influenta migratiei asupra dezvoltarii comunitatii

Acţiunea externă a Uniunii Europene Grant 2010 / 228-991

Acest proiect este finanţat de

Uniunea Europeană

Proiect implementat de

Hilfswerk Austria International

RAPORT DE CERCETARE SOCIOLOGICĂ

CERCETARE PRIVIND INFLUENŢA MIGRAŢIEI ASUPRA DEZVOLTĂRII COMUNITĂŢII

(ÎN VIZIUNEA GOSPODĂRIILOR CASNICE DIN FOSTUL JUDEŢ ORHEI)

Hilfswerk Austria International

Centrul de Investigaţii Sociologice şi Studii de Marketing „CBS-AXA”

RApoRt de CeRCetARe SoCIologICă

CeRCetARe pRIvInd InfluenţA MIgRAţIeI ASupRA dezvoltăRII

CoMunItăţII În viziunea gospodăriilor casnice din fostul judeţ orhei

Valeriu Moşneaga şi Veaceslav Bătrînescu

Publicaţie editată în cadrul proiectului „Remitenţele Dezvoltă Comunităţile în Moldova”, implementat de Hilfswerk Austria International,

în parteneriat cu Centrul Naţional de Asistenţă şi Informare a Organizaţiilor Neguvernamentale din Republica Moldova – CONTACT,

cu suportul financiar al Uniunii Europene.

Opiniile exprimate în această lucrare aparţin în exclusivitate autorilor şi nu reflectă necesar punctul de vedere al Comisiei Europene.

Acest proiect este finanţat de către Uniunea Europeană

Delegaţia Comisiei Europene în Republica Moldova

Str. Kogălniceanu 12,Chişinău, MD-2001, Republica Moldova

Tel.: (+373 22) 50 52 10 Fax: (+373 22) 27 26 22

Un proiect implementat de către Hilfswerk Austria International

Str. Alexandru cel Bun 85,Chişinău, MD-2012,Republica Moldova

Tel.: (+373 22) 21 25 41

www.migranti.md

2

RapoRt de ceRcetaRe sociologică

303.42:314.15(047)

M 91

ISBN 978-9975-4362-4-3.

Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii

Moşneaga, Valeriu. Cercetare privind influenţa migraţiei asupra dezvoltării comunităţii : Raport de cercetare sociologică: (în viziunea gospodăriilor casnice din fostul judeţ Orhei) / Moşneaga Valeriu, Veaceslav Bătrînescu ; Hilfswerk Austria International, Centrul de Investigaţii Sociol. şi Studii de Marketing“CBS-AXA”. - Chişinău : Policolor, 2013. — 107 p. Apare cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. - 500 ex. ISBN 978-9975-4362-4-3.

3


Cuprins:

CAPITOLUL I. IMPACTUL MIGRAŢIEI FORŢEI DE MUNCĂ ÎN REPUBLICA MOLDOVA (PRIVIRE DE ANSAMBLU, PE BAZA CERCETĂRILOR ANTERIOARE)

1.1. Introducere 31.2. Principalele efecte ale migraţiei internaţionale a forţei de muncă 51.2.1. Remitenţele, bunăstarea materială a migranţilor şi a familiilor acestora,

perspectivele de dezvoltare socio-economică a ţării 51.2.2. Gradul de ocupare a populaţiei şi dezvoltarea pieţei forţei de muncă 111.2.3. Structura demografică (vîrstă, sex, etnie, studii şi calificare,

dispersare teritorială) a populaţie 151.2.4. Păturile social-vulnerabile ale populaţiei 171.2.4.1. Copiii 171.2.4.2. Bătrînii 191.3. Politica Republicii Moldova cu privire la migraţia forţei de muncă 20

CAPITOLUL II. METODOLOGIA CERCETĂRII SOCIOLOGICE 2.1. Metodologia de eşantionare 23

CAPITOLUL III. ATITUDINI GENERALE PRIVIND MOLDOVA 3.1. Oportunităţile şi condiţiile din Republica Moldova 253.2. Probleme stringente pentru Moldova de azi 253.3. Standardele de trai din ultimii 2 ani 263.4. Contribuţia migraţiei la dezvoltarea Moldovei 26

CAPITOLUL IV. ASPECTE COMUNITARE 4.1. Aspectele comunitare pe parcursul ultimilor 5 ani 284.2. Probleme comunitare rezolvate 28

CAPITOLUL V. MIGRAŢIA 5.1. Situaţia migranţilor moldoveni 30

CAPITOLUL VI. REMITENŢE DE LA MIGRANŢI 6.1. Transferuri de peste hotare 316.2. Donaţii din partea migranţilor 31

CAPITOLUL VII. UTILIZAREA REMITENŢELOR 7.1. Cheltuirea banilor de peste hotare 31

CAPITOLUL VIII. MEDIUL DE AFACERI ŞI ANTREPRENORIATUL 8.1. Dispunere de afacere sau planificarea deschiderii unei afaceri 33

CAPITOLUL IX. SITUAŢIA SOCIO-ECONOMICĂ A FAMILIILOR 9.1. Veniturile şi bunăstarea familiei 33

CONCLUZII 34

BIBLIOGRAFIE 36

ANEXE. LISTA TABELELOR 39

4


CAPITOLUL I.

IMPACTUL MIGRAŢIEI FORŢEI DE MUNCĂ ÎN REPUBLICA MOLDOVA (privire de ansamblu, pe baza cercetărilor anterioare)

1.1. Introducere

Începînd cu a doua jumătate a anilor ’90 ai secolului XX, în Republica Moldova a luat amploare migraţia internaţională a forţei de muncă. În mare măsură, acest proces a fost o reacţie la situaţia socio-economică dificilă din ţară, constituind, în acelaşi timp, şi un răspuns individual la eficacitatea reformelor declanşate. După cum menţiona G.Tapinos, „decizia de a emigra este una personală, la fel cum decizia de a rămîne în ţară este o demonstraţie a încrederii în activitatea guvernului şi în stabilitatea pieţei”. (Rodriges Rios 2006: p. 65).

Migraţia internaţională de muncă, o formă masivă a plecării populaţiei din ţară (mass-media a vehiculat cifre de la 340 mii la un 1 milion de persoane), este una dintre cele mai stringente probleme cu care se confruntă Republica Moldova. Conform recensămîntului populaţiei din noiembrie 2004, în migraţia forţei de muncă erau implicaţi în jur de 600000 de oameni, aproape fiecare a treia persoană aptă de muncă. În prezent, potrivit datelor Băncii Mondiale, din Moldova sînt plecaţi la muncă peste hotare mai mult de 700000 de persoane, reprezentînd aproximativ o jumătate din populaţia aptă de muncă (Moldova 2011: p. 60).

Republica Moldova este poziţionată la intersecţia a două sisteme regionale de migraţie: european (UE) şi post-sovietic (CSI). Cea mai atractivă ţară din CSI este Rusia (în special oraşul şi regiunea Moscova). În ultimul deceniu, a crescut rolul sistemului de migraţie european. Dacă anterior vectorul dominant de migraţie a populaţiei Republicii Moldova erau ţările CSI, în special Rusia, în prezent, tot mai multă pondere capătă vectorul vest şi sud-vest. În Uniunea Europeană, „ţara de vis a migrantului” este Italia.

Conform unor studii recente (Lucke 2009), cea mai numeroasă prezenţă a migranţilor moldoveni a fost înregistrată în Rusia (58,2%), Italia (19%), Portugalia (5%), Spania, Grecia, Republica Cehă, Franţa, Germania, Irlanda, Cipru, România, Turcia, Israel, Ucraina. Modificările în politicile de migraţie ale ţărilor-gazdă au un impact direct asupra numărului de migranţi. Potrivit sondajului, ponderea Rusiei, care din anul 2007 promovează o politică de migraţie mai liberală, a crescut la 63%, în timp ce ponderea Italiei, care a început să înăsprească politica de migraţie, a scăzut la 14%. Cu toate acestea, în Italia, numărul de migranţi din Moldova a rămas aproximativ acelaşi (Impactul 2009).

Se remarcă tendinţa de concentrare a migranţilor în oraşele mari. În 10 oraşe, ca parte a sistemelor de migraţie regionale (Moscova, Roma, Sankt-Petersburg, Paris, Lisabona, Veneţia, Milano, Istanbul, Odessa, Tyumeni), se află ¾ din totalul migranţilor moldoveni (Lucke 2007: p. 26). Se constată o divizare a ţărilor-gazdă şi în funcţie de gen: există ţări atractive pentru bărbaţi (Rusia, Ucraina, Franţa, Republica Cehă, Portugalia), precum şi pentru femei (Italia, Turcia, Spania, Grecia etc.).

Criza anilor 2008-2010 nu a condiţionat întoarcerea masivă acasă a migranţilor de muncă moldoveni. Expertul S.Sainciuc (viceministru, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei al Republicii Moldova) remarca, printre altele, că în acea perioadă, săptămînal, doar o sută de persoane se adresau instituţiilor diplomatice şi consulare ale Republicii Moldova în străinătate, exprimîndu-şi dorinţa de a se reîntoarce în ţară” (Moşneaga 2010: p.14).

Sondajele efectuate de Centrul de cercetare CASE-Moldova (iulie-noiembrie 2008) şi de CBS AXA (decembrie 2009) în zonele rurale au arătat că lucrătorii migranţi nu planifică să revină în ţară. Chiar şi în cazul reducerii drastice de salarii, ei vor continua să trimită bani rudelor. Expertul E. Hristev (Centrul de cercetare CASE-Moldova) relatează: „Centrul nostru a efectuat un studiu sociologic. În cadrul acestuia, respondenţii, atît migranţi, cît şi membrii familiilor lor, au fost rugaţi să spună ce salariu i-ar face să rămînă în ţară, să nu plece la muncă în străinătate, iar pe cei plecaţi – ce i-ar stimula să revină acasă. Membrii familiilor au afirmat că, dacă ar avea un

5


venit de 500-600 de dolari lunar, potenţialul migrant ar rămîne să lucreze în ţară. Înşişi migranţii susţin că s-ar întoarce acasă, în cazul în care ar avea venituri de 700-800 de dolari”. (Moşneaga 2011: p. 228-229).

Expertul N. Vladicescu (CBS-AXA) remarca: „Migranţii susţin că, în condiţiile crizei economice, este mai dificil de găsit un loc de muncă. Cei care muncesc în Uniunea Europeană au declarat că nu se vor întoarce acasă, chiar dacă actualul salariu se va reduce cu 20-30% (de la 1500 la 1000 de euro sau de la 800 la 500 de euro), întrucît oricum va fi o sumă mai mare decît cea pe care o pot cîştiga în Republica Moldova. Atît migranţii, cît şi membrii familiilor lor (recipienţi de remitenţe) planifică, în cazul reducerii veniturilor, să micşoreze corespunzător consumul. În acelaşi timp, migranţii declară că nu vor reduce transferurile de bani pentru nevoile curente ale familiilor lor din Republica Moldova”. (Moşneaga 2011: p. 226-227).

Studiile de monitorizare, realizate de CBS AXA în 2008-2009, indică tendinţa de menţinere a situaţiei date, adică oamenii doresc să lucreze în străinătate. Mai mult decît atît, în perioadele de criză, aceste aspiraţii capătă un nou impuls (Impactul 2009).

Vorbind despre perspectivele migraţiei forţei de muncă din Moldova, este bine să luăm în calcul răspunsurile persoanelor apte de muncă (20-55 ani) la întrebarea De ce în viitorul apropiat nu planificaţi să plecaţi la muncă în străinătate?. Doar 40% din respondenţi au menţionat că „nu există nici un motiv pentru migraţie”, iar 7% – că „au venituri suficiente”. Restul respondenţilor şi-au exprimat dorinţa de a pleca, dar constată unele constrîngeri, care îi obligă să rămînă în Moldova:

„nu vreau să-mi părăsesc familia” (26%); „migraţia este scumpă” (13%); „este dificil de a găsi un loc de muncă” (7% ); „este necesar să efectuez lucrări agricole” (6%); altele (5%).

DE CE ÎN VIITORUL APROPIAT NU PLANIFICAŢI SĂ PLECAŢI LA MUNCĂ ÎN STRĂINĂTATE?

nu există nici un motiv pentru migraţie

au venituri su�ciente

nu vreau să-mi părăsesc familia

migraţia este scumpă

este di�cil de a găsi un loc de muncă

este necesar să efectuez lucrări agricole

altele

40%

7%

7%

6%5%

26%

13%

Remarcăm faptul că studiul migraţiei forţei de muncă în Republica Moldova a început la sfîrşitul anilor ‘90 ai secolului XX. Pînă în prezent, s-au acumulat o mulţime de date empirice şi analitice privind migraţia populaţiei ţării. În afară de anuarele statistice, cu rubrici extinse privind migraţia, este editată culegerea specializată

6


„Ancheta forţei de muncă”, care inserează rezultatele cercetărilor sociologice efectuate trimestrial de Oficiul Naţional de Statistică, pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional. O parte semnificativă a acestei culegeri reflectă profilul socio-demografic al migraţiei forţei de muncă din Moldova.

Începînd cu anul 2000, în ţară s-au realizat mai multe cercetări la subiectul dat, utilizîndu-se întregul arsenal sociologic (chestionare, interviuri în profunzime ale respondenţilor, ale experţilor, focus-grupuri, analiză de conţinut). O experienţă vastă în efectuarea unor cercetări privind migraţia forţei de muncă a fost acumulată de următoarele structuri: companii sociologice (CBS AXA, CIVIS), mediul academic (Universitatea de Stat din Moldova, facultăţile de Sociologie şi Asistenţă Socială, Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Administrative). Există şi experienţă de cercetare sociologică monitorizată (CBS AXA – 2004, 2006, 2008 şi 2009). Aceste studii sînt finanţate de organizaţii internaţionale (Organizaţia Internaţională a Muncii, Organizaţia Internaţională pentru Migraţie, Banca Mondială, UNICEF ş. a.). Începînd cu anul 2004, în „Barometrul de Opinie Publică”, elaborat de două ori pe an, sînt incluse şi întrebări cu referire la migraţia forţei de muncă.

Problema a mai fost abordată şi de comunităţi academice, de cercetarea fenomenului fiind preocupaţi specialişti din domeniul ştiinţelor sociale. Se studiază diferite aspecte ale migraţiei forţei de muncă: efecte/consecinţe pozitive şi negative, remitenţele, ocuparea forţei de muncă, date demografice – sex, vîrstă, profesie, aspecte teritorial-regionale, etnice; socio-psihologice – culturale, lingvistice; exodul forţei de muncă calificate, tineretul, protecţia juridică şi socială a lucrătorilor migranţi, reîntoarcerea şi reintegrarea; situaţia grupurilor social-vulnerabile (copii, bătrîni); politica privind migraţia forţei de muncă etc.

Materialul acumulat este o bază solidă pentru a se trece de la analiza efectelor externe ale migraţiei forţei de muncă la analiza modificărilor interne a realităţii moldoveneşti, condiţionate de impactul migraţiei de muncă internaţionale la etapa contemporană. Fireşte, o astfel de trecere presupune un context adecvat, schimbarea şi identificarea scopurilor unor studii sociologice relevante, iar datele colectate se vor utiliza pentru o analiză empirică a fenomenului.

1.2. Principalele efecte ale migraţiei internaţionale a forţei de muncă

Migraţia internaţională a forţei de muncă din Republica Moldova are consecinţe sociale şi politice diverse asupra populaţiei şi situaţiei din ţara nostră. În continuare, vom analiza cele mai semnificative efecte ale migraţiei.

1.2.1. Remitenţele, bunăstarea materială a migranţilor şi a familiilor acestora, perspectivele de dezvoltare socio-economică a ţării

Principalul efect pozitiv sînt remitenţele migranţilor în ţara de origine (Moşneaga 2006). Transferul de bani înspre Moldova se realizează atît prin canale oficiale, cît şi neoficiale. Transferurile migranţilor de muncă moldoveni sînt suficient de mari, iar volumul lor creşte an de an.

Tabelul 1. Dinamica remitenţelor în Republica Moldova, 1998-2011 (mln. dolari SUA)

Anul Total Prin transfer de bani rapid % din PIB

1999 89,62 52,21 9,32000 152,94 101,77 12,32001 211,99 140,08 15,12002 254,12 161,35 16,52003 317,76 176,05 23,52004 412,70 226,18 27,12005 683,24 497, 84 31,72006 854,55 628,61 38,22007 1218,30 919,71 36,22008 1612,12 1386,17 30,82009 1182,02 982,23 30,82010 1244,14 1072,24 29,82011 1453,79 1276,61 30,3

Sursa: Banca Naţională a Moldovei (www.bnm.md)

7


Creşterea remitenţelor afectează în mod pozitiv dezvoltarea şi consolidarea sistemului bancar din Republica Moldova, deoarece, conform unor studii, majoritatea clienţilor băncilor comerciale (migranţii) trimit bani acasă prin transfer rapid.

Migrarea forţei de muncă, neutilizate în ţară, scuteşte Republica Moldova de problema şomajului intern (Vaculovschi 2009). Transferurile de bani permit a menţine stabilitatea socială în ţară, reduc tensiunile sociale. De la începutul anilor ’90 ai secolului XX nu a fost înregistrat vreun conflict social de proporţii, ca urmare a problemelor materiale ale populaţiei (Zavtur 2000, Moraru 2012), deşi s-a atestat o scădere semnificativă a potenţialului economic şi a nivelului de trai.

Migraţia forţei de muncă, fondurile provenite din străinătate influenţează pozitiv structura socială a Republicii Moldova, mărind numeric clasa de mijloc şi, prin urmare, reducînd categoria celor săraci şi foarte săraci (Populaţia 2000). Se înregistrează o creştere a statutului social al lucrătorului migrant, graţie calificărilor şi dezvoltării sale profesionale; a prestigiului şi influenţei sale în luarea deciziilor în comunitate prin creditarea vecinilor”; a rolului femeilor în familie etc. (Postolachi 2007).

S-a îmbunătăţit şi situaţia financiară a gospodăriilor, ai căror membri sînt plecaţi la muncă peste hotare. Ei au mai multe oportunităţi de a evita riscurile sociale. M. Orozko, realizînd o cercetare în domeniul economiilor populaţiei Republicii Moldova, a concluzionat că economii mai mari de 500 de dolari sînt în 8% din gospodăriile în care nu există migranţi de muncă şi în 29% din gospodăriile în care există (Orozco 2007: p. 4).

Tabelul 2. Situaţia financiară a gospodăriilor în funcţie de prezenţa migranţilor de muncă (%)

Categoria Perioada Foarte bună Bună Grea Foarte grea Fără

răspuns

Alimentareapînă la migraţie 1,6 57,1 34,3 5,6 1,4după migraţie 7,4 71,6 18,5 1,0 1,5

Locuinţapînă la migraţie 1,6 52,1 38,2 6,3 1,9după migraţie 4,7 70,4 21,5 1,6 1,8

Îmbrăcăminteapînă la migraţie 1,1 46,9 45,0 5,3 1,7după migraţie 4,5 68,1 24,3 1,4 1,7

Sănătateapînă la migraţie 1,6 50,7 38,3 7,6 1,8după migraţie 2,8 57,6 33,2 4,7 1,7

Studiilepînă la migraţie 1,9 47,4 35,5 4,6 10,6după migraţie 3,3 60,1 20,8 1,8 14,0

Distracţiilepînă la migraţie 1,0 31,8 46,7 12,9 7,5după migraţie 2,3 47,3 35,6 7,1 7,7

Studiile au arătat că, în 2/3 din gospodăriile în care sînt lucrători migranţi, situaţia materială este asigurată, în special, de remitenţe. Contribuţia financiară a acestora constituie o mare parte din bugetul familiei (65% sau mai mult). Într-o treime din gospodării remitenţele asigură bunăstarea materială în proporţie de 85 la sută.

Tabelul 3. Contribuţia lucrătorului migrant la bunăstarea materială a familiei

Contribuţia lucrătorului migrant la bunăstarea materială a familiei % gospodării

Pînă la 15% 6,4De la 15 pînă la 35% 7,7De la 35 pînă la 65% 17,5De la 65 pînă la 85% 33,6Mai mult de 85% 34,8

Sursă: Ghencea (2005)

Este greu de constatat care este proporţia capitalului migranţilor în afacerile din Republica Moldova, dar, cu siguranţă, din cele aproximativ 50000 de întreprinderi mari, mici şi mijlocii, o mare parte se bazează pe banii cîştigaţi peste hotare (Naţional 2011).

8


„Unul dintre motivele plecării a fost să asigurăm un viitor fiicelor noastre. Am construit o casă frumoasă pentru ele. Am încercat să ne ghidăm de experienţa italienilor: arhitectura şi planificarea casei, infrastructura, baia, dormitoarele. Materialele de construcţie au fost procurate din Italia, pentru ca totul să fie de calitate. În timpul concediului, soţul a supravegheat muncitorii să-şi facă lucrul conştiincios. N-am economisit, am angajat meşteri cu experienţă de muncă în străinătate, în Italia sau Spania. Cei de pe loc uneori lucrează de mîntuială, iar apoi te ţii doar de reparaţii.

Am construit o casă cu două etaje, cu două intrări separate. Astfel, fetele trăiesc împreună, în aceeaşi curte, dar şi fiecare în casa ei...

Locuinţa însă era doar o parte din ceea ce aveam de făcut. Trebuia să contribuim, de asemenea, la deschiderea unei afaceri proprii. Dacă te angajezi la stat, eşti plătit puţin şi nu ai nici o garanţie: astăzi lucrezi, iar mîine poţi fi concediat. Iar afacerea proprie îţi dă o bucată de pîine. Dacă nu eşti leneş şi munceşti conştiincios, ai şi clienţi, şi cîştiguri, şi profit.

Fiicele sînt croitorese, de aceea, la consiliul de familie, am decis să deschidem în oraşul nostru un atelier. În perioada sovietică, exista un asemenea atelier în centrul oraşului, dar, cu timpul, a devenit nerentabil, inutil. Statul a uitat de el. Pereţii s-au dărîmat, peste tot au crescut buruieni.

Am cumpărat acest lot, l-am defrişat şi am construit o clădire pentru atelier – frumoasă, în stil european, un loc comod pentru oameni. Atunci cînd terenul era în paragină, nu erau mulţi doritori să-l cumpere. Recent însă, am fost contactaţi să-l vindem sau să-l oferim în arendă pentru o altă afacere. Ne-au propus o mulţime de bani, dar am refuzat. Nu e bine ca într-o clădire să fie mai multe oficii. Nu se va observa că este atelierul fiicelor”. (Soţii: Aurica, 60 de ani, studii medii de specialitate, asistentă medicală; Alexandru, 60 de ani, studii medii de specialitate, zootehnician, migranţi de muncă în Italia, 12 ani).

„Am lucrat în străinătate mai mult de 11 ani… M-am întors în ţară... Sînt zootehnician. Îmi place foarte mult meseria mea, de aceea voi reveni la ea. Am venit în Moldova în luna septembrie şi am încropit o gospodărie: 150 de gîşte; oi, vaci, iepuri. Vreau să măresc numărul păsărilor la 300, să am rase bune de animale. Şi totul va fi bine. Am experienţă, dorinţă şi cunoştinţe”. (Alexei, 61 de ani, studii superioare, lucrător migrant în Spania, revenit în 2010).

Fireşte, nu toată lumea acceptă această „uşurinţa” cu care se începe o afacere. Observaţiile empirice ne sugerează că există manifestări de invidie (deşi încă rare) din partea non-migranţilor pentru bunăstarea foştilor migranţi, primii fiind mai săraci. Trebuie remarcat faptul că migraţia internaţională a forţei de muncă, remitenţele contribuie nu doar la creşterea bunăstării materiale a familiilor, ci şi la creşterea stratificării sociale.

Nivelul sărăciei în ţară, graţie remitenţelor, a început să scadă. Dacă în 1999, sub pragul sărăciei trăiau 73% din populaţie, în prezent cifra a scăzut semnificativ la 33% (Banca Mondială 2009).

Experienţa altor ţări ne arată că Republica Moldova nu este un caz aparte în acest sens, ci se dezvoltă în conformitate cu tendinţele mondiale. Cheltuirea banilor pe alimente este un fenomen tipic în ţările sărace, din care face parte şi Republica Moldova. Asigurarea unui trai decent, menţinerea gospodăriilor în ordine este o reacţie firească a oamenilor la condiţiile de viaţă dificile. Datorită migraţiei de muncă, precum şi banilor cîştigaţi în străinătate, oamenii şi gospodăriile lor pot supravieţui.

Analiza repartizării banilor primiţi din străinătate arată că cea mai mare parte, în cazul lucrătorilor migranţi din gospodăriile sărace, se cheltuiesc pe alimente, o altă parte – pe satisfacerea „necesităţilor de dezvoltare”: studii, sănătate, turism, achiziţie de mărfuri, care asigură creşterea gradului de informare, formarea anumitor abilităţi (calculator, servicii de informare şi comunicare), deschiderea sau dezvoltarea propriei afaceri (Gestionarea 2008). Business nu înseamnă doar lansarea unui magazin sau a unui atelier de producţie. Împrumutul de bani pentru migraţie, de asemenea, este o afacere, investiţie. Mai mult decît atît, am observat că este destul de solicitat şi exclude relaţii formale cu statul, cu funcţionarii publici.

9


Tabelul 4. Repartizarea în gospodării a remitenţelor

Categorii de cheltuieli %

Alimente, îmbrăcăminte 43,1Servicii comunale/ Întreţinere 18,2Mărfuri de uz casnic (fără electrocasnice) 17,2Reparaţia casei/apartamentului 15,3Studii (achitarea contractului) 12,8Tratament 12,5Achitarea datoriilor 11,7Achitarea datoriilor pentru călătorie 10,4Plata pentru munci agricole 10,5Economii „pentru zile negre” 8,5Conturi bancare 1,6

Sursa: Transferuri (2004)

În contextul structurii bugetelor de familie, prezintă interes intenţiile de a cheltui banii cîştigaţi în timpul apropiat, în cursul anului curent.

Tabelul 5. Planuri de repartizare a banilor cîştigaţi în străinătate pentru „următoarele 12 luni”

Categorii de cheltuieli „AMF-2004” %

„OIM-2004”Prioritate primară

%

Prioritatesecundară

%Restituirea datoriilor 8,3 11,8 5,1Cheltuieli curente (alimente, îmbrăcăminte, întreţinere etc.) 21,7 45,4 21,7

Cheltuieli specifice (studii, sănătate, achiziţionare de mărfuri scumpe, împrumut de bani etc.)

20,0 (bani împru-mutaţi – 4,2)

10,6 24,6

Investiţii casnice (achiziţionarea automobilului, imobilelor, reparaţia apartamentului/casei, nunţi, înmormîntări, depozite bancare)

22, 0 15,5 22,8

Investiţii în producţie (achiziţionarea unor loturi de pămînt, autocamioane şi tehnică agricolă, păsări şi animale) 6,5 1,5 4,8

Altele 0,7 0,2Economii (depozite bancare) 20,7 - -Nu pot răspunde 9,8 2,4

Sursa: Transferuri (2004), Ghencea (2005)

Menţionăm că o parte semnificativă a banilor cîştigaţi de lucrătorii migranţi sînt destinaţi instruirii copiilor şi tratamentului medical. Pe termen scurt, aceste cheltuieli pot fi considerate drept un consum, pe termen lung însă, ele sînt o investiţie importantă în crearea şi dezvoltarea capitalului uman (Kring 2007: p.7). Prin prisma acestei abordări, ponderea investiţiilor va fi mult mai mare de 6,5% (Ghencea 2005), analizată anterior ca bani pentru deschiderea/dezvoltarea propriei afaceri a membrilor gospodăriei lucrătorului migrant.

În acelaşi timp, observăm că, în pofida sumelor mari de remitenţe, investiţii directe în dezvoltarea socială şi economică a Republicii Moldova sînt foarte puţine.

Potrivit studiilor sociologice (Transferuri 2004), numai 16,8% din respondenţi intenţionează să acumuleze fondurile primite de la migranţi şi să înceapă propria afacere. Pentru cei care văd viitorul investiţiilor în afaceri, cele mai atractive sînt următoarele domenii (în ordinea priorităţii): agricultură, transport, comerţ şi servicii (bar, gheretă), achiziţie de echipament, divertisment, bunurile imobiliare.

O parte din banii cîştigaţi peste hotare sînt direcţionaţi spre dezvoltarea comunităţii în care s-au născut sau locuiesc. Studiile sociologice constată că fiecare al nouălea lucrător migrant oferă un ajutor, sprijin financiar/material bisericii, cluburilor sportive, susţine financiar proiecte comunitare. (Sigvardsdotter 2006). Cu toate acestea, în baza unor interviuri cu reprezentanţii administraţiei publice locale din Republica Moldova, s-a

10


demonstrat că aceasta nu se întîmplă peste tot: în multe localităţi, rolul muncitorilor migranţi în dezvoltarea locală este nesemnificativă (Ţurcan 2006, Filipov 2009, Hristev 2009).

Treptat, dezvoltarea socio-economică a ţării a fost orientată spre un model bazat pe primirea şi utilizarea fluxurilor de bani în creştere de peste hotare. Acest model, avînd în vedere tendinţele demografice (scăderea natalităţii şi îmbătrînirea populaţiei din Moldova), are un cost foarte ridicat. Acesta include o creştere a importului (finanţat de remitenţe) pînă la un nivel extrem de instabil, precum şi consolidarea monedei naţionale, ceea ce duce la o scădere semnificativă a competitivităţii la export; riscuri morale pentru familiile de migranţi şi pentru guvern, apariţia fenomenului de „orfani sociali”, copii părăsiţi de părinţii migranţi; restructurarea rolurilor de gen în cadrul familiilor, al comunităţilor şi al ţării în ansamblu; distrugerea reţelelor sociale ce au avut, în ultimii ani, un rol important în reducerea sărăciei. Toate acestea conduc la o creştere a efectelor negative (economice şi socio-politice) ale migraţiei forţei de muncă din Moldova, precum şi la persistarea unui astfel de model de dezvoltare socio-economică.

Criza anilor 2008-2010, agravînd problema transferurilor de bani, a pus la îndoială eficacitatea şi viabilitatea unui asemenea model de dezvoltare a Republicii Moldova. Un sondaj (SBS AXA –2009) a arătat că două treimi din respondenţi au constatat scăderea remitenţelor, iar un respondent din cinci (20,7%) a declarat că, odată cu declanşarea crizei, a încetat să primească bani din străinătate (World 2009).

Evaluarea experţilor Băncii Mondiale indică faptul că scăderea remitenţelor are un impact direct asupra creşterii nivelului sărăciei. Modelarea simplă arată că scăderea remitenţelor cu 50% conduce la creşterea nivelului sărăciei cu 1,2% pe an; în zonele rurale, declinul ajunge la 1,6%.

Figura 2. Evaluarea impactului direct al reducerii remitenţelor asupra creşterii nivelului sărăciei în Republica Moldova (%)

Sursa: World (2009)

Diminuarea remitenţelor afectează diferit consumul grupurilor sociale: pentru cei mai săraci, scăderea consumului este de 7%, în timp ce pentru cei bogaţi – de numai 2,7% (World 2009).

Potrivit lui M. Marlett, reprezentantul Băncii Mondiale în Moldova: „Criza financiară şi economică mondială a demonstrat că Republica Moldova ar trebui să elaboreze un alt model de dezvoltare economică” (Moşneaga 2010: p.14).

Nu există nici o îndoială că actuala criză a fost o avertizare, care a relevat fragilitatea modelului existent. Menţionăm totuşi că trecerea la un alt model de dezvoltare socio-economică, mai ales la unul durabil, este greu de înfăptuit în condiţiile actuale. De asemenea, este puţin probabil ca Republica Moldova să realizeze independent această tranziţie.

25.9 26.1 26.2 26.5 26.9 27.1

18.2 18.3 18.3 18.6 18.7 18.7

31.831.6 32.0 32.3 32.8 33.2

BASE 2007

- 10% - 20% - 30% - 40% - 50%

25

1517192123

2729313335

TotalUrbanRural

11


1.2.2 Gradul de ocupare a populaţiei şi dezvoltarea pieţei forţei de muncă

În Republica Moldova, în cei peste 20 de ani de tranziţie, a scăzut, deşi puţin, gradul de ocupare a populaţiei. Iar oferta forţei de muncă a crescut în mod semnificativ, ca urmare a concedierilor în masă, legate de procesele de privatizare şi de criza economică prelungită din anii ‘90 ai secolului XX. Menţionăm că, în perspectivă apropiată, nu se aşteaptă o creştere a potenţialului economiei naţionale. Cu toate acestea, rata oficială a şomajului este de aproximativ 2% – extrem de redusă pentru o economie în criză. În condiţiile date, cea mai mare parte a forţei de muncă neangajată din Moldova (neînregistrată în centrele de angajare) îşi găseşte sursa de existenţă sau în economia tenebră, sau plecînd la muncă în străinătate.

Practica a demonstrat că aproape toţi migranţii sînt angajaţi. Exodul forţei de muncă din Moldova în căutare de venit rămîne o problemă stringentă, de multe ori singura alternativă de existenţă. Pentru majoritatea populaţiei, munca în străinătate este unica posibilitate să evadeze din „braţele” sărăciei din ţară. Din păcate, creşterea substanţială a PIB-ului, observată cu 5-6 ani înainte de criza globală (rata medie anuală de creştere a fost de aproximativ 5%), nu a condiţionat majorarea cererii de forţă de muncă, ci, dimpotrivă, numărul angajaţilor în economie s-a diminuat (scăderea medie anuală a ocupării forţei de muncă a fost de 2,4%).

Factorul determinant în migraţia internaţională a cetăţenilor din Republica Moldova îl constituie procesele nefavorabile de pe piaţa forţei de muncă. Analiza relevă o scădere constantă a indicatorilor de bază în acest sens. Sondajul de opinie realizat de Biroul Naţional de Statistică arată o reducere a numărului populaţiei economic active, a numărului de angajaţi şi a numărului de simbriaşi. În perioada 2001- 2008, populaţia economic activă a scăzut de la 1616800 la 1302800 de persoane.

Remarcăm faptul că, odată cu scăderea gradului de ocupare a populaţiei, se reduce rata şomajului. Numărul de şomeri, calculat după metodologia OIM, s-a redus în perioada 2001-2008 de la 117700 la 51700 de persoane, iar numărul şomerilor înregistraţi la oficiile forţei de muncă – de la 27600 la 23200 de persoane (Vaculovschi 2009).

În condiţiile crizei financiare globale din 2008-2010, situaţia pe piaţa forţei de muncă din Republica Moldova s-a agravat (Vaculovschi 2011a). Potrivit sondajelor, în timpul crizei, 25% din respondenţi, fie personal, fie unul din membrii familiei, şi-au pierdut locul de muncă. În aceste condiţii, creşte potenţialul de migraţie: fiecare al treilea respondent intenţionează să-şi caute de lucru în străinătate sau nu ştie ce să facă. Printre membrii familiei, această cifră este chiar mai mare, de aproximativ 50% (Impactul 2009).

Tabelul 6. Posibile acţiuni în caz de pierdere a locului de muncă (%)

Acţiuni Respondent Membru de familie

Sînt angajat 12,4 11,5Caut un loc de muncă în localitatea în care locuiesc 29,8 21,1Caut un loc de muncă în altă localitatea din Republica Moldova 20,2 13,3Caut un loc de muncă peste hotarele ţării 12,4 21,9Aplic pentru indemnizaţie de şomaj 4.6 4,7Alte acţiuni 4,3 2,2Nu ştiu, nu pot răspunde 16,5 25,4

Sursa: Impactul (2009)

Una dintre modalităţile de depăşire a situaţiei dificile, condiţionate de pierderea locului de muncă, este deschiderea propriei afaceri. Analiza comparativă a sondajelor realizate de CBS AXA în anii 2008 şi 2009 arată că, deşi atractivitatea proiectelor de afaceri este în creştere, însă, în general, nu acoperă pesimismul celor care au pierdut locurile de muncă şi sînt în căutare de serviciu, a mijloacelor de supravieţuire (Impactul 2009, Lucke 2009) .

12


Tabelul 7. Intenţia de a iniţia un proiect de afaceri (%)

Acţiuni CBS AXA – 2008 CBS AXA – 2009

Am propria afacere 4,0 4,1Am avut o afacere în trecut, dar nu intenţionezi să încep una nouă 1,3 2,9Am avut o afacere în trecut şi intenţionezi să încep una nouă 0,6 0,8Nu am avut o afacere în trecut, dar intenţionezi să încep una nouă 7,6 10,8Numărul potenţialilor întreprinzători 12,4 15,5

Sursă: Impactul (2009)

Faptul este constatat şi de analiza comparativă a dorinţei de a avea sau de a începe propria afacere de către foştii lucrători migranţi.

Tabelul 8. Intenţia de a avea sau a începe o afacere proprie la foştii lucrători migranţi (%)

Acţiuni CBS AXA – 2008 CBS AXA – 2009Am propria afacere 6,8 2,4Am avut o afacere în trecut, dar nu intenţionezi să încep una nouă 2,6 5,2Am avut o afacere în trecut şi intenţionezi să încep una nouă 1,7 1,9Nu am avut o afacere în trecut, dar intenţionezi să încep una nouă 14,5 17,5Numărul potenţialilor întreprinzători 23,0 21,8

Sursă: Impactul (2009)

Ce factori au cauzat astfel de estimări de către populaţia Republicii Moldova, atît în rîndul întreprinzătorilor actuali, cît şi al celor potenţiali.

Tabelul 9. Provocările cu care se confruntă întreprinderile în ultimele 6 luni (%)

Probleme %Scăderea venitului 50,0Scăderea volumului de vînzări 44,0Creşterea preţului la materiile prime 36,1Micşorarea gradului de ocupare a lucrătorilor 31,9Reducerea producţiei 31,5Partenerii comerciali sînt în întîrziere cu plata 29,5Reducerea numărului de angajaţi 28,0Imposibilitatea de achitare integrală a salariului angajaţilor 27,6Datorii fiscale la stat 23,0

Sursa: Impactul (2009)

Evaluînd condiţiile de viaţă în perioada de criză, fiecare al doilea respondent a remarcat că acestea au devenit mai rele. În ceea ce priveşte posibilitatea de a face economii, doar 30% din respondenţi susţin că au putut face economii în ultimele 6 luni. Aproape 43% din persoanele chestionate au afirmat că au cîştigat bani, dar nu au putut face economii. În acelaşi timp, un respondent din patru (23,4%) a recunoscut că are datorii (Impactul 2009).

Menţionăm că migraţia populaţiei a modificat felul de a concepe munca: nu numai în calitate de element social important, dar şi ca valoare social-politică a fiecărui individ în parte.

13


Tabelul 10. Relaţia dintre statutul social şi munca în străinătate: secţiune orizontală (%)

Dacă nu sînteţi angajat, ce statut aveţi? Aţi muncit în străinătate? TotalDа Nu Nici un răspuns

Angajat 31,6 66,6 1,9 100,0Elev 0 100,0 0 100,0Student 12,7 87,3 0 100,0Pensionar (în funcţie de vîrsta sau starea sănătăţii) 6,6 92,0 1,5 100,0Casnică; concediu de îngrijire a copilului 30,8 68,3 1,0 100,0Temporar nu lucrez; caut de lucru 50,7 47,4 1,9 100,0Şomer; nu caut de lucru 51,5 48,5 0 100,0Nici un răspuns 25,0 58,3 16,7 100,0Total 29,5 69,0 1,6 100,0Numărul respondenţilor 339 793 18 1150

Sursă: Barometrul (http://www.ipp.md)

Tabelul 11. Relaţia dintre statutul social şi munca în străinătate: secţiune pe verticală (%)

Ce statut aveţi?Aţi muncit în străinătate?

Dа Nu Nici un răspunsAngajat 35,1 31,7 38,9Elev 0 1,0 0Student 2,4 6,9 0Pensionar (în funcţie de vîrsta sau starea sănătăţii) 5,3 31,8 22,2Casnică; concediu de î ngrijire a copilului 9,4 9,0 5,6Temporar nu lucrez; caut de lucru 31,3 12,5 22,2Şomer; nu caut de lucru 15,6 6,3 0Nici un răspuns 9 9 11,1Total 100,0 100,0 100,0În total 1150 respondenţi 339 793 18

Sursă: Barometrul (http://www.ipp.md)

Tabelul 12. Relaţia vîrstă, statut social şi experienţă de muncă în străinătate (%)

1 2Dacă aţi muncit în străinătate, ce statut aţi avut?

3 4 5 6 7 8 9 10 TotalDa 18-20 50,0 0 0 0 12,5 25,0 12,5 100,0Nu 18-20 5,5 12,7 52,7 1,8 7,3 12,7 7,3 100,0Da 21-30 21,2 0 7,7 0 18,3 30,8 21,2 1,0 100,0Nu 21-30 34,2 6 15,5 6 18,0 21,7 6,2 3,1 100,0Da 31-40 48,0 0 9,0 33,0 10,0 0 100,0Nu 31-40 49,1 3,4 19,0 20,7 6,9 9 100,0Da 41-50 40,6 1,6 3,1 34,4 20,3 100,0Nu 41-50 53,8 10,4 9,4 18,9 7,5 100,0Da 51-60 36,0 0 16,0 2,0 30,0 12,0 4,0 100,0Nu 51-60 42,2 6 33,1 3,6 7,8 12,0 6 100,0Da 61şi peste 7,1 64,3 0 21,4 7,1 100,0Nu 61 şi peste 4,2 95,2 5 0 0 100,0

Nota: 1 – Ai muncit în străinătate; 2 – vîrsta (ani); 3 – muncesc; 4 – elev; 5 – student; 6 – pensionar (în funcţie de vîrstă sau starea sănătăţii); 7 – casnică, concediu de îngrijire a copilului; 8 – temporar nu lucrez, caut de lucru; 9 – şomer, nu caut de lucru; 10 – nu pot răspunde.

Sursa: Barometrul (2011)

14


Viziunea privind munca, ocuparea forţei de muncă, gradul de ocupare pe piaţa internă a muncii a cetăţenilor Republicii Moldova care au lucrat în străinătate diferă de viziunea celor ce nu au o astfel de experienţă. De obicei, ei sînt mai activi în căutarea locurilor de muncă şi se angajează mai repede, fapt confirmat de datele din Tabelele 1-3 (poziţiile „angajat”, „temporar neangajat, în căutare de lucru”), care arată relaţia dintre vîrsta persoanelor, statutul social în Republica Moldova şi experienţa de muncă în străinătate.

Astfel, observăm că, printre angajaţi, procentul celor care au muncit în străinătate este mai mare decît al celor care nu au o astfel de experienţă. În acelaşi timp, numărul persoanelor care „temporar nu lucrează şi caută de lucru” este de 2,5 ori mai mare în rîndul celor cu experienţă de migraţie decît în rîndul non-migranţilor. În ceea ce priveşte poziţia „şomer, nu caut de lucru”, constatăm aceeaşi situaţie. Fără îndoială, în acest grup s-ar regăsi şi cei care au venit acasă să se odihnească, să se trateze. Cu toate acestea, mai sînt şi alte elemente demne de a fi luate în consideraţie. Persoanele cu experienţă de muncă în străinătate devin „capricioase” pe piaţa naţională a muncii. Ele nu acceptă orice muncă, spre deosebire de concetăţenii lor, care nu au lucrat în străinătate, deoarece fac comparaţie cu situaţia din ţările-gazdă. Ei caută un serviciu prestigios, dar, mai ales, bine plătit.

„...Larisa, soţul şi fiul Andrei s-au întors în Moldova. Locuiesc în Chişinău, în propriul apartament. Fiica a rămas în Portugalia, este cîntăreaţă de operă. Fiul merge la şcoală, iar soţul nu lucrează. Dar, cu toate acestea, are multe de făcut. Merge la rudele din satul natal, le ajută în gospodărie. În general, este mulţumit de viaţă.

Pentru Larisa, procesul de reintegrare nu este unul simplu. Are două luni de cînd caută de lucru: salariul de 2000 de lei (în jur de 200 de dolari SUA) nu o mulţumeşte, comparativ cu 1000 de euro pe care îi cîştiga în Portugalia, lucrînd în două locuri. Tînjeşte după viaţa de acolo, după serviciu, venituri, prieteni, prietene, cercul de comunicare, după acel mod de viaţă” (Larisa, 45 de ani, studii medii profesionale, tehnolog în alimentaţia publică; Andrei, 46 de ani, studii medii, şofer, migranţi de muncă în Portugalia, 12 ani).

Pentru ei, munca în termeni de cost este o valoare, ceea ce nu observăm la concetăţenii lor, care estimează experienţa profesională după realitatea din Republica Moldova. În străinătate, ei au avut o altă experienţă de muncă, o altă calitate şi remunerare şi nu doresc să le piardă, să le schimbe, să le reducă la nivelul pieţei forţei de muncă de la noi.

