icm textnr1

60
Alexandru Florin PLAION Societate $i mentalitlti in Europa medievalX O introducere tn antropologia istoricd TFI EDITURA LINIVERSITATII ,/.L. I. crJZA* IA$I - 2000

Upload: adriana-rosca

Post on 05-Aug-2015

64 views

Category:

Documents


2 download

TRANSCRIPT

Alexandru Florin PLAION

Societate $i mentalitltiin Europa medievalX

O introducere tn antropologia istoricd

TFI

EDITURA LINIVERSITATII ,/.L. I. crJZA*IA$I - 2000

socrETATE $r MENTALnAIT lw Errnora MEtrgvALA

acest unghi" cum nu se poate mai grritoare. Asumat 5i de istoria mentaliri{ils1 _ maibine.zis' de direcfiile desprinse din ea - &I un nou temei epistemologic, acest demeri.dominant in anii din urmtr, probeazd nu numai capacitatea regenerativa"a gnei direclii ca-re este departe de a-gi fi epuizat valenfele, dar gi utilitatea practicd - recent redescoperit?i

:,:^,tlt11^t?T_tlTll de .'mentalitifi colective', apt, cum ctede aJasi wolf Lepen-rues'". de a intemeia o noua politicd europeani. \u?rep" pluralism cultural gi ,espeltrrdiferenfelor. Este. sd recunoa$tem. o cale exlrem de inteiesanti deschisd evoluiiei irtu.imerttaliti{ilor. in misurli de a o fortifica in perspectiva marilor sfidlri ale secolului 1girnileniului) urmitor.

t\E Loc,. cit., pttssint

ISTORIA MENTAUTA ILOR IN ISTORIOGRAFTA EIIROPEANA

crile 9i procesele de transformare a componentelor imaginamlui social, cit modut lorambivalent de a reflecta ambianfa sociald. Sensibilitatea io.. ufroup. ,,etnorogicd,,. pen_tru ,,pracrici", ,,rirud", ,,stereotipuri". dubratd de adoptarea ""

;;;;. deliberati a ,,du_ratei lungi"r83 au consolidat aceasti opfiune ,,filosofici-. desavirEind preschimbarea spe-cialigtilor dorneni'lui ..h. *- soi de ,,coleclionari" ai ,,faptelor,, de mentaritate, prea pu_trn atenfi la evolutrie (pericor asupftr canria Alphonse Dupront, a atras in chip aproapeprofetic atenfla. cu mai bine de un sfert de secol tn *"!,*;.'rL? uru parte, naturacompactd. sistemicd. a oncirui univers mental (de grup ,uu,,ro.i.tutl,). alcStuit din ele_nlente ininteligibile in afara unui context dat, i-a itrcura.lat p. r.pr.r**[ii .,noii istorii"sa persevereze in aceeagi direc{ie. jucind un rol tot utit a. i.po.tali in retatiua depre-crere a problematicii schimbirii.

Este' neindoielnic.,o mare dozd de exagerare s.i vedern in acest dezinteres. precumwolf Lepennies' simptomut unei acuJe nein"crederi in ,nooernitaie. ori expresia manifes-ri a unur artiiluminism programaricrsr. Rimine, rrrd.;;;;;;;r"b,i ap*r ci vocafia.,er-nologici" a istoriei mentaliidlilor de care aminteam. a conferit trecutnlui prestigiul unuireferent frrndamental. transfigruindul intr-o realitate .sui generis. singura cu adevdratirnponalti gi drrabila.Fen'oarea critici asociati in ultimu-l deceniu reconsiderdrii paradigrnei interpretativea,"fuial^elor" nu s-a datorat doar constatirii nealunsurilor ei sau lirnitelor istoriei rnentali-talilor. In cauzaa fost pusd. de fapt. itttreaga ii19.i". ,u drr;it;;-ilpficd. somatd. cain unn'i cu $apte decenii. sa-qi reivaluere ilonile gi rnetodel! a.._rli.rr.ra. Existd insd odeosebire neti intre aceastr grg'.oca-ye._ri predecesoarea ei: daca prirna fusese. esenfial-nelrte' indreptata irnpotriva habitudinilor disciplinei in n*n"t. iio*lritor din qtiinfelesociale' aceea de la finele anilor '80 a fost o critica la aaresa nrnaamentelor inseqi aleyiinfelor sociale, apreciate ca fiind din ce in ce mal inadecr,,ate in raport nu numai cunoile exigenfe ale cercetdrii' ci 5i cu transformarile de context. uu intiinprator, referindu-se la aceasri criz.i. un editorial din 1988 ar ,,Anareroii ila'il;;;fte cauzere sale,atit compromiterea sistemeror,slllare de.interpreare, cit qi a ia"orogiilo. care le asigura_seri succesul' Tendinfa inhevazutd atrurci consta or" r."lliil".*"ffi',norom a subiec-tului". sensibili nu la marile ,,rrend"-uri evolurive. ori la dil;;ril; colectivr a feno_menelor 9i proceselor istorice. .ci la rolul concretului ;i ,l prtttcJ;I,,i. in toate iposta-zele gi fonnele lor de expresie'tu. Reabilitarea evenimennrlui, u nu*ti*ii. a biografiei.ori a istoriei politicer8T. murti weme p.o."ri.. d;;;;;;;;;iiri-iJ5.i.1or. a fost. din

, .. . '.t'. in legdturi cu implica(iile ei negative, r,. critica lui Herv6 Coutau_B6gan e, op. cit., p. 97_It)l (9i nota 62).

t,8o L\| D 'une histoire des mentalitds ... , loc. cit., p. 401402.. 1l] ry"tt Leperurieg von der Geschichte

^r'Polrtik der Mennliaren, ,,Historisc he z*it-schrilt'. Band 261, Heft 3. t995, p. 684_686.'oo Pentru discufia amdnrurtittra acestei tendin(e, v. Lawrence stone, op. cit., p. 43.De aserne_ne4 Roger Chattter. Le monde comme represenntion...,loc. cit.,p. f SOi_iSOO-t"' Analizadetaliata a acestor vechi-nbi direc;ii de. cercetare este inreprinsd de Jacques L€ Goffin Pretbfa la noua edifie, prescurtari, a volumurr.ri r^a Nouveile Histot;, il;A;r, 1988, p. 9-18.

64 SocIETATE $r MENTALITATI itr ELrRopA tvconvarA

grad semnificative 9i pentm lipsa de interes a practicanfilor istoriei mentatitifilor fafa defenomenul schimbdrii. niciodati luat cu adevdrat in seamd sau interpretat altcumva decitprin postularea urei teleologii simpliste gi uniliniare a evolufiei, in forma trecerii r,spon-tane" de Ia simplu la complex, de la arhaic la modern. de la iratrional la rafional etc. Mi-chael A. Gismondi - unul dintre criticii cei mai intransigen[i ai acestei limite frrndamen-tale a ,.noii istorii" gi incl dintr-o perspectivd marxisti a istoriei - are in mare mlsuridreptate si constate ci specialigtii mentahtitilor .,concep structurile mentale ca operindin a.fara determinatiilor specifice texturii sociale, tn conformitate ca un [ipotetic] princi-piu intent al evolupei spre ilwninarc [adice qpre rnodemitate, spre nfirme - nrs. Al.-F. p.]... [fiindinsil incapabili de a explica impactul lor asupra schimbdrii sociale altfel dectt tn ter-menifoarte simpli".,.De exemplu - continui el - istoricii mentalitdlilor au denoltat[arumite] opozilii precum primitiv / modern sau preindustrial / industrial cu scopul de aldmuri schinthdrile in mentalitate. Dar, tn majoritatea cazurilor, aceste ideal-tipuri nuntai reprezintd simple instrumbnte de clasifcare cu finalitate euristicd. Pentru <ano-liSti >, aceste polaritdti, investite cr.r [o nejustificatll autonornie, explicd ele tnsele de cese schimhd societdtile "r80. O criticd aserninitoare in fond. degi diferiti ca fonnl a fosterrurr{ati- intre alfi'8l. inclusiv de Femand Braudel. Degi autorul trfecliteranei... nu s-a re-ferit in chip explicit la aceasti irnportanta lacuni. este limpede. totugi. ci reprogul adre-sat de el foStilor colegi de la..Annales" de a investiga mentalitatile ca un domeniu auto-norrt o vizeaza in rnod direct. .. (-d urmasii mei [Ia conducerea revistei - n.ns.. AL-F.P.l -scria el rnai dernult. in inimitabilu-i stil colocvial - preferd sd studieze tnentalitdyileneglijindviata economicd, cu atit mai rdu pentru ei.t in ceea ce tnd prit,este, n-as studiantentalitdtile Jdrd .sd pun ,ri re.stul in cauzd. Cdci, .stttt de acord cu Eric Hobsbowm: nuaxi.std t't istorie autortontd a mentalitdtilor; ele sint intotdeauna lesate de rest. Eu cred cd.tttcce.torii,,,ri n,, i.,si dau foartc bine:;eanra fde acest lucrul. Ei dau intpresia...cd ahan-doneazd acest sol economic care ne ingdduia legdtura cu colegii nostri marxisli " 182.

De buni searni. dirnensiunea cauzal-explicativi a istoriei mentalitatilor gi a derivate-lor ei coutelnporane nu este - ruci nu putea fi - cu totul absenta dintre preocupirile is-toricilor de Ia ..Arnales". Din acest unghi. obiecliile aduse ieprezentan{ilor.,noii isorii"sint. pe alocuri. excesive. Ceea ce li se poate insl cu sigumnfa irnputa este de a-i fi lirni-tat simlitor aria de cuprindere. restringind-o doar la injelegerea intercondilionirilor com-plexe care guventeazi orice ansamblu social. f5rd a o utiliza ca instrulnent al cercetariimecanismelor de schimbare. Aidoma lui Marc Bloch gi, infucitva: Lucien Febrre, cd-lauzi{t. pe parcursul intregii lor activita{i, de principiul aproape mistic al corelirii struc-tunlor profi.mde ale vie{ii urnane cu factorii ei materiali (in sensul cel mai cuprinzltor alcu'i'intului). cercetitorii rnentalului colectiv au fost gi ei inte.resafi si unnireasci nu atit

rs0 lWohaelA.Gisrnoncli, op.cit.-loc.cit..p.21l-23 I (citatulestedelap.223).13r Ca, burraoarA, Rolf Reicirardt(cf. op cit.,loc. cit.,p. 132).r81 Fernand Braudel, En guistt de ionilusion,,Revieu/', n" i. t 97g. p.256-257.

ISTORIA MENTALITATILOR iN ISTORIOGRAT'h EUROPEANA

e\plorate (idei, ginduri. reprezentiri, imagini etc.) erau. cu excep{ia relativl a atitudini-lor. gleu de identifrcat ca atare din masa de date ale trecutului: ceea ce s-a mai observat a

fost Si faptul cd ele erau imposibil de tratat ca ,,obiecte" cuantificabile, pe bazr inventa-

nerii unor ansambluri documentare omogene. Cum si distingi aceste ,,imponderabile"ale sensibilita{ii colective. cit mai limpede cu putrn{a? $i, in al doilea rind. cum si aso-

ciezi interpretdrii lor o metodd ,,impersonald"? Sint intrebdri la care istoria mentalitafilornu a reuEit si ofere un raspuns unanim convingdtor.

La acelaEi capitol. al adev6rului faptelor de mentalitate 9i in privinfa aspectului lorcalitati,. explorarea acestui dorneniu s-a confruntat. nu de pu{iue on. 5i cu dificultatea

de a discerne. in cadnrl unor asemenea ,,fapte". ce anume constituie expresia unor atitu-

dirri gi comportamente colective gi cit reprezinti doar rnanifestarea unor sensibilita{i strictinclit,iduale. Problema raportului dintre particular qi general. singular gi colectiv s-a pus

in aceasti sferd de investigatie cu o deosebiti acuitate. flra a-qi gasi. intotdeaula. o

rezolvtre satisftcdtoare. Pe de alta parte. varietatea evidenti a turiversurilor mentale spe-

cifice persoanelor gi grupunlor. sfidind constant no{irurea de ornogenitate. a flcut extrem

de greu de operal la aceste nivele. necesarele diferenfieri dintre accidental gi structural.

durabil gi efemer. regularitate gi exceplie etc., micgorind sirn{itor qansele de a distinge 9i

eyalua corect,,zonele" de continuitate Ei unitate. Nici din acest unghi. aqadar, analizalaptelor de mentalitate nu a produs concluzii fdrd echivoc. in ciuda caractenrlui specta-

culos al unor anchete.

Poate ci aceste limite de ordin rnetodologic ar fi fost. intr-o oarecare rnasur:t dep[-gite dac4 partizanii,,noii istorii" gi ai istoriei mentalititilor. totodati. arfi fost mai seusi-

bili la necesitatea unei teorii. de naturd a le orienta cercetdrile. Neglijarea ei in favoarea

unui pragmatism rnetodologic ..contre vents et mardes" a constituil ins5" o alta deficien-

[5 considerati structurali a acestei istorii. cu implicafii deloc neglijabile qsupra rezultate-

lor ei. Fari a mai repeta ceea ce am spus. in aceeaqi privin{a mai sus' ". nu puteln. to-

tugi. si nu rernarcim faptul ca aceasti atitudine. departe de a fi. la.,parinfii fondatori" ai

..Analelor'' gi la umragii lor. un sirnplu accident sau o greqeald de parcurs a fost. ditnpo-

trir'.l- nu numai explicit asrunati, ci. uneori, qi temeinic argumentatd. Una din bele rnai

clare luiri de pozi{ie in acest sens ii aparfine lui Georges Duby. fiind formulati cu multirrainte ca automl Evului lv[ediu masculin sI ajungl a-gi exprima. decep{ional neincrede-

rea in conceptul pe care il itustrase de-a lungul intregii sale cariererts. ,.Deoarece existd

o viald pe care eu o ob.sen, - i se destdinuia el lui Guy Lardreau intr-o convorbire avutd

cu aproape doud decenii in unnd - mi se pare cd orice teorie al cdrei prizonier a; puteadeveni este Schioapd Si distruge fantezia... Incerc sd fac totul pentru a md elibera de in-

fluenla ei" t1e. Emblematice pentru aproape tofi corifeii istoriografiei franceze formafi lagcoala de gindire a lui Marc Bloch Si Lucien Febwe. aceste cuvinte sint in cel rnai inalt

" l/. nota'l2.' - t'. suDm-lL z-1.r7e Geoiges'Duby, Guy Lardreag Geschichte und.Geschichtswissenschaft,Frankfurt am Main,

1982, p. 65.

63

MENTALITATI iN EUROPA MEDIEVALA

nile 9i tehnicile de lucru cele mai adecvate subiechrlui cercetal Acesta este, de fapt, sen-sul restrins al interdisciplinaritnfii, acceptat in ultimii ani de cercetirile consacrate men-talului colectiv in fiecare din domeniile amintite, indiferent daci aceasti colaborare pri-vegte etnologia istoria culturii, psihologia sociall sau sociologia. Avem, astrel. de a faceaici cu o ultimd ipostazd a defunctei unitnfi a acestei istorii, prea slaba, insA pentru a i-6putea restrfui

r

.r7o Termenul i1 agaaing-lui G.ER. Lloyd, op. cit., passim. Acuzatta de simplificare a fost for-

rnulati- intre altii de Liam Hudson, The Cult o|ihe Fait, citat de Lawrence Stone. op. cit., p. 42 (t,.Sr nota 131).

,.Istoria" istoriei mentalitaflor, pe care ne-am strdduit a o schifa mai sus, mai cu sea-tnd din unghiul conceptelor. al direcfiilor qi metodelor sale definitorii, ar fi. neindoielnic.tncompletl. dacl am ignora limitele structurale ale acestui demers, care se rdsfring, fa-talmente. gi asupra celor mai noi din&e metarnorfozele sale episternologice. Acest IucruIu se pa-re necesar nu numai pentru a completa tabloul schilai in paginile precedente. inegala m55uri. el ni se impune gi fiindcd aceste limite. ocultate'in trecut de d.iscursultriurnlEtor al ,.noii istorii". dar, de o buni bucatd de vreme. din ce in ce mai stdnritorevocate. oglindesc. prin inmgi faptul ca sint discutate, deopotrivd cele mai recenteschinbari in modul cum se raporteazA societa{ile contemporane la trecut gi. pe de altiparte. 5ansele,,noii istorif'de a supravie{ui. prin reconsiderarea criticd a't e.hilor postu-late- In fond" inslqi regindirea interdisciplinaritdfii. de ca-re am vorbit. precum gi abando-narea tacitA a propensiLutii spre globalitate constituie o pa-rte integrania a acesiui arnpluproces de reevaluare. Ele indica nu doar varietatea- dirnensiunea 5i, adesea. r'irulentaprovocirilor cirora are a le rdspunde astizi .,filosofia" episternicd a ..Analelor". ci - arnputea spune. antlcipind oarecum concluzia rindunlor de fafd - qi vigoarea ei regenera-tn a.

