste dacã problema poate fi controlatã sau dacã, ea va conduce la o crizã de lichiditate.

În practicã, un rãspuns eficace depinde de factorii economici si politici.

§ reducere a exporturilor poate fi neutralizatã prin scãderea importurilor, dar usurinta cu care aceasta poate fi fãcutã depinde foarte mult de structura importului. Dacã acestea constau în întregime din produse alimentare esentiale si din materii prime, reducerea importurilor poate afecta întreaga economie.

§ Dacã bunurile de consum de lux, au o pondere importantã

pot fi usor reduse importurile, acestea depinzând de situatia politicã.

Din punct de vedere politic, un rãspuns eficace depinde de obicei de dorinta

si de capacitatea guvernului de a lua mãsuri efective.

§ De regulã, când economia este în dificultate, introducerea acestor mãsuri, înseamnã pentru cel putin o parte a populatiei, reducerea, pentru o anumitã perioadã a veniturilor.

Page 7: Influenta Riscului de Tara

5.APRECIEREA CARACTERULUI TEMPORAR AL DIFICULTÃTILOR

Este cea mai dificilã si mai importantã apreciere pe care analistii riscului de tarã trebuie sã o facã.

Este dificilã deoarece în mare mãsurã depinde de estimarea gradului de adaptare probabil al rãspunsului politicii economice.

Este importantã deoarece, apare în mod frecvent si reprezintã un domeniu crucial al activitãtii bancare internationale.

Pentru creditele internationale acordate, se percep dobânzi si comisioane mari, deoarece existã riscuri, iar bãncile sunt angajate în evaluarea acestor riscuri si în stabilirea de preturi pentru creditele acordate.

Este de asemenea importantã deoarece, cu cât este anticipatã mai devreme o “crizã” iminentã, cu atât mai devreme o bancã se poate pregãti pentru întâmpinarea ei din punct de vedere al angajamentelor si al structurii portofoliului.

De obicei, problemele majore se dezvoltã din cele minore si, de aceea, este important sã se aprecieze dacã aceste probleme minore vor lua amploare sau nu.

6.ANTICIPAREA ACELOR PIERDERI CARE POT APARE

În esentã problema este de a anticipa cât de serioase vor deveni problemele apãrute. tãrile trec frecvent din perioade dificile, în care riscul este mai ridicat.

Uneori se acumuleazã întârzieri de plãti, alteori se produc reesalonãri, si alteori se pot produce pierderi.

A prevedea care din acestea se va produce înseamnã a judeca asupra seriozitãtii problemelor ivite.

Poate fi invocatã aici distinctia dintre lipsa de lichiditate si

Page 8: Influenta Riscului de Tara

insolvabilitate, deci ea nu poate fi aplicatã ca atare la nivel de tarã.

Dificultãtile legate de lichiditate apar atunci când fluxurilebãnesti sunt insuficiente pentru onorarea obligatiilor. În acest caz au apãrut îndoieli asupra RISCULUI PE TERMEN LUNG,astfel tara respectivã ar fi putut împrumuta cu usurintã pentru a trece peste dificultãti.INSOLVABILITATEA apare când se considerã foarte putin probabil ca obligatiile sã fie vreodatã onorate.

Aceastã distinctie nu este atât de importantã pentru tãri cât este pentru firme, întrucât obtiunea de închidere a firmei si de lichidare a activelor sale nu se poate aplica unei tãri. Este probabil, de aceea, ca problemele sã fie tratate drept dificultãti de lichiditate mult mai mult timp decât în cazul unei firme. (Comparând evaluarea riscului de tarã cu evaluarea riscurilor firmei).

Recunoasterea pierderilor se face în ultimã instantã.

În orice caz, amenintarea reprezentatã de insolvabilitate este aceea care provoacã îndoieli cu privire la riscul de tarã. Ea poate afecta, de asemenea, si situatia lichiditãtii, în mãsura în care nu se mai pot obtine noi credite, iar liniile existente sunt retrase. Aceasta conduce ulterior la întârzieri si la posibile reesalonãri. Eventualele pierderi, se produc dacã se dovedeste cã, într-adevãr tara nu-si poate mentine serviciul datoriei pe termen lung.

Analiza riscului de tarã pune, în ultimã instantã, problema unor judecãti de valoare, iar incertitudinile considerabile de care este afectatã fac din ea mai mult o artã decât o stiintã.Cu toate acestea, majoritatea bãncilor si multe firme utilizeazã diferite sisteme, în cazul în care intrã în relatii de afaceri cu un numãr semnificativ de tãri. De obicei sunt utilizate douã tipuri de sisteme:

§ În primul rând, existã sisteme de evaluare a riscurilor. Acestea sunt foarte diferite, mergând de la simple liste de control, trecând prin complicate sisteme de ponderare bazate pe metode statistice, pânã la tehnici sofisticate, cum ar fi analizele comparative.

§ Scopul acestor sisteme este de a ajuta formarea judecãtilor pentru riscul de tarã.

§ Al doilea tip de sistem este utilizat pentru a semnala

riscul în cadrul unei bãnci sau al unei firme. De obicei, se stabileste un sistem final de ierarhizare, astfel încât, spre

exemplu, o tarã plasatã în categoria C este identificatã imediat, de cãtre utilizatorii sistemului, ca având un anumit risc. Ideal ar fi un sistem care sã indice riscul atât în termeni absoluti, sau prin comparatii cu alte tãri. Desi aceste douã tipuri de sisteme diferã conceptual, în practicã sunt inevitabil legate între ele. Spre exemplu, dacã obiectivul analizei riscului este de a încadra o tarã într-o ierarhie cu trepte de la A la E, analiza initialã va fi conceputã în aceastã idee. Unele institutii continuã cele douã analize cu un sistem de evaluare a riscului

Page 9: Influenta Riscului de Tara

care, el însusi, genereazã automat ierarhizãri ale tãrilor.

1.1 SISTEME FORMALE DE EVALUARE A RISCULUI 1.AVANTAJE ªI DEZAVANTAJE ALE SISTEMELOR FORMALE

Multi analisti evitã sistemele formale de evaluare a riscului. Ei utilizeazã tehnicile descrise pentru a analiza diferitele aspecteale riscului, cum sunt datoria, lichiditatea, fondurile valutare etc. În continuare, ei apreciazã situatia politicã si probabilitatea transformãrilor acesteia, reamintind faptul cã judecãtile de ordin politic si economic, construiesc o imagine care poate fi exprimatã în formã sistemicã (de exemplu o ierarhizare), sau în forma descriptivã (exemplu risc bun sau risc rãu).

În orice caz, o datã cu extinderea în anii ’70, a creditelor internationale, numeroase bãnci au început sã utilizeze sisteme formale. Mai recent, unele din acestea au fost abandonate sau revizuite substantial, în timp ce alte bãnci s-au întors la analize cu preponderentã calitativã.

Avantaje ale sistemelor formale

1) Supun atentiei o gamã corespunzãtoare de variabile si factori economici si politici, astfel încât nu sunt omise aspectele importante.

2) Fac posibilã comparatia între tãri, direct prin metode statistice. 3) Functioneazã ca “sisteme expert”, asicã sisteme

concepute optim de o serie de analisti experimentati ai riscului de tarã si care, dupã testarea riguroasã cu privire la utilitatea indicatorilor

Page 10: Influenta Riscului de Tara

specifici, pot fi utilizate de un personal mai putin experimentat.

4) Economisesc timp. Acesta poate deveni un spect periculos deoarece, asa cum se va demonstra în continuare, interpretarea rezultatelor obtinute dintr-un sistem trebuie sã fie fãcutã cu multã atentie si necesitã o serie de cunostinte de bazã despre tara analizatã. Cu toate acestea, este neîndoios cã sistemele sunt utilizate pentru economia de timp.

5) Reprezintã sisteme de verificare a evaluãrilor subiective. 6) Procesul de creare a unui sistem are o valoare foarte mare pentru instruirea în analiza riscului de tarã a celor

care sunt angajati în aceastã activitate.

7) Credibilitatea. Judecãtile cu privire la riscul

de tarã bazate pe sisteme formale pot avea o credibilitate mai mare în cadrul institutiei.

8) Transparenta. Alte persoane decât cele care

apreciazã sistemele, fie economistul-sef care controleazã activitatea subordonatilor sãi, fie functionarii care lucreazã la acordarea creditelor, pot întelege ratiunile si metodologia care stau în spatele fiecãrei judecãti.

9) Oferã un cadru pentru investigatiile

sistematice, inclusiv pentru vizitele în tãrile analizate.

Dezavantajele sistemelor formale

1) Inflexibilitatea.Dacã sistemul se bazeazã pe indicatori statici, este practic, dificil sã includã toate variabilele care pot avea semnificatie pentru tarã. Un sistem care se potriveste bine tãrilor nou industrializate poate fi mai putin adecvat pentru exportatorii de mãrfuri primare.

2) Neobiectivitatea. Procesul de construire a acestor sisteme se bazeazã desigur pe judecãti subiective chiar dacã, în principiu sistemele pot fi utilizate fãrã sã fie nevoie de aprecieri suplimentare. Este o iluzie sã se creadã cã poate fi atinsã obiectivitatea.

3) Sistemele statistice depind inevitabil de disponibilitatea datelor. Aceasta tinde sã confere sistemului înclinatia de a utiliza mai mult input-uri economice decât politice. De asemenea, aceasta înseamnã cã factorii de esentã pur calitativã

sau cei pentru care datele sunt insuficiente pot fi omisi din sistem. Spre exemplu, deseori sunt dificil de gãsit date referitoare la distributia veniturilor, salariile reale, competitivitatea, etc.

4) Bazarea excesivã pe sisteme poate diminua efortul de analizã calitativã.

Page 11: Influenta Riscului de Tara

5) Analizele riscului de tarã trebuie sã fie perspective, nu numai dependente de datele din trecut. Desigur, aceasta nu duce la invalidarea sistemelor, dar presupune ca acestea sã fie astfel concepute încât sã includã si prognozã.

Din punct de vedere al analistului, unul din cele mai importante avantaje ale unui sistem este procesul de învãtare pe care îl presupune construirea lui.

În orice caz, este util în primul rând sã analizãm în detaliu problema obiectivitãtii (la care ne-am referit mai sus în enumerarea dezavantajelor), întrucât se argumenteazã uneori cã utilizarea sistemelor ar putea elimina sau diminua elementul subiectiv din analiza riscului, fãcând-o, ca urmare, mai “stiintificã”. Dificultatea constã în faptul cã, în alegerea sistemului si a structurilor sale, criteriile sunt în mod inevitabil subiective (cu exceptia analizelor comparative). Spre exemplu, iatã cum este construit în mod obisnuit un sistem de punctare. La început, analistul stabileste

o listã de indicatori statistici care sã acopere domeniul balantei deplãti, al datoriei, al inflatiei, al finantelor publice etc. În continuare, el acordã ponderi acestor indicatori, în functie de evaluarea subiectivã arelatiei lor. În a doua fazã, se iau în considerare o serie de tãri pe care analistul le cunoaste bine si se verificã modul în care acestea se încadreazã în modul de punctaj. Dupã analiza rezultatelor, analistul se va întoarce asupra punctajului si va revizui ponderile sau chiar va introduce noi variabile pânã când va face în asa fel încât punctajul obtinut sã coincidã cu evaluãrile sale subiective ale riscului. În orice caz, ceea ce se va întâmpla, si aceasta reprezintã unul din avantajele utilizãrii sistemelor, va fi ca atenta comparare a valorilor obtinute în acest fel va determina o schimbare a evaluãrilor sale subiective initiale. Sau, lucru la fel de benefic, rezultatele îl pot forta sã admitã cã optimismul sãu fatã de o anumitã tarã se datoreazã mai degrabã factorilor politici sau încrederii într-o anumitã politicã decât performantelor reale. Totusi când sistemul este deja realizat, utilitatea sa pentru analist constã în ideea cã, fiind construit

Page 12: Influenta Riscului de Tara

pe baza unor evaluãri subiective pentru tãrile pe care le cunoaste bine, poate fi extras si la tãrile pe care el le cunoaste bine, si poate fi extras si la tãrile pe care nu le cunoaste suficient.

1.2 SISTEMUL LISTELOR DE CONTROL Asa cum ne aratã si numele, aceste sisteme nu urmãresc decât sã stabileascã o listã de întrebãri si / sau statici, la care trebuie sã se rãspundã sau care trebuie sã fie obtinute înainte de a face aprecierea finalã. Ele pot fi utilizate ca anexã la raportul despre

o tarã sau chiar ca raport în sine. Trebuie realizatã o largã cuprindere într-un cadru bine stabilit (tabelul 1.1). 1.3 SISTEME DE PUNCTARE Popularitatea sistemelor de punctare pare sã fi scãzut în ultimii ani. Initial, ele au provocat entuziasm, deoarece au fost privite drept un mod de ierarhizare a tãrilor în functie de riscul, sistematic, cu maximum de obiectivitate. Astfel, ierarhia finalã ar putea fi prezentatã drept o ierarhizare a riscurilor, la care s-a ajuns printr-ocale “stiintificã”. În comparatie cu sistemul listelor de control, aceste sisteme au urmãtoarele avantaje si dezavantaje specifice.

Avantaje specifice ale sistemelor de punctare:

1) Oferã o ierarhizare normalã.

2) Impun un oarecare grad de obiectivitate.

3) Procesul de instruire a sistemului necesitã o evaluare foarte

atentã a indicatorilor specifici analizei riscului de tarã si poate juca un util rol informational.

Dezavantaje specifice ale sistemelor de punctare:

1) Fie sunt utilizate statistici care înclinã astfel

balanta în favoarea factorilor cuantificabili, fie sunt cuprinse si aprecieri calitative care dilueazã “obiectivitatea”.

2) Dacã este utilizat un sistem complicat de pondere, atunci sistemul devine mai putin transparent decât cel al listelor de control.

tinând cont de toate aceste avantaje si dezavantaje, urmãtorul exemplu demonstreazã cã unele din tehnicile folosite în construirea unui astfel de sistem. Ideea de bazã este alegerea unui set de indicatori specifici si atribuirea de puncte pentru valorile pe care le

Tabelul 1.1. Sistem cu liste de control de evaluarea riscului de tarã.

15 16

Page 13: Influenta Riscului de Tara

ia fiecare indicator.Aceste punctaje pot fi ele însele ponderate, dacã

se doreste, si însumate apoi pentru a obtine punctajul total. Acest

punctaj poate fi utilizat apoi pentru a obtine o ierarhie globalã. Sistem de punctare: (exemplu prescurtat.)

Indicator Punctaj 1) Cresterea PNB (media pe ultimii 4 ani) (pondere=1)

Crestere Punctaj

9%+ 10 8-9 9 7-8 8 6-7 7 5-6 6 4-5 5 3-4 4 2-3 3 1-2 2 0-1 1 negativ 0

2) Cresterea exporturilor (media pe ultimii 4 ani)

Cresterea Punctaj

exportului 25%+ 10 22-24 9 11-23 8 19 23 7 13-15 6 10 12 5

7-9 4 4-6 3 1-3 2 01 negativ 0

3) Deficit cont curent / încasãri cont curent (media ultimilor 4 ani)

Procent Punctaj 30%+ 0 25-29 1 20-24 2 15-19 3 10-14 4 5-9 5

0-4 6 pozitiv 0-5 8

Page 14: Influenta Riscului de Tara

pozitiv 5-10 9 peste 10 10

4) Datorie totalã / Încasãri în cont curent datele cele mai recente (pondere =3) Procent Punctaj

250%+ 0 225-249 1 200-224 2 175-129 3 150-174 4 125-149 5 100-124 6 75-99 7 50-74 8 25-49 9 0-24 10

17 18

Page 15: Influenta Riscului de Tara

5) Inflatia (indicele preturilorde consum – media ultimilor 4 ani)(pondere = 2 ani) Procent Punctaj

200%+ 0 100-199 1 75-99 2 55-74 3 45-54 4 35-44 5 25-34 6 15-24 7 10-14 8

5-9 9

0-4 10 Clasificare generalã 80-100 A

60-79 B 40-59 C 20-39 D Sub 20 E

Pot fi evidente o serie de aspecte cu privire la sistem: 1) Metoda functioneazã cel mai bine atunci când se utilizeazã o serie cât mai mare de indicatori

(nu numai 5 ca în exemplul de mai sus).

2) Alegerea indicatorilor este evident foarte importantã. Deseori este util sã fie cuprinsi indicatori care sã reflecte acelasi fenomen ca mãsura de sigurantã împotriva unor statistici derutante. Spre exemplu, indicele preturilor de consum, în multe tãri în curs de dezvoltare, subestimeazã inflatia si acest indice poate fi compensat prin includerea în model si a cresterii ofertei de bani sau a cresterii mediului intern.

3) Este posibilã analizarea diverselor combinatii care dau acelasi rezultat în cadrul sistemului de punctare.În conditiile exemplului dat, o tarã cu crestere economicã de 4% si cu o inflatie de 10% obtine acelasi punctaj ca si una cu 8%

crestere si 25% inflatie, ceea ce poate fi considerat sau nu justificat.

4) Poate fi integrat în sistem elementul politic, prin acordarea de cãtre analist, fiecãrei tãri, a unui punctaj de la 1 la 10, care ulterior, prin pondere, poate fi inclus în punctajul final.

Trebuie remarcat cã un sistem de punctare este necesar numai ca bazã pentru stabilirea rangului. Este indicat ca analistii sã-si rezerve dreptul de a face corectii ulterioare, bazate pe propiile aprecieri.

Page 16: Influenta Riscului de Tara

Sunt prezentati în continuare indicatorii utilizati în sistemul de ierarhizare a tãrilor, folosit de American Express Bank, creat pentru prima datã în 1977si bazat ca un sistem de punctare. El este prezentat aici numai pentru a ilustra cu mai multã claritate forma pe care o poate lua un sistem integral. Indicatorii utilizati sunt deseori revãzuti.

