infectii acute ale cailor respiratorii superioare

14
INFECTII ACUTE ALE CAILOR RESPIRATORII SUPERIOARE (IACRS) ANGINE SI STOMATITE Curs 7-8 Infectii respiratorii: etiologie A. Virale – Incidenta crescuta (80% dintre infectiile respiratorii) – Contagiozitate crescuta (deseori character epidemic) – Etiologie diversa (peste 200 virusuri cu manifestari respiratorii B. Bacteriene C. Fungice D. Parazitare (rar) Viroze respiratorii - clasficare anatomica V. ale cailor respiratorii superioare – Rinita acuta (guturai, raceala comuna) – Rinofaringita acuta – Angina acuta V. ale cailor respiratorii mijlocii – Laringita – Traheobronsita Pneumonii V. cu manifestari respiratorii in cadrul unor boli generale (rujeola, rubeola, varicela) Viroze respiratorii: etiologie Virusuri cu afectare exclusiv respiratorie – Mixovirusuri: gripale, paragripale, v. sincitial respirator – Adenovirusuri – Rinovirusuri – Coronavirusuri Virusuri cu afectare respiratorie variabila: – Enterovirusuri (polio, Coxackie, ECHO) V. cu manifestari respiratorii in cadrul unor boli generale – Myxovirusuri (rujeolic, urlian) – Herpes virusuri (VVZ, CMV, VEB) – Togavirusuri (v. rubeolei) Viroze respiratorii: manifestari clinice Rinita: – Incubatie 2-4 zile – catar nazal (obstructie nazala, stranut, rinoree apoasa),fara febra 1

Upload: teodora-valeria-tolan

Post on 28-Dec-2015

39 views

Category:

Documents


1 download

DESCRIPTION

infectii acute cai respiratorii sup

TRANSCRIPT

Page 1: Infectii Acute Ale Cailor Respiratorii Superioare

INFECTII ACUTE ALE CAILOR RESPIRATORII SUPERIOARE (IACRS)ANGINE SI STOMATITECurs 7-8

Infectii respiratorii: etiologie A. Virale– Incidenta crescuta (80% dintre infectiile respiratorii)– Contagiozitate crescuta (deseori character epidemic)– Etiologie diversa (peste 200 virusuri cu manifestari respiratorii B. Bacteriene C. Fungice D. Parazitare (rar)Viroze respiratorii - clasficare anatomica V. ale cailor respiratorii superioare– Rinita acuta (guturai, raceala comuna)– Rinofaringita acuta– Angina acuta V. ale cailor respiratorii mijlocii– Laringita– Traheobronsita Pneumonii V. cu manifestari respiratorii in cadrul unor boli generale (rujeola, rubeola, varicela)

Viroze respiratorii: etiologie Virusuri cu afectare exclusiv respiratorie– Mixovirusuri: gripale, paragripale, v. sincitial respirator– Adenovirusuri– Rinovirusuri– Coronavirusuri Virusuri cu afectare respiratorie variabila:– Enterovirusuri (polio, Coxackie, ECHO) V. cu manifestari respiratorii in cadrul unor boli generale– Myxovirusuri (rujeolic, urlian)– Herpes virusuri (VVZ, CMV, VEB)– Togavirusuri (v. rubeolei)Viroze respiratorii: manifestari clinice Rinita:– Incubatie 2-4 zile– catar nazal (obstructie nazala, stranut, rinoree apoasa),fara febra– cea mai frecventa etiologie: rinovirusurile– nu lasa imunitate, se pot repeta Rinofaringita:– Incubatie 2-3 zile– Catar nazal, febra+odinofagie, adenopatii submaxilare– Etiologie: rino-, corona-, adeno-, entero- virusuri, V.gripale si paragripale, VSR Conjunctivita acuta: prin extinderea infectiei din nazofaringe, cu care comunica prin canalul lacrimal– Frecvent adenovirale

