iiperind zone întinse din irak ºi si-ria. iniþial s-a crezut cã obiectivul principal al statului...

16
Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii WWW.CVLPRESS.RO / [email protected] Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Cuvântul Libert[\ii Primul cotidian al Olteniei Anul XXV, Nr. 7842 luni, 7 septembrie 2015 16 pagini 1 leu reportaj / 8 actualitate / 2 culturã / 7 Oltenii se luptã aprig pentru titlul Oltenii se luptã aprig pentru titlul Oltenii se luptã aprig pentru titlul Oltenii se luptã aprig pentru titlul Oltenii se luptã aprig pentru titlul de Capitalã Culturalã Europeanã 2021 de Capitalã Culturalã Europeanã 2021 de Capitalã Culturalã Europeanã 2021 de Capitalã Culturalã Europeanã 2021 de Capitalã Culturalã Europeanã 2021 Oltenii se luptã aprig pentru titlul Oltenii se luptã aprig pentru titlul Oltenii se luptã aprig pentru titlul Oltenii se luptã aprig pentru titlul Oltenii se luptã aprig pentru titlul de Capitalã Culturalã Europeanã 2021 de Capitalã Culturalã Europeanã 2021 de Capitalã Culturalã Europeanã 2021 de Capitalã Culturalã Europeanã 2021 de Capitalã Culturalã Europeanã 2021 Oltenii se luptã aprig pentru titlul Oltenii se luptã aprig pentru titlul Oltenii se luptã aprig pentru titlul Oltenii se luptã aprig pentru titlul Oltenii se luptã aprig pentru titlul de Capitalã Culturalã Europeanã 2021 de Capitalã Culturalã Europeanã 2021 de Capitalã Culturalã Europeanã 2021 de Capitalã Culturalã Europeanã 2021 de Capitalã Culturalã Europeanã 2021 Oltenii se luptã aprig pentru titlul Oltenii se luptã aprig pentru titlul Oltenii se luptã aprig pentru titlul Oltenii se luptã aprig pentru titlul Oltenii se luptã aprig pentru titlul de Capitalã Culturalã Europeanã 2021 de Capitalã Culturalã Europeanã 2021 de Capitalã Culturalã Europeanã 2021 de Capitalã Culturalã Europeanã 2021 de Capitalã Culturalã Europeanã 2021 Oltenii se luptã aprig pentru titlul Oltenii se luptã aprig pentru titlul Oltenii se luptã aprig pentru titlul Oltenii se luptã aprig pentru titlul Oltenii se luptã aprig pentru titlul de Capitalã Culturalã Europeanã 2021 de Capitalã Culturalã Europeanã 2021 de Capitalã Culturalã Europeanã 2021 de Capitalã Culturalã Europeanã 2021 de Capitalã Culturalã Europeanã 2021 Oltenii se luptã aprig pentru titlul Oltenii se luptã aprig pentru titlul Oltenii se luptã aprig pentru titlul Oltenii se luptã aprig pentru titlul Oltenii se luptã aprig pentru titlul de Capitalã Culturalã Europeanã 2021 de Capitalã Culturalã Europeanã 2021 de Capitalã Culturalã Europeanã 2021 de Capitalã Culturalã Europeanã 2021 de Capitalã Culturalã Europeanã 2021 Oltenii se luptã aprig pentru titlul Oltenii se luptã aprig pentru titlul Oltenii se luptã aprig pentru titlul Oltenii se luptã aprig pentru titlul Oltenii se luptã aprig pentru titlul de Capitalã Culturalã Europeanã 2021 de Capitalã Culturalã Europeanã 2021 de Capitalã Culturalã Europeanã 2021 de Capitalã Culturalã Europeanã 2021 de Capitalã Culturalã Europeanã 2021 Oltenii se luptã aprig pentru titlul Oltenii se luptã aprig pentru titlul Oltenii se luptã aprig pentru titlul Oltenii se luptã aprig pentru titlul Oltenii se luptã aprig pentru titlul de Capitalã Culturalã Europeanã 2021 de Capitalã Culturalã Europeanã 2021 de Capitalã Culturalã Europeanã 2021 de Capitalã Culturalã Europeanã 2021 de Capitalã Culturalã Europeanã 2021 Oltenii se luptã aprig pentru titlul Oltenii se luptã aprig pentru titlul Oltenii se luptã aprig pentru titlul Oltenii se luptã aprig pentru titlul Oltenii se luptã aprig pentru titlul de Capitalã Culturalã Europeanã 2021 de Capitalã Culturalã Europeanã 2021 de Capitalã Culturalã Europeanã 2021 de Capitalã Culturalã Europeanã 2021 de Capitalã Culturalã Europeanã 2021 Craiova a organizat, în acest week-end, o întâlnire extrem de importantã pentru proiectul Capitalã Culturalã Europeanã 2021. Fiindcã se împlinesc 30 de ani de la înfiinþarea acestui titlu, Bãnia ºi-a propus o masã a prieteniei cu toate oraºele care candideazã împreunã cu noi pentru acest titlu, respectiv toate oraºele din România, dar ºi cele din Grecia, þarã care a fost nominalizatã alãturi de noi pentru a avea un oraº-capitalã culturalã europeanã în anul 2021. Profitând de acest context, autoritãþile locale au mãrturisit cã ºi-au propus sã încheie parteneriate cu oraºele greceºti, iar primul care s-a ºi arãtat interesat de aceastã colaborare a fost oraºul Larrisa. 3 3 3 ADMINISTRAÞIE pagina O intervenþie O intervenþie O intervenþie O intervenþie O intervenþie în Siria ar avea în Siria ar avea în Siria ar avea în Siria ar avea în Siria ar avea drept pretext drept pretext drept pretext drept pretext drept pretext Statul Islamic! Statul Islamic! Statul Islamic! Statul Islamic! Statul Islamic! Statul Islamic din Irak ºi Siria, cunoscut de asemenea ca Statul Islamic din Irak ºi Levant ori Sta- tul Islamic, a apãrut oficial în 2013, deºi geneza acestei organizaþii te- roriste este legatã de Al Qaida, aco- perind zone întinse din Irak ºi Si- ria. Iniþial s-a crezut cã obiectivul principal al Statului Islamic era sã devinã pentru musulmanii sunniþi un stat religios, menit sã-i proteje- ze oriunde s-ar afla. Dictatura lui Bassar al Assad în Siria, ºi refuzul guvernului Nourri al Maliki în Irak, de a-i reintegra pe sunniþi în struc- tura vieþii politice irakiene... Dupã trei investiþii inaugurate, S-a încins hora S-a încins hora S-a încins hora S-a încins hora S-a încins hora de Ziua Comunei de Ziua Comunei de Ziua Comunei de Ziua Comunei de Ziua Comunei Urzicuþa Urzicuþa Urzicuþa Urzicuþa Urzicuþa reportaj / 9 OFF-uri de GABRIEL BRATU-MIB - Mã bucur, Popescule, când mã plimb cu maºina pe strãzile noastre... dar mai mult mã bu- cur când nu mã plimb. La Cetate – La Cetate – La Cetate – La Cetate – La Cetate – turismul, cultura turismul, cultura turismul, cultura turismul, cultura turismul, cultura ºi agricultura, ºi agricultura, ºi agricultura, ºi agricultura, ºi agricultura, o triadã o triadã o triadã o triadã o triadã câºtigãtoare! câºtigãtoare! câºtigãtoare! câºtigãtoare! câºtigãtoare! Aºezatã într-o zonã agricolã din- tre cele mai fertile ºi beneficiind de vecinãtatea marelui fluviu, co- muna Cetate dovedeºte ºi, în pre- zent, cã privind doar spre viitor are ºansa sã fie în topul celor mai dez- voltate localitãþi doljene. Investiþii- le în infrastructurã, exploatarea avantajelor date de þãrmul Dunãrii, susþinerea sportului prin formarea unei echipe locale de fotbal, ce poate proba profesionalismul sunt câteva dintre ultimele proiecte ce au prins contur. Premierã la Calafat Orchestra de Camerã Orchestra de Camerã Orchestra de Camerã Orchestra de Camerã Orchestra de Camerã a Filarmonicii a Filarmonicii a Filarmonicii a Filarmonicii a Filarmonicii “Oltenia” inaugureazã “Oltenia” inaugureazã “Oltenia” inaugureazã “Oltenia” inaugureazã “Oltenia” inaugureazã Stagiunea de Stagiunea de Stagiunea de Stagiunea de Stagiunea de concerte la Palatul concerte la Palatul concerte la Palatul concerte la Palatul concerte la Palatul “Marincu “Marincu “Marincu “Marincu “Marincu

Upload: others

Post on 07-Jan-2020

3 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: iiperind zone întinse din Irak ºi Si-ria. Iniþial s-a crezut cã obiectivul principal al Statului Islamic era sã devinã pentru musulmanii sunniþi un stat religios, menit sã-i

Cuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiWWW.CVLPRESS.RO / [email protected]

Cuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiCuvântul Libert[\iiPrimul

cotidian al

Olteniei Anul XXV, Nr. 7842luni, 7 septembrie 2015 16 pagini 1 leu

reportaj / 8

actualitate / 2

culturã / 7

Oltenii se luptã aprig pentru titlulOltenii se luptã aprig pentru titlulOltenii se luptã aprig pentru titlulOltenii se luptã aprig pentru titlulOltenii se luptã aprig pentru titlulde Capitalã Culturalã Europeanã 2021de Capitalã Culturalã Europeanã 2021de Capitalã Culturalã Europeanã 2021de Capitalã Culturalã Europeanã 2021de Capitalã Culturalã Europeanã 2021Oltenii se luptã aprig pentru titlulOltenii se luptã aprig pentru titlulOltenii se luptã aprig pentru titlulOltenii se luptã aprig pentru titlulOltenii se luptã aprig pentru titlulde Capitalã Culturalã Europeanã 2021de Capitalã Culturalã Europeanã 2021de Capitalã Culturalã Europeanã 2021de Capitalã Culturalã Europeanã 2021de Capitalã Culturalã Europeanã 2021Oltenii se luptã aprig pentru titlulOltenii se luptã aprig pentru titlulOltenii se luptã aprig pentru titlulOltenii se luptã aprig pentru titlulOltenii se luptã aprig pentru titlulde Capitalã Culturalã Europeanã 2021de Capitalã Culturalã Europeanã 2021de Capitalã Culturalã Europeanã 2021de Capitalã Culturalã Europeanã 2021de Capitalã Culturalã Europeanã 2021Oltenii se luptã aprig pentru titlulOltenii se luptã aprig pentru titlulOltenii se luptã aprig pentru titlulOltenii se luptã aprig pentru titlulOltenii se luptã aprig pentru titlulde Capitalã Culturalã Europeanã 2021de Capitalã Culturalã Europeanã 2021de Capitalã Culturalã Europeanã 2021de Capitalã Culturalã Europeanã 2021de Capitalã Culturalã Europeanã 2021Oltenii se luptã aprig pentru titlulOltenii se luptã aprig pentru titlulOltenii se luptã aprig pentru titlulOltenii se luptã aprig pentru titlulOltenii se luptã aprig pentru titlulde Capitalã Culturalã Europeanã 2021de Capitalã Culturalã Europeanã 2021de Capitalã Culturalã Europeanã 2021de Capitalã Culturalã Europeanã 2021de Capitalã Culturalã Europeanã 2021Oltenii se luptã aprig pentru titlulOltenii se luptã aprig pentru titlulOltenii se luptã aprig pentru titlulOltenii se luptã aprig pentru titlulOltenii se luptã aprig pentru titlulde Capitalã Culturalã Europeanã 2021de Capitalã Culturalã Europeanã 2021de Capitalã Culturalã Europeanã 2021de Capitalã Culturalã Europeanã 2021de Capitalã Culturalã Europeanã 2021Oltenii se luptã aprig pentru titlulOltenii se luptã aprig pentru titlulOltenii se luptã aprig pentru titlulOltenii se luptã aprig pentru titlulOltenii se luptã aprig pentru titlulde Capitalã Culturalã Europeanã 2021de Capitalã Culturalã Europeanã 2021de Capitalã Culturalã Europeanã 2021de Capitalã Culturalã Europeanã 2021de Capitalã Culturalã Europeanã 2021Oltenii se luptã aprig pentru titlulOltenii se luptã aprig pentru titlulOltenii se luptã aprig pentru titlulOltenii se luptã aprig pentru titlulOltenii se luptã aprig pentru titlulde Capitalã Culturalã Europeanã 2021de Capitalã Culturalã Europeanã 2021de Capitalã Culturalã Europeanã 2021de Capitalã Culturalã Europeanã 2021de Capitalã Culturalã Europeanã 2021Oltenii se luptã aprig pentru titlulOltenii se luptã aprig pentru titlulOltenii se luptã aprig pentru titlulOltenii se luptã aprig pentru titlulOltenii se luptã aprig pentru titlulde Capitalã Culturalã Europeanã 2021de Capitalã Culturalã Europeanã 2021de Capitalã Culturalã Europeanã 2021de Capitalã Culturalã Europeanã 2021de Capitalã Culturalã Europeanã 2021

Craiova a organizat, în acestweek-end, o întâlnire extremde importantã pentru proiectulCapitalã Culturalã Europeanã2021. Fiindcã se împlinesc 30de ani de la înfiinþarea acestuititlu, Bãnia ºi-a propus o masã aprieteniei cu toate oraºele carecandideazã împreunã cu noipentru acest titlu, respectivtoate oraºele din România, darºi cele din Grecia, þarã care afost nominalizatã alãturi de noipentru a avea un oraº-capitalãculturalã europeanã în anul2021. Profitând de acestcontext, autoritãþile locale aumãrturisit cã ºi-au propus sãîncheie parteneriate cu oraºelegreceºti, iar primul care s-a ºiarãtat interesat de aceastãcolaborare a fost oraºul Larrisa.

33333 ADMIN

ISTRAÞIE

pa

gin

a

O intervenþieO intervenþieO intervenþieO intervenþieO intervenþieîn Siria ar aveaîn Siria ar aveaîn Siria ar aveaîn Siria ar aveaîn Siria ar aveadrept pretextdrept pretextdrept pretextdrept pretextdrept pretextStatul Islamic!Statul Islamic!Statul Islamic!Statul Islamic!Statul Islamic!

Statul Islamic din Irak ºi Siria,cunoscut de asemenea ca StatulIslamic din Irak ºi Levant ori Sta-tul Islamic, a apãrut oficial în 2013,deºi geneza acestei organizaþii te-roriste este legatã de Al Qaida, aco-perind zone întinse din Irak ºi Si-ria. Iniþial s-a crezut cã obiectivulprincipal al Statului Islamic era sãdevinã pentru musulmanii sunniþiun stat religios, menit sã-i proteje-ze oriunde s-ar afla. Dictatura luiBassar al Assad în Siria, ºi refuzulguvernului Nourri al Maliki în Irak,de a-i reintegra pe sunniþi în struc-tura vieþii politice irakiene...

Dupã trei investiþii inaugurate,S-a încins horaS-a încins horaS-a încins horaS-a încins horaS-a încins horade Ziua Comuneide Ziua Comuneide Ziua Comuneide Ziua Comuneide Ziua ComuneiUrzicuþaUrzicuþaUrzicuþaUrzicuþaUrzicuþa reportaj / 9

OFF-uri de GABRIELBRATU-MIB

- Mã bucur, Popescule, cândmã plimb cu maºina pe strãzilenoastre... dar mai mult mã bu-cur când nu mã plimb.

La Cetate –La Cetate –La Cetate –La Cetate –La Cetate –turismul, culturaturismul, culturaturismul, culturaturismul, culturaturismul, culturaºi agricultura,ºi agricultura,ºi agricultura,ºi agricultura,ºi agricultura,o triadão triadão triadão triadão triadãcâºtigãtoare!câºtigãtoare!câºtigãtoare!câºtigãtoare!câºtigãtoare!

Aºezatã într-o zonã agricolã din-tre cele mai fertile ºi beneficiindde vecinãtatea marelui fluviu, co-muna Cetate dovedeºte ºi, în pre-zent, cã privind doar spre viitor areºansa sã fie în topul celor mai dez-voltate localitãþi doljene. Investiþii-le în infrastructurã, exploatareaavantajelor date de þãrmul Dunãrii,susþinerea sportului prin formareaunei echipe locale de fotbal, cepoate proba profesionalismul suntcâteva dintre ultimele proiecte ceau prins contur.

Premierã la CalafatOrchestra de CamerãOrchestra de CamerãOrchestra de CamerãOrchestra de CamerãOrchestra de Camerãa Filarmoniciia Filarmoniciia Filarmoniciia Filarmoniciia Filarmonicii“Oltenia” inaugureazã“Oltenia” inaugureazã“Oltenia” inaugureazã“Oltenia” inaugureazã“Oltenia” inaugureazãStagiunea deStagiunea deStagiunea deStagiunea deStagiunea deconcerte la Palatulconcerte la Palatulconcerte la Palatulconcerte la Palatulconcerte la Palatul“Marincu“Marincu“Marincu“Marincu“Marincu

Page 2: iiperind zone întinse din Irak ºi Si-ria. Iniþial s-a crezut cã obiectivul principal al Statului Islamic era sã devinã pentru musulmanii sunniþi un stat religios, menit sã-i

2 / cuvântul libertãþii luni, 7 septembrie 2015actualitateactualitateactualitateactualitateactualitate

EDITOR:

S.C. ED PRESS COM S.R.L.Redacþia ºi administraþia:

200733 Craiova, str. Nicolãescu Plopºor nr. 22A,TEL/FAX 0251/41.41.41; 41.24.57.

Numãr de înmatriculare la Registrul Comerþului:J16/1410/2005; ISSN 1220-9538

SISTEM DE MANAGEMENT AL CALITÃÞIISR EN ISO 9001:2012

CERTIFICAT NR. 406/C/2012Societate cu capital integral privat.

Cod fiscal: RO 17758027Email: [email protected]

Internet: www.cvlpress.roREDACTOR-ªEF:MIRCEA CANÞÃR

Prim-redactor-ºef adjunct:MAGDA BRATU

Redactor-ºef adjunct:MARGA BULUGEAN

DEPARTAMENTE:Actualitate: Laura Moþîrliche, Radu Iliceanu

Eveniment: Carmen ZuicanEconomie / Politicã: Marga Bulugean

Culturã: Magda BratuSport: Marius Cîrstov, Cosmin Staicu

Fotoreporter: Tibi Bologh

Secretariat: 0251.412.457Publicitate: 0251.412.552Redacþia: 0251.412.613Sub-redacþie Calafat:

Cristian Rudãreanu: [email protected]

Sub-redacþie Bechet:Florina Rãdoi: 0760.678.582

[email protected]

Responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolului aparþineautorului. De asemenea, în cazul unor agenþii de presã ºipersonalitãþi citate, responsabilitatea juridicã le aparþine.

Bãsescu spune

cã douã instituþii UE

s-au prãbuºit -

Acordul de la Dublin

ºi Spaþiul SchengenFostul preºedinte Traian

Bãsescu susþine cã douãinstituþii europene s-auprãbuºit în aceastã perioadã -Acordul de la Dublin ºiSpaþiul Schengen - ºi cãdoreºte sã ºtie care esteplanul Uniunii Europene înproblema refugiaþilor pentruca acest proces sã nu serepete în anii urmãtori.“Când am ajuns în situaþiaîn care constatãm cã s-auprãbuºit instituþiile europene,instituþii europene s-auprãbuºit, înþelegeþi, asta seîntâmplã acum, sunt douãinstituþii care s-au prãbuºit:Acordul de la Dublin ºiSpaþiul Schengen. Politicie-nii sunt tentaþi sã ascundãprãbuºirea instituþiilor subumanitarism. Dar eu, cacetãþean european, vreau sãºtiu de ce nu au funcþionatinstituþiile. Acordul de laDublin, care obligã statelemembre ca, atunci când aupersoane ilegal intrate peteritoriul lor, sã le trimitã înpunctul pe unde au intrat înUniunea Europeanã, acestAcord de la Dublin nu maifuncþioneazã. SecuritateaSpaþiului Schengen - pãi,România nu a fost bunã,iar Spaþiul Schengen sedemonstreazã a fi o strecu-rãtoare, intrã cine pe undevrea ºi cum vrea ºi câtvrea”, a declarat TraianBãsescu. El susþine cãrefugiaþii ajung în UniuneaEuropeanã prin Spania,Italia ºi Grecia, þãri care auprobleme de mai mulþi ani îna aplica legislaþia UE.

O parte din cei 25.000 de europe care Sorin Oprescu i-ar fi pri-mit drept mitã sâmbãtã noapte aufost gãsiþi asupra sa în trafic, iarrestul la reºedinþa de la Ciolpani,au declarat pentru MEDIAFAXsurse judiciare. Sorin Oprescu vafi suspendat automat din funcþiade primar de cãtre prefect în ca-zul în care judecãtorii decid ares-tarea sa preventivã, potrivit Le-gii administraþiei publice locale,iar atribuþiile sale vor fi preluatede viceprimarul Cornel Piep-tea (PNL) sau de viceprimarul- Dan Darabont (PSD).

Avocatul Alexandru Chiciu adeclarat cã a fost mandatat deSorin Oprescu sã precizeze cãprimarul Capitalei nu a cerut nici-odata bani nimãnui, nici direct,nici prin intermediari, apãrãto-rul arãtând ºi cã acuzaþiile de

O intervenþie în Siria ar aveaO intervenþie în Siria ar aveaO intervenþie în Siria ar aveaO intervenþie în Siria ar aveaO intervenþie în Siria ar aveadrept pretext Statul Islamic!drept pretext Statul Islamic!drept pretext Statul Islamic!drept pretext Statul Islamic!drept pretext Statul Islamic!