Lisind cu buni gtiinli la o parte acele critici" dupa pirerea noastrl neinterneiate. carereprogeazi istoriei mentalitAlilor fie simplificarea-abuzivi a imaginii trecutului (prinsacrificarea ireductibilulu Ei a diversita{ii). fie o ipotetici - degi inr,'oluntard - aptituaine..tttistificatoare'''to ldetennirurti de irnpiecizia cronicd a conceptului tutelar), sintem da-torl a recunoa$te altora o incomparabil rnai substanfiala intemeiere. Una dintre acesteapnve$te insaSi realitatea faptelor de mentalitate. Disocierea polernici a,,noii istorii" de-istorja istorizanti" qi optiunea ei pentru o strategie complet diferiti a cercetirii au fost.ipso.facto- dublate. culn arn gi obsen'at deja. nu nurnai de substituirea rnetodologiei tra-di{ionale prin tehnici noi de anchet4 incornparabil rnai suple qi rafinate decit pledece-soareie lor. dar gi de elaborarea urui ansarnblu concepmaf inedit. rnenit a da inai bineseauri de noile orientiri gi domeniile de interes promovate de $coala ,.Analelor,'. intrealtele- aceste complicate operafiuru au insernnaf gi reinterpretarea no{iunii de ,,eveni-ttletlt-. intr-un sens apt dc a integra atit expresii pinl atunci rgnorate. cir pe de alti parte.de a ingadui 9i o analizr serial5- considerata de reprezentaifii ..noii istorii" una dintrecottdifiile debazd - dacd nu chiar cea mai importantd - ale unei interpretiri obiective.Or- ceea ce s-a constatat destul de repede a foit nu numar faptul cd eipresiile mentale

ISToRIA MENTALITATILoR iN Istoruocn qna guRoppaNA

tatea" Georges Gusdorf avea perfecti dreptate sd observe ce instituirea ei oglindea maipugin un progres epistemologic. cit un ,,simptom patologic", fiind o reac{ie determinatade specializarea exageratl a gtiin{elor ii. totodati, o aspira{ie de refacere a unit5fii lorpierdute. Acest proces fiind. dupd pdrerea sa, inexorabil. reconfigurare4 rnAcar partlal4a vechii integritSli nu mai putea avea loc, in misura in care tentativa era totuqi posibil4pril ,,comasarea' forlatd a disciplinelor sub pulpana atotcuprirzdtoare a unei qtiin{e uni-ce sau - ceea ce insemna acelagi lucru - prin elaborarea unui discurs ,,meta$tiintific", rn-tegral, capabil de a transcende, prin includere. toate drsciplinele (dupi cum incercasestructuralismul). ,,Pentru cd pretinde rigoare - constata pe bund dreptate autorul -le-care Stiinld posedd logica sa proprie, care o inchide asupra-Si, tn fidelrtarcafald de pro-priile ei prejudecdli" gi, impiicit - am adiuga noi - fa{a de propria-i identitate. ,,!'[u este

de ajuns - continua el -sui introduci citeva jaloane Si repere matematice in biologie sauin istorie, sd apelezi la serviciile aparatului statistic in economia politicd sau in socio-logie pentru afi asigurat cd esenla realitdlii istorice, psihologice sau biologice intrd subjurisdiclia normelor logico-matematice in schimbul punerii intre paranteze a individua-lultti, intimpldrii, aberaliei sau accidentalului". Adevdrata interdisciplinaritate presupu-nea. dimpotrivi, recuperarea ,,simfului unum", respectul fa{a de alteritatea disciphnelorpartenere gi. in primul rind. repunerea comparatismului in drepnrrile sale firegti. in spiri-tul unui..politeism epistemologic". atent la discordan{e. discontinuitili gi disurnlerTa.

Constderafiile istoricului francez - fonnulate intr-o perioadi in care simptomele plu-ralisrnului postmodern erau doar percepute, m incd gi congtientizate - nu au rimas firdecou prirtre colegii sai de breasli. F5cind un fel de mea culpa tacita pentru exagerdrilede odinioara. un editorial al .,Analelo/' franceze publicat exact la finele deceniului trecutinvit4 de asemenea. in numele grupului omonim, la regindirea acestei no{iuni, nu in sen-sul tradifionalei omologii svul convergen{e, ci al respectului reciproc al identit5lilor"'.Insistind - curn nu o mai flcuserd pini atunci - asupra dificultlfilor presupuse de dialo-gul interdisciplinar gi rupind cu o indelungati obignuin{a hegemonici, redactorii revisteinu ezitau si afrrme cd interdisciplirnritatea nu mai trebuia interpretatA ca un .,fapt natu-ral''. inerent unui anumit grad de rnahrritate qtiin{ificd, ci. mai curind. ca o simpld opera-

liune de transfer gi .,traducere" a conceptelor de la o $tiintn h alta- fird efecte asupraidentitafii gi a liberti{ii lor de evolu}ie. Condi{ia esen{iali a unui asemenea mod de a pro-ceda nu putea fi decit una singuri: competenta in domeniile chemate sd coopereze.in{eleasd nu ca o luare in stdpinire a,,celuilalt". ci ca o simplS familiariate de ordin me-todologic, dublati de aptitudinea de a selecta din domeniul solicitat sd colaboreze nofiu-

tto Georges Gusdorf, Trecutul, prezmtul Si viitorul cercetdii irttetdisciplinare n Interdiscipliru-

iatea y qtiinlele umane...,p. 6l-94.ttt

,,.Annules. Economies. Soci€tes, Civilisations", no, n" 6, 1989 (v. indeosebi textul programaticTentons I'expdriencc, p. Vaa-VA9). O interpretare oarecum aserndnitoare a interdisciplinaritituapadine qi lui Aaron J. Gurevich,rVedieval Culnre and ,,mentalitd" according to the new FrenchHistoriography in idenL Histoical Anthrclpolog of the Middle Ages, edited by Jana Howlett, Po-lity Press [Cambridge], 1992. p. 23-24.

61

MENTALITATI iN EUROPA MEDIEVALA

iii

!ii

retrospectiv' 9i aceasti mizd neobignuiti pe interdisciplinaritater?3. care nu a intirziat strle zugereze specialigtilor, cu incepere mai ales din anii 'g0, trebuinfa nu numai a uneidrastice moderafii, ci gi urgenla unei complete regindiri a metodei, dintr-gn gnghi diferitin spirihrl respechrlui pentru autonomia fiecdrei discipline. Fdrr a fi neaparat un pesi-misl dar sesizind exact temeiurile aceshri mod imperialist de a .on..p" interdisciplinari-

ln Nici aceasta ton$i consecvent aplicat^6, d3 geme ce atit psihologia- cil y psihanaliza. (acesta in primul rind) au fost excluse, {1.quttlti", a"r" .oruuoiito-"ilito.l"l. Dupd cum auremarcat mai mul(i cunoscdtori ai acestei $coli. ,,cercetdtorii ciri iu-co"'ti"i, cu regulaitate la<Annales> [au fost] bieresali ntai pulin di o teoie a metodologieifor_oln if"it" de aceste disci_p/inc [correxef , cit de unere dh tchnicire si "uraartn o"-"rii?;."^fr;;;;^;oape urconqtient sur_selor hvestigate. urmarea acestei situafiia fost cE insegi concepiele;'tili;G';" istoricii francezi giternele lor de cercetare au suferit, uneori, limitiri serioase, ori ctrlar d"i;;d., ca bu'ioari" noliu-nea de ,.structuri mentali,'a unei epoci, restrins4 dtn ca,.vai^"^itifltaiii ,]rrafrEifof. faF de da_tele celor douE discipline mai sus men(ionate, doar la nivelul limped" Lr ionEt*t" i (apud Ja n-Maurice Biziere' Psvchohistory and Histoire .es mentarites, ,.rrr" iou-ui oirsl,ctrohistory,', vol.il, N" l, 1983, p. bs-tlt' lniq* "*. t*hU ^*p." mariajului ratat dintre rstorie, psihologie qipsiharuliza' Autorul uiti. insa, faptul cd Lucien Febwe nu.a

"fost .itrsi a. pufm rnsensibil la suges-tiile celei dintii, dimpotrivd! (v. iupra). Peter Schrittler observd cb r1p* [.'i.t*"s a ,,anahqtilor,.pentru psihanalizd constituie, in mare misurd, un dat ,,geneti.,', fb;j;i;;ii"iigi ai gcoiii manifes_tiild o ignoranta totala fatE de_aceastEdiscipiind, potenfial utila, totu$i, prin sugestuie pe care le-arllolerit(op.cil.,loc.cit..p 78sqq) Elareperiectadreprate.a.onrli."ilaunistoriccaMarc

Bloch- atit de bile informat asupii'lucrerilor qtiinlifice g".*u", .uia.ntJnl.unougtere a opereilut sigmrurd Freud are toate motivele .* *.p*raa atii speclaiigti, ." vrt.n"r plon - citat deScli6ttler - au remarcat' la rindule, acelaqi feiomen: elanul'ra{ionairt ut irto.i.lto, de la ,Arura-les'' a generat o distantare sistematicd oe psrtranatia, imprumutind, ;.;;,T;;. wte.r ,,ncgdi tn_cdpdlinate " (lr4ichel Plon. Diu r'_,,heresii prrytsiotogique) d r'<obcenite s"in)rii1qunr. L,imontabredans I'histoire,,.Studies in the Hisrory oirsy.troitgy ard the Social ScieJces,.,4, r9g7, p.226_236- apud Peter Schc;ttler. op, cit._, roi. cit., p. ls, ".'zs 9i :r). Exemplui ruiiu.qu", Le Goff (inHistoi'e dcs sciences et histoire des mentaitis...,v. supra,n. i) este, din aceragi rurghi, tipic: pen_tru autorul Imaginarului medietal, istoria rneutrlitatl[or ,,nu iro. iili o-n*oic dc psilnnalizd,',rstoncii nernaitrebuind inspdimintafi ,,cu ace-astd speietoare" (v. Ei

prefafa la edifia francez5 din1983 a Regilor Taunnturgi, carte recent tradusd. a. va parrait"r";, gi i, i;;a rom6nd, ra'i, Ed.Polirom' I998' p. v-xxx) o apreciere mr umi.ata.- degi foarte ..iti"a ilG - a ganselor de co_laborare dintre istorie gi psihariiiza. la Mchel Monneau (Le divan * i, iilir. Retour sur la psy-cltanalise d'une et.re de Hogarth nt Histoire sociale, tiiiuiiir^' ""i;;;i;, et mertnlitd.s. Md_langcsRobefiMandrou...,p.ir-gl;u_. si_supra,n.32), studiupnrelurtJeuntexlmar vechi al ace_luragi 'Iean-MarieBizi*e'.Before ana i\er. nia de psychohistoire, .Rewe d'Histoire Moderneet contemporaire", t. XXVI. a'nl-jujn_t9a0, p. niao'l . a.""ugi nJ.onJigro" uu probat-o re_prezentarilii ,.noii istorii" franceze gi rap ae cpistemologia grtiili"r,-i*t

^la de Gaston Bache_lard' Alexandre Koyre 5i Georges cu"guilh.tn,'ul" caror icrieri nu s-au uu.urut, cu minime excep-tii- de nici o atentie dil oartea ,./,naler6r". Drpa ** urn. u our"*u, nog"rti^rtrer, aceasti ceci_tate a fost deosebit de nefastE, intrucit nu ,ru.,iui ca i-a priuat de succesoirii lui gloch gi Febwe decuroasterea mut ,.ansambl.u .00."::"?r:, susceptibi.l.e' a-i p,reveni i;pr;;; certitudinilor prea.ftaste deduse din ancheta statisticd", dar i-a gi impiedicat sainFleaga ;"Jri ."* au loc schimb6-rile in cadrul sistemelor de reprezentiri colective (".f. Hirroirn intellectuelle et histaire dcs mentali-ris.. . loc. cit., p. 295-296)

ISTORLA MENTALITATILOR iN ISTOzuOGRAI'IA EUROPEANA

de obicei aspectul unei ,,accentuiri" sau ,,perrnutdri" a normelor deja existente 9i numai

foarte rar ipostaza unei inovafii radicale. care. atunci cind are, totugi loc, poate fi inso{itisau precedatd - dar nu in mod obligatoriu - de puternice stdri emotive.

fre si din aceste sumare constatiri. cd cercetiri atit de

dificile.rale diferite nu se pot

care disc nu ilte capabila a-l oferi.rrtate A r. nu numai ca necesar. dar

in strinsentd. de a corela t

GatTceia$i recurfcu efecte din cele mai favorabile asupra dezvolarii domeniu-illil

- Nu trebuie sa cau{i prea mult in istoria Ei preistona acestei discipline pentru a con-

stata c.1 un astfel de derners a fost in perimetnrl ei o constartd. Parte componenti a insSgi

..genei" noii direc{ii elaborati la finele anilor '30 de corifeii .,Analelor" franceze. intel-disciplinaritatea a servit ca argrrment peremptoriu $i ambittei tot

uf, decenii in unni), o asemenea pre-

tenlie parea rnai pu{in exorbitantd decit astdzi. In fond. ce liant rnai potrivit ar fi fost de

aJlat. atunci. pentru a da coeren{5 unor investigafii ce pretindeau a porni din acelagi peri-

rnetru'l in ce alta expresie rnai nahrral5 s-ar h putut reflecta. in anii '70, prestigiul intact

al propensiunilor de integrare din cultura europeani. inca necomprotnise de postmoder-

nisrn'/ Interdisciplinaritatea apdrea atunci mai mult decit o rnetodf,: ea era. de fapt, o ve-

ritabila ..frlosofie"" un principiu fundamental al globalitafii aplicat ,,gtiin{elof' umaniste.

o ilustrare vie a insaqi unititii hunii gi cunoagterii. {ird vreun alt echivalent. Unii au con-

siderat cliiar ca. in comparalie cu celelalte qtiinfe. istoria era in modul cel mai natural

interdisciplinarS. intrucit, nefiind prin defrni{ie. legati de weun subiect anume. putea

irnbrdtrSa. spre deosebire de omoloagele ei. totulrt2. Acest lucru spune, firi indoialfrnult despre felul in care, in domeniul istoriei cel pufin, a fost practicati, o vreme, meto-

da: nu prin colaborare gi dialog, ci prin fagocitare, prin completa absorbfie a ,,celuilalt",dupl ilustrul exemplu al sociologiei de la incepuhrl secolului XX gi al istoriei economice

Ei sociale franceze, care nu admiteau, nici ele, weo concuren{d. Un asemenea procedeu,

de rnetabolizare a alteritifii. era. desigur excesiv, dupd cum tot excesivd apare, cel pufin

r7r Pentru dimensiunea interdiscipiinarA a istoriei meltalitdfiior, v. inter a/ra Jacques Le GofI,

Les mentalitds: une histoire ambigtd, Ioc. cit.,p.77 sqq.rt2 Bun6oari, Wolfgang J. MommserL intr-un shrdiu intitulat Istoia, publicat in vol. Interdis-

ciplinaitatea Si Stiblele umone. S[tdit introductiv de prol dr. Ion Drdgan, taducere din limba

trancezd de Vasile Tonoiu Ei Ilie Bddescu, Bucuregti, Ed. Politicd, I 986, p. 349' 358'

59

)fltu-

4%r.

,re

a

&

nt

F

ir

ii

58'. SOCIETATE SI MENTALITATT iN EI]ROPA MEDIEVALA

le denoti, ci gi al refi:zurilor $i rezistentelor suscitat€ sau al modurilor specifice de tnta-re, in cadrul iecerui paliea a influenfelor primiter6?. Nici nivelele temporalg lu.au fost,

din acelagi unghi; mai pufin explorate, investigafile care liTEill@Turmlrind sI sur-

prind4 in cadnrl fiecdrui ansamblu mental fie ceea ce este mogtenil transmis de la o ge-

neratie la alta - gi. implicit. rnai lent in a se schimba - fie, dimpotrivl, inedit sau doar

mai recent gi, ca atare, dinamic. {ivrlegiind mult?i vreme ,,durata lung5"

canoruca a

cercetirilenu fiecireia din ele. existii nivele ale

care nu sint tributare unei le. au

lor Si a evolufiilor incete. Nu intimplitor. de aceea, mentaliti{ile au devenit o ,,istorie a

rffitcomparatecu,,inchisorialedurateilrrngi''(dupdocelebrIerpresie braudelianir6e), inse$i tenotivele de a le defini concenuindu-se, cum am vdzut"

asupra elementelor celor rnai durabile gi lente in a se schimba de la nivelul cel mai pro-

fund al psihologiei colective.Aceasta nu insearrurd" insi- cd celelalte segmente ale duratei ar fi rdrnas, in acest

domeniu totalmente neglijate. Istoricii au in{eles ci- aidoma tuturor fenotnenelor qi pro-

ceselor cunoscute. mentalititile nu numai cd evolueazi dar o gi fac in rnod diferit. inser-

1ra lor in paradigma UraiiAetarn a timpului tripartit fiind mai indicata decit o investigafie

aSezata sub pecetea exclusivi a inerfiilor. Explorarilor unilaterale. desfrgurate inifial sub

sernnul celei rnai lente temporalidti. li s-au substituil astfel. cercetdri diferenliate ale

duratei. care au pus in lumina nu doar structuri specifice duratei lungi. ca pind atunci. ci

5i atitudini rnentale cu via{a scurta gi medie, detenninate de factorii contextului intediat.

Avantajul unei asemenea perspective - si-i spunem dialectjce - asupra timpului nu aconstat doar in reabilitarea evenimentului gi a biografiei, vrerne indelungati expulzate

din cimpul de interes al istoncilor. in egald misur4 ea i-a fdcut pe acegtia mai sensibili -deqi. cum vom vedea imedial nu in mod excesiv - 9i fafa de problema insdgi a schimbd'rii in dorneniul respectiv. punindu-i in situalia de a observa ci mentalitSfile pafticulare.de exemplu. vaiazA mai repede decit cele generale care. atunci cind o fac. imbracd fiefonna unei deplasdri a frontierelor dintre sacru qi profan, fie a unei modificiri a ideilor.concep{iilor. reprezentirilor fundamentale, cadrului ,,cosrnologic" 9i. mai ales, a siste-melor de valori. Pentru mulfi cercetitori. tocmai acest din urmi element constituie sem-

nul cel mai caracteristic al transformirii mentali6{ildrr70. Spontani sau irnitata. asociindo participare largi sau - cel mai adesea - restrinsi, transformarea valorilor imprumuti

r67 c--l Georges D:uby, Le Mo1,cn Ago...,loc. cit.,p.212-211.168 Caracterizarea ii apadile lui Ernest Labrousse. tr/. qi Mchel Vovelie, Idlologies eI nrcnta-

Iitis ... ... p. 236-261 .

Ioe Fernand Braudel, Histoire et sciences sociales: la longue durie rn idem, Ecnrs sur I'hi.s'toire.vol. I, Paris, 1969 (articolul dateazb din 1958).

tto Geo.g., Dub,l, Le Movu, .4go... , loc. cit., passiz: Gaston Bouthoul, op. cit., p.97 sqq.

