IMPACTUL GENERAT DE LUCRĂRILE DE DEZVOLTARE A DOMENIULUI SCHIABIL PARÂNG

Autori: CODREA , GHEORGHE 1 , AZAMFIREI, REMUS2, LUCA, SERGIU 3 codreagheorghe68@yahoo.comCoordonator: Asist.univ.dr.ing. Florin Faur 4

1, 2, 3 Universitatea Petroșani, Facultatea de Mine, Ingineria si Protecţia Mediului în Industrie, anul IV 4 Universitatea Petroșani, Facultatea de Mine, Dep. de Management, Ingineria Mediului și Geologie

Rezumat: Scopul proiectului constă în identificarea impactului asupra factorilor de mediu produs de lucrările de dezvoltare a domeniului schiabil din stațiunea Parâng, proiect ce cuprinde reabilitarea pârtiilor existente, amenajare de pârtii noi de schi, telescaune, telecabine,capacităţi de cazare etc.

1.Amplasarea obiectivului studiatMunții Parâng fac parte din Carpații Meridionali, grupa muntoasă Parâng-Șureanu-Lotrului, fiind cea

mai mare ca suprafață dintre masivele muntoase ale României. De la E-V măsoară aproximativ 50 de km iar de la N-S circa 25 km, fiind delimitați la V de Valea Jiului, la E de râul Olteț și râul Lotru, la N de Munții Șureanu, iar spre S, de șirul depresiunilor Novaci și Baia de Fier.

2. Descrierea lucrărilorPe amplasamentul studiat urmează a fi amenajate 22 pârtii de schi, lungimea totală a pârtiilor fiind

de 24,536 km, iar suprafața totală de defrișat 30,75 ha. Au mai fost prevăzute a se realiza un număr de opt instalaţii de transport pe cablu tip telescaune, pentru transportul rapid la domeniul schiabil al turiştilor, lungimea totală a instalaţiilor fiind de 8541,53 m, și o instalație de transport pe cablu tip telegondolă, cu cabine de opt locuri, tip detaşabil, compusă din două tronsoane în lungime totală de 8269 m. [3]

Proiectul prevede și reabilitarea unor drumuri de acces, existente, dar care necesită o lărgire pentru a asigura accesul maşinilor de gabaritul ratrack-urilor.

În zonă se vor mai construi cabane montane, centru de servicii turistice, orăşelul copiilor, parcări auto, garaje, platforme, instalaţii de alimentare cu apă și canalizare, instalaţii de producere a zăpezii artificiale constând din: lac de acumulare, staţii pompe ape, rezervoare, captări ape, reţele de distribuţie.

Principalele lucrări executate în faza de construcţie sunt: pregătirea terenului, defrişări, săpături, turnare betoane, căi de acces, executare podeţe, lucrări de refacere a mediului degradat concretizate prin plantare puieţi pe taluzuri, montare gărduleţe de coastă, și eliberarea terenului de toate materialele.

3. Identificarea surselor de poluareSursele de poluare a mediului în fazele de construcție, funcționare și întreținere, au fost identificate

în scopul prognozării și evaluării efectelor prin intermediul analizării interacțiunilor dintre acțiunile proiectului și componentele ambientale.Surse de poluare a aerului - sursele identificate şi poluanţi generaţi pe amplasamentul proiectului sunt: compuşii organici volatili, emisiile rezultate în timpul funcţionării utilajelor, praful rezultat din lucrările de excavaţie şi manipulare a materialului dislocat şi arderea combustibililor fosili în cabanele din zonă.

Pentru evaluarea nivelului de poluare în zona amplasamentului înainte de începerea lucrărilor, s-au determinat pulberile în suspensie, SO2 şi NO2. Rezultatele măsurătorilor sunt redate în tabelul 1.

Poluantul determinat Punct de prelevare

Concentraţia poluantului

UM Determinată Maximă admisă Ordin 592/2002

Pulberi sedimentabile Cabana ANEFS g/m2/lună 13,4 17SO2 Cabana ANEFS μg/m3 2,45 20NO2 Cabana ANEFS μg/m3 1,87 30

Tabelul 1. Determinarea pulberilor in suspensie, SO2 şi NO2

Zgomotele generate pe durata execuţiei lucrărilor, în perioada activă a zilei de lucru, se datorează activităţilor de șantier, transportului şi manipulării materialelor, iar în perioada de activitate a domeniului schiabil, de către turişti și utilajele de întreținere a pârtiilor. În general activităţile generatoare de zgomot desfăşurate în cadrul obiectivului se încadrează în limitele admise de HG nr. 321/2005, republicată, privind evaluarea și

gestionarea zgomotului ambiental, existând perioade scurte de timp în care se înregistrează depăşiri ale acestor limite.