1

Page 2: Infectii Acute Ale Cailor Respiratorii Superioare

Laringita Precedata de rinofaringita Etiologie: v. paragripal, VSR, adenovirusul. Copil:– dispnee inspiratorie– bradipnee– tiraj supraclavicular, substernal si intercostal– Cornaj– voce ragusita si stinsa Forme grave: febra, stare generala alterata, cianoza,bradicardie Risc de deces subit prin asfixie Adult: predomina disfonia

Traheobronsita: Precedate de rinofaringite (aceeasi etiologie) Jena retrosternala Tuse- persista 7-10 zile– Faza seaca (chintoasa)– Faza umeda (sputa seromucoasa sau mucopurulenta) Particularitati– Evolutie prelungita, cu insuficienta respiratorie, la bolnavi cu BPOC, tabagism– Sugar si copil mic bronsiolita capilara:febra, tuse, wheezing, dispnee, hipoxemie,cianoza, insuficienta respiratorie acutaViroze respiratorii: complicatii Propagarea infectiei de la faringe catre pulmon,sinusurile paranazale, urechea medie Suprainfectia bacteriana (pneumococ, streptococ βhA, haemophilus, stafilococ– Poate apare la orice nivel al cailor respiratorii– Febra persistenta mai mult de 3-4 zile– Secretii purulente– Leucocitoza cu neutrofilie Insuficienta respiratorie acuta (mai ales la bolnavi cuBPOC, fumatori)Viroze respiratorii: diagnostic Clinic Epidemiologic Virusologic– Dificil, etiologie identificata < 50% cazuri– Direct IF: VSR, V. gripal, adenov, v. rujeolic, VVZ, VHS Culturi celulare: nu este de uz curent– Indirect (serologic): ↑titrului X4 (2 saptamani) RHAI: v. gripale (R. Hirst), v. paragripale RFC: v. paragripale, VSR RN: enterov.– PCR Hematologic Imagistic: radiografia pulmonara fara modificari specifice,exclude alte afectiuniViroze respiratorii: tratament Igieno-dietetic + drenaj postural, kineziterapie Local: aspirarea secretiilor nazale, instilatii locale (ser fiziologic; nu vasoconstrictoare la copii!)

2

Page 3: Infectii Acute Ale Cailor Respiratorii Superioare

Simptomatic (f. usoare. necomplicate)– Antipiretice: paracetamol, aspirina (nu la copii, pentru a evita sd.Reye)– Bronhodilatator– Fluidifiante bronsice Patogenic ( f. severe, sufocante)– Antiedematos: umidificarea aerului inspirat, oxigenoterapie,corticoterapie ; uneori traheostomie Antibiotice in suprainfectiile bacteriene (E, Ampi, Cef I) Etiologic: rar– Ribavirina: VSR (bronsiolita capilara), adenoviroze severe (<1an)– Aciclovir: VVZ, VHS

Gripa Definitie: boala virala acuta foarte contagioasa, manifestata prin febra, simptome generale si facultativ respiratorii, cu evolutie autolimitanta, risc de complicatii si imunitate durabila dupa boala Etiologie:– Myxovirus influenzae- F. Orthomyxoviridae– Variatii antigenice Majore (shift): schimbarea Ag brusca si completa a N si/sau H subtipuri noi, la care populatia este neimunizata (pandemii, la intervale de 10-14 ani) Minore (drift): rearanjarea Ag de suprafata variante Ag fata de care populatia poate fi partial imunizata (epidemii)– 3 tipuri antigenice majore: A (variabilitate genetica mare), B (variabilitate redusa), C (lipsit de variabilitate)Gripa: epidemiologie Specifica anotimpului rece si umed (in zonele temperate) Rezervor natural:– tipurile B si C: exclusiv uman– Tipul A: infecteaza si animale: cai, porci, mamifere marine, pasari; Mod de transmitere: direct interuman, pe cale respiratorie Incubatie: 24-72 ore Contagiozitate: 1 zi inainte, 6 zile dupa debutSubtipuri de virus gripal A•Caracteristici Ag ale v. gripal sunt date de combinatiile de hialuronidaze si neuraminidaze, in functie de specie:Om: H1, H2, H3/ N1, N2Porc: H1, H3/ N1, N2Cal: H3, H7/ N7, N8Pasari: H1-15/ N1-9Gripa Gripa sezoniera – gripa umana data de v.gripal care circula de zeci de ani (schimbari mici de la an la an) Gripa aviara – gripa care apare natural la pasari salbatice, care sunt infectate primar si care se poate transmite la om Gripa porcina – gripa care apare natural la porc si care se transmite ocazional la om1997