MIRCEA CANÞÃR

Statul Islamic din Irak ºi Siria, cu-noscut de asemenea ca Statul Isla-mic din Irak ºi Levant ori Statul Isla-mic, a apãrut oficial în 2013, deºigeneza acestei organizaþii teroristeeste legatã de Al Qaida, acoperindzone întinse din Irak ºi Siria. Iniþial s-a crezut cã obiectivul principal al Sta-tului Islamic era sã devinã pentru mu-sulmanii sunniþi un stat religios, me-nit sã-i protejeze oriunde s-ar afla.Dictatura lui Bassar al Assad în Siria,ºi refuzul guvernului Nourri al Mali-ki, în Irak – doi lideri ºiiþi –, de a-ireintegra pe sunniþi în structura vieþiipolitice irakiene, punând capãt per-secutãrii lor de maºinãria politicã dela Bagdad, au permis ca Statul Isla-mic sã devinã un model al terorismului, înge-mãnând rãzboiul preventiv din Irak cu rãzbo-iul civil din Siria. A fi ºiit sau membru al vreu-nei secte apropiate, cum ar fi alauiþii ºi aleviþiidin Siria, seamãnã foarte mult cu a fi fost evreuîn Germania nazistã. Apoi cãderea lui Gaddafiîn 2011 a produs un vid politic pe care miliþiiletriburilor rivale l-au umplut cu violenþã. StatulIslamic administreazã un buget alimentat dinexportul de petrol, taxe pe afaceri, vânzãri dearme, funcþionând ca o corporaþie a terorii.Ceea ce Occidentul nu a luat în seamã, la vre-mea potrivitã, a fost anarhia din nordul Siriei,din cauza rãzboiului prin intermediari, finanþatde pletora de sponsori. Ostatecii deveniserãmãrfuri preþioase. Ca în Libanul anilor ‘90.Triunghiul sunnit, la nord de Bagdad – Ramadi,

Falluja ºi Mosul – a devenit incubatorul insur-genþei sunnite jihadiste. Povestea este ceva mailungã. Acum ne aflãm în faþa consecinþelor.Pânã în prezent coaliþia contra Statului Islamicdin Irak, angajatã dupã septembrie 2014, a re-fuzat sã intervinã terestru în Siria. Acum, seopineazã – preºedintele francez Francois Hol-lande se va exprima astãzi pe acest subiect –cã pentru a face faþã valului de imigranþi ºi re-fugiaþi veniþi din Siria, primiþi cu generozitatede Germania, dar ºi Suedia, trupele francezetrebuie sã participe la sol contra Daech. Mos-cova, care susþine alãturi de Teheran, cu vi-goare regimul de la Damasc, propune o coali-þie lãrgitã, aceasta urmând a cuprinde ºi arma-ta regulatã sirianã, pentru a lupta contra Statu-lui Islamic. La rândul sãu, preºedintele Barack

Obama s-a întreþinut vineri la CasaAlbã cu regele Salamane al ArabieiSaudite, „chestiunea sirianã” dominânddiscuþia. Despãrþirea de preºedintelesirian Assad, ar fi o soluþie politicã,neîmpãrtãºitã de Rusia ºi sâmbãtã 5septembrie a.c. secretarul american destat, John Kerry, s-a întreþinut telefo-nic cu omologul sãu rus, Serghei La-vrov, pentru a-i exprima „îngrijorareaSUA” faþã de un eventual angajamental Rusiei în Siria. Un articol din „No-vaia Gazeta” semnala cã trupele ruseºtisunt deja prezente în Siria, cu consi-lieri militari, în Lalaca lângã StatuluiIslamic. Cu numai o zi înainte, Vladi-mir Putin afirmase cã este prea devre-me a se vorbi de un angajament mili-tar al Rusiei, în Siria, pentru combate-

rea Statului Islamic. În ultimele sãptãmâni con-sultãrile diplomatice s-au multiplicat în cãuta-rea unor soluþii optime în Siria, ºi în aceastsens menþionatã poate fi întâlnirea tripartitã,de la Doha, între ºefii diplomaþiei americane,ruse ºi saudite, miniºtrii iranian ºi saudit pen-tru afaceri externe fiind primiþi apoi la Mosco-va. Concluzia? Rusia ºi SUA gestioneazã con-flictul la porþile Europei. ªi dupã toate aparen-þele, Rusia nu este problema, ci soluþia. Nu esteexclus sã considere Siria „o monedã de schimb”pentru reducerea sancþiunilor europene împo-triva ei. Despre Anglia se spunea cã nu are prie-teni permanenþi, nici duºmani permaneþi, cinumai interese permenente. De ce nu s-ar spu-ne acelaºi lucru ºi despre Rusia?

Sorin Oprescu, reþinut de DNA pentru luare de mitãPrimarul Capitalei, Sorin Oprescu, a fostreþinut de DNA, sâmbãtã noapte, pentru

luare de mitã, dupã ce ar fi primit 25.000 deeuro de la patru denunþãtori. Procurorii

DNA au fãcut, ieri, percheziþii în mai multelocuri din Bucureºti ºi judeþele Bacãu, Cãlã-raºi ºi Ilfov, inclusiv la locuinþa din Ciolpania lui Oprescu, la Primãria Capitalei, Admi-nistraþia Cimitirelor ºi la Centrul Cultural

“Palatele Brâncoveneºti”, în dosarul în carea fost reþinut primarul Sorin Oprescu.

luare de mitã ale procurorilorDNA sunt nefondate.

Potrivit unui comunicat al Di-recþiei Naþionale Anticorupþie,procurori ai DNA - Secþia deCombatere a Corupþiei fac cer-cetãri într-o cauzã penalã ce vi-zeazã suspiciuni privind sãvâr-ºirea unor infracþiuni de corup-þie, comise în perioada 2013-2015. În cauzã, procurorii be-neficiazã de sprijin de speciali-tate din partea Serviciului Ro-mân de Informaþii ºi din parteaBrigãzii Speciale de Intervenþiea Jandarmeriei.

Potrivit DNA, primarul ar fiprimit 25.000 de euro sâmbãtãde la ºeful unei instituþii din pri-mãrie, care ar fi intermediatmita. “În perioada 2013-2015,un grup bine organizat, la carea aderat ºi inculpatul Oprescu

Sorin Mircea, a înfiinþat în ad-ministraþia localã din Municipiu-lui Bucureºti un sistem prin careoperatorii economici care do-reau sã primeascã contracte dinpartea instituþiilor publice afla-te în subordinea Primarului tre-buia sã remitã o parte din pro-fitul brut realizat din execuþiaacelor contracte, cu titlul demitã, unor factori de decizie dincadrul aparatului PrimaruluiMunicipiului Bucureºti”, se ara-tã în ordonanþa de reþinere aprocurorilor Direcþiei Naþiona-le Anticorupþie (DNA).

“Concret, membrii grupului,persoane cu funcþii de condu-cere din cadrul a douã institu-

þii publice din subordinea Pri-marului Municipiului Bucureºtifacilitau câºtigarea contractu-lui, vorbeau cu angajaþii dinsubordine sã accepte docu-mentaþia de atribuire, precumºi sã aprobe ºi dispunã efec-tuarea plãþii facturilor emise defirmele respective, foarte repe-de faþã de momentul facturã-rii, totodatã solicitând sume debani pentru persoane cu func-þii de conducere în aparatul Pri-marului Municipiului Bucu-reºti, precum ºi pentru Primar”,mai aratã anchetatorii. Con-form documentului citat, exe-cutantul pãstra pentru sine în-tre 30% ºi 33%.

Page 3: iiperind zone întinse din Irak ºi Si-ria. Iniþial s-a crezut cã obiectivul principal al Statului Islamic era sã devinã pentru musulmanii sunniþi un stat religios, menit sã-i

cuvântul libertãþii / 3luni, 7 septembrie 2015 administraþieadministraþieadministraþieadministraþieadministraþie

Bãnia a avut, cu adevãrat, oas-peþi de seamã, care conteazã foar-te mult în proiectul Capitalã Cul-turalã Europeanã 2021. Ca ºi înRomânia, unde se aflã în compe-tiþie 12 oraºe – Craiova, Cluj, Ti-miºoara. Iaºi. Braºov, Arad, Brãi-la, Sfântul Gheorghe, Baia Mare,Bucureºti, Suceava, Târgu Mureº- ºi în Grecia sunt foarte mulþicompetitori. Nu mai puþin de 14oraºe elene râvnesc ºiele acest titlu, deþinutpânã acum doar de At-hena – Nafplio, Larissa,Elefsina, Piraeus, Kala-mata, Rhodes, Ioannina,Tripoli, Kavala, Volos,Messolongi, Sparta,Chalkida ºi Chania. Din-tre acestea, patru s-audeplasat la Craiova – Lar-risa, Piraeus, Ioannina ºiVolos – pentru a discutaaspecte strict tehnice,deoarece proiectele fie-cãrui candidat sunt, deo-camdatã, secrete pânãcând vor fi depuse sprea fi consultate de cãtre juriu.

Patru oraºe din Grecia ºi ºaptedin România, prezente în Bãnie

Primarul Lia Olguþa Vasilescule-a urat bun venit tuturor invita-þilor – alãturi de cele patru oraºeelene au fost ºi ºapte oraºe con-curente din România – explicân-du-le apoi de ce municipalitatea s-a gândit sã organizeze aceastã în-tâlnire. Plecând de la cadrul fes-tiv – cei 30 de ani de la înfiinþareatitlului -, autoritãþile din Craiovaau mãrturisit cã au vãzut aceastãîntâlnire între cele douã þãri pen-tru a se cunoaºte mai bine, dar ºipentru a se ajuta reciproc.

Olguþa Vasilescu a spus cã Bã-

Craiova a organizat, în acest week-end, o întâlnire extrem de importantãpentru proiectul Capitalã CulturalãEuropeanã 2021. Fiindcã se împlinesc30 de ani de la înfiinþarea acestui ti-tlu, Bãnia ºi-a propus o masã a prie-teniei cu toate oraºele care candidea-zã împreunã cu noi pentru acest titlu,respectiv toate oraºele din România,

dar ºi cele din Grecia, þarã care a fostnominalizatã alãturi de noi pentru aavea un oraº-capitalã culturalã euro-peanã în anul 2021. Profitând de acestcontext, autoritãþile locale au mãrtu-risit cã ºi-au propus sã încheie parte-neriate cu oraºele greceºti, iar primulcare s-a ºi arãtat interesat de aceastãcolaborare a fost oraºul Larrisa.

Paginã realizatã de LAURA MOÞÎRLICHE

nia este interesatã sã încheie par-teneriate cu oraºele elene deoa-rece acest aspect creºte puncta-jul la dosar. „Ne-am gândit sã or-ganizãm aceastã conferinþã nupentru cã am dorit sã obþinemvreun avantaj, ci pentru cã sun-tem cam la jumãtatea distanþeiîntre cel mai îndepãrtat oraº dinRomânia ºi cel mai îndepãrtatoraº din Grecia. De asemenea ºi

pentru a facilita un parteneriatîntre oraºele din Grecia ºi celedin România, pentru cã am vã-zut din ghid cã se puncteazã foar-te mult. Ori pânã acum nimeninu a reuºit sã faciliteze o astfelde întâlnire ca sã se poatã legaun parteneriat”, a spus primarulCraiovei.

Oraºul grecesc Larrisa,în parteneriat cu Craiova

Oraºul grecesc Larrisa a fostprimul care ºi-a manifestat do-rinþa de a colabora cu Craiovapentru a câºtiga aceastã compe-tiþie foarte strânsã, ºi de o parteºi de alta. „Vã mulþumesc pentrucã ne-aþi invitat. Este o mare plã-cere sã colaborãm cu dumnea-

voastrã ºi sã realizãm parteneriatepentru dobândirea titlului de Ca-pitalã Culturalã Europeanã. Sun-tem interesaþi sã realizãm parte-neriate tocmai pentru cã vrem sãcâºtigãm. Este foarte importantpentru noi sã gãsim o cale co-munã de a colabora. Chiar astacãutãm, sã facem împreunã niº-te proiecte cu care sã sperãm cãLarrisa ºi Craiova vor câºtiga ºivor reuºi sã fie capitale europe-ne”, a declarat reprezentantuloraºului grecesc.

Primarul Craiovei i-a invitat petoþi oaspeþii sã viziteze oraºul nos-tru, insistând asupra Muzeului deArtã, a Parcului „Nicolae Roma-nescu” ºi a centrului vechi, urân-du-le tuturor sã câºtige compe-tiþia. „Noi vã urãm doar ca celmai bun sã câºtige ºi încã o datãvreau sã vã asigur cã nu am în-cercat sã obþinem vreun avantajdin organizarea acestei conferin-þe, ci sã ajutãm toate oraºele sãparcurgã aceste etape prelimina-re ºi sã câºtige, evident, cel maibun. Vã urãm mult succes!”, amai spus primarul Craiovei.

Ministerul Culturii susþinetoþi candidaþii

Secretarul de stat în MinisterulCulturii, Bogdan Stanoevici, a fostprezent la discuþii ºi a declarat cãideea acestei întâlniri a fost foartebunã pentru deoarece a ajutatoraºele-candidate sã-ºi lãmureas-cã anumite probleme privind par-cursul candidaturii. „Am consta-tat, la o primã discuþie care a avutloc cu niºte luni în urmã, cu re-prezentanþi din alte þãri, cã suntfoarte multe puncte care nu suntclare în programul care trebuiecompletat, în toatã procedura. Pede altã parte, este important ca re-prezentanþii oraºelor care partici-pã la aceastã competiþie sã poatã

sã comunice între ei”.Întrebat ce ºanse crede cã are

Craiova în acest proiect cultural,acesta a spus cã ministerul Cul-turii susþine toate oraºele candi-date. „Nu cred cã ar fi bine sãîncepem sã facem diferenþe: Cra-iova nu are mai mici sau mai mariºanse decât Iaºiul sau invers. ªan-sele sunt egale pentru cã plecãmtoþi de pe aceeaºi poziþie ºi pentrucã interesul este comun”, a maiafirmat acesta.

Reþeta turcilor: „Nu banii sunttotul, ci educaþia!”

Întâlnirea a fost extrem de in-teresantã pentru cã toate oraºe-le participante au putut ascultaºi poveºtile de succes ale unororaºe câºtigãtoare ºi, lucrul celmai important, sã adreseze în-trebãri câºtigãtorilor referitoare

la modul cum ºi-au construitproiectele.

Istanbulul a fost desemnatãCapitalã Culturalã Eurpeanã pen-tru anul 2010, asta în condiþiile încare Turcia nu este þarã-membrãa Uniunii Eurpene, iar la Craiovaa fost prezent directorul proiec-tului cultural al capitalei câºtigã-toare. Esra Nilgun Mirze a vorbitdeschis despre toate lucrurile fru-moase, dar ºi inconvenientele pecare le-au întâmpinat. Întrebatãcare este cheia succesului, aceas-ta a spus cã nu existã o „formulãmagicã” pentru a câºtiga, dar cã,în principiu, ei au mers pe proic-tele culturale de stradã ºi pe iden-titatea culturalã a locului. Istan-bulul a investit în candidatura sa,

potrivit directorului proiectuluicultural, 80 milioane de euro, banicare au fost acordaþi ONG-ului –proiectul a fost implementat tot deun ONG – de cãtre guvernul turc,Turcia având legislaþie permisivãîn acest sens. „Dar nu bani sunttotul, ci educaþia”, a punctat invi-tatul din Turcia, care i-a sfãtuitinsistent pe toþi candidaþii sã îºipunã pe hârtie de ce au nevoie deacest titlu, care sunt scopurile lor.

Un alt pont pe care Esra NilgunMirze l-a dat concurenþilor este sãmeargã pe multiculturalitatea etnii-lor, mai ales cã acum Europa îºipune problema imigranþilor.

Formula bulgarilor: ”Secretuleste onestitatea”

Un alt oraº care a reuºit sã con-vingã juriul este Plovdiv, din Bul-garia. Oraºul bulgar a fost desem-

nat Capitalã Culturalã Eu-ropeanã pentru anul2019, alãturi de oraºulMatera, din Italia, avândo reþetã de succes com-plet diferitã. Directorulproiectului cultural alPlovdivului a fost prezentºi el la Craiova ºi a spuscã ei au reuºit sã câºtigepunând pur ºi simplu ladosar viaþa cotidianã aoraºului lor, cu bune ºi curele. „Proiectul nu maieste un secret, iar secre-tul este onestitatea.Atunci când am pornit laîntocmirea proiectului

am vrut sã arãtãm care sunt pro-blemele noastre. Primarul, oame-nii din Plovdiv erau revoltaþi, mi-au zis cã sunt nebun cã nu astaeste cultura noastrã... Dar, desi-gur, avem ºi o moºtenire cultura-lã, avem muzee, teatru, operã, te-atru de pãpuºi, dar aceste lucrurinu sunt suficiente. Ideea este cãtrebuie sã ne diseminãm culturaºi, în acelaºi timp, sã o infuzãmpe a noastrã cu ceva din exterior.Asta înseamnã impactul”, a mãr-turisit Valeri Kyorlinski, directo-rul proiectului cultural Plovdiv2019.

Dupã ce a primit acest titlu, îninterval de doar un an, numãrul deturiºti a crescut cu 80% în acestoraº.

Oltenii se luptã aprig pentru titlulOltenii se luptã aprig pentru titlulOltenii se luptã aprig pentru titlulOltenii se luptã aprig pentru titlulOltenii se luptã aprig pentru titlulde Capitalã Culturalã Europeanã 2021de Capitalã Culturalã Europeanã 2021de Capitalã Culturalã Europeanã 2021de Capitalã Culturalã Europeanã 2021de Capitalã Culturalã Europeanã 2021

Oltenii se luptã aprig pentru titlulOltenii se luptã aprig pentru titlulOltenii se luptã aprig pentru titlulOltenii se luptã aprig pentru titlulOltenii se luptã aprig pentru titlulde Capitalã Culturalã Europeanã 2021de Capitalã Culturalã Europeanã 2021de Capitalã Culturalã Europeanã 2021de Capitalã Culturalã Europeanã 2021de Capitalã Culturalã Europeanã 2021

Oltenii se luptã aprig pentru titlulOltenii se luptã aprig pentru titlulOltenii se luptã aprig pentru titlulOltenii se luptã aprig pentru titlulOltenii se luptã aprig pentru titlulde Capitalã Culturalã Europeanã 2021de Capitalã Culturalã Europeanã 2021de Capitalã Culturalã Europeanã 2021de Capitalã Culturalã Europeanã 2021de Capitalã Culturalã Europeanã 2021

Oltenii se luptã aprig pentru titlulOltenii se luptã aprig pentru titlulOltenii se luptã aprig pentru titlulOltenii se luptã aprig pentru titlulOltenii se luptã aprig pentru titlulde Capitalã Culturalã Europeanã 2021de Capitalã Culturalã Europeanã 2021de Capitalã Culturalã Europeanã 2021de Capitalã Culturalã Europeanã 2021de Capitalã Culturalã Europeanã 2021

Oltenii se luptã aprig pentru titlulOltenii se luptã aprig pentru titlulOltenii se luptã aprig pentru titlulOltenii se luptã aprig pentru titlulOltenii se luptã aprig pentru titlulde Capitalã Culturalã Europeanã 2021de Capitalã Culturalã Europeanã 2021de Capitalã Culturalã Europeanã 2021de Capitalã Culturalã Europeanã 2021de Capitalã Culturalã Europeanã 2021

Oltenii se luptã aprig pentru titlulOltenii se luptã aprig pentru titlulOltenii se luptã aprig pentru titlulOltenii se luptã aprig pentru titlulOltenii se luptã aprig pentru titlulde Capitalã Culturalã Europeanã 2021de Capitalã Culturalã Europeanã 2021de Capitalã Culturalã Europeanã 2021de Capitalã Culturalã Europeanã 2021de Capitalã Culturalã Europeanã 2021

Oltenii se luptã aprig pentru titlulOltenii se luptã aprig pentru titlulOltenii se luptã aprig pentru titlulOltenii se luptã aprig pentru titlulOltenii se luptã aprig pentru titlulde Capitalã Culturalã Europeanã 2021de Capitalã Culturalã Europeanã 2021de Capitalã Culturalã Europeanã 2021de Capitalã Culturalã Europeanã 2021de Capitalã Culturalã Europeanã 2021

Oltenii se luptã aprig pentru titlulOltenii se luptã aprig pentru titlulOltenii se luptã aprig pentru titlulOltenii se luptã aprig pentru titlulOltenii se luptã aprig pentru titlulde Capitalã Culturalã Europeanã 2021de Capitalã Culturalã Europeanã 2021de Capitalã Culturalã Europeanã 2021de Capitalã Culturalã Europeanã 2021de Capitalã Culturalã Europeanã 2021

Oltenii se luptã aprig pentru titlulOltenii se luptã aprig pentru titlulOltenii se luptã aprig pentru titlulOltenii se luptã aprig pentru titlulOltenii se luptã aprig pentru titlulde Capitalã Culturalã Europeanã 2021de Capitalã Culturalã Europeanã 2021de Capitalã Culturalã Europeanã 2021de Capitalã Culturalã Europeanã 2021de Capitalã Culturalã Europeanã 2021

Page 4: iiperind zone întinse din Irak ºi Si-ria. Iniþial s-a crezut cã obiectivul principal al Statului Islamic era sã devinã pentru musulmanii sunniþi un stat religios, menit sã-i

4 / cuvântul libertãþii luni, 7 septembrie 2015evenimentevenimentevenimentevenimentevenimentPaginã realizatã de CARMEN ZUICAN

Prima dintre tragedii s-a petre-cut sâmbãtã dimineaþa, în jurul orei05.30, pe D.N. 6, în afara localitã-þii Leu, fiind implicate un autotu-rism Opel Astra, douã cãruþe ºi doibicicliºti. Din cercetãrile poliþiºtilorServiciului Rutier Dolj s-a stabilit cãMihail Iocea, de 47 de ani, din co-muna Stoeneºti, judeþul Olt în timpce conducea un autoturism OpelAstra, dinspre Craiova cãtre Cara-cal, nu a pãstrat o distanþã suficientãfaþã de o bicicletã pe care circula,în faþa sa, în aceeaºi direcþie, Mi-hãiþã Bãtrînu, de 41 de ani, din co-muna Leu, pe care a lovit-o vio-lent, apoi a lovit în partea din spateºi o cãruþã condusã în aceeaºi di-recþie de Marin Neacºu, de 70 deani, din comuna Leu. În urma im-pactului, cãruþa a fost proiectatã

Magistraþii Judecãtoriei Craiovaau dispus, joi, arestarea preventi-vã pentru 30 de zile pe numele acinci craioveni acuzaþi de ultraj.Este vorba despre Mircea MarianCostescu, Mircea Cosmin Costes-cu, Elena Gabriela Þiclete, PaulToader ºi Ana Maria Drãghici: „ad-mite propunerea Parchetului de pelângã Judecãtoria Craiova Dispu-ne arestarea preventivã a inculpa-þilor COSTESCU MIRCEA-MA-RIAN, COSTESCU MIRCEA-COSMIN, ÞICLETE ELENA GA-BRIELA, TOADER PAUL ºiDRÃGHICI ANA-MARIA, pe oduratã de 30 zile, de la 03.09.2015la 02.10.2015, inclusiv. Cheltuie-

La acest sfârºit de sãptãmânã,poliþiºtii din cadrul Serviciului Ru-tier - Biroul Drumuri Naþionale ºiEuropene împreunã cu cei din ca-drul Biroului Rutier Craiova au ac-þionat pe principalele artere rutieredin Craiova, dar ºi pe drumurilenaþionale ºi europene din judeþ pelinia prevenirii evenimentelor rutie-re cauzate de nerespectarea regi-mului legal de vitezã. Ca urmare aabaterilor constatate de poliþiºti aufost aplicate 229 sancþiuni contra-venþionale, valoarea amenzilor fi-ind de peste 49.000 lei, dintre care155 pentru vitezã neregulamenta-rã. De asemenea, au fost reþinuteîn vederea suspendãrii dreptului dea conduce autovehicule pe drumu-rile publice 10 permise de condu-

ªoferi prinºi „gonind” cuªoferi prinºi „gonind” cuªoferi prinºi „gonind” cuªoferi prinºi „gonind” cuªoferi prinºi „gonind” cupeste 100 km/h prin Craiovapeste 100 km/h prin Craiovapeste 100 km/h prin Craiovapeste 100 km/h prin Craiovapeste 100 km/h prin Craiova

Doi conducãtori auto craioveni au fost prinºi, în week-end,circulând cu 136, respectiv 102 km/h prin Craiova, motiv pentru

care au rãmas fãrã permisele de conducere pentru 3 luni. Întotal, poliþiºtii au sancþionat 155 de ºoferi pentru vitezã excesivã.

cere, iar 3 certificate de înmatri-culare au fost retrase. În cadrulactivitãþilor desfãºurate a fost de-pistat, pe Calea Bucureºti din Cra-iova, un tânãr de 25 de ani în timpce conducea un autoturism cu vi-teza de 102 km/h, iar pe Calea Se-verinului poliþiºtii rutieri au depistatun alt craiovean, de 24 de ani, con-ducând cu o vitezã de 136 km/h.„Cei doi ºoferi au fost sancþionaþicontravenþional cu amendã, iar camãsurã complementarã le-au fostreþinute permisele în vederea sus-pendãrii dreptului de a conduceautovehicule pe drumurile publicepe o perioada de 90 de zile”, a pre-cizat agent ºef adjunct Amelia Bar-bu, din cadrul Biroului de presã alIPJ Dolj.