I

IS]ORLA MENTALITATILOR iN ISTORPGRAIIA ETIROPEANA

pentru !tu4i!&_dq_-g3zpare. in schimb, mai putin natural5, fie gi numai prin incongnrenfa:l

57

i de principiu cu nofiunea de ,,colectiv". Cu toate acestea. anchetele din ce in ce mainumeroase insprate in ultimii ani de o asemenea perspectivd - legitimata sI nu uitarnincd de Lucien Febvre. prin binecunoscutele-i monografrir6r - au produs rezultate ex-trem de interesdntb. aritind cd atitudinile. conduitele gi sensibilita{rle dominante dintr-osocietate pot fi evidenfiate gi pe aceastd cale. Indiferent dacd ,,particularul". aEa cum l-auinleles aceste studii. a imprumutat ca i rv - -. o categone so-

re la un

te dg_Qg!l!g-$Ul-lor rAcial. la a clmi descifrare pot. in mod indirect conrl"cdLegitirnta qi de faptul cd o societate nu este niciodatd omogeni. ci asociazd mai

urulte rnedi.i diferiter64. metoda studiilor de caz igi afli nahrala complementaritate intr-un alt principiu de cercetare. de asemenea foarte raspindit. care distinge intre niveleleculturale gi ternporale ale unu ansamblu social'n''. In funclie de terna abordata 5i de pa-lierul explorat (savant sau popular, urbal sau mral. literar sau folcloric etc.). aralizeleatente la aceste diferen{ieri au fost invariabil preocupate de a identifrca atit formele celernai uzitate de expresie (lexicale, iconografice, imagologice. sirnbolice etc.) proprii fie-cami nivel - griitoare. totodatd. gi pentru un anumit tip de ,,utilaj" mentalr66 -, cit gi me-canisrnele de transmitere de la un nivel la altul a diverselor rnode (rnodele) de gnrp. con-siderate e\-ffem de edificatoare nu numai sub raportul predispozifiilor aculturante pe care

"' tr: n. 9;i 48.

'ot DouA din cele rnai revelatoare exernple in acest sens sint stuchile dela citate ale lui CarloGirzburg qi Giovamri Levi (v. supra, rr. 8 qi 137) la care s-ar mai putea adiuga doui mici biograliisubscrise de Georges Duby, intrtulate Le retour de Mlartin Guerre 1i Cnillaume Marechal,Pans,1986. respectiv, 1987, precurn gi biografia lui Ludovic D( cel Siint, elaboratd de Jacques Le Goff(Pans. 1996).

'o'L/ Louis Trenard, L'histoire des mentalitds collectives...., loc. cit., p. 658-660. GastonBouthoul, op. cit., p. 54-61. IIn bilant provizoriu al rezultatelor produse de rnetodele cantitative Eide studiile de caz aplicate istoriei mentalitifilor, precum gi al avantajelor, recte dezavantajelorcomparative ale fiecirui procedeu poate fi allat la Michel Vovelle, Hi.stoire sdrielle olt (case stu-dies>: vrai oufa*rdilemnre en histoire des mentalitds invol. Histoire sociale, sensibilitts collec-rives et mentalitds. ivldlanges Robeft Mandrou, p. 3949 (v. gi supm, n. 32). Acelagi studiu a apdrutgi in limba german4 sub titlul: Seielle Geschichte oder <case studies>: ein wirkliches oder nureh Schcit-Dilemma? ':rr Ulrich Raulff(Hg.), op. cit.,p. l14-127.

'ot Georges Dubv, Histoire des mentalitds,loc. cit.,p. 945-948.'o'Idem, Le Moven .4ge tn Aujourd'hui I'histoire, Paris, 1974, p.212-213. O eontribulie au-

tohtond la teoredzarea acestui demers poate fi aflati la Alexairdru Dulu, Sinteza Si originalitate itculfina romdnd, Bucuregi, Edit. Enciclopedici,, 1972, p. 36; idem, Ce aduce nou istoia mentali-tdlilor?....., loc. cit., p. 2ll id., Sources, Dynamics, Explanations of Change.....,loc. cit.,p.558.

'oo Pentru conceptul de,,utilaj rneutal", v. Roger Chartier, art. Outillage mental, loc. cit.,p.448 sqq (v. St supra, n. 29). Jacques Revel. art. Mentalitds, loc. cit., p. 451 (v. qr npra, n. 22). Ro-bert Mandrou, L'histoire des mentalitds, loc. cit.,p. 436437 (v. 9i sapra, n. 43).

socrETATE$II"ENIAL@

Aceaso rSmine, de altrel' pinl astnzi, emblema care unifica toate shrdiile dedicare, in+^^ra crrrcala ci

ffi:ilf #'It'd"loil#;;;;;,-i-i"$"'oevzutT,11TX:"-1::Y::t:'l:fr1,'li,i;iriiri.,l#",ii;". sint valabile qi pentru alte spalii geograrice decit cel catolic

^rrfr 4r nrrteq fi

[:HiI,.Til#:]u'#*o-..nois-arp't?"P"11]:i:i:,*:T,:-T*""X'f"i#f *S;Tg,i#ffi;;;;dt#i'p*tr'"^{-::1"-1";ll':::::::":::::;*11ffi:;il:t?ffi"fil]ffi $".;*.id;L*ilI"G i"*51 p'"ur3

^^ * i !:!"^!:,Li

unor asrer

;:'##;;;;;;;in h orice anatizr istorici a noliunii de mental.colectiv- -.:it^ :- :d^)erceuln' os 'sueu't 'r

! 'intea'z cercetirile in istoria mentali-Neindoielnic. a vorbi astizi de metodele *t: oy r - r-^-a.r :--^.iLit6 - cq. in

,r",iitlJ"Ti"#;; #;".. cel pu{in blzara. oace nu de-a drept*l imposibl[ - sau inr--^n+^,^^ /^m fi nrrfrrt tnt efif de btne

ori.. .-. greu de asumat - in condi$ile in care (am fi putut tot 41 jg!,€scie dispersarea sau ce m ce ilrar

ate. dar -mai bun caz, arn Pulea

ffiologiiretrculareTudeprofil,deinstrumelte5iabord6rispeci-fi ce. de t elnici p.."t *.*i.";;; ; ; ;.o' t:'"' d:,t:li f ": *fl ,

t:5:"fl ?:],:";

li,Xl;li:?ffi :f#ffi de procedee universdr p"'i.r'tut" in statutul lor ontologic de

contexlul insugi. postmoi"*. in care evolueazi astazi Oisciplinele umaniste O data ft-

cuti, aceastd constatare nu ne interzice, insa a ne intreba aata. in ciuda actualei diversi-

ta.tri ternatrce sub zodra "a.iu

.notu.azi explorarile in mentalul colectiv 5i a pluralismu-

lui lor metodologic. 'u .,,rU. iottli. gl an'mi1e demersuri cornune sau' cel pu(in moda-

lintr aserfnaroare de ,.;i; . ;"iabile de.a-i.restirui .?d roc. o temporar[ unitate? Mai

supralietuiesc. astazi. in investigaliile inscrise rnifial in sfera unici a mentalului colectiv'

..u*r." ale solidarit5lii lor de odinioarS?

Unprirnelerrrentsusceptibildgu!evocatdintr-unaselneneaunglripareafi.prefe-.

T?di'e procedeete seriaiitirii(rnoStenite de la mar vechea istorie economici 9i sociali)

dmin. neindolet*c. esenfat. p"ni- evidenlierea ..trend'-urilor evolutive (sau' dimpo-

trir,i. a rupturilor). ,tu nutnai in acest tip de istorie- ci pretutinderu-und.e pot fi intrebuin-

tatel6t'. Dar. daci tipurile de cercetare "ou'o"tu*

nina Scyn' specifice diverselor domenti

;i;*.;;;h" ."i"ltir. prou.ozd acest fapt cu prisosinlS. op{iunea - tot atit de veche -

tfiif ii;i';hti'i::;::"'*"fi *;*;ffii':+t1f;i:",,=="!iJ3l{,'r#;Ju ),:t:f,i,,#iii,!:ii::zti:;;:aliir;,,,0 "* :."'"r*Tt.*H?#%"*fl#?'J;T"f"'ii'fl fi :liz,^;w.li*:4$x"i:;:g'r."*x

lfi #fl 3iri##:?*:Rf j!'#3ffi#lq""r.",,''3lJ'$in:'il:w;i:,r{#;},!::1i,trI i,;i)i, i1r,iiiiii11','iiiiii^ii'ii iitrIdtavges en

il'";';:i::(:r"l;:^uiii uioto arectiva ei

I im;:i'eta. p ibs-tzs: pin,,at treitea nh'et

ISToRT.A MENTALTTATILoR iN rstoRrocRanlA EURoeEANA

granti, care il pun pe cel ce le constati retrospectiv, in situalia rard de a surprinde ino-mentele de cotiturl in evolufia mentalitdlilorr5a.

Exista. insA ;i alte surse. ceva mai directe, in mlslri a conduce la acelagi gen deconstatdri. Acestea sint fie iconografi4 mobilierul religros qi spa{iul sacru (de anahzattotu$i. cu prudenfa impusd de caracteml lor de ,,compromis". intre ceea ce este, la fieca-re. specific ,,populaf' qi. pe de alta parte, destinat sd evoce acest specific), fie datele ar-heologice (indeosebi descoperirile sepulcrale. unde lumea celor vii este intotdeauna aso-ciata defunc{ilor). fie - in sfirEit - tradifia orald gi chiar gesnrile gi practicile actuale,cum ar fi pelerinajele, de asemenea apte (cercetate a rebours). sd ltrmineze pnctici gi

credinfe mai vechi. Testamentele. de asemenea- sint din acest unghi. importante, cu atitrnni mult cu cit, spre deosebire de celelalte tipuri de izvoare. ele se preteazi, cu precau-tiile de rigoare. qi unui tmtarnent carltitativ, considerat mulli vreme de istoricii francezicel rnai in mdsurd a evidenlia. in domeniul atit de .,glisant" at ment6li6tilor, tendinfeleevolutive gi tnuta$ile. Clasica. din acest prurct de vedere. rimine gi astazi faimoasa cer-cetare intreprinsr cu mai bine de un sfert de secol in unnl de Michel vovelle care, peterneiul inventarierii a peste 20.000 de testamente din Provenfa secolului al XWIIlea, apufut sesiza- atit la nivelul elitelor, cit $i in mediile populare. un proces rapid de..decregtinare" (altfel spus. de laicizare), premonitoriu pentru succesul pe care urma sa-limegistreze. tot aici. politica ateistii a Revolufiei Franceze infaza ei radicali. Adevdrat..discurs asupra metodei", cum a fost, pe bund dreptate. nurnitilss. cartea lui Vovelle, ca-re dezvoltd sistematic aceastd surprinzdtoare concluzier5u, frcea. la data publicirii, unpas irnportant in direc{ia urei mai clare configuran a domeniului sociologiei religioase.pe care. de la finele deceniului al 8-lea inainte, aveau s5-l jaloneze. in cuprinsul unui am-bi{ios program de cercetare. binecunoscutele- contribulii ale lui Jean Delumeau (legatedirect. in spirit. daci nu in ..litera" lor, de studiile de pionierat ale lui GabrielLe Bras)r5'.

f,f,

r5t in privinla E,vuiui Mediu, reconstituirea tiagmentari a universului popular a tbst intreprin-sI, pe.lingd sursele menl.ionate, gi cu ajutorul unor izvoare literare specific! (vie1i ale sflui{ilor', pe-nitenqiale, catehisme populare 9i predici), produse de elitele instruitsale tunpului cu intentria vaciitdde a educa rnasele (pentru evaluarea lor din r.mghi metodologic, v. Aaron J. Gourevitch, La cultureoooulairc... - o. 9-79).' '

'.1t t f Roif Reichardt . op. cil. , loc. cit. - p.141 .

'50 iitata la n. 125.

't' Cele mai importante dintre ele sinL: Nai.s.sance ct affrrntarion de la Raforme , Paris, 1965; tcCatholici.sme entre Luther et Voltaire, Paris, 1971, (4ft" 6dition 1987)'."1n Peur en Occident(XIy"- XVTIf siicles). LIne citti assidgde, Paris, 1978 (edilia in limba romdnd se intihrleaz5: Fncain Occident (secolele XIV-XVIII)- O cetate asediatd. Traducere, postfa{i gi note de Modest Mora-riq_vol. I-It,Bu.*"UU, Ed. Meridiane, 1986); Histoire vdcuc tlu peuple chrttien (sous la direction95 J:+t l\!g1reug),:_ql. I-II, To]louse, Privat, 1979, Lc ptche ct ia peur. I"a culpabilisation enO_c9idgn1 6nf - XWf siicles, Pans, p!3 (apqqutE 9i in limba rom6.nd sub titlul: Pdcatul Si frica.Culpabilitatea. in Occident, sccolele KU-''I4II. Traducere de Mihai Ungurean ;i Liviu-Papuc.Postt'ati de Alexandru-Florin^Platon, v,ol. I-II' Iay, Ed Polirom, 1998); R7.ssrtur'et protdgei. Lesettinrcnt de secaitl dans I'Occident d'autrefois, Paris, 1989: L'. vcu et le pardon. Lcs di/fcuttesde la confessjon (XIff-XIIIf sidcle^s). !ult, l?9l (cu o edifie 9i in limba ro'mdni: Mdrtufrsirea Siierrarea. Difcaltdlile confesiunii. Secolele XIA-WIII. Traducere de Ingnd Ilinca, Iaqi, Ed. Poli-rom. 1998).

{iTii,*. sryctru infinit mai complex de participdri, cu mult peste nivelgJ lor de refe-nnla'''' AceleaSi investiga{ii au rnai demonstrat, in plus, ca sp-ecincul compozit al reli-giei populare nu este neapirat incompatibil cu posibiiitatea de a distinge intre elementelecare o compun" inscriptibile, dupd provenien{a, in doui categorii prinJpale: ace?,a rezEr-vatd influenfelor exercitate de religia oficialS (unde pot fi incluse,'f1d greuurte, toate ex-presiile caracteristice contachrlui direct cu divinitatea gi intregul pante"on de sfingi inter-cesori) 9i' pe de alti parte. compartimennrl subteran, reprimat gi contestatar (,,contrareli-gia")' sfucturat de o gami intreagd de credinfe gi gesturi, cu iost astazi rutai anintindins5, prin ,,tematica" lor (viaf4 moartea, rapornri cu paminnrl, cu spafiul gi munca etc.;,de vechile eresuri pigine'".

Firi indoiald cd piedica cea mai *-. .u c:re se confmnti orice anchetji interesati sddesfacd ghemut incilcit al tuturor acestor elemente este de a-i face pe cei ce le-au produssi Yorbeascd. Neavind o,,cale regala" de acces la aceasti lume arareori locvace. istoriciiau trebuit- pentru a invinge ,;greutatea t?icerilor'', si recurgi la alte mijloace, indirecte,cele dintii' in ciuda pa4ialitetii lor. fiind chiar sursele represiunii. Valorificind. ca temeileoretic- o celebrd ipotezd foucaldiandrs3. potrivit cireia culnua poputard nu existd inde-pendent de actul suprirnirii ei. lectura respectivelor texte a cdutat sd surprinda. inpenrunbra mesajului lor rnanifest. frinturile apte de a recornpune, fie gi pa4ial. i.Aitut."secundd ocultati de actul reprimirii. Listele cu neregulile qi infracfiunile cu caracterreligios (inso{ite, frecvent. gi de descrierea lor aminunfiti). de .*"*piq puse in luminade explorarea surnedeniei de documente produse cu ocazia aga_nurnitelor vizite pastora_le- au oferit indirect cercetdtorilor care le-au parcurs informafir prefioase atit desprepracticile devofionale curente in mediile populare respective gi instrumentarul lor de re-ferin{d (obiectele adorate), cit gi despre tematica lor subiacenti (rnoartea- calamitifilenaturale etc.)- la fel de semnificativA pentru reconstituirea acestui tip de pietate. Aceleagidocumente. completate. insd. cu datele din registrele parohiale referitoare la procelhrl desarcini 9i nagteri legitirne sau ilegitirne gi la dispensele acordate din vanr motive au ser-vit $i la reconstituirea conduitelor farniliale dominante in aceste rnedii. in raport cu pre-scripliile religioase oficiale. Pe cit de grlitoare sint aceste surse pentru atestarea conti-nuita{ii uror obiceiuri confesionale. pe atit de semnificative devin ele ahrnci cind oglin-desc - cum s-a intimplat adeseori - situa{iile de ruphrr5 sau de deviere religioasd fla-

SOCIETATE $I MENTALITATI iN ELIROPA MEDIEVALA

't' Mchel Vovelle, Piite baroque et dichristianisqtion, les attitudes devant la moft en pro-venc.c-^au,WII( siiclc, Paris, 1978 (r,. gi n. 125).

r5? Dupa opinia lui Aaron J. Gourevitch" ."iigiu lruu cultwa) poputarh constltuie, i1 Elul Me-diu. un ansamblu cornpozit de traditii folclorice gi doctrine oficiaie care, departe de a se excludereciproc. rqreznti,, dimpotrivi, ,,aspectele sincrone ale acelciasi mentaliidli" aflate intr-o in-teracfiune gi o lupti perpetue (cf. kt culture popuhire..., 15-16. 150). pentru acelaqi punct devedere, y. .supra, n. 149.

'" Michel Foucault, Folie et diraisort. Histoire de lafolie d l'dge classique,pans, 1961. Z gicornentariile tezelor aceluiagi in Carlo Grzburg, op. cit-, p. 21_2g.