„Mă uit cum lucrează aici moldovenii noştri: au pauze pentru fumat, mai mult se fac că muncesc. De aceea nu sînt bine plătiţi. Da, eu cer mult pentru munca mea, în comparaţie cu standardele moldoveneşti, dar mă orientez după cele europene şi este firesc să fie aşa. Nu trebuie să fie considerată drept lăcomie, este un salariu normal, deoarece lucrez repede, calitativ. Ceea ce fac ei într-o lună, eu voi face în 3-4 zile. Nu e nevoie să mă supravegheze un maistru, să mă zorească. Eu îmi apreciez timpul şi munca. Şi vreau să fiu bine remunerat. Dacă nu voi găsi un astfel de serviciu, voi pleca din nou la muncă în străinătate. Mi-am petrecut 10 ani lucrînd la construcţii în Spania, Portugalia, ştiu cum să lucrez, ştiu cerinţele lor (occidentale). Acolo am fost apreciat pentru munca mea.

Desigur, patronului din Moldova îi este mai greu cu mine decît cu localnicii. Pe de o parte, el trebuie să-mi plătească un salariu bun. Pe de altă parte, nu mă poate lua cu bombonica: aşteaptă, azi nu au adus ţiglă, cărămidă, mortar... El e dator să-mi ofere condiţii adecvate de lucru... Nu voi aştepta pînă cînd vor aduce materialele. Localnicii pot să aştepte şi să nu facă nimic. Dar atunci nici salariu nu li se plăteşte”. (Nicolae, 39 de ani, constructor).

Pentru comparaţie, vom prezenta atitudinea altui respondent, care, de asemenea, are experienţă de lucru în străinătate. A lucrat în Italia timp de 1,5 ani, dar mentalitatea şi atitudinea faţă de muncă nu şi-a schimbat-o, fapt ce îl apropie de muncitorii moldoveni care nu au fost în străinătate, care trăiesc şi lucrează reieşind numai din realitatea din Republica Moldova. Şi aceasta le convine.

„Am muncit în Italia, am revenit acasă de jumătate de an. Nu mai plec la muncă nici în Italia, nici într-o altă ţară... Am lucrat la o fabrică ca muncitor. Lucram cîte opt ore. Aveam un salariu de 1350 de euro. Erau luni (august, de exemplu) cînd cîştigam 2000 şi mai mult, deoarece mulţi merg în vacanţă, muncitori sînt mai puţini şi, prin urmare, am avut această şansă. Este adevărat că munca era foarte grea. Mă durea tot corpul, chiar dacă sînt un om puternic şi antrenat, toată viaţa mea am făcut sport şi am predat la universitate, la catedra de educaţie fizică.

15


Condiţiile grele de muncă a fost primul motiv de a mă întoarce. E mai bine să trăieşti acasă, în Moldova. Poate că nu avem salarii mari, dar putem lucra lejer, aînd timp pentru odihnă. Nu vreau să mă considere cineva cal de tracţiune, să mă dedau cu trup şi suflet muncii de la fabrică. Sigur, ei au în dotare dispozitive care uşurează munca oamenilor (apropo, şi eu am adus cîteva), dar pentru o mie de euro trebuie să munceşti din greu”. (Anatol, 51 de ani, profesor de educaţie fizică).

1.2.3. Structura demografică (vîrstă, sex, etnie, studii şi calificare, dispersare teritorială) a populaţiei

La etapa iniţială, reprezentanţii grupurilor etnice, dar şi a naţiunii titulare au fost mai activi în migraţia forţei de muncă (Ţurcan, 2000). Remarcăm faptul că, cu excepţia Găgăuziei şi a regiunii transnistrene, unde vectorul migraţiei internaţionale a forţei de muncă este direcţionat spre Turcia şi Rusia, în alte regiuni ale Republicii Moldova componenta etnică/lingvistică nu influenţează comportamentul migrator al populaţiei. Un rol important în alegerea ţării de destinaţie îl au reţelele sociale, membrii familiei, consătenii, prietenii care muncesc acolo, acest fapt determinînd atît componenta gender, cît şi structura populaţiei unor comunităţi.

Tabelul 13. Indici demografici ai migranţilor de muncă moldoveni plecaţi în 2010 (mii de persoane)

În total 15-24 ani 25-34 ani 35-44 ani 45-54 ani 55-64 aniÎn total 311,0 69,7 102,2 68,6 58,3 12,2

Oraş (urban) 90,6 12,3 31,7 19,7 20,9 5,9Sat (rural) 220,5 57,3 70,5 48,9 37,3 6,4

Bărbaţi 198,0 51,6 70,3 40,0 29,7 6,3Femei 113,0 18,1 31,9 28,6 28,5 5,9

Studii

Superioare 33,3 4,7 15,9 4,2 6,3 2,2Medii speciale 40,7 4,1 8,3 12,8 12,5 3,0Medii profesionale 79,5 13,4 20,9 23,9 18,0 3,2Liceu, studii de cultură generală 79,4 16,7 24,8 19,2 16,1 2,7

Gimnaziale 76,2 29,7 31,6 8,5 5,3 0,0Primare sau fără studii 1,9 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Sursă: Biroul (2011)

Din perspectiva vîrstei, sexului, studiilor şi profesiilor, în migraţia internaţională de muncă participă diferite categorii de cetăţeni. Mai activi sînt tinerii şi persoanele de vîrstă mijlocie (peste 70% sînt cu vîrsta de pînă la 40 de ani şi aproape 40% – cu vîrsta de pînă la 30 de ani) (Weeks 2005: p.116). Vîrsta medie a lucrătorului migrant este de 35-36 de ani.

FIGURA 3. Distribuţia migranţilor de muncă moldoveni pe grupe de vîrstă (mii de persoane)Sursa: Poalelungi (2010)

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

20-24 25-29 30-34 35-39 40-44 45-49 50-54 55-59

mii persoane

16


Analiza distribuţiei persoanelor plecate la muncă peste hotare în funcţie de vîrstă, sex şi studii arată că fluxurile sînt compuse, în mare parte, din cei cu vîrsta de 25-34 de ani (33,9%), cu o predominanţă a sexului masculin (63,6%) şi a persoanelor cu studii medii, medii profesionale şi gimnaziale (75,6%) – cei care, de regulă, efectuează o muncă necalificată, care nu necesită, din partea angajatorului, investiţii în dezvoltarea capitalul uman. Acest lucru se explică prin faptul că respectivele categorii de persoane se angajează mai repede pe piaţa de muncă străină.

Deşi majoritatea lucrătorilor migranţi sînt de sex masculin, numărul femeilor este mare şi reprezintă un sfert din migranţii moldoveni de muncă (Ovsianikov 2006, Vaculovschi 2010). Migranţii de muncă-bărbaţi sînt angajaţi în construcţii, transporturi, industrie şi agricultură. Majoritatea moldovenilor lucrează în construcţii – 51%. Femeile-migrante lucrează în sfera de servicii, comerţ, îngrijirea persoanelor în vîrstă, a bolnavilor, copiilor, în calitate de menajere, în sfera serviciilor sexuale. Cea mai mare parte a migranţilor de muncă nu lucrează conform specialităţii. Cu toate acestea, spre deosebire de ţările din Europa de Vest, în care majoritatea se angajează la munci necalificate, în Rusia posibilitatea de a te angaja potrivit studiilor este mai mare (construcţii, agricultură, transport, industrie, servicii, comerţ).

În acest proces sînt implicaţi atît specialişti calificaţi, precum şi cei necalificaţi, atît reprezentanţi ai sectorului bugetar (profesori, ingineri, medici), cît şi cei din industrie, transport, construcţii, agricultură (Rusnac 2007, Brain 2011).

Migraţia forţei de muncă în Rusia şi în ţările din Uniunea Europeană diferă ca durată. Moldovenii planifică să muncească în Rusia circa 5,5 luni; de fapt, media de şedere în Rusia este de 7 luni. Migranţii din Moldova reprezintă fluxul permanent al forţei de muncă temporare şi chiar sezoniere în Rusia (Moraru 2012). În statele membre ale UE, durata medie de şedere este de circa 14-16 luni.

Chestionarea migranţilor a arătat că majoritatea au studii medii profesionale şi gimnaziale (25,5% şi 25,6% din total, conform datelor din 2010). Aceste persoane nu s-au realizat (din cauza lipsei locurilor de muncă şi a remunerării slabe) în ţară şi pleacă în străinătate pentru şedere temporară sau permanentă. În plus, majoritatea tinerilor care studiază în Rusia, România şi în alte ţări din Europa de Vest rămîn, de regulă, să trăiască şi să lucreze în aceste ţări. Astfel, Republica Moldova, în detrimentul propriu, devine un furnizor de forţă de muncă calificată (Brain 2011).

Avînd în vedere că forţa de muncă calificată nu poate fi pe deplin utilizată în ţară, iar economia locală nu-i poate găsi o justă utilizare şi remunerare, „pierderea capitalului uman” poate fi justificată. Astfel, emigrarea forţei de muncă calificate poate fi apreciată şi ca o modalitate de păstrare a potenţialului său.

În acelaşi timp, degradarea capitalului uman creează un dezechilibru care afectează în mod negativ dezvoltarea socio-economică a ţării, viitorul Republicii Moldova.

Forţa de muncă din Moldova este din ce în ce mai selectivă. Atunci cînd se caută serviciu în ţară, se compară veniturile „de aici” cu cele „ de acolo”, cu o preferinţă pentru a doua variantă. Ca şi înainte, salariile mici din ţară şi cele mai mari din străinătate constituie un stimulent pentru plecarea lucrătorilor înalt calificaţi, predispuşi să muncească în străinătate permanent sau pentru o durată mai îndelungată. Pentru resursele de muncă din Moldova, fenomenul a fost distructiv şi a condus la o descalificare a cadrelor, fapt ce nu este propice pentru o dezvoltare economică durabilă şi plasează problema formării profesionale în prim-plan, care, la rîndul său, ţine de bugetul de stat.

Migraţia forţei de muncă în masă duce la faptul că ţara va resimţi, din ce în ce mai mult, un deficit de specialişti. Există cazuri cînd, din lipsă de personal calificat, sînt zădărnicite proiecte de producţie, investitorii străini îşi pierd orice interes pentru economia Moldovei. Efectul de multiplicare nu are loc – nu există nici o investiţie străină directă în sectorul de producţie, transferurile de bani ale migranţilor nu-şi găsesc aplicare plenară în economia ţării (Moşneaga 2006).

Am menţionat mai sus că 40% dintre lucrătorii migranţi sînt tineri de pînă la 30 de ani. În străinătate, mulţi au obţinut statutul de şedere şi un loc de muncă legal, de aceea rămîn acolo cu traiul, luîndu-şi cu ei şi copiii. Acest proces ia amploare începînd cu prima jumătate a anilor 2000. Potrivit datelor neoficiale, în perioada 2003-2004, au obţinut paşapoarte aproximativ 100000 de copii, în anul 2004 eliberîndu-se de 2,5 ori mai multe paşapoarte

17


decît în anul 2003. Nu există nici o îndoială că printre copii, titulari de paşapoarte, un număr considerabil sînt cei care pleacă în străinătate la studii sau în călătorie. Cu toate acestea, este evident faptul că cea mai mare parte pleacă să trăiască permanent în ţara de migrare a părinţilor. Acest fapt înrăutăţeşte situaţia demografică din Republica Moldova.

Studiile sociologice arată că procesul migraţiei forţei de muncă afectează toată societatea moldovenească, toate localităţile din ţară. Majoritatea migranţilor sînt rezidenţi din sate sau din oraşele mici. În consecinţă, ponderea persoanelor în căutare de lucru din zonele rurale este mai mare decît a celor din mediul urban, constituind, în anul 2010, aproximativ 70,9% din numărul total de emigranţi (Национальное 2011).

Plecarea la muncă peste hotare contribuie la schimbarea situaţiei socio-demografice din mediul rural. În prezent, avem localităţi în care, ca şi pe timp de război, nu există bărbaţi apţi de muncă – un fenomen des întîlnit. Pe de altă parte, în unele sate din sudul ţării se înregistrează situaţii nu mai puţin periculoase – aproape că nu există femei apte de muncă. Acestea lucrează masiv în străinătate, iar la petreceri (nunţi, cumetrii etc.) merg doar bărbaţii (Moraru 2012).

Migraţia forţei de muncă modifică şi modelul patriarhal al familiei. Sub aspect material, familia o duce mai bine, dar este distrusă din punct de vedere moral. Membrii familiei se înstrăinează unul de altul (Găgăuz 2006, Savelieva 2009, Enachi 2010). Prin urmare, creşte simţitor numărul de divorţuri.

Muncind în străinătate, încercînd să cîştige mai mult şi să trimită bani rudelor în Republica Moldova, migranţii fac economii la alte capitole, în detrimentul sănătăţii lor, siguranţei personale. Sînt multe cazuri de deces, frecvente accidente de muncă, îmbolnăviri. Astfel, „pragul de sănătate” al migranţilor din Moldova şi, în general, al tuturor migranţilor de muncă scade (Zimmermann 2006).

O consecinţă negativă a migraţiei de muncă este şi traficul de fiinţe umane, pentru exploatare sexuală a femeilor şi copiilor, vînzare de organe umane etc. Din păcate, după acest indice, Republica Moldova, alături de Albania şi România, este una dintre cele mai nesigure ţări din Europa (Zubco, 2008). Menţionăm că migraţia sexuală, în forma ei voluntară şi involuntară, conduce la o reducere a moralităţii în societate, deoarece munca prostituatelor începe să fie considerată o activitate „obişnuită”.

Constatăm că, în general, migraţia internaţională a forţei de muncă accentuează contradicţia dintre beneficiile economice şi costurile sociale ale acesteia (distrugerea familiilor, înrăutăţirea sănătăţii, plecarea tinerilor şi a forţei de muncă calificate, deteriorarea potenţialului uman al ţării). În Moldova, sporirea numărului persoanelor din păturile social-vulnerabile şi slab protejate, în special persoanele în vîrstă şi copiii lăsaţi nesupravegheaţi de către părinţi, rude şi stat a devenit un fenomen obişnuit.

1.2.4. Păturile social-vulnerabile ale populaţiei

1.2.4.1 Copiii

Potrivit datelor Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei (2011), 37,8% din gospodăriile din Republica Moldova sînt cu copii, 57,2% dintre ele aflîndu-se în zona rurală. În 53,3% din gospodării există un singur copil; în 35,6% – doi copii; în 11,1% – trei sau mai mulţi, adică, în medie, 4,1 persoane: în oraş – 3,8 persoane, iar în localităţile rurale – 4,4 persoane. 5% din familii au un singur părinte. În anul 2010, 24,2% de copii (188,6 mii) trăiau în condiţii de sărăcie absolută, iar 1,9% (14,8 mii) – în condiţii de sărăcie extremă, aceşti indicatori pentru întreaga populaţie constituind 21,9% şi, respectiv, 1,4%.

Tabelul 14. Dinamica indicilor sărăciei absolute în rîndul copiilor (%)2006 2007 2008 2009 2010

Toată populaţia 30,2 25,8 26,4 26,3 22,9Toţi copiii 32,8 27,3 27,2 28,3 24,2Copiii din oraşe 25,6 18,1 13,9 12,8 9,8Copiii din sate 37,0 33,0 34,9 37,7 33,0

Sursa: Ministerul (2011)

18


Nivelul sărăciei la această categorie depinde de numărul de copii în gospodărie: 18,8% din totalul gospodăriilor în care există un copil sînt sărace; în care există doi copii – 21,5%; în care există trei copii – 36,8%. De asemenea, sărace sînt şi 28,8% din familiile în care locuiesc împreună trei generaţii (bunica/bunicul, părinţii, copiii), 20,8% – cu ambii părinţi şi copii. În acelaşi timp, în rîndul familiilor monoparentale (un părinte şi copii), 19,7% sînt sărace (Sandu 2011: p. 13).

Prin urmare, prezenţa copiilor în gospodărie este unul dintre factorii importanţi care stimulează migraţia forţei de muncă a populaţiei Republicii Moldova. Migraţia este mai mare în gospodăriile cu copii, în fiecare a cincea existînd un lucrător migrant, indicele naţional fiind puţin mai mic – în fiecare a şaptea gospodărie. Aproximativ 17% din copiii trăiesc în gospodării în care există un migrant. În acelaşi timp, aceste gospodării se împart după cum urmează: mama-migrant (60%); tatăl-migrant (30%); ambii părinţi migranţi (10%) (Sandu 2011: p. 11-12).

Migraţia internatională a forţei de muncă contribuie la creşterea bunăstării materiale a familiilor, la reducerea riscului de sărăcie. Spre exemplu, din totalul familiilor în care ambii părinţi sînt acasă, 27% sînt sărace. Sărace sînt şi 14% din familiile în care tatăl este migrant; 9,4% – în care mama este migrant; 3,6% – în care ambii părinţi sînt lucrători migranţi (Sandu 2011: p. 13).

Nu este surprinzător faptul că se măreşte numărul copiilor care cresc în familii în care unul sau ambii părinţi sînt plecaţi peste hotare. Copiii rămîn în grija bunicilor (Studiul 2010, Cheianu-Andrei 2011), de multe ori însă în grija vecinilor sau „a străzii”. Potrivit datelor UNICEF şi ale Centrului de Informare şi Documentare privind Drepturile Copilului, în anul 2005, ca urmare a migraţiei, în Republica Moldova erau aproximativ 200000 de minori rămaşi singuri sau crescuţi de un părinte.

Tabelul 15. Numărul copiilor rămaşi singuri sau crescuţi de un părinte ca urmare a migraţiei (%)

2000 2005 Fără ambii părinţi 2 7Fără un părinte 18 31Total % 20 38Total copii 200000

Sursă: ONU (2006)

Credem că astăzi numărul copiilor rămaşi fără îngrijirea părinţilor, din cauza plecării acestora la muncă peste hotare, nu s-a redus semnificativ. În continuare, prezentăm date cu privire la copiii lucrătorilor migranţi, şcolari, crescuţi fără unul sau ambii părinţi.

Tabelul 16. Copiii de vîrstă şcolară (7-18 ani) ai căror părinţi sînt plecaţi la muncă peste hotare

2005 2006 2007 2008 2010 (I trimestru)

Numărul copiilor de vîrstă şcolară, ai căror părinţi sînt plecaţi la muncă peste hotare (mii de persoane)

110,0 94,1 99,5 110,5 84,2

Coraportul dintre numărul acestor copii şi numărul total de elevi (%) 20,1 18,2 20,3 24,0 …

Sursă: Buciuceanu (2011)

În context regional, potrivit Ministerului Educaţiei al Republicii Moldova, situaţia se prezintă în modul următor: în zona de centru a ţării – mai mult de 40% din elevi sînt copii de muncitori migranţi şi cresc în familii monoparentale (41,5%), în zona de nord – 35,8% şi în zona de sud – 22,7% (Buciuceanu 2011: p. 171).

Conform datelor organizaţiilor neguvernamentale (Alianţa ONG-urilor active în domeniul protecţiei sociale a copilului şi familiei, anul 2008), numărul şcolarilor ai căror părinţi sînt plecaţi la muncă în străinătate a crescut în mod semnificativ. În anul 2006, din această categorie făcea parte fiecare al patrulea şcolar (177000 de copii), în anul 2007 – 200000 de copii (Evaluarea 2009: p. 11).

19


Astfel, copiii din familiile migranţilor devin o nouă grupă de risc (Cheieanu-Andrei 2011), deoarece cresc fără căldură părintească, educaţie şi sînt cei mai expuşi influenţei străzii, marginalizaţi în plan social, psihologic, moral şi educaţional (Postolachi 2007). Impactul migraţiei asupra sănătăţii copiilor este multidimensional: dezvoltare mentală retardată, dezavantajare emoţională şi psihologică (Cernei-Bacioiu 2010), dezinteres faţă de propria sănătate, risc sporit de accidentare şi de îmbolnăvire, diagnosticare şi tratament medical întîrziate, neglijare a sănătăţii dentare, creştere a bolilor mentale, vulnerabilitate emoţională sporită etc.

Adesea, copiii migranţilor devin victime ale mediului criminal. Potrivit datelor organelor de drept, copiii rămaşi fără îngrijire părintească din cauza migraţiei comit 55-60% din toate infracţiunile. Printre infractorii minori, 18% sînt copii din familii de migranţi (Buciuceanu 2011).

Statul îşi propune să ajute copiii din familiile sărace, inclusiv copiii lucrătorilor migranţi. Astfel, prin decizia Guvernului Republicii Moldova (iunie 2010), a fost aprobat Planul Naţional de Acţiuni privind protecţia socială a copiilor rămaşi fără îngrijire părintească pentru anii 2010-2011. Cu toate acestea, în opinia experţilor, acţiunile întreprinse sînt sporadice, de multe ori reducîndu-se doar la colectare de date (Buciuceanu 2011: p. 172).

1.2.4.2 Bătrînii

Societatea moldovenească îmbătrîneşte. Dacă în anul 2000 vîrsta medie a populaţiei era de 33,4 de ani, în anul 2010 aceasta a crescut la 36,3 de ani. În aceeaşi perioadă, proporţia copiilor (cu vîrsta 0-15 ani) din totalul populaţiei a scăzut de la 24,8% la 18,2%, iar a persoanelor în vîrstă (60 de ani şi peste) a crescut de la 14,5% la 15,5%. De asemenea, s-a redus numărul dependenţilor la 100 de angajaţi, de la 65,8 (în 2000) la 50,1 (în 2010). Acest fapt, în opinia experţilor, se datorează reducerii numărului de copii în structura generală a populaţiei Republicii Moldova (Sandu 2011: p. 12).

Conform previziunilor UNICEF (2009), în perioada 2009-2020 va avea loc o îmbătrînire relativ rapidă a populaţiei din Republica Moldova.

Tabelul17. Dinamica în structura de vîrstă a populaţiei din Republica Moldova pentru perioada 2009-2020

2009 2012 2020 Schimbări 2009-2020Totalul populaţiei ţării (mii de persoane) 3,571 3,549 3,456 - 121Copii (0-17 ani) 773 716 665 - 131Adulţi (18-59 ani) 2,327 2,315 2,161 - 156Pensionari (60 ani şi peste) 471 519 630 167% populaţiei Copii (0-17 ani) 22 20 19 - 3Adulţi (18-59 ani) 65 65 63 - 2Pensionari (60 ani şi peste) 13 15 18 5Populaţia ce necesită servicii sociale (mii de persoane) 418 428 443 23Copii (0-17 ani) 46 43 40 - 19Adulţi (18-59 ani) 233 232 217 - 17Pensionari (60 ani şi peste) 139 153 186 47

Sursa: UNICEF (2009)

În anul 2011, în Republica Moldova, erau 512 mii de persoane cu vîrsta de peste 60 de ani, 62% locuiau în mediul rural, iar 60% erau femei; 25% aveau 62-64 de ani, iar 14% – 80 de ani şi mai mult. Potrivit sondajului forţei de muncă în rîndul populaţiei economic active, 5,3% au 60 de ani, ceea ce reprezintă 13% din numărul total de persoane de această vîrsta (Naţional 2011).

Astfel, bătrînii, la fel ca şi copiii, sînt unul dintre cele mai vulnerabile şi slab protejate grupuri sociale. În comparaţie cu alte grupuri, ei sînt cei mai expuşi riscului de sărăcie. În anul 2010, într-o sărăcie absolută locuiau 25,6% de bătrîni; sărăcia în zonele rurale fiind de aproape 2 ori mai mare decît în cele urbane – 31,7% şi, respectiv, 16,5% (Sandu 2011: p. 20).

20


Potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică (2011), 18% din numărul total de gospodării din Republica Moldova se constituie numai din persoane în etate, avînd mai mult de 65 de ani şi o rată a sărăciei de 30%, iar 36% din gospodării – din pensionari de 57-62 de ani. Nivelul lor de sărăcie este evaluat la 28%. Aproximativ 75% din gospodăriile sărace, cu oameni în vîrstă, se află în mediul rural.

Tabelul 18. Dinamica indicilor sărăciei absolute în rîndul persoanelor în etate (%)

2006 2007 2008 2009 2010Totalul populaţiei 30,2 25,8 26,4 26,3 22,9Gospodăriile pensionarilor 41,8 33,5 37,3 35,6 28,1Gospodăriile persoanelor în etate (65 de ani şi peste) 42,9 37,3 38,2 39,6 30,2

Sursa: Sandu (2011)

Intensificarea migraţiei internaţionale a forţei de muncă a condiţionat o reducere drastică a numărului de angajaţi pe piaţa forţei de muncă din Republica Moldova, ceea ce a condus la o micşorare a fluxurilor financiare pentru asigurarea funcţionării normale a sistemului de asigurări sociale – componenta principală a protecţiei sociale a persoanelor în etate. Această situaţie a contribuit la reducerea posibilităţilor de creştere a calităţii vieţii persoanelor în vîrstă, exprimată prin majorarea treptată a pensiilor sau prin dezvoltarea serviciilor sociale specifice.

Plecarea masivă peste hotare a generat apariţia altui fenomen ce ţine de situaţia vîrstnicilor – creşterea numărului de persoane neajutorate, rămase fără îngrijirea membrilor de familie. A crescut brusc numărul de cereri la asistenţă socială, acest sistem nereuşind să facă faţă solicitărilor, ceea ce s-a răsfrînt negativ asupra calităţii serviciilor sociale prestate persoanelor în vîrstă.

Cu sprijinul Agenţiei de Dezvoltare din Cehia şi al Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie, a fost realizat un sondaj sociologic calitativ, cu scopul de a identifica o listă de servicii sociale specifice persoanelor în etate, rămase fără îngrijirea membrilor de familie, aceştia fiind plecaţi să muncească în străinătate (Vaculovschi 2011).

1.3. Politica Republicii Moldova cu privire la migraţia forţei de muncă

Îngrijorate de amploarea migraţiei de muncă, agravată de problemele de pe piaţa forţei de muncă, precum şi de epuizarea potenţialului demografic, profesional şi intelectual al ţării, autorităţile încearcă să diminueze efectele acestor procese, elaborînd şi aplicînd măsuri legislative şi normative adecvate. Menţionăm că politica naţională în domeniu a suferit modificări majore, cunoscînd patru etape principale (Moşneaga 2007).

În prima etapă (1990-1994) au fost luate măsuri caracteristice spaţiului geopolitic sovietic şi post-sovietic. Reglementarea migraţiei, inclusiv a migraţiei forţei de muncă, a fost orientată împotriva imigranţilor, dar nu conţinea prevederi speciale pentru populaţia republicii. Odată cu declararea independenţei, autorităţile au căutat să protejeze drepturile cetăţenilor moldoveni care lucrau în afara Republicii Moldova, în special în ţările CSI.

A doua etapă (1995-2000) se caracterizează prin integrarea Republicii Moldova în procesele migraţioniste la nivel global şi, în primul rînd, la cel european. O particularitate a acestei etape este că migraţia forţei de muncă şi integrarea structurilor guvernamentale într-un spaţiu unic de migraţie se manifestă ca două procese distincte, ce nu interacţionează.

În acelaşi timp, structurile de stat se ghidează nu atît de acuitatea problemelor legate de migraţie, cît de studierea şi implementarea parţială a experienţei ţărilor europene în ceea ce priveşte reglementarea şi controlul migraţiei forţei de muncă. Se fac încercări de a proteja migranţii de muncă moldoveni peste hotare (UE).

Etapa a treia (2001-2006) se caracterizează printr-o activitate intensă şi prin dorinţa de a promova imaginea structurilor de migraţie în rîndurile populaţiei Republicii Moldova şi pe arena internaţională.

Autorităţile moldoveneşti tind să depăşească deficienţele abordărilor legislative anterioare (Moşneaga 2004). Acum scopul este nu numai protejarea celor care muncesc legal în străinătate, dar şi a celor nelegali,

21


pentru a-i ajuta să-şi legalizeze şederea. Expertul O. Poalelungi (Institutul de Integrare Europeană şi Ştiinţe Politice, Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova) susţine că: „Guvernarea s-a confruntat cu problema emigrării în masă a populaţiei. În anii 2002-2003, o parte din consilieri propuneau să folosim experienţa filipineză a exportului forţei de muncă. Alţii sugerau să acţionăm potrivit practicii Rusiei şi Uniunii Europene – să aducem acasă forţa de muncă, adică să se pună accent pe imigraţie… Ce ne-a lipsit atunci? Desigur, un concept clar privind ceea ce trebuia de făcut: să exportăm/importăm forţă de muncă sau să acceptăm alte modele? În anul 2005, atunci cînd a fost elaborat pronosticul şi efectuat pentru prima dată calculul dezvoltării populaţiei Republicii Moldova pînă în 2050, s-a constatat un ritm rapid al procesului de depopulare. Deci să vorbim despre exportul forţei de muncă în versiunea filipineză nu este serios. Astfel, o serie de documente, regulamente s-au axat pe asigurarea circulaţiei forţei de muncă”. În această perioadă a început armonizarea legislaţiei naţionale cu standardele internaţionale.

Etapa a patra (începînd cu mai 2006) se caracterizează prin reconceptualizarea abordărilor fundamentale, prin trecerea de la o politică unică de migraţie la o diversitate de politici, care furnizează multiple mecanisme de protecţie a migranţilor de muncă moldoveni, în contextul „vecinătăţii estice” cu UE (Moraru 2012). Principalul domeniu de activitate este utilizarea migraţiei în dezvoltarea socio-economică a Republicii Moldova. În acest context, politica de migraţie este considerată o parte integrantă a politicii sociale. Relansarea economiei statului este una dintre direcţiile importante în reducerea migraţiei internaţionale de muncă a populaţiei (Programul „Renaşterea economiei – renaşterea ţării”).

Principala sursă de investiţii străine directe în economia ţării trebuie să fie remitenţele migranţilor de muncă, care ar trebui să fie stimulaţi să investească în proiecte locale, în dezvoltarea comunităţilor (Programul „Satul Moldovenesc”, „Mai mult decît lupta împotriva sărăciei: Elaborarea unei structuri instituţionale şi de drept a cadrului de reglementare pentru utilizarea transferurilor în scopul dezvoltării antreprenoriatului în Republica Moldova”). În acest scop, devenea importantă şi necesară informarea populaţiei, a lucrătorilor migranţi cu privire la beneficiile transferurilor bancare şi beneficiile conturilor bancare (anii 2007-2008).

O altă direcţie strategică în domeniu este obţinerea regimului liberalizat de vize/fără vize cu Uniunea Europeană (din 2010), ca bază pentru întoarcerea lucrătorilor migranţi în Moldova (Peru-Bălan 2011). Aceasta prevede cooperarea strînsă cu Uniunea Europeană în domeniul migraţiei şi securităţii, mobilităţii şi întoarcerii persoanelor plecate, integrării sociale a imigranţilor.

Continuă să se întreprindă acţiuni privind dezvoltarea cooperării bilaterale şi multilaterale cu ţările de destinaţie, semnarea acordurilor în domeniul migraţiei forţei de muncă, protecţiei drepturilor migranţilor (Poalelungi 2010). Expertul E. Buracec (Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, şef al Departamentului de politici de migraţie) remarca: „Asigurarea migraţiei pe temeiuri legale este un imperativ al politicii noastre. În acest context, încheierea acordurilor în domeniul migraţiei forţei de muncă este esenţială pentru asigurarea drepturilor migranţilor şi îmbunătăţirea statutului lor social. În acelaşi timp, acordurile prevăd mecanisme de gestionare a fluxurilor de migraţie, ceea ce face procesul uşor de gestionat şi previzibil. Capătă pondere informarea cu privire la emigrarea legală, ce ar contribui la reducerea numărului de imigranţi ilegali, precum şi la eliminarea traficului de fiinţe umane”.

Acum un rol important i se acordă menţinerii şi dezvoltării relaţiilor cu diaspora moldovenească (Planul Naţional de Acţiune pentru managementul diasporei). În relaţiile de colaborare cu aceasta se evidenţiază diaspora ştiinţifică. Expertul L. Romanciuc (Academia de Ştiinţe a Moldovei) relata: „Aceste abordări corespund politicilor Uniunii Europene în domeniul migraţiei forţei de muncă înalt calificată. Ce strategii au fost propuse? În primul rînd, a face cariera ştiinţifică mai atractivă pentru tineri, să nu existe un vid între absolvenţi şi ocuparea forţei de muncă în domeniile în care au fost instruiţi. În al doilea rînd, se urmăreşte asigurarea egalităţii de gen a migranţilor înalt calificaţi, ceea ce necesită recrutarea activă a femeilor în aceste procese. În al treilea rînd, asistăm la extinderea mobilităţii în domeniul de instruire şi cercetare, orice savant poate face cercetări în întreg spaţiul Uniunii Europeane (ştiind că UE este constituită din ţări cu capacităţi tehnice şi infrastructuri diferite). Îmbunătăţirea perspectivelor de cercetare în UE şi oferirea de oportunităţi reprezentanţilor ţărilor lumii a treia sînt, în principiu, scopurile şi obiectivele care au fost specificate în „Parteneriatul Estic”, din care face parte şi Republica Moldova.

22


În concluzie, menţionăm că migraţia forţei de muncă a fost acel colac de salvare care a permis (şi permite) Republicii Moldova să supravieţuiască, să asigure nu numai existenţa, ci şi dezvoltarea unui număr semnificativ de cetăţeni: lucrători migranţi şi membri ai familiilor lor. Cu toate acestea, odată cu dezvoltarea şi consolidarea procesului migraţionist, pe lîngă efectele pozitive, încep să se manifestă tot mai clar, în toate domeniile societăţii moldoveneşti, şi efectele negative. Criza socială şi economică din 2008-2010 a demonstrat fragilitatea modelului de dezvoltare socio-economică a ţării, bazat pe transferurile cetăţenilor plecaţi peste hotare.

Migraţia internaţională a forţei de muncă sporeşte tensiunea dintre beneficiile economice şi costurile sociale ale migraţiei (distrugerea familiilor, deteriorarea sănătăţii, exodul tinerilor şi specialiştilor înalt calificaţi, deteriorarea potenţialului uman). În Republica Moldova, un fenomen obişnuit au devenit grupurile social-vulnerabile şi slab protejate, în special copiii şi cei în vîrstă, lăsaţi fără supravegherea părinţilor, a statului.

Republica Moldova face eforturi pentru a minimaliza impactul negativ al migraţiei internaţionale a forţei de muncă şi a consolida efectele pozitive. Prin încercări şi erori, pe baza experienţei internaţionale şi a cooperării, tinde să găsească cele mai bune modalităţi şi mecanisme de reglementare a procesului dat, direcţionîndu-l spre dezvoltarea durabilă a ţării. În perioada scurtă de independenţă, Republica Moldova a parcurs o cale lungă în conştientizarea complexităţii fenomenului, pentru a putea elabora o politică coerentă şi efectivă în domeniu.

Fără a enumera oportunităţile ratate şi neajunsurile, menţionăm că autorităţile moldoveneşti au tras concluziile necesare. Multe iniţiative au fost realizate cu ajutorul incontestabil al organizaţiilor internaţionale, al Uniunii Europene, care au oferit Republicii Moldova sprijin uman, financiar etc.

S-a conştientizat faptul că problema migraţiei internaţionale a forţei de muncă ar trebui să fie punctul central al politicilor actuale de ocupare a forţei de muncă, al politicilor sociale în domeniul protecţiei copiilor, tinerilor, bătrînilor. Astăzi, accentul este pus pe realizarea proiectelor ce ţin de atragerea capitalului migraţional, a remitenţelor în dezvoltarea comunităţilor locale, crearea condiţiilor pentru întoarcerea migranţilor acasă, soluţionarea problemelor stringente pentru populaţia Republicii Moldova.

23


II. METODOLOGIA CERCETĂRII SOCIOLOGICE

2.1. Metodologia de eşantionare

Reieşind din scopul studiului, cît şi din cerinţele metodologice stabilite, sondajul s-a realizat în două grupuri țintă:

Populația generală (18+);

Lideri locali (APL, bussiness, ONG, lideri religioşi etc.).

Aspecte tehnice ale studiului. Studiul a fost proiectat pentru asigurarea unui eşantion la nivelul mediului rural a patru raioane – Orhei, Teleneşti, Rezina, Şoldăneşti (fostul județ Orhei).

Volumul prestabilit al eşantionului în rândul populației generale (1100 interviuri) a fost împărţit în mod proporțional cu numărul populației de 18+ ani între cele patru raioane.

La următoarea etapă a fost realizată distribuţia sub-eşantioanelor pe mediu de reşedință (oraşe/sate) şi trei grupe de localităţi rurale după mărime (sate mari, medii, mici), în mod proporţional cu numărul populaţiei pentru fiecare grup.

La următoarea etapă urmează selecţia aleatorie (prin intermediul unui tabel cu numere aleatoare) a localităţilor:

o distribuţie proporţională pe grupele de localităţi rurale (mari, medii, mici);

atribuirea fiecărei localităţi unui număr aleator (din tabele matematice cu numere aleatorii);

selecţia a numărului necesar de sate din cadrul fiecărui grup, fiind luate satele cărora le-a revenit cele mai mici numere;

selecţia aleatoare a străzilor în fiecare localitate (oraşe şi sate). În localitățile în care sunt cunoscute denumirile străzilor selecția realizată în mod similar cu selecţia localităţilor (oraşe şi sate medii şi mari în care există mai mult de o secţie de votare). În satele pentru care nu se cunosc străzile s-a utilizat hărţile Google Earth, fiind indicate la întâmplare rutele de pe care urmează a fi selectate gospodăriile.

Notă: numărul necesar de sate a fost stabilit din numărul de interviuri care revin unui grup de sate împărţit la 5 interviuri pentru sate mici, 10 interviuri pentru sate medii şi 15 interviuri pentru sate mari.

La penultima etapă de selecţie (selecţia gospodăriei) s-a aplicat metoda pasului statistic cu următoarele specificaţii:

pasul statistic s-a stabilit prin a) în cazul străzilor cu blocuri (sunt realizate max. 3 interviuri în bloc) prin împărțirea numărului total de apartemante în bloc la 3 şi b) în cazul străzilor cu case pe pământ prin împărțirea numărului total de case locuite pe stradă împărţit la numărul total de interviuri care urmează a fi realizate pe strada dată;

în cazul unui contact nereuşit (ex. persoana refuză să participe la studiu, pe adresa dată nu locuiesc persoane din grupul de interes etc.) se aplică o regulă unică de înlocuire a gospodăriei, se selecta gospodăria vecină situată din partea dreaptă a operatorului aflat cu faţa spre gospodăria cu contact nereuşit.

Pentru selectarea persoanelor din interiorul gospodăriei s-a aplicat metoda celei mai apropiate zile de naştere din rândul persoanelor adulte din gospodărie.

Perioada de colectare a datelor: 7-23 decembrie 2011

Notă: precizia estimărilor poate varia până la ±3%. Astfel pot fi considerate valide doar tendinţele ce vor depăşi acest nivel.

Durata medie a unui interviu a oscilat între 25 şi 30 minute.

24


Pentru colectarea datelor în cadrul sondajului de opinie au fost implicaţi 25 operatori de interviuri, numărul mediu de interviuri per operator fiind de 16. Fiecare din operatorii implicaţi în studiu a avut experienţa de participare la colectarea datelor în cel puţin 10 studii de tematică socială realizate pe parcursul ultimilor 2 ani.

Calitatea lucrărilor de teren a fost realizată de către 4 supervizori. În total au fost verificate prin recontactare telefonică a respondenţilor 50% de fişe de rută (fiind cuprinse rutele de lucru a 13 operatori) plus 20% rute au fost verificate prin recontactarea faţă în faţă (fiind cuprinse rutele de lucru a 6 operatori). Verificarea lucrărilor în teren a urmărit:

• respectarea regulilor de selecţie a rutei;

• respectarea regulilor de selecţie a gospodăriei;

• respectarea regulilor de selecţie a respondentului;

• prestaţia operatorului (amabilitatea, aspect exterior, claritate şi corectitudine în explicarea momentelor neclare pentru respondent).

În cazul sondajului în rândul liderilor locali a fost realizată selecția aleatorie a 87 localități. În fiecare localitate a fost realizat un interviu, cu liderul local de tip prestabilit (APL, bussiness, ONG, lideri religioşişi alt tip de lider).

25


28,9%

18,9%

18,2%

14,5%

9,7%

5,3%

1,2%

2,7%

0,7%

Salariile/ pensiile mici

Preţurile mari/in�aţia

Șomajul

Guvernarea ine�cientă

Corupţia

Criza economică

Emigraţia

Altceva

NȘ/NR

III. ATITUDINI GENERALE PRIVIND REPUBLICA MOLDOVA

3.1. Oportunităţile şi condiţiile din Republica Moldova

3.1.1 Oportunităţile de muncă/angajare La întrebarea În Moldova există multe oportunităţi de muncă/angajare?, 15,7% din respondenţi au răspuns că (mai mult sau mai puţin) sînt de acord cu această afirmaţie, cu specificarea că mai mult de jumătate sînt din gospodării ce nu primesc remitenţe, adică persoane cu un loc de muncă în Republica Moldova. Totodată, 82,8% (vezi Tabelul 5) din respondenţi susţin că nu sînt de acord cu afirmaţia de mai sus, deoarece, la sigur, în aceste gospodării există cel puţin un membru care lucrează peste hotare. Şi doar 1,4% din chestionaţi nu au putut să se dea cu părerea. Conform datelor obţinute în cadrul sondajului, majoritatea celor care au fost de acord cu afirmaţia expusă trăiesc în mediul rural, iar majoritatea celor care nu sînt de acord – în mediul urban.

3.1.2. Condiţii favorabile pentru crearea unei familii Aşadar, cu toate că respondenţii consideră că în Moldova nu sînt multe oportunităţi de angajare în cîmpul muncii, totuşi numărul celor care consideră că: Moldova este un loc favorabil pentru crearea familiei/calitatea vieţii este bună se ridică la 28,6%, iar 69,4% (vezi Tabelul 5) nu sînt de acord cu această afirmaţie. Nu au putut să dea nici un răspuns 2% din respondenţi. Mai mult de jumătate din respondenţii care au declarat că sînt de acord cu afirmaţia dată trăiesc în mediul rural. Acestea sînt, de obicei, gospodării care nu primesc remitenţe, ceea ce denotă faptul că ei doresc să rămînă în ţară şi să-şi întemeieze o familie. Cei ce au pe cineva peste hotare vor să plece cît mai curînd, pentru a întemeia acolo o familie, sau doresc să-şi ia familia din Moldova şi să emigreze. În ultimul timp, acest fenomen este foarte des întîlnit în societatea moldovenească. Astfel, numărul celor care au afirmat că nu sînt de acord cu afirmaţia dată este mai mare printre respondenţii care primesc remitenţe şi locuiesc în unul din oraşele în care s-a realizat sondajul.

3.1.3. Oportunităţi de investiţii O treime din respondenţi (33,6%) au afirmat că sînt de acord cu faptul că În Moldova există oportunităţi mari de investire (vezi Tabelul 6), cei mai mulţi fiind din gospodării mai înstărite, iar 59,9% susţin că nu sînt de acord, ei fiind din gospodării mai sărace, şi doar 6,4% nu au putut să se dea cu părerea. Astfel, putem spune că respondenţii din gospodăriile mai bogate au o cu totul altă viziune, au multe idei de investiţii, ei analizează bine situaţia, se gîndesc cum să deschidă vreo afacere ca să-şi poată întreţine familia; pe cînd pentru cei din familii cu venituri medii sau scăzute aceste idei sînt mai puţin interesante, nu văd în ce ar putea să investească, dar nici nu au resursele necesare să deschidă vreo afacere.

3.2 Probleme stringenteDupă cum se ştie, Republica Moldova s-a confruntat întotdeauna cu anumite probleme. Conform datelor obţinute, respondenţii au clasificat problemele ţării în următoarea ordine (vezi Figura 4): procentajul maxim a fost obţinut de categoria Salariile şi pensiile mici – 28,9%, după care urmează o altă problemă importantă

– Preţurile mari, cu 18,9%. La fel de stringentă este, în opinia a 18,2% din respondenţi, problema Şomajului, precum şi cea a Guvernării ineficiente,

care a acumulat 14,5% din totalul respondenţilor, alături de Corupţie (9,7%). Criza economică este considerată o problemă de către

5,3% din intervievaţi, iar Emigraţia – de către 1,2%. Alte probleme enunţate au fost: lipsa pieţei de desfacere,

problema transnistreană, sărăcia, drumurile rele, sănătatea populaţiei etc.

FIGURA 4. Problemele importante/stringente ale Republicii Moldova

26


3.3. Standardele de trai din ultimii doi ani

Jumătate din participanţii la sondaj au menţionat că trăiesc mai rău decît acum doi ani, 36,3% susţin că viaţa lor nu s-a schimbat şi doar 10,9% afirmă că în prezent se trăieşte mai bine. Respondenţii care primesc remitenţe au declarat că trăiesc mai bine, iar cei care nu primesc– că trăiesc mai rău (vezi Tabelul 9).

Dacă e să analizăm standardele de viaţă din ultimii doi ani după mai mulţi indicatori, care au o mare importanţă pentru om, atunci remarcăm faptul că aproape jumătate din intervievaţi cred că acum situaţia este mai rea (vezi Tabelele 9-11).