Gripa aviara (H5N1) Subtipul gripal cel mai frecvent la pasari: H5N7 La pasari poate cauza mortalitate crescuta sau poate fi asimptomatic (rezervor)

3

Page 4: Infectii Acute Ale Cailor Respiratorii Superioare

Se poate transmite la mamifere Manifestari la om: febra, tuse, dispnee, sd. gripal, conjunctivita, diaree, detresa respiratorie acuta Diagnostic: cultura sau PCR din prelevate nazo-faringiene sau conjunctivale Tratament: oseltamivir (inhibitor NA) Prevenire:– Vaccinare antigripala (previne recombinarea genetica)– Eradicarea focarelor aviareSimptomele gripei H1N1– Tuse (98%);– Febra (96%);– Astenie (89%);– Cefalee (82%);– Disfagie (82%);– Dureri abdominale (50%)– Diaree (48%);– Dispnee (48%)– Dureri articulare (46%).Complicatii ale gripei A H1N1 Exacerbarea bolilor cronice Complicatii ale CRS: sinuzite, otite Complicatii pulmonare: bronsite, astm/ status astmaticus, exacerbari ale bronsitelor cronice, hipoxie,ADRS, pneumonii bacteriene secundare Complicatii cardiace: miocardite, pericardite Complicatii neurologice: encefalopatie, encefalita, ataxie, convulsii Insuficienta renala acuta Diverse: miozite, rabdomioliza, Suprainfectii cu Stafilococ auriu (chiar sindromul socului toxic), Streptococus pneumoniae/ pyogenes/ mitis,Haemophilus infl.Persoane cu risc pentru forme severe de gripa Boli cr. pulmonare: (41%), inclusiv astm (23%) si CPC (10%) Obezitate: (33%); obezitate severa cu BMI > 40: (24%) Imunosupresie: (20%) inclusiv corticoterapie(16%) si HIV(1%) Boli neurologice: (16%) Boli Cardiace: (15%) Sarcina: (8%) Neoplazii: (4%) Boli renale cronice: (7%).Semne de gravitate a H1N1 la adulti• Dificultate respiratorie, dispnee• Dureri la presiunea toracelui sau abdomenului• Senzatie de ameteala, tulburari de echilibru aparute brusc• Confuzie• Varsaturi severe sau persistente• Revenirea simptomelor gripale cu febra si agravarea tusei, dupa ameliorarea initialaCea mai mare rata de deces (SUA): intre 50-64 ani.Ce se prevede pentru urmatoarele pandemii?Ce se cunoaste: Modul de transmitere: prin picaturi Pfluge, prin contact direct si indirect Intervalul de incubatie

4

Page 5: Infectii Acute Ale Cailor Respiratorii Superioare

Perioada de contagiozitate Manifestarile clinice si definitiile de caz Eficienta masurilor de igiena personala: spalarea frecventa a mainilor, utilizarea prosoapelorcurate, izolarea la domiciliu in timpul bolii Transmiterea mai scazuta primavara-vara fata de toamna iarna, in zonele temperateCe nu se cunoaste: Tipul antigenic si fenotipul viral Susceptibilitatea/rezistenta la antivirale Grupele de varsta si categoriile clinice cele mai afectate Rata de atac in populatie Patogenitatea (rata fatalitatii) Severitatea pandemiei Definitia precisa a de caz clinic Durata, alura, numarul si intervalurile valurilor epidemice Extinderea multisezoniera a v. gripal A Complicatiile Eficienta interventiilor (inclusiv farmaceutice) Siguranta interventiilor farmaceutice (vaccinale, medicamentoase)