ISTORLA MENTAIITATILOR iN ISTORIOGRAFIA EIIROPEANA

rnedievali. un amestec greu de decantat de elemente pdgne, eretice. creqtine, oficiale gi

vulgarizate (unfel de - spune autonrl -..oaie cu cinci picioare "), cu atit mai dificil de

,,izolat" din punct de vedere social, cu cit volattlitatea sa este mai mare. Lui MihailBahtin - autor, ca Ei Febvre. al unui studiu nu mai pufin memorabil despre Rabelais,

citat astizi ca un text clasicltt - aceleagi forme de expresie ii zugereaza, dimpotriva,manifestdri ale unui dinamism al atitudinilor gi comportamentelor fondat pe inversareaierarhrilor qi a rolurilor pe ris gi deriziune, alfel spus, pe citeva ipostaze caracteristice

unei contraculturi demistificatoare, care polemizeazi. permanent cu religia gi ordinea

oficiala (teza cnticata de unii, pe motirul atemporalilafii ei 9i aI ignorlrii unor comgo-nente importante ale acestui gen de spiritualitate, nu numaidecit contestatare'"').Punctele de vedere sint. precum se vede. gi aici, diverse, convergenfa lor fiind deocam-

data greu de intrevf,zutttn. Dar, chiar dacl o definifie strictd este inci. in aceastl privinfa.irnprobabila. citeva lucruri, totuqi, par deja. mai sigure, anticipind, oarecum, clarificdnlecare. neindoielnic. vor veni. In primul dnd. religia populard nu este. cum s-a crezut une-

ori. realitatea imobila gi rezidual[ organizata in juml unui nucleu dur de elemente pi-gine, contamirnte ocazional de forme ceva mai elaborate de expresie. Din contra. ea

apare ca o realitate intr-atit de fluidi qi migcltoare, necontenit regenerabild li maleabild,

incit unii nu au ezitat sd se intrebe daci nu avem de-a face aici mai curind cu un meca-

nism de aculturatie gi adaptare a normelor gi codurilor religioase oficiale. decit cu un do-nreniu-independent. atestat ,,ontologic". In al doilea rind, este limpede astizi. la cap[mlunei suitb impresionante de cercetdri speciale sau de comentarii incidentale. cA termenulde ,,popular' care unificl acest fascicol de manifestiri qi expresii este, sociologic vor-bind" mult prea restrictiv in raport cu baza sa reald. Dacd incheierile formulate cu peste

trei decenii in unni de Robert Mandrou au pdrut a confirma, la un moment dat. aceast5:

afiliere (istoricul deosebind. pentru perioada clasicS, doar doud nivele de pietate, unulurban. celSlalt ruralrs). alte investigafii, mult mai tirzii. fiir5 a infirma neapdrat conclu-zia precedenti, au aritat cI fenomenele aqa-zis populare denota, uneori, qi in anumite re-

'o' L'nuurc de Frangois Rabelais et ta cuhu;e populaire au lvloyen Age et sous Ia Renais-

sance.Pais, 1970.

'* Mchel Vovelle, La religion populaire...,loc. cit., p. 13l. De asemenea, Aaron J. Goure-

vitch, lA culture poptlaire...,p.30l sqq, unde discufia criticd a interpretErii bahtiniene este ex-

trem de amdnuntitS.ron Opiriiilor men{ionate li se cuvin addugate gi interpretnrile lui Jacques Le Goff gi Jean-Clau-

de Schmitt, potrivit cdrora, religia populard medievald este parte a unui ansamblu mai complex,

numit de ei ,,culhrA folcloricS", care 4u se rezum6 doar la rihrile Ei credinlele ,.vulgului" (cf, Jac-

ques Le Goff, Pour wt autre Moyen Age. Temps, travail et culture en Occident, tadus 9i in limbarbmdn6: Pentru un aly Ev Mediu. Valoi umoniste tn ctlfitra $ civilizalia Evului Mediu. Studiu in-troductiv, note gi traducere de lv,Iaria Carpov, Bucuregi, Ed.Meridiane, 1986; Jean-Claudd Schmitt,

<Religiott populairet et <cttlturc folcloique>,,Arurales. Economies, Soci6tes, Civilisations", T.

31, no l, 1916,p. 14l-153). Pentru o sumar6 trecere in revistd a punctelor de vedere referitoare Ia

religia populard, v. Aaron J. Gourevitclr, La ainre populaire..., p. I I sqq.' r50 Robert Mandrou, Introduction d Ia France modeme.; idefiL De la culture populaire aux

XVI( et,YVIIf ...(v. supra, n. 54 9i 138).

53

SOCIETATE MENTALITATI iN EUROPA MEDIEVALA

clusit' populare - a observat- pe bund dreptate, Roger Charti er - trebuie sd i se substituiec.ercetare-afellrilor specifice de intrebuinlare a materiareror [clrnrrale] a ;e;:t;o-.;data cind au fost formulate, cuvintele sale exprimag Are inaoiaU" o atrtudine mai gene-rali.

. ,,Religia popularl", de asemene4 a stirnit acelagi gen de controverse, nu atil "

fupt,printrrcetnologi 9i folclorigti - crrora domeniul li .-u ilnp* a",Jti *.*e _, cit printre

f:f;|lryj TE.frdTtr.ruu.dg{ mai renfi in a-r reiepta. A"ri.ipute de lucrarile luiE'mlle uurl(helm'-' gl ale abatelui Brdmond'o2. cercetirile in aceasd direclie au debutatabia in deceniul al 6Jea al secolului nostnt meritul de a le n inaugurat revenindu-i siaici. lui Lucien Febwe, grafie binecunoscuhrlui siu srudiu o"rpr.-fl"u.ilsi;t[-$r tcazul .-culturii populare", studiile care au urmat au ficut sd ," ud*.. pe lingd r.oritat"remarcabile- 9i foarte multe incertitudini, legate nu numai de ,,identitatea" domeniului, cigi de definirea luiraa' Are religia popularl o"exlstenla proprie, intangibild qi independentide religia primiti 9i invifati, curn afirrni, bunnoara piene Boglior,i, ,uu, dimpotriv4repreztntd o construcfie artificial4 fabricati de gtiin{a celei de-a"cloua jumdtifi a'secolu-lui trecut, cum cred intr-o manierd mult prea caiegoricS, totusi. afti tpiecialigti? Unde secuvine. apoi. trasati in acest domeniu linia de deinarcagie il* ,,-o*t.,, gr ,,poputan-zaf' 9i cit amrme se cuvine rezervat in acest ansamblu, formeloi'spontane, neelaboratede erpresie. in comparafie cu-ceea ce-este preluaat? Dificultatea de a raspunde acestorinrrebin este sporiri 9i de ambiguitatea conceprului insugi d. ";;p;l;'. ata$at. cum amt1.z11r l-tipului omolog de culturd. Dacd unora. ca Jean betumeau 9i Keith rhomas. depilda- religia populari le apare ca fiind totuna cu universul magiei. u41 o* contra- o de-finesc. dtntr-o perspectivi ceva mai sofisticata, ca antiintelectiau, i-ectrva gi pragmati-cd. tocmai in virtutea sistemului de practici pe care le denotiras.'pent u Emmanuel LeRo1'Ladurie - care a dedi.cat domeniului citeva referin{e prtnuzdtoare in memorabila sacarte despre Montailloura6 -. religia populard constituie, mai ales in ipostaza sa

r'0 Roger Chartier, art L-ulture populaire in Dictionnairc des sciences histonques....p. l7g (v.sr sttpra' n' 22), idern' Histoire iiteilectuelte et histoire des mentalitis..., loc. cit., p. 297 sqq.Pentru contribulijle nord-americane (subscrise, intre al{ii, de Natalie zemon'oavis gi Robert Darn-ton) la definrea cultuni populare, indeosebi din unghiul literaturii d;;p;rbj, v. Faire de l,his-'oioo,i,'2| T'I li5 sqq si I a Notnelle Histoire -....j passtm.''' Ernrie Durkheirn, Lc.formes dldmentairc.s de lavie religieu:se,paris, l912 (tradusd gi in iim-ba romdnd sub titiul Fotmele

,elente.ntare ale vielii religioase. Traducere a. vr"ga. Jeanrenaud qiSilui11

_Lyff:"u Cu o prefa{i de Gilles Ferr6oi, Iari, Ed. Ed. poiirom, r S9Sj. - ^

'"' Cf Histoire lindruire du sentim,ent religieux'en France depuis lafin des guerres de religionJusq(af

,nos ioars ( I I volume incepind cu I 92-O).

,,.y. supm,n.g.'* I pe larg irl acest sens Mchel vovelle, I-a re ligion populaire in idem, Iddotogies et men-totiti:r',:::.,p;^Y,l;19?,tl?:*t:rique.lulia, ut.Retigionint-aNouveuenirtoii......p.ae2493.,o^.!l!o,\r,rn l Vovelle.Za ruligton populaire ...- loc. cir.. p. l2g.t\l'nmtttor, vtrrage

?:c.i!an dc 1294 d I324.pais, lgg5 (v. gi edi{ia in rimba romdnd.. Mon_taillou, sat occiten de ra t 294 ta I 3 24,vor. I-II' Traducere, prefala gi noie de Mana carpov, Bucu-regi. Ed. Meridiane. 1992)

ISTORTA MENTALITATILOR iN ISTOzuOGRAFIA EUROPEANA

convingerii cA acest decupaj primordial este singunrl apt de a pune in evidenfa doui

ansambluri cultr:rale precis individualizate qi, prin urmare, ugor de sesizat. dar $i aI unei

Drezururte coerente intime. dezvaluita de texele. gestunle gi credinfele lor specifice'".in realitate. insa, lucrunle nu sint atit de simple cum par, nici in privin{a acestei coerenle

gi cu atit mai pu{in a respectivei dihotomii. Mai mult, chiar, dupl cum ne-au arAbt-o ne-

numirate cercetS.ri. intrebarile firi rdspurs gi problemele cu solulie incerti sint, in acest

domeniu incomparabil mai numeroase. decit ceea ce se poate afirma cu exactilatel36. Nu

este incl limpede. de pilda ce ar trebui s[ se in{eleagd. de fapt prin,,culnrri popular5"?

Este ea specificd laranilor'/: tuturor celor domina{i (in opozifie cu elitele)?; larcilor (in

contrast Cu clericii) sau implici - pur $i simplu - cite ceva din fiecare? In al doilea dndin ce mdsuri este ea o crea{ie a ,,popomlui" sau doar primita de el. ori_destinata lui (ca-

zuri in care rolul intermediarilor culn:rali devine, dintr-o dati, crucia]r3t;? ln fine, pentru

a incheia. pind unde merge. la drept vorbind, coincidenla semantici dintre cultura popu-

larl Ei rnediile sociale omonirne? Sint ele identice, cum au sugerat-o mai vechile cerce-

tari consacrate de Robert Mandrou faimoasei ,,Biblioteci albastre" din Troyesr38, sau

doar imperfect suprapuse, cum a afirmat Gdnevieve Bollerne, dupa ce a studiat acelagi

corpust3t? Era normal ca dificultatea unor asemenea r[spunsuri si sugereze necesitatea

unor reajustan de metodi, nu in spiritul tradi{ionalei incerciri de a circumscrie mai exact

spafiul culturii populare, cit al analizei materialelor susceptibile de a-i aparfine 5i amodului lor de prelucrare. ..Cdutdrii atlesea decep{ionante a unei culturi specifce Si ex-

51

'35 i1 aceastE privin{a, rur studiu uu nurnai clasic, ci gi accesrbil cititorului romdn este cel al luiRobert Mandrou. Culture et niveaux anlturels dans les sociitds d'Ancien Rdgime, ,Selues des

Etudes Sud-Est Europeennes", T. X, 1972, p.415422.r3o Cl; Roger Chartier, ut. Populaire in La Nowelle Histoire..- ' p. 458460.r3t Ptntru-o discutie amanturftA a acestei chestiuni (ajunsA intre timp o temi distincti de cerce-

tare), v. Michel Vovell e, Les intermediaires calturels in idem, Ideologies et mentalitds....., p 163-

t76, Giovaruri Levi, htheiting Power. The Story of an Exorcist, The l-Iniversity of Chicago Press,

1988 (reconstituire a clestinului unui preot - care practica gi exorcismul - din mica localitate San-

tena, din Piemont, arestat Ei judecat la inceputul secolului al XVII-lea pentru activit5file sale) 9i

Carlo Ginzburg,op. cit. (carG al cfuei erou - jucind, de asemenea" rolul ruei ,,interfefe" culturale

- are o soarti aproape identic6).

"" Ctr, Du [o ,iburu populairc aux W[f et WIIf sitcles. La Bibliothique bleue de Troyes,

Paris,1964.t3e

C7. Lindrature populaire et litttlrature de colportage au XVII( siicle in vol- Livre et sociritd

dans la-France au,VWII siicte,I, Paris-La Haye, 1965, p. 6l-89; idenr, les Almanachs popu-

laires att,YV[f et WII( sibcles. Essai d'histoire sociale, Paris-La Haye, 1969; id.; l"a Bibliothe-qne Bleue: Ia lindrature populaire en France duWIf au XLY sidcle,Pais, 1971. Acelea$i inte-Uuri rittt perfect valabile-gi pentru cultura populari medieval5" nofiune.nu numai extrem de vag[,

dar, adesea, gi generatoare de confirzii, ca urmare a identific5rii ei cu religiozitatea acestui palier

social (v. $ npra). Dupd cum pe burE dreptrate a observat Aaron J. Gourevitch, ,,dacd nimeni nu

neagd exiitenla fenominului nimit <cttlturd populard> in epoca feudald, nimeni nu a reuSit ptnd

in jrezent sd-i iea o deJinilie precisd" (cf,, La culture populaire..., p. l3). Potrivit istoricului rus'

cuitnra populard reprezinti o ,,viziune [specificd] anpra lumii, ndscutd din interacliunea com-

plexd Si'contradictoie intrefondul tradi\ional,folcloic, gi creStinism" (ibidcm,p.I2)'

SOCIETATE MENTATITATI iN ET'ROPA MEDIEVALA

ex?lorerile mai recente in domeniu - intre eue, aceea infeprinsd de Michel Vovelle senumd6 indiscuabil. printre cele mai remarcabile - sint di acord cu faphrl cd a ciutaintr-o societate o imagine unicd despre moafie este un efort sortit e;ecului, citi vremefiecare creafie de acest gen nu este doar multiplu deformati de toate inriuririle pe care lesuporti' dar 9i puternic fragmentati intr-o sumedenie de reprezentiri, care coexsti gi sesuprapun intr-un soi de ,,melanj" inextricabil. Neputind-o. prin urmare, anariza ca unmodel global, ele tind in prezent, tot rLli mult, a o "..""ta

iefalcaf pe nivele sau sec-toare specifice, adt ca dat brut sau fenomen demografic (ca ,,moarte suportati,,, cumspune acelagi vovelle)' cit gi sub pporrul relelei dJgesturi qi'riruri insofiioare (proprii'.mo4ii trdite"). ilustrative pentru tipurile gi formele d- ,,d.iscnrs" (magig, religios gi raic,congtient 5i inconqtientl aparfrnina aceluiagi domeniu. Totul depind.. io ,rttirn instanld.aici' de sinrarea constanti a morfii gi a reprezentiirilor ei in coniextul lor social, cultural9i politic - ceea ce le indicr stratificarea -. coroborati cu investigarea lor in durata lun-ga. pe terneiuri interdisciplinare gi cu ajutorul unur amplu ,,bagaj', documentar, menit aIe den'dlui inrruchiptuile comprexe. Aciste condifii (la care mai poate fi adiugati gi ace_ea monografici) sint rigrlros respectate. in ultimul timp. de toate cercetirile in domeniu:"..:Tlll,. care- in pofida indelurgarei frewenriri a temei. rimin de un inreres incon_testabil''-.

La fel de interesante 9i cel putrn tot oiit de irnportante pentru explorarea sructurilormentale dintr-o societate sint si rezultatele produse, in anii din urma- de anchetele inspafiu-l cuhuriit33 si ar.rerigiei poputoin. ir'qiF .t spre deosebire de ,,t'anatologie,..a*bele domenii - altminteri inextricabir legater3a - ri"iir.a o"prn. de a fi fost in modsatisfrcitor lamurite atit sub lagornrl lega;rii lor cu segrnentele socio-culturale domi-'ante

(..savante"). cit $l- Tr ales - din punct de vedere"";;;;;;i; mar veche sufe_rin{5 a cercetirilor istorice. in genere). in prlvinla celei dintii. bunioara. viziunea canoni-ci a fenomenului cultural distinge ner intre,,ruuuni;ii ,.oop,rrli."iu'nu*i pe temeiul

'" o ampli discutie metodologic' pb aceast' temd, cu. numeroase exemple, se gdsegte in car_tea deja citati a lui Michel VovelL giaougr^1i ntentatitis),care cuprinde reflecfii deosebit dei::,,#,:t::iilttr llfi'#f

propriei *p""";.;;;torutui in explo._".,, """,t", cirnp, cit $i ;;

''' Tennenul se cuvine inteles aici nu in sensul sd-u traditional. limitat, ci antropologic, ca an-saniblul atitudurilor, credinlelor, codurilor de co-nduite et.., proprii ** ***t grup, intr_o peri_:tf":l::::.djl"11r*,a (v. in acest *", p"ni,*rr.ie consid.eraiij

"t.l;i c;il Grzburg, op. cit..p. r sqg, supra.n. g).'" Pentru penoadele premoderne, cer pufin, disocierea ro..pg"ap*.tic, imposibila. De altfel,rnajonntea cercetatorilor care_se ocupa, dintr-un uughi sau aliul, fi; d" Arril;hi,ute, fie cle EvulMediu' tind si pu'a i'tre cele doui aor"",rii u,r .",ir o".gori,ut". irii

"i".pr" in acert se's este qiAaron .I Gourevitch. dupd opirua caruia culturap"p"r-a ,*ai"""it;;;i;i'; cu re'gia acestuisegment socrar, ultima rrind. la rindu-i, ectiivatati Ju'o{iunea o" **turitui"l')1. u *t rru popu-laire au A[oven Ase. <simpricot ot no"ir,'i""r, a"ui*, 1996;;j;rl;;]1^f,''zn,g* des rvtinel_alters' II;ertbird und Kurtir^tler e.i,r-E11t-rt'l,t"it*TrrrB6hraau verlag, weimar, K6ln, wien, rggT(iir hnrba gennand numele autorulut este ortografiat Gulewtsch).tt1ittltIItttit1

I->-

rsroRrA MENTALITATILoR iN tstoRIocRAlL{ EURoPEANA

primau cu atita lipsl de echivoc era incomparabil mai pu{in decit ce /tr spuneau sau ig-lorau ele. Fiindca- dacd moartea era curn afirma Aries. o expresie a incon$iennrlui co-

lectiv, iar acesta din urmi reprezenta o structuri psihologici abisalS ale carei disponibili-ti(i de a evolua pireau dificil de imaginat tocmai din cauza insondabilei sale ,,adincimi",cullr se impaca acest aparent imobilism cu nofiunea de 'migcare"

pe care istoricul incer-

ca si i-o asocieze? Ce condifii au fost capabile de a supune o asemenea struchri inerfia-

ld prefacerilor prin care aceasta, totugi, a trecut? Ce reguli ale schimbdni au guvernat-o?