1. Dependenta valutarã 1.1. Economiile cu procent din investitii. 1.2. Cresterea datoriei externe ca procent din cresterea încasãrilor în cont curent. 1.3. PIB / locuitor. 1.4. Soldul contului curent ca procent din încasãri în cont curent. 1.5. Soldul contului curent ca procent în PIB. 1.6. Datorie externã / încasãri în cont curent. 2. Dependenta de importuri 2.1. Importuri ca procent din PIB. 2.2. Exporturi ca procent din importuri. 2.3. Importuri de petrol ca procent din încasãri în cont curent. 3. Vulnerabilitatea exporturilor 3.1.Una din mãrfurile primare nepetroliere / total exporturi. 3.2. Trei mãrfuri primare nepetroliere / total exporturi. 3.3. Rata de crestere a exporturilor. 4. Povara serviciului datoriei 4.1. Rata serviciului datoriei 4.2. Totalul plãtilor de dobânzi / încasãri în cont curent. 4.3. Creante BIS / încasãri în cont curent. 4.4. Active BIS / pasive.

Page 17: Influenta Riscului de Tara

4.5. Datorie totalã / încasãri în cont curent. 5. Control monetar si fiscal. 5.1. Crestere suplimentarã a masei monetare, peste cresterea PIB. 5.2. Venituri guvernamentale ca procent din cheltuieli. 5.3. Deficit guvernamental ca procent din PIB. 5.4. Cresterea preturilor de consum. 5.5. Trendul inflatiei. 6. Atitudinea fatã de capital privat strãin 6.1. Creante asupra sectorului privat ca procent din creditul intern. 6.2. Cresterea creditului pentru sectorul privat. 6.3. Investitii directe si de portofoliu / influxuri de capital pe termen lung. 7. Indicatori de importantã comparativã 7.1. PIB în ultimul an. 7.2. Importuri CIF în ultimul an. 7.3. Ponderea creantelor BIS în totalul creantelor. 7.4. Ponderea pasivelor BIS în totalul pasivelor. 8. Indicatori economico – sociali 8.1. PIB / locuitor. 8.2. Rata natalitãtii. 8.3. Rata cresterii populatiei. 8.4. Rata de crestere realã a PIB / locuitor. 8.5. Gradul de alfabetizare al adultilor. 8.6. Populatia urbanã. 8.7. Densitatea populatiei. 8.8. Forta de muncã ocupatã în agriculturã. 1.4. SISTEME STATISTICE S-au fãcut o serie de încercãri de a concepe metode statistice pentru anticiparea dificultãtilor legate de serviciul datoriei externe, încercãri mai sofisticate decât cele descrise pânã acum. Analistii utilizeazã în principal douã metode, de obicei în completarea altor metode de analizã a riscului si nu în locul acestora.

Acestea sunt analize comparative si analize logice. În esentã, ceea ce se realizeazã prin aceste metode este identificarea unui set de indicatori ponderati care poate fi apoi utilizat pentru a anticipa dacã o tarã va apela sau nu la o reesalonare. Metodologia utilizatã constã în selectarea unui esantion de tãri pentru o anumitã perioadã de timp si împãrtirea acestora în cele care au avut dificultãti legatede serviciul datoriei si cele care nu au avut. În continuare, sunt cãutate variabile despre care se poate demonstra cã sunt semnificative în distingerea celor douã tipuri de tãri.

De obicei, rezultatele sunt descrise ca “erori de tipul 1” si “erori de tipul 2”. Erorile de tip 1 se referã la tãrile care au apelat la reesalonare fãrã ca analistii sã considere anterior acest lucru drept probabil, iar erorile de tip 2, se referã la cazurile în care modelul anticipeazã reesalonãri pentru o tarã, dar acestea nu se produc.

Lucrarea de pionierat în acest domeniu a fost publicatã de Frank si Cline (martie 1974 Measurement of Debt Servicing Capacity. An Application of Discriminate Analysis Journal of International Economics) si au utilizat analize comparative. Ei au gãsit trei raporturi:

Page 18: Influenta Riscului de Tara

• rata serviciului datoriei; • amortismentele datoriei / datorie externã; • importuri / rezerve – care sunt semnificative din punct de vedere statistic (la un nivel de 5%). Rezultatele obtinute au explicat corect trei cazuri de reesalonãri din 13 ( rata erorilor de tip 1 = 23%) si au identificat eronat 14 cazuri de reesalonare dintr-un total de 132 (rata erorilor de tip 2 = 11%). Utilizând analizele logice, Feder si Just au analizat un esantion de 11 tãri în perioada 1965 – 1972. Ei au confirmat semnificatia celor trei variabile de mai sus si au identificat încã trei variabile semnificative:

§ venitul / locuitor;

§ în fluxul de capital / rata plãtilor în contul serviciului datoriei;

§ rata realã de crestere a exporturilor.

Au existat si alte studii care au identificat alte variabile semnificative, printre care urmãtoarele: Mayo si Baret:

§ datoria rambursatã / exporturi

Page 19: Influenta Riscului de Tara

§ investitii /PIB

§ importuri / PIB

§ situatia rezervelor la FMI / importuri

§ inflatia prin preturile de consum

Sargen:

• cresterea masei monetare • abateri de la paritatea puterii de cumpãrare Ca metodã statisticã, analiza logit este preferabilã analizei comparative, desi presupune o complexitate mai mare în utilizare.În orice caz, ambele comportã o serie de obiectii care par sã le diminueze valoarea.

1) Împãrtirea initialã în tãri care au apelat la

reesalonãri si tãri care nu au apelat poate fi consideratã, întro oarecare mãsurã, arbitrarã pentru distributia dintre tãrile care au avut dificultãti si care nu au avut. Ajutoare speciale, facilitãti de refinantare sau chiar câstiguri neasteptate datorate cresterilor de preturi la mãrfurile primare au intervenit pentru a salva diverse tãri de la reesalonãri.

2) Aceste metode pot fi caracterizate drept “reductioniste”. Cu alte cuvinte, dacã reesalonãrile au la bazã

o întreagã serie de cauze provenite dintr-un complex de factori economici, politici si sociali, modelele încearcã sã identifice un numãr redus de variante relevante. Acest aspect are douã implicatiiimportante. În primul rând, este probabil ca modelul sã nu poatã previziona toate reesalonãrile sau “nereesalonãrile”, întrucât uneledin aceste cazuri diferã considerabil de cele tipice. În al doilea rând, si poate mai important, astfel de modele dovedesc deseori o slabã capacitate previzionalã, pe mãsurã ce modelul este extins. Spre exemplu, un model construit pentru anii ’70 se poate dovedi neadecvat în anii ’80, datoritã modificãrilor parametrilor. 3) Modelele au forta previzionalã numai dacã

valorile variabilelor care sunt considerate semnificative prevãd cu anticipatie dificultãtile si nu întotdeauna se întâmplã asa.

4) În fine, gravitatea situatiei diferitelor tãri,

atunci aceste metodele pot oferi un sistem de alarmare

anticipat.

1.5. SISTEME DE ALARMARE RAPIDÃ Într-un fel, toate analizele riscului de tarã încearcã sã atragã atentia asupra dificultãtilor cât mai curând posibil. Dar metodele descrise pânã acum în aceastã carte (cu exceptia analizelor comparative si logit, tratate mai sus) au avut drept scop facilitarea unei întelegeri depline a bazelor riscului de tarã pe termen lung si

Page 20: Influenta Riscului de Tara

nu au urmãrit neapãrat identificarea dificultãtilor deîndatã ce încep sã aparã. Urmãtorul tabel evidentiazã cu claritate diferentele existente între obiectivele si metodele celor douã moduri de abordare.

Analiza elementelor de bazã fatã de analizele pentru alarmare rapidã.

A. Analiza elementelor de bazã • Obiective Întelegerea nivelului riscului si identificarea elementelor posibile care ar putea provoca necazuri, exemplu: riscurile fundamentale pot fi politice, sau dependenta de importurile de petrol sau structura necorespunzãtoare a industriei.

• Metode 1.) Analize amãnuntite ale statisticilor trecute si actuale (deseori medii pe 3 sau 5 ani). 2.) Analize pentru întelegerea politicii interne si structurii economico-sociale. 3.) Analize amãnuntite pe bazã de scenarii.

B. Sisteme de alarmare rapidã • Obiective Identificarea sau anticiparea unor dificultãti cât mai curând posibil, înainte de a lua amploare, astfel încât: 1) Banca sau firma sã poatã lua mãsuri potrivite pentru a-si asigura protectia. 2) Resursele necesare analizei riscului de tarã sã poatã fi directionate cãtre determinarea gravitãtii riscului.

• Metode1) Concretizarea asupra câtorva variabile.2) Analize comparative sau logice.3) Trecerea în revistã a schimbãrilor politice si a celor de

Page 21: Influenta Riscului de Tara

politicã economicã.

Ca urmare, sistemele de alarmare rapidã pot consta fie în sistemele de analizã logit sau comparativã, prezentate în sectiunea anterioarã, fie sisteme mai putin sofisticate, bazate pe studiereacâtorva variabile sau factori alesi cu multã atentie. În acest din urmã caz, pot fi utilizate liste de control sau simple sisteme de punctare. Este de o importantã esentialã alegerea unor variabile pentru care sã fie disponibile date cât mai repede posibil.

În continuare, sunt sugerati unii din factorii ce trebuie urmãriti.În practicã, studierea cu regularitate a evolutiilor în tarã, fie cã existã fie cã nu existã un sistem formalizat de alarmare rapidã. Se prezintã urmãtorii factori de alarmare rapidã:

1. STRATEGIA ECONOMICÃ Schimbãrile iminente de stategie pot fi semnalate

de unul sau mai multe din urmãtoarele evenimente:

1) Schimbarea guvernului sau posibila

schimbare datoratã apropierii alegerilor.

2) Schimbarea ministrilor. Acele portofolii

care reprezintã importantã mare diferã de la o tarã la alta si, de aceea, analistul trebuie sã cunoascã bine respectivã.

3) Puternice frãmântãri sociale, în special

dacã sunt însotite de cresterea somajului si scãderea salariilor reale.

Schimbãrile efective pot fi, de obicei, observate cu claritate din actiuni cum sunt:

1) Fixarea cursului de schimb.

2) Cresterea taxelor vamale.

3) Cresterea subventiilor.

4) Politici expansioniste.

Înainte de a trage semnalul de alarmã, analistul trebuie sã facã legãtura dintre aceste trasformãri si riscurile fundamentale.

2. CONDUCEREA MACROECONOMICÃ ªi în acest caz, declaratiile oficiale cu privire la obiectivele

politicilor adoptate au relevantã, dar trebuie urmãriti cu precãdere

patru indicatori specifici:

1) Expansiunea, si mai ales, accelerarea creditului intern.

Page 22: Influenta Riscului de Tara

2) Cresterea masei monetare si, din nou, în special orice accelerare.

3) Statistica inflatiei. Este mai putin utilã, desi unele tãri, mai ales din America Latinã, publicã date lunare relativ la încredere.

4) Modificarea cursului de schimb real. Este dificil de determinat, datoritã dubiilor cu privire la inflatie, putându-se face numai prin analize amãnuntite ale tendintelor exporturilor si importurilor.

3. OBtINEREA FONDURILOR VALUTARE În general, datele din acest domeniu sunt inevitabil depãsite cu câteva luni si nu pot fi considerate elemente adecvate pentru prognoze. Uneori poate avea relevantã cresterea exporturilor. Deseori, cel mai bun mod de obtinere a celor mai recente date si prognoze îl reprezintã vizitarea tãrilor analizate. Desigur, modificarea preturilor mondiale ale mãrfurilor primare se poate afla rapid.

4. POVARA DATORIEI De obicei, povara datoriei, se modificã relativ lent, însã ritmul acestei schimbãri poate fi semnificativ.Trebuie urmãrite:

1) Cresterea datoriei cãtre bãnci / încasãri în cont curent

2) Necesitãti de creditare.

ªi în acest caz, datele sunt depãsite cu câteva luni.

5. LICHIDITATEA Acesta este probabil cel mai important domeniu pentru sistemele de alarmã rapidã, existã însã, de obicei, si în acest caz, un decalaj de cel putin câteva luni al datelor.

Se urmãresc:

1) Modificarea rezervelor (IFS).

2) Modificarea datoriei scadente în cursul unui an (BIS).

Page 23: Influenta Riscului de Tara

6. RISCUL POLITIC Acesta este activitatea de studiere atentã a ziarelor , pentru a semnala modificãrile guvernamentale, frãmântãrile sociale, etc.

7. PROGNOZE ECONOMICE Analistul are la dispozitie un numãr din ce în ce mai mare de mici modele econometrice pentru tãrile în curs de dezvoltare. Existã câteva firme asociate specializate în econometrie, care oferã clientilor accesul la modelele utilizate. Unii analisti îsi construiesc propriile modele, proces devenit în prezent mult mai ieftin prinutilizarea calculatoarelor personale. În orice caz, se poate spune în general cã modelele econometrice au în prezent mai putinã credibilitate decât aveau în urmã cu 20 sau chiar cu 10 ani. Principalul inconvenient pentru analist îl reprezintã acela cã, desi modelele pot fi utile, ele sunt mari consumatori de timp.

8. MODELE Avantajele modelãrii

1) Întelegerea economiei. În sine, procesul de

modelare este util.

2) Prognozarea. Practic,de obicei modelele cer

ca unele din cele mai importante variante sã fie, exogene, inclusiv cresterea comertului international, LIBOR, cheltuielile guvernamentale si, uneori, investitiile. Mai degrabã decât sã ofere o singurã procnozã, este preferabil ca analizele sã fie concepute în vederea utilizãrii scenariilor.

Dezavantajele modelãrii

1) Existã o serie de motive pentru care este dificilã modelarea adecvatã pentru tãrile în curs de dezvoltare.

a) Deseori, datele sunt puse sub semnul întrebãrii. Variabilele

care sunt în mare mãsurã compuse, obtinute din surse incomplete,

spre exemplu: PIB, sunt în mod special îndoielnice.

b) De obicei, este foarte dificilã

modelarea procesului inflationist. Însã comportamentul inflatiei are importantã atât pentru analiza riscului de tarã, cât si pentru rãspunsul probabil al politicii economice.

c) ªi mai important este faptul cã tãrile

în curs de dezvoltare sunt relativ mai putin stabile decât tãrile dezvoltate. Dar chiar si în tãrile dezvoltate, modelele au dovedit o sigurantã mai mare în perioadele mai stabile ale anilor ’50 si ’60 decât în anii ’70.

3) Utilizarea efectivã a unui model necesitã mult timp.

Page 24: Influenta Riscului de Tara

În termeni simpli, modelele sunt utilizate pentru a cerceta dacã prognoza unei balante de plãti sustenibile este compatibilã cu o crestere economicã rezonabilã. Variabilele – cheie luate în considerare sunt:

• Cresterea exportului. Este dependenta de resursele interne, de conditiile externe si de competitivitate (adicã de cursul de schimb). • Cresterea importurilor. Cheia o reprezintã cresterea elasticitãtii importurilor. De exemplu, dacã tara trebuie sã realizeze o crestere economicã de 5%, ce ratã de crestere a importurilor este necesarã? • Balanta comercialã. • Nivelul si cresterea datoriei externe. Aceasta este determinatã de soldul contului curent (soldul comercial plus servicii si plãti de dobânzi), plus exodul de capital si orice modificare a rezervelor. • Plãti de dobânzi. Determinate de LIBOR si de mãrimea datoriei. Dacã datoria creste prea rapid pentru a putea fi sustinutã, atunci ceva trebuie schimbat. De obicei, fie se încetineste cresterea economicã, fie este necesarã o devalorizare pentru a sprijini balanta comercialã.

Ulterior însã, acestea trebuie din nou analizate în legãturã cu situatia politicã. Este capabil si dispus guvernul sã sustinã o devalorizare realã, acceptând reducerea temporarã a veniturilor reale

27 28

Page 25: Influenta Riscului de Tara

pe care o implicã aceastã devalorizare, precum si redistribuirea veniturilor care rezultã dupã acesta?

Din aceastã discutie reiese clar cã tipul de model necesar este strâns legat de sectorul extern. Modelele Keynessiste bazate pe agregarea componentelor PIB sunt mai putin utile. Modelele trebuie sã se concentreze asupra comertului exterior si al datoriei externe, fãcând legãtura cu PIB.

9. ANALIZA PE BAZÃ DE SCENARII Obiectivul analizei pe bazã de scenarii este de a investiga rezultatele posibile ce se pot produce într-o tarã, în functie de diferitele valori pe care le pot lua diferiti parametrii. De regulã, analizele urmãresc douã rezultate.

În primul rând, elaborarea a douã sau mai multe scenarii alternative si, în al doilea rând, o analizã de senzitivitate care sã evidentieze importanta fiecãrui parametru pentru rezultatul final.

Primul pas este identificarea parametrilor care au efect asupra fiecãrei tãri. Iatã câteva exemple:

Parametrii externi:

• Cresterea comertului mondial. • LIBOR. • Pretul petrolului.Parametrii interni1. Politici comerciale. Promovarea exportului sau substituirea importurilor. 2. Politici expansioniste sau prudente. 3. Regim politic. Al doilea pas este alegerea unui set adecvat de scenarii. Trebuie sã fie atâtea câte posibilitãti reale existã. Analiza de senzitivitate face legãtura între aceste scenarii. Foarte frecvent, analistii se opresc asupra numãrului de trei scenarii, dar acest fapt are efectul nedorit cã, datoritã acestui numãr, factorul decizie va lua aproape totdeauna în consideratie drept etalon, scenariul mijlociu.