În cadrul obiectivului nu există surse de vibraţii care să genereze efecte asupra omului şi asupra clădirilor.Surse de poluare a apelor de suprafață - în prezent în masivul Parâng, calitatea apelor este afectată de deversarea apelor uzate menajere neepurate și de lipsa sistemului centralizat de canalizare. Fiecare cabană are sistem propriu de canalizare cu fose septice vidanjabile. Pe durata derulării lucrărilor de investiţii este posibilă contaminarea directă sau prin intermediul solului a apelor de suprafaţă cu produse petroliere sau uleiuri provenite de la utilaje.Surse de poluare a solurilor - pentru evaluarea gradului de poluare a solului, a fost prelevată o probă de sol din zona Slima, iar analizele efectuate (Tabelul 2), au fost comparate cu valorile de referinţă prevăzute de Ordinul 756/1997 privind evaluarea poluării mediului.

Tabelul 2. Interpretarea rezultatelor analizelor de sol prelevate

Proba UM P1 sol

Tipurin de folosințe (cf. Ord. 756/1997)Mai puțin sensibile Sensibile

Prag alertă Prag intervenție Prag alertă Prag intervenție

Cadmiu total mg/kg 0,18 5 10 3 5Plumb total mg/kg 9,78 250 1000 50 100Fluor mg/kg 0,00 500 1000 150 300Cianuri libere mg/kg 0,00 10 20 5 10Sulfaţi mg/kg - 5000 50000 2000 10000Cupru mg/kg 18,25 250 500 100 200Nichel mg/kg 0,43 200 500 75 150Zinc mg/kg 43,72 700 1500 300 600Mangan mg/kg 212,98 2000 4000 1500 2500Crom mg/kg 8,76 300 600 100 300Fenoli mg/kg 0 10 40 5 10Hidrocarburi aromatice policiclice

mg/kg 0 50 150 25 50

Hidrocarburi din petrol mg/kg 0 1000 2000 200 500pH unit. pH 5,88

În urma analizelor efectuate a rezultat că proba de sol nu prezintă depăşiri ale pragului de intervenţie şi ale pragului de alertă pentru soluri sensibile, respectiv mai puţin sensibile.Deșeurile rezultate pe amplasamentul supus analizei, în timpul executării lucrărilor, sunt în principal deşeuri tehnologice provenit din excavaţii, deşeuri din construcţii, deşeuri metalice şi deşeuri menajere (Tabelul 3).

Tabelul 3. Deșeurile provenite în urma lucrărilor din terenNr. crt Lucrare Deşeuri

1 Ameliorarea suprafeţelor de teren, săpare fundaţii Deşeuri solide pulverulente2 Lucrări de defrişare Resturi vegetale3 Reparaţii curente ale echipamentului Uleiuri uzate, anvelope uzate, deșeuri metalice4 Organizarea şantierului Deșeuri menajere, hârtie, ambalaje

Impactul asupra mediului social şi economic - prin proiect se va asigura sporirea aportului economic (încasări, inclusiv valutare, contribuţia directă şi indirectă a turismului la creşterea veniturilor populaţiei locale şi la dezvoltarea economică şi tehnico-edilitară a zonei) şi social, prin reconversia forţei de muncă şi absorbţia unei părţi din aceasta în activitatea de turism şi serviciile conexe care se vor dezvolta.

4. Identificarea şi evaluarea gradului de poluareO problemă care trebuie abordată în faza de analiză a unui proiect este aceea de evaluare a gradului

de poluare. Ca metodă de evaluare, am ales pentru acest proiect metoda Indicelui global de poluare.Evaluarea impactului asupra factorului de mediu AER.

Pentru evaluarea nivelului de poluare în zona amplasamentului (lângă cabana ANEFS), înainte de începerea lucrărilor de investiţie, s-au determinat pulberile în suspensie, SO2 şi NO2. Rezultatele măsurătorilor sunt redate în tabelul 1, comparativ cu Ordinul Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului nr. 592/2002, poluanţii determinaţi se situează sub valorile admise.

