Slide 1

Igiena scolarului si prescolarului.Cristescu Sinziana-Dana AMB

Cuprins Scurt istoricBoli infecto-contagioase. Concept i evoluieBOLILE CRONICE LA COPIIBolile i comportamentul copiluluiDereglrile i bolile organelor de respiraieProfilaxia dereglrilor activitii cardiaceCauzelele dereglarii de tinuta la copiiIgiena alimentatiei AFECIUNILE TRACTULUI GASTRO-INTESTINALBibliografie

Scurt istoric Copilul mic este ca un magnet pentru microbi. Pe oriunde pune manuta, germenii sunt pregatiti sa se lipeasca de ea si nerabdatori sa-si faca de cap prin organismul lui. La varste mici, conceptul de igiena personala este o enigma pentru copil. Ar prefera mai degraba sa se scalde in noroi, unde e mai distractiv, decat sa faca baita sau sa se joace in nisip, decat sa stea la dus. Obiceiurile sanatoase de igiena se dobandesc in timp si este datoria ta sa il inveti pe cel mic cum sa-si protejeze corespunzator sanatatea de atacul germenilor din jur!

Boli infecto-contagioase. Concept i evoluieNumim boli infectocontagioase sau transmisibile bolile cauzate de microorganismepatogene (microbi, virusuri) i care se transmit de la bolnav la omul sntos. Contaminarea seface de cele mai multe ori prin excrementele bolnavilor (fecale, urin, expectoraie) sau prinobiecte contaminate (vesel, imbrcminte, cri etc.). Alteori boala se transmite prin aer (grip,varicel, rujeol) sau prin intermediul insectelor (malaria prin inari, tifosul exantematic prinpduchi etc.)Vaccinarea este o metod de imunizare activ de cea mai mare importan pentru scderea bolilor transmisibile. Prin introducerea in organism, in doze crescinde, a germenilor atenuai, omorii sau a toxinelor lor, iau natere anticorpi specifici care apr copilul de imbolnvire.Vaccinarea B.C.G. (antituberculoas) are ca scop creterea rezistenei specifice aorganismului fa de infecia tuberculoasVaccinarea antivariolic imunizeaz copilul impotriva variolei, boal eruptiv foartegrav cauzat de un virus.Vaccinarea antigripal este un mijloc eficace de prevenire a gripei. Vaccinul este preparat cu virus gripal viu atenuat sau omorit. Se face o singur injecie subcatanat.

Scarlatina. Este o boal infecioas acut, caracterizat prin intoxicaie general, angin,erupii punctiforme i tendine de complicaii.Germenii scarlatinei sint streptococii B-hemolitici toxigeni din grupa A.Aceast boal se intilnete la copiii de 3-10 ani sensibili.Izvorul principal al bolii este bolnavul. Infectarea este posibil pe tot parcursul bolii, insin perioada acut contagiozitatea este mau mare. Un serios pericol din punct de vedere epidemicprezint cazurile uoare, al cror numr a crescut mult in ultimul timp.Difterita. Germinele difteritei este un bacil, izolat de F. Leffer (1884). Microbii mor sub aciunea luminii solare directe in decurs de citeva ore, iar sub aciunea luminii difuze in timpde citeva zile.Temperaturile sczute nu ucid microbii nici intr-un timp indelungat. Rezistenaconsiderabil pe suprafaa obiectelor uscate (jucrii, creioane, cri) foste in uzul bolnavilor dedifterie sau purttorilor de bacili difterici.Tusa convulsiv. Agentul patogen este un microb descoperit in 1906 de Borde-Jangu. In mediul extern este foarte puin rezistent. Izvorul de infecie este bolnavul, care devine maipericulos in perioada cataral i primele sptmini ale celei convulsive. Uneori el devine maipuin periculos, iar peste ase sptmini de la debutul bolii inceteaz de a mai fi contagios.Deosebit de periculos in ce privete transmiterea infeciei sint bolnavii. Infecia se transmite pecale aerian.Se intilnete la copiii de toate virstele, ins este mai periculoas pentru copiii sub doi anii in special in primele ase luni de via.