Sindromul respirator acut sever (SARS)• Etiologie: SARS-CoV (tulpina de coronavirus)– Identificat 2003 (Guandong, China- 2002)– provenit prin modificarea unui subtip nepatogen sau prin depasirea barierei de specie a unui virusnecunoscut• Epidemiologie:– transmitere interumana• directa (cale respiratorie)• indirecta (contact cu obiecte contaminate) sau prin maini murdare (cale digestiva)– Incubatie medie 6 zile (2-11z)– Severitate crescuta: 10% mortalitate; risc de agravare in a-2-a saptamana de boala– Contagiozitate crescuta: masuri stricte de izolare si protectie• Clinic: forme variabile (asimptomatice mortale)– Febra > 38º (100%)– Sd. pseudogripal (28-74%)– Sd. respirator (50-69%)– Sd. digestiv (10-27%)• Biologic: limfopenie, trombocitopenie, ↑ALAT, ↑LDH, ↑CPK• Imagistic: normal sau infiltrat radiologic pulmonar• Virusologic: identificarea Cov (PCR) in secretii respiratorii, scaun, sange• Tratament: TI + Lopinavir?, Interferon?, Cortizon?

Angine si stomatite:definitiiAngine: Inflamatii faringiene localizate sau extinse la lojile amigdaliene (faringoamigdalite, tonsilite) Rinofaringite: inflamatie asociata a faringelui si mucoasei nazaleStomatite: inflamatii ale mucoasei care captuseste cavitatea orala: jugala, gingivala, linguala, vestibulara, faringiana, a buzelor.Cauze: Infectioase (virale, bacteriene, micotice)

5

Page 6: Infectii Acute Ale Cailor Respiratorii Superioare

Alergice Fizice (arsuri) Chimice (nicotina)Evolutie: Acute CroniceAnginele acute infectioaseTablou clinic: Fenomene locale:– Subiective: disfagia– Obiective: polimorfe (uneori sugestive pentru etiologie) Eritematoase Eritemato-pultacee Pseudomembranoase Veziculoase Ulceroase sau ulcero-necrotice Fenomene generale: febra, curbatura Se pot intalni caa. Entitati independenteb. Manifestari in cadrul unor boli generale, care asociaza si alte simptome (eruptii, splenomegalie, etc.)Angina eritematoasa•Cea mai frecventa manifestare a anginelor•Aspect: mucoasa hiperemiata difuz, interesand faringele, lojile amigdaliene Etiologie:– Virale 60-90% Rinovirusuri Coronavirusuri Virusul sincitial respirator Virusuri gripale si paragripale Virusul Epstein-Barr– Bacteriene SBHA Rar alti streptococi, meningococ, gonococ, fusobacteriiAngine pultaceeAspect: prezenta unor depozite purulente pe amigdalele inflamatea. Angina foliculara:punctele vizibile sunt depozite celulare inflamatorii submucoase sau foliculi limfatici inflamati• Virala si/sau bacterianab. Angina criptica: punctele albe sunt deschiderile la suprafata a criptelor pline cu exudat inflamator• Bacteriana (intotdeauna)Angina pseudo-membranoasa Caracteristici– Tendinta de extindere in suprafata, depasind aria amigdalelor– Contine depozit purulent confluent si mucoasa lezata sub actiunea toxinelor microbieneAngina ulceroasa si ulcero-necrotica•Forme rare ale unor angine bacteriene cu germeni asociati sau pe teren cu aparare locala compromisa

6

Page 7: Infectii Acute Ale Cailor Respiratorii Superioare

•Varianta cea mai severa:Angina Henoch – asociere BGN anaerobi; ulceratiile evolueaza in profunzime (chiar cu perforatii) si in suprafata•Complicate deseori cu stomatita•Cel mai frecvent virale•v. Herpetice•v. Febrei aftoase•v. Coxackie•Uneori bacteriene (streptococi anaerobi)Evolutie:Vezicule izolate / buchete Ulceratii superficiale,nesangerande, cu aspect mat-cenusiu, relativ dureroaseDiagnosticul anginelor1. Recunoasterea anginei pe baza• Simptomelor subiective• Examenul faringelui• Examenul general2. Diferentierea anginei virale de cea bacteriana– Sd. inflamator (leucocitoza- neutrofilie, VSH, fibrinogen, PCR, etc)– Evidentierea (neobligatorie) a germenului causal din exudatul faringian- Practic: Test diagnostic rapid (TDR)