Nu intirnpl6tor. cei care. asemenea lui Lawrence Stone qi Michel Vovelle. s-au ardtat

rna.i sceptici fa{5 de demersul lui Arids, au invocat tocmai acest gen de contradic{ii. Pen-

tru Vovelle, de pildl - el insugi o autoritate in materie - discutabil[ nu era dependen{a

atitudinilor fafd de moarte de incongtienhrl colectiv gi. la limita. nici chiar individualiza-

rea lor succesivdr3o. Ceea ce viza insd. critica lui era autonomia (prezunati, dar nede-

nronstrati) a acestui inconqtient qi, pornind de aici, negarea de cltre automl Eseurilor adiverselor condi{ionari care i-au determinat ipostazierile. DupI cum pe buni dreptate a

observat Vovelle, Aries a reconstituit. de fapt. o istorie ,,suspend.lti" a morfii, alnputati

- cum s-a mai spus - la arnbele capete. intrucit el a ignorat nu numai partea de ideologie.

adici de discurs ofcial. confinuti in referinle la momentul final al vielii gi. deopotnva-

problema capitala a difuziunii acestui discurs-rnodel in straturile sociale inferioare, dar gi

nenurniratele condi{ioniri (socio-econornice. dernografice, epidemiologice etc.) ca-re i$ipur indeobgte amprenta asupra imaginii rnorfii qi. in general. a mentalului colectiv. In-con$tientul. in rnisua in care existd" nu poate fi nici autonom gi nici atempoml. El este,

cu cenitudire. detenninat de o rnultitudine de-factorir3r.Recunoscind dificultatea unui asemenea tip de ancheti. dar. pe de alti parte. Ei

deficien{ele structu-rale care fac astdzi din cercetarea lui Aries una metodologic depSgita

''o Potriuit opiniei lui Aries, atinrdinile in t'ata rno(ii au trecut, din Elul Mediu pina astlzi,prin patru ipostaze succesive. Cea dintii - ,Jnoartea imblinzit6" -, caracteristicd secoielor de

inceput ale medievalitilii, se deturegte prin acceptarea seninA a obgtescului st\it, vdzut ca o

incireiere naturald a viefii. Este o moarte ,,anun{ati' prin nenumirate semne gi, in acelaqi timp,publici, pe care cel viza! rnai ales dacd t'ace parte din eiita Ei-o ,,planificd" dupb wr ceremonial

riguros, care {ine cont de toate detaliile. Ei i se substituie, in secolele )O-XL rnoartsaindividualizata a ,.siuelui", care exprimi un sentirnent al speciticititii ulnane ce uu se mai impacdu$or cu nahraletea stirEituiui. $ase secolele mai tirziu (dupa 1700), apare moartea romanttcS"exaltati gi drarnatizati, moartea ,,celuilalt", interpretatd ca o rupturi brutald a viefii Ei oinsuportabili tansgresiure care il smulge pe deti.rnct din mijlocul celor dragi. Ea. dureazd pind

aproape de timpurile noastre, inlocuitE tiind" relativ recent, cu wt nou discurs, sugerind nu numaireftzul, ci 5i interdiclia. Este moartea deveniti tabu sau rnoartea interzisA (pent-u detalii, ibidem,oussinr\.' t3t i-f' Mchel Vovell e, Y a-t-il un inconscient collectil? in iclenr. Iddologies et mentalitds ... , p.

85-92; idem, Sa r la nnfi n ibidem, p. 92-l2l . La fel de radicali este gi critica lui Lawrence Stone,

care ii reprogeazl lui Aries aceeagi rnetodologie dellcitari gi insensibilitatea fa16 de problema

diverselor conditioniri (temporale, spafiale, culturale) la care sint spuse structurile rnentale (y'Tlrc Pasr and the Prescnt Revi.sircd, London and New York, 1987, p. 402407).

19

.q

4E SOCIETATE $IMENTALTTATIINEUROPAMEDIEVALA

altfel, cum am repetat-o in paginile de mai sus, o discufie aminunfiti ca aceasta-iese din

sfera noastrd de interes. Existi, ins5, in tematica la care ne referinu doui metodologii de

cercetare care meriti, totugi, menlionate, fie gi nurrai intrucit au reprezentat o weme,

clivajele in firncfie de care s-au delimitat cele mai multe anchete de acest gen. lvllcar ele,

agadar. nu ar trebui uitate.Cea dintii, elaboratS, fireqte. de Philippe Arids, i-a fost sugeratii autorului de consta-

tarile pe care acesta a\usese prilejul si le facd in perioada cercetdrilor intreprinse pe ce-

lilalt versant - opus morfii -, in leglturi cu sentimentul familial 9i atitudinile in fafa vie-

1ii, despre care opinia curenti in epocd afrrma cd sint foarte vechi 5i ,.ameninlate de mo-

dernitate". intrebindu-se dacd ambele aspecte nu erau in realitate, cu mult mai recente

decit lf,sau sb se intrevadi aparenfele, fiinq in rnod potenfial, expresii tocmai ale acestei

rnodernitafi gi, de asemene4 dacd aceastd impresie nu trebuia cumva extinsi 9i la alte

fenornene rnentale de acelaqi tip, istoricul a avut ideea si se intereseze mai indeaproape

de cuturnele fi.merare contemporane, asupra cirora aten{ia ii fusese atrasi de anchetele

sale precedente. referitoare la copil5rie gi sentimentul familial. Aga a inceput o cercetare

care - dupd cum avea s5-gi arninteascd ceva mai tirziu Aries insugi. - s-a lrdnit. dupd

aceea. singuri'=t. Cel pulin doud au fost. inca de la inceput. sfidirile amncate de istoric

canoanelor care dominau atlnci directiile de cercetare (ceea ce gi explici- probabil.

ecoul rnoderat al prirnelor sale scrieri). Optind. mai intii, pentru un tip inn-ritiv Ei subiec-

tiy de alchetS- preferat analizei cintitative pe temeiul liberti{ii sporite de interpretare pe

care o ingiduia. autorul a renuntat. in al doilea rind gi la seriile otnogene de surse - la fel

de sacrosancte printre specialigti - in schirnbul unei mase documentare e{rem de

eteroclite (scrieri literare, religioase. imagini artistice etc.) in a cirei varietate d clutat sd

desluqeasci,.expresiile incongtiente ale sensibilit5lii colective". Formula este celebrd 9i

rureriti cu atit mai rnult re{inuti, cu cit arati limpede c5. procedind cum a flcut-o. istori-

cul nu a ac(ionat cirugi de putin intiillplator. Dimpotnvi- ntetoda sa apare. in toate pri-

vin{ele. atent cintiritd gi in directl rela{ie cu premisa - asociati de Arids intregii cerce-

tiri - potrivit c5reia- indiferent de ipostaze. atitudinile in fa{a vielii 5i a mo4ii depind

frla-lnente tocrnai de acest incongtienl adica de ceea ce este mai profund qi mar structu-

ral. totodati^ in fiinla orneneascd. altfel spus. de forfele psihologice elementare. Selec]ia

in,oarelor pe criterii de ornologie nu putea fi. din acest unghi. decit totalmente irelevan-

1.1. din ntoment ce. rninulios citite. toate sursele trebuiau si conduci la evidenlierea ace-

luiagi invariant. ..lstoricul morlii - a scris in acest sens autorul. referindu-se la documen-

tele de origine clencald pe care le-a utilizat - nu trebuie sd le citeascd [docurnentele - n.

ns.. Al.-F. P.lcu aceeasi ochelari ca cel al religiilor. El nu trebuie sd leconsidere aido-

nto cu ceea ce erau ele tn conceptia autorilor lor, adicd lec,tii de spiritualitate sau de

ntorolitate. El trebuie sd le descifreze pentru a gdsi tn spatele linbaiului lor ecleziastic

fundul banal al reprezentdrii cotnune, intplicat d,e la sine tn linbajul respectit'... Deci, un

fontl contun attt clericibr, cit Si celorlalyi ... " 'tt. Din picate. ceezl ce aceste cuvinte ex-

'28 I'. Prepya la E.s^rars sur l'histoire de la mort en ()ccident (9i supra, n. 123)12e lbident.o. 18.

ISTORTA MENTALITATILoR iN istoRtt'rcRAFlA Et rRopeaNA

dir deceniile gapte gi opt ale secolului nostru. de personalizarea tot mai pronunfati a

insiqi istoriei mentaliuitilor. nefiind pe de alti parte. mai pufin incurajat sd ia amploaregi de atitudinea ceva mai relarati fafl de fenomenul respectiv, adoptati de cultura occi-dentalf, a epocii. Dupd incepunrile tirnide de la incepunrl secolului. sporadic continuate

in anii '50 pnn investiga{iile lui Alberto Tenentir] Ei Andre Clnstelrr:. studiile consa-

crate acestei chestiuni s-au impus definitrv in^^Franfa la inceputul deceniului opt. cind

cercetdrilor de pionierat ale lui Philippe Arids'" - recuperat. nu intinpldtor, tot acum de

establishment-ul acadernic. dupi ani indelungafi de marginalizare - li s-au adlugat cele

ale lui Frangois Lebrunlza. Gaby qi Michel Voveller2s, Piene Chaunur?6 qi Robert Fa-

vre't'. unnate. mai aproape de noi. de o surnedenie de alte contribu{ii. la fel de sugestive

pentru acest intreg efort restituti\'. Respectul prioritafii ne obligi sd spunem aici c5 nu-rnele rnai sus evocate nu au fost. cu excepfia notabill a lui Aries. cele dhtii in a se lansa

irr asernenea tipuri de ancheti. Istoriografia francezi a lneutaliaflor a qtiut sd fructificedin plin - de;i nu a recunoscut-o explicit lreodatd - rnodelul elaborat in aceastf, pnvin{a

de cercetdtorii englezi. care. inci de la mijlocul deceniulLri precedenl dedicaserd

aceleiagi probleme citeva stLrdii derure de ilteres. Drept este. insi. a recunoagte ciistoricii din .,Hexagon" au den'oltat acest erernplu intr-o rnanieri creatoare. realizirilelor iu domeniu putind fi. in chip legitiru considerate fbra egal.

Subiectele. rnetodele gi perspectivele care guverneazi actuahnente. in Fran{a gi pe

continent (inclusiv in S.U.A.), explorarea asp€ctelor gi ipostazelor mo(ii sint nult prealnuneroase gi diverse pentru a se preta fie gi pa4ial. weunui inventar sistenntic. De

"' ('/. Ln vie et la ntort d traver.s I'aft du XLT siecle, Paris, 1952 (v. gi sapru, n. 80).t.^'^ t'.f t'art et le sentiment tle Ia mon au,WIf .siicle , "Le XVII" siicle", Paris, 1957.r23

Es.rars sur I'histoire de la mort en Occident du lvloven ,jge a nos joun, Pans, 197--s. idgtt.L'Homne devant la mort, vol. I-[, Paris, 1977 (acurn gi in lirnba rotndni: Onntl fu faya mo4ii.Traducere gi note de Andrei Niculescu, Bucuregti, Ed. Meridiane, 1996). Este interesant de amin-tit. in context, taphrl ci prirna carte a lui Ari6s, Histoire des populations franqaises et de leursattitucles devant Ia vie depuis le XLTI( ^riDcls, datind din 1948, a tbst initial refizati de editurilepariziene, istoricul neputindu-gi publica cercetirile decit dupi 1970, mai intii in S. U. A. (cf. Iltes-

tent Attitu.le.t towanls Death,The John Hopkins lJniversitv Press, Baltimore, 1974). Histoire des

populations..... a vbzu! tohrqi, lumina tiparului francez in 1971, dupi ce, rnai inainte (in 1960),istonculni ii mai apiruse un volum, consacrat copilului gi vietii tarniliale (L'Enfant et la vie fami-liale sous I'ancien Rdginre), reeditat in 1 973 qi 1 975.

'2t Le" hommes et la nrcrt en Anjou au XVI| et XWII siicle. Essai de dtintogyaphie ct de p,ry.chologie histoique.s,Paris, I 971.

t?s Visions de la mort et l'au4eld en Provence du XV au ,Y.Y siicle d'apris les autels desdnrcs du Purgaroire, Paris, 1970. Michel Vovelle, Pilff baroque et ddchistianisation en Provenceau XWIf sidcle. Les attitudes devant la moft d'apris les clauses dcs testaments, Paris, 1973;idem, Ivlouir autrefois. Attindcs collcctivc.r clevant la mort aux XVII ct .WIf siiclcs, Pris,1974, jd., Histoire de la mort en Occident de 1300 d nos jours, Paris, 1983.

t26 I"a mort d Pais, ,YVf , ,Yl'If , XVIIP siccles, Paris, 1978.t2' lu',

^ort ou siicle des Lunridras. Paris. I 979.

47

.16 SOCIETATE $I MENTALITATI IN EUROPA MEDIEVALA

ultirnilor ani - subscrise de autori ilugtri - evocl un inepuizabil dinamism gi un interesconstant fafa de acest gen de probleme. greu de egalat gi. probabil. gi mai greu de dep[-git. Explicafia rezidl, neindoielnic. in spiritul acestui sfirgit de veac gi de mileniq dispusa-i recunoa5te imaginarului ur rol istoric activ gi o legitimitate intelectualS. mult timp re-filzati.

Nedespnnse, incd - precum imagologia sau imaginarul - de matricea lor, dar, deacrrtn. puternic individualizate. studiile dedicate atitudinilor in faga mor1ii Si reprezenti-riloreiauaWt'spredeosebiredecelela]te.minffi,,daiuptai,n-potriva rutuia din cele mai persistente tabuuri prin care epoca noaslrd gi-a marcat refirzulde a-i recunoa$te acestui fenirmen fireasca indrepta{ire ca subiecl de reflec{ie gi analiza.Numai astfel ne putem explica de ce. in pofida sugestiilor qi indemnurilor formulate inaceasti direclie de Lucien Febvrerie qi a citon'a tentative foartetimpurii de explorare a

subiectuluirr". preocupirile ..tlurutologice" au trebuit sd agtepte citeva decenii bunepenlnr a se desfhgura in voie. Ca gi in alte privin{e. rolul precursor gi legitimant. totodati-al dcmografiei istorice a fost. gi aici. decisiv. in condi{iile in care tendinlele eviden[iatede curbele mortalita{ii. reconstituite srtccesiv. pentru fiecare epoca. nu puteau fi intelpre-tate - era clar - decit cu ajutorul uror rnijloace radical diferite de cele precedente. pe

care lirnbajul sec al statisticilor nu era. eJ singur. capabil a le produce. Intocrnai cumcoustantele sau. diurpotrira- caderile drauntice dirulgate de graficele mtalitatii i-au con-dus pc islorici. pentru a le inlelege sensul. la cercetarea amanurlita a sistemelor farrulia-lc. a dinanicii mariajelor. a copiiariei gi sexualita{ii de-a lungul timpului. tot astfel, spe:cialiqtii au inceput a banui ca. in spatele cifrelor gi a sinusoidelor care ilustrau puncliileperiodice suferite de populaf ie. trebuia'sa se ascundi ceva rnult mai profund gi. aparent.mai greu de explicat decit ru banal fenornen biologic. Cercetarile in cele doud domeniiinnrdite - atil in gtiin{i. cit gi in r,ia{a cotidiali - au progresat, agadar. simultan. dezvol-tarea lor pufnd inca o dati in lumini fapnil ca tipurile cantitative de anchetl practicatecu atitzi succes in Franja dupa cpoca lui Marc Bloch gi Lucien Febvre nu numai c.I deve-nisem improprii in raport cu noile problerne qi interoga{ii sugerate de rneditafia asupratrecutului. dar ci aveau nevoie gi de o grabnica extensiune..de ordin calitatir,. daci nu se

dorea ca istoria econornicd gi sociali. aga culn era ea ficuta aturtci. sd ajurga Ia fel de

osificata in rutina ei. ca 9i defilnctul pozitivisrn" cimia i se substituise. Astfel se face ca.in fond. interesul pentm atitudinile in fala rno(ii gi ipostazele ei a profitat. cu incepere

tnatrltas. 1997) Arnple rel'erinte brbiiografice despre toate ternele semlalate mai sus. la SimonaNrcoard qi Toader Nicoarl, op cir.. p. I 12 sqq (.t,. Si Bibliografia, p. 235-252).

t,t^u^I'. {'ontbats pour l'hiitoirc- Paris, 196i, p. 221-238 qi. indeosebi,236.''" Subscrise de Joaharur Huizinga (.4murgil Ewlui l.lediu. Sndiu dc.sprc.fornclc de yiald Si

de gindire din secolele al ,f,Ilclea Si alXlt-lea in Franta $i fu Taile de Jos.ht romdnege de H. R.Radian. Cuvint introductiv de E,dgar Papu, Bucureqti. Ed. IJnivers. 1970 (edilia pinccp.s dateazirdut I 9 19- rar a 2-a edilie in iimba rorn6nd a apdrut la Ed. Meridiane in i 996) qi Emile Miie (L'artraligieux de la.fin du |t{wcn Age cn France, Paris, 1908)

lslqB4@NTAUTATTLoh iN nropuocRAFrA euRopeaNA

chiar idei abstracte, servind ca liant intregii construc{ii. In constitulia imaginanrlui intrd,de asetnenea. gi arhetipurile. pe care toate interpretirile nofiunii accepti sd. le considereca jucind aici un rol important, chiar daca nu sint intotdeauna de acord cu amploareaacestuia qi nici cu faptul dacl arheripurile sint invariante sau nut'0.