Varicela (vrsatul de vnt) este o boal infecioas acut, insoit de temperaturridicat i erupii maculo-veziculoase pe piele i mucoase. Predispoziia copiilor la varicol estefoarte mare, se constat inc din primele luni de via, ins mai des boala atac copiii pin la 10ani.Agentul patogen este un virus filtrabil, care in afara organismului moare in citeva ore.Parotidita epidemic este o boal infecioas. Se intilnete pretutindeni, la copiii detoate virstele, ins maximul imbolnvirilor ii revine virstei de la 5 la 15 ani in anotimpul rece.Izvorul de infecie este omul bolnav. Virusul se evideniaz in saliv spre sfiritulperioadei de incubaie i primele 3-5 zile de boal. Virusul se transmite prin aer, ins nu seexclude transmiterea prin obiectele contaminate cu saliv bolnavului.Poliomielita (paralizia infantil). Este o boal infectocontagioas intilnit mai ales inperioada copilriei, caracterizat prin paralizii i atrofia ulterioar a muchilor. La noi in ar,virsta cea mai atins este intre 6 luni i 5 ani. Boala este datorit unui virus care rezist la frig iuscciune i se pstreaz timp de mai multe luni in ap i in unt. In schimb, cldura i uneleantiseptice (permanganatul de potasiu, apa oxigenat, sublimatul) il distrug.

BOLILE CRONICE LA COPIIRahitismul reprezint manifestarea clinic a lipsei de vitamina D. Cauzele sintmultiple.Factorul alimentar. Alimentaia artificial, cu lapte de vac, favorizeaz apariiarahitismului. La fel, alimentaia unilateral, cu finoase in exces, cu un coninut insuficient devitamin D. Regimurile deficitare in proteine (amino-acizi) sruri minerale i grsimi duc lainstalarea bolii.Factorul igienic. Lipsa de soare, aer i lumin, prin condiii deficitare de trai sint o cauzimportant. Razele ultraviolete au rolul de a transforma provitamina D in vitamin activ.Bolile acute i cronice, tulburrile digestive repetate sint factori cauzali primordiali.Spasmofilia. Din cauza lipsei de calciu, copiii prezint o stare de excitabilitatecrescut a sistemului nervos i muscular, descoperit cu ocaziaexamenului medical. Uneori, mai ales spre sfiritul iernii i primvara, sau cu ocazia unei stri febrile, boala devine manifest(tetanie). In aceste cazuri, copiii prezint brusc crize de contractur muscular (spasme sauconvulsii). Cind spasmul este localizat la muchii laringelui, se produce brusc greutate inrespiraie, invineirea copilului, pin la asfixie i moarte. Accidentele spasmofiliei manifeste(tetaniei) sint grave i necesit internarea, de urgen, in spital.

Bolile i comportamentul copiluluiRujeola (pojarul). Germenul pojarului este un virus filtrat, extrem de sensibil la aciuneafactorilor fizici ai mediului extern. In afara organismului omenesc virusul moare repede. Pe ling c este puin rezistent, virusul pojarului mai este fugace (se rspindete cu curentul de aer pringaura cheilor, crpturi).Copiii sun 1 an i de virst colar se imbolnvesc de pojar relativ mai rar.Izvorul de infecie este numai omul bolnav care-i contagios din prima zi perioadeiprodromale i timp de patru zile dup apariia erupiilor. Infecia se rspindete prin aer.Imunitatea se dezvolt in urma bolii i se pstreaz toat viaa. Cazurile de imbolnvire repetatsint rare.Rubeola. In ultimii ani acestei infecii i se d atenie ca unei boli care afectind femeiagravid, poate fi cauzat malformaiilor congenitale la copil. Agentul patogen al rubeolei este unvirus foltrant instabil in mediul extern. Izvorul infeciei este omul bolnav. Bolnavul devinecontagios cu 1-2 zile inainte de apariia semnelor bolii. Contagiozitatea crete in perioada destare a bolii, iar peste 5 zile de la inceputul erupiilor bolnavul se poate socoti necontagios Infecia se rspandete pe cale aerogen. Sintem de prere, c femeile gravide bolnave derubeol pot fi izvorul de infecie intrauterin a ftului. Se imbolnvesc cu precdere copiii de 2-10 ani.