În concluzie, impactul asupra calităţii aerului este nesemnificativ atât în perioada de construcţie cât şi în perioada de funcţionare a proiectului. Nota de bonitate aer = 9.

Evaluarea impactului asupra factorului de mediu APĂ. Pentru cuantificarea efectelor activităților desfășurate în cadrul obiectivului asupra calității factorului

de mediu apă, a fost determinat "indicatorul de calitate" Ic [1] (Tabelul 4).

Tabelul 4. Starea de calitate a apeiActiuni exercitate asupra mediului înconjurător Efectul asupra factorului de mediu apă

-asigurarea sursei de alimentare cu apă de la rețeaua orașului 0Existența unui sistem propriu de canalizare cu fose septice -ape uzate menajere +Inexistența rețelei centralizate de canalizare-ape uzate menajere și industriale -Inexistența instalațiilor de epurare-ape uzate menajere și industriale -Mărimea efectelor -1

Ic apă = =-1; Nota de bonitate apă = 6

Evaluarea impactului asupra factorului de mediu SOL. Pentru evaluarea gradului de poluare a factorului de mediu sol s-a utilizat "indicele de poluare Ip " ca

rezultat al raportului dintre concentrația maximă determinată prin analize fizico - chimice pe poluanți specifici și concentrația maximă admisă.

Rezultatele determinărilor efectuate pentru proba de sol sunt redate în tabelul 3 , acestea indicând, pentru proba de sol P1, că nu se înregistrează depăşiri ale pragului de intervenţie şi ale pragului de alertă pentru soluri sensibile respectiv mai puţin sensibile. Nota de bonitate sol = 9Evaluarea impactului asupra biodiversității.

Impactul cel mai important asupra vegetaţiei se produce în faza de execuţie, când vor fi efectuate defrişări pe o suprafaţă de teren de 30,75 ha. Deasemenea, impactul lucrărilor de execuţie a infrastructurilor rutiere şi a celorlalte construcţii asupra biodiversității are următoarele consecinţe negative:

degradarea peisajului prin introducerea de elemente noi, inestetice, care nu se încadrează în peisaj; schimbarea microclimatului local de pădure și a modului de utilizarea a terenului; restrângerea habitatelor de pădure și modificarea regimului de migraţie al animalelor sălbatice; perturbarea habitatelor naturale datorată surselor generatoare de zgomot; perturbarea speciilor faunistice şi florare fragile; creşterea suprafeţei teritoriului antropizat şi scăderea suprafeţei teritoriului natural; utilajele pot genera scurgeri de carburanţi şi uleiuri, care prin infiltrare în sol, afectează flora şi fauna

specifică amplasamentului; modificarea regimurilor de curgere ale pânzelor freatice, care pot fi blocate prin noile construcţii,

dereglând hidrogeologia zonei; apariția în zona atropizată a unor specii de animale sălbatice atrase de depozitele necontrolate de

deșeuri menajere provenite de la cabanele montane şi introducerea în ecosistemele naturale ale unor specii invazive, nespecifice zonei (câini, rozătoare atrase de deşeurile alimentare etc.)Prin prisma estimărilor de concentraţie se poate concluziona că impactul domeniului schiabil asupra

vegetaţiei şi faunei din zonă este prezent dar prin măsuri speciale de protecţie acesta poate fi combătut, iar pe măsura realizării lucrărilor proiectate şi închiderii fronturilor de lucru aferente, calitatea acesti factor de mediu, va reveni la parametrii acceptabili de legislaţia în vigoare. Nota de bonitate pentru biodiversitate = 8Evaluarea impactului produs de zgomot.

Pe durata execuţiei proiectului, sursele de zgomot în perioada activă a zilei de lucru sunt generate de activităţile specifice de șantier, iar în perioada de activitate a domeniului schiabil, zgomotele vor fi generate de către turişti (cluburi, discoteci etc.) și de către utilajele de întreținere a pârtiilor.