3.3.1. Alimentarea constituie unul dintre indicatorii de apreciere vitali: 47% din respondenţi susţin că acum este mai rea; 42,2% – că este la fel şi doar 10,7% au menţionat că alimentarea familiei este mai bună. Doar 0,1% din respondenţi nu au putut da un răspuns concret.

3.3.2. Alt indicator este locuinţa, capitol la care 43,5% din respondenţi au spus că actualmente este mai rău decît acum doi ani; 46,6% menţionează că situaţia a rămas neschimbată; 9,8% – că e mai bine decît şi doar 0,1% s-au abţinut să răspundă.

3.3.3. Îmbrăcămintea/încălţămintea este un indicator la care avem următoarele rezultate: 47,7% din intervievaţi susţin că acum cumpără mai puţine haine şi încălţăminte; 42,4% sînt de părere că nu s-a schimbat nimic; 9,8% – că este mai bine decît cu doi ani în urmă şi doar 0,1% nu au putut răspunde la întrebarea dată.

3.3.4. Indicatorul Sănătatea este menţionat de jumătate din persoanele participante la sondaj ca fiind în scădere în ultimii doi ani; 36,6% din respondenţi sînt de părerea că sănătatea lor a rămas aceeaşi, doar 7% susţin că sînt mai sănătoşi şi 0,1% nu au putut răspunde.

3.3.5. Distracţiile este şi el un indicator care ne spune că populaţia se relaxează mai puţin. Astfel, 48,3% din respondenţi mărturisesc că în urmă cu doi ani se duceau mai des la petreceri (poate din cauza că sănătatea era mai bună sau erau mai tineri); 43,9% susţin că nu au renunţat la distracţii, adică continuă să se distreze la fel de des cum o făcea acum 2 ani, 7,6% se distrează mai des (aceştia sînt, desigur, tinerii), iar 0,2% nu au putut să dea un răspuns concret.

Dacă vom compara rezultatele la aceşti indicatori din perspectiva rural-urban, atunci observăm că ponderea răspunsurilor pozitive este mai mare în mediul rural, cei din oraşe susţinînd că situaţia la acest capitol s-a înrăutăţit.

3.4. Contribuţia migraţiei la dezvoltarea Moldovei

3.4.1. Ce pot face migranţii moldoveni pentru a contribui la dezvoltarea ţării (vezi Figura 5)

Persoanele care au participat la acest sondaj au propus cîteva idei de dezvoltare a ţării pentru migranţii moldoveni. În primul rînd, ei pot trimite bani pentru necesităţi casnice/construirea repararea propriei locuinţe – de această părere sînt cei mai mulţi dintre respondenţi (41,6%); pentru lansarea unei afaceri – de această părere sînt 20,9% din respondenţi. Desigur, cu banii de peste hotare ei îşi pot finanţa afacerea, această categorie acumulînd 4,1% din respondenţi. De asemenea, 2,4% din respondenţi pledează pentru proiecte comunitare. Bineînţeles, ajutorul migranţilor nu se rezumă doar la transferurile de bani, ei pot promova imaginea ţării peste hotare – de această părere sînt 5,2% din participanţii la sondaj. O parte din cei chestionaţi sunt de părere că migranţii pot promova interesele ţării peste hotare (5,1%), pot ajuta ţara în momente de criză (4,6%). În plus, migranţii ar fi de mare ajutor dacă ar putea să stabilească legături/relaţii culturale cu cetăţenii din acele ţări (3,6%); 2,1% din respondenţi consideră că ar ajuta Republica Moldova dacă ar cumpăra produsele moldoveneşti exportate în ţara-gazdă.

27


41,6%

20,9%

5,2%

5,1%

4,6%

4,1%

3,6%

2,4%

2,1%

1,3%

1,3%

7,9%

Să trimită bani Pentru necesităţi casnice

Să trimită bani Să lanseze o afacere

Să promoveze imaginea ţării peste hotare

Să apere interesele Moldovei peste hotare

Să ajute ţara în moment de criză

Să trimită bani Să investească în afacerea pe care o are

Să creeze legături/relaţii culturale cu oamenii din alte ţări

Să trimită baniSă doneze bani pentru proiecte comunitare

Să cumpere produsele moldoveneşti de export, fiind peste hotare

Să rămână politic activi (votarea, etc.)

Altceva

NŞ/NR

FIGURA 5. Ce pot face migranţii moldoveni pentru a contribui la dezvoltarea ţării

3.4.2. Impactul negativ al emigraţiei asupra Moldovei La întrebarea Credeţi că emigraţia are un impact negativ asupra Moldovei? (vezi Tabelul 14), au fost acordate următoarele răspunsuri: 35,3% din respondenţi sînt totalmente de acord cu afirmaţia dată; 26,3% – sînt, mai degrabă, de acord; 18,1% – nu prea sînt de acord; 13,7% – au arătat un dezacord total şi 6,6% – nu au putut da un răspuns. Din aceste date reiese că mai mult de jumătate din respondenţi consideră migraţia ca avînd un efect negativ asupra ţării.

Pentru o analiză mai amănunţită, s-a adresat întrebarea: Care, după părerea Dvs., sînt 3 cele mai negative consecinţe ale emigraţiei? (vezi Tabelele 15,16). Astfel, 77% din respondenţi au numit copiii rămaşi fără îngrijire părintească, fapt ce le afectează dezvoltarea psihoemoţională; 73,5 cred că se destramă multe familii, deci creşte rata divorţurilor în ţară; 58,8% susţin că nu a mai rămas tineret în Moldova, reprezentanţii acestei categorii de populaţie încercînd să-şi găsească norocul peste hotare, unde există condiţii mai bune de lucru şi de trai; 31,5% sînt de părere că are loc exodul creierilor (nu mai rămîn profesionişti); 18,3% sînt convinşi de faptul că tinerii devin dependenţi de banii primiţi de peste hotare de la părinţi, ceea ce-i face să aibă o motivaţie mai slabă pentru învăţătură, să consume alcool, ţigări şi droguri, să devină mai agresivi, mai vulgari; 12,9% consideră că migraţia duce la creşterea criminalităţii, a reţelelor criminale şi a traficului de fiinţe umane; 10,4% susţin că migranţii duc peste hotare un mod nesănătos de viaţă, dormind în subsoluri şi mîncînd produse de calitate inferioară, iar 5% – că nu se fac investiţii în ţară, dat fiind faptul că cei mai mulţi pereferă să muncească peste hotare şi să trimită bani pentru întreţinerea familiei decît să investească în vreo afacere în ţară. Alte efecte negative ale migraţiei menţionate de respondenţi sînt: inflaţia de pe urma remitenţelor, terenuri arabile neîngrijite, bătrîni rămaşi fără ajutorul copiilor, scăderea natalităţii etc.

3.4.3. Impactul pozitiv al emigraţiei asupra Moldovei Pentru a vedea dacă migraţia are şi un impact pozitiv, respondenţii au fost solicitaţi să răspundă la întrebarea: Care, după părerea Dvs., sînt 3 cele mai mari avantaje ale emigraţiei? (vezi Tabelul 17). La capitolul dat, am acumulat următoarele răspunsuri: 77,1% din respondenţi consideră că datorită acestui fenomen creşte nivelul de trai al familiilor migranţilor; 39,3% – creşte capacitatea familiilor de a le oferi copiilor studii superioare; 39,7% – creşte nivelul economic al ţării; 28,4% – creşte accesul familiilor la serviciile de sănătate; 24,7% – apar/se deschid noi întreprinderi; 24,3% – dezvoltarea infrastructurii localităţii (reparaţia drumurilor, şcolilor etc.).

După cum se vede din datele obţinute la această întrebare, avantajele sînt legate de factorul economic, adică graţie banilor trimişi creşte: nivelul de trai, şansa de a le oferi studii copiilor, accesul la serviciile de sănătate etc. Ne întrebăm însă: De ce printre avantajele migraţiei nu figurează şi cele legate de factorul social?: spre exemplu, creşterea natalităţii, nupţialitatea, scăderea semnificativă a ratei divorţialităţii, mortalităţii şi morbidităţii etc.

28


IV. ASPECTE COMUNITARE

4.1. Aspectele comunitare pe parcursul ultimilor cinci ani

4.1.1. Aspecte înrăutăţite în comunitate în ultimii cinci ani

Din datele sondajului, observăm că, în ultimii cinci ani, s-au înrăutăţit foarte multe aspecte comunitare (vezi Tabelele 18-21): 42% din respondenţi susţin că s-au înrăutăţit drumurile, 32,7% – salariile şi pensiile, 31% – oportunităţile de angajare, 22,8% – accesul la îngrijirea sănătăţii/numărul medicilor, 15,3% – locuinţele, 11,9% – starea criminogenă, 11,4% – aprovizionarea cu gaze, 11,2% – aprovizionarea cu apă, 9,9% – transportul, 9,6% – accesul la educaţie, 9,2% – situaţia copiilor, 9% – mediul ambiant/salubritatea, 4,2% – aprovizionarea cu energie electrică, 3,4% – legăturile dintre familii în comunitate. Alte aspecte înrăutăţite sînt: coeziunea socială, magazinele, creşterea preţurilor, conducerea locală, nivelul de trai, educaţia copiilor în familie, condiţiile din grădiniţă, iluminarea străzilor, accesul la Internet, starea clădirii bisericii, corupţia. Doar 14% din respondenţi cred că în comunitate nu s-a înrăutăţit nimic.

4.1.2. Aspecte îmbunătăţite în comunitate în ultimii cinci ani

Conform datelor sondajului, în ultimii cinci ani, în comunităţile din Moldova lucrurile mai mult s-au înrăutăţit decît s-au îmbunătăţit. Printre aspectele ameliorate, remarcăm (vezi Tabelele 22-25): 25,4% susţin că s-au îmbunătăţit drumurile, 24,8% – accesul la educaţie, 22% – aprovizionarea cu apă, 17,1% – aprovizionarea cu gaze, 13,6% –magazinele, 11,1% – accesul la îngrijirea medicală/creşterea numărului de medici, 10% – locuinţele, 7% – aprovizionarea cu energie electrică, 4,8% – situaţia copiilor, 4,4% – mediul ambiant/salubritatea, 2,6% – legăturile dintre familii, 2,3% – starea criminogenă. Alte îmbunătăţiri menţionate: coeziunea socială, salariile/pensiile, aspectul bisericii, oportunităţile de angajare, iluminarea străzilor, aspectul staţiilor auto etc.; 32,6% din intervievaţi au răspuns că, în ultimii 5 ani, în comunitatea lor nu s-a îmbunătăţit nimic.

4.1.3. Condiţiile socio-economice din comunitate în ultimii cinci ani

Analizînd răspunsurile oferite de către respondenţi, remarcăm că o pătrime din respondenţi susţin că s-au îmbunătăţit, considerabil ori moderat, condiţiile socio-economice din comunităţile-ţintă; 39% sînt de părere că situaţia socio-economică a rămas la fel, iar o treime – că lucrurile la acest capitol au degradat puţin sau considerabil. După mine, respondenţii care au menţionat că s-au îmbunătăţit condiţiile socio-economice sînt din comunităţile ce au primit susţinere financiară din partea statului sau a unor investitori străini, în cadrul unor proiecte naţionale sau internaţionale de dezvoltare rurală. Drept rezultat, s-au reparat drumurile, şcolile, grădiniţele, casele de cultură; au fost amenajate parcuri etc. În comunităţile trecute la categoria celor în care lucrurile au rămas neschimate sau au degradat nu s-au implementat proiecte de dezvoltare.

4.2. Probleme comunitare rezolvate

4.2.1. Colaborarea populaţiei pentru rezolvarea problemelor comunitare

Printre principalele probleme la a căror rezolvare sînt gata să participe respondenţii au fost numite următoarele: infrastructura (drumuri proaste etc.) (vezi Tabelul 27) – la îmbunătăţirea acesteia ar contribui 50% din migranţi; 22,8% din intervievaţi doresc ca gospodăriile din comunitate să aibă acces la conducta de gaze naturale; 21,3% – ar contribui la alimentarea locuitorilor comunităţii cu apă; 12,8% – la amenajarea unui parc, iar 19,4% s-ar implica la salubrizarea localităţii. Pe lîngă acestea, respondenţii au indicat şi cîteva probleme de natură socială care necesită o rezolvare urgentă: 31,3% – crearea unor condiţii mai bune de spitalizare în instituţiile medicale; 28,8% – crearea unor condiţii mai bune de studii în instituţiile de învăţămînt; 22,5% – construirea sau repararea bisericii; 18,2% – amenajarea unor spaţii de petrecere a timpului liber.

4.2.2. Participarea migranţilor la rezolvarea problemelor comunitare

Analizînd datele obţinute, deducem că cele mai stringente probleme sînt legate de: şcoală, punctul medical, conflictele locale, calitatea drumurilor, sărăcia unor locuitori, furnizarea apei potabile/colectarea deşeurilor menajere, aprovizionarea cu gaze naturale (vezi Tabelele 30-33). O pătrime din respondenţi au menţionat că

29


migranţii din comunitate ajută la rezolvarea acestor probleme, iar 50% din participanţii la sondaj – că aceştia nu contribuie la soluţionarea problemelor locale, deoarece au grijă, în primul rînd, de familiile şi gospodăriile lor, iar în ceea ce priveşte rezolvarea problemelor comunitare, ei participă alături de ceilalţi locuitori, dar nimic mai mult.

4.2.3. Contribuţia populaţiei la proiectele comunitare din ultimii trei ani

Conform datelor sondajului, la capitolul rezolvarea problemelor din comunitate, populaţia preferă să doneze bani decît să contribuie prin muncă. Dacă în localitate se implementează un proiect, fiecare gospodărie vine cu o contribuţie de 100-200 lei. De multe ori, locuitorii aleg să plătească această sumă, dar nu şi să muncească în folosul comunităţii, cu excepţia proiectelor de salubrizare – 12,1% au strîns singuri gunoiul pe care îl aruncă în locuri interzise (vezi Tabelele 34-38). De asemenea, cîte 4% din respondenţi au declarat că au contribuit prin muncă la reparaţia grădiniţei şi a şcolii. Dintre cei care au donat bani, mai mulţi provin din localităţile unde: s-a realizat conexiunea la conductele de apă (19,6%), s-au reparat drumurile (14,9%), s-au construit reţele de gaze (14,7%).

La întrebarea: Ce categorii de populaţie din comunitate se implică mai mult (donaţii de bani, contribuţie prin muncă) în realizarea proiectelor comunitare? (vezi Tabelul 39), 35,9% din respondenţi au menţionat că toţi locuitorii participă în egală măsură, iar 14,4% – că nu se implică nimeni. După părerea mea, aceste persoane nu sînt destul de bine informate despre proiectele care se desfăşoară în comunitate. 20% susţin că se implică mai mult familiile care nu au migranţi, iar 12,6% – că se implică mai mult familiile care au migranţi.

Datorită situaţiei dificile din ţară şi nivelului scăzut de trai al populaţiei, au de suferit proiectele comunitare care, din cauza că locuitorii nu pot asigura contribuţia în bani (ca o condiţie a finanţatorului), ajung în altă localitate, unde locuitorii sînt mai organizaţi. Pentru proiectul de reparaţie a drumului central al localităţii (vezi Tabelul 40), 28,2% din respondenţi susţin că nu ar putea acorda nici un leu; 29,4% declară că pot dona doar pînă la 100 de lei; 13% ar putea contribui cu sume de pînă la 200 de lei; cîte aproximativ 7% din respondenţi sînt de părere că ar putea dona pînă la 300 şi, respectiv, 500 de lei; 5,5% susţin că sînt gata să doneze pînă la 1000 de lei. Drumul central este faţa localităţii, de aceea trebuie sa fie în stare bună şi amenajat corespunzător, dar, din cauza lipsei de resurse financiare şi a dorinţei de a colabora, asemenea proiecte nu se realizează.

Deşi respondenţii au menţionat că migranţii nu prea ajută la rezolvarea problemelor locale, totuşi (vezi Tabelele 41-44) peste 50 la sută din respondenţi consideră că situaţia în comunitate ar fi fost cu mult mai rea dacă o parte din locuitori nu plecau peste hotare, circa o treime sînt de părere că nu s-ar fi schimbat nimic şi în jur de 10% – că situaţia ar fi fost mult mai bună dacă populaţia nu ar fi plecat.

După mine, starea de lucruri ar fi fost mult mai rea dacă populaţia nu pleca la muncă peste hotare, deoarece, în localităţile rurale, dar şi în cele urbane, este foarte greu să-ţi găseşti un loc de muncă bine plătit. Posibil, o parte din migranţi şi-ar fi găsit de lucru în localităţile lor, dar mulţi dintre ei, pentru a supravieţui, ar fi trebuit să lucreze (sau lucrează şi acum) cu ziua. Posibilităţile de angajare s-au redus radical, fiindcă s-au închis avicolele, complexele de bovine, porcine, unde muncea o bună parte din populaţia de la sate.

30


V. MIGRAŢIA

5.1. Situaţia migranţilor moldoveni

5.1.1. Numărul migranţilor şi destinaţia acestora

Conform sondajului, în ultimii doi ani, 62,3% din respondenţi nu au avut nici un membru al familiei la muncă peste hotare, iar 37,7% – au avut cel puţin un membru.

Principalele ţări de destinaţie a migranţilor moldoveni sînt (vezi Tabelele 46,47): Rusia – 82,5%, Italia – 26,1%, Portugalia, Cehia – 3,4%, Franţa – 2,9%, Spania – 2,6%, Grecia – 2,4%, România – 1,7%, Israel, Ucraina, Germania – 1,4%, Turcia, SUA – 1,2%. Alte ţări mai puţin solicitate de migranţii moldoveni sînt: Canada, Cipru, Polonia, Irlanda, Marea Britanie etc.

În perioada 2010-2011, majoritatea migranţilor cuprinşi în sondaj – 62,4% – au plecat peste hotare pentru a II-a oară sau mai mult, iar 37,6% – pentru prima dată. Această cifră ne demonstrează că după absolvirea instituţiei de învăţămînt (gimnaziu, liceu, colegiu sau universitate) tot mai mulţi tineri sînt gata să plece la muncă peste hotare.

Din totalul celor care au fost plecaţi în perioada respectivă, doar 12,5% s-au întors acasă pentru totdeauna: fie că migrantul este prea în vîrstă şi nu poate face faţă muncii fizice, fie că se accidentează, se traumează şi revine pentru tratament.

5.1.2. Domeniile de activitate a migranţilor moldoveni

După cum se ştie, majoritatea migranţilor moldoveni au efectuat permanent munci fizice, grele (construcţii, de ex.), exact acest fapt ne demonstrează şi datele din sondaj: 71,6% activează în construcţii, 12,8% – sînt implicaţi în lucrări casnice (bonă), 8% – în comerţ, 7,5% – în lucrări agricole, 6,3% – în industrie, 5,8% – la hoteluri şi restaurante, 5,1% – transport şi comunicaţii etc. Moldoveni ce muncesc peste hotare sînt remuneraţi diferit, în funcţie de ţară, avînd, în medie, un salariu lunar de aproximativ 9000 de lei. Dacă e să comparăm salariul în funcţie de ţara-gazdă, atunci, conform datelor sondajului, migranţii care muncesc în Federaţia Rusă sau în altă ţară din CSI au un salariu mediu de 8000 de lei, iar cei aflaţi în ţările Uniunii Europene au un salariu cuprins între 8000 şi 18000 de lei.

5.1.3. Caracteristici socio-demografice ale migranţilor

Persoanele care au plecat la muncă peste hotare în anii 2010-2011, conform datelor din sondaj, sînt într-o proporţie mai mare de gen masculin – 63,2%, dar şi numărul femeilor este destul de mare şi constituie 36,8%. O pătrime din migranţi au o vîrstă mai mare de 40 de ani; 29,8 % – între 31 şi 40 ani; 39,9% – 21-30 de ani şi doar 3,7% au pînă la 20 de ani. După cum s-a menţionat mai sus, majoritatea migranţilor moldoveni nu au studii de calitate: doar o pătrime au absolvit colegiul sau universitatea, restul avînd studii gimnaziale, medii sau profesionale. Dacă ne referim la starea civila a migranţilor apoi putem spune că doi din zece migranţi sunt celibatari, şapte din zece sînt căsătoriţi, iar restul – divorţaţi sau văduvi.

Cei mai mulţi migranţi sînt bărbaţi şi femei căsătorite, care pleacă peste hotare pentru a-şi întreţine familia. De asemenea, peste hotare se află şi un număr impunător de tineri celibatari, care doresc să-şi întemeieze o familie.

5.1.4. Intenţiile migranţilor pentru viitor

Cei mai mulţi migranţi (vezi Tabelul 53) – aproximativ o treime – au de gînd să mai muncească peste hotare încă vreo cinci ani şi apoi să se întoarcă în Moldova; 18,2% din respondenţi susţin că membrii familiilor plecaţi doresc să lucreze încă un an şi apoi să se întoarcă în Moldova; 10,1% – că aceştia posibil vor rămîne în Moldova; 8,4% – că migranţii din familiile lor vor rămîne definitiv în Moldova. Concomitent, atestăm un număr semnificativ de persoane care doresc să se mute, individual sau cu familia, definitiv cu traiul peste hotare (17,6%).

31


Circa jumătate din respondenţi susţin că membrii familiilor lor pleacă şi revin regulat, petrecînd aproximativ aceeaşi perioadă de timp acasă şi peste hotare. De obicei, ei stau peste hotare aproximativ 3 luni, apoi revin acasă. 15,1% au declarat că migranţii se află permanent peste hotare şi revin acasă o dată pe an, iar o pătrime din cei intervievaţi susţin că migranţii din familia lor se află permanent peste hotare şi revin acasă mai rar decît o dată pe an. Cei mai puţini – 8,9% cea mai mare parte a timpului o petrec acasă şi pleacă peste hotare doar în anumite perioade ale anului, fiind vorba de munci sezoniere.

VI. REMITENŢE DE LA MIGRANŢI

6.1. Transferurile de peste hotare

76% din cei ce muncesc peste hotare transmit banii acasă, restul îi acumulează. Circa o treime din respondenţi susţin că banii de peste hotare constituie peste 75% din venitul total al familiei, o pătrime – că banii veniţi din străinătate reprezintă 50-75% din venitul total al familiei, iar pentru ceilalţi intervievaţi – pînă la 50%.

Cel mai des, migranţii moldoveni transmit banii de peste hotare o dată sau de două ori pe lună (43%), aproximativ 25% – o dată la două luni, 23,5% – o dată la trei luni sau mai rar. Suma medie a unui transfer este de circa 4000 de lei. Suma cu care migrantul vine acasă depinde de timpul aflării sale peste hotare, dar constituie, în medie, 15000 de lei.

6.2. Donaţii din partea migranţilor

Din numărul total de migranţi moldoveni (vezi Tabelele 64, 65), doar 34,5% au donat bani sau bunuri pentru anumite organizaţii sau proiecte comunitare (biserică, drumuri, scoli şi grădiniţe, aprovizionarea cu apă şi gaze etc.). Datorită acestui gest, ei şi-au făcut viaţa mai uşoară şi mai comodă, deoarece acum se pot deplasa pe un drum mai bun, gospodăriile lor sînt aprovizionate cu gaze naturale şi apă potabilă, iar copiii frecventează grădiniţe şi şcoli unde li se oferă îngrijire şi studii de calitate.

VII. UTILIZAREA REMITENŢELOR

7.1. Cheltuirea banilor de peste hotare

7.1.1. Cheltuirea banilor de peste hotare în ultimele douăsprezece luni

După cum se ştie, banii se fac greu, dar se cheltuiesc foarte uşor. Este exact situaţia participanţilor la acest sondaj, care au cheltuit banii cîştigaţi în ultimele douăsprezece luni în mare parte pentru întreţinerea gospodăriei. Astfel, 71,2% din respondenţi declară că au cheltuit banii pe necesităţi zilnice (alimente, îmbrăcăminte, plăţi comunale etc.); 48,9% – pentru a procura un apartament sau o casă; 38,4% – pentru a achiziţiona mărfuri de uz casnic (televizor, frigider, calculator etc.); 18,2% – pentru educaţia copiilor (contribuţia la şcoală, plata contractelor, întreţinerea studenţilor); 17,5% – pentru îngrijiri medicale; 8,9% – pentru a procura un automobil; 8,4% – pentru a procura animale domestice/instrumente pentru lucrări agricole (fertilizatoare etc.); 6,5% – pentru achitarea datoriilor etc. Toate aceste cheltuieli au fost făcute doar pentru uz intern, adică toate acumulările au fost folosite în gospodărie. Sînt foarte puţini cei ce doresc să facă economii (6%), ce vor să cumpere/arendeze pămînt (1,9%) sau să investească în alte activităţi generatoare de venituri (1,2%). Acest fapt ne demonstrează încă o dată că migranţii moldoveni cîştigă bani doar pentru a se întreţine.

32


7.1.2. Cheltuirea banilor de peste hotare în următoarele douăsprezece luni

În Figura 6 este foarte bine evidenţiată intenţia respondenţilor de a cheltui banii primiţi de peste hotare în următoarele douăsprezece luni. Astfel, după cum este şi de aşteptat, cel mai mult (29,3%) se va investi în procurarea de bunuri (automobil, casă/apartament), în reparaţia casei/apartamentului, pentru nuntă/înmormîntare, depozite bancare; 29% din intervievaţi vor cheltui banii pentru consum curent (alimentaţie, îmbrăcăminte, servicii comunale, aparate electrocasnice), iar 9,4% – pe studii, sănătate, mobilă etc. O parte din bani (6%) va merge pe achitarea datoriilor şi doar 2,2% vor fi investiţi în afaceri. De aici tragem concluzia că bugetul prevăzut pentru următoarele douăsprezece luni va avea aproximativ aceleaşi capitole de cheltuieli, deoarece cerinţele, necesităţile sînt aceleaşi, prin urmare şi prioritatea cheltuielilor va fi aceeaşi.

FIGURA 6. Cheltuirea banilor de peste hotare în următoarele douăsprezece luni

7.1.3. Capitalul acumulat

Din totalul gospodăriilor care au migranţi, doar 11,3% au declarat că au reuşit să acumuleze un anumit capital. În medie, moldovenii migranţi pot acumula 50000 de lei. Aceste resurse financiare vor fi direcţionate spre procurări de automobile, locuinţe sau pentru deschiderea/dezvoltarea unei afaceri.

29,3%

29,0%

9,4%

6,0%

2,2%

24,2%

Investiţii în casă

Consum curent

Consum special

Achitarea datoriilor

Investiţii în Business

NȘ/NR

33


VIII. MEDIUL DE AFACERI ŞI ANTREPRENORIATUL

8.1. Dispunere de afacere sau planificarea deschiderii unei afaceri

Conform datelor obţinute, aproape 85% din respondenţi nu au o afacere şi nici nu planifică să o deschidă în viitorul apropiat, doar 3,8% au declarat că dispun în prezent de o afacere, iar 12,2% doresc să deschidă una în perioada următoare. Cei mai mulţi vor să înceapă o afacere legată de comerţ (angro şi cu amănuntul) sau de servicii: magazin, bar; 42,2% din chestionaţi cred că îşi vor lansa o afacere în domeniul agriculturii, 23,1% – în domeniul silviculturii, 12,1% au de gînd să investească în alimentaţia publică, în servicii hoteliere; 6,9% – în construcţii, dezvoltarea teritoriului, ecologie; 4,6% – în transport şi comunicaţii. Cîte 1,7% revin: industriei şi energeticii; finanţelor, instituţiilor de creditare, asigurări şi tranzacţii imobiliare; cultură, artă, sport. Toate aceste afaceri sînt sau pot fi puse pe roate din bani împrumutaţi (vezi Tabelul 75), fie de la bancă, fie de la rudele din ţară sau de peste hotare (69,1%). Aici, de asemenea, se includ banii economisiţi/cîştigaţi în Moldova (57,1%), banii obţinuţi peste hotare (26,2%) şi, desigur, cei proveniţi din afacerea actuală 14,3%.

Doisprezece respondenţi au declarat că au avut o afacere în trecut, dar au renunţat la ea din mai multe motive: concurenţă neloială pe piaţă, nu aveau profit/erau în pierdere, nu aveau piaţă de desfacere, au găsit un loc de muncă mai bun peste hotare.

IX. SITUAŢIA SOCIAL-ECONOMICĂ A FAMILIILOR

9.1. Veniturile şi bunăstarea familiei

După cum se ştie, nivelul de trai în Republica Moldova este destul de scăzut, din această cauză puţine familii trăiesc în bunăstare, datele sondajului demonstrînd încă o dată acest lucru. Aşadar, 1,3% din respondenţi au declarat că îşi pot permite orice. Cei care reuşesc să cumpere bunuri mai scumpe, dar cu restrîngeri în alte domenii, acumulează aproximativ 3,1%; 15,4% din respondenţi au susţinut că banii ne ajung pentru un trai decent, dar nu ne permitem bunuri mai scumpe. O situaţie grea se atestă în cazul a circa 40,5% din intervievaţi, care au menţionat că le ajung resurse numai pentru strictul necesar, şi mai grea situaţie este în cazul a 39%, care trăiesc sub pragul sărăciei şi nu dispun de resurse nici pentru strictul necesar.

Dacă analizăm amănunţit contribuţia migranţilor la bugetul gospodăriei, atunci putem menţiona următoarele: conform afirmaţiilor a 37,4% din respondenţii care au în gospodărie cel puţin un migrant, contribuţia acestuia la bugetul familiei este mare sau foarte mare; 24,6% susţin că aportul migrantului la bugetul familiei este mic sau foarte mic şi 6,5% care susţin că migrantul nu contribuie cu nimic la bugetul familiei.

Din datele furnizate de respondenţi, putem fi siguri de faptul că gospodăriile care au migranţi trăiesc mai bine decît cele fără migranţi (vezi Tabelele 79-84). Dacă analizăm fiecare indicator – alimentarea, locuinţa, vestimentaţia, sănătatea, studiile, petrecerea timpului liber etc., deducem că cifrele pe care le acumulează sînt practic aceleaşi. Astfel, înainte de plecare, jumătate din respondenţi au declarat că situaţia era dificilă sau foarte dificilă, pe cînd în timpul aflării peste hotare sau după revenirea acasă aceasta s-a schimbat, a devenit bună sau foarte bună.

Cele mai mari cheltuieli pe care le are o gospodărie din Republica Moldova, în medie pe lună, sînt îndreptate spre: procurarea produselor alimentare – 1280 lei, achitarea serviciilor comunale şi întreţinerea locuinţei – 406, procurarea medicamentelor – 385 lei, procurarea vestimentaţiei – 382 lei şi, desigur, educaţie – 200 lei. Cheltuielile efectuate, după spusele respondenţilor, sînt în baza următoarelor surse de venit: din banii veniţi de peste hotare (18,2%), preponderent din pensie (29,7%), din munca ocazională sau din ocupaţia agricolă (27,1%), din salariu (23,5%).

34


CONCLUZII

Dacă luăm ca adevărate cele declarate de respondenţi, jumătate din participanţii la sondaj consideră că în Republica Moldova nu prea sînt oportunităţi de angajare, de creare a unei familii şi de investiţii.

Principalele trei probleme cu care se confruntă Republica Moldova la moment sînt: salariile şi pensiile mici, preţurile mari şi şomajul. Atîta timp cît într-o societate vor exista astfel de probleme, aceasta nu se va putea dezvolta. Totodată, persistarea problemelor enunţate poate agrava şi mai mult starea de lucruri din ţară.

Populaţia, în mare parte, trăieşte la fel sau mai rău decît acum doi ani, cetăţenii care trăiesc mai bine decît acum doi ani sînt foarte puţini la număr.

Conform respondenţilor, migranţii pot contribui la dezvoltarea Republicii Moldova prin mijloacele financiare pe care le trimit. Aceşti bani sînt puşi în circulaţie prin procurarea lucrurilor necesare în gospodărie (produse alimentare, mărfuri electrocasnice etc.), prin lansarea unei afaceri sau dezvoltarea celei existente. De asemenea, migranţii pot apăra interesele şi pot promova imaginea ţării peste hotare.

Deşi datorită banilor de peste hotare creşte nivelul de trai al multor familii (care îşi permit să deschidă o afacere, să dea copiii la studii şi să aibă acces la servicii de sănătate de calitate), totuşi, majoritatea populaţiei este nemulţumită de faptul că cetăţenii Republicii Moldova sînt nevoiţi să plece la muncă în alte ţări. Efectele negative ale migraţiei sînt: copii rămaşi fără îngrijire părintească, destrămarea multor familii, exodul celor tineri şi al specialiştilor, tineri dependenţi de banii trimişi de părinţi, nedorinţa acestora de a-şi continua studiile sau de a munci.

În localităţile cercetate, trei din cele mai mari probleme care s-au înrăutăţit, în ultimii cinci ani, sînt: drumurile, salariile şi pensiile, oportunităţile de angajare, iar printre probleme care înregistrează o îmbunătăţire, datorită proiectelor comunitare, menţionăm: accesul la educaţie, aprovizionarea cu apă şi gaze naturale.

Deşi multe localităţi susţin că şi-au îmbunătăţit infrastructura: drumurile, aprovizionarea cu gaze naturale şi apă potabilă etc., mai multe comunităţi rîvnesc cu tot dinadinsul să poată rezolva astfel de probleme, fiind gata să colaboreze cu oricine în acest sens. Pentru ca problemele să se rezolve, cei mai mulţi respondenţi sînt de acord să contribuie cu cel puţin 200 de lei, iar unii preferă să muncească fizic.

Totuşi, datorită migraţiei, în localităţile Moldovei situaţia se îmbunătăţeşte: peste jumătate din respondenţi consideră că dacă nu exista posibilitatea plecării la muncă peste hotare, aceasta avea să fie cu mult mai rea.

Principalele destinaţii pentru migranţii moldoveni continuă să fie Federaţia Rusă şi Italia, precum şi alte ţări din Europa şi CSI. Dintre cetăţenii plecaţi în perioada 2010-2011, circa 38% au făcut-o pentru prima dată şi doar 12,5% au revenit acasă pentru totdeauna.

Preferinţele de angajare peste hotare a migranţilor moldoveni sînt fără schimbări: cei mai mulţi sînt angajaţi în construcţii, în administrarea gospodăriilor casnice (bonă), în comerţul angro sau cu amănuntul, în gospodării agricole, industrie, hoteluri şi restaurante. Salariul mediu al unui migrant moldovean este de 9000 de lei, în funcţie de ţara de destinaţie.

Cei mai mulţi migranţi sînt bărbaţi cu vîrsta de pînă la 40 ani, mai mult de jumătate dintre ei fiind căsătoriţi, avînd familii de care trebuie să îngrijească.

Mai mult de jumătate din migranţi vor să meargă în continuare la muncă peste hotare; mai tragic este faptul că aproape o cincime doresc să se mute cu traiul, singuri ori cu familia.

Pentru mai mult de jumătate din familii, remitenţele contribuie cu peste 50% la venitul familiei. Cel mai des, migranţii transmit bani de peste hotare o dată în lună, pentru ca şi cei de acasă să-şi poată permite să trăiască decent.

35


Banii primiţi de peste hotare în ultimele douăsprezece luni au fost cheltuiţi de către respondenţi în special pe procurarea de bunuri (automobil, casă/apartament), pe reparaţia casei/apartamentului, pentru nuntă/înmormîntare, depozite bancare, pentru consumul curent (alimentaţie, îmbrăcăminte, servicii comunale, aparate electrocasnice), precum şi pentru studii, sănătate, mobilă, împrumuturi etc. Aceasta este ordinea cheltuielilor şi pentru următoarele douăsprezece luni.

Aproape 16% din respondenţi au declarat că au sau planifică în viitorul apropiat să deschidă o afacere, atît cu bani împrumutaţi, cît şi din banii cîştigaţi în Moldova sau peste hotare. Principalele domenii de investiţii sînt: comerţul, agricultura şi silvicultura, alimentaţia publică, serviciile hoteliere.

Majoritatea populaţiei trăieşte la limita sărăciei sau sub această limită, deoarece foarte multe persoane declară că veniturile le ajung doar pentru strictul necesar sau nu le ajung nici pentru strictul necesar.

Situaţia în familiile care au migranţi s-a îmbunătăţit considerabil după plecarea acestora la muncă peste hotare. Astfel, s-a ameliorat alimentaţia, starea locuinţei, vestimentaţia, starea de sănătate etc.

Cheltuielile respondenţilor vizează, în mare parte, procurarea de produse alimentare, achitarea serviciilor comunale şi întreţinerea locuinţei, procurarea medicamentelor, procurarea vestimentaţiei şi educaţia.

36


BIBLIOGRAFIE

1. (2011) „Barometrul Opiniei Publice”. Mai 2011. – Chişinău: IPP, (http://www.ipp.md).

2. (2011) Buciuceanu-Vrabie M. „Copiii rămaşi singuri acasă în urma migraţiei părinţilor: riscuri şi provocări”. În: Revista de filozofie, sociologie si ştiinţe politice, nr.1.

3. (2010) Cernei-Bacioiu M. „Impactul fenomenului migraţional asupra copiilor”. In: Dezvoltarea umană: realizări, tendinţe, perspective. – Chişinău: „Print-Caro”, pp.249-256.

4. (2011) Cheianu-Andrei D., Grama R., Milicenco S., Priţcan V., Rusnac V., Vaculovschi D. „Necesităţile specifice ale copiilor şi vîrstnicilor lăsaţi fără îngrijirea membrilor de familie plecaţi la muncă peste hotare”. – Chişinău.

5. (2010) Enachi V. „Familia versus migraţia: efecte şi consecinţe”. In: Moraru V. (Coord.) Republica Moldova: provocările migraţiei. – Chişinău, Ştiinţa, рp.90-94.

6. (2009) „Evaluarea reformei sistemului de îngrijire a copilului şi asistenţa tehnică pentru consultarea subregională – Moldova”. – Chişinău.

7. (2009) Filipov I. „Factorii specifici în determinarea migraţiei la nivelul comunităţilor locale”. In: Conferinţa ştiinţifică internaţională „Procesele sociodemografice în societatea contemporană: de la meditaţii la acţiuni”. Materialele conferinţei. Chişinău, 15-16 octombrie 2009. – Chişinău: ASM, pp.171-174.

8. (2006) Gagauz O. „Unele aspecte ale comportamentului familial al femeilor migrante de muncă”. In: Analele ştiinţifice ale USM, Seria ştiinţe socioumanistice, Vol.3. – Chişinău, USM.

9. (2008) „Gestionarea finanţelor de către gospodăriile casnice din Moldova”. – Chişinău: Organizaţia Internaţională a Muncii.

10. (2005) Ghencea B., Gudumac I. „Migraţia de muncă şi remitenţele în Republica Moldova (2004)”. – Chişinău: Organizaţia Internaţională a Muncii.

11. (2005) Гудым А., Шеларь Г. „Две точки зрения на проблему экономического роста и снижения бедности”. In: Puterea şi opoziţia în contextul managementului politic. – Iaşi, Pan-Europe.

12. (2009) „Impactul socio-economic al crizei economice asupra migraţiei şi remitenţelor în Republica Moldova”. – Chişinău: IOM.

13. (2009) Hristev E., Mincu G., Sandu M., Walewski M. „The Effects of Migration and Remittances in Rural Moldova”. CASE Network Studies and Analyses, No.389/2009, [http://ssrn.com/abstract=1436415].

14. (2007) Kring T. „Moldovan Migrants in Italy: Remittences and the Role of the ILO’s Social Partners”. November 2007. – Chişinău: IOM.

15. (2009) Lucke M., Mahmoud T.O., Steinmayr A. „Labor migration and remittances in Moldova: is it boom over?” – Chişinău, IOM.

16. (2007) Lucke M., Mahmoud T.O., Pinger L. „Patterns and trends of migration and remittances in Moldova”. – Chişinău: IOM, june.

17. (2011) „Moldova after the global crisis: promoting competitiveness and shred growth”. April 4, 2011. World Bank.

18. (2012) Морару В., Мошняга В., Руснак Г. „Маятник миграции”. – Кишинев: Sirius.

19. (2011) Moraru V. (coord.) „Brain drain: cazul Republicii Moldova”. – Chişinău: Sirius.

20. 2011) Mosneaga V., Moraru V., Rusnac Gh., Ţurcan V. „Faţetele unui proces: migraţia forţei de muncă din Republica Moldova în Italia”. – Chişinău: Editerra Prim.

37


21. (2010) Мошняга В. „Экономический кризис и мигра ция: case study Республика Мол до ва”. In: Premisele dezvoltării economiei naţionale în contextul crizei economice. Materialele conferinţei ştiinţifico-practice internaţionale. – Bălţi, Pre sa universitară bălţeană.

22. (2007) Мошняга В. „Регулирование трудовой миграции в Республике Молдова: основные этапы и их специфика”. In: MOLDOSCOPIE (Probleme de analiză politică). Nr.1 (XXXVI), 2007 – Chişinău: USM, рp.33-48.

23. (2006) Мошняга В., Руснак Г., Цуркан В., Завтур А. „Эффекты трудовой миг ра ции мо л давского населения в европейс ком контексте”. In: Coope ra re regională şi integrare europeană în sud-estul Europei: studii de caz. – Chişinău, CE USM, рp.76-99.

24. (2004) Мошняга В., Цуркан В., Руснак Г. „Специфика трудовой миграции и особенности ее регулирования в европейских государствах СНГ (из опыта Республики Молдова)”. In: MOLDOSCOPIE (Probleme de analiză politică). Partea 2 (XXVI). – Chişinău, USM, pр.102-121.

25. (2000) „Население Мол до вы и трудовая миграция: сос тояние и современные фо р мы”. – Ки шинэу, CAPTES.

26. (2006) „ООН обеспокоена увеличением количества детей в Республике Молдова, оставленных иммигрировавшими родителями”. In: Информационное агентство „Info Prim Neo”, 8 декабря.

27. (2007) Orozco M. „Looking forward and Including Migration in Development: Remittence Leveraging Opportunities for Moldova”. September 2007. – Chisinau, IOM.

28. (2006) Овсяникова М. „Труд женщин-мигрантов как один из факторов дискриминации”. In: MOLDOSCOPIE (Probleme de analiză politică). – Сhişinău: USM, nr.3 (XXXIV), рp.50-65.

29. (2007) Postolachi V., Poalelungi O., Moşneaga V., Gonţa V. „Republica Moldova – problemele migraţiei”. – Chişinău: Institutul Muncii al Sindicatelor din Republica Moldova; Institutul Muncii GSEE.

30. (2006) „Recensămîntul populaţiei = перепись населения = population census. 2004”. (în 4 volume). Volumul 2. Том 2. Volume 2. Migraţia populaţiei = миграция населения = population migration. – Chişinău, Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova.

31. (2006) Rodriges Rios R. (coord.), „Migration Perspectives, Eastern Europe and Central Asia”, Report of IOM. (http://iom.ramdisk.net/iom/images/uploads/Website%20version%20Migration%20Perspectives%20eng%20protected_1169046292.pdf).

32. (2011) Peru-Balan A., Bahneanu V. „Gestionarea fenomenului migraţiei în contextul liberalizării regimului de vize între Republica Moldova şi UE”. In: MOLDOSCOPIE (Probleme de analiză politică). – nr.2 (LIII), 2011. – Chişinău: CEP USM, pp.94-108.

33. (2010) Poalelungi O. „Aspecte ale securităţii sociale a lucrătorilor migranţi din Republica Moldova: între prezent şi viitor”. In: Revista de filozofie, sociologie şi ştiinţe politice, nr.3, pp.122-129.

34. (2011) Sandu V. „Moldova: the situation of children and elderly left behind by migrants”. In: Policy Review Paper. Maastricht University, December.

35. (2009) Savelieva G., Marcova I. „Efectele migraţiei cetăţenilor Republicii Moldova la muncă peste hotare asupra proceselor de reproducere a populaţiei”. In: Conferinţa ştiinţifică internaţională „Procesele sociodemografice în societatea contemporană: de la meditaţii la acţiuni”. Materialele conferinţei. Chişinău, 15-16 octombrie 2009. – Chişinău, ASM, pp.156-161.

36. (2006) Sigvardsdotter E. „Migraţia şi dezvoltarea Republicii Moldova – apariţia reţelelor sociale ale migranţilor (în baza cercetărilor sociologice)”. In: Populaţia Republicii Moldova în contextul migraţiilor internaţionale. Vol.II. – Iaşi: Pan-Europe, pр.153-164.

37. (2010) „Studiul privind impactul migraţiei şi al remitenţelor asupra situaţiei copiilor şi persoanelor în etate din gospodăriilor cu multe generaţii”. Report HelpAge International. – Chişinău.

38


38. (2008) „Tendinţe şi politici migraţioniste în regiunea Mării Negre: cazurile Republicii Moldova, României şi Ucrainei”. – Chişinău: IDIS „Viitorul”.

39. (2004) „Transferuri de bani de la cetăţenii Republicii Moldova, aflaţi peste hotare la muncă”. – Chişinău: CBS AXA. A TNS CSOP Branch in Moldova.