O cale bunã este de a alege numai douã scenarii. Cu patru sau mai multe, analiza devine susceptibilã de o abordare matricialã. Exemplul de mai jos prezintã patru scenarii într-o matrice simplã. 1* Conditii internationale favorabile

• Orientarea exporturilor Cresterea rapidã, posibil cu o puternicã balantã de plãti. Risc bun.

• Dezvoltarea internã cu strategie de împrumuturi intensive Cresterea rapidã cu acumulare de datorii. Riscul unei datorii excesive. 2* Conditii internationale nefavorabile

• Orientarea exporturilor

Page 26: Influenta Riscului de Tara

3* Cresterea restrictionalã. Cresterea lentã a exporturilor.Datorie externã împovãrãtoare. Risc ridicat. 4* Dezvoltare internã cu strategie de împrumuturi intensive. Crestere cu inflatie. Probabil acumulare de datorii. Probabil

de nesustinut.

CHEI DE CONTROL

• Conditii internationale favorabile – LIBOR 7%, cresterea realã a comertului mondial = 6 % anual • Conditii internationale nefavorabile – LIBOR 11%, cresterea realã a comertului mondial = 12% annual, inflatia si preturile petrolului în crestere cu 5% anual • Orientarea exportului – Curs de schimb competitiv, economie relativ deschisã. • Dezvoltarea internã cu strategie intensivã de împrumut – Crestere finantatã prin investitii publice, deficit datorat cheltuielilor, cu finantare considerabilã a contului curent prin împrumuturi. Curs de schimb necompetitiv. Exemplu prezentat este în mod deliberat unul general, pentru multe tãri existând anumiti parametrii care trebuie studiati în

Page 27: Influenta Riscului de Tara

amãnuntime. Abordarea generalã este utilã drept cadru pentru analiza unui grup de tãri în scopul realizãrii unei analize comparative.

10. VIZITAREA tÃRILOR Organizarea analizei diferã în functie de posibilitãtile pe care le au analistii de a cãlãtori în tãrile analizate. Evident, o mare parte a analizei poate fi fãcutã pe bazã de date si informatii ce pot fi obtinute fãrã a vizita tãrile respective. Oricum însã, autorul considerã cã vizitarea tãrilor trebuie sã fie o parte integrantã a analizei riscului de tarã, din urmãtoarele motive:

1) Pentru completarea informatiilor statistice lipsã.De obicei, sunt trei lacune care pot fi completate la fata locului. Una este de a obtine datele economice cele mai recente, care sunt mai usor de obtinut din afara tãrii. A doua este obtinerea ultimelor estimãri, preliminarii sau prognoze (oficiale sau neoficiale) pentru tara respectivã. A treia este de a obtine date care în afara tãrii sunt foarte greu de obtinut. Domeniile importante supuse acestei investigãri sunt:

* Distributia veniturilor. * Evolutia salariilor reale. * Ratele interne ale dobânzilor (în afara tãrii pot fi disponibile unele cifre, dar deseori este dificil sã se judece nivelul lor real fãrã referire la structura financiarã). * Statistici cu privire la datorii. Uneori pot fi obtinute date mai bune cu privire la datoria sectorului privat, programarea amortismentului si ponderarea datoriei cu dobânzi fluctuante. * Situatia bugetului. 2) Pentru completarea informatiilor economice calitative lipsã.

Pot lipsi multe informatii de naturã pur economicã, precum:

-Nivelul de profitabilitate al firmei (de obicei, statisticile nu sunt suficiente). -Forta sistemului bancar intern. -Atractivitatea cursului de schimb pentru export. -Posibilitãti de crestere a volumului exportului. De exemplu, noile materii prime intrate în circuitul exporturilor. 3) Pentru a întelege structura politicã. Este foarte dificil de înteles o situatie politicã fãrã a vizita tara respectivã. Chiar dacã pot fi gãsite multe materiale care trateazã subiectul, deseori ele relateazã doar o parte a faptelor si ridicã mai multe întrebãri decât rãspunsurile pe care le oferã. Este necesar, mai mult decât o scurtã vizitã pentru a întelege cu adevãrat sistemul politic, dar vizita reprezintã deseori, calea potrivitã pentru a identifica cel putin problemele esentiale si riscurile.

4) Pentru formarea unei idei cu privire la gradul de încredere al surselor de date din exteriorul tãrii.

5) Pentru întelegerea directiei politicii economice urmãrite.

Multe articole de presã relateazã doar declaratiile guvernului. De asemenea, ele înregistreazã criticile opozitiei sau ale grupurilor de oameni de afaceri. Dacã aceste grupuri nu fac altceva decât un

Page 28: Influenta Riscului de Tara

joc politic sau sunt grupuri de presiune, atunci extrasele din presã nu pot fi considerate drept reflectarea realã a faptelor.

6) Pentru a “simti pulsul” din tara respectivã, este vorba de aspecte foarte putin palpabile. Se urmãreste cunoasterea:

-Gradului de tensionare dintre clasele si grupurile sociale. -Mãsura în care guvernul controleazã situatia. -Nivelul general de competentã în cadrul guvernului si al comunitãtii oamenilor de afaceri. -Atitudini generale fatã de muncã, bani, strãini, etc. -Tipul de transformãri politice posibile, de exemplu violente sau nu. -Nivelul general de satisfactie privitor la situatia economicã si politicã. 7)Pentru cresterea credibilitãtii analistului în cadrul organismului din care face parte. Un analist care prezintã un raport asupra unei tãri pe care nu a vizitat-o se bucurã doar de încredere limitatã. Efectuarea unei vizite, chiar si a unei vizite scurte, poate surmonta acest handicap.

Page 29: Influenta Riscului de Tara

8)Pentru “fixarea imaginii” despre tara analizatã. Vizitarea unei tãri, impune concentrarea pentru câteva zile, a atentiei asupra acelei tãri. De obicei, fiecare întâlnire presupune reluarea, într-o oarecare mãsurã, a acelorasi probleme, ceea ce, evident, reprezintã

o metodã consacratã de memorizare a informatiilor de bazã. Efectul este de a oferi analistului o bunã cunoastere a tãrii analizate, impresiile fiind mult mai durabile, decât dacã el si-ar întocmi raportul asupra tãrii respective din biroul sãu. Dezavantajele vizitãrii tãrilor se concretizeazã în timp consumat si în cheltuieli. De la caz la caz, costurile vizitelor diferã considerabil, însã situatiile reale pot fi cuprinse între astfel de extreme: deplasarea a trei pânã la cinci analisti pentru cincisãptãmâni anual. În realitate, chiar si în bãncile sau firmele care încurajeazã vizitele, deseori analistii îsi scriu rapoartele fãrã a cãlãtoriîn tãrile analizate în perioadele încheierii rapoartelor. Însã pregãtirea unor astfel de rapoarte fãrã ca analistul sã fi fost în tãrile respective reprezintã în sine un risc.

Cum se poate obtine un rezultat maxim din vizitarea tãrilor.

Cheia maximizãrii utilitãtii unei vizite într-o anumitã tarã o reprezintã buna pregãtire a acelei vizite. Iatã câteva elemente importante:

1)Programarea întâlnirilor. Cele mai utile întâlniri pot fi cele cu:

a) Oficiali ai guvernului – din banca centralã, ministerul

finantelor, ministerul planificãrii etc. În unele tãri aceste persoane pot oferi mai multe elemente de analizã decât cele publicate în diverse surse, în alte tãri se va obtine foarte putin în plus.

b) Economistii, ca persoane particulare.

Indiferent unde ar lucra – în bãnci, firme, institutii de cercetare, agentii de consulting sau universitari – de obicei ei pot oferi un sprijin substantial.

c) Oameni de afaceri. Desi acestia pot deseori vorbi numai

despre propriul domeniu de activitate, oferind astfel doar o perspectivã restrânsã, totusi întâlnirile de acest fel pot fi utile. Ei pot fi de ajutor mai ales ca sursã de informatii cu privire la relatiile dintre guvern si lumea afacerilor.

d) Bancheri. Prin natura activitãtii lor, bancherii sunt mult mai

implicati în fenomenele macro – economice si reprezintã, de aceea, o sursã de informatii valoroase.

e) Ziaristii sunt foarte utili pentru discutarea

aspectelor politice si de politicã economicã. Deseori, la mesele luate împreunã, ei pot oferi elemente care în multe tãri nu

Page 30: Influenta Riscului de Tara

apar în articolele de presã.

f) Functionari ai ambasadelor. Acestia pot ajuta

în crearea unei imagini asupra economiei, în evaluarea situatiei politice si în obtinerea unei perspective asupra atitudinilor cu privire la afaceri, mai ales ce privire la capitalul strãin. Pentru firmele care-si propun sã facã investitii în tara vizitatã, ambasadele trebuie sã constituie prima oprire si o sursã majorã de informatii si asistentã.

1) Asigurarea unei informãri cuprinzãtoare=

înainte de vizitã. Aceasta presupune analizarea a cât mai multe materiale despre tara respectivã, din toate sursele disponibile. Presupune, de asemenea, analiza datelor disponibile, pe cât de amãnuntit posibil si notarea tuturor lacunelor ce trebuie eliminate si a întrebãrilor la care trebuie obtinute rãspunsuri. Una din cele mai bune metode pentru a obtine informatii în cursul unei întâlniri este de a avea pregãtit un set de prognoze, de exemplu, pentru balanta de plãti, care sã fie arãtate persoanei intervievate,

solicitându-se aceste comentarii. Chiar si oficialii din guvern, care anterior nu dovediserã prea multã solicitudine, s-au dovedit cã pot oferi informatii semnificative, fie si numai prin aprecierea cã valoarea anumitor indicatori “pare aproape corectã” sau cã este “prea scãzutã” sau “prea ridicatã”.

2) Încercarea de a “lua pulsul” tãrii vizitate. Aceasta ar însemna:

-Documentarea cu privire la istoria tãrii.

-Citirea presei locale. Aceasta reprezintã o

sursã de informatii cu privire la modul în care “merge tara”, la principalele griji ale populatiei, la modul în care politicienii si alte

Page 31: Influenta Riscului de Tara

personalitãti trateazã problemele economice etc..

-Observarea vietii cotidiene, prin vizitarea magazinelor si a pietelor, chiar si prin discutii cu soferii de taxi. Durata unei vizite reprezintã un subiect de discutie. Autorul considerã cã douã zile reprezintã minimul necesar si cã mai mult de o sãptãmânã ( pentru o singurã vizitã ) ar reprezenta o pierdere de timp. Sunt mult mai indicate douã vizite de câte douã zile la interval de jumãtate de an, decât o singurã vizitã pe an timp de o sãptãmânã. Pare sã existe o curbã a acumulãrii de informatii, prima si cea de-a doua zi fiind în mod deosebit utile si permitând colectareaunei mari cantitãti de informatii. În zilele a treia si a patra, majoritatea întâlnirilor se întorc asupra acelorasi subiecte, si aduc putine mutatii. Este recomandabil ca prima vizitã sã fie mai lungã. Desigur, dacã nu poate fi aranjat în prealabil un program adecvat ( de exemplu 4pânã la 6 întâlniri pe zi ) este nevoie de mai mult timp. În unele tãri poate fi necesar un timp sensibil mai mare, în cazurile în care programul de întâlniri trebuie aranjat pe loc.

§ Analiza riscului de tarã reflectã faptul cã fãrã o întelegere deplinã a situatiei economice si a sistemului politic al unei tãri este imposibilã anticiparea riscului de tarã si a reactiei probabile la modificarea conditiilor mondiale sau interne.

§ Cunoasterea vulnerabilitãtilor unei tãri face posibilã identificarea dificultãtilor înainte de aparitia lor.

§ Analiza riscului de tarã implicã judecãti de valoare iar incertitudinile ce trebuiesc evaluate fac din ea mai mult o artã decât

o stiintã. Majoritatea bãncilor si mai multe firme utilizeazã diferite sisteme în cazul în care intrã în relatii de afaceri cu un numãr semnificativ de tãri. Se utilizeazã douã tipuri de sisteme: § În primul rând existã sisteme de evaluare a riscurilor. Acestea sunt foarte diferite, mergând de la simple liste de control, trecând prin complicate sisteme de ponderare bazate pe metode statistice, ajungând pânã la tehnici sofisticate, cum ar fi analizele comparative. Scopul acestor sisteme este de a ajuta la formarea judecãtilor pentru riscul de tarã.

§ Al doilea tip de sistem este utilizat pentru a semnala riscul

în cadrul unei bãnci sau al unei firme. De obicei se stabileste un sistem final de ierarhizare, astfel încât de exemplu o tarã clasatã în categoria C este identificatã imediat de cãtre utilizatorii sistemului, ca având un anumit risc. Ideal ar fi un sistem care sã indice riscul atât în termeni absoluti, cât si în comparatie cu alte tãri.

35 36

Page 32: Influenta Riscului de Tara

CAPITOLUL II

2. ANALIZA DE RISC GENERAL DE tARÃ 2.1. Analiza riscului general de tarã pentru bãnci 2.2. Indicatori utilizati de diferite institutii financiare pentru aprecierea riscului de tarã 2.3. Analiza riscului general de tarã pentru firme. 2.1. ANALIZA RISCULUI GENERAL DE tARÃ PENTRU BÃNCI Riscul general de tarã reprezintã riscul influentat de o multitudine de factori legati de tara respectivã, factori fie economici, fie politici, care influenteazã încrederea acordatã debitorilor din sectorul privat. Pentru multe tãri în curs de dezvoltare, bãncile acordã credite numai guvernelor, sau solicitã garantii guvernamentale, caz în care trebuie luat în considerare ca element cheie riscul suveran. Totusi, în unele tãri în curs de dezvoltare în special în cele mai dezvoltate dintre acestea, o parte substantialã a creditelor este acordatã bãncilor sau corporatiilor, fãrã a se cere garantii guvernamentale. Pentru tãrile industrializate, majoritatea creditelor sunt acordate sectorului privat.

Pot exista, de asemenea, diferentele între semnificatiile riscului general de tarã si cele ale riscului suveran si de transfer. Bãncile calculeazã efectele posibile ale afacerilor încheiate cu fiecare tarã în parte pentru a identifica riscul de transfer, dar implicatiile riscului general pot mai mari. Spre exemplu, o bancã poate fi implicatã în finantarea activitãtii unei firme de contructii din Asia si Orientul Mijlociu. De obicei, în astfel de cazuri se poate considera cã existã un risc de tarã în tara din Orientul Mijlociu dar existã de asemenea si un “risc al afacerilor” legat de tara din Asia rezultat din schimbarea atitudinii guvernului asiatic fatã de firma respectivã sau producerea unor tulburãri politice ce pot avea repercusiuni asupra contractului, fãcând posibile pierderi pentru bancã. De aceea, foarte frecvent, are o semnificatie mai mare luarea în considerare a riscului

general de tarã legat de afacerea încheiatã decât a celui legat detara beneficiarului. În sensul larg, riscul afacerii poate fi definit incluzând riscul de tarã si riscul legat de firma din acea tarã.

I Domenii ale riscului

Existã sase domenii principale de risc care trebuie luate în considerare.

1) Posibilitatea unei devalorizãri majore. Aceasta poate slãbi financiar o firmã (cãreia o bancã i-a un credit), datoritã cresterii costului în moneda localã, a datoriei externe sau cresterii costului importurilor.

2) O mare recesiune. Dacã, de obicei, pentru tarile în curs de dezvoltare, bãncile acordã credite numai firmelor mari si puternice, în tãrile dezvoltate se întâmplã uneori contrariul: bãncile strãine încheie afaceri cu firmele rãmase dupã ce cele mai puternice firme au tratat cu bãncile locale.

3) Schimbãri majore de politicã economicã. Firmele care

Page 33: Influenta Riscului de Tara

se bazeazã pe exporturi ar fi afectate negativ de o schimbare care ar face cursul de schimb mai putin competitiv. Alte firme pot suferii pierderi dacã, de exemplu, sunt reduse barierele protectioniste, dacã ele se bazeazã excesiv pe importuri energetice iar pretul acestora creste, sau dacã o schimbare de guvern ar însemna pierderea influentei lor asupra acestuia, astfel încât deciziile politice, noile implementãri sau contracte guvernamentale le-ar putea favoriza.

4) Companiile multinationale (creditate de cãtre bãnci) pot fi afectate negativ de presiunile nationaliste.

5) Frãmântãri sociale sau politice pot produce colapsuri economice.

6) Criza sistemului bancar intern poate afecta bãncile locale care, în alte conditii apar drept solide, sau poate provoca recesiuni economice în tãrile respective.

Pot fi întâlnite si alte exemple specifice. De exemplu, colapsul pietei proprietarilor din Hong-Kong, în perioada tratativelor cu China, referitoare la viitorul coloniei, a dus la falimentul unor firme cu activitãti speculative.

Toti acesti factori trebuie analizati într-o oarecare mãsurã

37 38

Page 34: Influenta Riscului de Tara

pentru a ajunge la un punct de vedere cu privire la riscul suveran si de transfer. Dar, pentru analiza riscului general, ei trebuie sã fie pusi în relatie cu afacerile încheiate de bancã într-un mod diferit, iar semnificatiile lor în cadrul bãncii trebuie si ele fãcute diferit.

Concret:

1) Este necesarã studierea fiecãror riscuri într-un context diferit de cel pentru riscul suveran si de transfer.

2) Este dificilã semnalarea acestor riscuri prin acelasi sistem de ierarhizare a tãrilor ca pentru riscul suveran / de transfer, dar poate fi constituit un sistem alternativ.

3) Evaluarea efectivã a acestor riscuri presupune, de obicei, utilizarea unor substantiale resurse suplimentare, comparativ cu evaluarea riscului suveran / de transfer.

4) Natura riscului si importanta diverselor tipuri de riscuri depinde de tipul de credite pe care le acordã banca.