Nota de bonitate zgomot = 8Evaluarea impactului produs de proiect asupra mediului

Pentru evaluarea cantitativă a impactului creat de activitatea proiectului asupra mediului înconjurător s-a utilizat metoda indicelui global de impact [1, 2]. Pentru calcularea indicelui global de poluare au fost stabilite notele de bonitate pentru fiecare factor de mediu:

Nb aer = 9.0 Nb apa = 6.0 Nb sol = 9.0 Nb zgomot = 8.0 Nb biodiversitate = 8.0

IPG=SrSi

=1,68

În situaţia de faţă 1<Ipg<2, deci, activitatea se desfăşoară în limite admisibile pentru mediu.

5. Măsuri de diminuare a impactuluiÎn scopul diminuării impactului produs de proiect asupra factorilor de mediu se recomandă adoptarea

de măsuri urgente în ceea ce privește următoarele: gestionarea apelor uzate, prin urgentarea lucrărilor de construire a rețelei de canalizare care să facă

legătura cu magistrala orașului și apoi cu stația de epurare Dănuțoni; impunerea colectării selective a deşeurilor menajere, prin instrumente legale, tuturor agenţilor

economici care îşi desfăşoară activitatea în staţiune; gestionarea eficientă a deşurilor de origine alimentară prin construirea unor puncte de colectare

împrejmuite cu garduri metalice şi pubele acoperite, astfel încât să nu fie atrase animalele sălbatice de mirosul acestora, în perimetrul stațiunii;

pentru reducerea impactului generat de construcţiile din zona turistică asupra peisajului montan (apariţia în zonă a unor clădiri inestetice), arhitectura acestora trebuie să permită încadrarea în peisajul înconjurător;

pe durata execuţiei lucrărilor, se va folosi numai echipamente și mijloace de transport corespunzătoare din punct de vedere tehnic, bine întreținute pentru a minimiza emisiile de noxe;

camioanele care transportă materiale fine, care pot fi antrenate de vânt, vor fi acoperite cu prelate; în procesele tehnologice care produc mult praf, trebuie folosită udarea permanentă şi se recomandă

utilizarea perdelelor de protecţie; în momentul în care se identifică deversări accidentale de produse petroliere sau uleiuri minerale de

la diverse utilajele şi mijloacele de transport se vor folosi materiale absorbante, iar în situaţia în care aceste substanţe au penetrat solul în profunzime, acesta va fi îndepărtat și curățat;

în perioada de funcţionare a staţiunii se impun măsuri de restricţionare a accesului auto; efectuarea unor lucrări de reamenajare a terenurilor degradate concretizate prin plantarea de puieţi pe

taluzurile afectate, montare gărduleţe de coastă etc., în scopul reintegrării acestora în peisaj.

CONCLUZIIPrin implementarea acestui proiect de dezvoltare a domeniului schiabil în zona turistică Parâng, se va

dezvolta oferta turistică la nivel zonal şi se vor pun bazele unor abordări particularizate ulterioare pentru fiecare unitate turistică ce se va dezvolta în acest areal. Turismul reprezintă cea mai importantă alternativă de dezvoltare economică a zonei şi de ocupare a forţei de muncă disponibilizate din activitatea minieră.

Cu toate că în perioada de execuţie a lucrărilor necesare dezvoltării domeniului schiabil Parâng va exista un impact negativ asupra mediului (în limite admisibile), oportunitatea materializării acestui proiect rezidă din nevoia unei dezvoltări alternative, pe principiile dezvoltării durabile, a zonei considerată monoindustrială a Văii Jiului. Dorinţa de a limita cât mai mult impactul datorat dezvoltării unor proiecte în ariile protejate nu trebuie să aibă drept rezultat impunerea alternativelor de tip „0”, a nu se face nimic. Având în vedere faptul că zona Munţilor Parâng este practic împresurată cu arii protejate, o astfel de atitudine conduce la blocarea dezvoltării socio-economice a regiunii.

Per ansamblu putem afirma că realizarea proiectului va afecta pozitiv calitatea vieții în comunitățiile din zonă prin crearea unui număr mare de locuri de muncă.

BIBLIOGRAFIE[1]M. Lazăr, I.Dumitrescu – Impactul antropic asupra mediului; Editura Universitas, Petroșani 2006;[2]M. Lazăr, F. Faur – Identificarea și evaluarea impactului antropic asupra mediului, Îndrumător

de proiect, Editura Universitas, Petroșani 2011;[3]***Dezvoltarea domeniului schiabil în zona turistică Parâng”– Memorii tehnice.