Tragedii pe ºosele:

Patru morþi ºi cinci rãniþi în douãPatru morþi ºi cinci rãniþi în douãPatru morþi ºi cinci rãniþi în douãPatru morþi ºi cinci rãniþi în douãPatru morþi ºi cinci rãniþi în douãaccidente rutiereaccidente rutiereaccidente rutiereaccidente rutiereaccidente rutiere

Cinci craioveni arestaþi dupã ceau agresat doi poliþiºti

Cinci persoane, trei bãrbaþi ºi douã femei, au fost arestatepreventiv joi dupã-amiazã, în baza mandatelor emise deJudecãtoria Craiova. Cei cinci craioveni sunt acuzaþi de ultrajdupã ce au agresat doi poliþiºti ai Secþiei 3 Craiova veniþi sãle cearã sã opreascã muzica datã tare noaptea.

lile judiciare avansate de stat rã-mân în sarcina acestuia. Cu dreptde contestaþie în termen de 48 deore de la pronunþare. Pronunþatãîn camera de consiliu, azi,03.09.2015”, se aratã în încheie-rea de ºedinþã a instanþei. Cei cincicraioveni, împreunã cu alte rudede-ale lor, s-au încãierat, în noap-tea de marþi spre miercuri, cupoliþiºtii Secþiei 3 Craiova ºi jan-darmii chemaþi de vecinii lor carese sãturaserã de urletele ºi muzicadatã la maximum. Oamenii legii aufost solicitaþi în noaptea respecti-vã, în jurul orei 01.30, de locatariide pe strada Drumul Muntenilor,deranjaþi de cheful unor vecini de

etnie romã, care dãduserã muzicatare ºi deranjau liniºtea publicã. Unechipaj al Secþiei 3 Craiova a ajunsla faþa locului, poliþiºtii le-au cerutpetrecãreþilor sã opreascã muzica,însã romii nu numai cã nu s-auconformat, ci au început sã-i înju-re ºi sã-i ameninþe pe oamenii le-gii. Poliþiºtii au solicitat în sprijinalte echipaje de poliþie ºi jandarmi,iar romii au sãrit la bãtaie. Doi po-liþiºti au fost loviþi cu pumnii ºi pi-cioarele de romi, în final mai mul-te persoane fiind ridicate ºi duse laaudieri, la sediul Secþiei 3 PoliþieCraiova. În urma analizãrii cauzeicu un procuror de la Parchetul depe lângã Judecãtoria Craiova, s-aluat decizia reþinerii pentru 24 deore a ºase persoane, acuzate deultraj, cinci dintre ele fiind arestateo zi mai târziu, dupã cum au pre-cizat ºi reprezentanþii Parchetuluide pe lângã Judecãtoria Craiova:„s-a dispus punerea în miºcare aacþiunii penale ºi a fost sesizatãinstanþa de judecatã cu propune-rea de arestare preventivã a 5 in-culpaþi. S-a reþinut cã în noapteade 01-/02.09.2015, orele 01.40,fiind în exercitarea atribuþiilor deserviciu, doi poliþiºti din cadrul IPJDolj, Poliþia municipiului Craio-va, au fost loviþi cu pumnii ºi pi-cioarele de numiþii Costescu Mir-cea Marian, Costescu Mircea Cos-min, Þiclete Elena Gabriela, Toa-der Paul ºi Drãghici Ana Maria”,se aratã în comunicatul Parchetu-lui. Toþi inculpaþii au contestatmãsura arestãrii preventive, con-testaþiile lor urmând sã se judecemarþi, la Tribunalul Dolj.

Patru persoane ºi-au pierdut viaþa ºi altecâteva au fost rãnite grav, fiind transportatela Spitalul Clinic Judeþean de Urgenþã Craio-va, dupã douã accidente grave petrecute

sâmbãtã dimineaþã pe drumurile din judeþulDolj. În ambele cazuri vina aparþine unor con-ducãtori auto neatenþi, care acum sunt cer-cetaþi pentru ucidere din culpã.

într-un alt atelaj, condus de TomaDinu, de 70 de ani, din comuna Leu,ºi încã un biciclist care circula pelângã cea de-a doua cãruþã, IonMitru, de 61 de ani, din comunaLeu a fost ºi el prins în ciocnire.Cãruþaºii ºi bicicliºtii, toþi din co-muna Leu, porniserã devreme spretârg, însã n-au mai apucat sã ajun-gã. În urma accidentului MihãiþãBãtrînu, primul biciclist, Livia Bã-trînu, de 38 ani, din comuna Leu,ºi Gheorghiþa Ciucã, de 57 de ani,din Craiova, ambele pasagere înprima cãruþã au decedat. La faþalocului au ajuns echipaje de Des-carcerare ºi SMURD din cadrul IsuDolj, ambulanþe de la Serviciul Ju-deþean de Ambulanþã Dolj pentru cãalte patru persoane au fost rãnite,având nevoie de îngrijiri medicale

ºi transport la spital. Este vorbadespre Doru Neacºu, de 41 de ani,din comuna Leu ºi Mihaela Cotea-nu, de 47 de ani, din Craiova, carese aflau tot în prima cãruþã ºi aufost rãniþi grav, dar ºi de MarinNeacºu ºi Ion Mitru., toþi patru rã-mânând internaþi la Spitalul ClinicJudeþean de Urgenþã Craiova. „Po-liþiºtii rutieri ºi poliþiºtii criminaliºtiajunºi la faþa locului au demarat in-vestigaþiile pentru a stabili cu exac-titate circumstanþele în care s-a pro-dus evenimentul rutier, în cauzã fi-ind întocmit dosar de cercetare pe-nalã pentru comiterea infracþiunii deucidere din culpã ºi vãtãmare cor-poralã din culpã”, a precizat agentºef adjunct Amelia Barbu, din ca-drul Biroului de presã al IPJ Dolj.

Cam pe la aceeaºi orã, mai exact

la, 05.45, lucrãtori din cadrul Po-liþiei Bãileºti erau anunþaþi prin nu-mãrul de urgenþã 112 cu privire lafaptul cã, la ieºirea din localitateaBãileºti, s-a produs un accident decirculaþie soldat cu decesul unei persoane. La faþa locului s-a de-plasat echipa operativã din cadrulPoliþiei Bãileºti, iar din primele cer-cetãri efectuate de poliþiºti a rezul-tat faptul cã, Petriºor Rony Sclip-cea, de 22 de ani, din comuna Pis-cu Vechi, în timp ce conducea unautoturism Audi, pe DJ 561D, dindirecþia Rast cãtre Bãileºti, a intratîn spatele unei cãruþe, nesemnali-

zatã ºi neechipatã pentru circula-þie pe timpul nopþii, care se depla-sa în aceeaºi direcþie. În urma im-pactului a rezultat decesul lui Mi-hai Viþelaru, de 48 de ani, condu-cãtorul cãruþei ºi rãnirea gravã aIrinei Viþelaru, de 40 de ani, ambiidin Bãileºti. Femeia a fost trans-portatã la spital, unde a rãmas in-ternatã sub supravegherea medi-cilor, iar poliþiºtii au întocmit do-sar de cercetare penalã sub aspec-tul sãvârºirii infracþiunii de ucide-re din culpã ºi vãtãmare corporaldin culpã pe numele conducãtoru-lui auto.

Page 5: iiperind zone întinse din Irak ºi Si-ria. Iniþial s-a crezut cã obiectivul principal al Statului Islamic era sã devinã pentru musulmanii sunniþi un stat religios, menit sã-i

cuvântul libertãþii / 7luni, 7 septembrie 2015 politicãpoliticãpoliticãpoliticãpoliticã

Serbia se confruntã ºi ea înaceste zile cu un val mare de refu-giaþi. Cu toate acestea, deputatuleuropean Marian Jean Marinescu,care a întreprins în ultimul timp oamplã campanie de informare înSerbia, susþine cã aceastã proble-mã nu îi va ajuta foarte mult pevecinii sârbi sã treacã mai uºor defurcile caudine de la Bruxelles, îndrumul lor spre UE. „Am vãzut ºieu declaraþiile celor de la Belgrad.

Europarlamentarul Marian Jean Marinescu:

* Criza refugiaþiilor nu va bãga þara vecinã în UE mai repede

Paginã realizatã de MARGA BULUGEAN

Premierul sârb, Aleksandar Vucic, adeclarat sãptãmâna trecutã cã þara saeste dispusã sã primeascã permanent unnumãr de refugiaþi, fãrã sã-l precizeze,pentru a arãta astfel cã este mai euro-peanã decât alþii. O declaraþie asemã-nãtoare a facut-o ºi ministrul sârb deinterne, Nebojsa Stefanovic în timpulvizitei sale în Macedonia, sãptãmânatrecutã. „Ca þarã ce doreºte sã devinãmembru al UE, este momentul potrivitpentru a arãta cã suntem pregãtiþi pen-

tru aceastã sarcinã’, a anunþat oficialulsârb. El a criticat totodatã intenþia Un-gariei de a închide complet frontieraungaro-sârbã pentru imigranþii ilegali,el considerând cã o astfel de mãsurã nuva contribui la oprirea valului de refu-giaþi. Despre posibilitatea ca Serbia sãintre mai repede în Uniunea Europea-nã, am discutat cu europarlamentarulMarian Jean Marinescu, membru alDelegaþiei pentru relaþia cu Serbia, dincadrul Parlamentului European.

Corina Creþu, comisar european pentru Politicã Regionalã:“Prin Fondul European de Dezvoltare Regionalã (FEDR) poate fi asi-

guratã ºi finanþarea unor mãsuri de urgenþã privind sistemul de primire amigranþilor ºi solicitanþilor de azil, mãsuri care sã vinã în completareasprijinului oferit prin Fondul de azil, migraþie ºi integrare (AMIF). Aceas-ta poate presupune construirea sau extinderea centrelor de primire, aadãposturilor pentru imigranþi, dar ºi acþiuni ce vizeazã consolidarea ca-pacitãþilor în unitãþile de primire. Gestionarea mai eficientã a migraþieireprezintã o prioritate clarã a Comisiei Europene, aºa cum a fost ea pre-zentatã de altfel în obiectivele politice ale preºedintelui Jean-Claude Jun-cker. Problemele generate de migraþie ar putea fi abordate în comun decãtre Comisie, împreunã cu statele membre. Acþiunile de cooperare teri-

torialã prin inter-mediul programe-lor Interreg ºi stra-tegiile macroregio-nale pot sã repre-zinte o modalitatede a face faþa pro-vocãrilor generatede migraþie ºi detraficul de fiinþeumane, iar acestlucru este posibilprin promovareacooperãrii instituþio-nale ºi administrati-ve între UE ºi þãriledin afara UE, de laMarea Mediteranã.”

Sunt în regulã, ei îºi doresc dar nucred cã acest lucru se va întâmplaaºa de simplu. Nu poate sã stope-ze Serbia exodul. Ce vreau sã spuncã nu au ce sã facã, vorbim de zecide mii la graniþã, oameni care nuvor sã rãmânã în Serbia, ci doarsã treacã prin Serbia. Ungaria vaconstrui acel gard, sã vedem ceva reuºi, poate vor bloca accesul,dar temporar, cred eu. Pe sârbi nu-i va ajuta, la ei sunt probleme eco-

nomice, dar ºi probleme cu corup-þia, cu libertatea presei, adicã dealtã naturã”, a subliniat vicepreºe-dintele EPP.

„Economic...sunt mari probleme”

Europarlamentarul MarianJean Marinescu a mai spus cã Ser-bia prin declaraþii aratã dorinþã deintegrare, dar prin acþiune... nu eacelaºi lucru. În plus, þara vecinãse confruntã cu probleme mari îndomeniul drepturilor omului, alelibertãþii presei ºi nu în ultimul rând,în respectarea drepturile minoritã-þilor. Toate aceste aspecte sunt ur-mãrite cu interes la Bruxelles ºiSerbia este încurajatã de fiecare

datã, dar se aºteaptã mai multãimplicare. „Sunt foarte multe pro-bleme plecând de la situaþia politi-cã, sunt probleme de partide, deinfluenþã politicã, peste tot în toa-te domenile. Apoi sistemul judiciarnu este pus la punct absolut de-loc. A existat o grevã de luni dezile a avocaþilor ºi nici nu se în-cearcã sã se facã ceva. Economic-...trebuie sã spunem clar - suntmari problme. Nu s-a hotãrat Ser-bia, deºi declarativ merge cãtreUE, ºi pãstreazã relaþiile strânsecu Rusia. Normal este sã ai o rela-þie dar nu aºa cum o fac ei. Numerge asa cum ar trebui sã mear-gã, deºi are ºanse mari ºi asta doardin motive politice pentru cã dinpunct de vedere economic nici nucred cã îi face Serbiei foarte binesã intre în Uniune. Este opinia mea.Se va confrunta cu probleme foar-

te mari. Dacã mergeþi cãtre Serbiao sã vedeþi viaþa la þarã nu este foar-te bunã, mediul rural are proble-me. Nu cred cã face eforturile pecare ar trebui sã le facã dacã apornit pe acest drum. ªi mai suntºi alte aspecte, cu minoritãþie, cumle trateazã, cum încearcã sã nu ledea drepturile, nici treaba cu aceleConsilii Naþionale ale Minoritãþilornu este una foarte, chiar ºi cudrepturile omului. Cu presa, suntfoarte mari discuþii, deci sunt lu-cruri va afecta parcursul Serbieicãtre UE. Serbia va trebui sã-ºidezvolte economia ºi sã ia mãsuri,cu privatizarea cu tot ceea ce tre-buie, pentru cã atfel nu va rezistaeconomic...”, a susþinut deputatuleuropean.

Parlamentarii sârbi au oatitudine foarte curioasã...

De douã ori pe an sunt întâlniripunctuale ale europarlamentarilorcare fac parte din Delegaþia Parla-mentului European pentru relaþiacu Serbia ºi Delegaþia Serbiei carese ocupã cu negocierea integrãriiîn UE. Anul acesta, în primãvarã,întâlnirea a avut loc la Belgrad, iarrezoluþia finalã nu a fost votatã detoþi europarlamnetarii pe motiv cãSerbia nu ºi-a îndeplinit angaja-mentele. A fost un semnal care i s-a dat Serbiei ºi sunt speranþe caaceasta sã fi luat în serios avertis-mentul. O analizã mai atentã se vadesfãºura luna viitoare, la Stras-bourg, unde va avea loc cea de-adouã întâlnire dintre deputaþii eu-ropeni ºi membrii ParlamentuluiSerbiei. „Din pãcate, nu se obser-

vã nimic, pentru cã membrii Dele-gaþiei din partea Parlamentului Ser-biei au o atitudine foarte curioasã,orice încerci sã întroduci ca ºi pro-punere de îmbunãtãþire esterespinsã acolo. Absolut tot. Nuexistã niciun fel de criticã. În do-cumentul care se încheie la fine-le acestor întâlniri nu poþi sã puinimic critic, deºi sunt foartemulte de criticat, foarte greu reu-ºeºti sã treci ceva. La ei totul esteîn regulã”, a consemnat vicepre-ºedintele EPP.

„La Strasbourg s-ar puteadeschide niºte capitolede negociere”

Marinescu îºi aminteºte ºi deultima întâlnire de la Belgrad, cândi-a solicitat premierului Serbiei caacesat sã intervinã pe lângã ºefuldelegaþiei ºi sã facã apel la flexi-bilitate. Din pãcate, dialogul esteceva nou pentru parlamentariisârbi, ei ºtiu cã trebuie sã refuzetot. „Când am avut ultima întâlni-re la Belgrad, în aceastã primãva-rã, i-am solicita premierului Vu-cic sã explice ºefului DelegaþieiSerbiei cã trebuie sã existe dialogºi cã trebuie sã existe pãreri ºi de-o parte ºi de alta. Aleksandar Vu-cic a promis cã aºa va face...darnu s-a întâmplat nimic. Discursullui Vucic este pozitiv, dar din pã-cate nu se întâmplã acelaºi lucru.La întâlnire voi încerca sã schim-bãm ceva, eu am boicotat la ulti-ma întâlnire realizarea documen-tului final, pentru cã nu poþi sã aiun document final în care se ex-primã numai poziþia Serbiei. Dedata aceasta o sã insist foarte tare.Ori acceptã Serbia sã spunem înacel documente lucrurilor pe nume,ori mai bine sã nu mai face niciundocument, dar acest lucru nu o vaavantaja absolut deloc. Este unsemnal foarte prost. Pe de altã par-te, la Strasbourg s-ar putea des-chide niºte capitole de negociere.Vom vedea... Dacã aceastã crizã aimigranþilor nu îi va afecta, pentrucã Uniunea va avea alte lucruri defãcut, în aceastã perioadã”, a subli-niat Marian Jean Marinescu, mem-bru al Delegaþiei PE pentru relaþiacu Serbia.

„Serbia prin declaraþii aratã dorinþa de integrare,„Serbia prin declaraþii aratã dorinþa de integrare,„Serbia prin declaraþii aratã dorinþa de integrare,„Serbia prin declaraþii aratã dorinþa de integrare,„Serbia prin declaraþii aratã dorinþa de integrare,dar prin acþiune... nu e acelaºi lucru”dar prin acþiune... nu e acelaºi lucru”dar prin acþiune... nu e acelaºi lucru”dar prin acþiune... nu e acelaºi lucru”dar prin acþiune... nu e acelaºi lucru”

„Serbia prin declaraþii aratã dorinþa de integrare,„Serbia prin declaraþii aratã dorinþa de integrare,„Serbia prin declaraþii aratã dorinþa de integrare,„Serbia prin declaraþii aratã dorinþa de integrare,„Serbia prin declaraþii aratã dorinþa de integrare,dar prin acþiune... nu e acelaºi lucru”dar prin acþiune... nu e acelaºi lucru”dar prin acþiune... nu e acelaºi lucru”dar prin acþiune... nu e acelaºi lucru”dar prin acþiune... nu e acelaºi lucru”

„Serbia prin declaraþii aratã dorinþa de integrare,„Serbia prin declaraþii aratã dorinþa de integrare,„Serbia prin declaraþii aratã dorinþa de integrare,„Serbia prin declaraþii aratã dorinþa de integrare,„Serbia prin declaraþii aratã dorinþa de integrare,dar prin acþiune... nu e acelaºi lucru”dar prin acþiune... nu e acelaºi lucru”dar prin acþiune... nu e acelaºi lucru”dar prin acþiune... nu e acelaºi lucru”dar prin acþiune... nu e acelaºi lucru”

„Serbia prin declaraþii aratã dorinþa de integrare,„Serbia prin declaraþii aratã dorinþa de integrare,„Serbia prin declaraþii aratã dorinþa de integrare,„Serbia prin declaraþii aratã dorinþa de integrare,„Serbia prin declaraþii aratã dorinþa de integrare,dar prin acþiune... nu e acelaºi lucru”dar prin acþiune... nu e acelaºi lucru”dar prin acþiune... nu e acelaºi lucru”dar prin acþiune... nu e acelaºi lucru”dar prin acþiune... nu e acelaºi lucru”

„Serbia prin declaraþii aratã dorinþa de integrare,„Serbia prin declaraþii aratã dorinþa de integrare,„Serbia prin declaraþii aratã dorinþa de integrare,„Serbia prin declaraþii aratã dorinþa de integrare,„Serbia prin declaraþii aratã dorinþa de integrare,dar prin acþiune... nu e acelaºi lucru”dar prin acþiune... nu e acelaºi lucru”dar prin acþiune... nu e acelaºi lucru”dar prin acþiune... nu e acelaºi lucru”dar prin acþiune... nu e acelaºi lucru”

„Serbia prin declaraþii aratã dorinþa de integrare,„Serbia prin declaraþii aratã dorinþa de integrare,„Serbia prin declaraþii aratã dorinþa de integrare,„Serbia prin declaraþii aratã dorinþa de integrare,„Serbia prin declaraþii aratã dorinþa de integrare,dar prin acþiune... nu e acelaºi lucru”dar prin acþiune... nu e acelaºi lucru”dar prin acþiune... nu e acelaºi lucru”dar prin acþiune... nu e acelaºi lucru”dar prin acþiune... nu e acelaºi lucru”

„Serbia prin declaraþii aratã dorinþa de integrare,„Serbia prin declaraþii aratã dorinþa de integrare,„Serbia prin declaraþii aratã dorinþa de integrare,„Serbia prin declaraþii aratã dorinþa de integrare,„Serbia prin declaraþii aratã dorinþa de integrare,dar prin acþiune... nu e acelaºi lucru”dar prin acþiune... nu e acelaºi lucru”dar prin acþiune... nu e acelaºi lucru”dar prin acþiune... nu e acelaºi lucru”dar prin acþiune... nu e acelaºi lucru”

„Serbia prin declaraþii aratã dorinþa de integrare,„Serbia prin declaraþii aratã dorinþa de integrare,„Serbia prin declaraþii aratã dorinþa de integrare,„Serbia prin declaraþii aratã dorinþa de integrare,„Serbia prin declaraþii aratã dorinþa de integrare,dar prin acþiune... nu e acelaºi lucru”dar prin acþiune... nu e acelaºi lucru”dar prin acþiune... nu e acelaºi lucru”dar prin acþiune... nu e acelaºi lucru”dar prin acþiune... nu e acelaºi lucru”

„Serbia prin declaraþii aratã dorinþa de integrare,„Serbia prin declaraþii aratã dorinþa de integrare,„Serbia prin declaraþii aratã dorinþa de integrare,„Serbia prin declaraþii aratã dorinþa de integrare,„Serbia prin declaraþii aratã dorinþa de integrare,dar prin acþiune... nu e acelaºi lucru”dar prin acþiune... nu e acelaºi lucru”dar prin acþiune... nu e acelaºi lucru”dar prin acþiune... nu e acelaºi lucru”dar prin acþiune... nu e acelaºi lucru”

Page 6: iiperind zone întinse din Irak ºi Si-ria. Iniþial s-a crezut cã obiectivul principal al Statului Islamic era sã devinã pentru musulmanii sunniþi un stat religios, menit sã-i

6 / cuvântul libertãþii luni, 7 septembrie 2015educaþie / culturãeducaþie / culturãeducaþie / culturãeducaþie / culturãeducaþie / culturã

BLOG / NOTESBLOG / NOTESBLOG / NOTES

Notam cu ceva în urmã faptul cã,într-un moment în care lectura parea-ºi redefini forma ºi rostul, înperspectiva chiar a abandonãriifuncþiei sale modelatoare seculare,în ce mã priveºte mã priveºte, m-amdedat relecturilor. Clasicilor, înaintede toate (de la epopeile hinduiste ºielene, la balzacianã „Comedieumanã”, trecând prin romanul sud-american ºi, fireºte, neocolindu-i peuriaºii ruºi; Dostoievski in primis,dar ºi Tolstoi.

Aºa am dat peste un text, cu titlulde mai jos, STRÃINUL adicã, oinsolitã paginã din „Jurnalul” pecare îl oferã cititorilor sãi scriitorulºi jurnalistul italian Roberto Savia-no. Cum însemnãrile sale suntcvasi-identice cu propriile-miobsesii ivite în ceasurile re-lecturiioperei lui Albert Camus, mi se pareinstructiv sã le ofer mai jos nãzuindcã ar putea iscodi ºi pe alþii sãarunce, ca pe o unealtã otrãvitã,telecomanda, ºi sã se confrunte cuopera unuia dintre cei mai impor-tanþi scriitori ai ultimului secol.

(G.P.).