Algoritm de management al anginelor

TDR

POZITIV NEGATIV

Factori derisc RAA

ANTIBIOTIC*

F. Risc RAA•Antecedente RAA•Varsta 5-25 ani

DA NU

*Antibiotic (AFSSPS-2005):Penicilina V: 1 MU x 3/zi x 10 zAmoxi: 2 g/xi x 6 zAzitromicina: 500mg/zi x 3z

Tratamentsimptomatic

Cultura

POZITIV NEGATIV

Tratamentsimptomatic

ANTIBIOTIC*

7

Page 8: Infectii Acute Ale Cailor Respiratorii Superioare

Angine bacteriene:consideratii epidemiologice < 45% dintre angine au potential transmisibil ridicat (streptococica, difterica, meningococica) pot evolua clinic sever (forme toxice, septice, toxico-septice) anginele streptococice (90% dintre anginele bacteriene) genereaza sd. poststreptococice (nefrita, RAA, valvulopatii)Angine: complicatii1. Extinderea in vecinatate a procesului inflamator• Adenita/ adenoflegmon• Otita• Laringita- bronsita• Sinuzita• Meningita2. Suprainfectia bacteriana sau micotica3. Toxice: nefrita “in focar”4. Imunalergice tardive: RAA, eritemul nodos,coreea, purpura Henoch-SchonleinAngine: tratament1. Igieno-dietetic: adaptata tolerantei, corespunzatoare pierderilor de lichide (febra, transpiratii, varsaturi)2. Local: priesnitz usor alcoolizat, spalaturi, gargare, antiseptice, picaturi nazale3. General• Antipiretice, antialgice: Paracetamol, Aspirina(!)• Antiinflamatorii nesteroidiene: Ibuprofen4. Antibiotic- in cazul anginelor bacteriene sau suprainfectiilor• SBH-A- preferata Penicilina G sau V 7 zile, incheiat cu Moldamin• Eritromicina la alergici• Alternative: Amoxi, Cef gen I, alte macrolide

Difteria Definitie: boala infectioasa acuta si transmisibila, strict umana, determinata de Corinebacteriumdiphteriae, caracterizata printr-o evolutie autolimitanta, cu febra, fenomene locale patognomonice si afectara toxica severa, cu imunitate nesemnificativa dupa boala. Agentul patogen ramane cantonat la poarta de intrare, unde se multiplica si produce fenomenelocale: edem si false membrane Toxina produsa de agent patogen la poarta de intrare difuzeaza in organism si produce fenomenetoxice la distanta: neurologice, cardiaceEtiologie Corynebacterium diphteriae– BGP aerobi– capete ingrosate– dispusi in forma de litere chinezesti Toxina:– fragmentul A - toxigen activ– fragmentul BNecroticHemoliticHialuronidazic

