infecții respiratorii virale

43
Șef de lucrări Dr.Miruna Drăgănescu Universitatea de Medicină și Farmacie ˝ Dunărea de Jos˝ Galați Specializarea Asistența sarcinii și nașterii

Upload: alina-madalina

Post on 15-Dec-2015

88 views

Category:

Documents


12 download

TRANSCRIPT

Page 1: Infecții Respiratorii Virale

Șef de lucrări Dr.Miruna Drăgănescu

Universitatea de Medicină și Farmacie˝ Dunărea de Jos˝ GalațiSpecializarea Asistența sarcinii și nașterii

Page 2: Infecții Respiratorii Virale

Infecțiile respiratorii determină anual zeci de milioane de îmbolnăviri și reprezintă una din primele cauze de mortalitate în lume.

Infecțiile respiratorii sunt bacteriene, virale , fungice sau parazitare(rar).

În practică cea mai utilizată este clasificarea/denumirea după sediul anatomic.

Page 3: Infecții Respiratorii Virale

Rinite Faringite Epiglotite Laringite Traheite Bronșite Pneumonii Pleurezii Deși inflamția predomină într-

un anumit segment, leziunile sunt difuze afectând mai multe segmente simultan.

Page 4: Infecții Respiratorii Virale

Termen generic pentru a desemna o infecție virală cu localizare mai mult sau mai puțin precisă.

Ideal este să denumim anatomic infecția virală deoarece există aprox. 200 de virusuri care determină manifestări respiratorii.

Sunt infecții virale ale CRS și ale CRIRinita acută Traheo-bronșita acutăRino-faringita Bronșiolita acutăAngina acută Pneumoniile viraleAdenoidita acutăLaringita acută

Page 5: Infecții Respiratorii Virale

Rinita ac.(coriza) sau guturaiul este determinată de rhino sau coronavirusuri.

Infecția este limitată la poarta de intrare ceea ce explică absența imunității și îmbolnăvirile repetate.

Se manifestă cu catar nazal:obstrucție nazală, rinoree apoasă și strănut.

Formele comune sunt de obicei lipsite de febră.

Page 6: Infecții Respiratorii Virale

Rinofaringita ac indică afectare concomitentă a mucoaselor faingiene și nazală.

Sunt implicate numeroase virusuri: rhino, corona, adeno, enterovirusuri, v.sincițial respirator, v.paragripale.

Se manifestă cu febră, odinofagie, adenopatii submaxilare.

Tablouri clinice ale ”virozelor respiratoriiTablouri clinice ale ”virozelor respiratorii

Page 7: Infecții Respiratorii Virale

Laringita ac.virală este inflamația regiunii subglotice.

Este produsă de adenovirusuri, v.paragripale sau v.sincițial respirator

Se manifestă prin odinodinie, tuse lătrătoare, disfonie până la afonie. La adult și la copilul mare febra poate lipsi.

Page 8: Infecții Respiratorii Virale

Traheo-bronșita ac. Este produsă de aceleași virusuri care determină rinofaringita, aceasta precedând adesea manifestările traheo-bronșice.

Se manifestă cu jenă retrosternală, tuse inițial seacă, ulterior productivă cu spută sero-mucoasă sau muco-purulentă care persistă 7-10 zile.

Page 9: Infecții Respiratorii Virale

Diagnosticul virozelor este predominant clinic. Datele epidemiologice sunt utile în cazul focarelor

epidemice. Investigațiile virusologice nu sunt recomandate de

rutină deoarece procedeele sunt laborioase, costisitoare și lipsite de importanță practică.

Cazurile sporadice de viroze se vindecă spontan în câteva zile.

În epidemii, de obicei de gripă, se pot folosi metode de identificare directe și indirecte.

Page 10: Infecții Respiratorii Virale

Igieno-dietetic: repaus în perioada febrilă și dietă hidro-lacto-zaharată și fructariană.

Simptomatic: este suficient în majoritatea formelor ușoare sau necomplicate de viroze.Se administrează antipiretice(paracetamol), fluidifiante ale tusei sau antitusive în funcție de caracterele acesteia.

Patogenic se utilizează în formele obstruante. Se adm.O2, corticoterapie, traheostomie (excepțional).

Etiologic este puțin utilizat:1. în bronșiolite capilare cu VSR-ribavirina2. În infecțiile determinate de VVZ sau VHS-aciclovir

În infecțiile virale nu este justificată folosirea antibioticelor !

Page 11: Infecții Respiratorii Virale

Gripa este o boală cu mare potențial epidemic, produsă de virusul gripal care se manifestă prin febră și manifestări generale, manifestările respiratorii fiind facultative.