Camus ºi nevoiaCamus ºi nevoiaCamus ºi nevoiaCamus ºi nevoiaCamus ºi nevoiade re-lecturide re-lecturide re-lecturide re-lecturide re-lecturi

STRÃINUL ( II)

Camus e strãin în toate privinþele. Înstrãi-narea sa îl face cetãþean al reflecþiei continue.ªi când, în 1942, publicã „Strãinul” decide sãþinteascã asupra celei mai complexe teme: în-strãinarea omului de societate, de universulîntreg. Inflexibila ºi iremediabilã solitudine aomului. Pe scurt, când citeºti „Strãinul”, cândciteºti despre protagonistul sãu faptul cã ab-solut din întâmplare ucide un arab, când ci-teºti cã totul se întâmplã din fatalitate, bagi deseamã cã Camus a reuºit într-o întreprindereimposibilã: aceea de a descrie existenþa dreptceva ce se întâmplã. ªi a fãcut-o nu ca omînchis în demonii sãi, nu ca om separat delumea sa, ci ca om ce-ºi trãieºte plenar viaþa ºicu toate acestea a înþeles cã viaþa în definitivse întâmplã, fãrã motiv, fãrã vinã, pur ºi sim-plu se întâmplã. În „Strãinul” Meursault nu eCamus, ci e un om fãrã geografie ºi fãrã co-ordonate: nu imoral, ci pierdut tocmai aºa cumscriitorul îºi imagineazã omul vremii sale. Nune place Meursault, e apatic. Apoi, într-o cal-dã dupã-amiazã are loc despãrþirea noastrã de-finitivã de personaj, în timp ce pãºeºte pe pla-jã, cu soarele în ochi, are o ceartã cu un arabºi într-o disputã îl împuºcã, omorându-l.Meursault e arestat ºi nu cautã justificãri. E

condamnat la moarte ºi nu cautã mângâiere înreligie. Meursault îl dispune pe cel ce se aº-teaptã – aproape totalitatea cititorilor – o pro-gresie a psihologiei sale în roman, pe cel ce arvrea la un anumit punct sã se trezeascã ºi sãurle cãtre lume cãinþa sa, sã-ºi explice motive-le, sã se justifice, sã se apere. În schimb, fi-resc Meursault îºi acceptã condamnarea lamoarte, dar nu pe motiv de conºtiinþã; aºa cumn-a putut sã-ºi hotãrascã naºterea, la fel nu vaputea sã-ºi hotãrascã nici moartea.

Am citit „Strãinul” când eram adolescentºi încã de atunci am fãcut atunci o reflecþiece a însoþit amintirea acelei lecturi. Am cre-zut cã în înstrãinarea pe care Meursault – caom – o trãieºte faþã de sine însuºi, faþã deumanitate, faþã de univers, ar fi ºi un fel deuºurare. Am crezut cã se iveºte – ºi încã maivãd aºa, în faptul de a ne simþi strãini, impo-sibilitatea de a simþi pânã la capãt povara res-ponsabilitãþii, fiindcã responsabilitatea esteposibilã s-o simþim doar atunci când avemdeplina percepþie, deplina conºtiinþã a fiecã-rui gest, a fiecãrei decizii. Dar dacã, în schimb,ceea ce þi se întâmplã în mare parte are loc ºigata, o suporþi, dacã nu eºti tu agentul, cidoar incitat, atunci vei putea sã trãieºti chinulºi urletele de urã vor putea sã-þi fie o compa-nie plãcutã. Solitudinea este cuºca în care toatereflecþiile lui Albert Camus au loc. Acea soli-

tudine care e poate adevãrata carte universa-lã de apartenenþã la neamul omenesc.

Nu trebuie sã credem cã opera unui scrii-tor care înfruntã la sânge viaþa ar îngãdui apoiniºte soluþii uºoare.

Exact invers, complexitatea vieþii e cea careîºi gãseºte spaþiu în paginile lui Camus. Iar în„Ciuma” existã un rãspuns la „Strãinul”, unrãspuns care pentru cine îl iubeºte pe Camusera de aºteptat. Un rãspuns care nu consolea-zã, ci explicã. Poþi sã opreºti boala, dar nurezolvi problema. În lume oricum se moare,oricum se suferã. Însã cine lucreazã ºi acþio-neazã spre a salva, spre a curãþa, spre a vinde-ca poate nu va construi o lume mai bunã, ci vaameliora lumea în care trãieºte. „Existã fru-museþea ºi existã infernul celor oprimaþi, pecât posibil aº vrea sã rãmân credincios la amân-douã”. Camus a scris aceste cuvinte ce sunãdiferit de „Îmi iubesc mama ºi dreptatea, darîntre mama ºi dreptate o aleg pe mama”, ºitotuºi definesc acelaºi suflet ºi un acelaºi modde a simþi, de a vedea ºi de trãi lumea. Suntcuvinte care intrã pe sub piele, pe sub unghii,gravate pe timpane.

Reprezintã pentru Camus coordonate, bu-sola în viaþa sa ºi în scrierile sale.

ªi sunt coordonatele pe care cititorul ledeprinde în paginile sale. Coordonate ale uneinavigãri ce ne vor însoþi pentru toatã viaþa.

Vor fi selectaþi ºcolari pentru ma-tematicã (clasele IV-XII), fizicã(VI-XII), chimie (VII-XII), biolo-gie (VII, IX-XII), informaticã (V-XII). În perioada 10-21 , la secre-tariatele instituþiilor de învãþãmântpreuniversitar elevii vor depunecererile, putând opta pentru o sin-gurã disciplinã, pe 22 septembrietabelele fiind trimise pe adresa In-spectoratului ªcolar Judeþean Dolj,la inspectorii de specialitate. Pânãpe 24, ISJ Dolj va anunþa locurilede desfãºurare a concursului, pe 25fiind afiºate rapertizarea elevilor ºisãlile unde vor susþine probele, exa-minarea urmând sã aibã loc pe 26septembrie. Dupã douã zile, se voranunþa rezultatele, pe 29 vor fi de-

Vineri, 4 septembrie, a avut loc ºedinþa Consiliului deAdministraþie al Inspectoratului ªcolar Judeþean Dolj, carea adoptat mai multe hotãrâri. Astfel, una dintre ele sereferã la Consiliile de Administraþie din fiecare unitate deînvãþãmânt cu personalitate juridicã. Cele de nivel gimna-zial, cu un singur rând de clase ºi instituþiile preºcolare voravea ºapte membri în C.A., iar cele cu activitate mai mareºi cele de învãþãmânt profesional vor avea un Consiliu cunouã componenþi. La unitãþile liceale, vor fi 13 membri, iarîn învãþãmîntul special gimnazial, profesional ºi liceal vorfi nouã persoane. Pentru instituþiile particulare, C.A. al ISJDolj a propus ca la gimnaziu, ciclul primar ºi preºcolar sãfie 7 membri în fiecare unitate, în timp ce la licee saupost-liceale sã fie cu ºase în plus. În ceea ce priveºteparticiparea personalului didactic auxiliar ºi a celui nedi-dactic în Consiliile Profesorale ale instituþiilor de învãþã-mânt, directorii unitãþilor au obligaþia de a-i convocaobligatoriu pe reprezentanþii acestor categorii la ºedinþeleîn care se dezbat probleme specifice respectivelor catego-rii, cei prezenþi având drept de vot.

CRISTI PÃTRU

În aceastã sãptãmânã, Centrul de Ex-celenþã Judeþean va începe selecþia ele-vilor, pentru viitorul an ºcolar. Vor par-ticipa elevi ai claselor IV-XII, cu rezul-

tate foarte bune la învãþãturã în 2014/2015, care, în afara celor laureaþi laOlimpiadele ºcolare, trebuie sã susþinãun concurs.

puse contestaþiile, rezultatele aces-tora fiind fãcute cunoscute pe 30,iar pe 1 octombrie se vor anunþacomponenþele grupelor, cursuriledebutând pe 3 octombrie.

Olimpicii, exceptaþide la examinare

Sunt ºi excepþii pentru cei carevor sã urmeze cursurile CEJ Dolj.Astfel, elevii calificaþi în fazele naþi-onale ale Olimpiadelor ºcolare vorfi admiºi fãrã a susþine examenul,iar, în limita a cinci elevi/grupã, Co-misia Judeþeanã de selecþie poateaproba ºi admiterea celor care auobþinut locurile I-IV la fazele jude-þene. Cei aflaþi în aceste situaþii vordepune cererea pânã pe 21 septem-

brie, pe 23 urmând sã fie afiºatã si-tuaþia lor. În funcþie de rezultatulconcursului (numãrul de participanþi,totalul elevilor cu punctaj de mini-mum 50% din cel maxim, numãrulde cel puþin opt ºcolari calificaþi),ISJ Dolj poate decide reconfigura-rea grupelor.

Peste 30 de clasepropuse pentruviitorul an ºcolar

Pentru anul ºcolar 2015/2016,sunt propuse mai multe clase de stu-diu. La matematicã, sunt douã cla-se, cu câte trei ore/sãptãmânã, la aIV-a, acelaºi numãr la a V-a ºi a VI-a, dar cu câte patru ore, în timp cepentru ultimii de ani de studiu gim-nazial, este atribuitã câte o grupã,numãrul orelor sãptãmânale fiind 5.În fiecare an de liceu, este prevãzu-tã câte o echipã, cu ºase ore de pre-gãtire. La fizicã, a VI-a , o grupã cucâte trei ore, la VII-VIII câte o se-rie (acelaºi numãr de ore), pentrufiecare etapã de liceuu fiind promo-vatã o clasã (de patru ore). Pentruchimie – VII-XII - cîte un grup,diferenþa fiind fãcutã la numãrul deore – câte trei pentru gimnaziu, cuuna în plus pentru liceu. Biologia arerezervatã o clasã (3 ore) pentru aVII-a, câte una la IX-XII (patruore). Jumãtate de grupã, cu trei orede studiu, sunt pentru informaticã(V-VIII) , iar la XI-XII este acelaºinumãr de elevi, dar cu patru ore, lacelelalte fiind echipe întregi.

CRISTI PÃTRU

Începe selecþia pentru Centrul de ExcelenþãÎncepe selecþia pentru Centrul de ExcelenþãÎncepe selecþia pentru Centrul de ExcelenþãÎncepe selecþia pentru Centrul de ExcelenþãÎncepe selecþia pentru Centrul de ExcelenþãÎncepe selecþia pentru Centrul de ExcelenþãÎncepe selecþia pentru Centrul de ExcelenþãÎncepe selecþia pentru Centrul de ExcelenþãÎncepe selecþia pentru Centrul de Excelenþã S-a stabilit numãrul membrilorConsiliilor de Administraþie

din unitãþile ºcolare

S-a stabilit numãrul membrilorConsiliilor de Administraþie

din unitãþile ºcolare

S-a stabilit numãrul membrilorConsiliilor de Administraþie

din unitãþile ºcolare

S-a stabilit numãrul membrilorConsiliilor de Administraþie

din unitãþile ºcolare

S-a stabilit numãrul membrilorConsiliilor de Administraþie

din unitãþile ºcolare

S-a stabilit numãrul membrilorConsiliilor de Administraþie

din unitãþile ºcolare

S-a stabilit numãrul membrilorConsiliilor de Administraþie

din unitãþile ºcolare

S-a stabilit numãrul membrilorConsiliilor de Administraþie

din unitãþile ºcolare

S-a stabilit numãrul membrilorConsiliilor de Administraþie

din unitãþile ºcolare

Page 7: iiperind zone întinse din Irak ºi Si-ria. Iniþial s-a crezut cã obiectivul principal al Statului Islamic era sã devinã pentru musulmanii sunniþi un stat religios, menit sã-i

luni, 7 septembrie 2015 cuvântul libertãþii / 7educaþie / culturãeducaþie / culturãeducaþie / culturãeducaþie / culturãeducaþie / culturã

Stagiunea de concerte a muni-cipiului Calafat va fi susþinutã deOrchestra de Camerã a Filarmo-nicii „Îltenia“ (dirijor Ivan Iliev),precum ºi de alte formaþii instru-mentale din cadrul Filarmonicii

Dirijorul Ivan IlievNãscut în anul 1969, în Bulgaria,

Ivan Iliev a absolvit cursurile Acade-miei de Muzicã din Sofia; s-a per-fecþionat în domeniul dirijatului deorchestrã cu profesorii Michael Es-selstrom (la Indiana University,2003), Victor Yampolsky (la Nor-thwestern University) ºi JulianShew (la Universitatea de Stat dinLouisiana). Studiile postuniversita-re le-a absolvit, de asemenea, înSUA, ca licenþiat al Universitãþii dinIndiana; în perioada 2006 - 2008 aurmat programul de studii doctora-le al Universitãþii de Stat din Loui-siana, susþinând apoi teza de docto-rat la Academia Naþionalã de Muzi-cã din Sofia. În calitate de dirijor alOrchestrei Simfonice a Academiei

Naþionale de Muzicã din Sofia ºi ca dirijor principal al Orchestrei Filar-monice din Plevna a susþinut concerte acoperind o mare varietate derepertorii, valoarea performanþelor sale profesionale fiind unanim re-cunoscutã de public ºi de criticii de specialitate.

SopranaAlexandra Iosub

Nãscutã în anul 1990, Alexandra Io-sub a fost iniþiatã în tainele muzicii de lafrageda vârstã de cinci ani, când tatãlsãu, dirijorul ºi profesorul AlexandruIosub, i-a pus pentru prima oarã vioaraîn mânã. A continuat studiul muzicii încadrul Liceului de Artã “Marin Sorescu”din Craiova. Dupã absolvirea Universi-tãþii Naþionale de Muzicã din Bucureºti -Facultatea de Interpretare Muzicalã, sec-þia canto, a devenit membrã a CoruluiOperei Române din Craiova, unde inter-preteazã inclusiv roluri solistice. Toto-datã, colaboreazã cu Filarmonica “Olte-nia” din Craiova, acordând o atenþie spe-cialã repertoriului vocal-simfonic.

MezzosopranaMihaela Popa

Nãscutã la Iaºi, în anul 1967,Mihaela Popa a absolvit mai întâicursurile Liceului de Artã “MarinSorescu” din Craiova, secþia can-to clasic (promoþia 1987), apoisecþia Interpretare muzicalã - Can-to a Departamentului de Muzicã -Facultatea de Litere - Universita-tea din Craiova (2009). Mezzoso-prana Mihaela Popa a activat, în-tre 1986 ºi 2013, în cadrul Tea-trului Liric „Elena Teodorini” (as-tãzi, Opera Românã Craiova), laînceput ca artist liric, iar începândcu 2003 deþinând statutul de so-listã vocalã. Din anul 2013 deþinefuncþia de artist liric în cadrul Co-ralei Academice a Filarmonicii „Ol-tenia”, unde interpreteazã frec-vent partituri solistice din reper-toriul vocal-simfonic.

Premierã la CalafatOrchestra de Camerã a FilarmoniciiOrchestra de Camerã a FilarmoniciiOrchestra de Camerã a FilarmoniciiOrchestra de Camerã a FilarmoniciiOrchestra de Camerã a Filarmonicii“Oltenia” inaugureazã Stagiunea de“Oltenia” inaugureazã Stagiunea de“Oltenia” inaugureazã Stagiunea de“Oltenia” inaugureazã Stagiunea de“Oltenia” inaugureazã Stagiunea de

concerte la Palatul “Marincuconcerte la Palatul “Marincuconcerte la Palatul “Marincuconcerte la Palatul “Marincuconcerte la Palatul “Marincu”””””

Ministerul Educaþiei ºi Cercetãriiªtiinþifice a transmis Inspectoratelorªcolare Judeþene note tetefonice cuprivire la derularea Programului naþionalde protecþie socialã „Bani de liceu” ºi aMetodologiei privind examinarea stãriide sãnãtate a preºcolarilor ºi elevilor dinînvãþãmântul de stat ºi particular autori-zat, privind acordarea asistenþei medicalegratuite ºi promovarea unui stil de viaþãsãnãtos.. La rândul lor, inspectoratele autransmis în teritoriu, directorilor deunitãþi, paºii care trebuie urmaþi, înconformitate cu legislaþia. Astfel, în ceeace priveºte „Bani pentru liceu”, înperioada 15 septembrie-1 octombrie,elevii trebuie sã depunã cererile de

Orchestra de Camerã a Filarmonicii “Oltenia” prezintãastãzi, începând cu ora 19:00, la Palatul “Marincu” (Muzeul

de Artã) din municipiul Calafat, concertul inaugural alstagiunii muzicale ce se va desfãºura sub genericul “Cala-

fat, oraº-port al muzicii clasice”.

Orchestra de Camerã a Filarmonicii “Oltenia”

craiovene. Ca urmare a partene-riatului încheiat între Filarmonica“Oltenia” Craiova ºi Primãria Mu-nicipiului Calafat, concertele pro-gramate în stagiunea de muzicãclasicã se adreseazã locuitorilor

din oraºul Calafat, în special co-munitãþii de intelectuali care ma-nifestã în mod consecvent inte-res ºi dorinþã de a participa la eve-nimente culturale de înaltã þinutãartisticã.

Calafat, al doilea muncipiudoljean care beneficiazã deo stagiune de muzicã clasicã

Astfel, municipiul Calafat devi-ne, dupã municipiul Craiova, celde-al doilea oraº din judeþul Doljcare beneficiazã de o stagiune demuzicã clasicã susþinutã de un an-samblu orchestral profesionist,respectiv Orchestra de Camerã aFilarmonicii “Oltenia” din Craiova,alãturi de alte grupuri ºi formaþiiinstrumentale ºi vocale ce repre-zintã prestigioasa instituþie de con-certe craioveanã.

Obiectivele proiectului vizeazãsusþinerea de concerte de muzicãclasicã pentru locuitorii munici-piului Calafat, axate pe punerea învaloare a celor mai importantecompoziþii instrumentale din pe-rioadele barocã, clasicã, roman-ticã, neoclasicã. De asemenea,vor fi prezentate periodic concertede educaþie ºi de culturã muzica-lã în municipiul Calafat, a cãroradresabilitate directã ºi programetematice au ca grupuri de refe-rinþã elevii din ciclurile primar ºigimnazial.

În programul din aceastã searãa fost inclusã Suita “Abdelazer”-Henry Purcel ºi “Stabat Mater” -Giovanni Battista Pergolesi. So-liste sunt Alexandra Iosub – sopra-no ºi Mihaela Popa – alto.

RADU ILICEANU

Înfiinþatã în anul 1957, Orchestra de Camerã aFilarmonicii “Oltenia” era specializatã, la începu-turile existenþei sale, în promovarea muzicii pre-clasice ºi clasice. În prezent, repertoriul orchestreis-a extins ºi s-a diversificat considerabil prin inclu-derea unor titluri reprezentative pentru creaþia mu-zicalã contemporanã. Orchestra de Camerã a Filar-

monicii “Oltenia” a întreprins numeroase turneeinternaþionale, concertele susþinute în Italia, Fran-þa, Germania, Olanda, Bulgaria fiind unanim apre-ciate de cãtre public ºi critica de specialitate. Deasemenea, ansamblul a înregistrat LP-uri ºi CD-uri, în colaborare cu o serie de case de discuri dinRomânia, Bulgaria, Germania ºi Elveþia.

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

Programul „Bani de liceu”Programul „Bani de liceu”Programul „Bani de liceu”Programul „Bani de liceu”Programul „Bani de liceu”va intra în derulareva intra în derulareva intra în derulareva intra în derulareva intra în derulare

acordare a ajutoarelor, urmând ca, timpde trei sãptãmâni, sã fie desfãºurateanchetele sociale, rezultatele finale fiindcunoscute la începutul lunii noiembrie.Beneficiari sunt elevii care se aflã înîntreþinerea familiilor al cãror venit brutpe membru de familie , realizat înultimele trei luni anterioare depuneriisolicitãrilor, sã nu depãºeascã 150 de lei,precum ºi cei care primesc mãsuri deprotecþie, ori se aflã sub tutelã saucuratelã, dar cu respectarea condiþiilorlegale de venit. De asemenea, vor fiurmãrite modurile în care sunt respecta-te asigurarea asitenþei medicale gratuiteºi a sãnãtãþii elevilor.

CRISTI PÃTRU

Page 8: iiperind zone întinse din Irak ºi Si-ria. Iniþial s-a crezut cã obiectivul principal al Statului Islamic era sã devinã pentru musulmanii sunniþi un stat religios, menit sã-i

luni, 7 septembrie 2015reportajreportajreportajreportajreportaj8 / cuvântul libertãþii

ªi-au strâns bucatele de pecâmp, le-au depozitat, în hamba-re, aºa cã a venit momentul sã maiºi sãrbãtoreascã. Aºa cum s-a în-tâmplat în fiecare prag de toamnãdin ultimii ani, Primãria ºi Consi-liul Local Urzicuþa au organizat,sâmbãtã, Ziua Comunei, desfãºu-ratã sub titlul „Cununa Grâului”.Festivitãþile, la care au participatprefectul de Dolj, Sorin Rãducan,vicepreºedintele Consiliului Jude-þean Dolj, Alina Tãnãsescu, preºe-dintele PSD Dolj, Claudiu Manda,deputatul Ion Cãlin, noua ºefã aInspectoratului ªcolar JudeþeanDolj, Lavinia Craioveanu, dar ºi alþiinvitaþi „de la judeþ”, au demaratcu inaugurarea noilor obiective re-alizate de autoritãþile locale. Nuuna, nu douã, ci trei panglici aufost tãiate la Grãdiniþa Nr. 2 Ione-le, Terenul de sport multifuncþio-nal, dotat ºi cu nocturnã (proiectrealizat ºi finanþat prin GAL Sud-Olt) ºi Centrul de îngrijire copii tip„Aferschool” din localitate. Toateaceste investiþii au avut la bazã pro-iecte realizare de angajaþi ai Primã-riei Urzicuþa prin care s-a reuºitatragerea de fonduri europene ºinu sunt singurele. Asta pentru cãînainte de toate s-a lucrat la îmbu-nãtãþirea infrastructurii în localita-te. Invitaþii s-au rãcorit puþin înincinta Cãminului Cultural din lo-calitate, i-au cunoscut mai bine pereprezentanþii localitãþii Boichi-novtsi (Bulgaria), parteneri ai Pri-

„S-au fãcut o mulþime de lu-cruri în comunã, mai ales în aniidin urmã. Avem apã curentã, dru-muri bune, cãminul cultural, dis-pensar, ce sã mai, chiar avem detoate. Iar azi am avut parte ºi deun spectacol care mi-a mers lasuflet”, ne-a spus, la finalul mani-festãrilor, Ioana Georgescu, care,la 76 de ani, a vãzut cum s-a dez-voltat comuna sub ochii ei.

„Chiar dacã a fost o perioadãnu tocmai uºoarã, am þinut contde dorinþa oamenilor ºi s-au fã-cut toate eforturile pentru a leputea oferi un spectacol deosebit.Pentru noi a fost o zi lungã ºigrea, cu trei inaugurãri, dar înacelaºi timp foarte frumoasã,pentru cã sunt trei noi obiectivefinalizate ºi sunt investiþii de carese pot bucura atât cei mici, cât ºicei mari”, ne-a explicat CristinaCârneanu, consilier local al comu-nei Urzicuþa.

Despre cum a fost munca deorganizare a acestei sãrbãtori ne-apovestit Petre Petrean: „A fost pu-þin obositor, dar faptul cã la oraasta, puþin dupã 20.00, sunt aicipeste 800 de oameni care se simtbine, înseamnã cu nu am mun-cit în zadar... Este a cincea ediþieconsecutivã a Zilei Comunei Ur-zicuþa, manifestarea a luat am-ploare, motiv pentru care ºi noiam învãþat de la un an la altul,am cãutat sã ne organizãm din ceîn ce mai bine ºi sã aducem artiºtipe placul locuitorilor. Încercãmmereu sã ne pãstrãm tradiþiile, darºi sã ne ridicãm la standardele uneicomunitãþi moderne, dinamice,aºa cum o demonstreazã ºi inves-tiþiile inaugurate astãzi”.