2 Evaluarea riscului general de tarã

Probabil, cel mai bun mod de abordare a acestor riscuri este de a trata aceste riscuri sub trei aspecte:

1) Starea generalã de sãnãtate a economiei;

2) Starea popliticii economice;

3) Stabilitatea politicã.

1) Starea generalã de sãnãtate a economiei

Acceasta include urmãtoarele domenii:

¨ Strategia economicã

¨ Obtinerea unor fonduri valutare

¨ Conducerea macroeconomicã

¨ Povara datoriei

¨ Situatia lichiditãtii

2) Stabilirea politicii economice

Aceasta presupune douã evaluãri. În primul rând, probabilitatea unei schimbãri de politicã economicã sub presiunea conjuncturii economice poate fi determinatã pe baza analizei stãrii generale de sãnãtate a economiei si a anticipãrilor fãcute de analist cu privire la conjunctura mondialã (de exemplu, comertul mondial în

ratele dobânzilor).

Page 35: Influenta Riscului de Tara

În al doilea rând, este posibil ca transformãrile de naturã politicã, precum alegerile sau evolutii sau lovituri de stat, sã determine modificarea politicii economice.

3) Stabilitatea politicã

Evident, stabilitatea politicã interactioneazã atât cu starea generalã de sãnãtate a economiei, cât si cu stabilitatea politicii economice. Spre exemplu, o economie cu performantele slabe sau una care are mari sanse sã ajungã în aceastã stare pot fi mai putin stabile. De asemenea, schimbarea radicalã a politicii economicepoate determina echilibrul politic. În ultima instantã, rolul analistului riscului este de a utiliza toate tehnicile pe care le are la dispozitie pentru a întelege si a prognoza mediul lumii afacerilor din tara cãreia banca i-a acordat credite.

2.2. ANALIZA RISCULUI GENERAL DE tARÃ PENTRU FIRME Analiza va reflecta urmãtoarele aspecte:

1. Firmele si riscul de tarã Analiza riscului de tarã pentru firmele internationale poate fi mai complicatã si mai legatã de specificul firmei decât cea întreprinsã de bãnci. Este mai complicatã deoarece, în timp ce bãncile sunt preocupate în primul rând de transfer si acordã doar un interes secundar consideratiilor mai generale, firmele sunt în primul rând interesate de riscul general de tarã. Este mai legatã de specificul firmei deoarece riscurile implicate depind foarte mult de tipul de afaceri în care este angajatã firma.

2. Tipuri de risc Firmele calculeazã câstigul la care se pot astepta, pe baza a douã tipuri de prognoze. Primul tip reprezintã prognozele pentru variabilele economice interne semnificative, cum sunt vânzãrile, preturile, costurile fortei de muncã, cursul de schimb, preturile energiei, etc.. Al doilea tip îl reprezintã anticiparea “regulilor jocului”,

Page 36: Influenta Riscului de Tara

referitoare la legi si impozite. Riscurile mari sunt fie cã previziunile fãcute în legãturã cu variabilele economice sã se dovedeascã a fi substantial eronate, datoritã unor posibile crize economice sau modificãri de politicã economicã, fie cã “regulile jocului” sã fie modificate, datoritã unei schimbãri politice. Aceste riscuri se pot manifesta în trei moduri:

1) Expropierea unor active (cu sau fãrã compensare integralã). Evident, aceasta reprezintã o modificare substantialã a regulilor jocului.

2) Incapacitatea de a repatria profiturile în proportia asteptatã. S-ar datora fie dificultãtilor valutare ale tãrii debitoare (probleme de risc de transfer), fie unei modificãri a regulilor jocului.

3) Incapacitatea de a obtine profiturile asteptate. S-ar putea datora fie factorilor economici, fie modificãrilor legislative si / sau referitoare la impozite, fie unor evenimente politice majore.

Toate acestea sunt legate la specificul firmei, din diverse motive.

3. Metode de evaluare a riscului Pentru evaluarea acestor riscuri este utilã folosirea aceleasi structuri, adicã împãrtirea analizei pe trei domenii. Starea de sãnãtate a economiei, stabilitatea politicii economice si stabilitatea politicã. Diagrama de mai jos ilustrezã relatiile dintre aceste trei domenii si cele trei probleme cu care se pot confrunta firmele ( figura 2.1).

Trebuie remarcat cã tipul exact de evenimente economice ce pot afecta o anumitã firmã depinde foarte mult de natura specificã a operatiunilor sale. Sarcina analistului este de a analiza si de a întelege modul de functionare a economiei si de a lega aceste cunostinte de operatiunile firmei. El are mai multe motive decât analistul riscului de tarã dintr-o bancã de a utiliza metodele econometrice si tehnica de a prognoza, atât pentru a-si îmbunãtãtii întelegerea economiei studiate cât si pentru a face prognoze specifice. De asemenea, sunt utile si analizele pe bazã de scenarii, întrucât nivelul de detaliere necesar poate fi mai mare decât în cazulbãncilor. În plus, foarte frecvent, înaintea efectuãrii unei investitii,trebuie fãcute studii exhaustive. În timp ce firmele trebuie, de obicei

sã facã investitii începând de la o anumitã limitã interioarã, bãncile pot începe de la un nivel scãzut si sã-si sporeascã apoi portofoliul, în ritmul pe care îl doresc si (posibil) chiar sã-l reducã, dacã este necesar.

Fig. 2.1

1) Starea generalã de sãnãtate a economiei.

Aceasta este legatã în mod direct de riscurile firmelor internationale în douã moduri, precum si indirect, prin efectele saleasupra politicii economice si a politicii. În primul rând, este vorba de riscul de transfer, adicã riscul ca tara debitoare sã nu aibã valuta

Page 37: Influenta Riscului de Tara

necesarã pentru a permite repatrierea profiturilor. Acest profit este identic cu principala preocupare a bãncilor internationale si poate fi analizatã în acelasi mod. Unele firme utilizeazã pentru aceastã parte a riscului evaluãrile fãcute de bãnci.

În al doilea rând, starea economicã a unei tãri poate creea dificultãti în obtinerea profiturilor necesare pentru a realiza eficientãdoritã a investitiilor. În acest caz impactul direct se poate transmite printr-o serie de canale. Astfel:

1) Dificultãtiile balantei de plãti, conduc la:

41 42

Page 38: Influenta Riscului de Tara

• Sistarea sau reducerea creditelor bancare internationale. • Dezvoltarea monedei – ducând la o structurã nefavorabilã a preturilor pentru firmã. • Programe de austeritate FMI, ducând la reducerea cererii interne. • Politici protectioniste, care determinã o modificare a structurii preturilor interne. 2) Inflatia, care conduce la un curs de schimb necompetitiv, acesta permitând intrarea importurilor în competitie cu produsele firmei sau fãcând exporturile din tara respectivã (unul din motivele investirii) deseori improfitabile.

3) Recesiunea internã, având ca efect reducerea salariilor si a profiturilor.

1. Stabilitatea politicii economice. Modificãrile de politicã economicã pot determina în mod direct aparitia tuturor celor trei aspecte ale riscului pentru firmã. De asemenea, ele pot înrãutãtii perspectivele economiei si, din acest motiv, pot creea dificultãti. Firmele vor fi preocupate de modificãrile care afecteazã în mod deosebit industria în care activeazã si pe ele însele, ca si pe cele care afecteazã întrega lume a afacerilor.

2. Stabilitatea politicã. Este evident cã dinstinctia dintre stabilitatea politicã si cea apoliticii economice este întrucâtva arbitrarã. În acceptiunea datã în acest contex, stabilitatea politicã se referã la riscul unei discontinuitãti majore, cum ar fi o revolutie, un rãzboi civil sau un rãzboi cu o altã tarã. Efectul oricãruia din aceste evenimente poate fi o perioadã de întrerupere a comertului international, cu implicatii asupra ofertei de materii prime, piese de schimb. Ele pot duce la o schimbare de guvern sau de politicã economicã cu efecte asupra tãrii respective.

1. Existã diferente între semnificatiile riscului general de tarã si cele ale riscului suveran si de transfer. Bãncile calculeazã efectele posibile ale afacerilor încheiate cu fiecare tarã în parte pentru a identifica riscul de transfer, dar implicatiile riscului general pot fi mai mari .

2. Spre exemplu, o bancã poate fi implicatã în finantarea activitãtii unei firme de contructii din Asia si Orientul Mijlociu. De obicei, în astfel de cazuri se poate considera cã existã un risc de tarã în tara din Orientul Mijlociu dar existã de asemenea si un “risc al afacerilor” legat de tara din Asia: schimbarea atitudinii guvernului asiatic fatã de firma respectivã sau procedura unor tulburãri politice ce pot avea repercursiuni asupra contractului, fãnând posibile pierderi pentru bancã. 3*. De aceea, foarte frecvent are o semnificatie mai mare luarea în considerare a riscului general de tarã legat de afacerea încheiatã decât a celui legat de tara beneficiarului rsicul afacerii se poate definii ca incluzând riscul de tarã si riscul legat de firma din acea tarã.

Page 39: Influenta Riscului de Tara

CAPITOLUL III

Metode de evaluare a riscului de tarã

3.1. Metoda Lloyd’s 3.2. Metoda de apreciere a riscului de tarã a revistei Institutional Investor 3.3.Metoda de apreciere a riscului de tarã a revistei Commercio Internationale

3.4. Aprecierea riscului de tarã de cãtre WIIW 3.5. Metode de evaluare a riscului de tarã de cãtre BEIR 3.6. Metode de analizã a riscului de tarã de cãtre EXIM BANC Bucuresti 3. METODE DE EVALUARE A RISCULUI DE tARÃ 3.1. METODA LLOYDS Metoda LLOYDS realizeazã o clasificare a tãrilor din punctul de vedere al riscului de tarã, realizând un punctaj pentru factorii economico-financiari (numiti – Statistical Factors) si un punctaj pentru factorii politici (numiti Judgemental Factors). Din combinareaacestor 2 factori rezultã un punctaj general. În functie de acesta, tãrile se vor clasa într-o ordine, punctajul mergând de la 0 la 100 de puncte, un punctaj mare indicând un risc favorabil.

Tot în functie de punctaj, tãrile se pot împãrti în 4 clase (categorii) de risc: A – este cea mai bunã, urmeazã B, apoi C si D, în final, cea mai slabã clasã de risc.

Ca si alte metode, clasamentul este general sau pe zone.

Definitia claselor de risc

Clasa A Nu existã risc suveran. Nu existã risc politic.

Clasa B + Riscul suveran si riscul politic sunt favorabile.

Clasa B Risc favorabil, dar existã în trecut usoare dificultãti (probleme) de platã.

Clasa B -Similar clasei B, dar risc politic mai mare ca la clasa B.

Clasa C + Risc politic si / sau de transfer mai mari. Dacã punctajul este în cestere, se pãrãseste situatia de a avea probleme de platã. Dacã punctajul este în scãdere pot apãrea probleme pe termen mediu.

Clasa C Similar clasei C+, dar risc mai mare pe termen scurt.

Clasa C -Risc mare pe termen mediu si scurt. Probleme total mici, de reesalonare anterioare.

Clasa D + si

Clasa D -Risc de tarã, în general, neacceptabil, datoritã

Page 40: Influenta Riscului de Tara

posibilitãtilor de a apãrea:

a) moratoriu de plãti, arierate;

b) rãzboi civil, tensiuni sociale mari;

c) didificultãti economice si politice acute si importante.

3.2. METODA DE ACOPERIRE A RISCULUI DE tARÃ A REVISTEI INSTITUtIONAL INVESTITOR “Institutional Investitor” este o revistã cu aparitie lunarã, articolele sale referindu-se la un spectru larg de probleme financiare bancare, economice, în principal, cât si politice.

Numãrul din luna martie 1993 prezintã într-un amplu articol clasamentul riscului de tarã pentru, practic, toate tãrile din lume.

Acest clasament este prezentat semestrial, se face un clasament general (pentru toate tãrile) cât si alte câteva clasamente pe zone geo-economice consacrate (Europa de Vest, Europa de Est, America Latinã, America de Nord, Africa, Orientul Apropiat si Asia – Pacific). Clasamentele sunt însotite de explicatii, analize, comparãri cu situatiile existente cu 6 respectiv, 12 luni în urmã. Se fac chiar si 2 mini clasamente ale tãrilor care au avut cea mai mare crestere sau scãdere a punctajului în ultimele 6 si 12 luni.

Din totalitatea acestor clasamente, analize, previziuni, cei interesanti îsi pot face o imagine asupra riscului de tarã pentru practic, orice tarã de pe glob.

Punctajul acordat unei tãri este de la 0 la 100 de puncte, cu cât punctajul este mai mare cu atât riscul este mai favorabil.

Felul cum se face clasamentul (How the ratings are compiled)

45 46

Page 41: Influenta Riscului de Tara

este prezentat în articol.

Metoda de realizare a clasamentului pentru riscul de tarã se bazeazã pe informatiile oferite de bãncile internationale importante.Bancherii sunt rugati sã acorde fiecãrei tãri punctaje între 0 si 100 de puncte, punctajul de 100 reprezentând acele tãri cu cea mai micã sansã de accident financiar – bancar. Pentru un studiu, fãcut odatã la fiecare 6 luni se folosesc date de la 75 la 100 bãnci, fiecare dând propriul clasament. Numele bãncilor ce participã la aceastã anchetã este pãstrat strict confidential. Bãncilor nu li se permite sã dea notã propriei tãri. Fiecare rãspuns este apoi ponderat, dupã o metodã a revistei care dã mai multã importantã rãspunsurilor de la bãncile cu o mai mare arie de activitate (pe glob) si cu sisteme de analizã a riscului de tarã mai sofisticate.

În ceea ce priveste Europa de Est, articolul citat este de pãrere cã: zona îsi continuã spirala descendentã, cãderea medie a zonei este de 0,7 puncte, doar datoritã performantelor bune a trei tãri, Polonia a crescut cu 2,3 puncte, Ungaria cu 2 puncte si Slovenia cu 2,2 puncte.

Celelalte tãri sunt însã toate în scãdere, mai intensã sau mai usoarã. România nu este amintitã în mod explicit.

Atasãm aceste prezentãri a metodologiei utilizate re revista International Investitor o filã cu portiuni copiate din respectivul articol (Tabelul 3,1; 3,2; 3,3).

3.3. METODA DE APRECIERE A RISCULUI DE tARÃ A REVISTEI ITALIENE COMMERCIO INTERNAZIONALE Revista italianã Commercio Internazionale a publicat un articol care explicã modul teoretic în care se calculeazã indicele de risc de tarã si un clasament al tãrilor lumii în raport cu acest indice (ziarul Azi / mai 1993).

Prin indicele de risc se întelege indicatorul sintetic care exprimã în termeni numerici calitatea si stabilitatea unei tãri. Sub raportul tehnicii de constructie, indicii de risc se împart în douã categorii principale:

• indici care provin din sondajele efectuate printre observatori calificati; 47 48

Page 42: Influenta Riscului de Tara

• elaborãri autonome bazate pe indici de constructie proprie. Country risk rating propus de revista Commercio Internazionale apartine acestei categorii. Alegerea elaborãrii unui indice propriu de risc derivã dintr-o evaluare de naturã dublã:

• în primul rând, nivelul tehnicilor actuale de evaluare ale indicelui de risc si experienta acumulatã din anii ’70 în acest domeniu oferã o mare cantitate de material documentar, observatii si posibilitãti de inovare. Alegerea indicatorilor poate sã se bazeze pe un Know-how sofisticat. • În al doilea rând revenirea la o tipologie diversificatã de operatori impune adaptarea de criterii de evaluare care merg dincolo de judecarea pietelor si care reflectã mai bine evolutia tãrilor examinate din mai multe puncte de vedere. Indicele de risc al revistei Commercio Internazionale se bazeazã pe atribuirea fiecãrei tãri a unui punctaj sectorial, fiecare reflectând mersul tãrii evaluate sub un singur aspect.

Sectoarele de evaluare sunt:

1. Structurã economicã; 2. Performanta economicã globalã; 3. Comertul exterior; 4. Performanta financiarã; 5. Conjunctura economicã; 6. Conjunctura politicã; 1. Evaluarea structurii economice. Se face pe baza a patru indicatori:

• nivelul venitului pe cap de locuitor, PIB/locuitor • ponderea sectorului agricol/PIB • exporturi produse industriale/TOTAL EXPORTURI • dependentã fatã de import de energie 2. Analizarea performantei economice globale Sintetizeazã capacitatea de a urmãri ritmuri ridicate de crestere datoritã unui bun nivel al investitiilor si al economiilor interne în absenta inflatiei si mentinând un echilibru national al balantei administratiei publice.

Se utilizeazã urmãtorii indicatori:

• variatie % PIB • investitii/PIB • economii/investitii • indicele preturilor bunurilor de consum • Sold buget public/PIB 3.Evaluarea sectorului Comertului Exterior este datã de patru indicatori:

• Soldul bugetului plãtilor curente/PIB • Variatia % anualã a plãtilor curente • Rata de schimb Prin indicele de schimb se întelege raportul dintre: Indicele preturilor la export/indicele preturilor la import • indicele de concurentã este raportul dintre:

Page 43: Influenta Riscului de Tara

indicele preturilor la bunurile de consum/indicele valorii unitare a importurilor ($SUA) ajustat pe baza procentului de schimb fatã de $ SUA.