Evoluția este autolimitată deși grevată de riscul complicațiilor.

Imunitatea este durabilă după boală.

Page 12: Infecții Respiratorii Virale

Gripa este determinată deMyxovirus influenzae din Familia Orthomyxoviridae Structura cuprinde:Nucleocapsida, proteina

matriceală M și anvelopa virală.

Nucleocapsida conține ARN viral și o nucleoproteină specifică pe baza căreia se identifică 3 tipuri de virus gripal: A cu variabilitate genetică mare,

B cu variabilitate redusă

C fără variabilitate

Învelișul extern(anvelopa) este

de natură lipidică și are atașate de suprafață 2 tipuri de glicoproteine:

Hemaglutinina (HA) și Neuraminidaza (NA) cu rol de antigene majore ale v.gripal .

Page 13: Infecții Respiratorii Virale

Se cunosc 16 tipuri HA dintre care 3 sunt umane și 9 tipuri de NA dintre care 2 sunt umane.

HA și NA sunt antigenele majore ale v. gripal care dau specificitate tulpinii virale.

Denumirea virusurilor gripale cuprinde:Tipul nucleoproteinei: AOriginea geografică: USSRNumărul de ordine al tulpinii: 90Anul primei izolări: 77Tipul HA și NA: H1N1

Virus gripal A/USSR/90/77/H1N1

Page 14: Infecții Respiratorii Virale

Virusurile gripale au o mare capacitate de schimbare antigenică, variațiile fiind de 2 feluri:

Variații minore (drift) care constau în rearanjarea antigenelor de suprafață, rezultând variante antigenice, față de care populația este parțial imunizată.

Variații majore(shift) care constau în schimbarea antigenică bruscă și completă a NA și/sau a HA(posibil provenite de la animale) rezultând subtipuri noi față de care populația nu este imunizată.

Mecanismul stă la baza apariției pandemiilor.

Page 15: Infecții Respiratorii Virale

Sursa de infecție este strict umană pentru virusurile B și C. Virusul A poate determina infecții la animale.

Calea de transmitere este aerogenă, prin picăturile Flűgge.

Masa receptivă este reprezentată de orice persoană fără atc protectori (vaccinal sau la trecerea prin boală)

Formele de manifestare ale procesului epidemiologic sunt: endemia, epidemia, pandemia.

Sezonalitatea: anotimpul rece în zonele de climă temperată.

Contagiozitatea începe cu 1 zi înaintea debutului și durează 3-4 zile după debut.

Imunitatea după boală este durabilă, specifică de tip și subtip.

Page 16: Infecții Respiratorii Virale

Incubație 24-72 ore Debut brusc, cu stare generală alterată,

febră, cefalee, frison, mialgii. Perioada de stare corespunde unei febre

înalte cu stare generală alterată, cefalee cu dureri ale globilor oculari dar cu semne clinice sărace: hiperemie faringiană cu/fără disfagie, tuse cu/fără raluri bronșice/pulmonare.

Simptomele gripei se remit după 5-7 zile cu o perioadă de convalescență de 3-5 zile.

Page 17: Infecții Respiratorii Virale

Respiratorii Pneumonia primară

(edematoasă) Pneumonia prin

suprainfecție bacteriană

Crupul și bronșiolita Sinzita acută Otita acută

Extrarespiratorii Cardiace: miocardită,

pericardită Neurologice: meningita,

encefalita, poliradiculonevrita, nevritele periferice. Sd. Reye

Miozita cu mioglobinurie

Page 18: Infecții Respiratorii Virale

Gripa este una dintre cele mai comune infectii virale la care gravida este expusa.

Receptivitatea gravidei la infectie este crescuta datorita imunodepresiei de gestatie iar formele de boala sunt adesea de o gravitate sporita.

Pasajul transplacentar al virusului gripal este recunoscut insa nu au putut fi demonstrate efecte teratogene asupra produsului de conceptie.

Infectia gripala poate sa induca:• Moartea produsului de conceptie in primul trimestru de gestatie datorita sindromului febril matern

• Nastere prematura

Page 19: Infecții Respiratorii Virale

Diagnosticul este epidemiologic, clinic și de confirmare etiologică prin metode de laborator.

În cazurile sporadice diagnosticul se stabilește pe criterii clinice. Înmulțirea cazurilor cu profil clinic de gripă determină alertă epidemiologică și pentru declararea epidemiei se trece la confirmarea de laborator.