Indiferent, insd. de aceastd fluiditate a conceptului qi a domeniului s5u de referin{a.obiEnuiti de alfel, qi in alte specialitnf. ceea ce conteaz[ pini la urmi" sint rezgltatelecercetdrii. Or, in perimetml pe care-l discutirL acestea au fost, in ultimii ani, cu adevl-

il definesc ( ia. salvatorul. virsta de aur. unitatea etc.de viziunile asupra lumii ori de

poate contrnrn), toate apari{iile

45

rra Potrivit majoritdlii opiniilor, eisti opt structuri arhetipale care par a se combina in toatetipurile de imaginar: a) convingerea in existetrlq wrci alte realitdli, invizibild qi transcendenti, ii-nirrd de dorneniul supranaturalului sau al sacruiui, b) cor:ingcrea potrivit cdreia corpul finleiunntrc (in,elisul material) este dublat pintr-un element imateial Si ittdcpendent (numit ,,spirit",,.suUet", .,dublu" etc.), aflatd la originea tuturor credintelor despre cElitoriile exlatice gi peregrina-rile wdjitoarelor qi, totodati. a nenumdratelor topografii gi sociologii ale Inlbrnului 9i Paradisuluicu care s-a hrdnit de-a lugul tirnpului imaginarul colectiv al societitilor; c) alteitatea, care se gd-segte in orice raport interuman gi in orice discurs mupra fiintei; d) witatea sau aspiralia.le a supu-rre toate diferenleie unui principiu unic: e) actualizarea originilor (sau permanenla mituilorfon-datoare), specifici tunror comunitE{ilor de ieri gi de asuzi, prin care trecutul este legat cle preient,cont'erind astfel, oamenilor deopotrivl sentimentul identititii Ei garanlia perenitdtii; f) doinya dea descifra viitontl $ g) de a evada din condilia umand Si din istoie care, in ceea ce o priveqte,poate imprumuta tle lorma ,Sostalgiei originilor", fie a imaginlrii unui viitor purificat gi a existen-tei in locuri fantastice sau utopice (care a inspirat toate viziunile ,$ilenariste" din treiut); in sfir-Sit,h) lupta Si complementaitatea contrariilor, care se regdseqte, i1tr.o formd sau alta, in toateculturile (Lucian Boi4 op.cit., passim).

"'Cl Raoul Girardet. lv[vthcs et mvthologies politiques, Paris, I986 (acum gi in limba romd-nL: lv'Iitui si mitologpi politice. Traducere de DarLiel Dimitriu. hefafi de Gabriela Adamegeanu.IaEi, Instituul European, 1997).

"o Norman CotutThe Pursuit of Milleniun. London, 1957 (tradusa in limba francezi sub tit-Ill'. Les phanatiques de l'Apocalypse,Paris, 1962)

"' Despre acest raport in varianta romdneasci, v. recenta carte a lui Lucian Boia, Istorie Si mitin conStiinla romdneascd, Bucure$i, Ed. Humanitas, 1997, precum gi celelalte contribu{ii ale isto-ricului la aceeaqi probiemS: Lafn du monde. LIne histoirc sansfn, Paris, 1989 (recent tradwd deWalter Fotescu qi in limba romdn6: Sfirqitul lumii. O istoie/Afi.r/rtir, Bucureqti, Ed. Hunanitas,1999\ La Mythologie scienti,fique du commwrisme, caen, 1993 (tdlmrcitr, qi ea, in lirnba ro-mind); Vers une histoire de I'imaginaire, ,Analele Universitii{ii Bucuregti. Isiorie",40, l99l givolumele coordonate de el: Mitni istorice romdneqti Si Mituile comunismului romdnesc, EdihsaUniversitEfii Bucrneqti, 1995. O nou6 edifie a acestui din urmn volum a apdrut in 1998 la EdinraEd. Nemira (v. y supra, n. 97).

''o Jean Delumeau, (he histoire du Paradis. Le jardin des ddlices, Paris, Fayard, 1992 (de cu-rind tradusd qi in limba rom6nd: Grddirc desJdtdilor. O istoie a paradisului- Bucuresti- Ed- Hu-

rat remarcabile. Fie ci s-au ocupat de imaginaml politic Ai de

socnrerr $r tcvrarnATr iN EtrRopA MEDTEvALA

Definirea acestei islorii nu este citugi de pufin ugoarl, in condifiile extinderii deosebi-te Ia care a ajuns astizi domeniut gi a concuienlei pe care gio fac aici d.iverse discipline.i:.:=_:l y.*od propriu de_a-r'interp.*iro. s;eciartarea ilre" a studiilor istoricerngreuneazd. de asemenea- definifia, giina ain

"J h ;;d pioff..uti"a aflarea

'norcriterii descriptive comune. in misurd sn-i qrurluqeasci deopotrivd pe cei ce studiazdAntichiratea Evut Mediu sau epoca *oa"*e. Asrr"r .t"ili".;:;altfel. 9i caracterulcontradictoriu al pu{inelor conceptuariziri care exista, totuii, io'r".st pe.i*"tru. DupdEvelyne Patlagea4 de exemplg ,'aomrniiti)agrnarului este constituit de ansamblul re-. prezentdrilor care depdses.c limita impusd,.(e constatdrite experien4ei si de tnldn,tuiriledeductive pe care acistia te autorizeatrj;lri. o* aupa cumiei;;e" aceasti definifie,dacd imaginarului ii aparfine tor ceea se situeazeio.urara ieJitl-1ii"on"r"te gi nu areta'genta cu rafiunea, cum poate fi sabilit4 tor"*, G-0"-a.iiliitie dintre ele? Cit dee.\acr se poare cintiri ce anume ii re'ine in cadrul acestui ."pon irilugi**rui gi cit i se

;il:ffiTl;i,?;'#f,ff;13.'" un individ ra artJ, ae ii" Lo".it" arte epoca, ias-Corutient de aceste dificultili. Jacques Le Goff preferi sd arate mar curind ce nu esreirnagrnanrr. decir ceea ce este .i. oupa;;;; *. imagirnrur nu se identiJici nici cu re_prezentirile realitafii exlerioare- nici lu simbolicur. ,u.1 ." iJ.o[gir.i]"- daci are mur-te lucruri in comun cu fiecare. prin insdgi *i*u r^ el constituie o no{iune diferitir2.Aceste exemple (mai sint gi altele) rug"."-i - cum bine a obsenat Lucian Boiar3 _ci definirea i'raginarului impricd o r";.?" recoasioera; .r.ntiuii ou"d dorim sd depd_girn aporiile inevitabile-are opera{iunii. c"u a"ui .r*i.nq*J-ialre;udecata emina_tnente "modemistS" - dar rnetodologic eronati - a conceperii sale ca un substitut sau oco'trapulere a rafi'nii. concordanla sau neconcordan{a dftre imaginar gi rafiune este ochestiune secundard. citi weme *iu"r. *ti*i. departe a. u ." *-.iuae. sinl dimpotri-vd- consubstan{rale lumii.

.arnesrecindu-se qi aclionind ilil;; J'ro4, motrice im_portanta. Pe de alta p\":r o stuucturdt*y*::y:nut{t'yi eremer)re 5r oEfrica propne, nu neapSrar oerenninaE aeEi-roru de context. Dund ci;i*;;;;.;dfi

'".'#;ll,f,il"ff .t1XW';:::lrTT*Jfi,:::,-:lt,:#i;coerente in articulaliile lor. integrino aeopoirlua reprezentiri gi irnagrni elaborate sau

ll0 Pentru trecerea in revist^d a evoluliei cercetirilor consacrate imagi'arului soclal. precum gi aternelor qi conceptelor care,ii-sint.oru.i".irti.ii'ii1nouu Ni""*a, i""jJii.ou.a, Mentalitdli.olectitte si intaginar sociar.,r.s.toria si noire p;o^ig-" are curtoasteii, cluj_Napoca, presa rlni_vcrsrari Cluleani.A4esagerul, I996, p. I lZ ,io.'"'^"' bvervne patJagean- L'hisroirc de r,'imigirnire rn_r,a Nouvert, Hisroirc.... p 249.* ;#H.: frfr:h::;::''o*t -uaiiii' t'""" t'ua"'"r" J" vu,i,u naour",.u, Bucuresti./' tstona inngirnrulu,i.'sau-dinamiea arhetipuilortnlvliscellanca in honorem Radu Mqno-te.iar tmeito. Zoe petre et Stelian Brezeanu.a,ta gdito* Uruu"*tat i Aril;eil, I,96,p.3243.

:

t

{-F

e

;l

t€

I

**t

:tT

*;5€

I*

-I

h--.."

ISTORIA MENTALITATILOR iN ISTOzuOGRAFIA EUROPEANA ,43

insd gi singurere exernple de acest gen. Tot aici mai puteln semnara gi confluenfere curtu_rale' care dir'ulga- in modul cum se stabilesc, particularitafi destul de asemdritoare,ut.In acest complicat mecanism al jocului ointre identitate gi alteritate. tohrl ar fi. pindla urmi- mai uEor de in{eres. dacd lucrurile ar depinde numai de factoni rafionali. Dar,degi nu sint. cum am vdzut,,rupte de fapte, rmaginite poartd in ,in" o ,-. incdrcin'a deirafional. ceea ce le e.rplicd, in parte. nu nurnii schematismul intrinsec ai forfa de per_suasiture' ci gi triinicia' care sfideazS- uneori. secolele. conduita rale oe unere minoritifi,puseurile corecrive de ur5- violenfele confesionale qr nolio*iiriJ.';;..,"o 9i celeraltereaclii de acelaEi fel nu capdti sens decit dil acest uaghi- astdzi. ain pacate, la fel actualca gi odinioarirr'e.Apa{tnind aceluiagi cimp referen}ial ca gi imagologia. dar deosebindu-se net de ea-dorrteniul imaginarului. al celui social. mai ales. s-a individua.lizat. in ultimii ani. incadnrl cercEdirEiGiare atit . respectului din ce in ce mai pronun{at pentru plurarisnrpropriu' culll ?lul rnai sptrs. epocii noastre. cit gi a sentimentului ca adevarata explicafie ae'rperien{elor tragice ale veacului care sti tocmai sa se incheie ,. girqr. la un niveltuult lrai profund decit cel aI cauzalitS{ii convenfiona.le. pe de ur,i po?.. curiozitatea tottnzu-vie din ultirnii ani peltrtr fenomenele qi tipurile de experien{i^paranormate. onirice

5i abisal-psihologice- asociata cu voga neobignuiti a insoliiului gi rarrtasticutui - sesiza-bili rnai c' searni la nivelul_produseror de larg consurn Lrri*r"r.'0. rnass-media _ au

,ryOr.

aliurentat ur soi de contrac-ulturi_popur-ara p. i*. arn putea-o Ihrr greq nurni a irafio_tulului' cu atit rnai sensibilii la rslg!-rcDrezg!!1rilor. al viselor. miturilor si rrrnniirnr n,,cit acei;rgi frrctori. rnultd.vreme tX

rl.:::1t^1t:l Y,.T1pu{ini ac-eia care zr fi tenta;i sd vorbeascd aici despre o veritabili

"inloarcere a refulatului": rnulti weme rnargi nalizate ca unnare a inclinafiilor scientiste.ragionaliste si lnaterialiste ale civilizaliei europene din ultrmele doud secole (maniism'lfiittd in aceastd privinfa" printre cele mai elaborate formule). aceste fenomene par. intr-adevar a-gi lua astazi o spectaculoasi revansi.

-)Dirr purrct de vedere semantic. imaginarul se

buloi chiar daci sensulacestora. Daca ultircitirr liber d fanreziei. in

gtll _ slI(lIIllru.

realul este doarcu in

at deun

t08 lbidem De asemene4 de acelagi autor, Imagorogia, Herder si descoperirea curtuii popu-|are....., loc. cit., p. 4.I0e.Disculia

3manwrFtn a luturor aspectelor evocate, specifice imagologiei Ei, pe ur plan maispecial. alterititii ei identtn{ii poare fi urrndrita r, ieiiltai.*di;:"i,f;;r, de t,aute et tesnftcaui'gne's de l'akditd in XW congres lntemational aes sciences-Hio".lqr!., Rapports, vol. r,stuttgart, 1985, p 60-66 gi' de asemenea, intr-o mameri mar aplicati, in studiile de caz reunite deaceeaEl autoare in douE volurne prezentate cu pnlejul ac.r,i,4 ctng."r,-i',i*ogn dc l,autre,Etrangcrs, Minoitaires, Margirnux, sous la direction a'Het*" an*"ifT"i, stutteu( rsss.

ri

ll

42 SOCTETATE $r MENTALTTATT iN ELROPA MEpTEVALA

fiind complementar celuilalt $i inteneacfionind cu el in cadml unei relatii aproape orga-nice. Acest lucru nu wea str spuni cd raportul dintre cele doui laturi ar fi unul simplu gi

foarte stabil. El este, dimpotriv6" nu numai extrem de complicat, ci gi continuu redefini-bil. in,.economia" lui intind atit ponderea de moment a lahrilor respective, cit Si, int-ooarecare mnsur4 influenfa contextului imediat. Cind ,,cel5lalt", bun5oar6- ,,cintiregte"

f mai greu in balanli, iar imaginea sa este pozitivi, luind chipul unui adevlrat model,

I iOentitatea intrd in dialog cu alteritate4 ceea ce deschide calea asimilirii gi a mimetismu-

I lui cultural. Dimpotrivd. cind situafia este inversd. cele doui elemente se contest?i gi se

I erclud reciproc. imaginea identitarl a majorititii marginalizind alteritatea qi. frecvenlI diabotizind-o. Toate analizele contemporane ale ipostazelor istorice ale marginalitSfii

I tsociale. etnice. confesionale, sexuale etc.) au ca punct de plecare tocmai acest meca-I nisrntttt.t.! Situaliile indicate nu reprezhti" firegte, decit erlremele unei spectru de imagini gi

atitudini cu mult mai amplu decit ne-am agepta. Pe de alti parte, pe lingd fapnrl c4 dernulte ori. o societate nu produce despre alta o singurd imagine, ci mai multe, in confor-mitate cu nivelele culturale qi rnentale care o compun. procesul de constituire a imaginii.,celuilalt" se caracterizeazd gi printr-o anumiti gradalie. nu intotdeauna ugor de sesizat.intilnirea dintre doul etnii" de pildir06. sau experien{a contactului individual cu strf,inita-tea (redati in atitea relatiri de cdlStorie)r-ot sint. dir acest punct de vedere. grditoare. nu

r0'o buna analiz6, din unghi istoriografic, a problemei rnarginaliGlii ca subiect de cercetarepoate fi atlati la Bronislaw Gererneli" I'image de I'autre: le margbnl rn XW Congrds hrtematio-rral des Sciences Historiques, Rapports, vol. I, Stuttgar! I 985, p. 6'7-74, un autor care este in acestdomeniu. precum se gtie. o autoritate.

r0o iu aceasti privint:i, specialiqtii disting, de obicei, trei momente principale. Cel dintii, al sur-prizei iruediate, sugereazd acceptarea sau respingerea ,.ceiui1alt", pe temeiul unor diferen(e exleri-oare qi spectaculare, esentialmorte de fenotip (culoarea pielii, forma fefei etc.). Al dbilea momentaduce cu sile descoperirea, sub trlseturile de suprafa{i, a unor constaute gi asemlndri, derivinddin statutul uuiatt fuudamental al arnbilor parteneri. Este ceea ce rurii analiqti ai fenornenului nu-ntesc .momentul universalismului", al recunoagterii in celdlalt gi al depAqirii barierelor, care cr&a-zir premiseie apropierir- Partida nu este insd jucatE, intrucit de-abia al treilea stadiu este cel defini-tiv.constinddinacceptareasaurespingereasintezeioperateinprimeledoud(c.f, J.Kj-Zrrlbo,L'imagedtt I'autrc. Regard sur l'Afrique ct regard aficain in iderru p. 82-83). De fapt, intre aceste mo-rnente distincfia este prrr didacticd, toate hei impletindu-se Ei acfionind simultan.

r0? i. in acest iens, ifier alia, studiile lui Paul Cernovodeanu (lnuge <cle I'autre>: realiteshallianiques et rounnines d travers les rdcits al6 vq)ageurs etrangers), Eric D. Tappe gi Trevor J.

Hope (.4 Cambidge Don and his C.ompanions in.the Ball+nns (1794): some unpublished Corres-pondence of Robert Stockdale, J. B. S. Monitt and Randle llilbrahan). ambele tipdrite in ,3eruedes Etudes Sud-Est Europeennes", XMII, no 4, 1980. Alte referinfe despre valoarea calatoriei. casursi a alteritilii sint de aflat la Alexandru Dufu, Tmvellers on National Intages: Romanian Per-ceptiotts of Bnfish ('ulture.,.Cahiers roumains d'etudes litteraires", n" I, 1979, p. 13-20; ider4,\' I od e I c, inn gini, piv c li Sti. . . ... p. 6 9-95.

iii.