40. (2006) Ţurcan V. „Administraţia publică locală din Republica Moldova referitor la procesele migraţionale ale populaţiei ţării (în baza cercetărilor sociologice calitative)”. In: Populaţia Republicii Moldova în contextul migraţiilor internaţionale. Vol.II. – Iaşi, Pan-Europe, рр.248-269.

41. (2000) Цуркан В., Руснак Г. „Мотивы трудовой миграции: этнический аспект”. In: Население Молдовы и трудовая миграция: состояние и современные формы./CAPTES. – Кишинэу, с.158-170.

42. (2011а) Vaculovschi D. „Impactul crizei economice mondiale asupra politicii de ocupare a forţei de muncă din Republica Moldova”. In: Economica. – Chişinău: ASEM, nr.2, pp.51-60.

43. (2011b) Vaculovschi D. „Prognoza pieţei muncii – instrument necesar în promovarea politicilor de ocupare a forţei de muncă”. In: Economie şi Sociologie. – Chişinău: Institutul de Economie Finanţe şi Statistică, nr.2, pp.203-209.

44. (2011c) Vaculovschi D. „Impactul migraţiei internaţionale de muncă asupra situaţiei persoanelor vîrstnice din Republica Moldova (rezultatele unui studiu calitativ)”. In: Economica. – Chişinău: ASEM, nr.3, pp.114-121.

45. (2010) Vaculovschi D., Hîrbu E., Precup G., Bulat V. „Studiul situaţional al forţei de muncă în mediul rural, inclusiv prin prisma de gen”. Studiu elaborat în cadrul proiectului comun „Consolidarea Sistemului Statistic Naţional” cu suportul UNIFEM şi PNUD-Moldova. Chişinău.

46. (2009) Vaculovschi D. „Piaţa muncii şi fenomenul migraţiei: evoluţii, perspective, recomandări”. În: Priorităţi de guvernare 2009.– Chişinău, ADEPT, pp.215-234.

47. (2005) Weeks J., Cornia G. et.al. „Republica Moldova: politici de creştere econo mi că, creare a locurilor de mu-n că şi reducere a sărăciei”. – Chişinău: UNDP, 2005.

48. (2009) „World Bank. Chişinău, Republic of Moldova”. Draft for review, Prywes, Cnobloch, & Baclajanschi, May 19.

49. (2000) Завтур К., Турко Т. „Трудовая миграция и конфликт”. În: Население Мол до вы и трудовая миграция: сос тояние и современные формы. – Ки шинэу: CAPTES, с.83-96.

50. (2006) Zimmermann C., Hossain M., Yun K., Roche B., Morison L., Watts C. „Stolen smiles: a summar report on the physical and psychological health consequences of women and adolescents trafficked in Europe”. – London, London School of Hygiene & Tropical Medicine.

51. (2008) Zubco A. „Traficul de fiinţe umane în contextul factorilor de proliferare”. În: MOLDOSCOPIE (Probleme de analiză politică). nr.4 (XLIII), 2008. – Chişinău: CEP USM, pp.151-167.

39


ANEXE. LISTA TABELELOR

TABEL 1. Structura eşantionului ..............................................................................................................................................................42

TABEL 2. Aveţi în gospodărie (casă)? ......................................................................................................................................................43



TABEL 5. Condiţiile şi oportunităţile din ţară ......................................................................................................................................46

TABEL 6. Condiţiile şi oportunităţile din ţară ......................................................................................................................................47

TABEL 7. În Moldova de astăzi, cea mai mare problemă este: ......................................................................................................48

TABEL 8. În Moldova de astăzi, cea mai mare problemă este: ......................................................................................................49

TABEL 9. Cum s-au schimbat standardele Dvs. de trai în ultimii doi ani? .................................................................................50



TABEL 12. Care este lucrul cel mai important pe care migranţii de peste hotare pot să-l facă pentru a contribui la dezvoltarea Moldovei? ....................................................................................................................53

TABEL 13. Care este lucrul cel mai important pe care migranţii de peste hotare pot să-l facă pentru a contribui la dezvoltarea Moldovei? ....................................................................................................................54

TABEL 14. Credeţi că emigraţia are un impact negativ asupra Moldovei? .................................................................................55

TABEL 15. Care după părerea Dvs. sînt 3 cele mai negative consecinte ale emigraţiei? ........................................................56

TABEL 16. Care după părerea Dvs. sînt 3 cele mai negative consecinţe ale emigraţiei? .......................................................57

TABEL 17. Care după părerea Dvs. sînt 3 cele mai mari avantaje ale emigraţiei? .....................................................................58

TABEL 18. Pe parcursul ultimilor 5 ani, care din următoarele aspecte s-au înrăutăţit în comunitatea Dvs.? .................59




TABEL 22. Pe parcursul ultimilor 5 ani, care din următoarele aspecte s-au îmbunătăţit în comunitatea Dvs.? ............63




TABEL 26. În general, cum au evoluat condiţiile socio-economice în comunitatea Dvs. în ultimii cinci ani? ...............67

TABEL 27. Ordonaţi, vă rog, în ordinea priorităţilor: La rezolvarea căror probleme comunitare aţi fi disponibil să colaboraţi? .................................................................................................................................................68



TABEL 30. Cît de des participă migranţii din localitatea Dvs. în vederea soluţionării…. .......................................................71



TABEL 33. Cît de des participă migranţii din localitatea Dvs. în vederea soluţionării…. ......................................................74

TABEL 34. În ultimii 3 ani, persoanele din această gospodărie au donat bani sau au contribuit prin muncă la următoarele tipuri de proiecte comunitare? ................................................................................................................75

TABEL 35. Persoanele din această gospodărie au donat bani sau au contribuit prin muncă la următoarele tipuri de proiecte comunitare în ultimii 3 ani? .................................................................................................................76


40




TABEL 39. În cadrul proiectelor comunitare care s-au implementat în localitatea Dvs., care categorii de populaţie se implică mai mult (prin donaţii de bani, contribuţie prin muncă), pentru realizarea acestora? .....................................................................................................................................................80

TABEL 40. Dacă săptămîna viitoare s-ar implementa un proiect comunitar prin care va fi reparat drumul central al localităţii, cîţi lei aţi fi gata să donaţi pentru susţinerea acestui proiect? ............................................81

TABEL 41. Imaginaţi-vă că din localitatea Dvs. nu ar fi plecat peste hotare nimeni. Spuneţi-mi, vă rog, cum s-ar fi schimbat situaţia comunităţii Dvs. după următoarele criterii... ..........................................................82




TABEL 45. Cîţi membri ai familiei sînt plecaţi la moment sau au fost plecaţi peste hotare în ultimii 2 ani? ...................86

TABEL 46. Care au fost ţările de emigrare pentru ultima dată cînd aţi fost sau alt membru al familiei Dvs. a fost/este peste hotare la muncă?.......................................................................................................................................87

TABEL 47. Care au fost ţările de emigrare pentru ultima dată cînd aţi fost sau alt membru al familiei Dvs. a fost/este peste hotare la muncă?.......................................................................................................................................88

TABEL 48. Spuneţi-mi, vă rog, cîţi membri ai familiei au plecat peste hotare la muncă pentru prima dată în anul 2010-2011? .....................................................................................................................................................................89

TABEL 49. Spuneţi-mi, vă rog, cîţi membri ai familiei au plecat peste hotare la muncă în anul 2010-2011, dar au revenit pentru todeauna în Republica Moldova? ..............................................................................................90

TABEL 50. Care a fost/este domeniul de activitate al Dvs./membrilor familiei Dvs. pe perioda aflării la muncă peste hotare? ............................................................................................................................................................91

TABEL 51. Care a fost/este domeniul de activitate al Dvs./membrilor familiei Dvs. pe perioda aflării la muncă peste hotare? ................................................................................................................................................92

TABEL 52. Spuneţi-mi, vă rog, care a fost, aproximativ, salariul mediu lunar al unui membru al familiei Dvs. în timpul aflării peste hotare?.................................................................................................................................................93

TABEL 53. Ce intenţii au membrii familiei Dvs. care s-au aflat/se află la moment peste hotare, pentru viitor? ............94

TABEL 54. Caracteristici socio-demografice a migranţilor: sexul şi vîrsta ...................................................................................95

TABEL 55. Caracteristici socio-demografice a migranţilor: naţionalitatea ..................................................................................96

TABEL 56. Caracteristici socio-demografice a migranţilor: studiile şi starea civilă ..................................................................97

TABEL 57. Care dintre următoarele situaţii descriu cel mai exact modul în care Dvs./membrul familiei Dvs. migrează, adică pleacă peste hotare şi revine în ţară? ..................................................................................................98

TABEL 58. Banii trimişi familiei de peste hotare... ................................................................................................................................99

TABEL 59. După plecarea peste hotare, peste cît timp migrantul a început să trimită bani? ..............................................100

TABEL 60. Cît de des migrantul a trimis bani de peste hotare? ......................................................................................................101

TABEL 61. Care este suma medie a unui transfer? ...............................................................................................................................102

TABEL 62. Care este suma adusă personal la revenire acasă? .........................................................................................................103

TABEL 63. Cîţi din membrii familiei Dvs. care se află peste hotare la muncă trimit bani la moment? ..............................104

TABEL 64. A expediat sau a donat vreun migrant din familia Dvs. bani/bunuri organizaţiilor locale (biserică, club sportiv, asociaţii obşteşti etc.)? .....................................................................................................................................105

TABEL 65. Pentru ce fel de proiecte a donat el/ea aceşti bani?.......................................................................................................106

TABEL 66. Pentru ce aţi cheltuit, în cea mai mare parte, banii primiţi în ultimele 12 luni? ...................................................107

41


TABEL 67. Pentru ce aţi cheltuit, în cea mai mare parte, banii primiţi în ultimele 12 luni? ...................................................108

TABEL 68. Cum aţi cheltuit/cheltuiţi/veţi cheltui dacă aţi avut/aveţi/veţi avea 1000 de dolari SUA? ..............................109

TABEL 69. Cum aţi cheltuit/cheltuiţi/veţi cheltui dacă aţi avut/aveţi/veţi avea 1000 de dolari SUA? ..............................110

TABEL 70. Cum intenţionaţi să utilizaţi banii care vor fi cîştigaţi în următoarele 12 luni peste hotare? ..........................111

TABEL 71. Aţi reuşit să acumulaţi un anumit capital/sumă de bani muncind peste hotare? ..............................................112

TABEL 72. Care este mărimea capitalului acumulat? ..........................................................................................................................113

TABEL 73. Aţi avut vreodată o afacere proprie sau planificaţi să iniţiaţi una în viitorul apropiat? .....................................114

TABEL 74. În caz că aveţi o afacere sau planificaţi să iniţiaţi una, în ce sector al economiei va fi? .....................................115

TABEL 75. Care a fost principala sursă de venit la care aţi recurs pentru a iniţia/dezvolta afacerea? ...............................116

TABEL 76. Dacă aţi avut o afacere şi nu o mai desfăşuraţi, care sînt motivele? .........................................................................117

TABEL 77. Cum apreciaţi veniturile familiei? .........................................................................................................................................118

TABEL 78. Contribuţia migrantului la bunăstarea familiei? ..............................................................................................................119

TABEL 79. Cum apreciaţi alimentaţia familiei Dvs. la moment, comparativ cu situaţia de pînă la plecarea membrului familiei peste hotare la muncă? ...............................................................................................120

TABEL 80. Cum apreciaţi locuinţa familiei Dvs. la moment, comparativ cu situaţia de pînă la plecarea membrului familiei peste hotare la muncă? .....................................................................................................................121

TABEL 81. Cum apreciaţi îmbrăcămintea familiei Dvs. la moment, comparativ cu situaţia de pînă la plecarea membrului familiei peste hotare la muncă? ...............................................................................................122

TABEL 82. Cum apreciaţi sănătatea familiei Dvs. la moment, comparativ cu situaţia de pînă la plecarea membrului familiei peste hotare la muncă? .....................................................................................................................123

TABEL 83. Cum apreciaţi educaţia în familia Dvs. la moment, comparativ cu situaţia de pînă la plecarea membrului familiei peste hotare la muncă? .....................................................................................................................124

TABEL 84. Cum apreciaţi petrecerea timpului liber în familia Dvs. la moment, comparativ cu situaţia de pînă la plecarea membrului familiei peste hotare la muncă?...............................................................................125

TABEL 85. Într-o lună obişnuită, cît anume cheltuiţi pentru... .........................................................................................................126

TABEL 86. Într-o lună obişnuită, cît anume cheltuiţi pentru... .........................................................................................................127

TABEL 87. Într-o lună obişnuită, cîte procente din alimentele produse în gospodăria Dvs. sînt destinate consumului intern?.................................................................................................................................................128

TABEL 88. Care este sursa principală de venituri a gospodăriei Dvs.? ..........................................................................................129

42


TABE

L 1.

Str

uctu

ra e

şant

ionu

lui

Num

ăr

%

Bani

trim

işi

de p

este

hot

are:

Da

314

76,0

%N

u99

24,0

%

Păm

înt î

n go

spod

ărie

:D

a54

949

,9%

Nu

552

50,1

%

Num

ărul

de

mem

bri î

n fa

mili

e:

1-2

mem

bri

348

31,4

%3

mem

bri

203

18,3

%4

mem

bri

282

25,5

%5

şi m

ai m

ulţi

me

mbr

i27

424

,8%

Dez

volta

re s

ocio

-eco

nom

ică

a go

spod

ăriil

or:

Scăz

ut37

033

,4%

Med

iu36

833

,2%

Înal

t36

933

,3%

Med

iu:

Urb

an20

118

,2%

Rura

l90

681

,8%

43

RapoRt de ceRcetaRe sociologică T

ABE

L 2.

Ave

ţi în

gos

podă

rie

(cas

ă)?

Gen

eral

Apă

cur

entă

(a

pedu

ct)

Tele

vizo

rG

aze

natu

rale

Aut

omob

ilTe

lefo

n fix

Da

Nu

Da

Nu

Da

Nu

Da

Nu

Da

Nu

55,

1%44

,9%

94,9

%5,

1%35

,5%

64,5

%27

,3%

72,7

%87

,4%

12,6

%

Bani

trim

işi

de

pest

e ho

tare

:D

a59

,6%

40,4

%97

,1%

2,9%

38,5

%61

,5%

35,4

%64

,6%

92,7

%7,

3%

Nu

57,6

%42

,4%

94,9

%5,

1%36

,4%

63,6

%27

,3%

72,7

%87

,9%

12,1

%

Păm

înt î

n go

spod

ărie

:D

a52

,8%

47,2

%96

,2%

3,8%

30,6

%69

,4%

31,0

%69

,0%

91,3

%8,

7%

Nu

57,8

%42

,2%

93,7

%6,

3%40

,4%

59,6

%23

,7%

76,3

%83

,5%

16,5

%

Num

ărul

de

mem

bri î

n fa

mili

e:

1-2

mem

bri

51,7

%48

,3%

91,1

%8,

9%36

,2%

63,8

%14

,1%

85,9

%83

,3%

16,7

%

3 m

embr

i62

,6%

37,4

%96

,6%

3,4%

38,4

%61

,6%

34,0

%66

,0%

85,2

%14

,8%

4 m

embr

i 55

,3%

44,7

%97

,5%

2,5%

38,3

%61

,7%

37,2

%62

,8%

89,7

%10

,3%

5 şi

mai

mul

ţi

mem

bri

53,6

%46

,4%

95,6

%4,

4%29

,6%

70,4

%28

,8%

71,2

%91

,6%

8,4%

Dez

volt

are

soc

io-

econ

omic

ă a

gosp

odăr

iilor

:

Scăz

ut31

,6%

68,4

%87

,3%

12,7

%14

,1%

85,9

%2,

7%97

,3%

69,2

%30

,8%

Med

iu56

,8%

43,2

%98

,1%

1,9%

35,1

%64

,9%

20,9

%79

,1%

94,3

%5,

7%

Înal

t77

,0%

23,0

%99

,2%

,8%

57,5

%42

,5%

58,3

%41

,7%

98,6

%1,

4%

Med

iu:

Urb

an83

,1%

16,9

%96

,0%

4,0%

79,6

%20

,4%

28,4

%71

,6%

93,5

%6,

5%

Rura

l48

,9%

51,1

%94

,6%

5,4%

25,7

%74

,3%

27,0

%73

,0%

86,0

%14

,0%

44


TABE

L 3.

Ave

ţi în

gos

podă

rie

(cas

ă)?

Gen

eral

Tele

fon

mob

il (G

SM)

Maş

ină

de s

păla

tCa

seto

fon/

Vide

oTe

levi

ziun

e pr

in

cabl

uA

nten

ă TV

pri

n sa

telit

Da

Nu

Da

Nu

Da

Nu

Da

Nu

Da

Nu

57,3

%42

,7%

59,8

%40

,2%

39,0

%61

,0%

24,8

%75

,2%

27,9

%72

,1%

Bani

trim

işi

de p

este

ho

tare

:D

a76

,4%

23,6

%76

,1%

23,9

%53

,5%

46,5

%26

,8%

73,2

%39

,8%

60,2

%

Nu

62,6

%37

,4%

64,6

%35

,4%

47,5

%52

,5%

27,3

%72

,7%

31,3

%68

,7%

Păm

înt î

n go

spod

ărie

:D

a58

,3%

41,7

%65

,0%

35,0

%40

,4%

59,6

%22

,6%

77,4

%33

,0%

67,0

%

Nu

56,7

%43

,3%

54,5

%45

,5%

38,0

%62

,0%

27,0

%73

,0%

22,8

%77

,2%

Num

ărul

de

mem

bri

în fa

mili

e:

1-2

mem

bri

34,8

%65

,2%

44,3

%55

,7%

22,7

%77

,3%

20,7

%79

,3%

17,0

%83

,0%

3 m

embr

i64

,0%

36,0

%61

,6%

38,4

%42

,9%

57,1

%28

,6%

71,4

%23

,2%

76,8

%

4 m

embr

i73

,8%

26,2

%68

,4%

31,6

%50

,7%

49,3

%28

,7%

71,3

%37

,9%

62,1

%5

şi m

ai m

ulţi

m

embr

i63

,9%

36,1

%69

,3%

30,7

%44

,9%

55,1

%23

,4%

76,6

%35

,0%

65,0

%

Dez

volt

are

soc

io-

econ

omic

ă a

gosp

odăr

iilor

:

Scăz

ut18

,4%

81,6

%14

,3%

85,7

%7,

8%92

,2%

4,3%

95,7

%15

,4%

84,6

%

Med

iu59

,5%

40,5

%73

,4%

26,6

%32

,6%

67,4

%19

,6%

80,4

%29

,1%

70,9

%

Înal

t94

,0%

6,0%

91,9

%8,

1%76

,7%

23,3

%50

,7%

49,3

%39

,3%

60,7

%

Med

iu:

Urb

an67

,7%

32,3

%70

,6%

29,4

%48

,3%

51,7

%56

,2%

43,8

%15

,4%

84,6

%

Rura

l55

,0%

45,0

%57

,4%

42,6

%37

,0%

63,0

%17

,9%

82,1

%30

,7%

69,3

%

45

RapoRt de ceRcetaRe sociologicăTA

BEL

4. A

veţi

în g

ospo

dări

e (c

asă)

?

Gen

eral

Frig

ider

/con

gela

tor

Com

pute

rCo

nect

are

la In

tern

et

Da

Nu

Da

Nu

Da

Nu

80,8

%19

,2%

26,6

%73

,4%

23,7

%76

,3%

Bani

trim

işi

de p

este

hot

are:

Da

89,2

%10

,8%

41,1

%58

,9%

36,9

%63

,1%

Nu

87,9

%12

,1%

36,4

%63

,6%

29,3

%70

,7%

Păm

înt î

n go

spod

ărie

:D

a85

,4%

14,6

%27

,1%

72,9

%23

,3%

76,7

%

Nu

76,1

%23

,9%

25,9

%74

,1%

23,9

%76

,1%

Num

ărul

de

mem

bri î

n fa

mili

e:

1-2

mem

bri

74,1

%25

,9%

8,0%

92,0

%6,

3%93

,7%

3 m

embr

i81

,8%

18,2

%34

,5%

65,5

%31

,5%

68,5

%

4 m

embr

i87

,2%

12,8

%38

,7%

61,3

%33

,7%

66,3

%

5 şi

mai

mul

ţi m

embr

i81

,8%

18,2

%31

,8%

68,2

%29

,6%

70,4

%

Dez

volt

are

soc

io-e

cono

mic

ă a

gosp

odăr

iilor

:

Scăz

ut53

,0%

47,0

%

100,

0%

100,

0%

Med

iu90

,8%

9,2%

4,9%

95,1

%2,

2%97

,8%

Înal

t98

,6%

1,4%

74,8

%25

,2%

68,8

%31

,2%

Med

iu:

Urb

an86

,6%

13,4

%39

,8%

60,2

%37

,3%

62,7

%

Rura

l79

,5%

20,5

%23

,6%

76,4

%20

,6%

79,4

%

46


TABE

L 5.

Con

diţi

ile ş

i opo

rtun

ităţ

ile d

in ţa

ră

Gen

eral

În M

oldo

va e

xist

ă m

ulte

opo

rtun

ităţi

de m

uncă

/an

gaja

re:

Mol

dova

est

e un

loc

favo

rabi

l pen

tru

crea

rea

fam

iliei

/cal

itate

a vi

eţii

este

bun

ă:

Tota

l-m

ente

de

acor

d

Mai

de-

grab

ă de

ac

ord

Nu

prea

sî

nt d

e ac

ord

Dez

acor

d

tota

lN

Ş/N

RTo

tal-

men

te d

e ac

ord

Mai

de-

grab

ă de

ac

ord

Nu

prea

sî

nt d

e ac

ord

Dez

acor

d to

tal

NŞ/

NR

2,1%

13,6

%41

,7%

41,1

%1,

4%3,

8%24

,8%

40,9

%28

,5%

2,0%

Bani

trim

işi

de

pest

e ho

tare

:D

a2,

2%10

,8%

44,9

%41

,1%

1,0%

3,8%

24,5

%43

,0%

26,8

%1,

9%

Nu

3,0%

15,2

%43

,4%

36,4

%2,

0%6,

1%27

,3%

42,4

%22

,2%

2,0%

Păm

înt î

n go

spod

ărie

:D

a2,

4%11

,8%

42,8

%42

,1%

,9%

5,3%

22,2

%44

,6%

26,6

%1,

3%

Nu

1,8%

15,4

%40

,4%

40,6

%1,

8%2,

2%27

,7%

37,0

%30

,6%

2,5%

Num

ărul

de

mem

bri î

n fa

mili

e:

1-2

mem

bri

1,1%

11,5

%41

,4%

43,4

%2,

6%2,

9%22

,1%

39,7

%32

,8%

2,6%

3 m

embr

i2,

0%13

,3%

42,9

%41

,4%

,5%

3,9%

22,2

%42

,4%

30,0

%1,

5%

4 m

embr

i2,

8%17

,7%

40,1

%39

,0%

,4%

4,6%

28,4

%41

,5%

24,1

%1,

4%5

şi m

ai m

ulţi

m

embr

i2,

6%12

,4%

43,1

%40

,1%

1,8%

4,0%

26,6

%40

,9%

26,3

%2,

2%

Dez

volt

are

soc

io-

econ

omic

ă a

gosp

odăr

iilor

:

Scăz

ut,5

%14

,3%

40,8

%41

,6%

2,7%

3,0%

25,9

%40

,0%

27,6

%3,

5%

Med

iu3,

0%13

,3%

43,8

%38

,6%

1,4%

3,8%

23,4

%44

,0%

27,4

%1,

4%

Înal

t2,

7%13

,3%

40,7

%43

,1%

,3%

4,6%

25,2

%38

,8%

30,4

%1,

1%

Med

iu:

Urb

an2,

5%10

,9%

32,8

%52

,7%

1,0%

3,0%

18,9

%34

,3%

42,3

%1,

5%

Rura

l2,

0%14

,2%

43,7

%38

,5%

1,5%

4,0%

26,2

%42

,4%

25,4

%2,

1%

47


BEL

6. C

ondi

ţiile

şi o

port

unit

ăţile

din

ţară

Gen

eral

În M

oldo

va e

xist

ă op

ortu

nită

ţi m

ari p

entr

u in

vest

iţii:

Situ

aţia

din

Mol

dova

evo

luea

ză în

tr-o

dire

cţie

bun

ă:

Tota

lmen

te

de a

cord

Mai

de

grab

ă de

ac

ord

Nu

prea

sî

nt d

e ac

ord

Dez

acor

d to

tal

NŞ/

NR

Tota

lmen

te

de a

cord

Mai

de

grab

ă de

ac

ord

Nu

prea

sî

nt d

e ac

ord

Dez

acor

d to

tal

NŞ/

NR

5,5%

28,1

%34

,2%

25,7

%6,

4%1,

6%12

,1%

42,6

%39

,5%

4,2%

Bani

trim

işi

de

pest

e ho

tare

:D

a5,

1%26

,1%

37,3

%26

,4%

5,1%

1,6%

14,3

%43

,0%

37,6

%3,

5%

Nu

5,1%

32,3

%39

,4%

21,2

%2,

0%

13,1

%52

,5%

26,3

%8,

1%

Păm

înt î

n go

spo-

dări

e:D

a6,

4%26

,0%

36,8

%24

,4%

6,4%

2,0%

12,9

%41

,9%

41,0

%2,

2%

Nu

4,7%

30,1

%31

,5%

27,4

%6,

3%1,

3%11

,2%

43,1

%38

,4%

6,0%

Num

ărul

de

mem

-br

i în

fam

ilie:

1-2

mem

bri

5,7%

22,4

%34

,8%

28,7

%8,

3%1,

7%10

,1%

45,1

%39

,7%

3,4%

3 m

embr

i5,

4%27

,6%

36,9

%26

,1%

3,9%

2,0%

8,9%

39,4

%46

,3%

3,4%

4 m

embr

i6,

7%33

,0%

32,6

%24

,8%

2,8%

2,1%

15,2

%41

,5%

37,2

%3,

9%5

şi m

ai m

ulţi

m

embr

i4,

0%30

,7%

33,2

%22

,6%

9,5%

,7%

13,9

%43

,1%

36,5

%5,

8%

Dez

volt

are

soc

io-

econ

omic

ă a

gos-

podă

riilo

r:

Scăz

ut2,

4%24

,9%

35,4

%27

,3%

10,0

%1,

1%11

,6%

43,0

%38

,6%

5,7%

Med

iu7,

9%27

,2%

33,2

%27

,2%

4,6%

2,7%

9,2%

46,5

%38

,0%

3,5%

Înal

t6,

2%32

,2%

34,1

%22

,8%

4,6%

1,1%

15,4

%38

,5%

41,7

%3,

3%

Med

iu:

Urb

an9,

0%23

,9%

28,4

%34

,8%

4,0%

3,0%

9,5%

33,8

%51

,7%

2,0%

Rura

l4,

7%29

,0%

35,5

%23

,7%

7,0%

1,3%

12,7

%44

,6%

36,8

%4,

6%

48


TABE

L 7.

În M

oldo

va d

e as

tăzi

, cea

mai

mar

e pr

oble

mă

este

:

Gen

eral

Preţ

urile

m

ari/

infla

ţia

Sala

riill

e/pe

nsiil

e m

ici

Şom

ajul

Coru

pţia

Guv

erna

rea

inefi

cien

tăEm

igra

ţiaCr

iza

econ

omic

ă

Scăd

erea

su

mel

or

de b

ani

tran

sfer

ate

de p

este

ho

tare

de

căt

re

mig

ranţ

i

Lips

a pi

eţei

de

desf

acer

e

18,9

%28

,9%

18,2

%9,

7%14

,5%

1,2%

5,3%

,2%

,1%

Bani

trim

işi

de

pest

e ho

tare

:D

a18

,2%

27,4

%19

,1%

10,2

%14

,6%

1,6%

6,1%

Nu

16,2

%25

,3%

19,2

%12

,1%

21,2

%1,

0%2,

0%

Păm

înt î

n

gosp

odăr

ie:

Da

18,2

%30

,1%

16,6

%10

,0%

15,1

%1,

3%5,

3%,4

%,2

%

Nu

19,6

%27

,7%

19,7

%9,

4%13

,9%

1,1%

5,3%

Num

ărul

de

m

embr

i în

fam

ilie:

1-2

mem

bri

19,5

%32

,8%

14,4

%6,

9%16

,1%

1,1%

4,6%

,3%

3 m

embr

i21

,7%

29,1

%18

,7%

7,9%

13,8

%1,

0%4,

9%

4 m

embr

i17

,7%

27,3

%19

,1%

13,1

%14

,5%

,7%

3,9%

,4%

5

şi m

ai m

ulţi

m

embr

i17

,2%

25,5

%21

,5%

10,9

%12

,8%

1,8%

8,0%

,4

%

Dez

volt

are

so

cio-

econ

omic

ă

a go

spod

ăriil

or:

Scăz

ut20

,8%

29,5

%19

,2%

7,8%

12,7

%

6,2%

Med

iu18

,5%

28,5

%20

,9%

6,5%

14,7

%1,

9%5,

4%,3

%

Înal

t17

,3%

28,7

%14

,4%

14,6

%16

,0%

1,6%

4,3%

,3%

,3%

Med

iu:

Urb

an16

,4%

32,3

%8,

0%10

,4%

15,9

%2,

0%8,

0%

Rura

l19

,4%

28,1

%20

,4%

9,5%

14,1

%1,

0%4,

7%,2

%,1

%

49


BEL

8. În

Mol

dova

de

astă

zi, c

ea m

ai m

are

prob

lem

ă es

te:

Gen

eral

Prob

lem

a tr

ans-

nist

rean

ăFă

răde

lege

a cu

ca

re n

e co

nfru

n-tă

mSă

răci

aA

lege

rea

preş

edin

-te

lui

Aju

toru

l so

cial

est

e ac

orda

t în

defa

foar

ea

pers

oane

lor

Dru

mu-

rile

Sănă

tate

a po

pula

ţiei

Toat

eN

Ş/N

R

,1%

,1%

,5%

,6%

,1%

,1%

,1%

,8%

,7%

Bani

trim

işi

de

pes

te h

otar

e:D

a

,6

%,3

%

1,0%

1,0%

Nu

2,

0%1,

0%

Păm

înt î

n go

spod

ărie

:D

a,2

%

,9%

,7%

,2%

,2%

,2%

,2%

,4%

Nu

,2

%,2

%,5

%

1,4%

,9%

Num

ărul

de

mem

bri î

n fa

mili

e:

1-2

mem

bri

1,4%

,9%

,3%

,3%

,6

%,9

%

3 m

embr

i

,5%

,5%

1,0%

1,0%

4 m

embr

i,4

%

,4%

1,1%

1,

1%,4

%5

şi m

ai m

ulţi

m

embr

i

,4%

,7

%,7

%

Dez

volt

are

so

cio-

econ

omic

ă a

gosp

odăr

iilor

:

Scăz

ut

,3%

,5%

,8%

,3%

,3%

,3

%1,

4%

Med

iu

,5

%,8

%

,3

%1,

1%,5

%

Înal

t,3

%

,5%

,3%

1,

1%,3

%

Med

iu:

Urb

an

,5%

1,5%

1,0%

4,

0%

Rura

l,1

%

,3%

,6%

,1%

,1%

,1%

,1%

,9%

50


TABE

L 9.

Cum

s-a

u sc

him

bat s

tand

arde

le D

vs. d

e tr

ai în

ult

imii

doi a

ni?

Gen

eral

În g

ener

alA

limen

tare

Locu

inţă

Acu

m e

ste

mai

bin

eEs

te la

felA

cum

est

e m

ai ră

uA

cum

est

e m

ai b

ine

Este

la fe

lAcu

m e

ste

mai

rău

NŞ/

NR

Acu

m e

ste

mai

bin

eEs

te la

felA

cum

est

e m

ai ră

uN

Ş/N

R

10,9

%36

,3%

52,8

%10

,7%

42,2

%47

,0%

,1%

9,8%

46,6

%43

,5%

,1%

Bani

trim

işi

de p

este

ho

tare

:D

a18

,5%

40,1

%41

,4%

16,6

%47

,5%

35,7

%,3

%15

,3%

52,5

%31

,8%

,3%

Nu

12,1

%36

,4%

51,5

%12

,1%

41,4

%46

,5%

10

,1%

47,5

%42

,4%

Păm

înt î

n go

spod

ărie

:D

a12

,8%

35,0

%52

,3%

12,6

%44

,8%

42,4

%,2

%12

,0%

46,3

%41

,5%

,2%

Nu

8,9%

37,7

%53

,4%

8,7%

39,9

%51

,4%

7,

2%47

,3%

45,5

%

Num

ărul

de

mem

bri

în fa

mili

e:

1-2

mem

bri

6,0%

34,8

%59

,2%

6,6%

38,8

%54

,6%

4,

6%45

,7%

49,7

%

3 m

embr

i12

,3%

33,0

%54

,7%

10,8

%40

,9%

48,3

%

8,4%

45,8

%45

,8%

4 m

embr

i14

,9%

36,2

%48

,9%

14,9

%40

,8%

44,3

%

16,0

%42

,6%

41,5

%

5 şi

mai

mul

ţi

mem

bri

12,0

%40

,9%

47,1

%11

,7%

48,9

%39

,1%

,4%

10,9

%52

,6%

36,1

%,4

%

Dez

volt

are

so

cio-

econ

omic

ă

a go

spod

ăriil

or:

Scăz

ut4,

1%36

,5%

59,5

%5,

9%38

,9%

55,1

%

3,5%

44,6

%51

,9%

Med

iu9,

0%33

,4%

57,6

%9,

0%41

,0%

50,0

%

8,7%

44,8

%46

,5%

Înal

t19

,8%

39,0

%41

,2%

17,3

%46

,6%

35,8

%,3

%17

,1%

50,4

%32

,2%

,3%

Med

iu:

Urb

an11

,4%

26,9

%61

,7%

9,5%

28,4

%62

,2%

7,

5%38

,8%

53,7

%

Rura

l10

,8%

38,4

%50

,8%

11,0

%45

,3%

43,6

%,1

%10

,3%

48,3

%41

,3%

,1%

51


BEL

10. C

um s

-au

schi

mba

t sta

ndar

dele

Dvs

. de

trai

în u

ltim

ii do

i ani

?

Gen

eral

Îmbr

ăcăm

inte

/Încă

lţăm

inte

Sănă

tate

Educ

aţie

Acu

m

este

mai

bi

neEs

te la

fel

Acu

m

este

mai

ră

uN

Ş/N

RA

cum

es

te m

ai

bine

Este

la fe

lA

cum

es

te m

ai

rău

NŞ/

NR

Acu

m

este

mai

bi

neEs

te la

fel

Acu

m

este

mai

ră

uN

Ş/N

R

9,8%

42,4

%47

,7%

,1%

7,0%

36,6

%56

,3%

,1%

9,5%

47,0

%43

,4%

,2%

Bani

trim

işi

de p

este

hot

are:

Da

17,5

%43

,9%

38,2

%,3

%12

,4%

42,7

%44

,6%

,3%

15,9

%50

,6%

32,8

%,6

%

Nu

11,1

%44

,4%

44,4

%

7,1%

35,4

%57

,6%

12

,1%

49,5

%38

,4%

Păm

înt î

n go

spod

ărie

:D

a11

,7%

43,0

%45

,2%

,2%

7,7%

35,5

%56

,6%

,2%

10,6

%46

,4%

42,6

%,4

%

Nu

7,8%

42,0

%50

,2%

6,

2%37

,9%

56,0

%

8,2%

47,8

%44

,0%

Num

ărul

de

mem

bri

în fa

mili

e:

1-2

mem

bri

5,2%

39,9

%54

,9%

4,

9%31

,9%

63,2

%

4,3%

45,7

%50

,0%

3 m

embr

i9,

4%41

,9%

48,8

%

5,9%

36,9

%57

,1%

7,

9%43

,8%

48,3

%

4 m

embr

i13

,5%

40,8

%45

,7%

9,

6%37

,6%

52,8

%

14,5

%44

,7%

40,8

%

5 şi

mai

mul

ţi

mem

bri

12,4

%47

,4%

39,8

%,4

%8,

0%41

,2%

50,4

%,4

%12

,0%

53,3

%33

,9%

,7%

Dez

volt

are

soci

o-ec

onom

ică

a go

spod

ăriil

or:

Scăz

ut3,

8%40

,5%

55,7

%

3,2%

32,2

%64

,6%

3,

5%45

,7%

50,8

%

Med

iu8,

7%40

,8%

50,5

%

6,3%

32,6

%61

,1%

9,

0%44

,8%

45,9

%,3

%

Înal

t17

,1%

45,8

%36

,9%

,3%

11,7

%45

,0%

43,1

%,3

%16

,0%

50,4

%33

,3%

,3%

Med

iu:

Urb

an8,

5%29

,9%

61,7

%

7,0%

29,9

%63

,2%

7,

5%39

,3%

53,2

%

Rura

l10

,2%

45,1

%44

,6%

,1%

7,1%

38,1

%54

,7%

,1%

9,9%

48,7

%41

,2%

,2%

52


TABE

L 11

. Cum

s-a

u sc

him

bat s

tand

arde

le D

vs. d

e tr

ai în

ult

imii

doi a

ni?

Dis

trac

ţii

Acu

m e

ste

mai

bin

eEs

te la

fel

Acu

m e

ste

mai

rău

NŞ/

NR

7,6%

43,9

%48

,3%

,2%

Bani

trim

işi

de p

este

hot

are:

Da

12,1

%47

,5%

39,8

%,6

%

Nu

11,1

%41

,4%

47,5

%

Păm

înt î

n go

spod

ărie

:D

a7,

5%44

,4%

47,7

%,4

%

Nu

7,4%

43,7

%48

,9%

Num

ărul

de

mem

bri î

n fa

mili

e:

1-2

mem

bri

3,4%

43,4

%53

,2%

3 m

embr

i7,

9%40

,9%

51,2

%

4 m

embr

i10

,3%

40,4

%49

,3%

5 şi

mai

mul

ţi m

embr

i9,

9%50

,4%

39,1

%,7

%

Dez

volta

re s

ocio

-eco

nom

ică

a go

spod

ăriil

or:

Scăz

ut2,

4%44

,3%

53,2

%

Med

iu6,

8%41

,8%

51,1

%,3

%

Înal

t13

,6%

45,5

%40

,7%

,3%

Med

iu:

Urb

an9,

0%31

,3%

59,7

%

Rura

l7,

3%46

,7%

45,8

%,2

%

53


BEL

12. C

are

este

lucr

ul c

el m

ai im

port

ant p

e ca

re m

igra

nţii

de p

este

hot

are

pot

să-l

facă

pen

tru

a co

ntri

bui l

a de

zvol

tare

a M

oldo

vei?

Gen

eral

Să

prom

ovez

e im

agin

ea

ţării

pes

te

hota

re

Să tr

imită

ba

ni a

casă

/să

lans

eze

o af

acer

e

Să tr

imită

ba

ni

acas

ă/să

in

vest

easc

ă în

afa

cere

a pe

car

e o

are

Să tr

imită

ba

ni a

casă

/să

don

eze

bani

pen

tru

proi

ecte

co

mun

itare

Să tr

imită

ba

ni a

casă

pe

ntru

ne

cesi

tăţi

casn

ice/

cons

trui

rea

repa

rare

a pr

oprie

i lo

cuin

ţe

Să c

umpe

re

prod

usel

e m

oldo

ve-

neşt

i de

expo

rt, fi

ind

pest

e ho

tare

Să c

reez

e le

gătu

ri/re

laţii

cu

ltura

le c

u oa

men

ii di

n al

te ţă

ri

Să a

pere

in

tere

sele

M

oldo

vei

pest

e ho

tare

Să ră

mîn

ă po

litic

act

ivi

(vot

area

etc

.)

5,2%

20,9

%4,

1%2,

4%41

,6%

2,1%

3,6%

5,1%

1,3%

Bani

trim

işi

de p

este

ho

tare

:D

a5,

4%22

,0%

4,1%

2,9%

40,4

%2,

5%3,

5%6,

4%1,

6%

Nu

6,1%

23,2

%2,

0%1,

0%47

,5%

1,0%

3,0%

6,1%

Păm

înt î

n

gosp

odăr

ie:

Da

6,2%

20,6

%4,

2%3,

1%39

,9%

,9%

3,3%

7,8%

,9%

Nu

4,3%

21,2

%4,

0%1,

8%43

,5%

3,1%

4,0%

2,5%

1,6%

Num

ărul

de

mem

bri

în fa

mili

e:

1-2

mem

bri

7,2%

16,1

%4,

0%2,

9%43

,7%

1,7%

3,4%

2,9%

,6%

3 m

embr

i4,

9%21

,2%

4,4%

2,0%

42,4

%3,

0%3,

9%5,

9%1,

5%

4 m

embr

i3,

5%24

,1%

3,5%

2,1%

40,1

%2,

1%5,

3%5,

7%1,

4%5

şi m

ai m

ulţi

mem

bri

4,7%

23,4

%4,

4%2,

6%40

,1%

1,8%

1,8%

6,9%

1,8%

Dez

volta

re

soci

o-ec

onom

ică

a

gosp

odăr

iilor

:

Scăz

ut6,

5%15

,7%

4,6%

2,2%

42,4

%2,

2%4,

3%2,

7%,3

%

Med

iu4,

6%23

,1%

3,8%

2,2%

41,3

%1,

6%3,

3%6,

8%1,

6%

Înal

t4,

6%23

,8%

3,8%

3,0%

41,2

%2,

4%3,

3%6,

0%1,

9%

Med

iu:

Urb

an2,

0%16

,4%

3,0%

1,0%

49,3

%2,

5%2,

5%2,

0%3,

0%

Rura

l6,

0%21

,9%

4,3%

2,8%

40,0

%2,

0%3,

9%5,

8%,9

%

54


TABE

L 13

. Car

e es

te lu

crul

cel

mai

impo

rtan

t pe

care

mig

ranţ

ii de

pes

te h

otar

e po

t să-

l fac

ă pe

ntru

a c

ontr

ibui

la d

ezvo

ltar

ea M

oldo

vei?

Gen

eral

Să a

jute

ţara

în

mom

ent d

e cr

iză

Să

revi

nă în

ţară

Nu

pot f

ace

nim

icPo

t fac

e to

tul

Să ră

mîn

ă pe

ste

hota

reN

Ş/N

R

4,6%

,5%

,3%

,2%

,3%

7,9%

Bani

trim

işi

de p

este

ho

tare

:D

a5,

4%

,3%

,3%

,3%

4,8%

Nu

1,0%

1,0%

8,

1%

Păm

înt î

n

gosp

odăr

ie:

Da

5,3%

,5%

,4%

,2%

,4%

6,4%

Nu

4,0%

,4%

,2%

,2%

,2%

9,1%

Num

ărul

de

mem

bri

în fa

mili

e:

1-2

mem

bri

4,6%

,6%

,3%

,3

%11

,8%

3 m

embr

i3,

9%

,5

%,5

%5,

9%

4 m

embr

i5,

3%,7

%,4

%,4

%

5,3%

5 şi

mai

mul

ţi m

embr

i4,

4%,4

%,4

%

,4%

6,9%

Dez

volta

re

soci

o-ec

onom

ică

a go

spod

ăriil

or:

Scăz

ut5,

1%,3

%,3

%,3

%,3

%13

,0%

Med

iu4,

1%,5

%,3

%,3

%,3

%6,

3%

Înal

t4,

6%,5

%,3

%

,3%

4,3%

Med

iu:

Urb

an5,

5%1,

0%,5

%1,

0%1,

5%9,

0%

Rura

l4,

4%,3

%,2

%

7,

6%

55


BEL

14. C

rede

ţi c

ă em

igra

ţia

are

un im

pact

neg

ativ

asu

pra

Mol

dove

i?

Gen

eral

Tota

lmen

te d

e ac

ord

Mai

deg

rabă

de

acor

dN

u pr

ea sî

nt d

e ac

ord

Dez

acor

d to

tal

NŞ/

NR

35,3%

26,3%

18,1%

13,7%

6,6%

Bani

trim

işi

de

pest

e ho

tare

:d

a30

,9%

26,8

%21

,3%

16,9

%4,

1%

nu

33,3

%32

,3%

18,2

%15

,2%

1,0%

păm

înt î

n go

spod

ărie

:d

a38

,6%

23,5

%18

,6%

13,3

%6,

0%

nu

31,9

%29

,2%

17,6

%14

,3%

7,1%

num

ărul

de

mem

bri î

n fa

mili

e:

1-2

mem

bri

38,5

%23

,6%

17,5

%10

,9%

9,5%

3 m

embr

i34

,0%

24,6

%17

,7%

14,8

%8,

9%

4 m

embr

i36

,9%

28,0

%17

,0%

14,9

%3,

2%5

şi m

ai m

ulţi

mem

bri

30,7

%29

,2%

20,1

%15

,3%

4,7%

dez

volta

re

soci

o-ec

onom

ică

a go

spod

ăriil

or:

Scăz

ut31

,6%

24,6

%20

,5%

12,2

%11

,1%

Med

iu35

,6%

31,3

%16

,0%

12,8

%4,

3%

Înal

t38

,8%

23,0

%17

,6%

16,3

%4,

3%

Med

iu:

urb

an45

,8%

16,4

%13

,4%

15,9

%8,

5%

Rura

l33

,0%

28,5

%19

,1%

13,2

%6,

2%

56


TABE

L 15

. Car

e du

pă p

ărer

ea D

vs. s

înt 3

cel

e m

ai n

egat

ive

cons

ecin

te a

le e

mig

raţi

ei?