Dupã trei investiþii inaugurate, Paginã realizatã de CARMEN ZUICAN

Mare sãrbãtoare, sâmbãtã, în comuna Urzicu-þa. Localnicii ºi-au sãrbãtorit ziua alãturi de re-prezentanþi ai administraþiei publice locale ºi ju-deþene, invitaþi din Bulgaria, care vor fi parte-neri ai Primãriei Urzicuþa într-un nou proiect dedezvoltare, dar ºi de artiºti care i-au încântat pânãtârziu, în noapte. A fost un moment de bilanþ,pentru cã trei noi obiective l-a care s-a muncit

din greu au fost inaugurate, dar ºi un moment deprivit înainte ºi de pus bazele altor proiecte, pen-tru cã autoritãþile locale au ambiþii mari ºi vor sãcontinue modernizarea acestei inimoase comu-nitãþi doljene. Focul de artificii care a încheiat acincea ediþie consecutivã a Zilei Comunei Urzi-cuþa a venit cu promisiunea cã surprizele vor fi ºimai multe ºi anul viitor.

mãriei Urzicuþa într-un nou proiectºi i-au felicitat pe reprezentanþii ad-ministraþiei locale pentru realizãri.„În fiecare an primarul comuneiUrzicuþa ne face câte o surprizã.Anul acesta însã au fost trei noiinvestiþii inaugurate. Noi, autori-tãþile judeþene, punem foarte mul-tã bazã pe experienþa pe care opare, fiind unul dintre cei maivechi primari din judeþ ºi vom con-tinua sã-i acordãm tot sprijinul.Vreau sã urez La Mulþi Ani tutu-ror locuitorilor comunei Urzicuþa”,a încheiat prefectul de Dolj, SorinRãducan. A luat cuvântul ºi Clau-diu Manda, preºedintele PSD Dolj,care a þinut sã spunã cã, în urmãcu trei ani, când a venit pentru pri-ma datã la Ziua Comunei Urzicuþa,a fost puþin stingherit de invitaþiapentru cã ºtia cã nu avusese nici ocontribuþie la obiectivele realizateîn localitate ºi a rãmas uimit de cea vãzut. „Acum vin însã cu maredrag, mulþumesc pentru invitaþie,ºi vreau sã spun cã cele trei obiec-tive inaugurate astãzi aratã hãr-nicia echipei de la conducere ºi vãfelicitãm pe toþi, pentru cã sunteþiun bun exemplu”, a spus ClaudiuManda.

Spectacol de zile maripentru localnici

Cu mic, cu mare, localnicii s-au strâns apoi pe Stadionul „Flo-rea Martinovici” din comunã, unde

s-a desfãºurat un spectacol demuzicã popularã care i-a încântatpe toþi. În deschidere au evoluatformaþii de amatori din comunaUrzicuþa ºi comunele învecinate,tineri care nu ºi-au uitat rãdãcini-le, astfel cã au cântat ºi au jucatcu foc, apoi a fost rândul Ansam-blului „Maria Tãnase” sã-i ridicela joc pe urziceni. Cristian Bãnã-þeanu, Mariana Ionescu Cãpitã-nescu, Nelu Bîþînã, Sanda Argint,

sunt doar câþiva dintre artiºtii careau urcat pe scenã smulgând ro-pote de aplauze. Recitalul de în-cheiere l-a susþinut Carmen ªer-ban, iar cei care au rezistat pânãla finalul spectacolului s-au bucu-rat ºi de un foc de artificii care i-

a þinut cu ochii pe cer minute înºir. „Vã mulþumesc tuturor pen-tru încrederea acordatã ºi pen-tru sprijin, mulþumesc consiliu-lui local, fãrã de care nimic dintoate acestea nu s-ar fi putut face

ºi vã promit cã anul viitor vor fiºi mai multe surprize pentrudumneavoastrã”, a spus, la fina-lul manifestãrilor, primarul co-munei Urzicuþa, Florea Grigo-rescu, aplaudat de toatã suflareaadunatã pe teren.

S-a încins hora de Ziua Comunei UrzicuþaS-a încins hora de Ziua Comunei UrzicuþaS-a încins hora de Ziua Comunei UrzicuþaS-a încins hora de Ziua Comunei UrzicuþaS-a încins hora de Ziua Comunei UrzicuþaS-a încins hora de Ziua Comunei UrzicuþaS-a încins hora de Ziua Comunei UrzicuþaS-a încins hora de Ziua Comunei UrzicuþaS-a încins hora de Ziua Comunei UrzicuþaS-a încins hora de Ziua Comunei UrzicuþaS-a încins hora de Ziua Comunei UrzicuþaS-a încins hora de Ziua Comunei UrzicuþaS-a încins hora de Ziua Comunei UrzicuþaS-a încins hora de Ziua Comunei UrzicuþaS-a încins hora de Ziua Comunei UrzicuþaS-a încins hora de Ziua Comunei UrzicuþaS-a încins hora de Ziua Comunei UrzicuþaS-a încins hora de Ziua Comunei UrzicuþaS-a încins hora de Ziua Comunei UrzicuþaS-a încins hora de Ziua Comunei UrzicuþaS-a încins hora de Ziua Comunei UrzicuþaS-a încins hora de Ziua Comunei UrzicuþaS-a încins hora de Ziua Comunei UrzicuþaS-a încins hora de Ziua Comunei UrzicuþaS-a încins hora de Ziua Comunei UrzicuþaS-a încins hora de Ziua Comunei UrzicuþaS-a încins hora de Ziua Comunei UrzicuþaS-a încins hora de Ziua Comunei UrzicuþaS-a încins hora de Ziua Comunei UrzicuþaS-a încins hora de Ziua Comunei UrzicuþaS-a încins hora de Ziua Comunei UrzicuþaS-a încins hora de Ziua Comunei UrzicuþaS-a încins hora de Ziua Comunei UrzicuþaS-a încins hora de Ziua Comunei UrzicuþaS-a încins hora de Ziua Comunei UrzicuþaS-a încins hora de Ziua Comunei UrzicuþaS-a încins hora de Ziua Comunei UrzicuþaS-a încins hora de Ziua Comunei UrzicuþaS-a încins hora de Ziua Comunei UrzicuþaS-a încins hora de Ziua Comunei UrzicuþaS-a încins hora de Ziua Comunei UrzicuþaS-a încins hora de Ziua Comunei UrzicuþaS-a încins hora de Ziua Comunei UrzicuþaS-a încins hora de Ziua Comunei UrzicuþaS-a încins hora de Ziua Comunei Urzicuþa

Page 9: iiperind zone întinse din Irak ºi Si-ria. Iniþial s-a crezut cã obiectivul principal al Statului Islamic era sã devinã pentru musulmanii sunniþi un stat religios, menit sã-i

reportajreportajreportajreportajreportaj cuvântul libertãþii / 9luni, 7 septembrie 2015

Numitã „Ulmi”, anterior desco-peririi vestigiilor geto-dace, co-muna Cetate asimileazã, astãzi, dinplin, transformãri profunde gra-þie unei administraþii chibzuite ºifãcutã în interesul celor aproxi-mativ 6.000 de locuitori. Situatãîn sud-vestul þãrii, în lunca Du-nãrii, pe un cernoziom de cea maibunã calitate, comuna Cetate estevizitate de tot mai mulþi turiºti înperioada estivalã. Debutând înurmã cu 5 ani, necesitatea reali-zãrii unui spaþiu la malul fluviuluialbastru pentru plajã ºi agrement

a cunoscut în aceastã varã con-firmarea când, a fost cea mai mareafluenþã de turiºti. Peste 70 de um-breþule acoperite, rustic, cu stuf,sute de ºezlonguri, terasã estiva-lã, un nisip arzãtor ºi foarte fin,dãruit din plin de Dunãre ºi îngri-jit periodic au fost la mare cãuta-re pentru turiºtii care au încercatplaja de la Cetate. Cea mai mareparte dintre ei a revenit, an de an,dovadã fiind ocuparea zonei dince în ce mai mult.

Paginã realizatã de VALENTIN CEAUªESCU

Aºezatã într-o zonã agricolã dintre celemai fertile ºi beneficiind de vecinãtateamarelui fluviu, comuna Cetate dovedeº-te ºi, în prezent, cã privind doar spre vii-tor are ºansa sã fie în topul celor maidezvoltate localitãþi doljene. Investiþiile

în infrastructurã, exploatarea avantaje-lor date de þãrmul Dunãrii, susþinereasportului prin formarea unei echipe lo-cale de fotbal, ce poate proba profesio-nalismul sunt câteva dintre ultimele pro-iecte ce au prins contur.

O agriculturã a gospodarilorIndiferent pe care ieºire a

Cetãþii o luãm, zãrim mase com-pacte de terenuri agricole. Soluldeosebit de fertil, un cernoziom decea mai bunã calitate, a atras inte-resul unor puternici investitori agri-coli. Numãrul ºi calitatea utilajeloragricole în care aceºtia au investitfac dovada cã, în Cetate, agricul-tura ºi-a recâºtigat rolul de odinioa-rã ºi cã, localnicii, nu au decât decâºtigat. Însãºi valoarea la care setranzacþioneazã terenurile agricole

vorbeºte de la sine: peste 140 mili-oane de lei vechi/ha. Culturile derapiþã, grâu, porumb au dat în acestan printre cele mai bune producþiila hectar fiind zona care „ridicã”raportãrile Direcþiei pentru Agricul-turã Dolj cãtre ministerul de resort.

Investiþii în turismul localPornind din faþa primãriei Ceta-

te, turiºtii, ºi nu doar ei, au la dis-poziþie un drum asfaltat, care ducecãtre malul Dunãrii. Pânã la plajã,

vizitatorii pot admira conacul bo-ierului Barbu Drugã, fost mare pro-prietar de pãmânt din zonã, denu-mit de localnici „Castelul lui Dru-gã”. Construcþie ce îmbinã stiluri-le gotic ºi baroc, foarte bogat or-namentatã cu vechile coloane îm-bracate în trandafiri. Mai jos, sepoate poposi la Portul Cultural Ce-tate, locaþie unde zeci de autovehi-cule cu numere de înmatricularedin mai toatã þarã puteau fi vãzuteîn aceastã varã, semn al unei bunepromovãrii a comunei Cetate.

Aici, pânã în anul 1959, a func-þionat un port cerealier, dezafectatulterior ºi folosit în continuare pânãîn 1978 ca unitate militarã de grã-niceri, unitate care apoi a fost ºi eamutatã ºi a funcþionat într-un imo-bil situat la hotarul dintre satele Mo-reni ºi Fântâna Banului.

Amenajarea turisticã a LaculuiRãþãrie, prin accesarea de fondurieuropene, vine sã întregeascã vi-ziunea conducerii administraþiei lo-cale în promovarea Cetãþii.

Dorel Stoica,cooptat la echipa localã

Sâmbãtã, 05.09.2015, începândcu ora 11.00, pe terenul de fotbaldin comuna Cetate s-a desfãºuratmeciul din Liga a IV-a, Seniori, se-zon 2015-2016, etapa 3 dintre A.S.Tractorul Cetate ºi C.S. RecoltaOstroveni. Cei trei sute de specta-tori au avut bucuria sã vadã la echi-pa gazdã evoluþia unui mare jucã-tor: Dorel Stoica. Purtãtor al tri-coului cu nr. 6 ºi jucând pe postde mijlocaº defensiv, fostul naþio-nal a oferit coechipierilor majori-tatea paselor de gol. Gazdele aucâºtigat cu 1-0, prin chiar penal-ty-ul transformat de Dorel Stoicaîn minutele de prelungiri. Nãscutla 15 decembrie 1978, Stoica a fostconvocat de 4 ori la Naþionalã. Pen-tru colegii de la A.S. TractorulCetate este modelul de echilibru ºidevotament în cariera sportivã, iarocuparea locului 5 în clasamentulgrupei le dã mari speranþe jucãto-rilor cã pot accede mai sus. Alã-turi de alþi 6 jucãtori aduºi din Se-verin, Stoica se antreneazã pe sta-dionul din Cetate ºi promite cãechipa A.S. Tractorul Cetate vaurca cât mai repede în clasamentºi vor forma, în cel mai scut timp,o echipã omogenã, bine sudatã.

Când faptele vorbescEste unul dintre cei mai lon-

gevivi primari din Dolj. Ilumina-tul public modern, alimentarea cuapã, modernizarea centrului me-dico-social, a ºcolilor, construi-rea unei noi grãdiniþe ºu înfiin-þarea unui centru de informaticã

în cadrul Liceului Teoretic“Gheorghe Vasilichi” sunt ulti-mele dintre realizãrile primaru-lui Marin Duþã. Într-o comunãcu oameni chibzuiþi ºi muncitori,iar târgul de sãptãmânã o pro-beazã din plin, Cetatea nu puteaajunge la dezvoltarea de astãzi,fãrã anvergura unui primar caMarin Duþã ºi fãrã sprijinul echi-pei, cu care ºtie sã facã admi-nistraþie în folosul locuitorilor.Privind, acum, spre toamna ce-ºi face simþitã prezenþa, localni-cii zãresc mai mult decât atât.Ei simt cã, încã, un an este pe

cale sã se încheie, cu bune ºirele. Atât timp cât hambarelesunt pline, orãtãniile acoperã bã-tãtura, iar damigenele nu dauvoie aerului sã ocupe loc preamult, înseamnã cã, truda de pes-te an a meritat. Zecile de copi-laºi, care încearcã sã înveþe pri-mii paºi pe aleile din comunã, daucelor din Cetate sentimentul cã,o nouã generaþie va fi gata, maitârziu, sã ducã destinele localitã-þii pe mai departe. Tot aºa cumDunãrea, adeseori tãcutã, îºi vedede destinul sãu milenar lângã ocomunã ce are o istorie bogatã.

Marin Duþã

La Cetate – turismul, cultura ºiLa Cetate – turismul, cultura ºiLa Cetate – turismul, cultura ºiLa Cetate – turismul, cultura ºiLa Cetate – turismul, cultura ºiagricultura, o triadã câºtigãtoare!agricultura, o triadã câºtigãtoare!agricultura, o triadã câºtigãtoare!agricultura, o triadã câºtigãtoare!agricultura, o triadã câºtigãtoare!

La Cetate – turismul, cultura ºiLa Cetate – turismul, cultura ºiLa Cetate – turismul, cultura ºiLa Cetate – turismul, cultura ºiLa Cetate – turismul, cultura ºiagricultura, o triadã câºtigãtoare!agricultura, o triadã câºtigãtoare!agricultura, o triadã câºtigãtoare!agricultura, o triadã câºtigãtoare!agricultura, o triadã câºtigãtoare!

La Cetate – turismul, cultura ºiLa Cetate – turismul, cultura ºiLa Cetate – turismul, cultura ºiLa Cetate – turismul, cultura ºiLa Cetate – turismul, cultura ºiagricultura, o triadã câºtigãtoare!agricultura, o triadã câºtigãtoare!agricultura, o triadã câºtigãtoare!agricultura, o triadã câºtigãtoare!agricultura, o triadã câºtigãtoare!

La Cetate – turismul, cultura ºiLa Cetate – turismul, cultura ºiLa Cetate – turismul, cultura ºiLa Cetate – turismul, cultura ºiLa Cetate – turismul, cultura ºiagricultura, o triadã câºtigãtoare!agricultura, o triadã câºtigãtoare!agricultura, o triadã câºtigãtoare!agricultura, o triadã câºtigãtoare!agricultura, o triadã câºtigãtoare!

La Cetate – turismul, cultura ºiLa Cetate – turismul, cultura ºiLa Cetate – turismul, cultura ºiLa Cetate – turismul, cultura ºiLa Cetate – turismul, cultura ºiagricultura, o triadã câºtigãtoare!agricultura, o triadã câºtigãtoare!agricultura, o triadã câºtigãtoare!agricultura, o triadã câºtigãtoare!agricultura, o triadã câºtigãtoare!

La Cetate – turismul, cultura ºiLa Cetate – turismul, cultura ºiLa Cetate – turismul, cultura ºiLa Cetate – turismul, cultura ºiLa Cetate – turismul, cultura ºiagricultura, o triadã câºtigãtoare!agricultura, o triadã câºtigãtoare!agricultura, o triadã câºtigãtoare!agricultura, o triadã câºtigãtoare!agricultura, o triadã câºtigãtoare!

La Cetate – turismul, cultura ºiLa Cetate – turismul, cultura ºiLa Cetate – turismul, cultura ºiLa Cetate – turismul, cultura ºiLa Cetate – turismul, cultura ºiagricultura, o triadã câºtigãtoare!agricultura, o triadã câºtigãtoare!agricultura, o triadã câºtigãtoare!agricultura, o triadã câºtigãtoare!agricultura, o triadã câºtigãtoare!

La Cetate – turismul, cultura ºiLa Cetate – turismul, cultura ºiLa Cetate – turismul, cultura ºiLa Cetate – turismul, cultura ºiLa Cetate – turismul, cultura ºiagricultura, o triadã câºtigãtoare!agricultura, o triadã câºtigãtoare!agricultura, o triadã câºtigãtoare!agricultura, o triadã câºtigãtoare!agricultura, o triadã câºtigãtoare!

La Cetate – turismul, cultura ºiLa Cetate – turismul, cultura ºiLa Cetate – turismul, cultura ºiLa Cetate – turismul, cultura ºiLa Cetate – turismul, cultura ºiagricultura, o triadã câºtigãtoare!agricultura, o triadã câºtigãtoare!agricultura, o triadã câºtigãtoare!agricultura, o triadã câºtigãtoare!agricultura, o triadã câºtigãtoare!

Page 10: iiperind zone întinse din Irak ºi Si-ria. Iniþial s-a crezut cã obiectivul principal al Statului Islamic era sã devinã pentru musulmanii sunniþi un stat religios, menit sã-i

10 / cuvântul libertãþii luni, 7 septembrie 2015externeexterneexterneexterneexterneªTIRI

ªTIRI

Angela Merkel a ameninþat cu proce-duri judiciare statele membre UE care în-calcã acordurile cu privire la refugiaþi, într-o conferinþã de presã, la Essen, o comu-nã din landul Saxonia Inferioarã (nord-vest), la finalul cãreia mai mulþi imigranþisirieni i-au mulþumit. Cancelarul germana anunþat cã va continua sã poarte nego-cieri “intense” cu omologii sãi europenipe tema crizei refugiaþilor din Europa, afla-tã în plinã desfãºurare. Ea a subliniat cãtoate sarcinile ºi responsabilitãþile aferen-te afluxului de imigranþi este necesar sãfie distribuite corect între statele membreUE, pentru a asigura o “distribuire corec-tã a poverii”. “Politica în vigoare în Euro-pa cu privire la azil nu funcþioneazã”, adeclarat ea pentru “Funke Mediengrup-pe”, o organizaþie media din Essen.“Acest întreg sistem va avea nevoie sãfie revizuit”, a avertizat cancelarul. Mer-kel a anunþat joia trecutã, împreunã cu preºedinte-le francez Francois Hollande, cã obligativitateacotelor de distribuire a imigranþilor este necesarãpentru a face faþã numãrului de imigranþi din toatestatele UE. Ea a subliniat cã aceastã crizã a refu-giaþilor ºi provocãrile ei pot sã fie soluþionate doardacã Europa cultivã o responsabilitate comunã ºia îndemnat majoritatea statelor membre UE sã re-nunþe la refuzul de a primi imigranþi. Ea a subliniattotodatã cã existã aºteptarea ca naþiunile UE sã seridice la înãlþimea Convenþiei de la Geneva cu pri-

51% dintre britanici

vor ieºirea þãrii lor din UEMajoritatea britanicilor sunt

acum pentru pãrãsirea UniuniiEuropene de cãtre þara lor încontextul preocupãrilor legate deimigraþie, indicã un sondaj deopinie dat publicitãþii sâmbãtã,semnalând o schimbare de opinieînainte de referendumul privindapartenenþa Marii Britanii lablocul celor 28. Sondajul, realizatde Survation pentru Mail onSunday, indicã faptul cã 51%dintre respondenþi vor ca MareaBritanie sã iasã din UE, în timpce 49% vor sã rãmânã, votanþiiindeciºi fiind excluºi. Deºirezultatele sunt în marja deeroare, precedentul sondajcomparabil, realizat la sfârºitullui iunie ºi începutul lui iulie,indica faptul cã 54% dintrebritanici sunt pentru rãmânereaîn UE ºi 45% vor ieºirea dinblocul comunitar. Prim-ministrulDavid Cameron a promis sãrenegocieze relaþiile MariiBritanii cu UE înainte dereferendumul care ar urma sãaibã loc înainte de sfârºitul lui2017. Principalul partid anti-UE,UKIP, susþine însã cã guvernul nupoate gãsi o soluþie la migraþiaforþei de muncã în MareaBritanie, garantatã de unul dintreprincipiile de bazã ale UE.Potrivit Survation, sondajulrealizat pentru Mail on Sundayeste primul din noiembrie 2014 încare tabãra celor care dorescieºirea din UE conduce. Deasemenea, potrivit firmei desondare, o “minoritate semnifica-tivã” de votanþi care dorescrãmânerea în UE ar putea sã-ºischimbe opinia dacã crizamigraþiei se va înrãutãþi. Sonda-jul a fost efectuat la 3 ºi 4septembrie pe un eºantion de1.004 adulþi.

Încã o mie de refugiaþi

au trecut graniþa din Ungaria

spre Austria ieri dimineaþãAproximativ o mie de refu-

giaþi din Orientul Mijlociu autrecut ieri dimineaþã pe josfrontiera austro-ungarã, dupã ceau fost aduºi cu trenul dindiferite puncte ale Ungariei, arelatat poliþia austriacã. În total,peste 3.000 de refugiaþi au ajunsieri în zona frontierei în dreptuloraºului austriac Nickelsdorf.Aproximativ 1.500 dintre aceºtias-au deplasat cu autobuzele încursul dimineþii spre diferitecentre amenajate în Viena,Austria Inferioarã ºi AustriaSuperioarã ºi pot sã-ºi continuedrumul spre Germania, dacãdoresc. Sute de refugiaþi veniþidin Ungaria au cãlãtorit cutrenul regional de la Budapestala Hegeyshalom, un oraº înapropiere de graniþã, de unde ºi-au continuat drumul pe jos peultimii 10 kilometri spre Nickel-sdorf. „În acest moment existã1.800 de persoane în jurulNickelsdorf”, a declarat încursul dimineþii de ieri pentruagenþia de presã APA adjunctulºefului poliþiei regionale,Christian Stella. Cu aceºti nousosiþi, numãrul celor 10.000 derefugiaþi pe care Austria preve-dea sâmbãtã sã-i primeascã afost atins.