*I

Ir4

ISTORIA MENTALITA ILOR iN ISTOzuOGRAFIA EUROPEANA

nre;" imoginilor metrtale (altfel Si mai vag spus. a reprezentiirilor), care s-au constituit,

repal in subiectele unei noi discipline - imagologta - indeajuns de mahri astizi,pentru ca problemele ei si ajungl a fi incluse in repertoriul congleselor internafionale de

istoriero3. Ar fi. neindoielnic, multe lucruri de spus aici in legiturd cu interesul crescind,

mai cu seamd dupd 1980, pentru un asemenea domeniu de cercetare, a cdrui apari{ie tri-deazd. nu numai un spor substanfial de sensibilitatefalA de citeva din cele mai acute pro-

bleme ale contemporaneiti{ii. cum ar fi drepnrl la diferen{a" statutul social al minorit{i-lor, raporturile inter- qi intraculturale etc.. dar gi un anumit efort de adeware la actuala

filosofie a,pluralismului. specifica pgstmoderniti{ii. Cum scopu.l limitat al paginilor de

fa[5 exclude - iardqi - o asfel de discufie. ne vom mfugini doar la o simpld descnere a

domeniului din unghiul conceptelor gi al metodelor care il definesc, insistind apoi asupra

noilor sale ipostaze (sd le zicem ,,interne"), sugestive penfu expansiunea ce caracteri-

zeazlaslAzi studiile care i se circumscriu.Intere5at?i5a slplice cum a apdrut 5i s-a dezvollat o mental[ si cum a

actlonat ea t sl a celor care au . imago-

[s-a construit. cum insaqi denumtrea onu reDule ndeobqte cunoscut, ci ?ntr-

un-tt trgn at, sinonim cu_,.9!159g!] intrucit evocd. in contextul care ne intereseazS, un

cancter standardizat, stereotip gi simplificator aI reprezentdrii, intrutotul identic. Oglin-dind un stadiu intennediar al cunoaqterii, intre convingerile elaborate qi credinfele in-

stinctive, mascind uneori. mai mult sau mai pulin congtient. ignoranfa gi suspiciunea"

acest tip de proiec{ie ia indeobgte na$tere prin confirmarea realI sau imaginard a unor

opinii gi intenFi anterioare, formate de-a lungul contactelor reciproce dintre partenerii

colectivi. Altrel spus, el coaguleazi gi d^i sens unor stiri amalgamate de spirit, difuze 5i

extrem de volatile, care ar fi foarte ugor de ,,reciclat", dacl nu s-ar fixa. asfel, intr-un

tipar mult mai greu de clintit. Fapnrl ca imaginile denoti" cel mai adesea. o percepfie

superhcialS gi deformati a realitifi nu constihrie neapirat un selnn negativ. Multe din

ele sint qi pozitive sau tn sensul strict al cuvintului, ,,exemplare", tradind respectul pen-

tru un anumit model gi o aspira{ie de integrare. Nu este, insa, mai pufin hdevlrat cd. ori-

care le-ar fi conotati4 toate au in comun o imensi fo(i de sugestie, cintirind greu inaclrunile qi atitudinile colective.

Reiese limpede, fie gi din aceste sumare consideralii, c4 prin modul cum se formea-

zd qi prin insugirile lor de bazi, imaginile nu constituie doar expresiile cele mai inchega-

te a\e alteritdfj; in mdsura in care pornesc, invariabil, de la un referent, oglindindu-i ca-

litafile, temerile, aspiragiile, qi cultur4 ele ,yorbesc", deopotrivi de elocvent, qi despre

cei ce le propaga. aspectul lor identitar - comparabil cu reversrl aceleia;i monede -

r03 C rm s-a inrimpla! de pilda" in 1985, la cel de-al XVIlea Congres krternalional de $tiin[eIstorice de la Stuttgart.

roa Cy Alexandru Dulu,Imagologia, Herder Si descopeirea culturii populara, ,-Romenia Lite-

rar6',, XIV, nr. 28, 1981, p. 4; idenr, Mdele, imagini, piveliSti. Incursiuni in cultura europeand

modemd, Cluj-Napoca, Ed Dacia, 1979,p.20'21.

,rr'4€v46,e

r'lli

I

t:

I

socrETATE $I MENTALITAU tN EuRopA wonvaLA

tural. psihologic Ai cognitiv, acelagi interes pentru natura sa comunieativd $i, desigur, se-manticd. prin care limbajul se dezvdluie ca un mijloc re'dutabil de acfiune. Diferenfa fa{ide sociolingvistica ,,fadi{ional5" este mai curind una de accent: in timp ce pentru primalimbajul este mai curind un enunt (nelipsi! firege, de capacitatea de a modela realita-tea). pentril analiza discursului el pare a fi, mai ales. o practicd, infeleasS, in sens foucal-dia4 ca vn..ansamblu de reguli anonime, istorice, tntotdeauna determinate,...care defi-nesc tntr-o anumitd epocd Si intr-o arie sociald,.e.conomicd, geogra.ficd sau lingvisticddatd, condiliile exercitdrii funcpei enuntiative" l'n. in prezent ai.urt" este. drrpe toateaparen{ele. principala direcfie a evolufiei studiilor de teoria limbajului.

In ceea ce priveSte istoria Emlui Mediu in speta a mentalului colectiv, aportul ling-visticii a fost, mai ales in ultimele doud decade, tot atit de substanfial ca gi in cazul celor-lalte epoci. dupi cum o demonstreazi o serie de exernple deosebit de interesante. Stu-diile intreprinse pe rnarginea texlelor acestei epoci, de pildi- au pus in evidenfa nu numaipaupertatea relativl a vocabularului autorilor medievali in rapo( cu urmagii lor modemi9i. corelativ. frewen{a cazurilor de polisemie. dar gi neobignuita abunden{a a tennenilorsemniJicind dania sau actul de a oferi. altfel deloc intirnplitoare intr-o socielate in careschimbul de bururi fonda rela{iile interpersonale. iar dania constituia unul din simboluri-le esenfiale ale autoritalii 9i puterii. istoria institulional[. de asemenea gi-a gisit in ling-vistici un aliat prefios. rnai ales in condi{iile in care. dupd cum s-a obsenat. cercetareastructurilor medievale s-a concentrat- in lipsa altor mijloace. pe chestiuni de semantici,cu relevanti 5i pentm mentalitdfi. Anchetele realizate din acest unghi de Marc Bloch, depildi. - printre primele de acest fel din istoriografia franceza - rarnin gi astlzi yalabile.fiild adevdrale rnodele pentru ac6s1 tip de rnariaj'o'. Alte cercetiri. tot atit de aplicate. s-au irlteresat fie de pluralisrnul lingvistic specific societi{ilor rnedievale (dar cu deosebireaccentuat in anunite zone de pe continent. ca. bunioar5. Sicilia gi Spania). fie de arulizaurtor tipuri particulare de discurs (curn ar fi predicile. cunoscute in epoci sub nrunele deexenpla). explorate atit din unghiul confinutului lor specific. al construcfiei inteme gitelnelor vehiculate. cit gi din perspectiva senuuficaliei uror elernente insolite prezente instructua lor narativa (cum ar fi ,,uiechile de rndgar" ale regelui Marc, de pilda- motivdetectabil intr-un lnare nutnir de lexte. nu nurnai europene. ci gi orientale). cu ..bataie"spre zona pro{lurdi a reprezentirilor gi atitudinilor colectiver02.

Toate investiga{iile rnen{ionate gi multe altele. inci. au amncat o lurnini deosebit deI'ie asupra sensibilitafilor qi structunlor rnentale proprii acestei epoci. subliniind 5i maibine rostul dialogului interdisciplinar in anchetele consacrale mentalitatilor.

Iconografia 5i limba-iul nu au fost. ins5. singurele teme de interes care au apirut inultirnii ani in spafrul acestor tipuri de ancheti. definindu-se. totodati- qi ca domenii dince in ce rnai specifice de cercetare. Aceeagi evolufie caracterizeazi deopotrivi, gi explo-

'uo \4rchel Foucault,.4rcl cologitt tln sm,oir, paris, 1969, p. 153.l0l Citeva piese deosebit cle reugite din acest purct de vedere au fost ircluse in Marc Bloch,ltlilanges histoiqucs. Pret-ace de Charles-Edrnond Perrin, torne i-II, Paris, i963, volune care reu-nesc o parte din cele mai importante sfudii ale autorulur.

'or Referitor la aceste iniormalii Ei la cele de mai sus, r,. Herve Martin- op. cit..p.5l 'qq.

isroRLA MENTALITATILOR iN ISTOzuOGRAFIA EUROPEANA 39

lungul marilor artere intens circulate, ci - cum am menfonat - gi de anumite particutari-

tafi ale discursului politic, printre care se numi.rd gi aceea de adaptare la tipurile de audi-ton. Un alt exemplq venind sd confirme acelagi fenomerl este ofent atit de lecmr4 fie $ifragmentard, a consideraliilor conviviale ale lui Martin Luther (care. in forma binecu-noscutelor Tischrede in care sint transcrise aratd limpede cd automl lor nu s-a sfiit sd

treaci in repetate dnduri de la registrul vemacular la cel latin. in funcfie de subiectul sau

de problema abordati), cit qi de distincfia curenti dintre limbajul scris qi cel vorbit, care

nu ingiduie (sau nu fac ugoare) schimblrile reciproce de poziJie.

Finalmente. totul sugereazd nu numai cd limbajul reflectd societatea, dar gi ci, incadnrl ei, el este o forln acfivd, modelatoare, fiind nu rardori utilizat ca miiloc de

control Si dominalie. Limbajul reflecti societatea in sensr.rl cd variafiile 9i schirnbdrileprin care trec formele sale de expresie depa-rte de a fi neutre, mirturisesc, dimpotrivd"despre calitatea relaliilor sociale drntr-o cultrul dati. avind in aceast?i privinla aceeagi

funcfie de simbol (elocventl qi pentru mentalitafile dominante), ca gi sistemul culinar,vestimenta(ia sau arhitechra. Vocabulanrl feminin. de pilda. de care am vorbil este, dinacest punct de vedere. edificator. nu ins6 5i singurul. @nea- sint din acela$i unghi, extrem de sugestive. modificarea lor de-a lungul mai ales aluTimelor generalii atestind- cum s-a spus. o arie crescindi de refrac{ie a valorilor egali-taree8. Limbajul este. in al doilea rind- un instrument al puterii (dar, frecvent. 5i al rezis-tentei fata de putere) nu numai prin forfa simbolic-represivd, de marginalizare / exclude-re gi dominare pe care o denotd diversele expresii-gablon (,,etichete") asociate anumitorgrupuri gi clase sociale (intre care. acuzafiile de wdjitorie sau cele vehiculate de procese-

le stalimste sint printre cele mai cunoscute). dar gi prin unicitatea gi structura monoton-repetitiva a oricdrui ,.discurs" oficial. conceput pentru a-i inchide pe loculionari gi ascul-titori in acelaEi cimp imaginar, semantic Ai id_eologrc".

Termenul tocrnai amintit - ,,discurs" -, care evoci cel mai bine dimensiunea represi-vi $i. totodatS" formativd a limbajului in societate. reprezinti cea tnai noui ipostazl asociolingvisticii. fiind expresia infrnit mai particularizatS decit ea a mai vechii conver-gerrfe dintre istorie qi studiul limbajului. Spre deosebire de uzuala analizit de tip saussu-

rian. interesati doar de aspectul sfuctural al limbajului gi de diversele sale forme. anali-za discursului (devenita la rindu-i. in anii din urma. o disciplinl cu un statut qtiinfificpropriu) urmdreEte. dimpotrivd, sd descopere scopurile saufuncliile ideologice (in senzul

nemarxist $ foarte larg al cuvinnrlui) servite de aceste structuri qi forme, ceea ce i:ste

cum nu se poate mai graitor pentru valenfele sale func{ionale. Principiile analizei discur-sului nu sint in mod substanfial diferite de cele ale disciplinei-mamn. In configurafia sa

nonnativd intilnim acelagi postulat al legdrurii dintre lirnbaj gi contexhrl sdu social, cul-

n8 c7 Peter Burke, Roy Porter (editors), op. cit., p. 6-17.en Pentru raportul dinte limbaj Ei putere, esen{iale sint, desigur, analizele lui Mchel Foucault,

a ciror notorietate ne dispenseazZ de a le mai aminti aici. Un exemplu remarcabil de cercetare

aplicati este gi binecunoscuta carte a lui Frangois Fure! Pezser la Rtvolution Frwrgnise, Pwis,1985 (transpusA impropriu la noi sub titlul RelTeclii asupra Revoluliei ftznceze. Tr&vere din [m-ba tiancezi: Mircea Vasilescu. Cu o introducere de Sorin Antohi, Buucuregi, Ed Hunanitas,

1992), cargraervd aceluiagi raport un loc central.

i;n.

fl€i€l

wq,/4fuv+u

g3i!'5:i./!:iri:i

.il

SOCIETATE $I MENTALNATI TN EI]ROPA MEDIEVALA

shrdiie6, nu este vorba.aici de odiferenli fiziorogici sau biorogic{ 6i ds rrna dobinditisat, culturald:in epocile premoderne, dar gi in sJcorur t .rut ,iu itrri femeile au fosteducate sd vorbeasci arfer, conformindu-si riguros *.i ;d;Fi constante a factoru_lui mascllin Limb-ajul folosit de diversele minoritn$ rudoas ;u jargomrl *u,niio,. categoyi.socio-profesionale.Si org:rniza{ii extrem oe particuiarizatefca cete rnasonice, deexemplu) fac ai ele pT" dio seria tipurilor specifice de lexic, *"t ir"" lor fiind de asublinia ne ggnsttinla de sine a grupului ..speitiu, voinga sa a.'ai.tu"t"t sau de exclu-dere a ,,outsiderilof'..fie. pe.yn Rlan mai genera! o ,p""i. ,irnUJice de diferenp in ra_port cu reshrl comuni{fi

3deugata altor particulariali ostinctive. Totodati" acest caxac-ter exclusivist trebuie inJeles gi ca un mijloc .de control g; ioiir"pin chiar al celor ce-lfolosesc-sau sint obligafi.sl f?.1, dupd c-um iu demonstat-o utit pl.ti"ile totalitare aleputerii (in cadrut cirora limbajut a jutat, nu inrimplrro.. ;;ol;;t uI). ci! la fel de bi_ne' 9i studiile referitoare la vocabularul de;inutriloipolitici sau oe arlpt comun, elaboratein ulumele deceniie'.lntemeiata pe principiul subin{eles al izomorfismului dintre lexrc gi aparlenenla

, socio-politicd. precum gi pe convingerea - altminteri perfect justifrcata - cd orice voca-t9J+t$:':tta.,ryg'1, ;;:ffi#:, ter rdentitili dintre limbaj pi di a- gi sifuafiile pa-radoxale, cind producatoml unui mesaj, deii aparfine unui grup oeiennlrrat, intrebuinlea-zi" in firnc{ie de context currinte (sau chiar un vocabularf#ut. in afara registrului dereferinti (procedeu frecvent mai cu seam6 in cazul discursutui politic, cind cineva doreg-te sd simu.leze. respectiv sd camufleze un anumit mesaj). A;;;;fu _ ar dolea _ for_mulat pe baza sgr..6fii unui mare nurndr de cazuri este confinnat nu nurnit. o1-g-'ismul

deosebit de frecv.ent, in trecut qi dsrizi, p. gru"it.r. .;;';" nalionare sau deperenitatea a$a-numitei lingua franca, intotdeauna vorbita, indiferent de ipostaze, de-a

. 'o ca, bundoard' cel al lui Ivan Illich, unde putem citt c6.,,mdsurdtori statistice aratd cd bdr-baiii,orbesc mai tare si nni adesea ao"i.forrniii ,'int noi apli dn a trirr*p", de a-si impune ttc_deile si de a domina ionversa1ia; sinrEi itui tncrinayi sd slnge h ceirar1i.....,,, in timp ce rimbalurt'emeiirexpnmd

"T.::1, lT starut zubordonat (cf. Gender,London, I 9g3, p. 135).Dqrrlcatoare slnt ill acest sens' paginile consacrate acestei chestiuni -'trudur" acrun qi i'lirnba rorndnd - de Alexa'dr sorjenitin in-vol. l ii-)rnipotogul Gulag,carora li se cuvire alatura-

3.1iry*: carte a Frangoisei riom, o. ^"i"*"u t ra.r.a . Limba di remn,Bucureqti, Ed. Huma-rutas' I 995 - un model de analizd a vocabularului olicial al regimwilor cornuruste, devenit clasic.

'n ega'tion importa't

" tr^*1g^,:1"; f*i', J;;*ul activigrilor de partid, care nu gr_a g6srtincd' cel pulin la noi. analistul pe care ar merita-o"irnportanfa sa deosebitd penfu discernerea lnu-tafiilor mentale detenninate dei.gineria r**la ;;ii;,a ;;ffi;ffit#"p"* promif'toare,dar i'cd insuficient cristalizate in-uleusta J"".1i."t" p"t Jr"*.;;;;dH;:ar in rexrele reuni-te irr volurnul coordonat de Lucian F,oiu, Mitiitn-c-okunrs*ulrri romdtu:sc,eucureqti, Ed. Nemira,1998) 'Targon al ini[iatiior' a carui adoptare simuotiza^ rntegqarea in cercul puterii sau aspirafia de a

iJ[fif'i: Si]::Y*' il'^*:-ryp:i ? r"'t i6;itj" ciuda platitudi,rii. a cliseeror sra'dard ei ar!r!r'rlErul xrc ntlulle' oe anulnlte nuante, nu numai extrem de interesante in sine, aar gi aeosJOitoe.sugestrve prin capacitatea lor de a rndica, in mod zubtil, air""l"r. liualii al put"." in rindurilecelor "aleqi" o viitoare analizi structuraa a oiscursuriloi o" puttia'ioJit" o"-u tungul wemii iattot at couduce, sintem corrvir:rgi, in aceastE privinla,-L cele mai interesante co'cluzii.

rsroRrA MENTALITATTLoR iN tsroRtocRapn guRopraNA

lauator al tuturor acestor investiga{ii a fost inse(ia lirnbajului in contexlul lui istoric qi

social. infeleasd ca mica modalitate capabili din punct de vedere metodologic a-i sur-prinde gi deslugi sensul metarnorfozelor".