Gen

eral

„Exo

dul

crei

erilo

r” (

nu

au m

ai ră

mas

pr

ofes

ioni

şti)

Nu

a m

ai

răm

as ti

nere

t în

Mol

dova

Copi

i răm

aşi

fără

păr

inţi/

fam

ilii

dest

răm

ate

Des

trăm

area

fa

mili

ilor

Creş

tere

a cr

imin

alită

ţii/

reţe

le

crim

inal

e/tr

afic

Lips

a in

vest

iţiilo

r în

Mol

dova

Infla

ţia d

e pe

urm

a re

mite

nţel

or

Tine

rii d

evin

de

pend

enţi

de b

anii

prim

iţi d

e pe

ste

hota

re

31,5

%58

,8%

77,0

%73

,5%

12,9

%5,

0%1,

6%18

,3%

Bani

trim

işi

de

pest

e ho

tare

:D

a31

,5%

60,8

%76

,2%

74,6

%11

,6%

4,4%

1,1%

19,9

%

Nu

40,0

%60

,0%

76,9

%69

,2%

10,8

%3,

1%1,

5%21

,5%

Păm

înt î

n

gosp

odăr

ie:

Da

27,0

%60

,1%

77,1

%75

,7%

13,8

%6,

2%1,

5%19

,6%

Nu

36,2

%57

,9%

76,6

%70

,9%

11,9

%3,

9%1,

8%16

,9%

Num

ărul

de

mem

bri

în fa

mili

e:

1-2

mem

bri

33,3

%57

,9%

77,3

%70

,8%

13,4

%5,

1%1,

9%18

,1%

3 m

embr

i37

,0%

58,0

%68

,1%

73

,1%

10,1

%5,

0%1,

7%19

,3%

4 m

embr

i29

,0%

62,8

%79

,2%

72,1

%14

,2%

4,9%

1,6%

20,2

%5

şi m

ai m

ulţi

mem

bri

28,0

%56

,1%

80,5

%78

,7%

12,8

%4,

9%1,

2%15

,9%

Dez

volta

re

soci

o-ec

onom

ică

a go

spod

ăriil

or:

Scăz

ut25

,0%

61,1

%75

,5%

76,4

%12

,5%

6,7%

1,0%

13,9

%

Med

iu30

,9%

56,9

%77

,2%

72,8

%12

,6%

5,7%

2,0%

19,1

%

Înal

t38

,2%

58,8

%78

,1%

71,5

%13

,6%

2,6%

1,8%

21,5

%

Med

iu:

Urb

an49

,6%

55,2

%80

,0%

59,2

%14

,4%

1,6%

4,8%

17,6

%

Rura

l27

,5%

59,6

%76

,3%

76,7

%12

,6%

5,7%

,9%

18,5

%

57


BEL

16. C

are

după

păr

erea

Dvs

. sîn

t 3 c

ele

mai

neg

ativ

e co

nsec

inţe

ale

em

igra

ţiei

?

Gen

eral

Pers

oane

le

duc

un m

od

nesă

năto

s de

viaţ

ă

Nu

sînt

îngr

ujite

te

renu

rile

arab

ileRă

mîn

păr

inţii

fă

ră a

juto

rSc

ade

nata

litat

eaD

ispa

re ţa

raTo

ate

NŞ/

NR

10,4

%,7

%,4

%,1

%,3

%,1

%,6

%

Bani

trim

işi

de

pes

te h

otar

e:D

a13

,8%

Nu

10,8

%

Păm

înt î

n

gosp

odăr

ie:

Da

9,4%

,6

%,3

%

,3

%

Nu

11,6

%1,

5%,3

%

,6%

,3%

,9%

Num

ărul

de

mem

bri

în fa

mili

e:

1-2

mem

bri

9,3%

,9%

,9%

,5

%

,9%

3 m

embr

i12

,6%

,8%

1,7%

4 m

embr

i8,

2%,5

%,5

%

5

şi m

ai m

ulţi

mem

bri

12,8

%1,

2%

,6%

,6%

Dez

volta

re

soci

o-ec

onom

ică

a go

spod

ăriil

or:

Scăz

ut12

,5%

1,0%

1,4%

1,

0%

Med

iu10

,6%

1,2%

,4

%

,8

%

Înal

t8,

3%

,9%

,4%

Med

iu:

Urb

an6,

4%1,

6%

1,

6%,8

%,8

%

Rura

l11

,3%

,5%

,5%

,2%

,5%

58


TABE

L 17

. Car

e du

pă p

ărer

ea D

vs. s

înt 3

cel

e m

ai m

ari a

vant

aje

ale

emig

raţi

ei?

Gen

eral

Creş

te n

ive-

lul e

cono

-m

ic a

l ţăr

ii

Creş

te n

i-ve

lul d

e tr

ai

al fa

mili

ilor

mig

ranţ

ilor

Se d

ezvo

l-tă

infr

a-st

ruct

ura

loca

lităţ

ii (r

epar

aţia

dr

umur

ilor,

scol

ii, e

tc)

Apar

iţia/

desc

hide

-re

a de

noi

în

trep

rin-

deri

în ţa

ră/

loca

litat

e

Creş

te p

o-si

bilit

atea

fa

mili

ilor

la u

n ac

ces

mai

larg

la

serv

iciil

e de

să

năta

te

Creş

te p

o-si

bilit

atea

fa

mili

ilor s

ă of

ere

copi

-ilo

r stu

dii

supe

rioar

e

Nu

sînt

av

anta

jeSc

him

b de

ex

perie

nţă

Dem

ocra

ti-za

rea

NŞ/

NR

39,7

%77

,1%

24,3

%24

,7%

28,4

%39

,9%

,5%

,1%

,1%

12,9

%

Bani

trim

işi

de

pest

e ho

tare

:D

a43

,6%

78,3

%27

,4%

25,8

%30

,3%

44,3

%

9,2%

Nu

44,4

%85

,9%

19,2

%22

,2%

21,2

%43

,4%

13

,1%

Păm

înt î

n

gosp

odăr

ie:

Da

38,1

%78

,5%

27,1

%28

,2%

26,0

%44

,4%

,9%

,2

%9,

1%

Nu

41,5

%75

,9%

21,6

%21

,4%

30,8

%35

,5%

,2

%

16,5

%

Num

ărul

de

mem

bri

în fa

mili

e:

1-2

mem

bri

39,4

%75

,0%

24,7

%23

,9%

27,9

%35

,6%

,6%

14,9

%

3 m

embr

i42

,4%

73,9

%25

,1%

26,1

%28

,6%

41,4

%

13,8

%

4 m

embr

i38

,7%

76,6

%28

,0%

25,9

%23

,4%

40,4

%,7

%,4

%,4

%12

,1%

5 şi

mai

mul

ţi m

embr

i39

,1%

82,8

%19

,3%

23,4

%33

,9%

43,8

%,4

%

10

,6%

Dez

volta

re

soci

o-ec

onom

ică

a go

spod

ăriil

or:

Scăz

ut39

,7%

76,8

%24

,1%

23,5

%25

,7%

31,6

%,5

%

16

,5%

Med

iu38

,9%

78,0

%22

,0%

24,7

%29

,6%

39,1

%,8

%

,3%

12,0

%

Înal

t40

,4%

76,7

%26

,8%

25,7

%29

,8%

49,1

%

,3%

10

,3%

Med

iu:

Urb

an26

,9%

63,7

%21

,4%

21,9

%35

,3%

45,8

%,5

%

,5%

22,4

%

Rura

l42

,5%

80,1

%24

,9%

25,3

%26

,8%

38,6

%,4

%,1

%

10,8

%

59


BEL

18. P

e pa

rcur

sul u

ltim

ilor 5

ani

, car

e di

n ur

măt

oare

le a

spec

te s

-au

înră

utăţ

it în

com

unit

atea

Dvs

.?

Gen

eral

Acce

sul l

a ed

ucaţ

ie

Acce

sul l

a în

griji

rea

să-

nătă

ţii, p

rin

creş

tere

a nu

-m

ărul

ui d

e m

edic

i

Locu

inţe

leD

rum

urile

Tran

spor

tul

Apro

vizi

ona-

rea

cu

apă

Apro

vizi

ona-

rea

cu

ener

-gi

e el

ectr

ică

Apro

vizi

ona-

rea

cu

gaze

na

tura

le

Med

iul a

m-

bian

/sal

ubri-

zare

a

9,6%

22,8

%15

,3%

42,0

%9,

9%11

,2%

4,2%

11,4

%9,

0%

Bani

trim

işi

de

pest

e ho

tare

:D

a10

,8%

18,8

%16

,9%

42,4

%9,

2%10

,2%

2,9%

14,3

%9,

9%

Nu

18,2

%23

,2%

8,1%

35,4

%8,

1%13

,1%

4,0%

9,1%

11,1

%

Păm

înt î

n

gosp

odăr

ie:

Da

10,0

%24

,2%

14,4

%46

,1%

10,7

%10

,7%

5,1%

12,9

%7,

7%

Nu

9,2%

21,2

%16

,1%

38,0

%9,

2%11

,8%

3,4%

10,0

%10

,5%

Num

ărul

de

mem

bri

în fa

mili

e:

1-2

mem

bri

6,6%

26,1

%18

,7%

40,8

%10

,1%

12,6

%4,

0%8,

6%8,

3%

3 m

embr

i9,

4%21

,2%

14,3

%41

,4%

9,9%

10,3

%5,

4%10

,8%

9,9%

4 m

embr

i10

,6%

22,7

%15

,2%

42,2

%10

,3%

11,0

%3,

9%12

,8%

8,2%

5 şi

mai

mul

ţi m

embr

i12

,4%

19,7

%11

,7%

43,8

%9,

5%10

,2%

4,0%

13,9

%10

,2%

Dez

volta

re

soci

o-ec

onom

ică

a go

spod

ăriil

or:

Scăz

ut7,

6%24

,6%

14,9

%40

,8%

8,9%

13,8

%3,

2%10

,8%

8,6%

Med

iu11

,4%

22,0

%13

,3%

39,9

%9,

5%10

,9%

4,6%

13,6

%9,

5%

Înal

t9,

8%21

,7%

17,6

%45

,3%

11,4

%8,

9%4,

9%9,

8%8,

9%

Med

iu:

Urb

an7,

5%19

,4%

19,4

%42

,3%

7,5%

9,5%

5,5%

8,5%

9,0%

Rura

l10

,0%

23,5

%14

,3%

41,9

%10

,5%

11,6

%4,

0%12

,0%

9,1%

60


TABE

L 19

. Pe

parc

ursu

l ult

imilo

r 5 a

ni, c

are

din

urm

ătoa

rele

asp

ecte

s-a

u în

răut

ăţit

în c

omun

itat

ea D

vs.?

Gen

eral

Crim

ina-

lit

atea

Opo

rtun

i-tă

ţile

de

anga

jare

Sala

riile

/pe

nsiil

eD

istr

ibuţ

ia

aver

iiM

agaz

inel

eSi

tuaţ

ia

pent

ru c

opii

Coez

iune

a so

cial

ă

Legă

turil

e di

ntre

fa

mili

i în

com

unita

teAl

tcev

a

11,9

%30

,5%

32,7

%1,

4%2,

3%9,

2%2,

9%3,

4%0,

2%

Bani

trim

işi

de

pest

e ho

tare

:D

a12

,7%

30,3

%35

,7%

1,9%

2,9%

9,2%

1,6%

3,2%

0,3%

Nu

8,1%

35,4

%32

,3%

1,0%

2,0%

7,1%

4,0%

2,0%

1,0%

Păm

înt î

n go

spod

ă-ri

e:D

a11

,8%

33,5

%30

,2%

1,3%

2,4%

7,7%

3,1%

4,7%

0,4%

Nu

11,8

%27

,5%

35,0

%1,

4%2,

4%10

,9%

2,7%

2,2%

Num

ărul

de

mem

bri

în fa

mili

e:

1-2

mem

bri

10,6

%29

,3%

29,6

%2,

0%2,

3%9,

2%3,

2%2,

3%

3 m

embr

i14

,3%

28,6

%33

,5%

3,0%

9,

9%2,

5%3,

9%0,

5%

4 m

embr

i14

,2%

29,4

%34

,0%

0,4%

1,4%

8,2%

2,1%

2,1%

5

şi m

ai m

ulţi

mem

bri

9,5%

34,7

%34

,7%

0,4%

5,1%

9,9%

3,6%

5,8%

0,4%

Dez

volta

re

soci

o-ec

onom

ică

a go

spod

ăriil

or:

Scăz

ut11

,1%

28,9

%29

,5%

1,4%

2,2%

11,6

%2,

7%4,

1%

Med

iu9,

8%32

,3%

31,3

%1,

4%2,

2%6,

0%2,

7%3,

0%

Înal

t14

,9%

30,4

%37

,4%

1,4%

2,7%

10,0

%3,

3%3,

3%0,

5%

Med

iu:

Urb

an13

,9%

25,4

%36

,3%

4,0%

2,5%

11,9

%3,

5%1,

0%1,

0%

Rura

l11

,5%

31,7

%31

,9%

0,8%

2,3%

8,6%

2,8%

4,0%

61


BEL

20. P

e pa

rcur

sul u

ltim

ilor 5

ani

, car

e di

n ur

măt

oare

le a

spec

te s

-au

înră

utăţ

it în

com

unit

atea

Dvs

.?

Gen

eral

Creş

tere

a pr

eţur

ilor

Pers

oane

-le

nu

vor

să lu

crez

eTi

nere

tul

Acce

sul l

a In

tern

etCo

ndiţi

ile

din

grăd

i-ni

ţă

Adm

inis

-tr

aţia

pu-

blic

ă

Nu

se

acor

dă

aten

ţie

popu

laţie

i

Niv

elul

de

trai

Repa

raţia

bi

seric

ii

0,8%

0,4%

0,1%

0,1%

0,2%

0,4%

0,3%

0,3%

0,1%

Bani

trim

işi

de

pest

e ho

tare

:D

a1,

6%

0,3%

0,

3%

Nu

1,0%

Păm

înt î

n

gosp

odăr

ie:

Da

0,5%

0,5%

0,

5%0,

4%0,

4%0,

2%

Nu

1,1%

0,2%

0,2%

0,2%

0,4%

0,2%

0,2%

0,2%

Num

ărul

de

m

embr

i în

fam

ilie:

1-2

mem

bri

0,6%

0,3%

0,

6%0,

3%0,

9%0,

3%

3 m

embr

i1,

0%

4 m

embr

i0,

7%1,

1%

0,4%

0,

4%0,

7%

5

şi m

ai m

ulţi

mem

bri

1,1%

0,

4%

0,7%

0,4%

Dez

volta

re

soci

o-ec

onom

ică

a go

spod

ăriil

or:

Scăz

ut0,

3%

0,3%

0,3%

Med

iu1,

6%0,

5%

0,3%

0,5%

0,3%

0,8%

0,8%

0,3%

Înal

t0,

5%0,

5%

0,5%

Med

iu:

Urb

an2,

5%

0,

5%0,

5%

Rura

l0,

4%0,

4%0,

1%0,

1%0,

2%0,

3%0,

2%0,

3%0,

1%

62


TABE

L 21

. Pe

parc

ursu

l ult

imilo

r 5 a

ni, c

are

din

urm

ătoa

rele

asp

ecte

s-a

u în

răut

ăţit

în c

omun

itat

ea D

vs.?

Gen

eral

Ilum

inar

ea

stră

zilo

rS-

a di

stru

s m

oara

Din

cau

za

mig

raţie

i co

piii

răm

în

fără

păr

inţi

Ferm

a To

tul

Coru

pţia

A fo

st

inte

rzis

ă co

lect

area

nu

cilo

r

Locu

ri de

m

uncă

Nim

ic

0,2%

0,1%

0,3%

0,3%

0,5%

0,1%

0,1%

0,5%

14,0

%

Bani

trim

işi

de

pest

e ho

tare

:D

a

0,3%

0,

3%0,

3%

0,3%

14

,0%

Nu

1,0%

1,0%

17,2

%

Păm

înt î

n

gosp

odăr

ie:

Da

0,2%

0,

4%

0,4%

0,

2%

11,8

%

Nu

0,2%

0,2%

0,2%

0,5%

0,5%

0,2%

0,

9%15

,9%

Num

ărul

de

mem

bri

în fa

mili

e:

1-2

mem

bri

0,6%

0,

3%

0,9%

0,3%

0,

6%13

,5%

3 m

embr

i

0,

5%

0,5%

16

,7%

4 m

embr

i

0,

4%

0,4%

15

,2%

5 şi

mai

mul

ţi m

embr

i

0,4%

1,

1%

0,

4%1,

1%11

,3%

Dez

volta

re

soci

o-ec

onom

ică

a go

spod

ăriil

or:

Scăz

ut0,

3%

0,3%

0,3%

0,5%

0,3%

0,

5%15

,7%

Med

iu0,

3%0,

3%0,

3%0,

5%0,

5%

0,3%

0,8%

13,9

%

Înal

t

0,

3%

0,3%

12

,5%

Med

iu:

Urb

an0,

5%

1,

0%14

,4%

Rura

l0,

1%0,

1%0,

3%0,

3%0,

6%0,

1%0,

1%0,

3%13

,9%

63


BEL

22. P

e pa

rcur

sul u

ltim

ilor 5

ani

, car

e di

n ur

măt

oare

le a

spec

te s

-au

îmbu

nătă

ţit î

n co

mun

itat

ea D

vs.?

Gen

eral

Acce

sul l

a ed

ucaţ

ie

Acce

sul l

a în

griji

rea

să-

nătă

ţii, p

rin

creş

tere

a nu

măr

ului

de

med

ici

Locu

inţe

leD

rum

urile

Tran

spor

tul

Apro

vizi

ona-

rea

cu

apă

Apro

vizi

ona-

rea

cu

ener

-gi

e el

ectr

ică

Apro

vizi

ona-

rea

cu

gaze

na

tura

le

Med

iul a

m-

bian

/sal

ubri-

zare

a

24,8

%11

,1%

10,0

%25

,4%

14,8

%22

,0%

7,0%

17,1

%4,

4%

Bani

trim

işi

de p

este

ho

tare

:D

a27

,1%

11,5

%14

,3%

25,8

%19

,7%

22,6

%8,

3%17

,2%

3,2%

Nu

37,4

%15

,2%

8,1%

30,3

%15

,2%

24,2

%4,

0%18

,2%

2,0%

Păm

înt î

n go

spod

ă-ri

e:D

a24

,8%

10,0

%13

,1%

24,6

%18

,2%

24,6

%7,

3%18

,2%

4,2%

Nu

25,0

%12

,1%

6,9%

26,3

%11

,2%

19,6

%6,

9%15

,8%

4,7%

Num

ărul

de

mem

bri

în fa

mili

e:

1-2

mem

bri

18,1

%8,

6%7,

5%22

,7%

11,8

%17

,2%

7,8%

14,9

%4,

3%

3 m

embr

i22

,2%

11,3

%10

,8%

27,1

%14

,8%

27,6

%4,

4%17

,7%

3,4%

4 m

embr

i27

,0%

10,3

%11

,3%

25,9

%16

,7%

23,8

%7,

4%18

,1%

5,7%

5 şi

mai

mul

ţi m

embr

i33

,2%

15,0

%11

,3%

27,0

%16

,8%

22,3

%7,

7%18

,2%

4,0%

Dez

volta

re s

ocio

-ec

onom

ică

a go

spo-

dări

ilor:

Scăz

ut26

,5%

13,8

%7,

3%25

,1%

11,1

%18

,6%

5,4%

12,7

%3,

8%

Med

iu26

,6%

10,6

%10

,1%

24,7

%16

,3%

24,2

%6,

0%17

,7%

4,1%

Înal

t21

,4%

8,9%

12,7

%26

,3%

17,1

%23

,3%

9,8%

20,9

%5,

4%

Med

iu:

Urb

an8,

0%6,

5%5,

5%17

,4%

9,0%

15,4

%9,

5%8,

5%11

,9%

Rura

l28

,6%

12,1

%11

,0%

27,2

%16

,1%

23,5

%6,

5%19

,0%

2,8%

64


TABE

L 23

. Pe

parc

ursu

l ult

imilo

r 5 a

ni, c

are

din

urm

ătoa

rele

asp

ecte

s-a

u îm

bună

tăţi

t în

com

unit

atea

Dvs

.?

Gen

eral

Srar

ea c

rimi-

noge

năO

port

unită

-ţil

e de

ang

a-ja

reSa

larii

le/

pens

iile

Dis

trib

uţia

av

erii

Mag

azin

ele

Situ

aţia

pe

ntru

cop

iiCo

eziu

nea

soci

ală

Legă

turil

e di

ntre

fam

ilii

în c

omun

i-ta

te

Oam

enii

au

deve

nit m

ai

harn

ici

2,3%

0,7%

1,2%

0,3%

13,6

%4,

8%1,

4%2,

6%0,

1%

Bani

trim

işi

de p

este

ho

tare

:D

a1,

9%0,

3%0,

3%0,

6%17

,8%

4,5%

1,6%

4,8%

0,3%

Nu

3,0%

1,0%

11,1

%7,

1%3,

0%1,

0%

Păm

înt î

n go

spod

ă-ri

e:D

a2,

7%1,

1%1,

6%0,

4%13

,1%

4,9%

1,6%

2,6%

0,2%

Nu

2,0%

0,4%

0,7%

0,2%

13,9

%4,

7%1,

3%2,

7%

Num

ărul

de

mem

bri

în fa

mili

e:

1-2

mem

bri

3,2%

0,9%

2,3%

0,3%

10,9

%6,

0%1,

4%2,

3%

3 m

embr

i3,

0%

0,5%

17

,7%

3,9%

1,5%

3,4%

4 m

embr

i1,

1%1,

1%1,

4%0,

4%12

,1%

4,6%

1,8%

2,1%

5

şi m

ai m

ulţi

mem

bri

2,2%

0,7%

0,

4%15

,3%

4,0%

1,1%

2,9%

0,4%

Dez

volta

re s

ocio

-ec

onom

ică

a go

spo-

dări

ilor:

Scăz

ut3,

5%0,

3%1,

1%

11,4

%4,

6%0,

8%3,

0%

Med

iu1,

9%0,

5%1,

9%0,

5%11

,4%

4,1%

1,1%

2,7%

Înal

t1,

6%1,

4%0,

5%0,

3%17

,9%

5,7%

2,4%

2,2%

0,3%

Med

iu:

Urb

an3,

5%1,

0%1,

5%

24,4

%10

,0%

2,0%

3,5%

Rura

l2,

1%0,

7%1,

1%0,

3%11

,1%

3,6%

1,3%

2,4%

0,1%

65


BEL

24. P

e pa

rcur

sul u

ltim

ilor 5

ani

, car

e di

n ur

măt

oare

le a

spec

te s

-au

îmbu

nătă

ţit î

n co

mun

itat

ea D

vs.?

Gen

eral

Acce

sul l

a In

tern

etCo

ndiţi

ile în

gr

ădin

iţăSe

rvic

iile

poşt

ale

Adm

inis

tra-

ţia p

ublic

ăSt

area

clă

di-

rii b

iser

icii

S-a

cons

trui

t po

dul p

este

Ră

utIlu

min

area

st

răzi

lor

Moa

ra

Cons

trui

rea

stad

ionu

lui

0,1%

0,5%

0,1%

0,2%

0,9%

0,5%

0,6%

0,1%

0,2%

Bani

trim

işi

de p

este

ho

tare

:D

a

1,0%

1,0%

0,

3%

Nu

2,0%

1,

0%

Păm

înt î

n go

spod

ă-ri

e:D

a0,

2%0,

4%0,

2%0,

2%0,

9%0,

7%0,

4%0,

2%

Nu

0,

5%

0,2%

0,9%

0,2%

0,9%

0,

4%

Num

ărul

de

mem

bri

în fa

mili

e:

1-2

mem

bri

0,3%

0,3%

1,4%

0,6%

0,3%

0,

3%

3 m

embr

i

0,5%

0,5%

1,

0%

4 m

embr

i

1,1%

0,

4%1,

1%0,

7%0,

7%0,

4%

5 şi

mai

mul

ţi m

embr

i

0,4%

0,4%

0,

4%0,

4%0,

7%

0,4%

Dez

volta

re s

ocio

-ec

onom

ică

a go

spo-

dări

ilor:

Scăz

ut

0,3%

0,3%

0,3%

1,9%

0,5%

0,3%

0,

3%

Med

iu

0,3%

0,3%

0,5%

1,1%

0,3%

0,3%

Înal

t0,

3%0,

8%

0,3%

0,5%

0,3%

0,5%

Med

iu:

Urb

an0,

5%

0,5%

1,

0%

0,5%

Rura

l

0,6%

0,1%

0,2%

1,0%

0,6%

0,6%

0,1%

0,1%

66


TABE

L 25

. Pe

parc

ursu

l ult

imilo

r 5 a

ni, c

are

din

urm

ătoa

rele

asp

ecte

s-a

u îm

bună

tăţi

t în

com

unit

atea

Dvs

.?

Gen

eral

Cons

truc

ţia

staţ

iilor

aut

oTe

lefo

niza

rea

A fo

st in

terz

i-să

col

ecta

rea

nuci

lor

Info

rmar

ea

Locu

rile

de

mun

căAc

cesu

l la

cred

itare

N

imic

0,5%

0,1%

0,1%

0,1%

2,0%

0,1%

32,6

%

Bani

trim

işi

de

pest

e ho

tare

:D

a0,

3%

0,3%

1,

6%

29,0

%

Nu

1,0%

1,

0%

24,2

%

Păm

înt î

n

gosp

odăr

ie:

Da

0,2%

2,

2%

29,5

%

Nu

0,9%

0,2%

0,2%

0,2%

1,8%

0,2%

35,7

%

Num

ărul

de

mem

bri

în fa

mili

e:

1-2

mem

bri

0,3%

0,3%

1,4%

38

,8%

3 m

embr

i1,

5%0,

5%

2,

0%0,

5%32

,0%

4 m

embr

i0,

7%

2,1%

30

,5%

5 şi

mai

mul

ţi m

embr

i

0,

4%

2,6%

27

,4%

Dez

volta

re

soci

o-ec

onom

ică

a go

spod

ăriil

or:

Scăz

ut1,

1%

2,7%

35

,7%

Med

iu0,

3%

0,3%

1,

9%

33,2

%

Înal

t0,

3%0,

3%

0,3%

1,4%

0,3%

29,0

%

Med

iu:

Urb

an0,

5%

0,

5%1,

0%0,

5%43

,8%

Rura

l0,

6%0,

1%0,

1%

2,2%

30

,1%

67


BEL

26.

În g

ener

al, c

um a

u ev

olua

t con

diţi

ile s

ocio

-eco

nom

ice

în c

omun

itat

ea D

vs. î

n ul

tim

ii ci

nci a

ni?

Gen

eral

S-au

îmbu

nătă

ţit

cons

ider

abil

S-au

îmbu

nătă

ţit

puţin

Au ră

mas

la

fel

Au d

egra

dat

puţin

Au d

egra

dat

cons

ider

abil

NŞ/

NR

1,2%

24,7

%39

,0%

25,7

%8,

8%,6

%

Bani

trim

işi

de

pest

e ho

tare

:D

a1,

9%26

,4%

44,3

%20

,1%

6,7%

,6%

Nu

2,0%

23,2

%39

,4%

22,2

%12

,1%

1,0%

Păm

înt î

n

gosp

odăr

ie:

Da

1,3%

29,3

%33

,7%

27,3

%7,

3%1,

1%

Nu

,9%

20,1

%44

,6%

23,9

%10

,3%

,2%

Num

ărul

de

mem

bri

în fa

mili

e:

1-2

mem

bri

,9%

18,1

%38

,2%

31,0

%11

,5%

,3%

3 m

embr

i1,

0%22

,7%

42,4

%25

,1%

8,4%

,5%

4 m

embr

i1,

8%28

,4%

40,8

%21

,6%

6,7%

,7%

5 şi

mai

mul

ţi m

embr

i1,

1%30

,7%

35,8

%23

,7%

7,7%

1,1%

Dez

volta

re

soci

o-ec

onom

ică

a go

spod

ăriil

or:

Scăz

ut1,

1%18

,4%

40,5

%29

,5%

9,7%

,8%

Med

iu,8

%23

,9%

38,0

%27

,4%

9,0%

,8%

Înal

t1,

6%31

,7%

38,5

%20

,3%

7,6%

,3%

Med

iu:

Urb

an1,

0%18

,9%

38,3

%27

,9%

13,9

%

Rura

l1,

2%25

,9%

39,2

%25

,3%

7,6%

,8%

68


TABE

L 27

. Ord

onaţ

i, vă

rog,

în o

rdin

ea p

rior

ităţ

ilor:

La

rezo

lvar

ea c

ăror

pro

blem

e co

mun

itar

e aţ

i fi d

ispo

nibi

l să

cola

bora

ţi?

Gen

eral

Alim

enta

rea

cu a

pă

Şcol

ile,

inst

ituţii

le

educ

aţio

-na

le

Dru

mur

ile

de a

cces

în

com

unita

te

Spita

lul,

inst

ituţi-

ile m

edi-

cale

Salu

briz

area

(s

trîn

gere

a gu

no-

iulu

i)

Cons

truc

ţia/

repa

raţia

un

ei b

iser

iciA

men

ajar

ea

parc

ului

Reco

nstr

uc-

ţia/r

epar

aţia

lo

curi

lor ş

i lo

calu

rilo

r de

pet

rece

re

a tim

pulu

i lib

er

Alim

enta

-re

a cu

gaz

e na

tura

le

Crea

rea

locu

rilo

r de

mun

că

21,3

%28

,8%

46,5

%31

,3%

19,4

%22

,5%

12,8

%18

,2%

22,8

%1,

8%

Bani

trim

işi

de

pest

e ho

tare

:D

a23

,2%

36,3

%46

,5%

27,7

%20

,1%

21,3

%15

,6%

22,6

%24

,5%

1,3%

Nu

13,1

%32

,3%

40,4

%34

,3%

20,2

%20

,2%

12,1

%25

,3%

24,2

%4,

0%

Păm

înt î

n go

spod

ărie

:D

a24

,0%

30,6

%51

,0%

30,1

%19

,5%

25,3

%10

,9%

18,2

%25

,5%

2,0%

Nu

18,7

%27

,2%

42,0

%32

,2%

19,6

%19

,6%

14,9

%18

,3%

20,3

%1,

6%

Num

ărul

de

mem

bri î

n fa

mili

e:

1-2

mem

bri

22,4

%21

,0%

43,7

%31

,3%

14,7

%25

,3%

10,1

%14

,4%

20,7

%2,

3%

3 m

embr

i18

,7%

32,5

%47

,3%

33,0

%23

,6%

22,7

%14

,3%

19,7

%20

,2%

4 m

embr

i23

,0%

35,5

%53

,9%

31,9

%21

,6%

17,0

%12

,4%

16,7

%24

,8%

2,5%

5 şi

mai

mul

-ţi

mem

bri

20,1

%29

,2%

42,0

%29

,6%

20,1

%24

,5%

15,7

%23

,7%

25,2

%1,

8%

Dez

volta

re

soci

o-ec

onom

ică

a go

spod

ăriil

or:

Scăz

ut26

,2%

20,5

%41

,4%

29,2

%15

,9%

23,2

%7,

8%13

,2%

28,1

%2,

2%

Med

iu22

,3%

26,4

%46

,5%

31,5

%20

,4%

24,7

%11

,7%

16,8

%23

,4%

1,1%

Înal

t15

,4%

39,6

%51

,8%

33,3

%22

,0%

19,5

%19

,0%

24,7

%16

,8%

2,2%

Med

iu:

Urb

an11

,9%

36,8

%40

,8%

32,8

%16

,4%

19,9

%21

,9%

18,4

%8,

5%0,

5%

Rura

l23

,4%

27,0

%47

,8%

31,0

%20

,1%

23,1

%10

,8%

18,2

%25

,9%

2,1%

69


BEL

28. O

rdon

aţi,

vă ro

g, în

ord

inea

pri

orit

ăţilo

r:

La re

zolv

area

căr

or p

robl

eme

com

unit

are

aţi fi

dis

poni

bil s

ă co

labo

raţi

?

Gen

eral

Nic

i una

Sist

emul

de

secu

rita

teRe

glar

ea

preţ

urilo

rCr

iza

econ

o-m

ică

Ilum

inar

ea

drum

urilo

rCe

ntru

l in-

form

aţio

nal

Cons

trui

rea

uzin

elor

Cine

mat

o-gr

aful

Nu

pot o

feri

aj

utor

Tine

rii

0,9%

0,3%

0,2%

0,1%

0,2%

0,1%

0,4%

0,1%

0,6%

0,2%

Bani

trim

işi

de p

este

ho

tare

:D

a0,

6%0,

3%0,

3%

0,

3%0,

3%

Nu

1,0%

Păm

înt î

n go

spod

ărie

:D

a0,

9%0,

2%0,

2%

0,2%

0,2%

0,2%

0,

7%0,

2%

Nu

0,9%

0,4%

0,2%

0,2%

0,2%

0,

5%0,

2%0,

5%0,

2%

Num

ărul

de

mem

bri

în fa

mili

e:

1-2

mem

bri

0,9%

0,3%

0,3%

0,

3%

0,9%

1,

1%0,

3%

3 m

embr

i2,

0%

0,5%

0,5%

4 m

embr

i

0,7%

0,

4%

0,4%

0,4%

5

şi m

ai m

ulţi

mem

bri

1,1%

0,

4%0,

4%0,

4%

0,7%

Dez

volta

re

soci

o-ec

onom

ică

a go

spod

ăriil

or:

Scăz

ut0,

8%

0,3%

0,3%

0,3%

0,

8%0,

3%

Med

iu0,

5%0,

8%0,

3%

0,3%

0,

5%0,

3%0,

8%

Înal

t1,

4%

0,

3%0,

5%

0,3%

0,3%

Med

iu:

Urb

an2,

5%1,

0%

0,

5%

1,0%

0,5%

Rura

l0,

6%0,

1%0,

2%0,

1%0,

2%0,

1%0,

3%0,

1%0,

6%0,

1%

70


TABE

L 29

. Ord

onaţ

i, vă

rog,

în o

rdin

ea p

rior

ităţ

ilor:

La

rezo

lvar

ea c

ăror

pro

blem

e co

mun

itar

e aţ

i fi d

ispo

nibi

l să

cola

bora

ţi?

Gen

eral

Asi

gura

rea

cu e

nerg

ie

elec

tric

ă

Susţ

iner

ea

pers

oane

-lo

r nev

o-ia

şe

Toat

e sî

nt

impo

rtan

-te

Des

chid

e-re

a un

ui

azil

Ridi

care

a pe

nsiil

orIn

tern

etul

Moa

ra

Infr

astr

uc-

tura

NŞ/

NR

0,1%

0,6%

0,2%

0,1%

0,1%

0,1%

0,1%

0,1%

14,1

%

Bani

trim

işi

de

pest

e ho

tare

:D

a0,

3%

0,3%

0,3%

12,4

%

Nu

1,

0%1,

0%

1,

0%13

,1%

Păm

înt î

n go

spod

ărie

:D

a0,

2%0,

5%

0,2%

10,2

%

Nu

0,

7%0,

4%0,

2%0,

2%0,

2%0,

2%

17,8

%

Num

ărul

de

mem

bri î

n fa

mili

e:

1-2

mem

bri

0,3%

0,9%

0,3%

18

,4%

3 m

embr

i

1,5%

0,

5%

11

,8%

4 m

embr

i

0,4%

12,4

%5

şi m

ai m

ulţi

mem

bri

0,

4%0,

7%

0,

4%0,

4%

12,0

%

Dez

volta

re

soci

o-ec

onom

ică

a go

spod

ăriil

or:

Scăz

ut0,

3%0,

8%

0,

3%

0,3%

20

,0%

Med

iu

0,5%

0,3%

0,3%

13,6

%

Înal

t

0,5%

0,3%

0,3%

0,

3%8,

7%

Med

iu:

Urb

an

2,0%

1,0%

0,

5%

17,4

%

Rura

l0,

1%0,

3%

0,1%

0,

1%0,

1%0,

1%13

,4%

71


BEL

30. C

ît d

e de

s pa

rtic

ipă

mig

ranţ

ii di

n lo

calit

atea

Dvs

. în

vede

rea

solu

ţion

ării…

:

Gen

eral

prob

lem

elor

şco

lare

prob

lem

or le

gate

de

punc

tul m

edic

al

Mul

tPu

ţin

Del

ocN

u ex

istă

aş

a pr

oble

-m

eN

Ş/N

RM

ult

Puţin

D

eloc

Nu

exis

tă

aşa

prob

le-

me

NŞ/

NR

4,1%

30,5

%40

,8%

1,8%

22,8

%2,

4%24

,4%

48,0

%1,

9%23

,3%

Bani

trim

işi

de p

este

ho

tare

:D

a6,

7%39

,8%

34,7

%1,

0%17

,8%

3,2%

32,5

%45

,2%

1,6%

17,5

%

Nu

6,1%

18,2

%48

,5%

3,0%

24,2

%3,

0%14

,1%

54,5

%2,

0%26

,3%

Păm

înt î

n go

spod

ărie

:D

a5,

3%36

,4%

37,3

%2,

6%18

,4%

3,1%

28,4

%46

,8%

2,4%

19,3

%

Nu

2,9%

24,6

%44

,6%

1,1%

26,8

%1,

8%20

,7%

49,1

%1,

4%27

,0%

Num

ărul

de

mem

bri

în fa

mili

e:

1-2

mem

bri

2,3%

28,7

%42

,2%

1,4%

25,3

%1,

1%23

,3%

47,1

%1,

7%26

,7%

3 m

embr

i4,

9%31

,0%

38,9

%2,

5%22

,7%

3,9%

23,6

%46

,3%

2,0%

24,1

%

4 m

embr

i5,

0%30

,9%

40,8

%1,

1%22

,3%

2,8%

25,9

%48

,2%

1,4%

21,6

%5

şi m

ai m

ulţi

mem

bri

4,7%

32,1

%40

,5%

2,6%

20,1

%2,

6%24

,8%

50,0

%2,

6%20

,1%

Dez

volta

re

soci

o-ec

onom

ică

a go

spod

ăriil

or:

Scăz

ut1,

6%22

,7%

42,7

%2,

7%30

,3%

1,9%

17,6

%47

,0%

2,2%

31,4

%

Med

iu5,

2%29

,6%

43,5

%1,

4%20

,4%

2,4%

25,3

%50

,5%

1,4%

20,4

%

Înal

t5,

4%39

,3%

36,3

%1,

4%17

,6%

3,0%

30,4

%46

,3%

2,2%

18,2

%

Med

iu:

Urb

an4,

5%29

,9%

38,3

%1,

5%25

,9%

3,5%

24,4

%43

,8%

2,0%

26,4

%

Rura

l4,

0%30

,7%

41,4

%1,

9%22

,1%

2,2%

24,4

%48

,9%

1,9%

22,6

%

72


TABE

L 31

. Cî

t de

des

part

icip

ă m

igra

nţii

din

loca

litat

ea D

vs. î

n ve

dere

a so

luţi

onăr

ii…:

Gen

eral

unor

con

flict

e lo

cale

unor

pro

blem

e le

gate

de

calit

atea

dru

mur

ilor

Mul

tPu

ţin

Del

ocN

u ex

istă

aş

a pr

oble

-m

eN

Ş/N

RM

ult

Puţin

D

eloc

Nu

exis

tă

aşa

prob

le-

me

NŞ/

NR

2,3%

19,0

%50

,7%

3,7%

24,3

%3,

3%24

,7%

49,1

%,7

%22

,2%

Bani

trim

işi

de p

este

ho

tare

:D

a3,

8%21

,7%

51,9

%3,

8%18

,8%

4,5%

31,5

%48

,1%

15

,9%

Nu

3,0%

11,1

%54

,5%

4,0%

27,3

%4,

0%15

,2%

54,5

%1,

0%25

,3%

Păm

înt î

n go

spod

ărie

:D

a3,

5%21

,3%

49,9

%5,

5%19

,9%

5,6%

27,7

%48

,5%

,9%

17,3

%

Nu

1,3%

16,8

%51

,4%

2,0%

28,4

%1,

1%21

,7%

49,8

%,5

%26

,8%

Num

ărul

de

mem

bri î

n fa

mili

e:

1-2

mem

bri

,9%

21,8

%47

,4%

2,6%

27,3

%1,

4%22

,7%

48,9

%1,

1%25

,9%

3 m

embr

i3,

9%17

,7%

50,7

%4,

9%22

,7%

4,9%

23,6

%50

,7%

20

,7%

4 m

embr

i2,

5%18

,1%

50,4

%4,

3%24

,8%

4,3%

25,9

%46

,8%

,7%

22,3

%5

şi m

ai m

ulţi

mem

bri

2,9%

17,2

%55

,1%

3,6%

21,2

%3,

6%26

,6%

50,4

%,7

%18

,6%

Dez

volta

re

soci

o-ec

onom

ică

a go

spod

ăriil

or:

Scăz

ut2,

2%15

,1%

47,8

%3,

0%31

,9%

3,0%

19,5

%47

,3%

1,1%

29,2

%

Med

iu1,

9%19

,0%

54,1

%2,

7%22

,3%

3,8%

24,2

%50

,8%

,8%

20,4

%

Înal

t3,

0%22

,8%

50,1

%5,

4%18

,7%

3,3%

30,4

%49

,1%

,3%

17,1

%

Med

iu:

Urb

an3,

0%21

,9%

45,3

%3,

5%26

,4%

1,5%

22,4

%51

,2%

,5%

24,4

%

Rura

l2,

2%18

,3%

51,9

%3,

8%23

,8%

3,8%

25,2

%48

,6%

,8%

21,7

%

73


BEL

32. C

ît d

e de

s pa

rtic

ipă

mig

ranţ

ii di

n lo

calit

atea

Dvs

. în

vede

rea

solu

ţion

ării…

:

Gen

eral

unor

pro

blem

e al

e ce

lor n

evoi

aşi

prob

lem

elor

lega

te d

e fu

rniz

area

ape

i pot

abile

/col

ecta

rea

deşe

urilo

r men

ajer

e

Mul

tPu

ţin

Del

ocN

u ex

istă

aş

a pr

oble

-m

eN

Ş/N

RM

ult

Puţin

D

eloc

Nu

exis

tă

aşa

prob

le-

me

NŞ/

NR

3,0%

24,5

%49

,3%

,8%

22,4

%3,

7%23

,6%

47,7

%2,

0%23

,0%

Bani

trim

işi

de

pest

e ho

tare

:D

a4,

8%30

,6%

47,8

%

16,9

%7,

0%27

,7%

46,2

%1,

9%17

,2%

Nu

4,0%

18,2

%50

,5%

1,0%

26,3

%4,

0%15

,2%

53,5

%3,

0%24

,2%

Păm

înt î

n go

spod

ărie

:D

a4,

6%28

,2%

49,2

%,7

%17

,3%

5,5%

27,7

%46

,8%

1,8%

18,2

%

Nu

1,4%

21,0

%49

,5%

,9%

27,2

%2,

0%19

,6%

48,7

%2,

2%27

,5%

Num

ărul

de

mem

bri

în fa

mili

e:

1-2

mem

bri

1,4%

25,0

%47

,4%

1,1%

25,0

%1,

7%23

,0%

46,6

%2,

0%26

,7%

3 m

embr

i3,

9%24

,1%

47,3

%

24,6

%7,

4%22

,2%

45,8

%,5

%24

,1%

4 m

embr

i2,

8%25

,9%

47,9

%,7

%22

,7%

3,5%

25,5

%44

,7%

3,2%

23,0

%5

şi m

ai m

ulţi

mem

bri

4,4%

22,6

%54

,7%

1,1%

17,2

%3,

6%23

,4%

53,6

%1,

8%17

,5%

Dez

volta

re

soci

o-ec

onom

ică

a go

spod

ăriil

or:

Scăz

ut1,

1%18

,4%

49,7

%1,

4%29

,5%

2,4%

17,6

%47

,6%

1,4%

31,1

%

Med

iu4,

1%22

,3%

53,3

%,5

%19

,8%

3,8%

22,8

%51

,4%

1,6%

20,4

%

Înal

t3,

8%32

,8%

45,0

%,5

%17

,9%

4,9%

30,4

%44

,2%

3,0%

17,6

%

Med

iu:

Urb

an3,

0%26

,9%

43,8

%,5

%25

,9%

3,5%

23,4

%44

,8%

1,5%

26,9

%

Rura

l3,

0%24

,0%

50,6

%,9

%21

,6%

3,8%

23,6

%48

,3%

2,1%

22,2

%

74


TABE

L 3

3. C

ît d

e de

s pa

rtic

ipă

mig

ranţ

ii di

n lo

calit

atea

Dvs

. în

vede

rea

solu

ţion

ării…

:

Gen

eral

prob

lem

elor

lega

te d

e ap

rovi

zion

area

cu

gaze

nat

ural

e

Mul

tPu

ţin

Del

ocN

u ex

istă

aşa

pro

blem

eN

Ş/N

R

4,2%

21,6

%46

,5%

4,6%

23,0

%

Bani

trim

işi

de p

este

ho

tare

:D

a7,

0%27

,1%

43,6

%6,

1%16

,2%

Nu

4,0%

14,1

%52

,5%

2,0%

27,3

%

Păm

înt î

n go

spod

ărie

:D

a5,

6%25

,5%

45,9

%5,

3%17

,7%

Nu

2,9%

17,8

%47

,3%

4,0%

28

,1%

Num

ărul

de

mem

bri

în fa

mili

e:

1-2

mem

bri

2,0%

21,6

%46

,6%

3,7%

26,1

%

3 m

embr

i7,

4%21

,2%

43,3

%4,

9%23

,2%

4 m

embr

i3,

5%23

,8%

45,0

%3,

9%23

,8%

5 şi

mai

mul

ţi m

embr

i5,

5%19

,7%

50,4

%6,

2%18

,2%

Dez

volta

re

soc

io-e

cono

mic

ă a

gosp

odăr

iilor

:

Scăz

ut4,

3%15

,4%

45,7

%3,

2%31

,4%

Med

iu3,

5%21

,5%

49,2

%6,

0%19

,8%

Înal

t4,

9%27

,9%

44,7

%4,

6%17

,9%

Med

iu:

Urb

an3,

0%21

,4%

46,3

%2,

0%27

,4%

Rura

l4,

5%21

,6%

46,6

%5,

2%22

,1%

75


BEL

34. Î

n ul

tim

ii 3

ani,

pers

oane

le d

in a

ceas

tă g

ospo

dări

e au

don

at b

ani

sau

au c

ontr

ibui

t pri

n m

uncă

la u

rmăt

oare

le ti

puri

de

proi

ecte

com

unit

are?