4.Evaluarea performantei financiare se referã la tãrile industrializate, în care cresterea economicã se bazeazã pe raportul finantãrii externe. Se realizeazã cu ajutorul indicatorilor:

• existenta întârzierii plãtilor datoriilor externe sau a acordurilor 49 50

Page 44: Influenta Riscului de Tara

de restaurare a debitelor externe

• Datorie externã/PIB • Datorie externã/Exporturi • Dobânzi/Exporturi 5. Pentru evaluarea conjuncturii economice nu s-a recurs la alti indici în afara celor descrisi. 6. Punctajul evaluãrii politicii exprimã analiza tãrii sub raportul stabilitãtii politice si sociale, a eficientei administrative publice, a legãturilor internationale si a eventualelor tensiuni în zona în care se aflã tara respectivã. Punctajul reflectã o evaluare de tip calitativ. Mecanismul prin care se ajunge în mod progresiv la rating-ul final este urmãtorul:

• pentru fiecare indicator se stabilesc raporturi într-o bandã anume de valori si de punctaj, de exemplu se atribuie: 5 puncte pentru un stadiu al inflatiei mai mic de 3%; 4 puncte pentru un stadiu al inflatiei cuprins între 32¸6%; • suma punctajelor pentru fiecare grup de indicatori din punctajul sectorial; • suma punctajelor sectoriale atribuie tãrii rating-ul final, care exprimã o evaluare sinteticã asupra credibilitãtii pe plan economic si politic. Tabelul 3,4 prezintã lista indicatorilor grupati pe sectoare si punctajele de maxim si minim pentru fiecare sector. Gama indicilor posibili de risc variazã de la o (risc maxim) la 100 (riscul minim).

În context, dupã aplicarea criterilor de identificare a investitilor, tabloul tãrilor lumii în functie de acest indice este dat în tabelul III,5.

3.4 APRECIEREA RISCULUI DE tARÃ DE CÃTRE WIIW Institutul de Economie Comparatã din (WIIW), Austria, realizeazã, începând cu 1993, aprecierea riscului de tarã pentru România.

Este vorba de un studiu, fãcut de un analist pe nume Gabor Hunyo, de mãrime medie – 21 de pagini dactilografiate -mai mult

orientativ decât imediat operativ.

Se statuteazã clar de la început cã România este mult în urma (“is considerably more backward”) Cehiei, Ungariei, Poloniei si Slovaciei, în ceea ce priveste transformãrile politice si economice dar, pe de altã parte, datoria României este mai micã decât a majoritãtii tãriilor fost comuniste.

În continuare, studiul realizeazã o analizã bine documentatã, competentã, a relatiilor si evolutiei financiar – economice post – revolutionare, pe mai multe planuri (declinul economiei, evolutia consumului si a investitiilor în economie, somajul, inflatia, evolutia sectorului privat, finante extreme si comert international, balanta de

Page 45: Influenta Riscului de Tara

plãti si datoria externã).

Dupã analiza situatiei economico – financiare, aproximativ 75% din volumul studiului, se face o analizã a realitãtilor, evolutiei si viitorului politic. Sunt prezentate multe constatãri obiective, dar acestea apar însotite de aprecieri distorsionate. De exemplu: se înregistreazã o stabilitate politicã (în special, începând din primãvara anului 1992), lucru considerat neasteptat (“unexpectedly successful”); dupã alegerile din 1992 se constatã o schimbare cãtre

o mai bunã cooperare cu Vestul (“a shift toward better cooperation with the West”), dar viata politicã nu este cu adevãrat democraticã (“is not genuinely democratic”). La un moment dat, analiza situatiei politice devine incitantã: guvernul român are un puternic control asupra mass – media, autonomia judecãtoreascã este relativã, iar drepturile minoritãtii maghiare sunt restrânse, prin urmare, sunt suficiente motive pentru ca senatul S.U.A. sã nu dea clauza natiunii celei mai favorizate, iar Consiliul Europei sã nu ne primeascã în rândurile noastre (“These are good reasons for the United States Congress not give MFN status for Romania and for the Council of Europe not admit Romania in it’s ranks before more scrutinity”). Tabelul 3.5. Evaluarea indicelui de risc al tãrilor lumii

– Clasamentul realizat de revista italianã 53 54

Page 46: Influenta Riscului de Tara

“Commercio Internazionale”.

Nu s-au amintit aspectele:

Stabilitatea macroeconomicã obtinutã în 1994 precum si întãrirea leului, au contribuit la deblocarea unor credite externe oferite României, iar intrarea lor în operationalitate a contribuit la consolidarea balantei de plãti si la finantarea neinflationistã a deficitului bugetar.

1) Astfel la 30 septembrie 1994, datoria publicã externã efectivã a tãrii = 4245,9 mil $ din care 31.900 mil $ contractati direct de STAT, iar 1.055,5 mil $ contractati de agenti economici cu garantia statului.

2) Un aspect pozitiv se referã la raportul: consum / investitii din structura creditelor.

Din volum 1 miliard $ contractat de Guvern 8% destinat consumului, 92% destinat echilibrãrii balantei de plãti si investitiilor.

3) Ca efect al stabilitãtii economice s-a redus si RISCUL DEtARÃ, ROMÂNIA este în grupa C, astfel încãt ea devine atractivã pe piata internationalã a Capitalurilor.

Indicatorii folositi pentru aprecierea credibilitãtii externe a României sunt:

1) Ponderea datoriei externe în PIB

România înregistreazã valoarea cea mai redusã (21,4%) în raport cu tãrile fost comuniste, sau cel cu venit mediu, exemplu: Portugalia.

2) Calculându-se datoria externã a exporturilor România înregistreazã doar 10,6% fatã de 200 – 300% în comparatie cu alte tãri fost comuniste.

3) Gradul de acoperire a plãtilor scadente situeazã România în grupa tãrilor din Europa de Est la nivelul mediei (1,8%).

4) Capacitatea de mobilizare pe termen scurt a surselor financiare necesare serviciului datoriei externe.

România înregistreazã 9% fatã de Ungaria care atinge 35,6%.

5) Împrumuturile primite efectiv în timpul anului au fost folosite pentru sustinerea balantei de plãti, ajustare structuralã, rentabilizarea sistemului sanitar, importuri critice si asistentã tehnicã, dezvoltarea sectorului privat, în agriculturã, retehnologizarea sistemului energetic, restructurarea transporturilor.

3.5. METODA DE EVALUARE A RISCULUI DE tARÃ A BEIR Metoda de lucru BEIR apreciazã riscul de tarã dând un punctaj pentru factorul economic financiar si un alt punctaj pentru factorul politic. Prin combinarea lor va rezulta punctajul general.

Page 47: Influenta Riscului de Tara

În ceea ce priveste factorul economic, aprecierea lui se realizeazã prin însumarea punctajelor pentru zece indicatori, precum urmeazã:

1. PIB / locuitor (1-10 puncte) -este un indicator foarte important în aprecierea unei tãri din punct de vedere economic. În cazul României, în ultimii patru ani, acesta a scãzut puternic, astãzi fiind în jurul valorii de 510 dolari / locuitor, consecintã directã a scãderii PIB. Prin urmare scorul acordat acestui indicator este zero (fiind sub 1000 $ / locuitor). 2. Investitii interne ca % din PIB (1 – 10 puncte) – investitiile interne au scãzut brusc. Acest procentaj se situeazã în jurul cifrei de 17% (cam jumãtate din cât era înainte de revolutie R), prin urmare, scorul acordat este de 3 puncte. 3. Cresterea realã a PIB (1 – 10 puncte) – pe ultimii trei ani – încã din 1985 s-a constatat o slãbire a ritmului de crestere a PIB;

Page 48: Influenta Riscului de Tara

în perioada post – revolutionarã însã, datoritã profundelor schimbãri ce au avut loc, s-a ajuns la o scãdere medie anulatã de 12% a PIB în ultimi 3 ani. De aceea, scorul acordat este de zero.

4. Rata inflatiei alãturi de alte fenomene economice negative, a avut în ultimi trei ani o evolutie foarte dinamicã, peste 2000 % cu o medie anualã de cca. 160%. Prin urmare, scor zero. 5. Încasãrile de valutã (1 – 10 puncte) – evolutia acestor încasãri – pe ultimi cinci ani a fost, de fapt, o scãdere a încasãrilor de valutã liber convertibilã, în medie de 16% pe an. Prin urmare, scorul acordat este zero. 6. Dependenta de export (1 – 10 puncte) – conform datelor publicate, în contextul profundelor schimbãri suferite de comertul exterior Românesc, dependenta de export (calculatã fatã de valoarea primului produs de export românesc la export – mobila) este de 14%. Prin urmare scorul este de 8 puncte. 7. Raportul datoriei externe / valutã liber convertibilã încasatã, în procente (1 – 10 puncte). Conform datelor publicate, este de 89%, prin urmare, scorul este de 8 puncte. 8. Raportul datoriei externe / PIB, în procente (1 – 10 puncte) este de cca. 38%. Prin urmare, scorul este de 7 puncte. 9. Raportul serviciu datorie – valutã liber convertibilã încasatã (1 – 10 puncte). Pe anul 1992, serviciul dobânzii a fost, de asemenea neglijabil. De aceea, scorul este de 10 puncte. 10.Raportul serviciu dobânzi – valutã liber convertibilã încasatã (1 – 10 puncte).Pe anul 1992, serviciul dobânzii a fost, de asemenea, neglijabil. De aceea, scorul este de 10 puncte.

Total factori economici = 46 puncte

Pentru scala de la zero la 100 de puncte, acest scor este putin sub jumãtatea ei, dar componenta lui tipicã pentru o perioadã de tranzitie, de modificare profundã a structurii si functionãrii economice a unei tãri europene care are însã o datorie externã, un serviciu al dobânzii neglijabile sau foarte mici. Scorul este relativ bun având în vedere cã sunt, totusi, patru indici din zece cu valoarea zero.

În ceea ce priveste factorul politic, aprecierea lui se bazeazã prin însumarea a patru grupe de indicatori astfel:

1. Politica economicã internã, în general. a) Coerenta politicii (1 – 5 puncte) – se poate aprecia un punctaj la jumãtatea intervalului, în directã legãturã cu ce si-au propus guvernele postrevolutionare si, mai ales, cu ce au reusit. Punctaj 2,5.

b) Climatul de afaceri (1 – 5 puncte) – se poate aprecia un punctaj sub mijocul scalei, întrucât, asa cum existã astãzi, climatul de afaceri suferã din cauza unor lipsuri legislative, unor dificultãti de comunicare rapidã, inertiei în efectuarea unor operatiuni financiar – bancare, a unei mentalitãti tipic balcanice de a întelege modul de-a face o afacere. Punctaj 2.

c) Durabilitatea (consegventa) politicii economice (1 – 5 puncte). Plecând de la anul 1990 se poate considera cã noua politicã

Page 49: Influenta Riscului de Tara

economicã a fost satisfãcãtor implementatã, comparativ cu alte state socialiste din jur. Se tine seama de indicatiile de la FMI si BIRD, totusi se poate spune cã existã o oarecare rãmânere în urmã fatã de programul propus de aceste institutii. Scor, 2 puncte.

d) Calitatea birocratiei (1 – 5 puncte) – ca mãsurã a capacitãtii generale de guvernare a administratiei locale, a cunostintelor generale de guvernare a administratiei locale, a cunostintelor si integritãtii acestei birocrati. Se poate aprecia un punctaj de 2,5.

Scor 1 = 9 puncte.

2. Politica economicã externã a) Managementul datoriei externe (1 – 10 puncte) – o notã relativ mare poate fi datã deoarece datoria externã este micã (mostenire favorabilã din partea fostului regim), desi creditele primite nu sunt folosite pentru retehnologizare, si pentru consum. – Prin urmare, un scor de 7,5 puncte.

b) Gestionarea crizelor de lichiditate (1 – 5 puncte). Pentru felul cum s-a desfãsurat pânã acum se poate aprecia ca scor 2puncte. În general existã în medie mereu pericolul unei crize de lichiditate, având în vedere faptul cã rezervele de valutã interne sunt la nivelul de 1,5 luni de importuri.

c) Gestionarea ratei de schimb (1 – 5 puncte). Având în vedere puternica devalorizare a monedei nationale, se poate acorda

Page 50: Influenta Riscului de Tara

în punctaj sub medie, adicã 2 puncte.

d) Gestionarea politicii comerciale (1 – 5 puncte) referitor la cunostintele si posibilitãtile factorilor responsabili de a facilita exapansiunea comertului extern propriu. Conform metodologiei utilizate, notele mici se dau pentru tãrile ce impun barierecomerciale, protectioniste ridicate. În cazul României, scorul considerat este de 2,5 puncte, mediu, deoarece nu sunt tarife vamale mari, dar nici reusite palpabile în promovarea comertului exterior.

e) Politica de investitii (1 – 5 puncte) aici notele vor fi mari pentru cazul când reglementãrile referitoare la capitalul strãin sunt liberale, sunt excluse exproprierile sau alte actiuni ce defavorizeazã afluxul de capital strãin. Scorul propus este de 3 puncte. E posibil sã creascã acest scor în viitor, datoritã atât umplerii unor goluri legislative, cât si îmbunãtãtirii imaginii politice a României în lume.

Scor 2 = 17 puncte

3. Caracteristici politice a) Durabilitatea sistemului politic (1 – 10 puncte) se referã la existenta, într-un cadru normal a sistemului politic, la posibilitatea mentinerii sale fãrã schimbãri structurale dese, eventual la existenta unor realitãti democratice bine încetãtenite ( de exemplu, alegerilibere). În cazul României, în anii 1990 – 1993, alegeri au fost de trei ori (în douã rânduri generale si o datã locale), se poate precia cã acest exercitiu democratic merge mai bine în timp, cã sunt schimbãri în sensul unei democratizãri treptate a vietii politice interne. Se poate considera potrivit unui scor de 6 puncte.

b) Eficacitatea realizãrii programului politic (1 – 10 puncte) – posibilitatea de a realiza efectiv un program politico-ecomonic asumat. Din acest punct de vedere se poate aprecia cã în perioada 1990 – 1993 cele trei guverne au reusit un parcurs satisfãcãtor, în sensul cã, în ciuda unor situatii dificile sau chiar critice au ajuns sã elimine treptat subventiile, sã se încadreze bine în cerintele FMI s.a., fãrã convulsii sociale majore. Considerãm potrivit un scor de 6 puncte.

c) Pozitia internationalã (1 – 5 puncte). România este membru FMI, BIRD, are statut de asociat al CEE si, în 1993, va fi primitã în Consiliul Europei. Treptat, cu pasi mici dar fermi România îsi creazã o pozitie internationalã bunã. Se poate considera potrivit

un scor de 3,5 puncte. Total 3 = 15,5 puncte.

4. Stabilitatea politicã Urmãtorii trei factori au caracter de previziune pentru viitorii cinci ani.

a) Riscuri de rãzboi local (cu vecinii) – (1 – 10 puncte). Acest risc se referã la potentialitatea unui rãzboi cu vecinii, tinând seama de situatia geopoliticã a statului. Din acest punct de vedere România pare a se afirma ca un factor de stabilitate în zona balcanilor cât si în Centrul Europei. Dimensiunea tãrii, lipsa de conflicte importante pe plan intern, cât si în ultima vreme, un consens international ( sau

Page 51: Influenta Riscului de Tara

cel putin european) în legãturã cu acest statut de factor de stabilitate sau de stat – tampon în zonã, îndreptãtesc acordarea unui scor de 7,5 puncte.

b) Riscul de revolutii violente (1 – 10 puncte) – probabilitatea de a apare asa ceva scade mereu, de fapt nici în anii 1991 – 1992 nu era efectiv mare, mai mult impresia sau pãrerea factorului politic extern o considera ca atare. Scor, 7 puncte.

c) Tensiuni politice si sociale (1 – 5 puncte) – tensiunile apãrute în perioada imediat post Revolutie au fost complexe: sociale, etnice, religioase s.a. Treptat, însã, se constatã o diminuare clarã a lor, au apãrut mutatii importante în mentalitatea cetãtenilor si de asemenea executivul a învãtat a gestiona situatia politico-socialã internã, prin evitarea conflictelor în faza lor acutã (eventual chiar prin amânare). Pentru urmãtorii cinci ani, nivelul acestor regiuni considerãm a fi în scãdere, nu se vor atinge praguri critice.

Total 4 = 18 puncte

Totali factori politici: 1 + 2 +3 + 4 = 59,5 puncte

Prin urmare, scorul global va fi : 46 x 59,5 / 100 = 27 puncte.

Legat de acest scor, România se aflã în grupa de risc C, adicã: cu probleme de platã previzibile, inclusiv refinantãri si / sau reesalonãri. Pe termen lung, sunt posibile pierderi moderate. Prin

Page 52: Influenta Riscului de Tara

urmare, riscul de tarã poate fi catalogat ca fiind apreciabil.

DEFINITII ALE CLASELOR DE RISC

A Improbabila aparitia unor probleme de platã. A-Neregularitãti de platã minore sunt posibile. Dacã se produc se pot rezolva rapid fãrã refinantãri si / sau reesalonãri. B+ Neregularitãti de platã minore apar previzibile. Dacã se produc, se pot rezolva rapid, fãrã refinantãri si / sau reesalonãri. B Probleme de platã moderate, inclusiv refinantãri si / sau reesalonãri sunt posibile. Pe termen lung apare previzibilã

Se raporteazã GDP nominal / Populatia

b) Investitii interne (% din GDP)

Investitii interne – rândul 93 e din IFS

GDP nominal

Se raporteazã: Investitii interne x 100 / GDP nominal

c) Cresterea anualã a GDP real

Se calculeazã pe o perioadã de 5 ani sau pe o perioadã mai scurtã dacã nu sunt date disponibile.

GDP real – rândul 99 bp din IFS

Exemplu de calcul pentru 5 ani (1987 – 1991)

recuperarea integralã a sumelor datorate.

B-Probleme de platã moderate inclusiv refinantãri si / sau

reesalonãri aparitie previzibile. Pe termen lung sunt posibile mici

GD eal1987

...