Difteria: manifestari clinice

8

Page 9: Infectii Acute Ale Cailor Respiratorii Superioare

Debut insidios, febra moderata, progresiva, astenie, greata, varsaturi, disfagie Obiectiv faringe eritematos exudat opalin false membrane (alb-galbui, aderente, rezistente; sangerare dupa tendinta de desprindere)Perioada de stare Extinderea pseudomembranelor pe lueta, peretele posterior al faringelui Edem faringian Ganglioni regionali mariti (“gat proconsular”) Toxemie: febra, varsaturi, tahicardie, hipoTA, oligurie, alterare senzorialaEvolutie1. prima saptamana: predomina leziunile locale si semnele de toxemie2. saptamanile 2-3: stadiul complicatiilor cardiovasculare: miocardita Nervoase: paralizii– valul palatin (N IX, X)– Musculatura faringe, laringe, muschi respiratori3. Dupa 3 saptamani: nevrite periferice (parestezii, slabiciune musculara, senzatie de arsura)– N. cubital (mana balanta)– N. sciatic popliteu extern (picior balant)Complicatii Toxice: renale, hemoragice Suprainfectii bacteriene (septicemii, bronhopneumonii, otite) Diagnostic– Epidemiologic– Clinic– Laborator Nespecifice: leucocitoza, neutrofilie, VSH↑ Bacteriologice– Frotiuri colorate din exudatul faringian (gram,albastru metilen, Loffler)– Culturi pe medii speciale: OCTS, geloza sange Gundel-Tietz, Loffler– Imunologice directe (rapide): IF, t. aglutinare– Testul de toxigeneza (Elek-Outcherlony) PCRDiagnostic diferential: alte angineTratament Specific:– Seroterapie precoce- neutralizeaza toxina circulanta; de preferat in primele 1-3 z de la debut, actioneaza 7-14 z– Anatoxina difterica/DT: administrata dupa 24 ore de la ser, ulterior repetata (z. 4, 7, 11, 18) (0,1ml im) Antimicrobian: Eritromicina 7-10 zile Fiziopatogenic Igieno-dieteticOreionul Definitie: boala infectioasa acuta, transmisibila, specific umana, produsa de virusul urlian, cu evolutie limitata, manifestata prin febra, fenomene generale, inflamatie nesupurativa a glandelor salivare si a altor tesuturi (pancreas, testicul, sistem nervos) Etiologie: v. urlian- F. paramixoviridae Epidemiologie– Transmitere directa aeriana sau indirecta (saliva)

9

Page 10: Infectii Acute Ale Cailor Respiratorii Superioare

– Frecvent forme asimptomatice (!/3)– Incubatie 18 z (12-24)– Contagiozitate: 2 z inainte + 5 z dupa debutul parotiditeiVirusul patrunde in tractul respiratorMultiplicarea v. in glandele salivare si tesutul limfoidDiseminarea v. in splina si tesutul limfoidViremiaDiseminarea v. in testicul, ovare, tiroida, pancreas,SNOreionul: manifestari clinice Forma comuna: parotidita (70%)– Precedata (24-48 ore) de sd. infectios moderat si otalgie– Caracteristici: tumefiere parotidiana dureroasa, initial uni, apoi bilaterala, ce acopera unghiul mandibular; consistenta ferm elastica; turgescenta orificiului canalului Stenon– Asociaza variabil inflamatia glandelor submaxilare si linguale Localizari glandulare extrasalivare– Pancreatitadureri abdominale, varsaturi, ↑amilaze,↑glicemie– Orhita (dupa pubertate): recrudescenta febrila, tumefiere testiculara dureroasa, uni/ bilaterala– Ovarite, mastite, tiroidite (rar) Localizari neuro-meningeeComplicatii Atrofie testiculara, azoospermie (rar, 5/1000) Diabet (f. rar) Sechele neurologice dupa meningoencefalite urliene: surditate, cecitate, mielita, poliradiculonevrita Risc malformatii in trim.I de sarcinaDiagnostic: clinic + epidemiologicConfirmare:izolarea v. in saliva, LCR serologic (IgM+ sau ↑titrului IgG de 4 ori in dinamica)Orientativ: leucopenie, hiperamilazemieOreion: Diagnostic diferential Alte parotidite virale (Coxackie A, ECHO, v. parainfluenzae, v. coriomeningitei limfocitare) Parotidite bacteriene (septice): stafilococ, streptococ, BGN; de obicei unilaterala Medicamentoase: fenilbutazona, tiouracil Toxice: iod, plumb, mercur Litiaza salivara Tumori parotidiene Adenite, adenoflegmoane Tumefierea parotidei la suflatori Tratament: nespecific– Simptomatic– Igieno-dietetic Profilaxie– Ig specifice: controversate– Vaccin cu v. viu atenuat Trivaccin RRO 2 doze– I: 12-13 luni (+DTP-VPI-Hib)– II: 7 ani Nu exista vaccin monovalent Contraindicatii in boli febrile, gravide,imunodeprimati

10