Gen

eral

Gră

dini

ţă d

e co

pii/i

nstit

uţii

preş

cola

reŞc

oală

/uni

vers

itate

Au

dona

t ba

ni

Au

dona

t ba

ni ş

i au

cont

ribu

it cu

mun

că

Au

con-

trib

uit c

u m

uncă

Nu

Aic

i nu

exis

tă

asem

enea

pr

oiec

teN

Ş/N

RA

u do

nat

bani

Au

dona

t ba

ni ş

i au

cont

ribu

it cu

mun

că

Au

con-

trib

uit c

u m

uncă

Nu

Aic

i nu

exis

tă

asem

enea

pr

oiec

teN

Ş/N

R

14,3

%9,

4%4,

0%68

,6%

3,4%

0,4%

18,2

%10

,8%

3,6%

62,8

%4,

2%0,

3%

Bani

trim

işi

de p

este

ho

tare

:D

a19

,7%

11,8

%3,

2%60

,8%

4,1%

0,3%

21,7

%15

,6%

2,5%

54,8

%5,

4%

Nu

14,1

%6,

1%3,

0%75

,8%

1,0%

19

,2%

11,1

%2,

0%64

,6%

3,0%

Păm

înt î

n go

spod

ărie

:D

a17

,3%

12,0

%5,

5%61

,4%

3,5%

0,4%

22,6

%14

,6%

4,9%

53,9

%3,

8%0,

2%

Nu

11,4

%6,

9%2,

5%75

,5%

3,3%

0,4%

13,9

%7,

2%2,

4%71

,6%

4,5%

0,4%

Num

ărul

de

mem

bri

în fa

mili

e:

1-2

mem

bri

8,0%

4,6%

4,0%

79,6

%2,

9%0,

9%9,

2%5,

2%3,

7%77

,0%

4,0%

0,9%

3 m

embr

i9,

4%10

,8%

4,9%

71,4

%3,

4%

14,8

%9,

9%4,

4%66

,5%

4,4%

4 m

embr

i19

,5%

16,0

%2,

8%56

,7%

5,0%

22

,0%

16,7

%2,

8%52

,8%

5,7%

5

şi m

ai m

ulţi

mem

bri

20,4

%7,

7%4,

4%64

,6%

2,6%

0,4%

28,5

%12

,8%

3,6%

52,2

%2,

9%

Dez

volta

re

soci

o-ec

onom

ică

a go

spod

ăriil

or:

Scăz

ut10

,0%

3,5%

2,4%

81,9

%1,

4%0,

8%13

,0%

4,9%

2,7%

77,0

%1,

9%0,

5%

Med

iu17

,7%

8,7%

5,4%

63,6

%4,

3%0,

3%18

,2%

11,1

%4,

1%60

,6%

5,7%

0,3%

Înal

t15

,2%

16,0

%4,

1%60

,2%

4,6%

23

,6%

16,5

%4,

1%50

,7%

5,1%

Med

iu:

Urb

an8,

0%10

,4%

6,0%

66,7

%9,

0%

7,0%

11,4

%6,

5%65

,2%

10,0

%

Rura

l15

,7%

9,2%

3,5%

69,0

%2,

2%0,

4%20

,8%

10,7

%3,

0%62

,3%

3,0%

0,3%

76


TABE

L 35

. Per

soan

ele

din

acea

stă

gosp

odăr

ie a

u do

nat b

ani s

au a

u co

ntri

buit

pr

in m

uncă

la u

rmăt

oare

le ti

puri

de

proi

ecte

com

unit

are

în u

ltim

ii 3

ani?

Gen

eral

Orf

elin

ate

Cent

re d

e să

năta

te/s

pita

le

Au

dona

t ba

ni

Au

dona

t ba

ni ş

i au

cont

ribu

it cu

mun

că

Au

con-

trib

uit c

u m

uncă

Nu

Aic

i nu

exis

tă

asem

enea

pr

oiec

teN

Ş/N

RA

u do

nat

bani

Au

dona

t ba

ni ş

i au

cont

ribu

it cu

mun

că

Au

con-

trib

uit c

u m

uncă

Nu

Aic

i nu

exis

tă

asem

enea

pr

oiec

teN

Ş/N

R

1,4%

0,5%

0,5%

60,3

%37

,0%

0,5%

5,3%

1,5%

1,2%

72,0

%19

,6%

0,4%

Bani

trim

işi

de

pest

e ho

tare

:D

a1,

9%1,

0%

53,2

%43

,6%

0,3%

6,4%

1,9%

0,6%

66,9

%24

,2%

Nu

4,0%

68,7

%27

,3%

1,

0%1,

0%3,

0%81

,8%

13,1

%

Păm

înt î

n go

spo-

dări

e:D

a1,

8%0,

5%0,

5%52

,8%

43,9

%0,

4%8,

0%1,

6%1,

6%65

,4%

23,1

%0,

2%

Nu

0,9%

0,4%

0,4%

67,6

%30

,3%

0,5%

2,7%

1,4%

0,7%

78,4

%16

,1%

0,5%

Num

ărul

de

mem

bri î

n fa

mi-

lie:

1-2

mem

bri

1,1%

0,3%

0,9%

63,2

%33

,6%

0,9%

4,6%

0,6%

1,4%

73,9

%18

,7%

0,9%

3 m

embr

i0,

5%1,

0%

64,0

%34

,5%

3,

9%1,

5%1,

0%70

,9%

22,7

%

4 m

embr

i2,

1%0,

4%

55,7

%41

,5%

0,4%

6,7%

1,8%

0,7%

69,9

%20

,6%

0,4%

5 şi

mai

mul

ţi m

embr

i1,

5%0,

4%0,

7%58

,4%

38,7

%0,

4%5,

8%2,

6%1,

5%72

,6%

17,5

%

Dez

volta

re s

o-ci

o-ec

onom

ică

a go

spod

ăriil

or:

Scăz

ut0,

8%0,

3%0,

5%68

,6%

28,9

%0,

8%2,

4%0,

8%1,

1%80

,3%

14,9

%0,

5%

Med

iu0,

8%0,

3%0,

5%60

,3%

37,8

%0,

3%6,

8%1,

1%1,

4%70

,1%

20,4

%0,

3%

Înal

t2,

4%0,

8%0,

3%51

,8%

44,4

%0,

3%6,

8%2,

7%1,

1%65

,6%

23,6

%0,

3%

Med

iu:

Urb

an2,

5%1,

0%1,

0%65

,2%

30,3

%

2,0%

2,0%

1,5%

68,2

%26

,4%

Rura

l1,

1%0,

3%0,

3%59

,2%

38,5

%0,

6%6,

1%1,

4%1,

1%72

,8%

18,1

%0,

4%

77


BEL

36. P

erso

anel

e di

n ac

east

ă go

spod

ărie

au

dona

t ban

i sau

au

cont

ribu

it

prin

mun

că la

urm

ătoa

rele

tipu

ri d

e pr

oiec

te c

omun

itar

e în

ult

imii

3 an

i?

Gen

eral

Dru

mur

iA

prov

izio

nare

cu

apă

pota

bilă

Au

dona

t ba

ni

Au

dona

t ba

ni ş

i au

cont

ribu

it cu

mun

că

Au

con-

trib

uit c

u m

uncă

Nu

Aic

i nu

exis

tă

asem

enea

pr

oiec

teN

Ş/N

RA

u do

nat

bani

Au

dona

t ba

ni ş

i au

cont

ribu

it cu

mun

că

Au

con-

trib

uit c

u m

uncă

Nu

Aic

i nu

exis

tă

asem

enea

pr

oiec

teN

Ş/N

R

14,9

%6,

1%2,

1%72

,8%

3,5%

0,5%

19,6

%5,

5%1,

6%67

,1%

5,8%

0,4%

Bani

trim

işi

de p

es-

te h

otar

e:D

a18

,2%

10,2

%1,

9%65

,6%

3,5%

0,6%

22,0

%8,

9%1,

3%60

,2%

7,6%

Nu

12,1

%4,

0%2,

0%78

,8%

3,0%

14

,1%

4,0%

4,0%

72,7

%5,

1%

Păm

înt î

n go

spo-

dări

e:D

a19

,3%

9,5%

2,2%

66,3

%2,

2%0,

5%25

,3%

8,6%

2,4%

58,7

%4,

9%0,

2%

Nu

10,5

%2,

9%2,

0%79

,3%

4,7%

0,5%

14,1

%2,

5%0,

9%75

,5%

6,3%

0,5%

Num

ărul

de

mem

-br

i în

fam

ilie:

1-2

mem

bri

9,2%

4,3%

1,7%

79,9

%4,

0%0,

9%17

,0%

4,6%

1,7%

71,0

%4,

9%0,

9%

3 m

embr

i19

,2%

6,9%

2,0%

69,0

%2,

5%0,

5%19

,7%

5,9%

2,5%

66,5

%4,

9%0,

5%

4 m

embr

i16

,0%

6,4%

2,5%

69,5

%5,

3%0,

4%21

,3%

5,0%

1,4%

63,8

%8,

5%

5 şi

mai

mul

ţi m

embr

i17

,9%

7,7%

2,2

%70

,1%

1,8%

0,4%

21,2

%6,

9%1,

1%66

,1%

4,7%

Dez

volta

re s

o-ci

o-ec

onom

ică

a go

spod

ăriil

or:

Scăz

ut11

,1%

3,5%

1,9%

80,5

%2,

2%0,

8%12

,7%

2,7%

1,1%

78,9

%4,

1%0,

5%

Med

iu16

,6%

6,5%

2,4%

70,7

%3,

3%0,

5%21

,2%

8,4%

1,9%

63,0

%5,

2%0,

3%

Înal

t17

,1%

8,4%

1,9%

67,2

%5,

1%0,

3%24

,9%

5,4%

1,9%

59,3

%8,

1%0,

3%

Med

iu:

Urb

an5,

5%2,

0%4,

0%76

,6%

11,9

%

6,5%

2,0%

2,0%

76,1

%12

,9%

0,5%

Rura

l17

,0%

7,1%

1,7%

72,0

%1,

7%0,

7%22

,5%

6,3%

1,5%

65,1

%4,

2%0,

3%

78


TABE

L 37

. Per

soan

ele

din

acea

stă

gosp

odăr

ie a

u do

nat b

ani s

au a

u co

ntri

buit

pr

in m

uncă

la u

rmăt

oare

le ti

puri

de

proi

ecte

com

unit

are

în u

ltim

ii 3

ani?

Gen

eral

Ener

gia

elec

tric

ăA

prov

izio

nare

a cu

gaz

e na

tura

le

Au

dona

t ba

ni

Au

dona

t ba

ni ş

i au

cont

ribu

it cu

mun

că

Au

con-

trib

uit c

u m

uncă

Nu

Aic

i nu

exis

tă

asem

enea

pr

oiec

teN

Ş/N

RA

u do

nat

bani

Au

dona

t ba

ni ş

i au

cont

ribu

it cu

mun

că

Au

con-

trib

uit c

u m

uncă

Nu

Aic

i nu

exis

tă

asem

enea

pr

oiec

teN

Ş/N

R

3,6%

1,3%

0,7%

87,7

%6,

3%0,

4%14

,7%

3,0%

1,3%

73,0

%7,

8%0,

3%

Bani

trim

işi

de

pest

e ho

tare

:D

a5,

4%2,

5%0,

6%82

,8%

8,6%

16

,9%

5,7%

1,0%

65,9

%10

,5%

Nu

1,0%

1,

0%91

,9%

6,1%

13

,1%

4,0%

2,0%

74,7

%6,

1%

Păm

înt î

n go

spod

ărie

:D

a5,

1%1,

6%1,

1%85

,6%

6,4%

0,2%

18,0

%4,

0%1,

6%68

,3%

7,8%

0,2%

Nu

2,2%

0,9%

0,4%

89,9

%6,

2%0,

5%11

,6%

2,0%

0,9%

77,5

%7,

6%0,

4%

Num

ărul

de

mem

-br

i în

fam

ilie:

1-2

mem

bri

2,3%

0,9%

0,9%

90,2

%4,

9%0,

9%12

,1%

1,1%

1,1%

79,6

%5,

2%0,

9%

3 m

embr

i3,

9%2,

5%1,

5%85

,2%

6,9%

13

,8%

5,4%

0,5%

70,4

%9,

9%

4 m

embr

i3,

9%0,

7%0,

4%86

,2%

8,5%

0,4%

16,3

%3,

9%2,

1%68

,1%

9,6%

5

şi m

ai m

ulţi

mem

bri

4,7%

1,5%

0,4%

88,0

%5,

5%

17,2

%2,

6%1,

1%71

,5%

7,7%

Dez

volta

re

soc

io-e

cono

mic

ă a

gosp

odăr

iilor

:

Scăz

ut2,

2%1,

1%0,

8%91

,6%

3,8%

0,5%

11,9

%1,

1%0,

3%80

,5%

5,7%

0,5%

Med

iu3,

8%1,

1%0,

8%88

,9%

5,2%

0,3%

15,2

%3,

8%2,

2%70

,9%

7,6%

0,3%

Înal

t4,

9%1,

6%0,

5%82

,7%

10,0

%0,

3%17

,1%

4,1%

1,4%

67,5

%10

,0%

Med

iu:

Urb

an1,

0%1,

0%1,

0%82

,6%

14,4

%

4,5%

1,0%

2,0%

78,6

%13

,9%

Rura

l4,

2%1,

3%0,

7%88

,9%

4,5%

0,4%

17,0

%3,

4%1,

1%71

,7%

6,4%

0,3%

79


BEL

38.

Per

soan

ele

din

acea

stă

gosp

odăr

ie a

u do

nat b

ani s

au a

u co

ntri

buit

p

rin

mun

că la

urm

ătoa

rele

tipu

ri d

e pr

oiec

te c

omun

itar

e în

ult

imii

3 an

i?

Gen

eral

Salu

briz

are

Alte

le

Au

do

nat

bani

Au

dona

t ba

ni ş

i au

cont

ri-

buit

cu

mun

că

Au

co

ntri

-bu

it cu

m

uncă

Nu

Aic

i nu

exis

tă

ase-

men

ea

proi

ecte

NŞ/

NR

Bise

rica

Repa

raţia

iz

voru

lui

Am

e-na

jare

a sa

tulu

iCa

sa d

e cu

ltură

Cim

itiru

lRe

para

ţii

după

in

unda

ţii

Aju

tora

-re

a pe

r-so

anel

or

nevo

iaşe

3,7%

2,0%

12,1

%76

,4%

5,3%

0,5%

19,9

%,2

%,5

%,1

%,2

%,1

%,1

%

Bani

trim

işi

de

pest

e ho

tare

:D

a6,

1%2,

9%14

,3%

68,5

%8,

3%

17,8

%,3

%,3

%

,3%

,3

%

Nu

2,0%

10

,1%

84,8

%3,

0%

27,3

%

Păm

înt î

n go

spod

ărie

:D

a5,

5%2,

6%16

,6%

69,4

%5,

8%0,

2%20

,9%

,4%

,4%

,4

%

Nu

2,0%

1,4%

7,8%

83,3

%4,

7%0,

7%18

,8%

,7

%,2

%

,2%

,2%

Num

ărul

de

mem

bri î

n fa

mili

e:

1-2

mem

bri

1,4%

1,1%

10,9

%82

,5%

2,9%

1,1%

20,4

%,3

%

,3

%

3 m

embr

i3,

0%3,

9%18

,2%

69,5

%5,

4%

17,7

%

,5%

1,

0%

4 m

embr

i5,

0%0,

7%12

,8%

73,0

%8,

2%0,

4%19

,5%

,4%

1,1%

,4%

5

şi m

ai m

ulţi

mem

bri

5,8%

2,9%

8,4%

77,4

%5,

5%

21,2

%

,7%

,4%

Dez

volta

re

soci

o-ec

onom

ică

a go

spod

ăriil

or:

Scăz

ut1,

4%1,

4%8,

9%84

,3%

3,2%

0,8%

22,2

%,3

%,3

%,3

%,3

%

Med

iu3,

5%1,

6%12

,8%

76,4

%5,

4%0,

3%21

,2%

,3%

,3

%,3

%

Înal

t6,

2%3,

0%14

,6%

68,6

%7,

3%0,

3%16

,3%

1,

4%

,3%

Med

iu:

Urb

an2,

0%1,

5%10

,4%

76,6

%9,

5%

10,0

%

1,0%

,5%

,5

%,5

%

Rura

l4,

1%2,

1%12

,5%

76,4

%4,

4%0,

6%22

,1%

,2%

,4%

,2

%

80


TABE

L 39

. În

cadr

ul p

roie

ctel

or c

omun

itar

e ca

re s

-au

impl

emen

tat î

n lo

calit

atea

Dvs

., ca

re c

ateg

orii

de p

opul

aţie

se

impl

ică

mai

mul

t (pr

in d

onaţ

ii de

ban

i, co

ntri

buţi

e pr

in m

uncă

), pe

ntru

real

izar

ea a

cest

ora?

Gen

eral

Toţi

locu

itori

i în

ace

iaşi

m

ăsur

ă

Se

impl

ică

mai

mul

t fa

mili

ile

care

au

mig

ranţ

i

Se

impl

ică

mai

mul

t fa

mili

ile

care

nu

au m

i-gr

anţi

Nu

se

impl

ică

nim

eni

Foar

te

puţin

i se

impl

ică

Ant

repr

e-no

rii

Lucr

ător

ii bu

geta

riPr

imăr

iaPe

rsoa

ne-

le c

onşt

i-en

teTi

neri

iPe

rsoa

ne-

le c

are

au

bani

Bătr

înii

NŞ/

NR

35,9

%12

,6%

20,0

%14

,4%

1,8%

,4%

,2%

,2%

,4%

,2%

,4%

,2%

13,6

%

Bani

trim

işi

de

pest

e ho

tare

:D

a36

,0%

18,2

%19

,7%

14,3

%1,

6%,3

%,3

%

,3%

9,

2%

Nu

40,4

%17

,2%

17,2

%8,

1%1,

0%

1,0%

15

,2%

Păm

înt î

n go

spod

ărie

:D

a40

,4%

15,5

%19

,7%

11,7

%2,

7%,7

%,4

%,2

%,2

%,4

%,7

%,4

%7,

1%

Nu

31,5

%9,

8%20

,3%

17,2

%,9

%

,2

%,5

%

19,6

%

Num

ărul

de

mem

bri î

n fa

mili

e:

1-2

mem

bri

33,3

%10

,6%

18,1

%14

,4%

2,9%

,3%

,3%

,3%

,6%

,3

%

19,0

%

3 m

embr

i36

,9%

11,8

%21

,7%

16,3

%1,

0%,5

%

,5%

,5

%10

,8%

4 m

embr

i36

,2%

14,5

%20

,9%

16,0

%1,

4%

,4%

,4%

,4%

9,

9%5

şi m

ai m

ulţi

mem

bri

38,0

%13

,9%

20,1

%11

,3%

1,5%

,7%

,4%

,4

%,4

%,7

%,4

%12

,4%

Dez

volta

re

soci

o-ec

onom

ică

a go

spod

ăriil

or:

Scăz

ut33

,5%

10,8

%17

,3%

15,4

%2,

7%,3

%

,3%

,3%

,3

%

19,2

%

Med

iu40

,2%

11,4

%18

,5%

12,8

%1,

6%,3

%,3

%,3

%,5

%

,5%

,5%

13,0

%

Înal

t33

,9%

15,7

%24

,1%

14,9

%1,

1%,5

%,3

%

,3%

,5%

,3%

8,

4%

Med

iu:

Urb

an17

,9%

10,4

%29

,4%

22,4

%

,5%

,5

%1,

0%

17,9

%

Rura

l39

,8%

13,1

%17

,9%

12,6

%2,

2%,3

%,2

%,1

%,2

%,2

%,4

%,2

%12

,6%

81


BEL

40. D

acă

săpt

ămîn

a vi

itoa

re s

-ar i

mpl

emen

ta u

n pr

oiec

t com

unit

ar p

rin

care

va

fi re

para

t dr

umul

cen

tral

al l

ocal

ităţ

ii, c

îţi l

ei a

ţi fi

gat

a să

don

aţi p

entr

u su

sţin

erea

ace

stui

pro

iect

?

Gen

eral

0 le

iPî

na la

10

0 le

i10

1-20

0 le

i20

1-30

0 le

i30

1-50

0 le

i50

1- 1

000

lei

1001

-20

00 le

i20

01-3

000

lei

3001

-50

00 le

i50

01-

1000

0 le

iM

ai m

ult d

e 10

000

lei

NŞ/

NR

28,2

%29

,4%

13,0

%6,

9%7,

2%5,

5%1,

5%,5

%,3

%,2

%,3

%7,

1%

Bani

trim

işi

de

pest

e ho

tare

:D

a18

,5%

25,5

%13

,1%

9,2%

8,9%

8,6%

2,5%

1,0%

,6%

,3%

,3%

11,5

%

Nu

22,2

%32

,3%

15,2

%7,

1%8,

1%6,

1%3,

0%

6,

1%

Păm

înt î

n go

spod

ărie

:D

a25

,7%

29,1

%12

,0%

8,7%

9,7%

6,6%

1,3%

,5%

,2

%,5

%5,

6%

Nu

30,4

%29

,7%

14,1

%5,

1%4,

9%4,

3%1,

8%,4

%,5

%,2

%

8,5%

Num

ărul

de

mem

bri î

n fa

mili

e:

1-2

mem

bri

40,5

%29

,3%

10,6

%3,

7%5,

2%3,

2%,3

%

,3%

,3

%6,

6%

3 m

embr

i29

,1%

26,1

%11

,8%

9,9%

8,9%

4,4%

2,0%

,5

%,5

%

6,9%

4 m

embr

i17

,7%

29,1

%17

,4%

7,8%

8,5%

7,4%

1,8%

1,1%

,4%

,4%

,4%

8,2%

5 şi

mai

mul

ţi m

embr

i22

,6%

32,1

%12

,4%

7,7%

7,3%

7,3%

2,6%

,7%

,4%

6,9%

Dez

volta

re

soci

o-ec

onom

ică

a go

spod

ăriil

or:

Scăz

ut36

,8%

35,9

%10

,0%

4,1%

2,7%

2,2%

,5%

,5

%

7,

3%

Med

iu28

,8%

28,8

%16

,0%

6,8%

6,5%

4,6%

1,6%

,5%

6,

3%

Înal

t19

,0%

23,3

%13

,0%

9,8%

12,5

%9,

8%2,

4%,8

%,3

%,5

%,8

%7,

9%

Med

iu:

Urb

an37

,3%

29,4

%9,

0%6,

0%4,

5%3,

0%1,

0%

,5

%,5

%9,

0%

Rura

l26

,2%

29,4

%13

,9%

7,1%

7,8%

6,1%

1,7%

,6%

,3%

,1%

,2%

6,7%

82


TABE

L 41

. Im

agin

aţi-v

ă că

din

loca

litat

ea D

vs. n

u ar

fi p

leca

t pes

te h

otar

e ni

men

i. Sp

uneţ

i-mi,

vă ro

g, c

um s

-ar fi

sch

imba

t si

tuaţ

ia c

omun

ităţ

ii D

vs. d

upă

urm

ătoa

rele

cri

teri

i...

Gen

eral

În g

ener

alRe

para

ţia d

rum

urilo

r din

com

unita

teCo

nstr

ucţia

uno

r loc

uinţ

e lu

xoas

e

Nim

ic

nu s

-ar fi

sc

him

bat

Situ

aţia

co

mun

i-tă

ţii a

r fi

fost

foar

te

rea

Situ

aţia

co

mun

ită-

ţii a

r fi fo

st

cu m

ult

mai

bun

ă

NŞ/

NR

Nim

ic

nu s

-ar fi

sc

him

bat

Situ

aţia

co

mun

i-tă

ţii a

r fi

fost

foar

te

rea

Situ

aţia

co

mun

ită-

ţii a

r fi fo

st

cu m

ult

mai

bun

ă

NŞ/

NR

Nim

ic

nu s

-ar fi

sc

him

bat

Situ

aţia

co

mun

i-tă

ţii a

r fi

fost

foar

te

rea

Situ

aţia

co

mun

ită-

ţii a

r fi fo

st

cu m

ult

mai

bun

ă

NŞ/

NR

23,6

%63

,8%

12,1

%0,

5%39

,2%

51,0

%9,

1%0,

6%25

,5%

65,1

%8,

6%0,

8%

Bani

trim

işi

de p

este

ho

tare

:D

a21

,3%

71,0

%7,

3%0,

3%41

,4%

53,8

%4,

1%0,

6%24

,5%

70,4

%3,

8%1,

3%

Nu

25,3

%61

,6%

13,1

%

40,4

%50

,5%

9,1%

26

,3%

65,7

%8,

1%

Păm

înt î

n go

spod

ă-ri

e:D

a23

,5%

64,3

%11

,7%

0,5%

39,7

%50

,3%

9,3%

0,7%

25,9

%64

,1%

9,1%

0,9%

Nu

23,7

%63

,0%

12,7

%0,

5%38

,8%

51,6

%9,

1%0,

5%25

,2%

65,9

%8,

2%0,

7%

Num

ărul

de

mem

bri

în fa

mili

e:

1-2

mem

bri

20,7

%63

,2%

15,5

%0,

6%35

,1%

52,0

%12

,4%

0,6%

24,7

%62

,4%

12,4

%0,

6%

3 m

embr

i23

,6%

64,0

%11

,8%

0,5%

41,4

%50

,2%

7,9%

0,5%

26,6

%66

,0%

6,9%

0,5%

4 m

embr

i24

,1%

64,9

%10

,3%

0,7%

40,8

%50

,7%

7,4%

1,1%

27,3

%63

,5%

7,4%

1,8%

5 şi

mai

mul

-ţi

mem

bri

26,6

%63

,1%

9,9%

0,4%

41,2

%50

,7%

7,7%

0,4%

23,7

%69

,7%

6,2%

0,4%

Dez

volta

re s

ocio

-ec

onom

ică

a go

spo-

dări

ilor:

Scăz

ut26

,2%

60,5

%12

,7%

0,5%

34,3

%54

,6%

10,5

%0,

5%26

,5%

63,0

%9,

7%0,

8%

Med

iu23

,9%

60,9

%15

,2%

42

,1%

45,9

%11

,7%

0,3%

25,8

%62

,2%

11,4

%0,

5%

Înal

t20

,6%

69,9

%8,

4%1,

1%41

,2%

52,6

%5,

1%1,

1%24

,1%

70,2

%4,

6%1,

1%

Med

iu:

Urb

an16

,4%

66,7

%16

,4%

0,5%

40,8

%49

,8%

9,0%

0,5%

22,9

%69

,7%

7,0%

0,5%

Rura

l25

,2%

63,1

%11

,1%

0,6%

38,9

%51

,3%

9,2%

0,7%

26,0

%64

,1%

8,9%

0,9%

83


BEL

42. I

mag

inaţ

i-vă

că d

in lo

calit

atea

Dvs

. nu

ar fi

ple

cat p

este

hot

are

nim

eni.

Spu

neţi

-mi,

vă ro

g, c

um s

-ar fi

sch

imba

t si

tuaţ

ia c

omun

ităţ

ii D

vs. d

upă

urm

ătoa

rele

cri

teri

i...

Gen

eral

Acc

es m

ai la

rg la

ser

vici

ile d

e să

năta

teRe

cons

truc

ţia ş

i rep

araţ

ia

inst

ituţii

lor ş

cola

reA

prov

izio

nare

a cu

gaz

e na

tura

le

Nim

ic

nu s

-ar fi

sc

him

bat

Situ

aţia

co

mun

i-tă

ţii a

r fi

fost

foar

te

rea

Situ

aţia

co

mun

i-tă

ţii a

r fi

fost

cu

mul

t mai

bu

nă

NŞ/

NR

Nim

ic

nu s

-ar fi

sc

him

bat

Situ

aţia

co

mun

i-tă

ţii a

r fi

fost

foar

te

rea

Situ

aţia

co

mun

i-tă

ţii a

r fi

fost

cu

mul

t mai

bu

nă

NŞ/

NR

Nim

ic

nu s

-ar fi

sc

him

bat

Situ

aţia

co

mun

i-tă

ţii a

r fi

fost

foar

te

rea

Situ

aţia

co

mun

i-tă

ţii a

r fi

fost

cu

mul

t mai

bu

nă

NŞ/

NR

35,7

%53

,7%

9,9%

0,7%

36,0

%53

,7%

9,5%

0,8%

38,0

%52

,4%

8,7%

0,9%

Bani

trim

işi

de p

este

ho

tare

:D

a36

,6%

55,7

%6,

7%1,

0%36

,3%

56,4

%6,

1%1,

3%38

,5%

55,4

%4,

5%1,

6%

Nu

39,4

%52

,5%

8,1%

38

,4%

52,5

%9,

1%

38,4

%51

,5%

10,1

%

Păm

înt î

n go

spod

ă-ri

e:D

a37

,5%

51,5

%10

,2%

0,7%

37,5

%51

,7%

9,8%

0,9%

39,7

%50

,3%

9,1%

0,9%

Nu

33,7

%55

,8%

9,8%

0,7%

34,4

%55

,6%

9,2%

0,7%

36,4

%54

,3%

8,3%

0,9%

Num

ărul

de

mem

bri

în fa

mili

e:

1-2

mem

bri

31,6

%54

,9%

12,9

%0,

6%33

,9%

53,2

%12

,4%

0,6%

35,1

%52

,6%

11,8

%0,

6%

3 m

embr

i36

,5%

53,7

%9,

4%0,

5%38

,4%

51,2

%9,

9%0,

5%40

,9%

51,2

%7,

4%0,

5%

4 m

embr

i37

,6%

52,1

%8,

9%1,

4%34

,4%

55,7

%8,

2%1,

8%39

,7%

50,7

%7,

8%1,

8%5

şi m

ai m

ulţi

mem

bri

38,3

%53

,6%

7,7%

0,4%

38,3

%54

,4%

6,9%

0,4%

38,0

%54

,7%

6,6%

0,7%

Dez

volta

re s

ocio

-ec

onom

ică

a go

spo-

dări

ilor:

Scăz

ut32

,4%

55,9

%10

,8%

0,8%

34,6

%53

,8%

10,8

%0,

8%35

,9%

53,2

%10

,0%

0,8%

Med

iu37

,0%

50,3

%12

,8%

35

,1%

53,0

%11

,7%

0,3%

39,4

%49

,5%

10,9

%0,

3%

Înal

t37

,7%

54,7

%6,

2%1,

4%38

,2%

54,5

%6,

0%1,

4%38

,8%

54,5

%5,

1%1,

6%

Med

iu:

Urb

an32

,8%

54,7

%11

,9%

0,5%

31,3

%56

,7%

11,4

%0,

5%38

,8%

52,2

%8,

5%0,

5%

Rura

l36

,3%

53,4

%9,

5%0,

8%37

,0%

53,1

%9,

1%0,

9%37

,9%

52,4

%8,

7%1,

0%

84


TABE

L 43

. Im

agin

aţi-v

ă că

din

loca

litat

ea D

vs. n

u ar

fi p

leca

t pes

te h

otar

e ni

men

i. Sp

uneţ

i-mi,

vă ro

g, c

um s

-ar fi

sc

him

bat

situ

aţia

com

unit

ăţii

Dvs

. dup

ă ur

măt

oare

le c

rite

rii..

.

Gen

eral

Apr

oviz

iona

rea

cu a

pă p

otab

ilă (A

pedu

ct)

Îmbu

nătă

ţirea

ser

vici

ilor d

e sa

lubr

izar

eRe

cons

truc

ţia ş

i rep

araţ

ia lo

curi

lor ş

i loc

a-lu

rilo

r de

petr

ecer

e a

timpu

lui l

iber

Nim

ic

nu s

-ar fi

sc

him

bat

Situ

aţia

co

mun

i-tă

ţii a

r fi

fost

foar

te

rea

Situ

aţia

co

mun

i-tă

ţii a

r fi

fost

cu

mul

t mai

bu

nă

NŞ/

NR

Nim

ic

nu s

-ar fi

sc

him

bat

Situ

aţia

co

mun

i-tă

ţii a

r fi

fost

foar

te

rea

Situ

aţia

co

mun

i-tă

ţii a

r fi

fost

cu

mul

t mai

bu

nă

NŞ/

NR

Nim

ic

nu s

-ar fi

sc

him

bat

Situ

aţia

co

mun

i-tă

ţii a

r fi

fost

foar

te

rea

Situ

aţia

co

mun

i-tă

ţii a

r fi

fost

cu

mul

t mai

bu

nă

NŞ/

NR

36,6

%53

,5%

9,0%

0,9%

38,4

%50

,8%

9,8%

1,0%

35,6

%52

,6%

10,9

%0,

9%

Bani

trim

işi

de

pest

e ho

tare

:D

a37

,3%

55,7

%5,

4%1,

6%40

,4%

52,9

%5,

1%1,

6%37

,3%

55,1

%6,

1%1,

6%

Nu

40,4

%50

,5%

9,1%

41

,4%

49,5

%9,

1%

37,4

%50

,5%

12,1

%

Păm

înt î

n

gosp

odăr

ie:

Da

37,0

%52

,6%

9,5%

0,9%

40,1

%48

,5%

10,6

%0,

9%37

,7%

49,9

%11

,5%

0,9%

Nu

36,2

%54

,2%

8,7%

0,9%

36,6

%53

,1%

9,2%

1,1%

33,3

%55

,3%

10,5

%0,

9%

Num

ărul

de

mem

bri

în fa

mili

e:

1-2

mem

bri

33,6

%54

,0%

11,8

%0,

6%33

,9%

52,6

%12

,9%

0,6%

31,3

%54

,3%

13,8

%0,

6%

3 m

embr

i38

,9%

52,7

%7,

9%0,

5%37

,9%

51,2

%9,

9%1,

0%35

,0%

53,2

%11

,3%

0,5%

4 m

embr

i38

,3%

51,1

%8,

9%1,

8%40

,8%

48,2

%9,

2%1,

8%37

,6%

51,8

%8,

9%1,

8%5

şi m

ai m

ulţi

mem

bri

36,9

%55

,8%

6,6%

0,7%

42,0

%50

,7%

6,6%

0,7%

39,4

%50

,7%

9,1%

0,7%

Dez

volta

re

soci

o-ec

onom

ică

a

gosp

odăr

iilor

:

Scăz

ut34

,6%

54,1

%10

,5%

0,8%

35,1

%52

,2%

11,6

%1,

1%34

,9%

53,2

%11

,1%

0,8%

Med

iu37

,0%

51,6

%11

,1%

0,3%

39,9

%47

,8%

12,0

%0,

3%37

,5%

48,6

%13

,6%

0,3%

Înal

t38

,2%

54,7

%5,

4%1,

6%40

,1%

52,3

%6,

0%1,

6%34

,4%

55,8

%8,

1%1,

6%

Med

iu:

Urb

an39

,3%

52,2

%8,

0%0,

5%35

,8%

53,2

%10

,4%

0,5%

26,9

%57

,2%

15,4

%0,

5%

Rura

l36

,0%

53,8

%9,

3%1,

0%39

,0%

50,2

%9,

7%1,

1%37

,5%

51,5

%9,

9%1,

0%

85


BEL

44. I

mag

inaţ

i-vă

că d

in lo

calit

atea

Dvs

. nu

ar fi

ple

cat p

este

hot

are

nim

eni.

Spun

eţi-m

i, vă

rog,

cum

s-a

r fi

schi

mba

t si

tuaţ

ia c

omun

ităţ

ii D

vs. d

upă

urm

ătoa

rele

cri

teri

i...

Gen

eral

Apa

riţia

afa

ceri

lor n

oi

Nim

ic n

u s-

ar fi

sch

imba

tSi

tuaţ

ia c

omun

ităţii

ar fi

fo

st fo

arte

rea

Situ

aţia

com

unită

ţii a

r fi

fost

cu

mul

t mai

bun

ăN

Ş/N

R

28,5

%60

,0%

10,5

%1,

1%

Bani

trim

işi

de p

este

hot

are:

Da

29,0

%62

,7%

6,7%

1,6%

Nu

33,3

%56

,6%

10,1

%

Păm

înt î

n go

spod

ărie

:D

a28

,2%

58,5

%12

,0%

1,3%

Nu

28,8

%61

,2%

9,1%

0,9%

Num

ărul

de

mem

bri î

n fa

mili

e:

1-2

mem

bri

25,9

%59

,5%

14,1

%0,

6%

3 m

embr

i26

,1%

63,5

%9,

4%1,

0%

4 m

embr

i33

,0%

56,4

%8,

9%1,

8%5

şi m

ai m

ulţi

mem

-br

i28

,8%

61,7

%8,

4%1,

1%

Dez

volta

re s

ocio

-eco

nom

ică

a

gosp

odăr

iilor

:

Scăz

ut28

,6%

59,7

%10

,5%

1,1%

Med

iu29

,1%

57,9

%12

,8%

0,3%

Înal

t27

,6%

62,3

%8,

1%1,

9%

Med

iu:

Urb

an19

,9%

67,2

%12

,4%

0,5%

Rura

l30

,4%

58,4

%10

,0%

1,2%

86


TABE

L 45

. Cîţ

i mem

bri a

i fam

iliei

sîn

t ple

caţi

la m

omen

t sau

au

fost

ple

caţi

pes

te h

otar

e în

ult

imii

2 an

i?

Gen

eral

Nic

i un

mem

bru

Un

mem

bru

2 m

embr

i3

mem

bri

4 m

embr

i

62,3

%26

,0%

9,8%

1,4%

,5%

Bani

trim

işi

de p

este

hot

are:

Da

68

,8%

25,5

%4,

1%1,

6%

Nu

69

,7%

28,3

%2,

0%

Păm

înt î

n go

spod

ărie

:D

a60

,1%

25,3

%11

,8%

2,2%

,5%

Nu

64,5

%27

,0%

7,8%

,4%

,4%

Num

ărul

de

mem

bri î

n fa

mili

e:

1-2

mem

bri

87,6

%10

,3%

2,0%

3 m

embr

i61

,6%

28,6

%9,

9%

4 m

embr

i50

,4%

34,8

%13

,1%

1,1%

,7%

5 şi

mai

mul

ţi m

embr

i43

,1%

35,0

%16

,4%

4,4%

1,1%

Dez

volta

re s

ocio

-eco

nom

ică

a

gosp

odăr

iilor

:

Scăz

ut77

,3%

18,6

%3,

5%,3

%,3

%

Med

iu62

,2%

26,9

%9,

5%1,

4%

Înal

t47

,4%

32,5

%16

,5%

2,4%

1,1%

Med

iu:

Urb

an66

,7%

21,4

%10

,9%

,5%

,5%

Rura

l61

,4%

27,0

%9,

6%1,

5%,4

%

87


BEL

46. C

are

au fo

st ţă

rile

de

emig

rare

pen

tru

ult

ima

dată

cîn

d aţ

i fos

t sau

alt

mem

bru

al fa

mili

ei D

vs. a

fost

/est

e pe

ste

hota

re la

mun

că?

Gen

eral

Rusi

aIt

alia

Port

ugal

iaG

reci

aRo

mân

iaFr

anţa

Turc

iaG

erm

ania

Span

iaM

area

Br

itani

eU

crai

naIr

land

a

82,5

%26

,1%

3,4%

2,4%

1,7%

2,9%

1,2%

1,4%

2,6%

,5%

1,4%

,7%

Bani

trim

işi

de p

este

ho

tare

:D

a84

,1%

26,8

%2,

9%3,

2%1,

0%2,

5%1,

6%1,

6%2,

9%1,

0%1,

9%,6

%

Nu

75,8

%25

,3%

5,1%

4,

0%4,

0%

1,0%

2,0%

1,0%

Păm

înt î

n go

spod

ă-ri

e:D

a85

,8%

32,9

%4,

1%,5

%1,

4%2,

7%,9

%2,

3%1,

4%,5

%,5

%1,

4%

Nu

79,1

%18

,9%

1,5%

3,6%

2,0%

3,1%

1,5%

,5%

4,1%

1,0%

2,6%

Num

ărul

de

mem

bri

în fa

mili

e:

1-2

mem

bri

76,7

%18

,6%

7,0%

2,3%

3 m

embr

i80

,8%

15,4

%3,

8%1,

3%2,

6%5,

1%1,

3%

3,8%

1,3%

1,3%

1,3%

4 m

embr

i77

,9%

30,7

%1,

4%2,

1%2,

9%1,

4%,7

%2,

1%3,

6%,7

%1,

4%

5 şi

mai

mul

ţi m

embr

i89

,1%

29,5

%3,

8%3,

2%,6

%3,

8%1,

9%1,

9%1,

9%,6

%1,

9%1,

3%

Dez

volta

re

soci

o-ec

onom

ică

a go

spod

ăriil

or:

Scăz

ut83

,3%

21,4

%2,

4%3,

6%

2,

4%

Med

iu92

,1%

17,3

%4,

3%1,

4%1,

4%2,

2%1,

4%2,

2%2,

2%,7

%,7

%

Înal

t75

,3%

34,5

%3,

1%2,

6%2,

6%4,

6%1,

5%1,

5%4,

1%1,

0%1,

5%1,

5%

Med

iu:

Urb

an82

,1%

20,9

%4,

5%3,

0%6,

0%6,

0%

3,

0%3,

0%1,

5%1,

5%

Rura

l82

,6%

27,1

%3,

1%2,

3%,9

%2,

3%1,

4%1,

7%2,

6%,3

%1,

4%,6

%

88


TABE

L 47

. Car

e au

fost

ţări

le d

e em

igra

re p

entr

u u

ltim

a da

tă c

înd

aţi f

ost s

au a

lt m

embr

u al

fam

iliei

Dvs

. a fo

st/

este

pes

te h

otar

e la

mun

că?

Gen

eral

Cehi

aIs

rael

Polo

nia

Siri

aCi

pru

SUA

Belg

iaCa

nada

Esto

nia

Elve

ţia

3,4%

1,4%

1,0%

,2%

1,0%

1,2%

,2%

1,0%

,2%

,2%

Bani

trim

işi

de p

este

hot

are:

Da

3,2%

1,6%

,3

%,6

%,6

%,3

%1,

3%,3

%,3

%

Nu

4,0%

1,0%

4,0%

2,

0%3,

0%

Păm

înt î

n go

spod

ărie

:D

a5,

9%,9

%1,

4%

,5%

1,8%

Nu

,5%

2,0%

,5%

,5%

1,5%

,5%

,5%

2,0%

,5%

,5%

Num

ărul

de

mem

bri î

n fa

mili

e:

1-2

mem

bri

2,3%

2,3%

4,

7%2,

3%

3 m

embr

i1,

3%1,

3%

1,

3%2,

6%

1,3%

4 m

embr

i4,

3%,7

%1,

4%

1,4%

2,1%

5 şi

mai

mul

ţi m

embr

i4,

5%2,

6%1,

3%,6

%,6

%,6

%

Dez

volta

re s

ocio

-eco

nom

ică

a go

s-po

dări

ilor:

Scăz

ut6,

0%

1,2%

1,2%

Med

iu2,

2%,7

%,7

%

,7%

1,4%

,7%

Înal

t3,

1%2,

6%1,

0%,5

%2,

1%2,

1%

1,0%

,5

%

Med

iu:

Urb

an

6,0%

1,5%

1,5%

Rura

l4,

0%1,

7%1,

1%,3

%1,

1%1,

4%,3

%

89


BEL

48. S

pune

ţi-m

i, vă

rog,

cîţ

i mem

bri a

i fam

iliei

au

plec

at p

este

hot

are

la m

uncă

pen

tru

prim

a da

tă în

anu

l 20

10-2

011?