X

Pr

100

+

1

...-1

Page 53: Influenta Riscului de Tara

1

X

-

x100

Y1

=

=

1

GDPreal1986

100

100 X

GD Pr eal1988

...

..

.

pierderi.

+

2

X

x100

Y2

=

=

Page 54: Influenta Riscului de Tara

C+ Probleme de platã serioase, inclusiv refinantãri si / sau

2

GD Pr eal1987

100

reesalonãri aparitie previzibile. Pe termen lung sunt posibile

pierderi moderate.

C Probleme de platã serioase, inclusiv refinantãri si / sau

100 X

GD Pr eal1989

...

..

.

+

3

X

Y3

-1

x100 =

=

3

GD Pr eal1988

100

reesalonãri repetate aparprevizibile. Pe termen lung apar previzibile

pierderi moderate.

Page 55: Influenta Riscului de Tara

100 X

GD Pr eal1990

...

..

.

+

4

X

-1

x100

=

Y4

=

4

GD Pr eal1989

100

C- Probleme de platã serioase, inclusiv refinantãri si / sau reesalonãri repetate aparprevizibile. Pe termen lung apar pierderi

previzibile. Neonorarea în totalitate a datoriei este posibilã.

Pe termen lung pierderi apreciabile sunt posibile.

100 X

...

GD Pr eal1991

..

.

Page 56: Influenta Riscului de Tara

+

5

X

Y5

-1

x100 =

=

5

GD Pr eal1990

100

D+ Probleme de platã serrioase inclusiv refinantãri si / sau GDP real = [(y1 x y2 x y3 x y4 x y5)1/n – 1] x 100 reesalonãri repetate aparinevitabile. Neonorarea în totalitate a datoriei apare previzibilã. Pe termen lung pierderi apreciabile apar sau

previzibile.

.

1 1991GDPn.

...

1

Principalii indicatori statistici calculati si modul de calcul: unde: n = nr. de ania) GDP / cap de locuitor (GDP: Gross Domestic Product a) Inflatia în preturi de consum (rd.64)

Produsul National Brut) GDP nomilnal – rândul 99 b din IFS Populatia – rândul 99 Z din IFS

Page 57: Influenta Riscului de Tara

61 62

-

x100

D Neonorarea în totalitate a datoriei apare inevitabilã. Pierderi GDP real =

..

.

GDP1987

apreciabile apar inevitabil.

Page 58: Influenta Riscului de Tara

Se calculeazã pe ultimii 5 ani pe o perioadã mai scurtã dacã

nu existã date disponibile.

1 n.

.

....

.

..

T

n

T1

...

.

-

1

.

..

x100

Formula de calcul:

X1

.1.x100

A doua modalitate de calcul:

.

.

.

.

.

.

inflatia 1987

Page 59: Influenta Riscului de Tara

-

= :

inflatia 1986

n = nr.de ani

Xn a) dependenta de export Se ia principalul produs la export din IFS, din rubrica “International Transactions”, dacã apar principalele produse

n = nr. de ani

dezvoltate.

Datele se pot lua din: Near-term Prospects for Major

Borrowing Countries, la rândul “consumer prices % change end-

Se raporteazã:

period”.

Produs principal exportat

x100

Formula de calcul:

Valuta încasata

Inflatia 1987 = nZ Z : 1 100...21 x n zzz n+++ n = nr. de ani a) Cresterea valutei încasate, în medie pe 5 ani (%) Se adunã urmãtoarele rânduri din IFS: 77 aad + 77 ahd + 77 afd + 77 ajd + 77 agd 2 1 : T T a) Total datorie / Valuta încasatã b) Datoria – din World Debt Tabels – rândul EDT. c) Formula de calcul: x100 sataValutaînca Datoria

Page 60: Influenta Riscului de Tara

e) Total datorie / GDP nominal Se raporteazã: 100 nominalGDP datorieTotal × Valuta încasatã 1987 = Formula de calcul: Serviciul datoriei / Valuta încasatã Serviciul datoriei – din World Debt Tabels – rândul THS Se raporteazã: Serviciul datoriei x100 Valutã încasatã 63 a) Serviciul dobânzii / valuta încasatã Serviciul dobânzii – din World Debt Tabels – rândul LINT Se raporteazã: Serviciul dobânzii x100 64

Page 61: Influenta Riscului de Tara

Valutã încasatã Peste 50 0 30-25,1 5Nota: * Pentru indicatorii a, b, f, g, h, i si j se iau în calcul 50-45,1 1 25-20,1 6 cele mai recente date. 45-40,1 2 20-15,1 7

• În cazul în care datele sunt exprimate în monedã nationalã, 40-35,1 3 15-10,1 8acestea se transformã în dolari, luând în calcul rata de schimb din 35-30,1 4 10-5,1 9IFS, rândul wf sau rf. 5 si sub 10 Pentru fiecare indicator se acordã un anumit scor, în functie 5. Cresterea valutei încasate în medie pe 5 ani (%)de limitele între care se încadreazã valoarea acestuia. Sistemul de 0-1,9 0 10-11,9 5scoring este urmãtorul: 2-3,9 1 12-13,9 6

1. GDP / cap de locuitor (rangul US $ 0 – 10.000) 4-5,9 2 14-15,9 7RANGUL SCORUL RANGUL SCORUL 6-7,9 3 16-17,9 8 0-999 0 5.000-5.999 5 8-9,9 4 18-19,9 9 1.000-1.999 1 6.000-6.999 6 2.000-2.999 2 7.000-7.999 76. Dependenta de export 3.000-3.999 3 8.000-8.999 8 Peste 55 0 35-30,1 5 4.000-4.999 4 9.000-9.999 9 55-50,1 1 30-25,1 6

10.000 si peste: 10 50-45,1 2 25-20,1 7 45-40,1 3 20-15,1 8

2. Investitii interne (% din GDP) 40-35,1 4 15-10,1 90-11,9 0 20-21,9 5 10 si sub: 10 12-13,9 1 22-23,9 6 14-15,9 2 24-25,9 77.Total datorie / valutã încasatã 16-17,9 3 26-17,9 8 Peste 400 0 240-200,1 5 18-19,9 4 28-29,9 9 400-360,1 1 200-160,1 6

30.000 si peste: 10 360-320,1 2 160-120,1 7 320-280,1 3 120-80,1 8

3. Cresterea anualã a GDP real 280-240,1 4 80-40,1 90-0,44 0 2,5-2,99 5 40 si sub: 10 0,5-0,99 1 3,0-3,49 6 1,0-1,49 2 3,5-3,99 78.Total datorie / GDP nominal 1,5-1,99 3 4,0-4,49 8Peste 100 0 60-50,1 5 2,0-2,49 4 4,5-4,99 9 100-90,1 1 50-40,1 6 5 si peste:10 90-80,1 2 40-30,1 7 80-70,1 3 30-20,1 8

4. Inflatia în pretul de consum 70-60,1 4 20-10,1 9 10 si sub: 10

65 66

Page 62: Influenta Riscului de Tara

9. Serviciul datoriei / Valutã încasatã Peste 50 0 30-25,1 5 50-45,1 1 25-20,1 6

45- 40,1 2 20-15,1 7 40-35,1 3 15-10,1 8 35-30,1 4 10-5,1 9 5 si sub: 10

10.Serviciul dobânzii / valuta încasatã

Peste 20 0 12-10,1 5 20-18,1 1 10-8,1 6

18-6,1 2 8-6,1 7 16-14,1 3 6-4,1 8 14-12,1 4 4-2,1 9 2 si sub: 10

4.Pentru întocmirea fisei de apreciere a indicatorilor calitativ, se culeg informatii privind.

a.Politica economicã internã:

• coerenta politicii economice urmãreste modul de formulare a politicii economice si calitatea obiectivelor avute în vedere. Se acordã maxim 5 puncte; • climatul afacerilor – se acordã un scor înalt dacã existã conditii favorabile pentru conducerea eficientã a afacerilor, în sectorul public si în loc privat. Se acordã maxim 5 puncte; • durabilitatea politicii – un scor înalt se acordã tãrilor care au continuat cu succes o anumitã politicã economicã generalã îm trecut si care ar putea sã sustinã aceastã politicã si în urmãtorii 5 ani. Se acordã maxim 5 puncte; • calitatea birocratiei natale – mãsoarã capacitatea guvernului de a implementa politica sa si de a evalua la toate nivelurile, aparatul de stat si guvernul. Un scor înalt se acordã atunci când existã o birocratie integrã si stabilã. Se acordã maxim 5 puncte. b. Politica economicã externã • administrarea datoriei externe – se acordã maxim 10 puncte dacã nu existã datorie externã si un scor ridicat dacã aceasta este bine administratã, dacã se evitã reesalonãrile si neîndeplinirea obligatiilor de platã. Scorul trebuie modificat dacã apar rupturi bruste în politicã, ca rezultat al unor schimbãri profunde în plan intern sau international; • sustinerea crizei de lichiditate pentru determinarea scorului trebui luat în considerare orice apel al FMI sau alte surse pentru sustinerea pe termen scurt si modul în care se evitã criza de lichiditate. Orice schimbare bruscã în viata politicã va influenta nivelul scorului. Se acordã maxim 5 puncte; • administrarea ratei de schimb – un scor înalt se acordã când se constatã sprijinirea ratei de schimb, pãstrarea ratei nominale sau efective între anumiti parametrii precum si controlul speculatiilor monetare pe timp de crizã si sustinerea participãrii la activitatea internationalã. Interventiile bruste pe pietele monetare internationale, ca si eventualele incertitudini si întârzieri afecteazã nivelul scorului.

Page 63: Influenta Riscului de Tara

Se acordã maxim 5 puncte. • Administrarea politicii comerciale – un scor înalt se acordã dacã guvernele respectã si aderã la principiile GATT si dacã sprijinã comertul prin respectarea întelegerilor cu alte tãri. Când se adoptã politici comerciale restrictive, scorul va fi afectat. Se acordã maxim 5 puncte; • Politica de investitii – când tãrile urmeazã o politicã liberalã pentru înfiintarea de intreprinderi strãine, iar regulile pãtrunderii de capital strãin sunt clare, echitabile si nediscriminatorii, se acordã un scor bun. Acesta este afectat când se remarcã o atitudine inconstantã fatã de investitorii strãini, hãrtuirea acestora sau exproprierea fãrã compensatii. Se acordã maxim 5 puncte. c. Caracteristici politice: • durabilitatea sistemului politic – un scor mare se acordã dacã guvernele s-au schimbat regulat prin alegeri democratice în ultimii 10 ani. Usoare modificãri în aceastã perioadã determinã un scor de 7-8 puncte, iar dacã acestea sunt însotite de violentã se acordã 5-6 puncte. O democratie cu alegeri frecvente si succesiuni

Page 64: Influenta Riscului de Tara

de guverne slabe, se noteazã cu 3-4 puncte. Scorul cel mai mic se acordã când au loc schimbãri frecvente, violente. Se acordã maxim 10 puncte.

• eficacitatea guvernului – în cazul în care guvernul este capabil sã punã efectivul în practica politicã a sa, se acordã un scor înalt. Existenta unor arii substantiale ale puterii politice rãmase în afara controlului guvernului, determinã un scor redus. Se acordã maxim 10 puncte; • pozitia internationalã – un scor înalt se acordã tãrilor care au legãturi stabile cu organizatii internationale ca FMI, World Bank, CEE si cu alte tãri. Se acordã maxim 5 puncte d. Stabilitatea politicã: • rãzboi local – se acordã un scor redus când apare posibilitatea clarã a unui rãzboi local. Dacã tara respectivã este implicatã într-un conflict global, se poate acorda totusi un scor relativ ridicat. Se acordã maxim 10 puncte. • Risc de revolutie violentã – când o loviturã de stat ar putea implica doar schimbarea presedintelui, aceasta nu presupune neapãrat acordarea unui scor foarte scãzut. Dar când sistemul politic ar putea fi rãsturnat, poate fi acordat scorul minim. Se acordã maxim 10 puncte. • Tensiuni politice sau sociale – se acordã scor redus când existã tensiuni între nationalitãti, conflicte de interese între comunitãtile religioase sau clasele sociale, care pot determina instabilitatea regimului. Se acordã maxim 5 puncte. Dupã întocmirea fisei de apreciere a factorilor calitativi, se înmulteste scorul obtinut în aceastã fisã cu cel obtinut în fisa cu indicatorii statistici calculati pentru fiecare tarã.

Rezultatul obtinut se împarte la 100.În functie de nivelul acestui rezultat, se încadreazã tara analizatã în clasa de risc corespunzãtoare astfel:

CLASA LIMITELE DE ÎNCADRAREA 99 - 89A-88- 79

B+ 78- 69B 68- 59B-85- 50C+ 49- 40C 39- 30C-29- 20D+ 19- 10D 9- 0

3.6. METODE DE ANALIZÃ A RISCULUI DE tARÃ LA EXIM BANC BUCUREªTI 1. CLASA DE RISC • categoria de risc în care se încadreazã tara respectivã conform ultimului clasament elaborat de EXIMBANK; • definitia categoriei de risc. 2. SITUAtIA POLITICÃ

Page 65: Influenta Riscului de Tara

v scurta prezentare a situatiei cadru;v situatia politicã la momentul elaborãrii notei;v previziuni asupra evolutiei acestei situatii pe termen scurt

(în perioada derulãrii contractului);

3. SITUAtIA ECONOMICÃ • situatia economicã cadru, pe scurt; • nivelul si interpretarea principalilor indicatori care definesc performanta economicã - P.I.B. / loc; - evolutia P.I.B. – medie pe trei ani; -dependenta de export; -Export bunuri si servicii / Import bunuri si servicii • descrierea conjuncturii economice internationale; • principalii indicatori care definesc performanta financiarã – nivel si interpretare; - Deficit bugetar / P.I.B.

Page 66: Influenta Riscului de Tara

-Sold cont curent / export bunuri si servicii 2. Ritm de crestere PIB (%) 10 puncte -Paritatea monetarã – medie pe trei ani; -Rata inflatiei – medie pe trei ani; 1....

PIB(estimat)

-

x100

.

.

3

Rpib =

- Situatia rezervelor. PIB( y - 3)

• Coerenta politicii economice. 4. GRADUL DE ÎNDATORARE EXTERNà AL tÃRII ANALIZATE • nivelul si interpretarea urmãtorilor indicatori: - Datorie externã totalã / P.N.B. -Datorie pe termen scurt / total datorie; -Serviciul datoriei si Serviciul dobânzi / export bunuri si servicii • probleme legate de restructurarea datoriei externe. 5. SITUAtIA SCHIMBURILOR COMERCIALE DINTRE ROMÂNIA ªI tARA RESPECTIVà • acorduri încheiate între cele douã tãri; • evolutia schimburilor comerciale în ultimii ani; • structura schimburilor comerciale. 6. STRUCTURA PLÃtILOR ARIERATE FAtà DE ROMÂNIA • creante si angajamente. 7. CONCLUZII – AVIZUL D.A.R.T. Analiza de risc pe termen scurt

A. FACTORI ECONOMICI 1. Nivel de dezvoltare 0 – 500 0 500 - 1.000 11.000 - 1.500 2 1.500 -2.000 3 2.000-3.000 4 >10.000

Page 67: Influenta Riscului de Tara

PIB / nr. locuitori 3.000 – 4.000 4.000 – 5.000 5.000 – 6.000 6.000 – 8.000 8.000 – 10.000 10 puncte 5 6 7 8 9 10 71

Evolutia PIB pe ultimii trei ani

Corectie în functie de dimensiunea economiei:

-1 pentru PIB < 3 mrd $

+ 1 pentru PIB > 5.000 $ / loc 0 < … -1 2 -1 1 4 1 3 6 3 5 8 5 8 10 > 8

3. Situatia balantei de plãti 10 puncte Sold balantã (y*) / PNB (y*) x 100 [%] (eventual corectie în functie de deficitul contului curent acoperit de transferurile oficiale si private).

0 < … -102 -10 -54 -5 -36 -3 … -18 -1 … 210 > 2

4. Rata inflatiei în anul curent [%] 5 puncte 0 > 50% 3 10-20% 1 30-50% 4 5-10% 2 20-30% 5 < 5% + / - în functie de dinamica recentã (ultimile patru trim). 5. Dependenta de export [%] 10 puncte Calcul ca în Lloyds pentru anul y – 1.

Page 68: Influenta Riscului de Tara

Scara punctaj ca în Lloyds, cu corectie functie de conjunctura pietei internationale:

(-1) punct pentru conditii defavorabile exportului

(+1) punct pentru conditii favorabile exportului [ eventual (+1) punct pentru cerere produs export stabilã (inelasticã) gen petrol].

6. Acoperire import prin export [%] 10 puncte EXPBS (y*) / IMPBS (y*) x 100 < 80 0 110 – 120 6p 80 – 100 2 p 120 – 130 8p 100 – 110 4p > 130 10p

7. Situatia rezervelor [ luni de importuri] 15 puncte

Rezerve (y-1) / [IPBMS (y-1) + 12]

< 1 0 3 – 4 9 1 – 2 3 4 – 6 12 2 – 3 6 6 15

8. Datoria pe termen scurt (DTS) [%] 15 puncte DTS (y**) / Total datorie externã (x)

> 25 0 10 – 15 9 20 – 25 3 5 – 10 12 15 – 20 6 < 5 15

(** datoria scadentã în anul respectiv).