Dereglrile i bolile organelor de respiraieDefecte ale organelor de vorbire. In copilrie se intilnesc defecte de voce i vorbire,genante pentru copil in viaa de toate zilele, in invtur. Cunoscind cauzele de apariie a acestordefecte, le putem corecta.Leziuni ale nasului se intimpl de pe urma unei lovituri, ce distruge scheletul osos nazalsau ptrunderii unor corpi strini in nas (pietricele, mrgele, diferite boabe .a.). Toate acesteaimpiedic respiraia, modific sonoritatea vocii in consecina tulburrii funciei rezonatoare a cavitii nazale.Bolile cavitii nazale. Polipii constituie nite formaiuni cenuii sau galbene-roze in meaturile nazale. Ei pot fi extirpai doar pe cale chirurgical. Respiraia copiilor, care au polipi in nas, este ingreuiat, ei sufer deseori de dureri de cap, de scdere a memoriei. Astfel de copii au o reuit slab.Bolile faringelui. Anghina este o boal infecioas acut, provocat de streptococ, este insoit de inflamaia amigdalelor palatine. Apare frecvent de pe urma suprarciriiorganismului, incepe cu indispoziie, febr, cefalee, frisoane, dureri in muchi i articulaiiBolile laringelui. Din bolile laringelui fac parte laringita, care este inflamaia mucoaseilaringelui. Laringita apare de pe urma hipotermiei, bolilor de rceal, supraincordrii coardelorvocale, fumatului. La inceputul bolii bolnavul simte c i se usuc in gur, il zgirie in git, apare apoi o tuse seac, vocea devine rguit sau dispare (afonie).

Profilaxia dereglrilor activitii cardiace

In profilaxia bolilor de inim ocup un loc deosebit antrenarea copiilor la diverse formede munc fizic i la practicarea sportului i culturii fizice.Munca fizic dup puterile copilului perfecioneaz coordonarea micrilor i, pe ling faptul c fortific sistemul locomotor i circulator, mai asigur i o dezvoltare corect a activitiisistemului cardio-vascular.Asupra sistemului cardio-vascular influeneaz favorabil munca executat la aer curat.Deosebit de preioas este munca fizic fr supraincordare, care alterneaz cu ocupaiiintelectuale.Elevii de virst mic pot face curat in odaie, s aduc citeva lemne pentru sob, ap, scure zpada, s lucreze in grdin i in livad. O astfel de munc imbuntete irigarea inimiicu singe i fortific miocardul.In sporirea nivelului de antrenare a inimii un rol deosebit revine educaiei fizice isportului, se va ine cont de faptul c activitatea inimii la copiii de virst colar mic este incfoarte instabil, aritmic i se tulbur lesne. Exerciiile fizice abuzive pot provoca tulburri inbuna funcionare a inimii.De exemplu, schierea, inotul pot fi practicate de la 6-7 ani, atletica uoar, voleiul de la7-8 ani, pe cind practica de ciclism, lupt, hochei, fotbal se permite doar incepind cu virsta de10-11 ani. La competiiile sportive copiii sint admii de la virsta de 9-10 ani la numai douprobe: inot i gimnastic artistic; pentru alte probe limita minim de virst e de 12-14 ani.Dozarea individual a solicitaiei fizice i admiterea copilului la practicarea unui sport anumit serealizeaz pe baza prescripiilor medicului colar.asolicitarea ei, iar apoi i imbolnvirea ei.