Page 20: Infecții Respiratorii Virale

Izolarea virusului în culturi celulare Identificarea acizilor nucleici virali prin

polymerase chain reaction(PCR) Evidențierea creșterii titrului de atc, pe

seruri pereche, recoltate la debut și în convalescență prin reacții de fixare a complementului(RFC), hemaglutinoinhibare(HAI) sau ELISA.

Page 21: Infecții Respiratorii Virale

Igieno-dietetic Simptomatic Etiologic 1.se folosesc inhibitorii de neuraminidazăOseltamivir, zanamivir. 2.sau inhibitori ai proteinei M cum sunt:Amantadina, rimantadina, active numai pe

virusul gripal A.

Page 22: Infecții Respiratorii Virale

Imunizarea populației se face cu prioritate personalului medical expus și persoanelor cu risc de îmbolnăvire și complicații. Se utilizează vaccin antigripal adaptat în fiecare an circulației tulpinei gripale stabilită de OMS.

Vaccinul este inactivat, preparat pe ou embrionat, și are o eficiență de 70-90% Se adm. 0,5 ml la adult și 0,25 ml la copil.

Page 23: Infecții Respiratorii Virale

Se vaccinează prioritar: • vârstnicii>65 ani• persoanele cu boli cr pulmonare, cardiace,

renale, DZ, HIV• Copii 6 luni-8 ani care necesită tratament cu

acid acetilsalicilic.• Persoanele instituționalizate• Personalul medicalSe contraindică vaccinarea la persoanele

alergice la ou(definitiv) sau în cursul bolilor infecțioase acute(temporar).

Page 24: Infecții Respiratorii Virale

Gripa determinată de v gripal A/H1N1 a fost denumită ˝ gripă porcină˝ pornind de la faptul că un virus de tip A/H1N1 este și agentul cauzal al gripei porcilor.

Virusul a determinat pandemia de gripă din 2009.

Page 25: Infecții Respiratorii Virale

Virusul gripei porcine este răspândit în toată lumea în populația porcină.

Virusul pandemic provine din virusul gripal ancestral, de origine aviară care a trecut bariera de specie și a infectat omul(în 1918) devenind v gripal H1N1.

Page 26: Infecții Respiratorii Virale

Virusul gripal uman nu infectează rațele iar rațele nu pot infecta omul dar ambii pot infecta porcii.

Contactul omului cu porcii bolnavi nu se manifestă prin boală ci cel mult prin apariția anticorpilor în sânge

Porcii sunt gazdele unde virusurile aviare, umane și porcine se întâlnesc și schimbă gene determinând apariția unor noi și

periculoase tulpini gripale.

Page 27: Infecții Respiratorii Virale

Noile tulpini virale apar acolo unde populații umane,porcine și aviare sunt ținute împreună.

Virusul gripal al porcilor a fost prima dată incriminat ca fiind agentul etiologic și al gripei umane, în 1918 când oamenii și porcii au făcut forme severe de gripă în același timp.

În 1918 a fost prima semnalare a gripei la porci.

Page 28: Infecții Respiratorii Virale

Originea virusului din 1918 este încă incertă dar provine din recombinarea genetică a virusurilor umane, aviare și porcine.

Virusul gripal aviar a trecut bariera de specie și a infectat oamenii devenind virusul uman H1N1 care ulterior a infectat porcii.

Virusul porcin A/H1N1 este considerat astăzi virusul porcin ”clasic” și a circulat ca singură tulpină până în 1997.

Page 29: Infecții Respiratorii Virale

Virusul uman H1N1 a circulat în populație până în jurul anului 1957.

Virusul pandemic din 2009 este o combinație între virusurile gripale ancestrale aviare, porcine și umane cu virusurile gripale porcine circulante în Eurasia. (studii de filogenetică au demonstrat că noul virus gripal are 5 origini diferite)

Denumirea actuală este virusul pandemic 2009

(H1 pdm09)

Page 30: Infecții Respiratorii Virale

Virusul de tip H1N1 a determinat în decursul timpului o serie de pandemii:

1918 1968-1969 Hong-Kong 2009Dar și o serie de epidemii: 1976 (SUA) 2006-2008 în India,

Australia, Bengalul de VestPreședintele Ford vaccinându-se contra gripei din 1976

Page 31: Infecții Respiratorii Virale

Debut brusc cu febră moderată/mare, simptome respiratorii, mialgii.

Perioada de stare durează 4-6 zile disfagia ,rinoreea, tusea fiind pe primul plan.

Convalescența este scurtă.

Page 32: Infecții Respiratorii Virale

Caracteristic acestui virus pandemic a fost morbiditatea crescută la vârste tinere și absența cazurilor la persoanele vârstnice.

Chiar la persoanele anterior sănătoase, noul virus determină pneumonii sau ARDS.