9. Situatia plãtilor externe [%] 15 puncte Serviciul datoriei (y*) + Serviciul dobânzii (y**) / EXPBS y* x 100 > 70 0 30 – 40 9 60 – 70 3 20 – 30 11 90 – 60 5 10 – 20 13 40 – 50 7 < 10 15 (**conform scadentei în anul y)

B FACTORII POLITICI 100 puncte

1.Studiul guvernului actual 20 puncte Guvernare ineficientã, schimbãri dese de guvern prin mijloace nedemocratice, coruptie exageratã. 0

puncte Guvernare eficientã, schimbãri regulate si normale de guvern 20 puncte

2.Politica economicã a guvernului actual 15 puncte Politica economicã instabilã, incoerentã, regim nefavorabil al capitalului strãin 0 puncte Coerentã rezonabilã, regim relativ restrictiv al capitalului strãin

7 puncte

Page 69: Influenta Riscului de Tara

Coerentã bunã, regim favorabil capitalului strãin 15 puncte

3. Tensiuni interne 15 puncte Rãzboi civil 0 puncte Tensiuni sociale + politice + rasiale + etnice + culturale + religioase

Pentru fiecare din factorii de mai sus care nu apar se vor mai adãuga douã puncte, astfel încât, în conditiile în care nu apar tensiuni semnificative, scorul va fi de 15 puncte.

4. Pozitia internationalã 20 puncte Sanctiuni internationale (embargou) 0 puncte Izolare relativã 5 puncte Relatii diversificate 10

puncte Relatii bune cu marile puteri economice (si organisme financiare internationale) 15 puncte Relatii preferentiale cu marile puteri economice (si organisme financiare internationale) 20 puncte

5. Restructurarea datoriei 15 puncte Sistarea plãtii 0 reesalonare 9 74

Page 70: Influenta Riscului de Tara

Esec negocieri cu FMI 3 întârziere 11 Reesalonãri repetate 6 fãrã probleme 15 Se va urmãri perioada ultimilor ani

6. Experienta relatiilor bilaterale 15 puncteNeplatã (refuz, insolvabilitate) 0 Mari întârzieri 5Dificultãti de reesalonare 1 Mici întârzieri 10Reesalonãri fãrã probleme 3 Fãrã probleme 15C. CORECtIE ANALISTC = (0 … 5) dupã aprecierea analistului.SCOR FINAL = [SCOR ECONOMIC x SCOR POLITIC/100]3.7. INDICATORII UTILIZAtI DE DIFERITE INSTRUCtII FINANCIARE PENTRU APRECIAREA RISCULUI DE tARÃ A. Indicatori utilizati de Banca Mondialã – studiu realizat de Feder si Ross (1977). 1. Proportia datoriei 2. Proportia importuri / rezerve 3. Proportia capital / datorie 4. Venit pe cap de locuitor 5. Rata de crestere a venitului 6. Rata de crestere a exporturilor. B. Indicatori folositi de First National Bank of Chicago – studiu realizat de Korth Universitatea Carolina de Sud; 1. Proportia datoriei 2. Venit pe cap de locuitor 3. Rata de crestere a venitului 4. Rata de crestere a exporturilor 5. Structura exporturilor 6. Proportia importuri / exporturi 7. Gradul de diversificare a economiei 8. Exporturi / PNB 9. Suma de ajutor a FMI / rezerve 10. Structura datoriei 11. Politica monetarã, fiscalã si lupta contra inflatiei 12. Robustetea economiei 13. Aptitudinea schimbãrii pacifiste 14. Probabilitatea conflictului intern 15. Politica grupului dominant 16. Ideologia grupului dominant 17. Competentele înaltilor functionari 18. Supletea regimului politic 19. Relatii externe 20. Minoritãti 21. Probleme religioase 22. ªomaj 23. Probleme etnice externe C. Indicatori utilizati de Manhattan Bank NA (1981) – studiu realizat de C. J. Robinson, Chase; 1. Proportia datoriei 2. Venit pe cap de locuitor 3. Rata de crestere a venitului 4. Rata de crestere a exporturilor 5. Structura exporturilor 6. Proportia importuri / exporturi 7. Gradul de diversificare a economiei 8. Exporturi / PNB

Page 71: Influenta Riscului de Tara

9. Politica monetarã, fiscalã si lupta contra inflatiei 10.Resurse naturale 11. Suma totalã a datoriei12.Structura importurilor13.Robustetea economiei14.Politica grupului dominant15.Minoritãti16.ªomaj17.Ajutoare de la stat18.Tip de sistem19.Disproportia patrimoniilor

Page 72: Influenta Riscului de Tara

D. Indicatori utilizati de Uniunea Bancarã Elvetianã (Union Bank of Switzerland) 1980 – studiu elaborat de K. Janoeri. 1. Proportia datoriei 2. Proportia importuri / rezerve 3. Proportia capital / datorie 4. Venit pe cap de locuitor 5. Rata de crestere a exporturilor 6. Proportia exporturi / importuri 7. Exporturi / PNB 8. Suma de ajutor a FMI / rezerve 9. Politica monetarã, fiscalã si lupta contra inflatiei 10.Resurse naturale 11. Suma totalã a datoriei12.Structura importurilor13.Robustetea economiei14.Aptitudinea schimbãrii pacifiste15.Probleme etinice externeE. Indicatori utilizati de Amsterdam si Rotterdam Bank NW (1981) 1. Proportia datoriei 2. Rata de crestere a venitului 3. Rata de crestere a exporturilor 4. Structura exporturilor 5. Proportia importuri / exporturi 6. Suma de ajutor a FMI / rezerve 7. Politica monetarã, fiscalã si lupta contra inflatiei 8. Structura importurilor 9. Minoritãti10.Probleme religioaseF. Indicatori utilizati de Bussines International Country Risk Assignment Service (1981) 1. Proportia importuri / rezerve 2. Proportia capital / datorie 3. Rata de crestere a venitului 4. Structura exporturilor 5. Proportia importuri / exporturi 6. Suma de ajutor a FMI / rezerve 7. Politica monetarã, fiscalã si lupta contra inflatiei 8. Resurse naturale 9. Suma totalã a datoriei10.Aptitudinea schimbãrii pacifiste11. Probabilitatea conflictului intern12.Politica grupului dominant13.Competentele înaltilor functionari14.Relatii externe15.Opozitia contra regimuluiG. Indicatori utilizati de Bank of Montreal (1978) – studiu realizat de G. J. Nagy; 1. Proportia datoriei 2. Rata de crestere a venitului 3. Rata de crestere a exporturilor 4. Structura exporturilor 5. Proportia importuri / exporturi 6. Suma de ajutoare FMI / rezerve 7. Structura datoriei 8. Politica monetarã si lupta contra inflatiei;

Page 73: Influenta Riscului de Tara

9. Resurse naturale10.Suma totalã a datoriei11. Structura importurilor12.Robustetea economiei13.Aptitudinea schimbãrii pacifiste14.Probabilitatea conflictului intern15.Competentele înaltilor functionari16.Minoritãti17.Prebleme religioase18.Probleme etnice externe19.Ajutoare de la stat20.Tip de sistem21.Opozitia contra regimului22.Disproportia patrimoniilor

Page 74: Influenta Riscului de Tara

H*. Indicatorii utilizati de Bank of America (1980) – studiu realizat de H. R. Heller.

1. Proportia datoriei 2. Proportia importuri / rezerve 3. Proportia capiatal / datorie 4. Venit pe cap de locuitor 5. Rata de crestere a venitului 6. Rata de crestere a exporturilor 7. Structura exporturilor 8. Suma de ajutor a FMI / rezerve 9. Structura datoriei10.Politica monetarã si lupta contra inflatiei11. Resurse naturale 12.Suma totalã a datoriei 13.Structura importurilor 14.Aptitudinea schimbãrii pacifiste 15.Probabilitatea conflictului intern 16.Competentele înaltilor functionari 17.Supletea regimului politic 18.Relatii externe 19.Tip de sistem Este un sistem de analizã a riscului de tarã ce evidentiazã o amplã analizã politicã;

I. Indicatori utilizati de National Westminster Bank (1980) – studiu realizat de I. P. Gutmann; 1. Proportia datoriei 2. Proportia importuri / rezerve 3. Venit pe cap de locuitor 4. Rata de crestere a venitului 5. Rata de crestere a exporturilor 6. Structura exporturilor 7. Proportia importuri / exporturi 8. Gradul de diversificare a economiei 9. Suma de ajutor a FMI / rezerve 10.Structura datoriei

11. Resurse naturale12.Suma totalã a datoriei13.Probabilitatea conflictului intern14.Relatiile externe15.Minoritãti16.Pobleme religioase17.Tipuri de sistem18.Opozitia contra regimului19.Dispozitia patrimoniilorJ*. Indicatori utilizati de American Express Bank (1980) pentru analiza riscului de tarã.

1. Proportia datoriei2. Proportia capital / datorie3. Venit pe cap de locuitor4. Structura exporturilor5. Proportia importuri / exporturi6. Exporturi / PNB

Page 75: Influenta Riscului de Tara

7. Structura datoriei8. Suma totalã a datoriei9. Structura importurilorSimultan se realizeazã si o analizã a sistemului politic.K. Indicatori utilizati de Bankers Trust Co (1976) – analizã realizatã de A. Von Agtmael 1. Proportia datoriei 2. Proportia importuri / rezerve 3. Venit pe cap de locuitor 4. Rata de crestere a venitului 5. Rata de crestere a exporturilor 6. Proportia importuri / exporturi 7. Gradul de diversificare al economiei 8. Exporturi / PNB 9. Suma de ajutor a FMI / rezerve10.Structura datoriei

Page 76: Influenta Riscului de Tara

11. Politica monetarã, fiscalã si lupta contra inflatiei 12.Resurse naturale 13.Suma naturalã a datoriei 14.Structura importurilor 15.Robustetea economiei 16.Aptitudinea schimbãrii pacifiste 17.Posibilitatea conflictului intern 18.Politica grupului dominant 19.Ideologia grupului dominant 20.Competentele înaltilor functionari 21.Relatiile externe 22.Minoritãti 23.Probleme religioase 24.ªomaj 25.Probleme etnice externe 26.Tip de sistem 27.Opozitia contra regimului 28.Disproportia patrimoniilor Existã 3 aspecte esentiale ale riscului politic legat de riscul suveran de tarã (sau de transfer)

1. Interactiunile dintre evolutiile politice si politica economicã. 2. Transformãrile politice; 3. Interactiunile dintre evolutiile politice, încrederea strãinãtãtii si influxurile de capital. Sunt foarte putine bãnci în lume care analizeazã riscul de tarã fãrã a pune accentul pe aspectul politic, astfel:

• foarte putine bãnci din lume au angajat analisti politici • erorile ce pot sã aparã datoritã faptului cã nu existã douã tãri cu caracteristici asemãnãtoare, si majoritatea analizelor politice sunt fãcute de analisti care nu au o minimã experientã politicã. • metoda utilizãrii frecvent este de a analiza cele mai comune tipuri de regimuri politice prin prisma: • strategiei politice si a • stabilitãtii politice. Analiza riscului politice va sublinia urmãtoarele aspecte:

1. Structura pe clase, astfel în fiecare tarã pot sã aparã combinatii între urmãtoarele grupuri sociale, ce diferã prin proportia care detine forta politicã; Aceste grupuri sunt: • mari proprietari rurali • mici proprietari rurali (tãranii) • muncitorii rurali• oamenii de afaceri• clasa mijlocie urbanã • clasa muncitoare urbanã cu locuri de muncã asigurate. • muncitori urbani cu angajare temporarã • lucrãri guvernamentali • studenti. 2. Se vor analiza principalele institutii existente în tara respectivã cum ar fi: • Institutii constitutionale (parlament, senat, desfãsurarea alegerilor) • serviciile guvernamentale • armata

Page 77: Influenta Riscului de Tara

• Biserica • Sindicatele • Banca Centralã 3. Personalitãtile marcante ale tãrii respective, cât de mult pot ele sã influenteze cursul istoriei; 4. Mecanismele de control • sprijinul popular • coruptia • represiunea • influenta opozitiei • cresterea economicã A întelege modul de interactiune al acestor forte, înseamnã a putea realiza prognoze asupra evolutiilor probabile politice viitoare

Page 78: Influenta Riscului de Tara

si asupra nivelului stabilitãtii politice.

În mod obisnuit fiecare tarã are o structurã fundamentalã care sugereazã alternative posibile ale acestei structuri.

Principalele probleme care apar frecvent sunt:

• Existenta unui lider în vârstã fãrã succesor evident. • Presiuni în favoarea democratiei • Conflictul dintre valorile moderne (de influentã occidentalã) si cele traditionale. • Stãri excesive de coruptie • Guverne fãrã putere • Frecventa mare a schimbãrii guvernelor • Inegalitatea veniturilor Factorul politic poate influenta riscul de tarã prin:

1. Efectul politicii unui guvern aflat la conducere, sau politica probabilã a unui posibil guvern alternativ. 2. Printr-o schimbare radicalã de guvern, sau rãzboi; 3. Prin pierderea încrederi în guvern urmatã de migrarea capitalului sau prin sistarea de noi credite bancare.În acest sens este semnificativã mãsurarea unei situatii politice prin PRI (Political Risk Index). Astfel informatiile furnizate de cãtre 100 de experti alimenteazã acest indice. Se porneste de la evaluarea a 10 factori ai unor scale gradate care pornesc de la riscul nul (0) pânã la riscul maxim (7). Notele pe scalã sunt adãugate pentru a obtine indicele.

Cei zece factori de influentã sunt:

• dependenta fãrã o mare putere • influenta negativã a fortelor publice regionale • divizarea spectrului politic • divizarea prin limbã, etnie sau religie; • mãsuri represive luate de cãtre guverne în vederea mentinerii lor la putere • atitudini fatã de strãinãtate, nationalism sau tendintã la compromis • situatie socialã a populatiei, cu referiri la nivelul de trai, densitate; • organizarea si forta elementelor favorabile instaurãrii unui guvern de extremã stânga;

• conflicte sociale (frecventa manifestãrilor, greve, violente, lovituri de stat, etc.) • instabilitate politicã. RISCUL DE TARÃ ATRIBUIT ROMÂNIEI martie 1996 de cãtre principalele agentii internationale de evaluare financiarã Moody’s, Standars & Poor’s (S&P), IBCA, Japan credit Rating Angecy (JCR)

Finantarea externã are mai multe componente:

• împrumuturi de la FMI si BM • credite sindicalizate

Page 79: Influenta Riscului de Tara

• emisiuni de obligatiuni pe pietele internationale de capital privat • investitii strãine directe sau de portofoliu • aproape 90% din finantarea externã a României provine din împrumuturi de la FMI si BM. Banca Nationalã a României a anuntat evaluãrile de risc (rating) acordate pentru titlurile sale financiare, pe termen lung, nominalizatã în valutã de cãtre principalele agentii internationale de evaluare financiarã:

1. Moody’s Ba3 2. Standars & Poor’s (S&P) BB3. IBHA (agentie europeanã) BB 4. JCR BB+ În raportul sãu, agentia internationalã de evaluare financiarã Moody’s a arãtat cã:

“În 1995, România a încheiat un al treilea an de accelerare a cresterii produsului intern brut. Datoria în valutã a României este extrem de scãzutã atât în termeni absoluti cât si relativi. Reforma

83 84

Page 80: Influenta Riscului de Tara

fiscalã a sistemului de protectie socialã s-a fãcut în conditiile în care deficitele bugetare au rãmas la un nivel rezonabil”.

Agentia Standars & Poor’s-a arãtat cã rating-ul reflectã povara datoriei externe nete a României, mentionând cã:

“reformele structurale, încete ar da rezultate împreunã cu politici ferme fiscale, monetare, valutare si ale veniturilor, trebuie sã continue pentru a sprijini transformarea economicã gradualã a tãrii în limita derapajelor potentiale în domeniul finantelor publice si a se obtine asigurarea cã nivelele datoriei publice si ale serviciului datoriei publice vor rãmâne rezonabil descãzute pe termen mediu.

Astfel, Standars & Poor’s prezintã rating-urile din tabelul—.

Agentia IBCA a declarat:

“Îndatorarea externã a României este foarte scãzutã, ceea ce îi permite un spatiu de manevrã pentru a creste rapid fãrã a se confrunta cu constrângeri ale balantei de plãti. Stabilizarea macroeconomicã a fost un succes în ultimii doi ani si a condus la o scãdere puternicã a inflatiei si încetarea declinului economic datorat tranzitiei”.

Agentia JCR a mentionat cã: “procesul de tranzitie al economiei românesti este la început si se adapteazã, se asteaptã ca economia româneascã sã-si recapete vigoarea pe termen mediu si lung”.

În procesul de evaluare a riscului de tarã pentru România, Banca Nationalã a României a colaborat cu cunoscutele firme financiare internationale MERRILL LYNCH si NOMURA SECURITIES.

Astfel Merrill Lynch a actionat în calitate de consultant al bãncii nationale a României în obtinerea evaluãrilor din partea agentiilor americane Mody’s si S&P precum si a agentiei europene IBCA, în timp ce Nomura Securities a acordat asistentã în relatia cu agentia japonezã JCR.

Evaluãrile agentiilor internationale au fost anuntate imediat dupã lansarea recentã de cãtre BNR a unui plasament privat în valoare de 50 mil. dolari S.U.A., pe termen de 5 ani, organizat de

85 86

Page 81: Influenta Riscului de Tara

Tabelul 3.9

Merrill Lynch International. Pentru a beneficia de evaluãrile nou dobândite, BNR a anuntat strategia sa privind reintroducerea României pe pietele internationale de capital, inclusiv programul de finantare externã a României pentru restul anului 1996.

În 12 iunie 1996, Banca Nationalã a României a lansat prima emisiune de euro-obligatiuni pe piata internationalã de capital, prin intermediul bãncii americane de investitii Merril Lynch. Valoarea emisiunii de euro-obligatiuni este de 225 milioane $, în crestere cu 50% fatã de valoarea initialã anuntatã de BNR, de 150 milioane $.

Rata cuponului este de 9,75% iar randamentul obligatiunii este asteptat sã ajungã la 2,75 puncte procentuale peste dobânda LIBOR la sase luni.