Coaliþia arabã condusã de Arabia Sauditã ºi-aintensificat raidurile împotriva rebelilor din Yemen,a doua zi dupã uciderea a 60 de militari într-un ataccu rachetã, cea mai mare pierdere de vieþi omeneºtide la începutul intervenþiei sale în aceastã þarã.Emiratele Arabe Unite (EAU) au înregistrat cea maigrea pierdere, cu 45 de morþi, urmate de ArabiaSauditã (10) ºi Bahrein (5), în urma atacului rebeli-lor care, conform unor surse militare ºi a unui mi-nistru din EAU, au lansat o rachetã sol-aer asupraunei baze a coaliþiei de la Safer, în provincia Marib.EAU, unul dintre principalii piloni ai coaliþiei, audecretat trei zile de doliu ºi drapelele au fost cobo-râte în bernã dupã aceastã „vinere neagrã”, ceamai gravã loviturã datã armatei acestui stat de laobþinerea independenþei, în 1971. Pentru ArabiaSauditã sunt primele victime înregistrate în rândulforþelor sale de când a preluat conducerea, în mar-tie, a unei coaliþii arabe care lanseazã lovituri aeri-ene asupra rebelilor ºiiþi susþinuþi de Iran pentru a-i împiedica sã preia controlul þãrii. Drept represaliipentru atacul de vineri, avioanele saudite ºi din

Preºedintele ucrainean Petro Po-roºenko a apreciazã cã acordurile depace au fost respectate - pentru pri-ma datã – sãptãmâna trecutã, în es-tul þãrii, o zonã aflatã sub controlulseparatiºtilor proruºi, unde rebelii auanunþat o „remaniere” a conduceriilor politice. „Am o veste bunã. De o

Merkel ameninþã cu proceduri judiciare stateleMerkel ameninþã cu proceduri judiciare stateleMerkel ameninþã cu proceduri judiciare stateleMerkel ameninþã cu proceduri judiciare stateleMerkel ameninþã cu proceduri judiciare stateleUE care încalcã acordurile cu privire la refugiaþiUE care încalcã acordurile cu privire la refugiaþiUE care încalcã acordurile cu privire la refugiaþiUE care încalcã acordurile cu privire la refugiaþiUE care încalcã acordurile cu privire la refugiaþi

vire la refugiaþi, reiterând ameninþarea cã va iniþiaproceduri judiciare împotriva statelor care încalcãpolitica europeanã în domeniul imigraþiei. “ToatãEuropa se va supune încercãrii, conform mãrimii ºiputerii economice a fiecãrei þãri”, a declarat ºefaGuvernului german. Cancelarul a adãugat cã refu-giaþii care fug din calea rãzboiului ºi tulburãrilorpolitice din þãrile lor de origine vor fi trataþi în moddiferit faþã de imigranþii “economici”. “Cei care auo perspectivã realã sã rãmânã aici urmeazã sã fietriaþi rapid ºi distribuiþi între statele noastre mem-

ber”, a spus ea. Zeci de sirieni au venitla Essen pentru a-i mulþumi cancelaru-lui cã a acceptat imigranþi din Siria, deunde, cei patru ani de rãzboi au obligatmilioane de oameni sã plece. OsamaKhal, care a participat la eveniment, adeclarat cã ei toþi vor sã-i “mulþumeas-cã doamnei Merkel cã a anunþat cã Ger-mania va primi refugiaþi sirieni”. Pro-testatari de extremã dreapta ºi-au fãcut,de asemenea, apariþia, în cursul viziteilui Merkel la Essen ºi i-au întrerupt dis-cursul, în mai multe rânduri, cu huidu-ieli. Neonaziºtii au ridicat un steag alaripii de tineret a Partidului NaþionalDemocratic din Germania (NPD, de ex-tremã dreapta). Merkel a subliniat, îndiscursul pe care l-a susþinut, asupraproblemei intensificãrii extremismuluide dreapta. Ea a avertizat cã Germaniase aflã din nou sub ameninþarea tero-

rismului ºi radicalizãrii populaþiei prin ideologii denaturã fascistã. “Trebuie sã fim atenþi ºi sã þinemsub observaþie ultimele evoluþii ºi sã ne opunemtotdatã acestora în mod hotãrât”, a subliniat ea.Cancelarul a adãugat cã este necesar sã nu se re-pete o “ruºine” ca seria de crime comise de miºca-rea Clandestinitatea Naþional Socialistã (NSU). Eaºi-a reiterat “toleranþa zero” faþã de incitarea la urãºi xenofobie, subliniind cã atacurile împotriva lo-cuinþelor imigranþilor ºi solicitanþilor de azil vor fiurmãrite penal cu întreaga greutate a legii.

Petro Poroºenko: Acordurile de la Minskau fost respectate pentru prima datã în estul Ucrainei

sãptãmânã, nu se mai trage pe front.Este prima sãptãmânã în care acor-durile de pace de la Minsk sunt apli-cate”, a declarat Poroºenko. Existãîn continuare militari care mor în zonade conflict, „aruncaþi în aer de mineartizanale sau în accidente rutiere, darnu în lupte”, a subliniat el. „Acest

lucru ne dã speranþa cã eforturilenoastre vor contribui la construireaunui stat eficient”, a continuat ºefulstatului ucainean, în timpul unei vi-zite la un centru de recrutare de can-didaþi la un post în Parchet. Poro-ºenko a fãcut acest anunþ în contex-tul în care Denis Puºilin, emisarul „re-publicii populare” de la Doneþk(DNR) la negocierile de pace, l-a în-locuit la ºefia „parlamentului” localpe Andrei Purghin, mai radical ºi maiautonom, potrivit unui site separa-tist. Aceastã „remaniere” - un rezul-tat al unei lupte pentru putere cata-logatã drept „loviturã de stat” decãtre presã, bloggeri ucraineni ºi se-paratiºti - ar putea, în opinia unora,sã explice acalmia din zona de con-flict. ªeful DNR Aleksandr Zaharcen-ko a declarat sâmbãtã, la rândul sãu,cã „nu existã nicio alternativã” laacordurile de pace de la Minsk, sem-nate în februarie, în urma unei medi-

eri franco-germane. „Toate celelalteopþiuni ar antrena morþi fãrã sens,pagube ºi o prãbuºire economicã”, asubliniat Zaharcenko, într-o declara-þie publicatã pe site-ul „oficial” rebel.Acordurile de la Minsk au condus laintrarea în vigoare a unui armistiþiu,de la jumãtatea lui februarie, dar carea fost încãlcat în mod frecvent. Rãz-boiul civil din Ucraina s-a soldat, în-cepând din aprilie 2014, cu peste 6.800de morþi. Grupul de contact - alcãtuitdin reprezentanþi ai Kievului, Mosco-vei ºi Organizaþiei pentru Securitateîn Europa (OSCE) ºi emisari ai separa-tiºtilor - a convenit în mod verbal, lasfârºitul lui august, o nouã respecta-re armistiþiului, începând de la 1 sep-tembrie, o înþelegere în general res-pectatã. Însã, conducãtorii separatiºtiau anunþat, sâmbãtã, moartea unuicivil, cu o zi înainte, în apropiere debastionul rebel Doneþk, în urma unor„tiruri ale armatei ucrainene”.

Coaliþia arabã îºi intensificã raidurile aeriene în Yemen dupã atacul rebel soldat cu moartea a 60 de militariEmirate ºi-au intensificat sâmbãtã raidurile asuprapoziþiilor rebelilor Houthi ºi a aliaþilor lor, unitãþilearmate rãmase fidele fostului preºedinte Ali Ab-dullah Saleh. Acestea au atacat cartierul general alforþelor speciale de la Sanaa ºi depozite de arma-ment de pe douã coline din apropierea capitaleicontrolate de rebeli, provocând explozii, potrivitmartorilor. Deasupra locurilor bombardate se înãl-þau coloane de fum, iar locuitorii din zonã, pani-caþi, s-au retras în locuinþe. „Sunt raidurile cele maiviolente de la Sanaa” de la începutul campanieiaeriene arabe de la 26 martie, conform unui res-ponsabil local. Avioanele au vizat ºi poziþii de laBayhan, la sud de Marib, provocând moartea a 12rebeli. Este locul de unde s-a lansat racheta care alovit baza coaliþiei, susþine un responsabil provin-cial ºi un ofiþer. Coaliþia arabã a intervenit în Ye-men pentru a-l susþine pe preºedintele Abd RabboMansour Hadi, nevoit sã i-a drumul exilului în Ara-bia sauditã vecinã din cauza faptului cã rebeliiHouthi au reuºit sã cucereascã regiuni mari în urmaunei ofensive lansate în iulie 2014. Dupã aproape

cinci luni de raiduri aeriene intensive, coaliþia aadus un sprijin la sol forþelor armate fidele preºe-dintelui exilat, ceea ce a permis ca de la jumãtatealui iulie sã fie recucerite cinci provincii din sud ºisã se realizeze o mobilizare militarã la Marib în ve-derea unei eventuale ofensive spre Sanaa ºi regiu-nile din nord aflate sub controlul rebelilor. În ciudapierderilor mari, EAU ºi Arabia Sauditã s-au decla-rat hotãrâte sã punã capãt o datã pentru totdeau-na insurecþiei rebelilor.

Page 11: iiperind zone întinse din Irak ºi Si-ria. Iniþial s-a crezut cã obiectivul principal al Statului Islamic era sã devinã pentru musulmanii sunniþi un stat religios, menit sã-i

cuvântul libertãþii / 11luni, 7 septembrie 2015 publicitatepublicitatepublicitatepublicitatepublicitate

Anunþul tãu!S. C. PIEÞE ªI TÂRGURI CRA-

IOVA SRL organizeazã concurs învederea ocupãrii postului vacant deºofer, perioadã nedeterminatã, îndata de 28.09.2015. Concursul se vadesfãºura la sediul SC PIEÞE ªI TÂR-GURI CRAIOVA SRL din str. CaleaBucureºti, nr. 51, dupã cum urmea-zã: - în data de 28.09.2015 ora 11.00,proba scrisã; - în data de 30.09.2015,ora 11.00, interviu. Dosarele se vordepune pânã la data de 23.09.2015,orele 10.00, la sediul SC PIEÞE ªITÂRGURI CRAIOVA SRL - Compar-timentul Resurse Umane, Salariza-re. Tematica ºi condiþiile de partici-pare vor fi afiºate la sediul societãþii.Relaþii suplimentare la numãrul detelefon 0251/410696.

RÃDUCÃ CÃTÃLIN anunþã pu-blicul interesat asupra luãrii deci-ziei etapei de încadrare de cãtreAPM DOLJ – nu este necesarã efec-tuarea evaluãrii impactului asupramediului ºi nu este necesarã efec-tuarea evaluãrii adecvate – în cadrulprocedurilor de evaluare a impac-tului asupra mediului ºi de evalua-re adecvatã pentru proiectul «CON-STRUIRE SERVICE AUTO PARTERªI ÎMPREJMUIRE TEREN PE LATU-RA DE EST ªI SUD» propus a fiamplasat în Municipiul Craiova, str.Bariera Vâlcii, nr. 319, titular RÃDU-CÃ CÃTÃLIN. Proiectul deciziei deîncadrare ºi motivele care o funda-menteazã pot fi consultate la sediulAPM DOLJ, strada, Petru Rarerº,nr.1, în zilele de L-V, între orele 9-14,precum ºi la urmãtoarea adresã deinternet www.apmdj.anpm.ro. Pu-blicul interesat poate înainta comen-tarii / observaþii la proiectul decizieide încadrare pânã la data de14.09.2015.

S.C. EXPERT PREV S.R.L.

EXPERIENÞA NE RECOMANDÃ

Cele mai înalte standarde deprofesionalism Suntem la dispoziþia dumnea-

voastrã: SSM Securitate ºi Sãnãtate în

Muncã (Protecþia Muncii) Situaþii de Urgenþã – Preveni-

rea ºi Stingerea Incendiilor (P.S.I)-Protecþia civilã Întocmirea Documentelor Iniþiale Evaluare de risc de accidente ºi

îmbolnãvire profesionalã Întocmire plan de intervenþie Managementul Mediului

Relaþii la telefoanele: 0766/632.388 ºi0760/678.231.

S.C. CORIMEXS.A. CRAIOVA

închiriazãspaþii

ºi birouri.Relaþii latelefon:

0771/289.009.

Page 12: iiperind zone întinse din Irak ºi Si-ria. Iniþial s-a crezut cã obiectivul principal al Statului Islamic era sã devinã pentru musulmanii sunniþi un stat religios, menit sã-i

12 / cuvântul libertãþii luni, 7 septembrie 2015publicitatepublicitatepublicitatepublicitatepublicitate

A N U N ÞÎn conformitate cu prevederile art. 1 alin. 1 din Regulamentul-cadru privind stabilirea

principiilor generale de ocupare a unui post vacant sau temporar vacant corespunzãtorfunctiilor contractuale si a criteriilor de promovare în grade sau trepte profesionale imediatsuperioare a personalului contractual din sectorul bugetar plãtit din fonduri publice, aprobatprin Hotararea nr.286/2011, astfel cum a fost modificat prin Hotararea de Guvern nr.1027/2014, Biblioteca Judeþeanã Alexandru ºi Aristia Aman Dolj, organizeazã concurs în data de29.09.2015 ora 9,30 la sediul din str.Mihail Kogãlniceanu nr.9, pentru ocuparea urmãtoare-lor posturi vacante:

- 4 posturi vacante de bibliotecar studii superioare gradul IA –pe perioadã nedetermi-natã în cadrul Serviciului Prelucrarea Colecþiilor;

- 2 posturi vacante de bibliotecar studii superioare gradul IA – pe perioadã nedetermi-natã în cadrul Serv.Biblioteca Academician Dan Berindei;

- 1 post vacant de bibliotecar studii superioare debutant- pe perioadã nedeterminatã încadrul Serviciului Depozit General Sãli de Lecturã;

- 1 post vacant de bibliotecar studii medii treapta IA –pe perioadã nedeterminatã încadrul Serviciului Depozit General Sãli de Lecturã;

Concursul va consta în 3 etape succesive, dupã cum urmeazã:- selecþia dosarelor de înscriere;- proba scrisã – 29.09.2015 – ora 9,30- susþinerea interviului care se va comunica odatã cu rezultatul de la proba scrisã.

Potrivit art.3 din acelasi Regulament-cadru, in vederea participarii la concurs, candidatultrebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

Conditii generale: - are cetãtenia românã, cetãtenie a altor state membre ale Uniunii Europene sau a

statelor apartinând Spatiului Economic European si domiciliul în România; - cunoaste limba românã, scris si vorbit; - are vârsta minimã reglementatã de prevederile legale; - are capacitate deplinã de exercitiu; - are o stare de sãnãtate corespunzãtoare postului pentru care candideazã, atestatã pe

baza adeverintei medicale eliberate de medicul de familie sau de unitãtile sanitare abilitate; - îndeplineste conditiile de studii si, dupã caz, de vechime sau alte conditii specifice

potrivit cerintelor postului scos la concurs; - nu a fost condamnatã definitiv pentru sãvârsirea unei infractiuni contra umanitãtii,

contra statului ori contra autoritãtii, de serviciu sau în legãturã cu serviciul, care împiedicãînfãptuirea justitiei, de fals ori a unor fapte de coruptie sau a unei infractiuni sãvârsite cuintentie, care ar face-o incompatibilã cu exercitarea functiei, cu exceptia situatiei în care aintervenit reabilitarea.

Condiþii de înscriere ºi participare – bibliotecar studii superioare gradul IA- studii superioare absolvite cu diplomã de licenþã- vechime : minim 2 ani

Condiþii de înscriere ºi participare – bibliotecar studii superioare debutant- studii superioare absolvite cu diplomã de licenþã- fãrã vechime

Condiþii de înscriere ºi participare- bibliotecar studii medii treapta IA- studii medii –absolvite cu diplomã de bacalaureat- vechime: minim 6 luni

Dosarul de concurs trebuie sã conþinã, în mod obligatoriu, urmãtoarele acte:

1) cerere de înscriere la concurs adresatã conducãtorului autoritãþii sau instituþiei pu-blice organizatoare;

2) copia actului de identitate sau orice alt document care atestã identitatea, potrivitlegii, certificatul de cãsãtorie, dupã caz;

3) copiile documentelor care sã ateste nivelul studiilor si ale altor acte care atestãefectuarea unor specializãri, copiile documentelor care atestã îndeplinirea conditiilorspecifice;

4) copia carnetului de muncã, conformã cu originalul, sau, dupã caz, o adeverintãcare sã ateste vechimea în muncã, în meserie si/sau în specialitatea studiilor;

5) cazierul judiciar sau o declaratie pe propria rãspundere cã nu are antecedente penalecare sã-l facã incompatibil cu functia pentru care candideazã;

6) adeverintã medicalã care sã ateste starea de sãnãtate corespunzãtoare eliberatã cucel mult 6 luni anterior derulãrii concursului de cãtre medicul de familie al candidatului saude cãtre unitãtile sanitare abilitate;

7) curriculum vitae;Actele prevazute la pct.2 - 4 vor fi prezentate si in original la Biroul Resurse Umane în

vederea verificãrii conformitãþii copiilor cu acestea.În cazul în care candidatul depune o declaraþie pe proprie rãspundere cã nu are

antecedente penale, dacã este declarat admis la selecþia dosarelor, acesta are obligaþia de acompleta dosarul de concurs cu originalul cazierului judiciar, cel mai târziu pânã la datadesfãºurãrii primei probe a concursului.

Dosarele de înscriere la concurs se vor depune pânã pe data de 21.09.2015, ora 14,00 lasediul Bibliotecii Judeþene Alexandru ºi Aristia Aman Craiova din str.Mihail Kogãlniceanunr.9- Biroul Resurse Umane.

Informaþii suplimentare se pot obþine de la Biroul Resurse Umane, telefon : 0251/532267.

CENTRUL COMERCIAL SUCPICENTRUL COMERCIAL SUCPICENTRUL COMERCIAL SUCPICENTRUL COMERCIAL SUCPICENTRUL COMERCIAL SUCPIvã oferã spaþii moderne,vã oferã spaþii moderne,vã oferã spaþii moderne,vã oferã spaþii moderne,vã oferã spaþii moderne,

la cele mai bune preþuri!!!la cele mai bune preþuri!!!la cele mai bune preþuri!!!la cele mai bune preþuri!!!la cele mai bune preþuri!!!TTTTTe aºteptãme aºteptãme aºteptãme aºteptãme aºteptãm

în Calea Bucureºti,în Calea Bucureºti,în Calea Bucureºti,în Calea Bucureºti,în Calea Bucureºti,strada Grigore Pleºoianu,strada Grigore Pleºoianu,strada Grigore Pleºoianu,strada Grigore Pleºoianu,strada Grigore Pleºoianu,

sã închiriezi un stand,sã închiriezi un stand,sã închiriezi un stand,sã închiriezi un stand,sã închiriezi un stand,sã începi propria afacere.sã începi propria afacere.sã începi propria afacere.sã începi propria afacere.sã începi propria afacere.

Nu mai sta pe gânduri!Nu mai sta pe gânduri!Nu mai sta pe gânduri!Nu mai sta pe gânduri!Nu mai sta pe gânduri!Fii un om hotãrâtFii un om hotãrâtFii un om hotãrâtFii un om hotãrâtFii un om hotãrât

ºi sunã la numãrulºi sunã la numãrulºi sunã la numãrulºi sunã la numãrulºi sunã la numãrulde telefon: 025de telefon: 025de telefon: 025de telefon: 025de telefon: 0251/438.440.1/438.440.1/438.440.1/438.440.1/438.440.

OFERTE SERVICIUSOCIETATE ANGAJEAZÃMUNCITORI SPAÞII VERZI.PERMISUL DE CONDUCE-RE PREZINTÃ AVANTAJ.TELEFON: 0745/318.488.

PRESTÃRI SERVICIIFilmãri foto video de calitatesuperioarã la preþuri avanta-joase. Telefon: 0766/359.513.Tapiþer la domiciliu. Telefon:0768/623.964; 0351/416.198.Pregãtesc studenþi -elevi lacontabilitate. Telefon: 0722/943.220.Þin evidenþã contabilã. Tele-fon: 0722/943.220; 0771/215.774.

VÂNZÃRIGARSONIERE

Vând garsonierã cu îmbu-nãtãþiri Valea Roºie (Piaþã)Telefon: 0741/116.815.CAMERE CÃMIN

Vând camerã cãmin str. Put-nei. Telefon: 0768/437.838;0763/506.962.

APARTAMENTE2 CAMEREAmaradiei 2 camere deco-mandate etaj 1. Telefon:0763/857.756.Vând apartament 2 came-re decomandate, microcen-tralã, coloanã apã separat,etaj 4/10- Ciupercã. Telefon:0746/660.001.Vând 2 camere, ultracentral,ultralux, A.C., internet, reno-vat complet. Telefon: 0762/109.595.3 - 4 CAMEREVând apartament cu trei ca-mere, decomandat, zonaRamada. Preþ 70.000 deeuro negociabil. Telefon:0769/477.662.Vând apartament 4 came-re, bilateral, ultracentral. Te-lefon: 0721/290.286.Vând apartament 3 cameredecomandate Brazdã parter.Telefon: 0762/280.739.

CASECasã mare boiereascã cutoate utilitãþile superîmbunã-tãþitã în comuna Lipovu cuteren 7000 mp. Telefon:0764/492.029.Vând casã boiereascãmare - central, pretabilã cli-nicã, pensiune, firmã. Tele-fon: 0741/219.483.Dioºti, casã superbã - 3 ca-mere ºi dependinþe, teren3500 mp. Telefon: 0722/336.634.

Vând casã locuibilã comu-na Periºor + dependinþe,apã curentã, canalizare lapoartã, teren 5500 mp, li-vadã cu pruni, vie. Telefon:0765/291.623.Vând casã Mogoºeºti -Goieºti. Telefon: 0760/024.474; 0351/460.839.Urgent! Ocazie. Vând casãP+M 130 m.p. + teren 270m.p. + casã centralã pe lem-ne + magazie diverse, zonaCatargiu Nou. Telefon: 0773/769.467.Vând casã 350 mp Catar-giu. Telefon: 0770/928.527.Vând casã 5 camere, Iºal-niþa, vad comercial negocia-bil. Telefon: 0766/325.453.Casã Seaca de Câmp ultra-central 3 camere, beci , 2sãli lungime 30 m, mobila-tã, teren 5000 mp cu spaþiucomercial. Preþ 70.000 lei.Telefon: 0351/455.617.VÂND casã Mîrºani. Telefon:0732/089.127; 0732/651.113.Vând sau schimb casã (va-riante). Telefon: 0760/996.967.Vând casã cu 3 camere +anexã cu 2 camere ºi teren2000 mp, comuna ValeaStanciului, sat Greceºti. Preþ22.000 Lei negociabil. Tele-fon: 0761/546.959.Vând casã Rânca, demisol,parter + etaj 1 + mansardã -5 camere, 2 bãi, 1 living cubucãtãrie open space, 3balcoane, centralã pe lem-ne ºi centralã electricã. Grã-dinã cu grãtar. Situatã la 50m de pârtia de ski de la ho-tel Onix. Telefon: 0766/250.327.Vând casã comuna Calo-pãr nr. 241, teren 2800 mp.Telefon: 0767/840.722.

Particular vând casã Craio-va 5 camere încãlzire cen-tralã, izolatã termic sauschimb cu 2 apartamente 2camere – variante. Telefon:0746/498.818.Vând casã 3 camere, pãtulºi magazie, 3000 mp terencomuna Gogoºu - Dolj. Te-lefon: 0764/271.285.

TERENURIVând teren intravilan, zonaMetro, 900 mp, preþ negocia-bil. Telefon: 0766/689.036.TEREN Braniºte, zona mâ-nãstirii, 5.000 mp, parcelat.Telefon: 0766/568.412.Vând 400 ºi 1500 mp BãileGovora, toate utilitãþile, îm-prejmuit, asfalt, lângã pãdu-re. Telefon: 0351/402.056,0744/563.640.Vând teren între case în Po-poveni 2500 sau 5000 mp.Telefon: 0744/262.358 sau0764/008.033.VÂND teren intravilan, 400mp, com. ªimnicu de Sus,lângã Peco Albeºti. Telefon:0766/292.953.Vând teren 1700 mp Cen-tura Nord. Telefon: 0728/800.447.Vând teren intravilan 2800mp în Craiova. Telefon:0722/943.220.Vând teren str. Dobrogei.Telefon: 0761/347.028.Vând teren 3000 mp în sa-tul Urzica Mare, la stradaprincipalã, ultra-central, cuutilitãþi. Preþ 1,5 Euro/mp. Te-lefon: 0763/566.352.Vând 4200 mp teren intra-vilan la 7 km de Craiova.Telefon: 0727/884.205.Vând 3690 mp teren intra-vilan în Cârcea, Tarlaua 17.Telefon: 0721/995.405.