Gen

eral

Nic

i un

mem

bru

Un

mem

bru

2 m

embr

i3

mem

bri

4 m

embr

i

62,4

%30

,9%

6,0%

,5%

,2%

Bani

trim

işi

de p

este

hot

are:

Da

62,7

%30

,3%

6,1%

,6%

,3%

Nu

60,6

%33

,3%

6,1%

Păm

înt î

n go

spod

ărie

:D

a59

,4%

31,1

%8,

7%,9

%

Nu

65,8

%30

,6%

3,1%

,5

%

Num

ărul

de

mem

bri î

n fa

mili

e:

1-2

mem

bri

65,1

%32

,6%

2,3%

3 m

embr

i57

,7%

35,9

%6,

4%

4 m

embr

i66

,4%

28,6

%4,

3%

,7%

5 şi

mai

mul

ţi m

embr

i60

,3%

30,1

%8,

3%1,

3%

Dez

volta

re s

ocio

-eco

nom

ică

a go

spod

ăriil

or:

Scăz

ut59

,5%

34,5

%4,

8%

1,2%

Med

iu61

,2%

33,8

%5,

0%

Înal

t64

,4%

27,3

%7,

2%1,

0%

Med

iu:

Urb

an62

,7%

31,3

%6,

0%

Rura

l62

,3%

30,9

%6,

0%,6

%,3

%

90


TABE

L 49

. Spu

neţi

-mi,

vă ro

g, c

îţi m

embr

i ai f

amili

ei a

u pl

ecat

pes

te h

otar

e la

mun

că în

anu

l 201

0-20

11, d

ar a

u re

veni

t pen

tru

tode

auna

în R

epub

lica

Mol

dova

?

Gen

eral

Nic

i un

mem

bru

1 m

embr

u2

mem

bri

87,5

%11

,8%

,7%

Bani

trim

işi

de p

este

hot

are:

Da

87,6

%12

,1%

,3%

Nu

86,9

%11

,1%

2,0%

Păm

înt î

n go

spod

ărie

:D

a87

,2%

11,9

%,9

%

Nu

87,8

%11

,7%

,5%

Num

ărul

de

mem

bri

în fa

mili

e:

1-2

mem

bri

93,0

%7,

0%

3 m

embr

i85

,9%

12,8

%1,

3%

4 m

embr

i85

,0%

13,6

%1,

4%

5 şi

mai

mul

ţi m

embr

i89

,1%

10,9

%

Dez

volta

re s

ocio

-eco

nom

ică

a go

spod

ăriil

or:

Scăz

ut79

,8%

19,0

%1,

2%

Med

iu90

,6%

8,6%

,7%

Înal

t88

,7%

10,8

%,5

%

Med

iu:

Urb

an88

,1%

10,4

%1,

5%

Rura

l87

,4%

12,0

%,6

%

91


BEL

50. C

are

a fo

st/e

ste

dom

eniu

l de

acti

vita

te a

l Dvs

./mem

brilo

r fam

iliei

Dvs

. pe

per

ioda

află

rii l

a m

uncă

pes

te h

otar

e?

Gen

eral

Gos

podă

rie

agri

colă

Extr

acţia

re

surs

elor

mi-

nera

le u

tile

Indu

stri

e,

prod

ucţie

şi

proc

esar

e

Prod

ucţia

şi

dist

ribu

ţia d

e en

ergi

e el

ec-

tric

ă, g

aze

şi

apă

Cons

truc

ţii

Com

erţ a

ngro

şi

cu

amăn

un-

tul;

repa

raţia

au

tom

o-bi

lelo

r şi a

ap

arat

elor

de

uz c

asni

c

Hot

elur

i şi

rest

aura

nte

Tran

spor

t şi

com

unic

aţii

Act

ivita

te

finan

ciar

ă

7,5%

,5%

6,3%

1,4%

71,6

%8,

0%5,

8%5,

1%1,

4%

Bani

trim

işi

de p

este

ho

tare

:D

a8,

0%,6

%5,

8%1,

3%71

,8%

6,4%

6,1%

6,1%

1,9%

Nu

6,1%

8,

1%2,

0%68

,7%

13,1

%5,

1%2,

0%

Păm

înt î

n go

spod

ă-ri

e:D

a7,

8%

6,9%

1,4%

71,1

%11

,0%

7,8%

6,4%

1,4%

Nu

7,2%

,5%

5,1%

1,5%

72,3

%4,

6%3,

6%3,

6%1,

5%

Num

ărul

de

mem

bri

în fa

mili

e:

1-2

mem

bri

7,0%

14

,0%

53

,5%

14,0

%2,

3%4,

7%

3 m

embr

i5,

1%

2,6%

1,3%

83,3

%3,

8%1,

3%3,

8%1,

3%

4 m

embr

i10

,1%

6,

5%2,

9%67

,6%

5,0%

5,8%

5,0%

1,4%

5 şi

mai

mul

ţi m

embr

i6,

5%1,

3%5,

8%,6

%74

,2%

11,0

%9,

0%5,

8%1,

9%

Dez

volta

re s

ocio

-ec

onom

ică

a go

spo-

dări

ilor:

Scăz

ut7,

1%1,

2%8,

3%2,

4%78

,6%

7,1%

2,4%

Med

iu3,

6%

5,8%

,7%

75,2

%6,

6%6,

6%3,

6%,7

%

Înal

t10

,3%

,5%

5,7%

1,5%

66,0

%9,

3%6,

7%8,

2%2,

6%

Med

iu:

Urb

an7,

5%

7,5%

1,5%

61,2

%11

,9%

1,5%

7,5%

3,0%

Rura

l7,

5%,6

%6,

0%1,

4%73

,6%

7,2%

6,6%

4,6%

1,1%

92


TABE

L 51

. Car

e a

fost

/est

e do

men

iul d

e ac

tivi

tate

al D

vs./

mem

brilo

r fam

iliei

Dvs

. pe

peri

oda

aflăr

ii la

mun

că p

este

hot

are?

Gen

eral

Ope

raţiu

ni

imob

iliar

e,

aren

dă ş

i se

rvic

ii

Adm

inis

traţ

ie

de s

tat,

asig

u-ră

ri s

ocia

leEd

ucaţ

ieD

omen

iul

ocro

tirii

sănă

-tă

ţii ş

i ser

vici

i so

cial

e

Alte

ser

vici

i co

mun

itare

, so

cial

e şi

per

-so

nale

Serv

icii

de

adm

inis

trar

e a

gosp

odăr

iei

casn

ice

Asi

sten

t soc

ial

NŞ/

NR

,2%

1,0%

,7%

1,9%

7,5%

12,8

%1,

4%2,

9%

Bani

trim

işi

de p

este

ho

tare

:D

a,3

%1,

0%,6

%2,

2%8,

3%13

,1%

1,9%

1,6%

Nu

1,

0%1,

0%1,

0%5,

1%12

,1%

7,

1%

Păm

înt î

n

gosp

odăr

ie:

Da

1,

4%,9

%1,

8%6,

9%13

,3%

2,8%

2,8%

Nu

,5%

,5%

,5%

2,1%

7,2%

12,3

%

3,1%

Num

ărul

de

mem

bri

în fa

mili

e:

1-2

mem

bri

9,3%

11,6

%

3 m

embr

i1,

3%2,

6%

2,6%

6,4%

6,4%

3,

8%

4 m

embr

i

1,4%

,7%

2,9%

7,9%

11,5

%1,

4%3,

6%

5 şi

mai

mul

ţi m

embr

i

1,

3%1,

3%7,

1%17

,4%

2,6%

2,6%

Dez

volta

re

soci

o-ec

onom

ică

a go

spod

ăriil

or:

Scăz

ut

3,

6%3,

6%3,

6%2,

4%

Med

iu

,7%

1,5%

4,4%

7,3%

12,4

%1,

5%2,

2%

Înal

t,5

%1,

5%,5

%1,

0%9,

3%17

,0%

,5%

3,6%

Med

iu:

Urb

an1,

5%3,

0%1,

5%3,

0%6,

0%16

,4%

6,

0%

Rura

l

,6%

,6%

1,7%

7,8%

12,1

%1,

7%2,

3%

93


BEL

52. S

pune

ţi-m

i, vă

rog,

car

e a

fost

, apr

oxim

ativ

, sal

ariu

l med

iu

luna

r al

unu

i mem

bru

al fa

mili

ei D

vs.

în ti

mpu

l află

rii p

este

hot

are?

Gen

eral

Min

imal

Med

iuM

axim

al

1748

800

3500

0

Bani

trim

işi

de p

este

hot

are:

Da

1734

800

3500

0

Nu

1833

800

3000

0

Păm

înt î

n go

spod

ărie

:D

a13

7180

027

000

Nu

2234

800

3500

0

Num

ărul

de

mem

bri î

n fa

mili

e:

1-2

mem

bri

2708

800

3000

0

3 m

embr

i18

2985

035

000

4 m

embr

i20

2880

030

000

5 şi

mai

mul

ţi m

embr

i11

4780

010

000

Dez

volta

re s

ocio

-eco

nom

ică

a

gosp

odăr

iilor

:

Scăz

ut10

0370

080

00

Med

iu20

2280

035

000

Înal

t18

5087

530

000

Med

iu:

Urb

an29

0187

530

000

Rura

l15

2480

035

000

Valu

ta:

Euro

987

900

4000

Dol

ari S

UA

741

700

2800

Rubl

e RU

1604

520

000

3500

0

Lei M

D62

5845

0030

000

94


TABE

L 53

. Ce

inte

nţii

au m

embr

ii fa

mili

ei D

vs. c

are

s-au

afla

t/se

află

la m

omen

t pes

te h

otar

e, p

entr

u vi

itor

?

Gen

eral

Să ră

mîn

ă de

finiti

v în

M

oldo

va

Nu

sînt

sig

ur,

posi

bil v

or

răm

îne

defin

itiv

în

Mol

dova

Să m

ai lu

crez

e în

că u

n an

pes

te

hota

re ş

i să

seîn

toar

că în

Mol

dova

Să m

ai lu

crez

e pe

ste

hota

re m

ai m

ult d

e ci

nci a

ni ş

i să

se în

toar

-că

defi

nitiv

în M

oldo

va

Să tr

eacă

cu

trai

ul p

erm

a-ne

nt p

este

ho

tare

Să tr

eacă

cu

trai

ul p

erm

a-ne

nt p

este

ho-

tare

împr

eună

cu

fam

ilia

mea

Să m

igre

ze

perm

anen

tN

Ş/N

R

8,4%

10,1

%18

,2%

31,9

%11

,8%

5,8%

,2%

13,7

%

Bani

trim

işi

de p

este

ho

tare

:D

a7,

0%11

,1%

18,5

%35

,7%

11,8

%6,

1%,3

%9,

6%

Nu

13,1

%7,

1%16

,2%

21,2

%12

,1%

5,1%

25

,3%

Păm

înt î

n go

spod

ă-ri

e:D

a10

,5%

9,1%

24,2

%32

,4%

12,3

%3,

2%

8,2%

Nu

6,1%

11,2

%11

,2%

31,6

%11

,2%

8,2%

,5%

19,9

%

Num

ărul

de

mem

bri

în fa

mili

e:

1-2

mem

bri

11,6

%9,

3%9,

3%32

,6%

16,3

%4,

7%

16,3

%

3 m

embr

i7,

7%12

,8%

19,2

%26

,9%

11,5

%9,

0%

12,8

%

4 m

embr

i9,

3%10

,7%

17,9

%36

,4%

12,9

%3,

6%,7

%8,

6%5

şi m

ai m

ulţi

mem

bri

7,1%

8,3%

20,5

%30

,1%

9,6%

6,4%

17

,9%

Dez

volta

re s

ocio

-ec

onom

ică

a go

spo-

dări

ilor:

Scăz

ut11

,9%

10,7

%15

,5%

27,4

%3,

6%4,

8%

26,2

%

Med

iu7,

2%10

,8%

18,0

%30

,9%

12,2

%5,

0%

15,8

%

Înal

t7,

7%9,

3%19

,6%

34,5

%14

,9%

6,7%

,5%

6,7%

Med

iu:

Urb

an4,

5%7,

5%7,

5%43

,3%

20,9

%10

,4%

6,

0%

Rura

l9,

1%10

,6%

20,3

%29

,7%

10,0

%4,

9%,3

%15

,1%

95


BEL

54. C

arac

teri

stic

i soc

io-d

emog

rafic

e a

mig

ranţ

ilor:

sex

ul ş

i vîr

sta

Gen

eral

Gen

ul p

erso

anei

/lor p

leca

te

pest

e ho

tare

Ce v

îrst

ă ar

e pe

rsoa

na/e

le p

leca

tă/e

pes

te h

otar

e

Mas

culin

Fem

inin

Pînă

la 2

0 an

i21

-30

ani

31-4

0 an

i41

-50

ani

Pest

e 51

ani

63,2

%36

,8%

3,7%

39,9

%29

,8%

19,4

%7,

2%

Bani

trim

işi

de p

este

ho

tare

:D

a63

,2%

36,8

%4,

8%38

,4%

28,5

%20

,2%

8,0%

Nu

62,6

%37

,4%

45

,0%

32,8

%17

,6%

4,6%

Păm

înt î

n go

spod

ărie

:D

a63

,7%

36,3

%5,

4%41

,6%

26,8

%17

,4%

8,8%

Nu

62,2

%37

,8%

1,6%

37,8

%32

,9%

22,5

%5,

2%

Num

ărul

de

mem

bri î

n fa

mili

e:

1-2

mem

bri

66,0

%34

,0%

2,0%

26,0

%32

,0%

18,0

%22

,0%

3 m

embr

i72

,4%

27,6

%1,

0%53

,1%

22,4

%17

,3%

6,1%

4 m

embr

i60

,8%

39,2

%4,

8%34

,9%

33,3

%22

,8%

4,2%

5 şi

mai

mul

ţi m

embr

i60

,7%

39,3

%4,

3%41

,5%

29,5

%17

,9%

6,8%

Dez

volta

re s

ocio

-eco

no-

mic

ă a

gosp

odăr

iilor

:

Scăz

ut65

,7%

34,3

%2,

9%48

,0%

29,4

%16

,7%

2,9%

Med

iu63

,6%

36,4

%3,

8%41

,3%

28,3

%19

,0%

7,6%

Înal

t62

,1%

37,9

%3,

9%36

,1%

30,9

%20

,7%

8,4%

Med

iu:

Urb

an63

,8%

36,2

%2,

1%36

,2%

26,6

%27

,7%

7,4%

Rura

l63

,1%

36,9

%4,

0%40

,7%

30,4

%17

,8%

7,1%

96


TABE

L 55

. Car

acte

rist

ici s

ocio

-dem

ogra

fice

a m

igra

nţilo

r: n

aţio

nalit

atea

Gen

eral

Mol

dove

anRo

mân

Rus

Ucr

aine

anG

ăgău

zCe

h

95,4

%,9

%1,

6%1,

2%,4

%,5

%

Bani

trim

işi

de p

este

hot

are:

Da

94,9

%,7

%1,

6%1,

6%,5

%,7

%

Nu

96,9

%1,

5%1,

5%

Păm

înt î

n go

spod

ărie

:D

a95

,9%

,9%

,6%

,9%

,6%

,9%

Nu

94,8

%,8

%2,

8%1,

6%

Num

ărul

de

mem

bri î

n fa

mili

e:

1-2

mem

bri

94,0

%2,

0%

4,0%

3 m

embr

i99

,0%

1,0%

4 m

embr

i95

,2%

1,6%

1,1%

1,1%

1,1%

5 şi

mai

mul

ţi m

embr

i94

,4%

,4%

3,0%

,9%

1,

3%

Dez

volta

re s

ocio

-eco

nom

ică

a

gosp

odăr

iilor

:

Scăz

ut90

,2%

1,0%

1,0%

2,9%

2,0%

2,9%

Med

iu97

,8%

1,

6%,5

%

Înal

t95

,8%

1,4%

1,8%

1,1%

Med

iu:

Urb

an93

,6%

2,1%

2,1%

2,1%

Rura

l95

,8%

,6%

1,5%

1,0%

,4%

,6%

97


BEL

56. C

arac

teri

stic

i soc

io-d

emog

rafic

e a

mig

ranţ

ilor:

stu

diile

şi s

tare

a ci

vilă

Gen

eral

Ce n

ivel

de

stud

ii de

ţine

pers

oana

mig

rată

?Ce

sta

re c

ivilă

are

per

soan

a m

igra

tă?

Stud

ii pr

imar

e (4

cl

ase)

Stud

ii m

edii

inco

mpl

ete

(9 c

lase

)

Stud

ii m

edii

gene

rale

sa

u de

lice

u (1

1 sa

u 12

cl

ase)

Stud

ii m

edii

prof

esio

na-

le (ş

coal

a pr

ofes

io-

nală

)

Stud

ii su

peri

oare

in

com

plet

e (c

oleg

iu)

Stud

ii su

peri

oare

(u

nive

rsi-

tate

)Că

săto

rit(

ă)Ce

libat

ar(ă

)D

ivor

ţat(

ă)Vă

duv(

ă)

1,2%

19,6

%18

,6%

34,9

%13

,5%

12,3

%72

,7%

21,2

%4,

6%1,

6%

Bani

trim

işi

de p

este

ho

tare

:D

a1,

6%20

,5%

19,5

%35

,4%

13,1

%9,

9%74

,3%

19,3

%4,

8%1,

6%

Nu

16

,8%

14,5

%33

,6%

14,5

%20

,6%

67,9

%26

,7%

3,8%

1,5%

Păm

înt î

n

gosp

odăr

ie:

Da

1,3%

17,4

%22

,4%

29,0

%14

,2%

15,8

%69

,7%

25,9

%3,

2%1,

3%

Nu

1,2%

22,5

%13

,7%

42,6

%12

,0%

8,0%

76,3

%15

,3%

6,4%

2,0%

Num

ărul

de

mem

bri

în fa

mili

e:

1-2

mem

bri

14

,0%

24,0

%40

,0%

14,0

%8,

0%52

,0%

32,0

%10

,0%

6,0%

3 m

embr

i1,

0%20

,4%

20,4

%34

,7%

9,2%

14,3

%66

,3%

27,6

%6,

1%

4 m

embr

i2,

1%16

,9%

16,4

%30

,7%

19,6

%14

,3%

75,1

%19

,0%

3,2%

2,6%

5 şi

mai

mul

ţi m

embr

i,9

%22

,6%

18,4

%37

,2%

10,3

%10

,7%

77,8

%17

,9%

3,8%

,4%

Dez

volta

re

soci

o-ec

onom

ică

a

gosp

odăr

iilor

:

Scăz

ut2,

0%28

,4%

25,5

%32

,4%

5,9%

5,9%

74,5

%20

,6%

3,9%

1,0%

Med

iu1,

1%20

,7%

22,8

%34

,2%

8,7%

12,5

%71

,7%

20,1

%5,

4%2,

7%

Înal

t1,

1%15

,8%

13,3

%36

,1%

19,3

%14

,4%

72,6

%22

,1%

4,2%

1,1%

Med

iu:

Urb

an1,

1%18

,1%

13,8

%31

,9%

16,0

%19

,1%

69,1

%23

,4%

5,3%

2,1%

Rura

l1,

3%19

,9%

19,5

%35

,4%

13,0

%10

,9%

73,4

%20

,8%

4,4%

1,5%

98


TABE

L 57

. Car

e di

ntre

urm

ătoa

rele

sit

uaţi

i des

criu

cel

mai

exa

ct m

odul

în c

are

Dvs

./mem

brul

fam

iliei

Dvs

. m

igre

ază,

adi

că p

leac

ă pe

ste

hota

re ş

i rev

ine

în ţa

ră?

Gen

eral

Mă

aflu/

se a

flă p

erm

a-ne

nt p

este

hot

are,

revi

n în

ţară

/rev

ine

mai

rar d

e o

dată

pe

an

Mă

aflu/

se a

flă p

erm

a-ne

nt p

este

hot

are,

revi

n în

ţară

/rev

ine

o da

tă p

e an

Plec

/ple

acă

şi re

vine

ac

asă

regu

lat,

petr

ecîn

d ap

roxi

mat

iv a

cela

şi ti

mp

acas

ă şi

pes

te h

otar

e

Cea

mai

mar

e pa

rte

a tim

pulu

i o p

etre

c/pe

tre-

ce a

casă

şi p

leac

ă pe

ste

hota

re d

oar î

n an

umite

pe

rioa

de a

le a

nulu

i

24,7

%15

,1%

51,3

%8,

9%

Bani

trim

işi

de p

este

ho

tare

:D

a23

,9%

15,3

%54

,5%

6,4%

Nu

28,3

%14

,1%

41,4

%16

,2%

Păm

înt î

n go

spod

ă-ri

e:D

a24

,2%

18,7

%51

,1%

5,9%

Nu

25,0

%10

,7%

52,0

%12

,2%

Num

ărul

de

mem

bri

în fa

mili

e:

1-2

mem

bri

25,6

%14

,0%

58,1

%2,

3%

3 m

embr

i25

,6%

11,5

%53

,8%

9,0%

4 m

embr

i25

,7%

15,0

%52

,1%

7,1%

5 şi

mai

mul

ţi m

embr

i23

,1%

17,3

%47

,4%

12,2

%

Dez

volta

re s

ocio

-ec

onom

ică

a go

spo-

dări

ilor:

Scăz

ut17

,9%

11,9

%52

,4%

17,9

%

Med

iu20

,9%

13,7

%60

,4%

5,0%

Înal

t30

,4%

17,5

%44

,3%

7,7%

Med

iu:

Urb

an37

,3%

6,0%

53,7

%3,

0%

Rura

l22

,3%

16,9

%50

,9%

10,0

%

99


BEL

58.

Bani

i tri

miş

i fam

iliei

de

pest

e ho

tare

...

Gen

eral

Cui c

el m

ai d

es m

igra

n-tu

l tri

mite

ban

i de

pes

te

hota

re?

Ce p

arte

din

ven

itul t

otal

al f

amili

ei c

onst

ituie

ban

ii pr

imiţi

de

pest

e ho

tare

?

Mem

brilo

r fa

mili

eiRu

delo

rM

ai p

uţin

de

10 %

10%

-25%

25-5

0%50

-75%

75-9

0%90

-100

%

98,4

%1,

6%8,

6%14

,3%

16,6

%26

,1%

16,2

%18

,2%

Bani

trim

işi

de p

este

ho

tare

:D

a98

,4%

1,6%

8,6%

14,3

%16

,6%

26,1

%16

,2%

18,2

%

Nu

Păm

înt î

n go

spod

ă-ri

e:D

a98

,8%

1,2%

7,5%

15,6

%16

,8%

26,6

%16

,2%

17,3

%

Nu

98,6

%1,

4%9,

4%12

,9%

15,8

%25

,9%

16,5

%19

,4%

Num

ărul

de

mem

bri

în fa

mili

e:

1-2

mem

bri

96,6

%3,

4%13

,8%

10,3

%17

,2%

27,6

%3,

4%27

,6%

3 m

embr

i98

,4%

1,6%

8,2%

13,1

%16

,4%

18,0

%24

,6%

19,7

%

4 m

embr

i99

,1%

,9%

7,2%

17,1

%12

,6%

30,6

%16

,2%

16,2

%

5 şi

mai

mul

ţi m

embr

i98

,2%

1,8%

8,8%

13,3

%20

,4%

25,7

%15

,0%

16,8

%

Dez

volta

re s

ocio

-ec

onom

ică

a go

spo-

dări

ilor:

Scăz

ut98

,1%

1,9%

17,0

%11

,3%

24,5

%18

,9%

9,4%

18,9

%

Med

iu98

,1%

1,9%

5,7%

18,1

%11

,4%

33,3

%15

,2%

16,2

%

Înal

t98

,7%

1,3%

7,7%

12,8

%17

,3%

23,7

%19

,2%

19,2

%

Med

iu:

Urb

an96

,2%

3,8%

11,5

%9,

6%13

,5%

28,8

%17

,3%

19,2

%

Rura

l98

,9%

1,1%

8,0%

15,3

%17

,2%

25,6

%16

,0%

17,9

%

100


TABE

L 59

. Dup

ă pl

ecar

ea p

este

hot

are,

pes

te c

ît ti

mp

mig

rant

ul a

înce

put s

ă tr

imit

ă ba

ni?

Gen

eral

Pînă

la 3

lu

ni4-

6 lu

ni7-

10 lu

ni11

-12

luni

Mai

mul

t de

12

luni

Nic

i un

răsp

uns

70,7

%14

,3%

2,5%

2,2%

3,5%

6,7%

Bani

trim

işi

de p

este

hot

are:

Da

70,7

%14

,3%

2,5%

2,2%

3,5%

6,7%

Nu

Păm

înt î

n go

spod

ărie

:D

a69

,9%

15,6

%2,

3%2,

3%4,

0%5,

8%

Nu

72,7

%12

,2%

2,9%

2,2%

2,9%

7,2%

Num

ărul

de

mem

bri î

n fa

mili

e:

1-2

mem

bri

75,9

%10

,3%

3,4%

3,4%

3,4%

3,4%

3 m

embr

i70

,5%

16,4

%6,

6%1,

6%3,

3%1,

6%

4 m

embr

i69

,4%

12,6

%2,

7%2,

7%2,

7%9,

9%

5 şi

mai

mul

ţi m

embr

i70

,8%

15,9

%

1,8%

4,4%

7,1%

Dez

volta

re s

ocio

-eco

nom

ică

a go

spod

ăriil

or:

Scăz

ut67

,9%

18,9

%3,

8%1,

9%1,

9%5,

7%

Med

iu72

,4%

10,5

%2,

9%3,

8%4,

8%5,

7%

Înal

t70

,5%

15,4

%1,

9%1,

3%3,

2%7,

7%

Med

iu:

Urb

an65

,4%

13,5

%7,

7%1,

9%3,

8%7,

7%

Rura

l71

,8%

14,5

%1,

5%2,

3%3,

4%6,

5%

101


BEL

60. C

ît d

e de

s m

igra

ntul

a tr

imis

ban

i de

pest

e ho

tare

?

Gen

eral

O d

ată/

de 2

ori

pe

lună

O d

ată

la 2

lu

niO

dat

ă la

3

luni

O d

ată

la ju

măt

ate

de a

nO

dat

ă în

an

Nu

trim

it ba

ni,

vine

cu

toat

ă su

ma

cînd

revi

n ac

asă

Nic

i un

răsp

uns

43,0

%24

,8%

13,7

%5,

4%3,

8%,6

%8,

6%

Bani

trim

işi

de p

este

ho

tare

:D

a43

,0%

24,8

%13

,7%

5,4%

3,8%

,6%

8,6%

Nu

Păm

înt î

n go

spod

ărie

:D

a38

,7%

27,7

%15

,0%

5,8%

4,6%

,6%

7,5%

Nu

48,9

%20

,9%

12,2

%5,

0%2,

9%,7

%9,

4%

Num

ărul

de

mem

bri î

n fa

mili

e:

1-2

mem

bri

34,5

%20

,7%

24,1

%3,

4%3,

4%

13,8

%

3 m

embr

i50

,8%

19,7

%14

,8%

6,6%

1,6%

1,6%

4,9%

4 m

embr

i43

,2%

25,2

%15

,3%

3,6%

5,4%

,9%

6,3%

5 şi

mai

mul

ţi m

embr

i40

,7%

28,3

%8,

8%7,

1%3,

5%

11,5

%

Dez

volta

re s

ocio

-eco

nom

i-că

a g

ospo

dări

ilor:

Scăz

ut32

,1%

30,2

%11

,3%

5,7%

3,8%

17

,0%

Med

iu41

,0%

24,8

%13

,3%

9,5%

2,9%

1,9%

6,7%

Înal

t48

,1%

23,1

%14

,7%

2,6%

4,5%

7,

1%

Med

iu:

Urb

an46

,2%

23,1

%15

,4%

3,8%

3,8%

7,

7%

Rura

l42

,4%

25,2

%13

,4%

5,7%

3,8%

,8%

8,8%

102


TABE

L 61

. Car

e es

te s

uma

med

ie a

unu

i tra

nsfe

r?

Gen

eral

Min

imal

Med

iuM

axim

al

989

300

2000

0

Bani

trim

işi

de p

este

hot

are:

Da

989

300

2000

0

Nu

Păm

înt î

n go

spod

ărie

:D

a87

030

016

000

Nu

1151

300

2000

0

Num

ărul

de

mem

bri î

n fa

mili

e:

1-2

mem

bri

741

200

1200

0

3 m

embr

i13

4045

016

000

4 m

embr

i77

940

020

000

5 şi

mai

mul

ţi m

embr

i10

5030

020

000

Dez

volta

re s

ocio

-eco

nom

ică

a go

spod

ăriil

or:

Scăz

ut84

420

020

000

Med

iu84

530

010

000

Înal

t11

4040

020

000

Med

iu:

Urb

an71

635

012

000

Rura

l10

4630

020

000

Valu

ta:

Euro

356

300

2000

Dol

ari

437

300

2000

Rubl

e 90

1785

0020

000

Lei

3231

2000

1200

0

103


BEL

62. C

are

este

sum

a ad

usă

pers

onal

la re

veni

re a

casă

?

Gen

eral

Min

imal

Med

iuM

axim

al

2224

1200

3500

0

Bani

trim

işi

de p

este

hot

are:

Da

2348

1250

3500

0

Nu

1480

1000

4500

Păm

înt î

n go

spod

ărie

:D

a18

8914

0080

00

Nu

2576

1000

3500

0

Num

ărul

de

mem

bri î

n fa

mili

e:

1-2

mem

bri

1738

2000

3000

3 m

embr

i26

1215

0035

000

4 m

embr

i21

1115

0080

00

5 şi

mai

mul

ţi m

embr

i22

3810

0030

000

Dez

volta

re s

ocio

-eco

nom

ică

a go

spo-

dări

ilor:

Scăz

ut16

5210

0050

00

Med

iu30

0715

0035

000

Înal

t19

9010

0080

00

Med

iu:

Urb

an20

6820

0040

00

Rura

l22

5710

0035

000

Valu

ta:

Euro

2143

2000

8000

Dol

ari

1538

1000

5000

Rubl

e 15

000

5000

3500

0

Lei

6813

4000

3000

0

104


TABE

L 63

. Cîţ

i din

mem

brii

fam

iliei

Dvs

. car

e se

află

pes

te h

otar

e la

mun

că tr

imit

ban

i la

mom

ent?

Gen

eral

Un

mem

bru

2 m

embr

i3

mem

bri

4 m

embr

i

78,2

%20

,4%

1,0%

,5%

Bani

trim

işi

de p

este

hot

are:

Da

78,3

%19

,7%

1,3%

,6%

Nu

76,8

%23

,2%

Păm

înt î

n go

spod

ărie

:D

a75

,8%

22,4

%1,

8%

Nu

81,6

%17

,3%

1,

0%

Num

ărul

de

mem

bri î

n fa

mili

e:

1-2

mem

bri

86,0

%14

,0%

3 m

embr

i80

,8%

19,2

%

4 m

embr

i81

,4%

17,1

%,7

%,7

%

5 şi

mai

mul

ţi m

embr

i71

,8%

25,6

%1,

9%,6

%

Dez

volta

re s

ocio

-eco

nom

ică

a go

spod

ăriil

or:

Scăz

ut85

,7%

13,1

%

1,2%

Med

iu80

,6%

19,4

%

Înal

t73

,2%

24,2

%2,

1%,5

%

Med

iu:

Urb

an71

,6%

26,9

%

1,5%

Rura

l79

,4%

19,1

%1,

1%,3

%

105


BEL

64. A

exp

edia

t sau

a d

onat

vre

un m

igra

nt d

in fa

mili

a D

vs. b

ani/b

unur

i or

gani

zaţi

ilor l

ocal

e (b

iser

ică,

clu

b sp

orti

v, a

soci

aţii

obşt

eşti

etc

.)?

Gen

eral

Da

Nu

NŞ/

NR

34,5%

62,6%

2,9%

Bani

trim

işi

de p

este

hot

are:

Da

39,8

%58

,0%

2,2%

Nu

18,2

%78

,8%

3,0%

Păm

înt î

n go

spod

ărie

:D

a42

,9%

53,9

%3,

2%

Nu

25,0

%72

,4%

2,6%

Num

ărul

de

mem

bri î

n fa

mili

e:

1-2

mem

bri

30,2

%69

,8%

3 m

embr

i39

,7%

56,4

%3,

8%

4 m

embr

i32

,1%

66,4

%1,

4%

5 şi

mai

mul

ţi m

embr

i35

,3%

60,3

%4,

5%

Dez

volta

re s

ocio

-eco

nom

ică

a

gosp

odăr

iilor

:

Scăz

ut23

,8%

72,6

%3,

6%

Med

iu37

,4%

60,4

%2,

2%

Înal

t37

,1%

59,8

%3,

1%

Med

iu:

Urb

an20

,9%

77,6

%1,

5%

Rura

l37

,1%

59,7

%3,

1%

106


TABE

L 65

. Pen

tru

ce fe

l de

proi

ecte

a d

onat

el/e

a ac

eşti

ban

i?

Gen

eral

Gră

dini

ţă

de c

opii/

inst

ituţii

pr

eşco

lare

Şcoa

lă/u

nive

r-si

tate

Cent

re d

e să

năta

te/

spita

leD

rum

uri

Apr

ovi-

zion

area

cu

apă

po

tabi

lă

Ener

gie

elec

tric

ă

Apr

ovi-

zion

area

cu

gaz

e na

tura

le

Salu

bri-

zare

Bise

rică

Com

unic

aţii

(te-

lefo

niza

re e

tc)

31,3

%29

,2%

,7%

31,9

%26

,4%

4,2%

22,2

%2,

8%45

,8%

,7%

Bani

trim

işi

de p

este

ho

tare

:D

a32

,0%

29,6

%

34,4

%27

,2%

4,8%

24,0

%3,

2%43

,2%

,8%

Nu

22,2

%22

,2%

5,6%

16,7

%22

,2%

11

,1%

66

,7%

Păm

înt î

n go

spod

ă-ri

e:D

a28

,7%

26,6

%1,

1%30

,9%

26,6

%6,

4%22

,3%

2,1%

48,9

%

Nu

34,7

%34

,7%

34

,7%

26,5

%

22,4

%4,

1%38

,8%

2,0%

Num

ărul

de

mem

bri

în fa

mili

e:

1-2

mem

bri

15,4

%23

,1%

23

,1%

38,5

%7,

7%30

,8%

69

,2%

3 m

embr

i25

,8%

16,1

%

35,5

%29

,0%

6,5%

22,6

%9,

7%41

,9%

3,2%

4 m

embr

i42

,2%

42,2

%2,

2%28

,9%

26,7

%2,

2%20

,0%

2,2%

35,6

%

5 şi

mai

mul

ţi m

embr

i29

,1%

27,3

%

34,5

%21

,8%

3,6%

21,8

%

50,9

%

Dez

volta

re s

ocio

-ec

onom

ică

a go

spo-

dări

ilor:

Scăz

ut15

,0%

10,0

%

15,0

%10

,0%

15

,0%

5,0%

60,0

%

Med

iu40

,4%

34,6

%

34,6

%34

,6%

5,8%

30,8

%

40,4

%1,

9%

Înal

t29

,2%

30,6

%1,

4%34

,7%

25,0

%4,

2%18

,1%

4,2%

45,8

%

Med

iu:

Urb

an35

,7%

42,9

%

28,6

%14

,3%

7,1%

35,7

%

Rura

l30

,8%

27,7

%,8

%32

,3%

27,7

%4,

6%24

,6%

2,3%

46,9

%,8

%

107


BEL

66. P

entr

u ce

aţi

che

ltui

t, în

cea

mai

mar

e pa

rte,

ban

ii pr

imiţ

i în

ulti

mel

e 12

luni

?

Gen

eral

Pent

ru c

hel-

tuie

lile

lega

te

de n

eces

ităţil

e zi

lnic

e (a

limen

te,

îmbr

ăcăm

inte

, pl

ăţi c

omun

ale

etc.

)

Pent

ru a

pro

-cu

ra m

ărfu

ri

de u

z ca

snic

(t

elev

izor

, fr

igid

er, c

om-

pute

r etc

.)

Pent

ru a

pr

ocur

a un

au

tom

obil

Pent

ru a

pro

-cu

ra/r

epar

a un

apa

rta-

men

t/ca

să

Educ

aţie

(con

trib

uţii

la

şcoa

lă, a

chita

rea

cont

rac-

tulu

i la

univ

ersi

tate

)În

griji

re

med

ical

ăVa

canţ

ă (o

dihn

ă)

71,2

%38

,4%

8,9%

48,9

%18

,2%

17,5

%1,

9%

Bani

trim

işi

de p

este

ho

tare

:D

a76

,8%

43,0

%10

,8%

51,9

%21

,0%

19,4

%2,

2%

Nu

52,5

%23

,2%

3,0%

38,4

%10

,1%

11,1

%1,

0%

Păm

înt î

n go

spod

ă-ri

e:D

a69

,4%

36,5

%11

,0%

44,7

%18

,7%

19,2

%2,

3%

Nu

73,0

%39

,8%

6,6%

54,1

%17

,3%

15,8

%1,

5%

Num

ărul

de

mem

bri

în fa

mili

e:

1-2

mem

bri

67,4

%41

,9%

2,3%

41,9

%9,

3%14

,0%

2,3%

3 m

embr

i67

,9%

32,1

%15

,4%

50,0

%24

,4%

17,9

%3,

8%

4 m

embr

i69

,3%

37,9

%11

,4%

49,3

%18

,6%

17,1

%,7

%5

şi m

ai m

ulţi

mem

bri

75,6

%41

,0%

5,1%

50,0

%17

,3%

18,6

%1,

9%

Dez

volta

re s

ocio

-ec

onom

ică

a go

spo-

dări

ilor:

Scăz

ut71

,4%

33,3

%6,

0%46

,4%

11,9

%13

,1%

1,2%

Med

iu77

,0%

36,7

%5,

8%48

,2%

16,5

%21

,6%

1,4%

Înal

t67

,0%

41,8

%12

,4%

50,5

%22

,2%

16,5

%2,

6%

Med

iu:

Urb

an76

,1%

37,3

%14

,9%

50,7

%20

,9%

17,9

%1,

5%

Rura

l70

,3%

38,6

%7,

7%48

,6%

17,7

%17

,4%

2,0%

108


TABE

L 67

. Pen

tru

ce a

ţi c

helt

uit,

în c

ea m

ai m

are

part

e, b

anii

prim

iţi î

n ul

tim

ele

12 lu

ni?

Gen

eral

Pent

ru a

cum

-pă

ra/a

rend

a pă

mîn

t

Pent

ru a

pro

cura

an

imal

e do

mes

-tic

e/pr

odus

e de

am

elio

raţie

ag

rară

(sem

inţe

, fe

rtili

zato

are

etc.

)

Pent

ru a

inve

sti

în a

lte a

ctiv

ităţi

gene

rato

are

de

veni

turi

Econ

omii

Pent

ru a

plă

ti da

tori

i

Pent

ru a

da

cu

împr

umut

ban

i ru

delo

r/pr

iete

-ni

lor

NŞ/

NR

1,9%

8,4%

1,2%

6,0%

6,5%

,5%

12,5

%

Bani

trim

işi

de p

este

ho

tare

:D

a2,

2%9,

2%,6

%7,

6%7,

0%,6

%5,

4%

Nu

1,0%

5,1%

3,0%

1,0%

5,1%

35

,4%

Păm

înt î

n go

spod

ă-ri

e:D

a2,

3%11

,9%

1,8%

5,5%

8,2%

,5%

10,5

%

Nu

1,5%

4,6%

,5%

6,6%

4,1%

,5%

14,8

%

Num

ărul

de

mem

bri

în fa

mili

e:

1-2

mem

bri

2,3%

11,6

%9,

3%

16,3

%

3 m

embr

i5,

1%7,

7%1,

3%3,

8%9,

0%1,

3%9,

0%

4 m

embr

i,7

%8,

6%,7

%7,

9%4,

3%

12,9

%5

şi m

ai m

ulţi

mem

bri

1,9%

10,9

%1,

3%3,

8%6,

4%,6

%12

,8%

Dez

volta

re s

ocio

-ec

onom

ică

a go

spo-

dări

ilor:

Scăz

ut3,

6%10

,7%

1,2%

4,8%

10,7

%

15,5

%

Med

iu,7

%12

,9%

1,4%

5,8%

5,0%

10

,8%

Înal

t2,

1%4,

1%1,

0%6,

7%5,

7%1,

0%12

,4%

Med

iu:

Urb

an

1,5%

1,5%

3,0%

1,5%

1,5%

11,9

%

Rura

l2,

3%9,

7%1,

1%6,

6%7,

4%,3

%12

,6%

109


BEL

68. C

um a

ţi c

helt

uit/

chel

tuiţ

i/veţ

i che

ltui

dac

ă aţ

i avu

t/av

eţi/v

eţi a

vea

1000

de

dola

ri S

UA

?

Gen

eral

Ach

itare

a da

-to

riilo

r (ba

nii

împr

umut

aţi

pent

ru p

leca

re,

în a

lte s

copu

ri)Co

nsum

cur

ent

(hra

nă, h

aine

, al

te c

heltu

ieli

pent

ru g

ospo

-dă

rie,

ser

vici

i)

Alte

tipu

ri

de c

onsu

m

(bun

uri p

entr

u go

spod

ărie

cu

m a

r fi m

a-şi

na d

e sp

ălat

, m

obilă

, etc

.; pr

ocur

area

un

ui a

uto-

mob

il; n

unţi,

în

mor

mîn

tări

, bo

tez

etc.

)

Inve

stiţi

i so

cio-

uman

e (p

lăţi

pent

ru

asis

tenţ

ă m

e-di

cală

, stu

diile

co

piilo

r etc

.)

Inve

stiţi

i im

o-bi

liare

(pro

-cu

rare

a un

ei

case

sau

a u

nui

apar

tam

ent,

cons

trui

rea

unei

cas

e, re

-no

vare

a ca

sei/

apar

tam

entu

-lu

i)

Don

aţii

în c

a-dr

ul p

roie

cte-

lor c

omun

itare

Econ

omii

de

pozi

tate

în

banc

ă

Econ

omii

la

„cio

rap”

(ban

ii nu

sîn

t păs

traţ

i în

ban

că)

19,5

%70

,1%

39,8

%38

,1%

35,6

%4,

6%3,

4%9,

0%

Bani

trim

işi

de p

este

ho

tare

:D

a19

,4%

71,7

%44

,6%

36,0

%40

,8%

3,8%

5,4%

8,6%

Nu

19,2

%68

,7%

37,4

%41

,4%

40,4

%4,

0%2,

0%12

,1%

Păm

înt î

n go

spod

ărie

:D

a22

,0%

69,4

%42

,4%

37,3

%34

,2%

2,6%

3,6%

8,6%

Nu

16,8

%70

,5%

37,0

%39

,1%

37,1

%6,

7%3,

1%9,

2%

Num

ărul

de

mem

bri

în fa

mili

e:

1-2

mem

bri

19,3

%71

,0%

33,6

%37

,9%

26,1

%6,

6%2,

3%12

,6%

3 m

embr

i16

,3%

63,1

%37

,4%

33,5

%38

,9%

3,4%

4,9%

8,4%

4 m

embr

i20

,9%

70,2

%43

,6%

43,6

%36

,2%

3,5%

3,9%

6,4%

5 şi

mai

mul

ţi m

embr

i20

,8%

74,1

%45

,6%

36,1

%44

,5%

4,0%

3,3%

7,7%

Dez

volta

re s

ocio

-ec

onom

ică

a go

spod

ăriil

or:

Scăz

ut15

,7%

73,2

%36

,8%

36,5

%35

,4%

5,7%

2,2%

11,1

%

Med

iu20

,9%

70,4

%41

,6%

34,5

%38

,3%

3,8%

2,4%

7,9%

Înal

t22

,0%

66,7

%41

,2%

43,4

%33

,1%

4,3%

5,7%

8,1%

Med

iu:

Urb

an20

,9%

65,7

%32

,3%

44,3

%25

,9%

5,5%

4,0%

9,0%

Rura

l19

,2%

71,1

%41

,5%

36,8

%37

,7%

4,4%

3,3%

9,1%

110


TABE

L 69

. Cum

aţi

che

ltui

t/ch

eltu

iţi/v

eţi c

helt

ui d

acă

aţi a

vut/

aveţ

i/veţ

i ave

a 10

00 d

e do

lari

SU

A?