Cauzele dereglrii de inut a copiilorLa copiii de virst colar mic continu procesul de osificare a scheletului i deconsolidare treptat a aparatului musculo-ligamentar. In aceast perioad tot sistemul locomotoral copilului se adapteaz intens la condiii i solicitaii noi. inuta este poza obinuit in stare ezind, statatic i in mers. Din deformrile i inutele incorecte intilnite frecvent fac parte inuta astenic, spatele plat, spatele rotund.inuta astenic se caracterizeaz prin exagerarea curburilor cervicale i toracale. Capul copiilor este aplecat, umerii sint trai inainte. Cutia toracic este 67 retras, scapulele proemineaz, abdomenul iese puin inainte, picioarele sint uor afectatini articulaiile genunchiului.Spatele plat se manifest in aplatisarea tuturor curburilor coloanei vertebrale. Umerii atirn i sint uor adui inainte, abdomenul proemineaz (mai ales, in partea inferioar).In caz de spate rotund este deosebit de accentuat curbura toracic a coloanei vertebrale Umerii sint adui mult inainte, curbura lombar este intrucitva aplatisat, abdomenul este foarte proeminent.

Igiena alimentaieiProdusele alimentare, aduse in instituiile decopii, trebuie s fie proaspete i de calitate bun, s nu conin impuriti i microbi patogeni .a.Produsele alimentare aduse trebuie supuse unui control sanitar, iar rezultatele fixate intr-unregistru special. La cea mai mic bnuial in ce privete calitatea produsul alimentar in cauztrebuie separat de celelalte i supus unui examen de laborator suplimentar. Fiecare instituie, ceorganizeaz alimentaia copiilor, trebuie utilat cu frigidere.Alimentarea cu ap. Instituiile de copii trebuie s fie asigurate cu ap pentru preparareabucatelor i but, pentru intreinerea igienic a incperilor i pentru cultivarea deprinderilor igienice la copii. In grdiniele i creele de zi se prevd 75l de ap, in cele sptminale 100l deap pe zi pentru fiecare copil.

AFECIUNILE TRACTULUI GASTRO-INTESTINALHepatita virotic (boala Botkin).Hepatita infecioas i cea de inoculare sint boli virotice asemntoare, caracterizate prinleziunea ficatului i prin fenomene toxice generalizate. Icterul este unul dintre cele mai evidentesimptome, ins neobligatorii ale bolii.Se cunosc doi virui de hepatic: 1) a germenul hepatitei infecioase; 2) B germenul hepatitei de inoculare. O hepatit nu d imunitate pentru alte.DizenteriaIn ultimul timp agentul patogen al dizenteriei sint i gelele de tip Zone, care constituie80-85% din toate cazurile de dizenterie confirmate bactereologic i doar intr-un mic procent seinregistreaz bacterii Tlecsner. Dizenteria Zone a cptat unele particulariti epidemiologice, s-amrit importana cii alimentare de transmisie, care d izbucniri, legate mai des de infectarea laptelui i produselor lactate.Un rol important in epidemiologia dizenteriei capt germenii rezisteni la medicamentei cu viabilitate mrit in mediul externHelmintozeleHelmintozele sint boli foarte rspindite, cauzate de viermi parazii (helmini)ce triesc peseama organismului in care se afl. Rolul principal il joac starea sanitar a localitii,deprinderii sanitaro-igienice i factorii naturali.Helminii pot parazita aproape in toate organele i esuturile: tractul gastrointestinal,plmini, singe, sistemul nervos central, muchi, oase.Bibliografie1. Antropova M. Igiena colar. Chiinu, 1972.2. Bisearina V. Pediatrie i ingrijirea copiilor bolnavi. Chiinu, 1979.3. Cabanov A., Ciabovscaia A. Anatomia, fiziologia i igiena copiilor de virst precolar.Chiinu, 1977.4. Petriina O., Popova G. Anatomia, fiziologia i igiena copiilor de virst colar mic.Chiinu, 1988.