Subsciitorii sunt nouã institutii financiare: ABN AMRO, Chase Manhattan, Citibank, Creditanstalt, Daiwa Securities, Ip Morgan, Deutsche Morgan Greutell, Nomura Securities si Union Bank of Switzerland.

Emisiunea, cu scadentã la trei ani, va fi folositã de BNR pentrucresterea rezervelor valutare ale tãrii. Încrederea investitorilor în euroobligatiuni s-a datorat situatiei macroeconomice favorabile a României, reducerea ratei inflatiei la aproximativ 27% fatã de 300% în 1993, nivelul scãzut al datoriilor externe, un deficit bugetar redus. Lansarea emisiunii de euro-obligatiuni urmeazã unei emisiuni de obligatiuni Samurai realizatã în mai 1996 în valoare de 500 milioane $ si se pare cã va fi urmatã de o emisiune de obligatiuni Yankee.

Moody’s Investors Service

În luna februarie 1998 Moody’s Investors Service d[dea publicitãtii un raport-analizã al sistemului bancar din România si acorda calificative primelor patru bãnci, apreciate cã detin împreunã 60% din activele bãncilor comerciale românesti

Tabelul 3.8

Ratingul aferent depozitelor a fost introdus de agentia Moody’s în 1985 pentru evaluarea capacitãtii bãncii de a-si putea onora la timp obligatiile fatã de clienti. Rezultatul vizeazã nu numai credibilitatea si pozitia bãncii în sistem, ci este extins si asupra aprecierii ei pe piata internationalã. Scala agentiei Moody’s Investors Service pentru depozitele pe termen scurt oscileazã în ordine descrescãtoare între Aaa si C.

NivelulB1, atribuit bãncilor românesti, reflectã un risc sporit privind posibilitatea plãtii depozitelor si a dobânzilor la scadentã. Prin corelatie cu calificativul “not-prime” obtinut la depozitele pe termen scurt, sugestia agentiei este cã acestea pot fi folosite mai degrabã în scopuri speculative decât investitionale. Comparativ, pe aceleasi coordonate sunt încadrate bãncile Argentinei, Kazahstanului, Mexicului, Rusiei si Thailandei.

Page 82: Influenta Riscului de Tara

Aprecierea soliditãtii financiare a unei bãnci este cea mai recentã cea mai recentã formã de evaluare (din 1994) a unei societãti bancare, ea fiind introdusã la solicitarea investitorilor interesati în alegerea institutilor cu cel mai scãzut nivel de risc. Descrescãtor, cotatile sunt de la A la E. Nivelul D este considerat a fi oarecum intermediar, din aceastã grupã fãcând parte, alãturi de BCR si BRD, Ceska Sporitelna, Investicni a Postovni Banka, ambele din Republica Cehã, Banca Nationalã a Greciei, Banca K&H din Ungaria, o bunã parte din bãncile Poloniei si Rusiei.

Categoria E, la care se încadreazã bãncile indoneziei, câteva thainlandeze, dar nici una din Ungaria, Chehia, Polonia sau Rusia, evidentiazã o fragilitate accentuatã, posibil de îmbunãtãtit numai prin sprijin extern. Rezultatul este puternic influentat de performantele mediului economic în care bãncile opereazã, gradul de dezvoltare a

Page 83: Influenta Riscului de Tara

sistemului financiar, calitatea regimului de reglementare si supraveghere a Bãcilor.

Situarea Bãncii Agricole si a Bancorex în aceastã categorie este explicabilã în conditiile în care a fost nevoie de aproximativ un miliard de dolari, sprijin din partea statului, pentru ca aceste bãnci sã poatã supravietui.

Un alt criteriu, care a amendat nivelul calificativelor date bãncilor românetti, este lipsa de diversificare a destinatiei creditelor (peste 50% apar’in sectorului de stat) ;i serviciilor oferite.

“Desi aceste bãnci au introdus noi produse si servicii si s-au concentrat pe dezvoltarea afacerilor în sectorul privat, activitatea lor se bazeazã în mare parte pe clientela mostenitã”, se mentioneazã în raportul Moody’s.

Standard & Poor’s

Ultima modificare anuntatã în 1998 este cea fãcutã de agentia Standard & Poor’s, de la BB- la BB+. Desi nu nu au fost mentionat în mod direct în comunicat (doar ratingul BCR a suferit aceeasi modificare), agentia si-a exprimat îngrijorarea cu privire la situatia sistemului bancar, la calitatea slabã a portofoliului de credite si la întârzierea restructurãrii la nivelul întrprinderilor cu consecinte nefavorabile pentru bãnci.

Practic, aceste modificãri au redus România la nivelul anterior alegerilor din 1996. Luate de valul schimbãtor, nu este exclus ca agentiile de rating sã fi acordat un sprijin discret noii guvernãri de atunci, prin avantajarea tãrii în procesul de evaluare. Dezamãgite revin asupra hotãrârii, probabil si la solicitarea celor intersati de o nouã ietire a României pe piata internationalã de capital.

Pentru bãncile comerciale, consecintele se vor vedea la nivelul liniilor de finantare primite de la corespondentele lor sau organismele financiare internationale.

Indirect însã pot apãrea schimbãri la nivelul politicilor de dobânzi si creditare. Modificarea structurii de finantare a deficitului bugetar în favoarea componentei interne (din motive de cost) pote genera o crestere considerabilã a cererii de credit guvernamental, cu efect asupra dobânzilor. (cresterea sau incetinirea acestora).

Desi se sperã într-o reconsiderare relativ rapidã a evaluarilor, este greu de crezut cã ea se va produce pânã la sfârsitul acestui an. Pripite sau nu, aceste decizii ne costã timp si bani.

ANALIZA RISCULUI B.R.D. – ROMÂNIA de cãtre firma Thomson Bank Watch Inc. (lideri în analiza riscului de bancã)

Evaluãri asemãnãtoare riscului de tarã, care reprezintã mãsura

Tabelul 3.9

Page 84: Influenta Riscului de Tara

Tabelul 3.10

Page 85: Influenta Riscului de Tara

riscului de a investi în tara respectivã si abilitatea acesteia de a-si îndeplini obligatiile serviciului datoriei externe, se afecteazã si pentru analiza riscului unei bãnci.

Banca Românã pentru Dezvoltare beneficiazã de aceste evaluãri din partea agentiei Thomson Bank Watch Inc., cu sediul central la New York, specializatã în analiza si evaluarea bãncilor din Europa de Est.

Se utilizeazã grila din tabelul 3.9 pentru evaluãrile pe termen lung. Calificativul atribuit fiecãrei bãnci urmeazã practici recunoscute pe plan international si se referã, pe lângã activitatea bãncii de a-si servi obligatiile curente si la capacitatea generalã a acesteia de a-si onora obligatiile fatã de terti.

Evaluãrile efectuate pentru bãncile din Europa de Est joacã un rol din ce în ce mai important în furnizarea de informatii participantilor pe pietele financiare, ajutând în mare mãsurã atât luarea deciziei de investire de cãtre firmele strãine, cât si acordarea de linii de credit avantajoase de cãtre bãncile din tãrile dezvoltate si institutiile financiare informationale.

BRD a fost încadratã pentru 1995 astfel:

• evaluarea pe termen lung în grupa BBB ceea ce demnstreazã cã este un partener viabil si de încredere, iar • evaluarea pe termen scurt în grupa A (tabelul III.7) datoritã capacitãtii permanente de a îndeplini cu promtitudine orice obligatii asumate. Inclusiv clasamentul Euromoney a desemnat BRD ca cea mai bunã bancã comercialã româneascã pe anul 1995, iar BRD a fost agreatã ca bancã agent pentru derularea liniilor de credite acordate de BIRD, BERD, BEI pentru proiecte de restructurare si dezvoltare economicã

Analiza Ratingu-rilor Thomson BankWatch 1998

La începutul lunii mai 1998, Thomson BankWatch a redus ratingul acordat tãrii si principalelor bãnci comerciale. Motivatia: problemele cronice de guvernare a tãrii, care au împiedicat realizarea unui cadru coerent pentru stabilizarea economiei, consolidarea

sectorului bancar si accelerarea reformelor structurale.

Ratingurle Thomson BankWatch, acordate unor institutii, vizeazã atât situatia financiarã a firmei, cât si capacitatea statului de a o ajuta în cazul aparitiei unor probleme, corelate cu un studiuprospectiv privind piata în care se desfãsoarã activitatea. Întrucât fac referire la un ciclu, ratingurile se ajusteazã destul de rar, deci nu pot fi influentate de schimbãri majore apãrute pe termen scurt.

În urma analizelor agentiei, BRD, Banca Agricolã, Banc Post, BCR, Eximbank, Banca Comercialã “Ion tiriac” suportã diminuarea ratingului privind datoria pe termen scurt în monedã nationalã de laLC-1 la LC-2. În acest timp, pentru BCR, ca urmare a modificãrii riscului de tarã, aprecierea a scãzut de la BB- la B+. Nivelul LC-2,

Page 86: Influenta Riscului de Tara

indicã faptul cã existã riscuri la plata dobânzilor si a depozitelor bancare la scadentã. Bãncile sunt apreciate a fi dependente de piata interbancarã pentru obtinerea de lichiditate, neavând o bazã de depozit stabilã. “Reforma sistemului bancar treneazã Privatizarea primelor banci, amânatã pânã la finele anului 1998, vizeazã douã bãnci de mai micã importantã pentru economie. Privatizarea lor va avea un impact pozitiv, fãrã prea mare semnificatie pentru sãnãtatea sistemului bancar”, considerã agentia.

Alegerea elaborãrii unui indice propriu de risc derivã dintr-o evaluare de naturã dublã:

• în primul rând, nivelul tehnicilor actuale de evaluare ale indicelui de risc si experienta acumulatã din anii ’70 în acest domeniu oferã o mare cantitate de material documentar, observatii si posibilitãti de inovare. Alegerea indicatorilor poate sã se bazeze pe un Know-how sofisticat. • În al doilea rând revenirea la o tipologie diversificatã de operatori impune adaptarea de criterii de evaluare care merg dincolo de judecarea pietelor si care reflectã mai bine evolutia tãrilor examinate

Page 87: Influenta Riscului de Tara

Concluzii generale

1. Riscul de tarã este un indicator orientativ care reflectã performantele economice si stabilitatea politicã dintr-o tarã. 2. Analiza rsicului de tarã reflectã: • Faptul cã fãrã o întelegere deplinã a situatiei economice si a sistemului politic al unei tãri este imposibilã anticiparea riscului de tarã si a reactiei probabile la modificarea conditiilor mondiale sau interne • Identificarea vulnerabilitãtilor inclusiv ale vulnerabilitãtilor potentiale pentru cazul în care se modificã circumstantele • Este recomandabilã utilizarea analizelor pe bazã de scenarii si a tehnicilor adecvate pentru aceste vulnerabilitãti. 3. Orice analizã a riscului de tarã prin crearea de sisteme formale, sau statistice sau elaborarea de metode, modele mai mult sau mai putin sofisticate sunt supuse incertitudinii, fiind normal sã se indice gradul de incertitudine avansat. 4. Nu existã sistem absolut sigur de evaluare a riscului de tarã. 5. Evaluarea riscului de tarã pentru România are un caracter subiectiv; nu s-a subliniat realizãrile pozitive ale acestei tãri în derularea procesului de tranzitie, multe din aceste evaluãri având un puternic caracter antinational. Riscul credibilitãtii este considerat o problemã a pietelor financiare internationale. Punctul central al oricãrei strategii de reducere a riscului credibilitãtii constã în faptul cã investitorii nu trebuie scutiti de orice pierderi ca urmare a sprijinului oferit de Institutiile Finaciare Internationale reprezentate de Fondul Monetar Iternational si Banca Mondialã. Institutile Financiare internationale au încercat sã gãseascã o strategie în acest sens în cadrul politicilor adoptate fatã de Pakistan, Ecuador, România si Ucraina.

În aceste cazuri politicile au vizat obligatiunile nu creditele bancare precum în cazul Thailandei si corea în 1997.

Eforturile de a atinge un grad superior de împãrtire a poverii “burden-sharing” în sectorul privat sunt motivate de faptul cã FMI începând cu criza din Mexic au scos investitorii din impas, dar dau

nastere sistemului de credibilitate.

În plus deoarece Fondul Monetar International îsi recupereazã datoria , aceste plãti reprezintã transferuri efective de la contribuabili din tãrile aflate în crizã cãtre investitorii strãini.

Datoriile sunt obligatiuni: debitorii sunt state, cele patru cazuri sunt Pakistan, Ecuador, România si Ucraina.

Pakistanul a fost supus sanctiunilor ca urmare a testelor nucleare si a neîncrederii investitorilor în urma loviturii de stat militare, iar Ecuadorul a suferit o recesiune foarte severã, o perioadã politicã de instabilitate inclusiv o scurtã dictaturã militarã.

În contrast Ucraina si România au datori relativ mici, tipice economiilor în tranzitie, însã cu vârfuri de platã foarte mari, care vor crea probleme de lichiditate în cazul în care datoriile scadente sunt stinse.

Page 88: Influenta Riscului de Tara

România a reutit sã îsi onoreze obligatiunile financiare pânã acum în timp ce Ucraina se aflã în plin proces de restructurare.

România a avut douã vârfuri de platã ale datoriei externe în mai si iunie 1999 pentru obligatiunile SAMURAI în valoare de 460 milioane de dolari si pentru o emisiune euroobligatiuni de 245 milioane de dolari.

Ambele emisiuni, contractate în 1996, au fost preluate de investitorii germani si japonezi. Ca o preconditie pentru amânarea acordului Stand-by negociat cu FMI în primãvara si în vara anului 1999, Fondul a solicitat României rostogolirea a 80% din datoriatotalã. În mod previzibil, aceastã cerere nu a putut fi îndeplinitã, iar Fondul a schimbat tactica cerând României sã contracteze 600 milioane dolari de pe piata externã de capital (ceea ce echivala, de altfel, suma care trebuia initial stinsã).

În cele din urmã România a reusit sã strângã 130 milioane de dolari, din care 108 milioane de dolari a fost obtinutã dintr-un “Club-lean” garantat de un consortiu de bãnci, care operau deja pe piata româneascã.

Acest rezultat aminteste de criza datoriei din anii 1980. ªi atunci sprijinul financiar oferit de FMI a fost conditionat de acordul de principiu al creditorilor asupra avansãrii unor fonduri suplimentare.

Aceastã stragegie de creditare functioneazã dacã depinde

93 94

Page 89: Influenta Riscului de Tara

de eforturile depuse de un grup restrâns si sudat de creditori, care se tem cã gradul lor de solvabilitate ar putea fi amenintat de incapacitatea de a furniza resurse suplimentare.

Dar, deoarece bãncile îsi luaserã mãsurile necesare de precautie fatã de eventualele pierderi, ele au refuzat sã participe la acest efort, apãrând pericolul blocãrii acordului care trebuia terminat cu FMI, în detrimentul tãrii aflate în crizã.

Prin urmare Fondul a adoptat o nouã strategie recurgând la creditarea în transe si rupând legãtura dintre deblocarea fondurilorsale si importurilor private. În consecintã, “inovatia” în cadrul programului pentru România a fost de fapt un pas înapoi, îngãduind numerosilor creditori si detinãtori de obligatiuni sã depoziteze fondurile oficiale.

România a recurs la resursele oficiale pentru a rãscumpãra eurobondurile si obligatiunile SAMURAI fãrã ajutorul FMI si înainte de demararea corectã a programelor cu Banca Mondialã si cu FMI. Rezervele nationale au scãzut drastic dupã aceastã operatiune, dar si-au revenit ulterior (balanta de plãti a reflectat aceste efecte benefice ale unei masive deprecieri a monedei, care s-a petrecut în primãvarã, precum si eforturile sporite în directia reformei).

Pânã în luna octombrie, rezervele au depãsit Obiectivul stabilit de Fond cu circa 300 milioane de dolari.

Desi autoritãtile române nu au îndeplinit conditia FMI de a strânge 600 milioane dolari, în vara anului 1999, FMI a decis totusi sã aloce prima transã din acordul stand-by cu România.

Desi autoritãtile române nu au îndeplinit conditia FMI de a strânge 600 milioane dolari, în vara anului 1999, FMI a decis totusi sã aloce prima transã din acordul Stand-by cu România. Aceastã decizie a fost luatã desi România îsi plãtise creditorii, contrar strategiei “bail in’”.

Pe de altã parte FMI a limitat prima transã la o cotã minimã si a conditionat deblocarea transelor ulterioare de colectare a celor 470 milioane de dolari lipsã.

Paradoxal România nu avea mare nevoie de noi fonduri, deoarece reusise sã strângã datoria care provocase atâtea probleme si stãtea foarte bine la capitolul deficitului de cont curent si al rezervelor valutare.

Dar incapacitatea de a contracta noi împrumuturi ar fi pus în pericol acordul stand-by, foarte important pentru a obtine încrederea investitorilor strãini.

La jumãtatea anului 1999 România era singura tarã care avea un Rating non-investitii B_ si B3, rating schimbat în 2001 la B+, sia avut curajul sã sondeze piata financiarã internationalã. Însã lipsa de interes a investitorilor a fost previzibilã, initiativa româneascã nu a gãsit interes nici în Europa, nici dincolo de Atlantic, iar planul de a emite obligatiuni ramurei a fost abandonat.

Page 90: Influenta Riscului de Tara

Consecintele nu au fost fericite atât pentru FMI, cât si pentru România, Fondul a reactionat diminuând emisia de bond-uri cu 100 milioane dolari, dar nerenuntând la posibilitatea de a mãri aceastã sumã înainte de acordarea unor noi transe.

Se impune pe viitor introducerea unor clauze de actiune colectivã în acordurile de împrumut date de Institutiile Financiar Internationale.

Page 91: Influenta Riscului de Tara