Page 13: iiperind zone întinse din Irak ºi Si-ria. Iniþial s-a crezut cã obiectivul principal al Statului Islamic era sã devinã pentru musulmanii sunniþi un stat religios, menit sã-i

cuvântul libertãþii / 13luni, 7 septembrie 2015 publicitatepublicitatepublicitatepublicitatepublicitate

În conformitate cu prevederile art. 1 din Regulamentul-cadru privind stabilirea princi-piilor generale de ocupare a unui post vacant sau temporar vacant corespunzãtor funcþiilorcontractuale ºi a criteriilor de promovare în grade sau trepte profesionale imediat superi-oare a personalului contractual din sectorul bugetar plãtit din fonduri publice, aprobatprin Hotarârea nr. 286/2011, astfel cum a fost modificat prin Hotarârea de Guvern nr.1027/2014, Clubul Sportiv Judeþean ªtiinþa “U” Craiova organizeazã concurs la sediul din str.Constantin Lecca, nr. 32, pentru ocuparea unui post vacant, în regim contractual, pe pe-rioadã nedeterminatã de magaziner din cadrul Serviciului Adminstrativ.

Concursul pentru ocuparea postului vacant va consta în 3 etape succesive, dupã cumurmeazã:

- selecþia dosarelor de înscriere;- proba scrisã - 01.10.2015, ora 10,00;- interviul – 06.10.2015, ora 10,00.Potrivit art.3 din acelaºi Regulament-cadru, în vederea participãrii la concurs, candi-

datul trebuie sa îndeplineasca urmãtoarele condiþii:Condiþii generale: - are cetãþenia românã, cetãþenie a altor state membre ale Uniunii Europene sau a

statelor apartinând Spaþiului Economic European ºi domiciliul în România; - cunoaste limba românã, scris ºi vorbit; - are vârsta minimã reglementatã de prevederile legale; - are capacitate deplinã de exercitiu; - are o stare de sãnãtate corespunzãtoare postului pentru care candideazã, atestatã

pe baza adeverinþei medicale eliberate de medicul de familie sau de unitãþile sanitareabilitate;

- îndeplineºte condiþiile de studii ºi, dupã caz, de vechime sau alte condiþii speci-fice potrivit cerinþelor postului scos la concurs;

- nu a fost condamnatã definitiv pentru sãvârsirea unei infracþiuni contra umanitã-tii, contra statului ori contra autoritãþii, de serviciu sau în legãturã cu serviciul, careîmpiedicã înfãptuirea justiþiei, de fals ori a unor fapte de corupþie sau a unei infracþiunisãvârþite cu intenþie, care ar face-o incompatibilã cu exercitarea funcþiei, cu excepþiasituaþiei în care a intervenit reabilitarea.

Condiþii specifice :- studii medii liceale absolvite cu diplomã de bacalaureat; Dosarele de înscriere la concurs se vor depune pânã pe data de 23.09.2015, ora 16,00

la sediu Clubului Sportiv Judeþean ªtiinþa “U” Craiova din str. Constantin Lecca, nr. 32. Informaþii suplimentare se pot obþine de la Clubul Sportiv Judeþean ªtiinþa “U”

Craiova, Serviciul Administrativ sau la telelefon 0251/413827.

CentrCentrCentrCentrCentrul Comerul Comerul Comerul Comerul ComercialcialcialcialcialSUCPISUCPISUCPISUCPISUCPI

anunţă programulanunţă programulanunţă programulanunţă programulanunţă programulde lucrde lucrde lucrde lucrde lucruuuuu:::::

LLLLLuni - Vuni - Vuni - Vuni - Vuni - Vineriineriineriineriineri9.00 - 20.00,9.00 - 20.00,9.00 - 20.00,9.00 - 20.00,9.00 - 20.00,

Sâmbătă 9.00 - 1Sâmbătă 9.00 - 1Sâmbătă 9.00 - 1Sâmbătă 9.00 - 1Sâmbătă 9.00 - 188888.00,.00,.00,.00,.00,Duminică 9.00 - 1Duminică 9.00 - 1Duminică 9.00 - 1Duminică 9.00 - 1Duminică 9.00 - 188888.00..00..00..00..00.

Vând 2 loturi 500 mp car-tier ªimnicu de Jos la DJ,cadastru fãcut. Telefon:0744/563.823.Teren stradal, utilitãþi, 1500mp, Drumul Muntenilor -Craiova, 40 Euro/mp. Tele-fon: 0724/228.827.

AUTOROMÂNEªTI

Vând Logan culoare roºie, fa-bricaþie 2008, 40.000 km par-curºi. Telefon: 0744/780.550Vând Dacia 1300 pentru pro-gramul Rabla. 0351/ 415.713.SOLENZA – 2004, benzinã,culoare alb, economicã -90.000 km, 4000 RON ne-gociabil, stare excelentã.Telefon: 0749/059.070.

STRÃINEUnic proprietar - vând Sko-da Octavia Tour 1.6 benzi-na, 07.2009. Superîntreþinu-tã, distribuþie schimbatã re-cent, ulei, filtre, plãcute frâ-nã, cauciucuri noi. Taxa 0.6800 euro uºor negociabil.Telefon: 0766/632.388.

Vând Renault Clio 2003 full,1800 euro negociabil. Tele-fon: 0766/899.363.VÂNZÃRI UTILAJEVÂND COMBINÃ JOHNDEERE 730 - masa de 5,2.Preþ negociabil. Telefon:0772/096.357.

CUMPÃRÃRI AUTOCumpãr de la unic proprie-tar auto TICO, euro 2, sauMATIZ, euro 4. Telefon:0771/290.539; 0351/460.075.

VÂNZÃRI DIVERSEVând douã locuri de veci ci-mitir ªeþu – Sinaia - Izvor,cripte suprapuse, lucraremarmurã. Telefon: 0722/456.609.Calorifere fontã – 10 lei ele-mentul, televizor color Filiphs100 lei, bicicletã copii 50 lei,2 gropi fãcute Romaneºti.Telefon: 0729/977.036.DOUÃ locuri de veci, Si-neasca. Telefon: 0733/065.141.

Vând maºini de tricotat recti-linie ºi circular. Preþ bun. Te-lefon: 0745/589.825.Vând cãruþ sport copii, ma-ºinã de spãlat Alba Lux, bar-cã artizanalã, camerã auto-.Telefon: 0351/181.202;0773/970.204.Vând 1+1/2 sobã teracotãverde nemontat, Tv color D102 cm, polizor 2500 Waþidiafilm, pat mecanic + sal-tea. 0768/083.789.Vând þiglã Jimbolia cãprioriºi cãrãmidã din demolãri.Telefon: 0722/ 943.220.Cort 4 persoane, douã com-partimente ºi verandã, douãaragaze voiaj, ºubã îmblã-nitã. Telefon: 0765/002.522;0351/410.383.Vând robot patiserie 3 func-þii (malaxor, creme, spume)bol inox 6 litri marcã Germa-nia, cuier hol. Telefon: 0752/236.667.Vând putinã de salcâmavantajos. Telefon: 0251/416.455.

Vând convenabil sau scimbcu un calorifer de fontã folo-sit un calorifer de tablã 1,20/ 0,60 nefolosit. Telefon:0720/231.610.Vând convenabil 2 saltelerelaxa, 1 ladã frigorificã 5 ser-tare, 1 aragaz cu 4 ochiuri.Telefon: 0745/602.001.Vând cãrucior handicap, patmecanic + saltea, polizor2500 W, sobã teracotã cutoate furniturile, Tv color D-1x2 Cm. Telefon: 0768/083.789.Vând set motor tip BORGOpentru Dacia 1300 preþ -245 lei. Telefon: 0351/455.617.Vând acvariu 47 litri, foarteconvenabil. Telefon: 0767/116.092.Vând trei biciclete copii, ara-gaz 4 ochiuri, calorifere fon-tã, televizor color, preþuri mici.Telefon: 0729/977.036.Vând loc de veci cimitirulSineasca – Craiova dimen-siuni 1,50 x 3 m zona N.Telefon: 0764/271.285.

Vând cauciuc 155x 13 cujantã, cârlige jgheaburi aco-periº, aragaz voiaj douãochiuri cu butelie, polizorunghiular (flex) D 125 /850W, canistrã aluminiu 20litri nouã, reductor oxigensudurã, alternator 12vV nou,arzãtor gaze sobã. Telefon:0251/427.583.Vând cadru metalic inox noupentru handicap, masã su-fragerie 6 persoane, pretnegociabil, telefon: 0351/446918.Vând 2 locuri de veci în Un-gureni - zona Oblemenco.Telefon: 0351/468.838;0771/232.167.Vând urgent 2 locuri de vecicimitirul Ungureni Telefon:0769/669.736.Vând motocicletã HONDAR.C. 33 N.T.V. 650 cm3 cu-loare negru. 2200 lei. Tele-fon: 0762/185.366.Vând ecograf foarte conve-nabil, performant cu douãsonde diferite. Telefon: 0251/412.966.În Iºalniþa 2 uºi cu geam, 2ferestre cu geam 30 lei/buc,covor persan 2,20/1,80 - 80lei. Telefon: 0770/303.445.Vând albine, familii bine dez-voltate cu 5 rame cu puiet -Podari, telefon: 0720/115.936.Vând colþar sufragerie 500lei, ºifonier sculptat. Telefon:0769/360.741.Vând 2 uºi metalice jumã-tate tablã ºi geam 1,52x52,3giurgiuvele cu geam vopsi-te, chituite 1,20x52. Telefon:0770/687.430.Vând cazan þuicã aramãcapacitate mare. Telefon:0728/381.894.Vând 2 locuri de veci supra-puse, amenajate cu plãci,gard ºi cruce, cimitirul Las-cãr Catargiu - Craiova. Te-lefon: 0728/964.686.

Vând giurgiuvele vopsitefãrã toc, presã balotat maseplastice, bicicletã nouã fran-þuzeascã. Telefon: 0767/153.551.Vând mobilier din lemn. Te-lefon: 0755/074.742.Vând cãruciar copil, salteacopil, aspirator, sãpun rufe,covoare olteneºti, scoarþã,maºinã de cusut, fotolii. Te-lefon: 0770/298.240.Vând ºase taburele (scau-ne) din lemn melaminate.Telefon: 0251/531.294.Vând maºinã de spãlat, ba-zin inox, 50 Ron, cãruciorcopil 50 Ron. Telefon: 0773/970.204; 0351/181.202.Vând cãrucior pentru copil.Telefon: 0770/661.121.Presã balotat plastic- cutii debere, bicicletã nouã franþu-zeascã, cauciucuri cu jantãAudi – A4 de iarnã. Telefon:0767/153.551.Vând drujbã electricã Einºellanþ rezervã - 250 lei, pãlã-rie fetru 55 nouã 50 lei, bur-tierã fãrã picior nouã 20 lei.Telefon: 0770/303.445.Vând cinci bare cornier de 70lungi de 2.80 m, trei foi tablãzincatã 2/1 m, televizor colorGrunding diagonala 70 cm.Telefon: 0770/303.445.Vând maºinã de spãlat, dor-mezã nouã ºi alte lucruricasnice. Telefon: 0251/428.437.SCHIMBURI CASESchimb casã 3 camere, holdependinþe, 1500 mp curtecomuna Cioroiaºi pentru ocamerã cãmin Valea Roºieparter sau etaj 1. Telefon:0754/220.151.

ÎNCHIRIERI OFERTEÎnchiriez apartament 2 ca-mere decomandate, Craio-viþa Nouã-Nitela, tot confortul,etaj 3, centralã, aer condiþio-nat. Telefon: 0728/012.055

Page 14: iiperind zone întinse din Irak ºi Si-ria. Iniþial s-a crezut cã obiectivul principal al Statului Islamic era sã devinã pentru musulmanii sunniþi un stat religios, menit sã-i

14 / cuvântul libertãþii luni, 7 septembrie 2015publicitatepublicitatepublicitatepublicitatepublicitate

ANUNÞ GRATUIT (maximum 15 cuvinte)

Talonul - contract de micã publicitate nr: .................

Cãtre S.C. ED PRESS COM S.R.L.

luni, 7 septembrie 2015

TREBUIE PREZENTAT TALONUL DIN ZIUA ÎN CARE SE FACE SOLICITAREA VALABIL NUMAI PENTRU PERSOANE FIZICE ªI ABONAÞI PERSOANE FIZICE

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Semnãtura:..........................................

Subsemnatul.................................................................................Domiciliat în ............................................................................Posesor al B.I. Seria ........ Numãrul...............................vã rog sã publicaþi urmãtorul anunþ în ziarul dumneavoastrã,la rubrica ...................................... la data de ....................asumându-mi responsabilitatea conþinutului:

A N U N ÞÎn conformitate cu prevederile art. 1 alin. 1 din Regulamentul-cadru privind stabilirea

principiilor generale de ocupare a unui post vacant sau temporar vacant corespunzãtorfunctiilor contractuale si a criteriilor de promovare în grade sau trepte profesionale ime-diat superioare a personalului contractual din sectorul bugetar plãtit din fonduri publice,aprobat prin Hotararea nr.286/2011, astfel cum a fost modificat prin Hotararea de Gu-vern nr.1027/2014, Biblioteca Judeþeanã Alexandru ºi Aristia Aman Dolj, organizeazãconcurs în data de 30.09.2015 ora 9,30 la sediul din str.Mihail Kogãlniceanu nr.9, pentruocuparea urmãtoarelor posturi vacante:

- 1 post vacant de inginer de sistem software gradul IA – pe perioadã nedetermi-natã în cadrul Serviciului Juridic Resurse Umane- Birou Resurse umane;

- 1 post vacant de economist gradu II – pe perioadã nedeterminatã în cadrul Com-partimentului Financiar-Contabil-Achiziþii.

Concursul va consta în 3 etape succesive, dupã cum urmeazã:- selecþia dosarelor de înscriere;- proba scrisã – 30.09.2015 – ora 9,30- susþinerea interviului care se va comunica odatã cu rezultatul de la proba scrisã.

Potrivit art.3 din acelasi Regulament-cadru, in vederea participarii la concurs, candi-datul trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

Conditii generale: - are cetãtenia românã, cetãtenie a altor state membre ale Uniunii Europene sau a

statelor apartinând Spatiului Economic European si domiciliul în România; - cunoaste limba românã, scris si vorbit; - are vârsta minimã reglementatã de prevederile legale; - are capacitate deplinã de exercitiu; - are o stare de sãnãtate corespunzãtoare postului pentru care candideazã, atesta-

tã pe baza adeverintei medicale eliberate de medicul de familie sau de unitãtile sanitareabilitate;

- îndeplineste conditiile de studii si, dupã caz, de vechime sau alte conditii specifi-ce potrivit cerintelor postului scos la concurs;

- nu a fost condamnatã definitiv pentru sãvârsirea unei infractiuni contra umanitãtii,contra statului ori contra autoritãtii, de serviciu sau în legãturã cu serviciul, care împiedi-cã înfãptuirea justitiei, de fals ori a unor fapte de coruptie sau a unei infractiuni sãvârsitecu intentie, care ar face-o incompatibilã cu exercitarea functiei, cu exceptia situatiei încare a intervenit reabilitarea.

Condiþii de înscriere ºi participare – inginer de sistem software gradul IA- studii superioare absolvite cu diplomã de licenþã- respectiv studii superioare de

lungã duratã absolvite cu diplomã de licenþã sau echivalentã, în domeniul ºtiinþelor ingi-nereºti, specializarea: calculatoare / tehnologia informaþiei / tehnologii ºi sisteme de tele-comunicaþii / reþele ºi software de telecomunicaþii / automaticã ºi informaticã aplicatã /inginerie electricã ºi calculatoare;

- vechime: minim 2 ani în studiile absolvite

Condiþii de înscriere ºi participare – economist gradul IA- Studii superioare absolvite cu diplomã de licenþã în domeniul ºtiinþe economice;- Vechime: minim 1,6 ani în ºtiinþe economice;- cunoºtinþe operare PC – dovedite cu certificat.

Dosarul de concurs trebuie sã conþinã, în mod obligatoriu, urmãtoarele acte: 1) cerere de înscriere la concurs adresatã conducãtorului autoritãþii sau instituþiei

publice organizatoare; 2) copia actului de identitate sau orice alt document care atestã identitatea, potrivit

legii, certificatul de cãsãtorie, dupã caz; 3) copiile documentelor care sã ateste nivelul studiilor si ale altor acte care atestã efec-

tuarea unor specializãri, copiile documentelor care atestã îndeplinirea conditiilor specifice; 4) copia carnetului de muncã, conformã cu originalul, sau, dupã caz, o adeverintã

care sã ateste vechimea în muncã, în meserie si/sau în specialitatea studiilor; 5) cazierul judiciar sau o declaratie pe propria rãspundere cã nu are antecedente

penale care sã-l facã incompatibil cu functia pentru care candideazã; 6) adeverintã medicalã care sã ateste starea de sãnãtate corespunzãtoare elibera-

tã cu cel mult 6 luni anterior derulãrii concursului de cãtre medicul de familie al candida-tului sau de cãtre unitãtile sanitare abilitate;

7) curriculum vitae;Actele prevazute la pct.2 - 4 vor fi prezentate si in original la Biroul Resurse Umane

în vederea verificãrii conformitãþii copiilor cu acestea.În cazul în care candidatul depune o declaraþie pe proprie rãspundere cã nu are

antecedente penale, dacã este declarat admis la selecþia dosarelor, acesta are obligaþiade a completa dosarul de concurs cu originalul cazierului judiciar, cel mai târziu pânã ladata desfãºurãrii primei probe a concursului.

Dosarele de înscriere la concurs se vor depune pânã pe data de 22.09.2015 ora 14,00la sediul Bibliotecii Judeþene Alexandru ºi Aristia Aman Craiova din str.Mihail Kogãlni-ceanu nr.9- Biroul Resurse Umane.

Informaþii suplimentare se pot obþine de la Biroul Resurse Umane, telefon : 0251/532267.

Centrul Social „Sfântul Andrei” din comuna Malu Mare pentrugãzduire ºi îngrijire persoane vârstnice

Beneficiari: femei ºi bãrbaþi (pensionaþi în condiþiile legii)Condiþii de cazare:-douã locuri în camerã-televizor LED-telefon în camerã-grup sanitar propriu ºi cabinã de duº-lenjerie de pat asiguratã-club relaxare ºi socializare-hranã: trei mese principale ºi douã gustãri în funcþie de regimuri

alimentare-supraveghere medicalã permanentã-recuperare psihologicã ºi activitãþi de ergoterapie-zonã verde ºi posibilitãþi de a petrece timpul în aer liber-camerã de vizitãCostul: 1000 lei/lunãPentru întocmirea dosarului de instituþionalizare ºi relaþii medicale

vã aºteptãm la sediul Centrului Social „Sfântul Andrei” din comunaMalu Mare (lângã Liceul Agricol).

Persoanã de contact - Viorel Popescu - asistent social, telefon:0784/552.033.

Închiriez garsoniera completmobilata, strada Doljului.Telefon: 0744/572.056.Închiriez 2 camere la casã.Telefon: 0762/484.755;0351/464.628.Garsonierã complet mobi-latã, etaj 1, 45 mp -Bucureºti– Mall Vitan. Rog seriozita-te. Exclus agenþie 220 Euro/lunã. Telefon: 0722/456.609; 0722/714.578.Închiriez apartament 2 came-re mobilat - lux, zona Lãpuº.Telefon: 0765/350.617.Închiriez garsonierã parter.Telefon: 0732/203.089

Închiriez sau vând aparta-ment 2 camere Valea Ro-ºie îmbunãtãþit. Telefon:0351/433.875.

MATRIMONIALEPensionar, 66/ 1,60, cautfemeie decentã, loialã de laþarã sã împart viaþa, sã-miumple golul ºi singurãtatea.Telefon: 0784/743.541;0767/702.734.

DIVERSECaut o persoanã care sã mãîngroape. Îi plãtesc dãrile blocu-lui, îi rãmâne pensia ºi locul deveci. Telefon. 0762/728.493.

Singura argintãrie dinCraiova, situatã în Valea-Vlãicii (vis-a-vis de Elec-trica) unde gãsiþi bijuteriilucrate manual, cu argintla schimb ºi manopera/obiect. Telefon: 0351/423.493.

PIERDERIPierdut Legitimaþie stu-dent eliberatã de Facul-tatea de Asistenþã Me-dicalã Craiova pe nu-mele VLAD TEODOR.Se declarã nulã.

Page 15: iiperind zone întinse din Irak ºi Si-ria. Iniþial s-a crezut cã obiectivul principal al Statului Islamic era sã devinã pentru musulmanii sunniþi un stat religios, menit sã-i

spspspspsp rtrtrtrtrt cuvântul libertãþii / 15luni, 7 septembrie 2015

Paginã realizatã de MARIUS CÎRSTOV

JoiGrupa A: Olanda – Islanda 0-1 (Sigurdsson 51 pen.), Cehia

– Kazahstan 2-1 (Skoda 74, 86 / Logvinenko 21), Turcia –Letonia 1-1 (Inan 77 / Sabala 90+1).

Clasament: 1. Islanda 18p, 2. Cehia 16p, 3. Olanda 10p, 4.Turcia 9p, 5. Letonia 4p, 6. Kazahstan 1p.

Etapa viitoare – asearã dupã închiderea ediþiei: Islanda –Kazahstan, Letonia – Cehia, Turcia – Olanda.

Grupa B: Cipru – Þara Galilor 0-1 (Bale 82), Belgia – Bosnia3-1 (Fellaini 23, De Bruyne 43, Hazard 78 pen. / Dzeko 15),Israel – Andorra 4-0 (Zahavi 3, Biton 22, Hemed 26 pen., Dab-bur 38).

Clasament: 1. Þara G. 17p, 2. Belgia 14p, 3. Israel 12p, 4.Cipru 9p, 5. Bosnia 8p, 6. Andorra 0p.

Etapa viitoare – asearã dupã închiderea ediþiei: Þara G. –Israel, Cipru – Belgia, Bosnia – Andorra.

Grupa H: Azerbaidjan – Croaþia 0-0, Italia – Malta 1-0 (Pelle69), Bulgaria – Norvegia 0-1 (Forren 57).

Clasament: 1. Croaþia 15p, 2. Italia 15p, 3. Norvegia 13p, 4.Bulgaria 8p, 5. Azerbaidjan 5p, 6. Malta 1p.

Etapa viitoare – asearã dupã închiderea ediþiei: Norvegia– Croaþia, Italia – Bulgaria, Malta – Azerbaidjan.

PRELIMINARII EURO 2016 – GRUPA F – ETAPA A 7-A

O remizã urâtã, dar calificare aproape rezolvatãO remizã urâtã, dar calificare aproape rezolvatãO remizã urâtã, dar calificare aproape rezolvatãO remizã urâtã, dar calificare aproape rezolvatãO remizã urâtã, dar calificare aproape rezolvatãDupã vizita de la Budapesta, “tricolorii” întâlnesc în aceastã searã,

pe Arena Naþionalã, “lanterna” Grecia. Meciul va fi de la ora 21:45, pe TVR 1

Naþionala României a fãcut un pas marespre calificarea la turneul final al CE 2016,remizând fãrã goluri, sâmbãtã searã, pe te-renul rivalei Ungaria.

Miza uriaºã sau neptinþa celor douã com-batante ne-au pus pe tapet o partidã ternã,cu ocazii puþine, vinovaþi de asta fãcându-se în special maghiarii, preocupaþi mai de-grabã sã nu primeascã gol decât sã înscrie.În pofida faptului cã ierarhia nu îndemnanicidecum la asta.

Marile oportunitãþi ale gazdelor au fostsemnate de Szalai (30), reflex formidabil allui Tãtãruºanu, ºi Guzmics, în repriza secun-dã, reluare cu capul peste poartã, în timp cenoi ne putem lãuda doar cu un ºut excelental lui Torje (min. 79; cel mai bun “tricolor”),scos de veteranul Kiraly.