Factori de risc pentru evoluția nefavorabilă: obezitatea și sarcina.

Page 33: Infecții Respiratorii Virale

Tratament simptomatic și etiologic cu oseltamivir /zanamivir.

Cazurile grave cu ARDS necesită intubare și ventilare mecanică.

Prevenția se face prin vaccinare cu vaccin adaptat noii tulpini.

Pandemia s-a încheiat în august 2010 și a pricinuit 18.000 de decese în toată lumea.

În 1918, decesele au fost apreciate la 50-100 milioane de persoane.

Page 34: Infecții Respiratorii Virale

Oreionul este o boală infecțioasă acută, transmisibilă, specific umană produsă de virusul urlian, manifestată prin febră, manifestări generale, inflamație nesupurativă a glandelor salivare și ale altor țesuturi(pancreas, testicul, sistem nervos).

Page 35: Infecții Respiratorii Virale

Virusul urlian aparține familiei Paramyxoviridae și are structură similară virusurilor gripale, cuprinzând nucleocapsida și o anvelopă glicoproteică.

Virusul pătrunde la nivelul mucoasei rino-faringelui unde se multiplică și invadează țesutul limfoid regional.

Urmează prima viremie cu diseminarea în splină și alte țesuturi limfoide.

Page 36: Infecții Respiratorii Virale

1.Virusul pătrundeîn tractul resp.2.Multiplicarea virusului în glandesalivare3.Diseminarea virusului în splină4.Diseminarea în țesuturile țintă

7-10zile

Aprox 15zile

18zile

Urmează cea de-a doua viremie cu diseminarea virusului în organele țintă (predominant țesuturi glandulare dar și alte țesuturi):Testicul, ovare, pancreas, țesut nervos, tiroidă.

Page 37: Infecții Respiratorii Virale

Sursa de infecție este omul bolnav cu forme manifeste sau asimptomatice de boală(formele asimptomatice pot ajunge până la 30% dintre infecții)

Calea de transmitere este respiratorie, directă sau indirectă prin obiecte contaminate cu secreții respiratorii.

Contagiozitatea începe cu două zile înaintea debutului și încă 5 zile după debut.

Masa receptivă reprezentată de copii neimunizați, mai rar adulți și foarte rar sugari alimentați natural.

Page 38: Infecții Respiratorii Virale

Formele de manifestare ale procesului epidemiologic sunt endemia și epidemia în colectivități de copii și de adulți tineri.

Este răspândit pe întregul glob Sugarii din mame imunizate au imunitate

transmisă pasiv 3-6 luni. Excepțional apare sub vârsta de 1 an. Sezonalitate: primăvara și iarna

Page 39: Infecții Respiratorii Virale

Incubație: (12-24 zile) medie 18 zile

Manifestări clinice : parotidită- 70% din cazuri.

Tumefierea este unilaterală inițial, ulterior devine bilaterală, acoperind unghiul mandibulei, consistență fermă, elastică.

Inflamația glandelor salivare submaxilare și linguale se pot asocia.

Enantemul urlian constă în turgescența orificiului

canalului Stenon eritem faringian

Alte localizări Meningita urliană Encefalita urliană Pancreatita urliană Orhita urliană Mono și poli-artrita urliană Miocardita urliană

Page 40: Infecții Respiratorii Virale

Infecția urliană este rară în sarcină, formele de boală fiind ușoare sau medii.

Infecția urliană apărută în primul trimestru de sarcină poate determina moartea intrauterină a fătului.

Efectul teratogen al infecției urliene constă în apariția fibroelastozei endocardice a nou-născutului ca și deficite ponderale.

Page 41: Infecții Respiratorii Virale

Datele clinice sunt suficiente în majoritatea formelor de boală.

Dg etiologic nu este de uz curent și se practică pentru formele primare extrasalivare. Se practică:

1. Izolarea virusului în culturi din salivă, LCR, urină în primele zile de la debut.

2. Dg serologic prin evidențierea anticorpilor IgM în primele zile de boală sau prin creștere de 4 ori, pe două probe(la debut și în convalescență).

Page 42: Infecții Respiratorii Virale

Nu există tratament specific pentru virusul urlian.

Regim igieno-dietetic și simptomatic AINS sau corticoizi în cazuri severe:

meningite, encefalite sau orhita.Profilaxia Vaccin urlian viu, atenuat, în triplă asociere:

rujeolă, rubeolă,oreion (RORVax, Priorix) administrat în două doze(12 luni – 2 ani).

Page 43: Infecții Respiratorii Virale

Abația Melk(Austria)-superbă contrucție barocă pe malul Dunării