Gen

eral

Bani

îm

p-

rum

utaţ

i ru-

delo

r sau

alto

r pe

rsoa

ne

Alte

for

me

de

econ

omii

Ach

iziţi

onar

ea

unui

lot d

e pă

mîn

t sau

altă

af

acer

e (m

icro

-bu

s sa

u ch

ioşc

)

Ach

iziţi

onar

ea

bunu

rilo

r pen

-tr

u af

acer

e (u

n tr

acto

r etc

.)

Vite

, por

ci, o

i, pă

sări

de

curt

e

Alte

inv

estiţ

ii în

afa

ceri

sau

go

spod

ăria

ţă

răne

ască

Odi

hnă

NŞ/

NR

1,1%

,4%

1,6%

1,8%

5,6%

4,2%

,5%

6,1%

Bani

trim

işi

de

pest

e ho

tare

:D

a1,

0%,6

%1,

0%1,

9%4,

5%4,

5%,3

%5,

1%

Nu

1,0%

3,

0%1,

0%8,

1%5,

1%1,

0%4,

0%

Păm

înt î

n go

s-po

dări

e:D

a,7

%,2

%1,

6%2,

6%5,

3%5,

1%,5

%4,

7%

Nu

1,4%

,5%

1,6%

1,1%

5,8%

3,3%

,4%

7,6%

Num

ărul

de

mem

bri î

n fa

mili

e:

1-2

mem

bri

1,4%

,3%

,6%

1,4%

6,0%

3,2%

,3%

8,0%

3 m

embr

i1,

0%

4,4%

2,5%

3,4%

3,9%

1,0%

8,4%

4 m

embr

i1,

1%,4

%1,

8%1,

8%4,

3%7,

1%,4

%4,

3%5

şi m

ai m

ulţi

mem

bri

,7%

,7%

,7%

1,8%

8,0%

2,6%

,4%

4,0%

Dez

volta

re

soci

o-ec

onom

i-că

a g

ospo

dă-

riilo

r:

Scăz

ut1,

6%,3

%,8

%,5

%6,

5%3,

2%,3

%7,

8%

Med

iu1,

1%

1,4%

1,4%

6,0%

3,8%

,3%

6,0%

Înal

t,5

%,8

%2,

7%3,

5%4,

3%5,

4%,8

%4,

6%

Med

iu:

Urb

an1,

5%,5

%4,

0%2,

0%2,

5%3,

0%,5

%6,

5%

Rura

l1,

0%,3

%1,

1%1,

8%6,

3%4,

4%,4

%6,

1%

111


BEL

70. C

um in

tenţ

iona

ţi s

ă ut

iliza

ţi b

anii

care

vor

fi c

îşti

gaţi

în u

rmăt

oare

le 1

2 lu

ni p

este

hot

are?

Gen

eral

Ach

itare

a

dato

riilo

r

Cons

um c

uren

t (a

limen

taţie

, îm

-br

ăcăm

inte

, ser

vici

i co

mun

ale,

apa

rate

el

ectr

ocas

nice

)

Chel

tuie

li pe

ntru

st

udii,

săn

ătat

e,

mob

ilă, î

mpr

umu-

turi

etc

.)

Inve

stiţi

i în

casă

(aut

omob

il, c

asă/

apar

tam

ent,

repa

-ra

ţia c

asei

/apa

rta-

men

tulu

i, pe

ntru

nu

ntă/

înm

orm

înta

-re

, dep

ozite

ban

-ca

re)

Inve

stiţi

i în

sfsc

eri

(pro

cura

rea

păm

în-

tulu

i, ut

ilaj a

gric

ol,

mic

robu

s, a

nim

ale

etc.

)

NŞ/

NR

6,0%

29,0

%9,

4%29

,3%

2,2%

24,2

%

Bani

trim

işi

de p

este

ho

tare

:D

a5,

4%31

,2%

10,5

%33

,1%

2,5%

17,2

%

Nu

8,1%

22,2

%6,

1%17

,2%

1,0%

45,5

%

Păm

înt î

n go

spod

ă-ri

e:D

a8,

7%30

,6%

9,1%

26,0

%2,

3%23

,3%

Nu

3,1%

27,6

%9,

7%32

,7%

2,0%

25,0

%

Num

ărul

de

mem

bri

în fa

mili

e:

1-2

mem

bri

9,3%

32,6

%9,

3%25

,6%

2,3%

20,9

%

3 m

embr

i3,

8%29

,5%

12,8

%33

,3%

2,6%

17,9

%

4 m

embr

i8,

6%28

,6%

7,9%

29,3

%2,

9%22

,9%

5 şi

mai

mul

ţi m

embr

i3,

8%28

,2%

9,0%

28,2

%1,

3%29

,5%

Dez

volta

re s

ocio

-ec

onom

ică

a go

spo-

dări

ilor:

Scăz

ut6,

0%26

,2%

7,1%

28,6

%

32,1

%

Med

iu9,

4%30

,9%

8,6%

24,5

%2,

9%23

,7%

Înal

t3,

6%28

,9%

10,8

%33

,0%

2,6%

21,1

%

Med

iu:

Urb

an4,

5%23

,9%

7,5%

35,8

%6,

0%22

,4%

Rura

l6,

3%30

,0%

9,7%

28,0

%1,

4%24

,6%

112


TABE

L 71

. Aţi

reuş

it s

ă ac

umul

aţi u

n an

umit

cap

ital

/sum

ă de

ban

i mun

cind

pes

te h

otar

e?

Gen

eral

Da

Nu

Nu

pot r

ăspu

nde

11,3

%81

,1%

7,7%

Bani

trim

işi

de p

este

hot

are:

Da

12,7

%79

,0%

8,3%

Nu

7,1%

87,9

%5,

1%

Păm

înt î

n go

spod

ărie

:D

a11

,4%

79,9

%8,

7%

Nu

10,7

%83

,2%

6,1%

Num

ărul

de

mem

bri î

n fa

mili

e:

1-2

mem

bri

11,6

%79

,1%

9,3%

3 m

embr

i16

,7%

79,5

%3,

8%

4 m

embr

i11

,4%

82,1

%6,

4%

5 şi

mai

mul

ţi m

embr

i8,

3%81

,4%

10,3

%

Dez

volta

re s

ocio

-eco

nom

ică

a go

spod

ăriil

or:

Scăz

ut14

,3%

78,6

%7,

1%

Med

iu5,

8%84

,9%

9,4%

Înal

t13

,9%

79,4

%6,

7%

Med

iu:

Urb

an9,

0%83

,6%

7,5%

Rura

l11

,7%

80,6

%7,

7%

113


BEL

72. C

are

este

măr

imea

cap

ital

ului

acu

mul

at?

Gen

eral

Min

imal

Med

iuM

axim

al

5253

3000

2000

0

Bani

trim

işi

de p

este

hot

are:

Da

4363

3000

2000

0

Nu

1000

010

000

1000

0

Păm

înt î

n go

spod

ărie

:D

a69

4430

0020

000

Nu

3589

3000

1000

0

Num

ărul

de

mem

bri î

n fa

mili

e:

1-2

mem

bri

1000

010

000

1000

0

3 m

embr

i18

8325

0030

00

4 m

embr

i73

3345

0020

000

5 şi

mai

mul

ţi m

embr

i57

5050

0010

000

Dez

volta

re s

ocio

-eco

nom

ică

a go

spod

ăriil

or:

Scăz

ut23

8325

0050

00

Med

iu65

0065

0010

000

Înal

t65

9150

0020

000

Med

iu:

Urb

an75

0075

0010

000

Rura

l49

8830

0020

000

Valu

ta:

Euro

6778

5000

2000

0

Dol

ari

4671

3000

1000

0

Lei

2033

2000

4000

114


TABE

L 73

. Aţi

avu

t vre

odat

ă o

afac

ere

prop

rie

sau

plan

ifica

ţi s

ă in

iţia

ţi u

na în

viit

orul

apr

opia

t?

Gen

eral

În p

reze

nt a

m o

af

acer

e pr

opri

e

Am

avu

t în

trec

ut o

af

acer

e pr

opri

e, d

ar

nu m

ai p

lani

fic s

ă o

iniţi

ez u

na în

viit

or

Am

avu

t în

trec

ut

o af

acer

e pr

opri

e şi

pla

nific

să

iniţi

ez

una

în v

iitor

Nu

am a

vut n

icio

da-

tă o

afa

cere

pro

prie

, în

să p

lani

fic s

ă in

i-ţie

z un

a în

viit

orul

ap

ropi

at

Nu

am a

vut n

icio

da-

tă o

afa

cere

pro

prie

şi

nic

i nu

plan

ific

să o

iniţi

ez în

viit

or

apro

piat

3,8%

,7%

,4%

11,8

%83

,3%

Bani

trim

işi

de p

este

hot

are:

Da

3,5%

1,0%

,6%

14,0

%80

,9%

Nu

5,1%

1,0%

1,0%

9,1%

83,8

%

Păm

înt î

n go

spod

ărie

:D

a3,

5%,9

%,4

%13

,3%

82,0

%

Nu

4,2%

,5%

,4%

10,3

%84

,6%

Num

ărul

de

mem

bri î

n fa

mili

e:

1-2

mem

bri

1,7%

,3%

8,

3%89

,7%

3 m

embr

i6,

9%,5

%

14,3

%78

,3%

4 m

embr

i4,

6%1,

4%,7

%16

,0%

77,3

%

5 şi

mai

mul

ţi m

embr

i3,

3%,7

%,7

%10

,2%

85,0

%

Dez

volta

re s

ocio

-eco

nom

ică

a go

spod

ăriil

or:

Scăz

ut

,3%

6,

8%93

,0%

Med

iu3,

0%,8

%,5

%11

,4%

84,2

%

Înal

t8,

4%1,

1%,5

%17

,3%

72,6

%

Med

iu:

Urb

an7,

5%1,

0%1,

0%16

,9%

73,6

%

Rura

l3,

0%,7

%,2

%10

,7%

85,4

%

115


BEL

74. Î

n ca

z că

ave

ţi o

afa

cere

sau

pla

nific

aţi s

ă in

iţia

ţi u

na, î

n ce

sec

tor a

l eco

nom

iei v

a fi?

Gen

eral

Indu

stri

e şi

ene

rgie

el

ectr

ică

Tran

spor

t şi

com

uni-

caţii

Cons

truc

ţii

şi d

ez-

volta

rea

teri

tori

ului

, ec

olog

ie

Agr

icul

tu-

ră, s

ilvic

ul-

tură

Com

erţ

gene

ral –

an

gro

şi c

u am

ănun

tulA

limen

taţia

pu

blic

ă,

serv

icii

hote

liere

Fina

nţe,

cr

edit,

as

igur

ări,

tran

zacţ

ii im

obili

are

Ocr

otire

a să

nătă

ţii ş

i as

iste

nţă

soci

ală

Cultu

ră,

artă

, spo

rtN

Ş/N

R

1,7%

4,6%

6,9%

23,1

%42

,2%

12,1

%1,

7%1,

2%1,

7%4,

6%

Bani

trim

işi

de p

este

ho

tare

:D

a1,

8%7,

3%10

,9%

12,7

%54

,5%

3,6%

1,8%

1,

8%5,

5%

Nu

7,1%

57,1

%21

,4%

7,1%

7,

1%

Păm

înt î

n go

spod

ărie

:D

a

5,4%

6,5%

28,3

%37

,0%

14,1

%2,

2%1,

1%

5,4%

Nu

3,8%

3,8%

7,5%

17,5

%47

,5%

10,0

%1,

3%1,

3%3,

8%3,

8%

Num

ărul

de

mem

bri î

n fa

mili

e:

1-2

mem

bri

5,

7%8,

6%20

,0%

37,1

%20

,0%

2,

9%

5,7%

3 m

embr

i4,

7%2,

3%9,

3%14

,0%

46,5

%11

,6%

4,7%

2,

3%4,

7%

4 m

embr

i1,

7%5,

2%1,

7%36

,2%

37,9

%13

,8%

3,4%

5

şi m

ai m

ulţi

mem

bri

5,

4%10

,8%

16,2

%48

,6%

2,7%

2,7%

2,7%

10

,8%

Dez

volta

re s

ocio

-eco

nom

i-că

a g

ospo

dări

ilor:

Scăz

ut

8,

0%32

,0%

32,0

%24

,0%

4,

0%

Med

iu3,

8%5,

7%5,

7%17

,0%

41,5

%15

,1%

1,9%

3,

8%5,

7%

Înal

t1,

1%5,

3%7,

4%24

,2%

45,3

%7,

4%2,

1%2,

1%1,

1%4,

2%

Med

iu:

Urb

an6,

1%2,

0%6,

1%14

,3%

46,9

%10

,2%

4,1%

2,0%

4,1%

4,1%

Rura

l

5,6%

7,3%

26,6

%40

,3%

12,9

%,8

%,8

%,8

%4,

8%

116


TABE

L 75

. Car

e a

fost

pri

ncip

ala

surs

ă de

ven

it la

car

e aţ

i rec

urs

pent

ru a

iniţ

ia/d

ezvo

lta

afac

erea

?

Gen

eral

Veni

t pro

-pr

iu/e

cono

-m

ii fă

cute

în

Mol

dova

Veni

t pro

-pr

iu/e

cono

-m

ii fă

cute

pe

ste

hota

re

Veni

t din

afa

-ce

rea

actu

ală

Împr

umut

de

la ru

de/

cuno

ştin

ţe

apro

piat

e di

n M

oldo

va

Împr

umut

de

la ru

de/

cuno

ştin

ţe

apro

piat

e de

pe

ste

hota

re

Don

aţie

de

la ru

de/

cuno

ştin

ţe

apro

piat

e di

n M

oldo

va

Don

aţie

de

la

rude

/cun

oş-

tinţe

apr

opi-

ate

de p

este

ho

tare

Cred

it de

la

ban

că

com

erci

ală

Cred

it de

la

MFI

sau

altă

or

gani

zaţie

cu

ace

leaş

i sc

opur

i

57,1

%26

,2%

14,3

%11

,9%

2,4%

4,8%

2,4%

40,5

%7,

1%

Bani

trim

işi

de p

este

ho

tare

:D

a36

,4%

54,5

%9,

1%27

,3%

9,

1%9,

1%18

,2%

Nu

40,0

%60

,0%

40,0

%

20

,0%

Păm

înt î

n go

spod

ă-ri

e:D

a68

,4%

26,3

%15

,8%

5,3%

5,3%

5,3%

42

,1%

Nu

47,8

%26

,1%

13,0

%17

,4%

4,

3%4,

3%39

,1%

13,0

%

Num

ărul

de

mem

bri

în fa

mili

e:

1-2

mem

bri

66,7

%33

,3%

33,3

%

16

,7%

3 m

embr

i50

,0%

28,6

%14

,3%

35,7

%

14,3

%7,

1%28

,6%

4 m

embr

i69

,2%

15,4

%15

,4%

7,

7%

46

,2%

7,7%

5 şi

mai

mul

ţi m

embr

i44

,4%

33,3

%

66,7

%22

,2%

Dez

volta

re s

ocio

-ec

onom

ică

a go

spo-

dări

ilor:

Scăz

ut

Med

iu45

,5%

27,3

%9,

1%

54

,5%

18,2

%

Înal

t61

,3%

25,8

%16

,1%

16,1

%3,

2%6,

5%3,

2%35

,5%

3,2%

Med

iu:

Urb

an40

,0%

26,7

%13

,3%

33,3

%

13,3

%6,

7%33

,3%

13,3

%

Rura

l66

,7%

25,9

%14

,8%

3,

7%

44

,4%

3,7%

117


BEL

76. D

acă

aţi a

vut o

afa

cere

şi n

u o

mai

des

făşu

raţi

, car

e sî

nt m

otiv

ele?

Gen

eral

Nu

avea

m p

rofit

/er

am în

pie

rder

eN

u av

eam

pia

ţă

de d

esfa

cere

Conc

uren

ţa

nelo

ială

Am

găs

it un

loc

de m

uncă

mai

bu

n (s

alar

iat)

pe

ste

hota

reVî

rsta

M-a

m î

mbo

l-nă

vit

NŞ/

NR

NR

%N

R%

NR

%N

R%

NR

%N

R%

NR

%

650

,0%

325

,0%

18,

3%1

8,3%

18,

3%2

16,7

%1

8,3%

Bani

trim

işi

de p

este

ho

tare

:D

a3

60,0

%

1

20,0

%

1

20,0

%

Nu

210

0,0%

150

,0%

Păm

înt î

n go

spod

ă-ri

e:D

a4

57,1

%2

28,6

%1

14,3

%

1

14,3

%

1

14,3

%

Nu

240

,0%

120

,0%

120

,0%

240

,0%

Num

ărul

de

mem

bri

în fa

mili

e:

1-2

mem

bri

110

0,0%

110

0,0%

110

0,0%

3 m

embr

i1

100,

0%

4 m

embr

i2

33,3

%2

33,3

%

1

16,7

%

1

16,7

%5

şi m

ai m

ulţi

mem

bri

250

,0%

125

,0%

250

,0%

Dez

volta

re s

ocio

-ec

onom

ică

a go

spo-

dări

ilor:

Scăz

ut

1

100,

0%

Med

iu5

100,

0%1

20,0

%

1

20,0

%1

20,0

%

Înal

t1

16,7

%2

33,3

%

1

16,7

%

1

16,7

%1

16,7

%

Med

iu:

Urb

an1

25,0

%1

25,0

%

2

50,0

%1

25,0

%

Rura

l5

62,5

%2

25,0

%1

12,5

%1

12,5

%1

12,5

%

118


TABE

L 77

. Cum

apr

ecia

ţi v

enit

urile

fam

iliei

?

Gen

eral

Nu

ne a

jung

e ni

ci

pent

ru s

tric

tul

nece

sar

Ne

ajun

ge n

umai

pe

ntru

str

ictu

l ne

cesa

r

Ne

ajun

g pe

ntru

un

trai

dec

ent,

dar n

u ne

per

mi-

tem

cum

păra

rea

unor

bun

uri m

ai

scum

pe

Reuş

im s

ă cu

mpă

-ră

m u

nele

bun

uri

mai

scu

mpe

, dar

cu

rest

rîng

eri

în

alte

dom

enii

Reuş

im s

ă av

em

tot c

e ne

treb

uie

Nu

ştiu

/nu

pot

răsp

unde

39,0

%40

,5%

15,4

%3,

1%1,

3%,7

%

Bani

trim

işi

de p

este

ho

tare

:D

a17

,8%

46,5

%26

,4%

6,4%

2,5%

,3%

Nu

35,4

%48

,5%

12,1

%2,

0%2,

0%

Păm

înt î

n go

spod

ărie

:D

a36

,2%

40,4

%16

,4%

4,0%

1,6%

1,3%

Nu

41,8

%40

,8%

14,1

%2,

2%,9

%,2

%

Num

ărul

de

mem

bri î

n fa

mili

e:

1-2

mem

bri

55,7

%33

,0%

8,6%

,9%

,9%

,9%

3 m

embr

i33

,0%

40,9

%21

,2%

4,4%

,5%

4 m

embr

i27

,3%

47,9

%17

,7%

3,9%

1,8%

1,4%

5 şi

mai

mul

ţi m

embr

i34

,3%

42,0

%17

,5%

4,0%

1,8%

,4%

Dez

volta

re

soci

o-ec

onom

ică

a

gosp

odăr

iilor

:

Scăz

ut60

,3%

34,1

%4,

3%,5

%,5

%,3

%

Med

iu37

,2%

43,8

%15

,5%

1,6%

1,

9%

Înal

t19

,5%

43,6

%26

,6%

7,0%

3,3%

Med

iu:

Urb

an42

,3%

32,8

%20

,9%

3,0%

1,0%

Rura

l38

,3%

42,2

%14

,2%

3,1%

1,3%

,9%

119


BEL

78. C

ontr

ibuţ

ia m

igra

ntul

ui la

bun

ăsta

rea

fam

iliei

?

Gen

eral

Nu

a av

ut n

ici o

co

ntri

buţie

Foar

te p

uţin

ă (p

înă

la 1

5%)

Puţin

ă (1

5-35

%)

Mod

erat

ă (3

5-65

%)

Mul

tă (6

5-85

%)

Foar

te m

ultă

(p

este

85%

)N

Ş/N

R

6,5%

14,4

%12

,2%

24,0

%17

,5%

19,9

%5,

5%

Bani

trim

işi

de p

este

ho

tare

:D

a1,

9%11

,1%

13,1

%26

,1%

20,1

%23

,9%

3,8%

Nu

21,2

%25

,3%

9,1%

18,2

%10

,1%

7,1%

9,1%

Păm

înt î

n

gosp

odăr

ie:

Da

5,9%

16,4

%11

,9%

25,6

%14

,6%

20,1

%5,

5%

Nu

7,1%

11,7

%12

,8%

21,9

%20

,9%

19,9

%5,

6%

Num

ărul

de

mem

bri

în fa

mili

e:

1-2

mem

bri

14,0

%7,

0%7,

0%16

,3%

16,3

%32

,6%

7,0%

3 m

embr

i2,

6%10

,3%

15,4

%32

,1%

16,7

%23

,1%

4 m

embr

i6,

4%13

,6%

11,4

%22

,1%

23,6

%16

,4%

6,4%

5 şi

mai

mul

ţi m

embr

i6,

4%19

,2%

12,8

%23

,7%

12,8

%17

,9%

7,1%

Dez

volta

re

soci

o-ec

onom

ică

a go

spod

ăriil

or:

Scăz

ut10

,7%

13,1

%15

,5%

26,2

%13

,1%

14,3

%7,

1%

Med

iu5,

8%17

,3%

10,8

%23

,0%

17,3

%22

,3%

3,6%

Înal

t5,

2%12

,9%

11,9

%23

,7%

19,6

%20

,6%

6,2%

Med

iu:

Urb

an9,

0%10

,4%

7,5%

19,4

%26

,9%

20,9

%6,

0%

Rura

l6,

0%15

,1%

13,1

%24

,9%

15,7

%19

,7%

5,4%

120


TABE

L 79

. Cum

apr

ecia

ţi a

limen

taţi

a fa

mili

ei D

vs. l

a m

omen

t, co

mpa

rati

v cu

sit

uaţi

a de

pîn

ă la

ple

care

a m

embr

ului

fam

iliei

pes

te h

otar

e la

mun

că?

Gen

eral

Pînă

la e

mig

rare

A

ctua

lmen

te

Foar

te

bună

Bună

(A

decv

ată)

Difi

cilă

Foar

te

dific

ilăN

Ş/ NR

Foar

te

bună

Bună

(A

decv

ată)

Difi

cilă

Foar

te

dific

ilăN

Ş/ NR

0,5%

43,9

%49

,2%

4,1%

2,4%

5,5%

73,6

%17

,0%

0,7%

3,1%

Bani

trim

işi

de p

este

ho

tare

:D

a0,

6%45

,2%

47,5

%4,

5%2,

2%7,

0%78

,7%

11,1

%0,

3%2,

9%

Nu

40

,4%

53,5

%3,

0%3,

0%1,

0%58

,6%

34,3

%2,

0%4,

0%

Păm

înt î

n go

spod

ă-ri

e:D

a0,

5%46

,1%

47,5

%3,

2%2,

7%6,

8%75

,3%

12,8

%0,

9%4,

1%

Nu

0,5%

40,8

%51

,5%

5,1%

2,0%

4,1%

71,4

%21

,9%

0,5%

2,0%

Num

ărul

de

mem

bri

în fa

mili

e:

1-2

mem

bri

34

,9%

62,8

%

2,3%

4,7%

65,1

%25

,6%

4,

7%

3 m

embr

i

43,6

%48

,7%

7,7%

3,

8%82

,1%

12,8

%1,

3%

4 m

embr

i0,

7%42

,9%

49,3

%4,

3%2,

9%4,

3%77

,9%

13,6

%

4,3%

5 şi

mai

mul

ţi m

embr

i0,

6%47

,4%

45,5

%3,

2%3,

2%7,

7%67

,9%

19,9

%1,

3%3,

2%

Dez

volta

re

soci

o-ec

onom

ică

a go

spod

ăriil

or:

Scăz

ut

33,3

%59

,5%

4,8%

2,4%

2,4%

59,5

%33

,3%

2,4%

2,4%

Med

iu0,

7%42

,4%

49,6

%4,

3%2,

9%5,

0%72

,7%

18,7

%0,

7%2,

9%

Înal

t0,

5%49

,5%

44,3

%3,

6%2,

1%7,

2%80

,4%

8,8%

3,

6%

Med

iu:

Urb

an

35,8

%56

,7%

3,0%

4,5%

4,5%

85,1

%6,

0%

4,5%

Rura

l0,

6%45

,4%

47,7

%4,

3%2,

0%5,

7%71

,4%

19,1

%0,

9%2,

9%

121


BEL

80. C

um a

prec

iaţi

locu

inţa

fam

iliei

Dvs

. la

mom

ent,

com

para

tiv

cu s

itua

ţia

de p

înă

la p

leca

rea

mem

brul

ui

fam

iliei

pes

te h

otar

e la

mun

că?

Gen

eral

Pînă

la e

mig

rare

A

ctua

lmen

teFo

arte

bu

năBu

nă

(Ade

cvat

ă)D

ifici

lăFo

arte

di

ficilă

NŞ/ NR

Foar

te

bună

Bună

(A

decv

ată)

Difi

cilă

Foar

te

dific

ilăN

Ş/ NR

0,2%

36,2

%56

,4%

4,6%

2,6%

4,8%

70,7

%21

,1%

0,5%

2,9%

Bani

trim

işi

de

pest

e ho

tare

:D

a0,

3%37

,9%

54,8

%4,

8%2,

2%6,

1%76

,8%

15,0

%

2,2%

Nu

31

,3%

60,6

%4,

0%4,

0%1,

0%51

,5%

40,4

%2,

0%5,

1%

Păm

înt î

n go

spod

ă-ri

e:D

a

34,7

%57

,5%

4,6%

3,2%

5,0%

74,4

%16

,4%

0,5%

3,7%

Nu

0,5%

37,2

%55

,6%

4,6%

2,0%

4,6%

66,3

%26

,5%

0,5%

2,0%

Num

ărul

de

mem

bri

în fa

mili

e:

1-2

mem

bri

32

,6%

62,8

%2,

3%2,

3%2,

3%67

,4%

25,6

%

4,7%

3 m

embr

i

35,9

%56

,4%

7,7%

3,

8%74

,4%

20,5

%1,

3%

4 m

embr

i0,

7%34

,3%

57,9

%4,

3%2,

9%5,

7%76

,4%

15,0

%

2,9%

5 şi

mai

mul

ţi m

embr

i

39,1

%53

,2%

3,8%

3,8%

5,1%

64,7

%25

,6%

0,6%

3,8%

Dez

volta

re

soci

o-ec

onom

ică

a go

spod

ăriil

or:

Scăz

ut

22,6

%70

,2%

4,8%

2,4%

1,2%

54,8

%40

,5%

1,2%

2,4%

Med

iu0,

7%38

,1%

53,2

%5,

0%2,

9%3,

6%68

,3%

24,5

%0,

7%2,

9%

Înal

t

40,7

%52

,6%

4,1%

2,6%

7,2%

79,4

%10

,3%

3,

1%

Med

iu:

Urb

an

28,4

%64

,2%

3,0%

4,5%

6,0%

80,6

%9,

0%

4,5%

Rura

l0,

3%37

,7%

54,9

%4,

9%2,

3%4,

6%68

,9%

23,4

%0,

6%2,

6%

122


TABE

L 81

. Cum

apr

ecia

ţi îm

brăc

ămin

tea

fam

iliei

Dvs

. la

mom

ent,

com

para

tiv

cu s

itua

ţia

de p

înă

la p

leca

rea

mem

brul

ui fa

mili

ei p

este

hot

are

la m

uncă

?

Gen

eral

Pînă

la e

mig

rare

A

ctua

lmen

te

Foar

te b

ună

Bună

(A

decv

ată)

Difi

cilă

Foar

te

dific

ilăN

Ş/ NR

Foar

te b

ună

Bună

(Ade

c-va

tă)

Difi

cilă

Foar

te

dific

ilăN

Ş/ NR

0,5%

39,1

%55

,2%

2,9%

2,4%

5,0%

70,7

%20

,9%

0,7%

2,6%

Bani

trim

işi

de p

este

ho

tare

:D

a0,

6%39

,5%

54,8

%2,

9%2,

2%6,

4%74

,8%

16,6

%

2,2%

Nu

38

,4%

55,6

%3,

0%3,

0%1,

0%57

,6%

34,3

%3,

0%4,

0%

Păm

înt î

n go

spod

ă-ri

e:D

a0,

5%38

,8%

55,7

%2,

3%2,

7%5,

5%71

,2%

19,2

%0,

9%3,

2%

Nu

0,5%

39,3

%54

,6%

3,6%

2,0%

4,6%

69,9

%23

,0%

0,5%

2,0%

Num

ărul

de

mem

bri

în fa

mili

e:

1-2

mem

bri

34

,9%

60,5

%2,

3%2,

3%4,

7%65

,1%

25,6

%

4,7%

3 m

embr

i

39,7

%53

,8%

6,4%

5,

1%74

,4%

19,2

%1,

3%

4 m

embr

i1,

4%37

,1%

57,1

%1,

4%2,

9%3,

6%75

,7%

17,9

%

2,9%

5 şi

mai

mul

ţi m

embr

i

41,7

%52

,6%

2,6%

3,2%

6,4%

66,0

%23

,1%

1,3%

3,2%

Dez

volta

re s

ocio

-ec

onom

ică

a go

spo-

dări

ilor:

Scăz

ut

23,8

%69

,0%

4,8%

2,4%

2,4%

51,2

%42

,9%

1,2%

2,4%

Med

iu0,

7%42

,4%

51,8

%2,

9%2,

2%5,

8%69

,8%

21,6

%0,

7%2,

2%

Înal

t0,

5%43

,3%

51,5

%2,

1%2,

6%5,

7%79

,9%

10,8

%0,

5%3,

1%

Med

iu:

Urb

an

34,3

%58

,2%

3,0%

4,5%

4,5%

82,1

%9,

0%

4,5%

Rura

l0,

6%40

,0%

54,6

%2,

9%2,

0%5,

1%68

,6%

23,1

%0,

9%2,

3%

123


BEL

82. C

um a

prec

iaţi

săn

ătat

ea fa

mili

ei D

vs. l

a m

omen

t, co

mpa

rati

v cu

sit

uaţi

a de

pîn

ă la

ple

care

a m

embr

ului

fam

iliei

pes

te h

otar

e la

mun

că?

Gen

eral

Pînă

la e

mig

rare

A

ctua

lmen

te

Foar

te

bună

Bună

(Ade

c-va

tă)

Difi

cilă

Foar

te

dific

ilăN

Ş/ NR

Foar

te

bună

Bună

(Ade

c-va

tă)

Difi

cilă

Foar

te

dific

ilăN

Ş/ NR

0,7%

47,0

%46

,3%

3,4%

2,6%

1,2%

60,7

%32

,9%

2,4%

2,9%

Bani

trim

işi

de p

este

ho

tare

:D

a0,

6%49

,4%

44,6

%2,

9%2,

5%1,

3%65

,6%

28,3

%2,

5%2,

2%

Nu

1,0%

40,4

%50

,5%

5,1%

3,0%

1,0%

45,5

%46

,5%

2,0%

5,1%

Păm

înt î

n go

spod

ă-ri

e:D

a0,

5%45

,2%

47,5

%4,

1%2,

7%1,

4%58

,9%

33,8

%2,

3%3,

7%

Nu

1,0%

48,5

%45

,4%

2,6%

2,6%

1,0%

62,2

%32

,1%

2,6%

2,0%

Num

ărul

de

mem

bri

în fa

mili

e:

1-2

mem

bri

2,3%

32,6

%58

,1%

2,3%

4,7%

4,7%

46,5

%41

,9%

2,3%

4,7%

3 m

embr

i

48,7

%46

,2%

5,1%

61,5

%35

,9%

2,6%

4 m

embr

i1,

4%45

,7%

48,6

%1,

4%2,

9%1,

4%69

,3%

25,7

%0,

7%2,

9%

5 şi

mai

mul

ţi m

embr

i

51,3

%41

,0%

4,5%

3,2%

0,6%

56,4

%35

,3%

3,8%

3,8%

Dez

volta

re s

ocio

-ec

onom

ică

a go

spo-

dări

ilor:

Scăz

ut

32,1

%59

,5%

6,0%

2,4%

1,2%

39,3

%54

,8%

2,4%

2,4%

Med

iu1,

4%46

,0%

46,0

%3,

6%2,

9%1,

4%61

,9%

31,7

%2,

9%2,

2%

Înal

t0,

5%54

,1%

40,7

%2,

1%2,

6%1,

0%69

,1%

24,2

%2,

1%3,

6%

Med

iu:

Urb

an1,

5%41

,8%

49,3

%1,

5%6,

0%1,

5%67

,2%

25,4

%1,

5%4,

5%

Rura

l0,

6%48

,0%

45,7

%3,

7%2,

0%1,

1%59

,4%

34,3

%2,

6%2,

6%

124


TABE

L 83

. Cum

apr

ecia

ţi e

duca

ţia

în fa

mili

a D

vs. l

a m

omen

t, co

mpa

rati

v cu

sit

uaţi

a de

pîn

ă la

ple

care

a m

embr

ului

fa

mili

ei p

este

hot

are

la m

uncă

?

Gen

eral

Pînă

la e

mig

rare

A

ctua

lmen

teFo

arte

bu

năBu

nă

(Ade

cvat

ă)D

ifici

lăFo

arte

di

ficilă

NŞ/ NR

Foar

te

bună

Bună

(A

decv

ată)

Difi

cilă

Foar

te

dific

ilăN

Ş/ NR

0,2%

47,0

%34

,5%

2,6%

15,6

%0,

7%66

,9%

15,6

%1,

0%15

,8%

Bani

trim

işi

de p

este

ho

tare

:D

a0,

3%48

,7%

33,1

%1,

9%15

,9%

1,0%

72,3

%10

,2%

0,6%

15,9

%

Nu

42

,4%

38,4

%5,

1%14

,1%

50

,5%

32,3

%2,

0%15

,2%

Păm

înt î

n go

spod

ărie

:D

a

45,2

%32

,9%

2,3%

19,6

%0,

9%63

,9%

13,7

%1,

4%20

,1%

Nu

0,5%

48,5

%36

,7%

3,1%

11,2

%0,

5%69

,9%

17,9

%0,

5%11

,2%

Num

ărul

de

mem

bri

în fa

mili

e:

1-2

mem

bri

44

,2%

37,2

%

18,6

%2,

3%55

,8%

20,9

%

20,9

%

3 m

embr

i

47,4

%29

,5%

5,1%

17,9

%

71,8

%7,

7%2,

6%17

,9%

4 m

embr

i0,

7%45

,7%

37,9

%2,

9%12

,9%

0,7%

72,9

%12

,9%

0,7%

12,9

%

5 şi

mai

mul

ţi m

embr

i

48,7

%33

,3%

1,9%

16,0

%0,

6%62

,2%

20,5

%0,

6%16

,0%

Dez

volta

re

soci

o-ec

onom

ică

a go

spod

ăriil

or:

Scăz

ut

31,0

%39

,3%

4,8%

25,0

%1,

2%40

,5%

31,0

%2,

4%25

,0%

Med

iu0,

7%45

,3%

33,8

%2,

2%18

,0%

0,7%

66,9

%13

,7%

0,7%

18,0

%

Înal

t

55,2

%33

,0%

2,1%

9,8%

0,5%

78,4

%10

,3%

0,5%

10,3

%

Med

iu:

Urb

an

47,8

%40

,3%

1,5%

10,4

%

85,1

%4,

5%

10,4

%

Rura

l0,

3%46

,9%

33,4

%2,

9%16

,6%

0,9%

63,4

%17

,7%

1,1%

16,9

%

125


BEL

84. C

um a

prec

iaţi

pet

rece

rea

tim

pulu

i lib

er în

fam

ilia

Dvs

. la

mom

ent,

com

para

tiv

cu s

itua

ţia

de p

înă

la

plec

area

mem

brul

ui fa

mili

ei p

este

hot

are

la m

uncă

?

Gen

eral

Pînă

la e

mig

rare

A

ctua

lmen

teFo

arte

bu

năBu

nă

(Ade

cvat

ă)D

ifici

lăFo

arte

di

ficilă

NŞ/ NR

Foar

te

bună

Bună

(A

decv

ată)

Difi

cilă

Foar

te

dific

ilăN

Ş/ NR

0,7%

42,2

%46

,5%

3,4%

7,2%

2,4%

59,5

%29

,0%

2,4%

6,7%

Bani

trim

işi

de

pest

e ho

tare

:D

a1,

0%43

,6%

44,9

%2,

9%7,

6%2,

9%64

,0%

24,2

%2,

2%6,

7%

Nu

37

,4%

51,5

%5,

1%6,

1%1,

0%44

,4%

44,4

%3,

0%7,

1%

Păm

înt î

n go

spod

ă-ri

e:D

a0,

5%42

,0%

44,3

%3,

7%9,

6%3,

2%61

,2%

25,1

%1,

8%8,

7%

Nu

0,5%

42,3

%49

,5%

3,1%

4,6%

1,5%

57,7

%33

,2%

3,1%

4,6%

Num

ărul

de

mem

bri

în fa

mili

e:

1-2

mem

bri

46

,5%

51,2

%

2,3%

2,3%

55,8

%37

,2%

4,

7%

3 m

embr

i

47,4

%42

,3%

5,1%

5,1%

1,3%

67,9

%23

,1%

2,6%

5,1%

4 m

embr

i1,

4%37

,9%

52,1

%1,

4%7,

1%0,

7%63

,6%

28,6

%1,

4%5,

7%

5 şi

mai

mul

ţi m

embr

i0,

6%42

,3%

42,3

%5,

1%9,

6%4,

5%52

,6%

30,1

%3,

8%9,

0%

Dez

volta

re

soci

o-ec

onom

ică

a go

spod

ăriil

or:

Scăz

ut1,

2%25

,0%

58,3

%6,

0%9,

5%1,

2%38

,1%

47,6

%3,

6%9,

5%

Med

iu1,

4%44

,6%

42,4

%3,

6%7,

9%2,

2%61

,2%

26,6

%2,

9%7,

2%

Înal

t

47,9

%44

,3%

2,1%

5,7%

3,1%

67,5

%22

,7%

1,5%

5,2%

Med

iu:

Urb

an

44,8

%49

,3%

1,5%

4,5%

1,5%

74,6

%19

,4%

4,

5%

Rura

l0,

9%41

,7%

46,0

%3,

7%7,

7%2,

6%56

,6%

30,9

%2,

9%7,

1%

126


TABE

L 85

. Înt

r-o

lună

obi

şnui

tă, c

ît a

num

e ch

eltu

iţi p

entr

u...

Gen

eral

Prod

use

alim

enta

reLo

cuin

ţă (c

hiri

a,

într

eţin

erea

)El

ectr

icita

teÎm

brăc

ămin

te/În

călţă

-m

inte

Sănă

tate

Med

ia

Med

iana

M

edia

M

edia

na

Med

ia

Med

iana

M

edia

M

edia

na

Med

ia

Med

iana

1280

1000

105

019

015

038

220

038

520

0

Bani

trim

işi

de p

este

ho

tare

:D

a15

1510

0013

20

234

200

531

300

384

200

Nu

1405

1000

120

020

717

538

820

029

620

0

Păm

înt î

n

gosp

odăr

ie:

Da

1270

1000

103

020

518

043

520

040

820

0

Nu

1290

1000

108

017

415

033

220

035

220

0

Num

ărul

de

mem

bri

în fa

mili

e:

1-2

mem

bri

816

600

580

129

100

172

5037

720

0

3 m

embr

i13

8710

0014

00

204

200

376

300

362

200

4 m

embr

i14

6910

0011

70

215

200

520

300

352

200

5 şi

mai

mul

ţi m

embr

i15

8610

0012

90

230

200

510

300

443

200

Dez

volta

re

soci

o-ec

onom

ică

a go

spod

ăriil

or:

Scăz

ut94

180

054

012

010

023

650

346

200

Med

iu12

3910

0089

017

815

036

720

038

320

0

Înal

t16

7215

0017

60

273

200

553

330

428

300

Med

iu:

Urb

an17

4215

0020

00

217

200

390

200

382

300

Rura

l11

9010

0086

018

415

038

020

038

520

0

127


BEL

86. Î

ntr-

o lu

nă o

bişn

uită

, cît

anu

me

chel

tuiţ

i pen

tru.

..

Gen

eral

Educ

aţie

Dis

trac

ţii/p

etre

cere

a tim

pulu

i lib

erEc

onom

iiÎn

toar

cere

a da

tori

ilor

Ach

itare

a fa

ctur

ilor

pent

ru te

lefo

n

Med

ia

Med

iana

M

edia

M

edia

na

Med

ia

Med

iana

M

edia

M

edia

na

Med

ia

Med

iana

194

011

90

810

142

011

190

Bani

trim

işi

de p

este

ho

tare

:D

a33

610

015

30

134

015

60

156

100

Nu

148

010

80

141

018

50

133

100

Păm

înt î

n

gosp

odăr

ie:

Da

208

011

30

990

187

012

110

0

Nu

180

012

80

630

980

9970

Num

ărul

de

mem

bri

în fa

mili

e:

1-2

mem

bri

280

410

980

390

6650

3 m

embr

i18

10

193

079

087

012

510

0

4 m

embr

i29

280

158

010

20

205

013

210

0

5 şi

mai

mul

ţi m

embr

i30

810

012

70

380

252

013

910

0

Dez

volta

re

soci

o-ec

onom

ică

a go

spod

ăriil

or:

Scăz

ut84

029

028

039

066

50

Med

iu15

20

130

049

015

70

107

100

Înal

t34

910

020

650

171

023

80

163

100

Med

iu:

Urb

an16

30

203

013

10

131

012

570

Rura

l20

00

102

070

014

50

109

100

128


TABE

L 87

. Înt

r-o

lună

obi

şnui

tă, c

îte

proc

ente

din

alim

ente

le p

rodu

se în

gos

podă

ria

Dvs

. sîn

t des

tina

te

cons

umul

ui in

tern

?

Gen

eral

Med

iaM

edia

na

3935

Bani

trim

işi

de p

este

hot

are:

Da

3730

Nu

4040

Păm

înt î

n go

spod

ărie

:D

a47

50

Nu

3125

Num

ărul

de

mem

bri î

n fa

mili

e:

1-2

mem

bri

3940

3 m

embr

i34

30

4 m

embr

i39

35

5 şi

mai

mul

ţi m

embr

i42

40

Dez

volta

re s

ocio

-eco

nom

ică

a go

spo-

dări

ilor:

Scăz

ut43

40

Med

iu41

40

Înal

t34

30

Med

iu:

Urb

an12

0

Rura

l45

50

129


BEL

88. C

are

este

sur

sa p

rinc

ipal

ă de

ven

itur

i a g

ospo

dări

ei D

vs.?

Gen

eral

Sala

riul

din

ang

a-ja

rea

perm

anen

tăSa

lari

ul d

in a

nga-

jare

a oc

azio

nală

Veni

tul d

in

ocup

aţia

in

depe

nden

tă

agri

colă

Veni

tul d

in

ocup

aţia

in

depe

nden

tă

neag

rico

lăPe

nsia

Bani

i de

pest

e ho

tare

23,5

%12

,6%

14,5

%1,

6%29

,7%

18,2

%

Bani

trim

işi

de p

este

ho

tare

:D

a12

,7%

6,7%

12,1

%1,

0%11

,1%

56,4

%

Nu

28,3

%13

,1%

8,1%

3,0%

27,3

%20

,2%

Păm

înt î

n go

spod

ă-ri

e:D

a22

,4%

10,4

%22

,6%

1,5%

27,5

%15

,7%

Nu

24,6

%14

,7%

6,5%

1,8%

31,5

%20

,8%

Num

ărul

de

mem

bri

în fa

mili

e:

1-2

mem

bri

13,2

%10

,1%

10,6

%,9

%58

,9%

6,3%

3 m

embr

i33

,5%

13,8

%13

,3%

1,5%

18,2

%19

,7%

4 m

embr

i29

,1%

13,5

%18

,8%

2,5%

11,3

%24

,8%

5 şi

mai

mul

ţi m

embr

i23

,4%

13,9

%15

,7%

1,8%

20,1

%25

,2%

Dez

volta

re s

ocio

-ec

onom

ică

a go

spo-

dări

ilor:

Scăz

ut11

,6%

15,7

%13

,8%

,3%

50,0

%8,

6%

Med

iu22

,6%

12,0

%18

,2%

2,2%

27,7

%17

,4%

Înal

t36

,3%

10,0

%11

,4%

2,4%

11,4

%28

,5%

Med

iu:

Urb

an36

,8%

6,0%

2,0%

2,0%

30,3

%22

,9%

Rura

l20

,5%

14,0

%17

,2%

1,5%

29,6

%17

,1%

130


influenta migratiei asupra dezvoltarii comunitatii

Documents