Înainte de pauzã, România putea primi penalty dupãce Papp a fost faultat evident în careu de Fiola.

La Budapesta a debutat în tricoul naþionalei Budes-cu, fotbalistul Astrei înlocuindu-l în minutul 78 pe Sân-mãrtean.

Ungaria 0-0 RomâniaStadion: Groupama Arena – Budapesta.

Arbitru: Felix Brych (Germania).

Celelalte rezultate ale grupei: Insulele Feroe – Irlanda de Nord 1-3 (Ed-munsson 36 / Mc Auley 12, 71, Lafferty 75), Grecia – Finlanda 0-1 (Pohjan-palo 75).

1. Irlanda N. 7 5 1 1 11-5 16p2. ROMÂNIA 7 4 3 0 7-1 15p3. Ungaria 7 3 3 1 5-3 12p4. Finlanda 7 2 1 4 6-8 7p5. I-le Feroe 7 2 0 5 5-11 6p6. Grecia 7 0 2 5 2-8 2pEtapa viitoare – astãzi, 21:45: ROMÂNIA – Grecia, Irlanda N. – Ungaria,

Finlanda – I-le Feroe.

Tãtãruºanu – Papp, Chiricheº,Grigore, Raþ – Prepeliþã, Hoban –Adi Popa (Chipciu 69), Sânmãrtean(Budescu 78), Torje (Maxim 90) –Keºeru.

Selecþioner: Anghel Iordãnescu.

Kiraly – Fiola, Juhasz (Guz-mics 25), Kadar, De Almeida –Stieber (Priskin 88), Elek, Tozser,Dzsudzsak – Szalai, Nikolic (Ne-meth 70).

Selecþioner: Bernd Storck.

Cartonaºe galbene: Tozser 48, Szalai 62, De Almeida 67/ Adi Popa 21, Chiricheº 50, Keºeru 62, Chipciu 72.

Pentru România, aºa cum am anunþat deja în subtitlulmatreialului, urmeazã meciul de azi cu Grecia, care a maitrãit încã o ruºine vineri, fiind depãºitã cu 0-1, la Atena,de Finlanda.

Dupã aceastã etapã, România a pierdut ºefia grupei,urmare a victoriei Irlandei de Nord în Feroe, 3-1.

VineriGRUPA D: Georgia – Scoþia 1-0 (Qazaishvili 37), Germania –

Polonia 3-1 (Muller 12, Gotze 19, 82 / Lewandowski 36), Gi-braltar – Irlanda 0-4 (Christie 26, R. Keane 49, 51 pen., Long79).

Clasament: 1. Germania 16p, 2. Polonia 14p, 3. Irlanda 12p, 4.Scoþia 11p, 5. Georgia 6p, 6. Gibraltar 0p.

Etapa viitoare – astãzi, 21:45: Scoþia – Germania, Polonia –Gibraltar, Irlanda – Georgia.

GRUPA I: Danemarca – Albania 0-0, Serbia – Armenia 2-0(Hayrapetyan 21 aut, Ljajic 53).

Clasament: 1. Portugalia 12p (- 1 joc), 2. Danemarca 11p, 3.Albania 11p (- 1 joc), 4. Serbia* 1p, 5. Armenia 1p.

* - echipã penalizatã cu trei puncte.Etapa viitoare – astãzi: Armenia – Danemarca (19:00), Alba-

nia – Portugalia (21:45).

SâmbãtãGRUPA C: Ucraina – Belarus 3-1 (Kravets 7, Yarmolenko 30,

Konoplyanka 40 pen. / Kornilenko 62 pen.), Luxemburg –Macedonia 1-0 (Thill 90+2), Spania – Slovacia 2-0 (Jordi Alba5, Iniesta 30 pen.).

Clasament: 1. Spania 18p, 2. Slovacia 18p, 3. Ucraina 15p, 4.Belarus 4p, 5. Luxemburg 4p, 6. Macedonia 3p.

Etapa viitoare – mâine, 21:45: Macedonia – Spania, Slova-cia – Ucraina, Belarus – Luxemburg.

GRUPA E: San Marino – Anglia 0-6 (Rooney 13 pen., Brolli 30aut., Barkley 46, Walcott 68, 78, Kane 77), Estonia – Lituania 1-0(Vassilijev 71), Elveþia – Slovenia 3-2 (Drmic 80, 90+4, Sto-cker 84 / Novakovic 45, Cesar 48).

Clasament: 1. Anglia 21p, 2. Elveþia 15p, 3. Estonia 10p, 4.Slovenia 9p, 5. Lituania 6p, 6. San Marino 1p.

Etapa viitoare – mâine, 21:45: Anglia – Elveþia, Slovenia –Estonia, Lituania – San Marino.

GRUPA G: Rusia – Suedia 1-0 (Dzyuba 38), Austria – Mol-dova 1-0 (Junuzovic 52), Muntenegru – Liechtenstein 2-0 (Be-ciraj 38, Jovetic 56).

Clasament: 1. Austria 19p, 2. Suedia 12p, 3. Rusia 11p, 4.Muntenegru 8p, 5. Liechtenstein 5p, 6. Moldova 2p.

Etapa viitoare – mâine, 21:45: Suedia – Austria, Liechten-stein – Rusia, Moldova – Muntenegru.

Acced direct la turneul final, gãzduit de Franþa, primeledouã clasate din fiecare grupã, plus echipa de pe locul 3 cu

cea mai bunã linie de clasament. Restul naþionalelor care vorîncheia pe ultima treaptã a podiumului vor suþine patru dublede baraj, câºtigãtoarele asigurându-ºi ºi ele prezenþa la CE.

Reprezentativarezervatã juniorilor sub21 de ani a fost învinsã,vineri searã, la TârguMureº, cu scorul de 2-0de Bulgaria, în al doileameci din preliminariileEuro 2017 – grupa 5.

Succesul oaspeþilor a fost adus dereuºitele lui Gheorghi Mincev (16) ºi NikolaKolev (88), într-un meci încheiat în inferiori-tate numericã de echipa pregãtitã de CristiDulca, dupã eliminarea lui Sorin Tãbãcariu,în minutul 53, pentru un fault în postura deultim apãrãtor.

Echipa “tricolorilor” în acest meci:Cojocaru – Bãlaºa, Hodorogea, Boldor,Manea – Nedelcu, Tãbãcariu – Pãun, Mitriþã(Rotariu 70), Fl. Tãnase (Tudorie 81) –Puºcaº.

Mâine, România va evolua, “afarã”, încompania Armeniei, formaþie pe care auînvins-o cu 3-0 în startul acestor calificãri.

Clasament: 1. Þara Galilor 6p (2j), 2.România 3p (2j), 3. Bulgaria 3p (2j), 4.Danemarca 0p (0j), 5. Luxemburg 0p (1j), 6.Armenia 0p (1j).

Simona Halep (nr. 2 mondial ºi favoritã 2) aacces, ieri dimineaþã, în optimile de finalã de laUS Open, rezultat echivalent cu egalarea celeimai bune performanþe la Grand Slam-ul de la NeyYork, înregistratã în 2013, dupã ce a învins-o cuscorul de 6-2, 6-3, pe Shelby Rogers din SUA,locul 154 WTA, sportivã venitã din calificãri,

FOTBAL – PRELIMINARII EURO 2017

Naþionala U21,“corectatã” de bulgari

Halep ºi-a egalat cea mai bunã performanþãla US Open: optimi de finalã

Lisicki, primul “hop” adevãrat dupã un meci de o orã ºi ºapte minute.Viitoarea adversarã a constãnþencei va fi, la

noapte, nemþoiaca Sabine Lisicki (locul 24WTA), care a dispus, greu, cu 6-4, 4-6, 7-5 decehoiaca Barbora Strycova, locul 42 WTA. Lisi-cki a acuzat probleme la genunchiul stâng în setulal treilea, dar ea a putut sã revinã de la scorul de1-5. Meciul a durat douã ore ºi 44 de minute.

Halep ºi Lisicki s-au întâlnit de patru ori pânãîn pezent, sportiva românã câºtigând ultimeletrei întâlniri: 6-2, 3-6, 7-5, în turul întâi al turneu-lui de la Miami din 2013, 5-7, 6-3, 6-2, în optimileturneului de la Madrid din 2014 ºi 6-4, 6-0, însferturile de finalã ale turneului de la Wimble-don, tot anul trecut. Germanca s-a impus 2011,în turul I al turneului de la Stanford, cu 6-1, 6-2.

HANDBAL (F): SCM a pierdut la Vâlcea

Handbalistele de la SCM Craiova au ce-dat în derby-ul oltenesc cu HCM Rm. Vâl-cea, scor 22-24 (12-13), sâmbãtã, în deplasa-re, într-un meci din cadrul etapei a treia a Li-gii Naþionale.

Urmare a acestui rezultat, alb-albastrele auregresat o poziþie, de pe 9 pe 10, rãmânândcu cele trei puncte cucerite runda trecutã cuZalãul.

Marcatoarele SCM-ului: Iovãnescu, Bâ-beanu – câte 4, Ianaºi, Apipie, Cioaric – câte3, Ilie, Florica – câte douã, Zivkovic 1.

Pentru fetele Simonei Gâgârlã urmeazã me-ciul de “acasã” cu ASC Corona Braºov, locul9, tot cu trei puncte, dar fãrã a include aici ºimeciul pe care ardelencele l-au disputat asea-rã cu HCM Roman.

BASCHET (M) – CAMPIONATUL EUROPEANRezultate înregistrate sâmbã-

tã, în primele partide din faza gru-pelor:

Grupa A: Polonia – Bosnia68-64, Israel – Rusia 76-73, Fran-þa – Finlanda 97-87 (prelungiri).

Grupa B: Germania – Islan-da 71-65, Spania – Serbia 70-80, Italia – Tur-cia 87-89.

Grupa C: Georgia – Olanda 72-73, Macedo-nia – Grecia 65-85, Croaþia – Slovenia 80-73.

Grupa D: Cehia – Estonia 80-57, Belgia –Letonia 67-78, Lituania – Ucraina 69-68.

SPORT LA TV, ASTÃZI – TRANSMISII ÎN DIRECT

LIGA A IV-A – ETAPA A 3-ASIC Pan Unirea – ªtiinþa Danubius Bechet2-5Metropolitan Iºalniþa – Dunãrea Calafat 2-3Tractorul Cetate – Recolta Ostroveni 1-0Unirea Leamna – ªtiinþa Malu Mare 4-3Progresul Segarcea – Viitorul Cârcea 3-1Luceafãrul Craiova – Dunãrea Bistreþ nu s-a

disputat.1. Segarcea 9p 7. Calafat 6p2. Cârcea 6p 8. Bistreþ* 4p3. Ostroveni 6p 9. Unirea 1p4. Bechet 6p 10. Iºalniþa 0p5. Cetate 6p 11. Luceafãrul* 0p6. Leamna 6p 12. Malu Mare 0p* - un joc mai puþin.

TVR 121:45 – FOTBAL –

Preliminarii Euro 2016:România – Grecia.

DIGI SPORT 121:45 – FOTBAL –

Preliminarii Euro 2016:Irlanda de Nord – Un-garia.

DIGI SPORT 217:15 – HANDBAL

(M) – Liga Naþionalã:CSM Bucureºti – CSMFocºani / 19:00, 21:45– FOTBAL – Prelimina-rii Euro 2016: Armenia –Danemarca, Scoþia – Ger-mania.

DIGI SPORT 318:30 – BASCHET

(M) – Campionatul Eu-

ropean: Israel – Bosnia /21:45 – FOTBAL – Pre-liminarii Euro 2016: Alba-nia – Portugalia.

EUROSPORT17:00 – CICLISM –

Turul Spaniei: etapa a 16-a / 19:00, 22:15, 2:15,4:00 – TENIS – OpenulStatelor Unite, la Flus-hing Meadows, NewYork: ziua a 8-a.

EUROSPORT 218:00, 4:00 – TE-

NIS – Openul StatelorUnite.

TVR 321:30 – BASCHET

(M) – Meci amical. BCTimiºoara – Steaua ro-ºie Belgrad.

Iatã ce s-a întâmplat ºi în celelalte grupeIatã ce s-a întâmplat ºi în celelalte grupeIatã ce s-a întâmplat ºi în celelalte grupeIatã ce s-a întâmplat ºi în celelalte grupeIatã ce s-a întâmplat ºi în celelalte grupeIatã ce s-a întâmplat ºi în celelalte grupeIatã ce s-a întâmplat ºi în celelalte grupeIatã ce s-a întâmplat ºi în celelalte grupeIatã ce s-a întâmplat ºi în celelalte grupe

Page 16: iiperind zone întinse din Irak ºi Si-ria. Iniþial s-a crezut cã obiectivul principal al Statului Islamic era sã devinã pentru musulmanii sunniþi un stat religios, menit sã-i

16 / cuvântul libertãþii luni, 7 septembrie 2015

Paginã realizatã de COSMIN STAICUsportsportsportsportsport

ANUNTCSJ STIINTA U CRAIOVA in colaborare cu CS Universitatea Craiova

organizeaza actiuni de selecie la fotbal la grupele de juniori nascuti in anii2003, 2004, 2005, 2006, 2007, 2008, 2009.

Actiunile vor avea loc la Stadionul Tineretului in fiecare dimineata de lunipana vineri incepand cu ora 09,00.

Persoane de contact:Antrenor Ustabacieff Dandu - grupele 2003 si 2007 – tel. 0723622961Antrenor Dobrotescu Alin - grupa 2004 – tel. 0723055640Antrenor Vrajitoarea Bogdan - grupa 2005 - tel. 0746347404Antrenor Calin Viorel grupa - 2006 – tel. 0769623922Antrenor Vitan Radu grupele - 2008 si 2009 – tel. 0752190531

În etapa a doua a seriei a patra,Filiaºiul avea de rãzbunat în cam-pionat eºecul dur (0-5) din derby-ul doljean disputat în Cupa Româ-niei contra echipei a doua a Uni-versitãþii Craiova. ªi trupa lui Vio-rel Cojocaru a fost aproape sã seimpunã cu acelaºi scor, doar in-tervenþiile internaþionalului de ju-niori L. Popescu pãstrând o dife-renþã mai micã. Nu a fost doar orãzbunare a Filiaºiului, ci ºi a mij-locaºului Vlad Georgescu, trans-ferat doar cu câteva zile în urmãde la CSU II la Filiaºi. Practic, ju-cãtorul de 18 ani doar a traversatstrada, întrucât cele douã echipenu sunt doar colege de serie, ci ºivecine. Pânã îºi renoveazã arenade acasã, Filiaºiul joacã ºi se an-treneazã pe „Oltenia” (fostul Chi-mia sau Combinat), stadion aflatpractic la doi paºi de cel din Iºal-niþa, care gãzduieºte anul acestasatelitul Craiovei.

Universitatea Craiova a pierdutcu 2-1 meciul de verificare disputatla Buftea cu echipa lui Stoican,pentru care a marcat ºi Mihai Costea

Sâmbãtã la prânz, UniversitateaCraiova a reeditat meciul din cam-pionat cu FC Voluntari, de aceastãîntr-un test susþinut în baza spor-tivã de la Buftea. Pe puncte, alb-albaºtrii au câºtigat cu 2-1, iar dupão sãptãmânã, în meci amical, aucedat cu acelaºi scor. Ca ºi în par-tida din ªtefan cel Mare, Bãluþã adat primul gol al ªtiinþei, care deaceastã datã a rãmas ºi unicul.Execuþia a fost un voleu de la 14metri, pe colþul lung. Pentru ilfo-veni au marcat: Geon (minutul 10)ºi Mihai Costea (minutul 30). Cuo parte dintre jucãtori angrenaþi înmeciurile internaþionala inter-þãri,echipa trimisã în teren de Cârþu ºiSãndoi a arãtat astfel: Bãlgrãdean– Achim, Dumitraº, Popov, Vãtã-jelu – Bãluþã, Mateiu, Madson,Bancu – Ferfelea, Curelea. În re-priza a doua au mai intrat: Straton,Briceag, Hergheligiu, Jurj, Dinu ºiManea.

Flavius Stoican a folosit în cele

douã reprize douã formule de echi-pã diferite. Prima reprizã: Balauru– L. Rus, Maftei, S. Rãdoi, Pâr-vulescu - Elton da Silva, Todoran- Hamed Kone, Geon, Nãstãsie -M. Costea. A doua reprizã: P. Botaº- Zaharia, Achim, Novakovic,Maxim - Grigore, Cârstocea - Ior-ga, T. Bãlan, Voduþ - Pancu.

Dupã partidã, Emil Sãndoi aspus: „A fost un test cât se poatede bun ºi de util pentru noi. Amdominat partida, am contolat jocul,dar pe fondul lipsei de prospeþimedatoratã cantonamentului montan,am suferit la finalizare. Nu ne-ainteresat rezultatul, ci dezvoltarearelaþiilor de joc“. În ceea ce pri-veºte perioada din Poiana Braºov,antrenorul principal al alb-albaºtri-lor a declarat: „Sunt mulþumit deceea ce s-a petrecut sãptãmânaasta. Bãieþii aveau nevoie de acestmini-cantonament. Au fost antre-namente intense, mai dure, dar eranormal sã fie aºa. Mã bucur cã am

reuºit sã recuperãm toþi jucãtoriicare au avut probleme medicale ºisã-i aducem la parametrii buni. Dinpãcate, Acka a suferit o leziune fi-

brilarã ºi rãmâne de vãzut în câttimp se va recupera“.

Staff-ul ºi jucãtorii Universitãþiiau revenit în Bãnie, pentru a pre-

gãti urmãtorul joc oficial, cel dinCupa Ligii cu Viitorul Constanþa,programat joi, de la ora 19, în de-plasare.

Liga 3 - CSO Filiaºi a câºtigat clar derby-ul Doljului din seria a patra

Rãzbunarea Filiaºiului ºi a lui GeorgescuRãzbunarea Filiaºiului ºi a lui GeorgescuRãzbunarea Filiaºiului ºi a lui GeorgescuRãzbunarea Filiaºiului ºi a lui GeorgescuRãzbunarea Filiaºiului ºi a lui Georgescu

CSO Filiaºi – CS Universitatea IICSO Filiaºi – CS Universitatea IICSO Filiaºi – CS Universitatea IICSO Filiaºi – CS Universitatea IICSO Filiaºi – CS Universitatea IICraiova 3-0Craiova 3-0Craiova 3-0Craiova 3-0Craiova 3-0

Au marcat: Georgescu 47, Fotescu 60, 89 – ambele din penalty.Stadion: „Oltenia”, Iºalniþa, spectatori: 500.CSO Filiaºi: Nica – Tudorache, Bãlaºa, Lupu, Neacºu – Moraru

(64 Petcu), N. Popescu, Georgescu (75 Obeanu), Mainerici (84 Pâr-vuicã) – Fotescu, Bãlã (67 Simcea). Antrenor: Viorel Cojocaru.

CSU II Craiova: L. Popescu – Ghincea, Drãghici, Ciocotealã, Lui-cã – Cãle (55 Scarlat), Gârbiþã, Iuga, Manea - Jurj (55 Buzãrnescu),Dinu (55 Cãpãþânã). Antrenor: Daniel Mogoºanu.

Arbitri: Silviu Gulei (Tr. Severin) – Caius Drulã (Tr. Severin),Andrei Cãluºeru (Salcia)

Dacã în Cupã Universitatea IIse întãrise de la prima echipã cuStraton, Mazarache, Ivan sauBancu, de aceastã datã Mogoºa-nu a avut aproape doar juniori ladispoziþie, excepþiile fiind Cãle ºiScarlat, care oricum nu au con-tat în joc. Prima parte a fost echi-libratã, cu câte o ºansã impor-tantã pentru fiecare echipã. Adoua reprizã avea sã fie însã do-minatã net de gazde, care au des-chis scorul din start. Georgescua finalizat cu un ºut puternic dincareu faza creatã de Fotescu ºi asavurat intens golul contra fos-tei echipe. Mijlocaºul i-a întorsserviciul atacantului, obþinând unpenalty cu ajutorul arbitrului Gu-lei, revenit la Iºalniþa dupã ce fã-cuse praf meciul din Cupa Ro-mâniei, CSU II – Minerul Motru.Gazdele rateazã alte 2 ocaziiimense înainte de a stabilit sco-rul final tot din penalty. Cioco-

tealã s-a jucat cu o minge în ca-reu pânã l-a faultat pe Pârvuicã,iar Fotescu a transformat la felde sigur. „Mã bucur pentru vic-torie ºi m-am bucurat la gol pen-tru cã aºa am simþit. Am primitmult mai mare încredere din par-tea conducerii de la Filiaºi. Spersã fac un sezon bun aici ºi poatela un moment dat sã revin la echi-pa pentru care am sentimente,CS Universitatea Craiova” a de-clarat la final eroul zilei, VladGeorgescu. „Mã aºteptam sã câº-tigãm ºi a fãcut-o clar, meciul dinCupã a fost doar o întâmplare,Craiova venea cu jucãtori de laprima echipã, iar noi abia ne reu-nisem” a spus ºi oficialul gazde-

lor, Florin Spânu.În seria a 3-a, ACS Podari a

pierdut cu 3-0 în deplasare cuCS ªtefãneºti. Golurile au venitîn repriza secundã, dublã pentruDobra ºi Mircea Gheorghe a sta-

bilit scorul final. Dragoº Bon ajucat cu: Mecea – Marcu, Dina,Dreºcã, Ciocioanã – Sãceanu (77Rioºanu), Marinoiu (78 Cimpoe-ru) – Badea, Preda, Raicea – ªer-ban (84 Mirescu).

VVVVVoluntariul ºi-a luat revanºa amicaloluntariul ºi-a luat revanºa amicaloluntariul ºi-a luat revanºa amicaloluntariul ºi-a luat revanºa amicaloluntariul ºi-a luat revanºa amicalVVVVVoluntariul ºi-a luat revanºa amicaloluntariul ºi-a luat revanºa amicaloluntariul ºi-a luat revanºa amicaloluntariul ºi-a luat revanºa amicaloluntariul ºi-a luat revanºa amicalVVVVVoluntariul ºi-a luat revanºa amicaloluntariul ºi-a luat revanºa amicaloluntariul ºi-a luat revanºa amicaloluntariul ºi-a luat revanºa amicaloluntariul ºi-a luat revanºa amicalVVVVVoluntariul ºi-a luat revanºa amicaloluntariul ºi-a luat revanºa amicaloluntariul ºi-a luat revanºa amicaloluntariul ºi-a luat revanºa amicaloluntariul ºi-a luat revanºa amicalVVVVVoluntariul ºi-a luat revanºa amicaloluntariul ºi-a luat revanºa amicaloluntariul ºi-a luat revanºa amicaloluntariul ºi-a luat revanºa amicaloluntariul ºi-a luat revanºa amicalVVVVVoluntariul ºi-a luat revanºa amicaloluntariul ºi-a luat revanºa amicaloluntariul ºi-a luat revanºa amicaloluntariul ºi-a luat revanºa amicaloluntariul ºi-a luat revanºa amicalVVVVVoluntariul ºi-a luat revanºa amicaloluntariul ºi-a luat revanºa amicaloluntariul ºi-a luat revanºa amicaloluntariul ºi-a luat revanºa amicaloluntariul ºi-a luat revanºa amicalVVVVVoluntariul ºi-a luat revanºa amicaloluntariul ºi-a luat revanºa amicaloluntariul ºi-a luat revanºa amicaloluntariul ºi-a luat revanºa amicaloluntariul ºi-a luat revanºa amicalVVVVVoluntariul ºi-a luat revanºa amicaloluntariul ºi-a luat revanºa amicaloluntariul ºi-a luat revanºa amicaloluntariul ºi-a luat revanºa amicaloluntariul ºi-a luat revanºa amical