Apdrute cu mult inaintea oricdrei cercetdri in dorneniul mentalului colectiv, cele din-tii exploran in relatia dintre limbaj, gindire $i societate dateazA din anii '20 ai secoluluinostru. reprezentate fiind atit de studiile lui C. K. Ogden Ei I. A. Richardse3, cit gi de cele

- mult mai cunoscute - ale lui Bronislaw Malinowski, referitoare la problema infelesuluiin limbajul primitiv. Dupa I930. lor li s-au addugat qi cercetdrile psihologului de originerus1. Lev Vygotski, preocupate de modalitifile in care fiin{ele umane deprind vorbirea qi

scrierea gi. doua decenii gi ceva mai tirziu, contnbu{iile lui Benjamin Whorf, elaborate injurul tezei despre rolul rnodelator gi stmcturant al.lirnbajului pentru gindirea unei colec-tivitafi umane"". Adeviratul decolai al acestor cerceuri a a\,ut. insi. loc cu incepere dinanii 'bO. in conte.rfirl fervoarei militante suscitate de uuqcirile feministe gi regionatiste,al interesului crescind pentru cultura orali qi. mai ales al dublului irnpact exercitat destructuralism qi ,,teoria deconstruc{iei", care gi.au gdsit in analiza lirnbajului terenul idealde rnanifestare. Configuratd de studiile lui Dell Hymes. Joshua Fishman, John Gumperzgi ale elevilor lol'. disciplina de granifd care s-a constituit acum - numiE cind ,,socio-lingvistici" sau ,,etnolingvistici". cind ,.sociologie a lirnbajului" sau ,,etnografie avorbini (comunicarii)", insdgi aceastl ezitare tenninologicd hind elocventi pentm lentadescoperire a propriei identita{i - s-a defrnit, treptat. prin patru postulate frrndamentale.sesizabile la toate tipurilor de ancheti care i s-au circumscris. indiferent de varietatea lortematicd gi. intruciwa. metodologica. Cel dintii, potrivit cdruia grupurile sociale diferitevorhesc sau utilizeazd un limbaj propda, a ajuns a fi fonnulat de speciaiiqti pe baza stu-dierii rnai pultor cazun particulare. cum ar-fi. bun5oari cel al elementului feminin alcarui limbaj - s-a constat - diferi uneori in mod sensibil de cel rnasculin- fie prin predi-leclia sa pentru eufemisme qi adjective cu o mai mare incarcahrl emoflonala. fie printroaderentd sporitl la formulele lexicale standard. Dupd curn {in si ne convingi nenurn5rate

e2 Pentru lhnuriri mai ample privitoare la raporturile dintre rnentalit{i gi analrza-limbajului.precum gi la utilitatea in aceeagi direc{ie a semanticii istorice, c/ Georges Duby, HrsrorTc dei nien-talitds, loc. cit., p. 952-956 gi studiile lui Alphonse Dupront: Sdmantique histoique et histoire,,.Calirers de lexicologie", 14, 1969; Langtage et histoire, )OII*" Congrds International des Scien-ces Historiques, Moscou, l9m, T. I'. (lommunicatons, vol. I, Moscou. 1973 gi indeosebi D'unehi.stoire des mentalitds, "Relue Roumaine d'Histoire", X, no 3, 1970, p. 391 .sqq, urul din prirnele$i, totodatd, cele rnai frumoase texte referitoare la aceasti chestiune. Demne de semnalat, in ace-eagi privin(E, sint li textele subscrise de Louis Trenard (Histoire et simantique,,newe des EhrdesSud-Est Europ€ennes", T. X, 1972, p. 48aa\, Regine Robin (I/rsrorre et linpristique, Paris,1973). Frangois Furet gi Alessandro Fontana (Histoire ct liryuistique in Franqois Furet (editew),Livre et sociitd dans la France du ,YVIIIe sidcle, vol.2, Paris, 1970, p. 93-228). Alte indica{ribibliogratice in legdturi cu aceeaSi tem6" la Rolf Reichardl op. cit., loc. cit.,p. 157- l6 i.

" Este vorba indeosebi de The Meaning of Meaning, London, 1923.e.a- cf. Langnge. Thought and Reality, New Yorli. 1956.") Pentru bibliogralia scrierilor lor, v. Peter Brirke, Roy Porter (editors), Thc Social History of

Language, Cambridge llniversitv Press, 1987, p. 17, n. 10.

37

I'

SOCIETATE $r lvlEryrALrTATr iN ErrRopA MEDTEVALA

de modul cum sintrealizate imaginile picturale sau sculpturale respective, de efectele lorde perspectivd 9i volurn, de maniera lor de redare etc. T;ate aceste tipuri de demers ates-ti nu numai un efort metodologic ai concephral de regenerare in iensul unor intereseproprii mult mai pronunfate, dar - prin aceasta - gi o independen{d sporitd a studiiloriconografrce, pe cale de a se elibera de tradifionala gonsginsere a exipenlelor r""*ti""impuse de isroria mentalitifilor, chiar dacr nu incr g de furalitatea lol .

- Aletud de imagini gi in completarea lor, studieiea timbajutui ca fenomen social, in-deosebi din unghiul semanticii istorice,adicd al istoricitifii sensurilordiferitelor concep-te 5i expresii a fost incd o cale preferatii de acces de care istoricii s-au folosit spr. u

"*-ll"^.i-*qlt: {igqd: are. menralit5lilor corecrive. Aceastd arianta cituqi de pulinanonnala- dmtre ltngvisticd gi istorie s-a irnpus cu atit mai fuesc, cu cii o mari parte Ain-tre sursele intrebuin{ate pentru asemenea eiplordri fiind scrise, era nevoie de tratarea lorprin procedee speciale- d-e ,,import". apte dsa-i conduce p. uul*i U .copul prestabilit alcercetirilor. In consecin{a. analize precum cele ce vizau d'eslugirea inleleiuriior singularesau.multiple imprumutate la un moment dat de cuvinte. attele. apoi, privitoare la-noileaclf.zi{ii lexicale. la grupurilor recurente de cuvinte gi expresiilelch.i" Olo vocabularulunui autor sau al unui ansamblu de scrieri au ofenl iir unira unor taborioase tratamentestatistice. informalii,pre{ioase-despre substratul mental al uneiepoci date, eviden{iindu-i.nu arareori- mutaliile Cercetind din punct de vedere morfologic vocabularul d.ivergilorautori gi relevind, in texlele lo1 frewen{a termenilor folosifi. iepetiliile obsesive, selec-liile sau. dimpotriv5. ornisiunile. multe investigafii specifice uu'a.iii*tut aria anumitorop{iuni culturale' cu sermificafie mai generali in ptanul conduitelor colective. La acelagireztrltat au ajuns gi anchetele preocupale a€ompara lexicurile particulare cu limba curen-ti de comunicape dintr-o epoc5 gi. totodata, cuiistemul limbiivorbite sau cele interesatede istorih carfii in diverse.perioade. care. prin analiza semanticd a titlurilor.'au pus in lu-urin'i nu numai tipurile.subiacente de apel. dar gi repertoriile t"*utia. *.*te a suscita, lamvel subliminal. reac{ii colective. Dg asernenea. curiozitatea aratata de alte erploriripentru notiudle centrale dintr-o perioada sau epocd gi. pe un plan mai general. ientrufenomenele de imbogifire sau de purificare.a timUajuiui, obn'airuie ne aei apan;ia urus-ca a unui grup de termeni noi. fie de disparilia discreta a celor reziduali a fosi de iraturd acrea' din unghi rnetodologic. un set infailibil de indicii pentru dete;tarea schhnbirilor lani'elul sentimentelor gi atitudinilor colective, simptomatice. la rinaul tor. pentru procesenui ample, cum ar fi cristarizarea spiritului nagonat sau .od.mirar;;ri "pri;;;J;;:

e0 Pentru cele mai noi evolutii din dorneniul studiilor rnqlievale aplicate iconografiei, r,. Herv€Ma:f1r1 op. cit., p. 77 -t22.' htventanrl teKelor dedicate in mod special celor doui procese sau al cotpu.s-ului careinclude doar simple r"L"",11^.].r9r "rght"fthg""tic mentionaieste rnult prea amplu pentru a-9i

;1*lr:..^l.l::"Lfib^qi fragrnenrar. In privinla scndilor on urtinu .ut"g";;:'.iil deajuns sd menpo_rranl' perrEu eclrllcare. excerptele din divergi autori reunite de C. Leo'n riirtonll vol. Nationalismitr tlrc .\.tiddlc.4gcs. Holr. Rineharr and winston. lsi2 li1"pir"l"l; ;"#;i rernd diu carlea deacurr clasicd a lui Ernst Hg*g ronioro*rir. rhe'xing's fi. snriir")-.il;;. ,, Mcdinar pori-rtcal rhaologt Princerou-Ne-u)ersey, rg52,i

-r 11

"qq:'araauira.Jesig*,;.,exemplelerom6_tteqtt ale ge'ului, ca. br.ufio_ara, carFle iui eiiiandru rjrlu ;"";;ffi;ii;:}i"f;,,' Lem'y, Idcea ctcpotie in cultura romdn4P::T"$, Ed.,Mnerva, Ls8::uJ""aiut.'il;""d;;per i1 vasta ritera-turi consacrati la noi problernei riaiionale.

ISTORIAMENTALITA iN TsToNTOCRAFIA EUROPEANA

dievatd semnate cu mai bine de citeva decenii in urmn de Emile Miiles6 9i Erwin Panof-

skys7. impresionante prin informafia mobilizati gi finetea interpretirilor sint, din acest

unghi, edificatore, iar faptul ci ele sint, ca si spunem a$4 ,,datate", nu le $tfube$te cu

niriic prestigiul, care continui sI fie intact. th consens cu o tendin{i interpretativ[ larg

impdrtagiti io epoca in care au scris, ambii autori au vizut in arhitectura Evului Mediu

un reflex fidel al marilor construclii intelectuale ale wemii 9i' nu mai pulxl o hnspxne-

re fideld a reprezenti.rilor religioase gi a principalelor curente devofionale din Occi-

dentss. Analizile lor. referitoare la raportul dintre ,,gindirea scolastici Ei arhitecura goti-

cd" sau cele menite a sublinia omologiile perfecte dintre structurile frrndamentale ale

imaginarului religios @aradis, InferrL Judecata de Apoi) 9i inferen{ele lor etice, pe de o

parte, qi tematicfregistrelor dispuse pe frontoanele catedralelor. pe de alti parte sint, de

acum, clasice. oglindind o exegezd a fenomenului artistic medieval dintr-un ungfu emi-

rurmente pedagoglc, nu lipsit de relevanfa firegte, dar uneori prea restrictiv. Astizi, cind

us.-.n.i interpretiri, flri a deveni de tot desuete, tind si fie dezvoltate gi in alte direc-

qii8e, comentar|ile pe marginea materialelor iconografice ldslte de Elul Mediu se arati

din ce in ce mai mult preocupate de ,,discursul" propnu al imaginilor, de ceea ce lasa sa

se intrevadl inserierea lor, de condifiile producfiei artistice in aceasti perioadi 9i, indeo-

sebi, de semiologia autonornl a qxpresiilor figurative. potrivit unui rnodel strucnml de

analiza care nu mai at" in vedere, ca la autorii cita{i. doar paftea ,,reprezentativ5", clari,

expresivi a monumentelor de arti, ci, in primul rind. segmentul lor,,ascuns", dezvSluit

85 inrleosebi Le sentiment religiettx d trqvers l'art des XItrF et 'YW siDcles,Puis. 1925 L'artreligieux au ,YII| sidcle en Francei, Paris, 8" €dition, I 948 9i 1-a cathddrale d'Albi,Pais' 1974.

X7 intre rnulte altele, faimoasele Architecture gothique et pensde scholastique 9i L'abbe Suger

de Saint Denis (ambele studii trind reunite in acelagi volum, tradus Ei postfafat de Pierre Bourdieu'paris, 1967t versiunea in limba romdnl a ambelor studii a apbrut in 1999 la editura Anastasia' intraducerea Marinei Yazaca, postfa{a frind semnatE de Sorin Dumitrescu) 9i Essars d'iconologie'

Pans, 1967.8

,,Or - scrie in acest sers, cit se poate de elocvent, Emile Mdle - in timp ce doctoii fBiseri-crll coinstruiau catedrala intelectuald care uftna sd addposteascd intreaga CreStindtate' se idicaucaiedralele nustre de piaffi, care au fost imaginea iaOita a celeilaite. Evul Mediu a pui aici

toate certitudinile sale. Ele au fost, in felut lor, Summae, Oglinzi, Imagini ale Lumii. Au fost ex'

presia cea tai pedetcd "oru

i-o gdsii vreodatd a ideilor tarei epoci" (L'art religie*t du flIf-siecle...,

p. 59). O interpretare intrutotul identicd impdrtlqe$e gi Erwin Panot-sky, cum se poate

observa qi din conceptul fundamental cu care lucreazd autod: ,,habitudine mental6" (,.habitus1 -intilnit qi in varianta ,,fodi formatoare de habitudin" (habit-forming force) - definit de el ca un

ansambiu de scheme inconEtielte sau de principii interiorizate, care conferi trritate manierelor de

gindire proprii rmei epoci sau perioade, oricare ar fi obiectul acestei gindiri (pe linge hcrdrile deja

Iitate aie lui Panofska, v. pot[-u aceeagi chestiune Ei Roger Chartier, Histolye intellectuelle et his-

toire des mentalittis. Trajecbires et questiors,,Sewe de Synthese",3*'#rie, N* lll-ll2'1983, p. 282,28s).- -

id iez"te lui f*1" Vlat" sint considerate, actualmente, depa$te, specialigtii domeniului subti-ff

nijnd tocrnai libertatea de expresie a ,,textelor" hgurative, autonQmia gi, frecvent, preeminenta lorif

in raport cu scrisul (mai ales paltru pvut tUeaiu; i mai departe' in texQ. tI

mai tirziu, volumele subscrise de Michel Vovelles2 gi Georges DubyB au juca! din acestpunct de vedere, un rol profund inovator, conferind icnofirn*itJ-eiurile epistemolo-gice pe care demersurile -impresionirt " a. pioa ut*.i nu reugiserl s6 i le asocieze.Spectml ternatic ai cronologic acoperit ai"teri oe studiile oJoi."t. io,rginilor artisticegi tipurile de investigafie pe care acester le denoti sint mult prea ample gi diverse pentrua se preta, fie gi provizoriu, weunei sistematizdri oarecare. b. ,rf.i:-; asemenea incer_care nici iu ar avea rost.in paginile de fa{a ar cdr^or-scop, mult mai lqnitat, privegte, cumam spus, doar repertorierea domeniilor apar{inind rn""turJ"i- *L-Jv, oevenite intretimp independente- Dacd ar rebui, ton$i, GGntincem in aceasti masi citeva linii coe-rente, am spune atunci ci acesrea sint mai ugor sesizabil-"lr;;;i"Fl"i"r"i de unde por_negte fiecare ancheti 9i a cadrului lor de referinfn- Bunnoara, ,nuri. ""i"etari

iconografi-:: igi ulgg ca punct de-plecare o tema sugema d" *,

"orpus masiv de izvoare. procedind

rnvers, altele pleacl de la surse (monuirentele funerari d" *.*pi",'* aga_numiteleext'oto), extrdgind apoi una sau r,nai murte serii {e date, int.rpr.tutJoio unghiul relevan-tei lor pentru mentalul colectivsa. circumscriindu-gi riguros teritoriul, unele anchete sedesfiqoard la nivelul *l1rqu|u.Tecifrc 1."gi;e. ora; etc.), lrntind pebazainventaru_lui exhaustiv al'nor matgrlte^ui""."p.ir.liLe. ta i".onrri'tra.u r|rmetor locale alevie{ii religioasett' Multe altele insd p*r!.a u r}"cu unele tipuri bine definite de monu-rnente. a ciror e'olu{ie tematicd gi stilisticd o u,,,'rresc upoi a._u t,-gur unei lungi pe-rioade de timp' cu scopul sesizdrii moaiitcarilor. apdrute in percepliile p reprezentirilecolective' In fine' o altd categorie se intereseazade raportur aint . iriri(respecti' operd)5i publicul siu in incercatea de a "onngu.a

o sociologie a cirnpului estetlc. Enumerareae.remplelor ar putea continua.

SOCIETATE $I MENTALITATI TN ET]ROPA MEDIEVALA

Y"*:i* *::1:.d:^T:'r^y ei-au ares in ultimele decenii dreptistonan,.r,iui';;;;;j;]il.ffi ffi';iJ:%T;::f :S:nT.llij':"Tnl:*Hllnumai de abunden{a

,tr.*'*::*:.':H*':|::::Trg;:;"oit:i;#;ffiffi ;:i'TT#FHi;1T:ii:*Xif:::i:"T3^1 llql.siatituoi"ii.;",#;;il;;il#:,ffi il:':i:,y#"i'"r:,"i,1'i::^lg:;:l;dd:ffi ;#ffi;"#'#I'ri,"f i'!,ii'iil,,::::,,1k"T:l.j:l:_,:::^y*:""

"on."...r. ,";;;;;.";;,#t;:;:;7;::i::,i:

$::il:trfr il,l';:1:':"T'"1*:fl :,iIa"ur"ii-*p".'F''i##iH",".1l&?:tii:f; I,:::fTi,l::jl,lT:iLi:1,iqi l;.i ij1,*i";:.i,i,1'::i1,ill?;lllT.,l!ff:lui - rnesajur rraasmis de cuvinte. i.

"-r ".pri.il';r..;r;::'rlilol,ff IHri. Hru-t' lo.1?grrn et le dieu

rale ,Pwis, 1967.L'ordre visuel du euattrocento. Psychologte de la reprdsentatton pictu_

lfl:: ::X"::t !:::r]r!:,*:, dn t: ryory .u: t,au_detd en provence du x.trr au .w siicted'afr;iy les autels des dmes du prrgotoiro,p-ir, iS10.8j_t-" ten,rs att "iiliri, si Saint Bemard. L,an c976, cea iintii b.r,"fr;i.ia. rrnrr; ^ri+:: ^j .-- r: r tstercim. ambele fiind publicate la paris,

'"' 3/f I ::*::," Yienc_und a..ao,tu "aft ;il (;a romana

Hm*u*X-ilt;;il:a ffi"#;Tiil"l[T;.a lsi cea durtii care a inaugurat in'i:;:H:i;r"::".::,::f f :,,tu"t.;.;G;.i jJ;;i9"ffi:j,",ii,;,iT:fr#;tr:,Ii;+:;::x{^?"{#'Ly:::::i::^:".:::ydffi ;:,;i'$i;ili#'J't::{"i:J;,U19735-,JTnasa din plcate, AA .Jntin*tilA;;;

",:i'''Li-*'lffiffi i#'fi :T[? j',:'ff :i1Ktr"?;Tt'r*,*

-----

ISTORIA MENTAL ITATILOR iN ISTOzuOGRAFIA EI'ROPEANA

aceea$i viziune despre lume Ei avind impulsuri identice?'. in consens cu actuala predis-

p"riU! a culturii europene de a privilegia atit minoritdfile, cit gi majoritifile, marginalita-

i.a deopot.iul cu,,centralitatea" qi obiqnuitul in aceeaqi rndsurl ca insolihrl, cercet[rile

in dorneniul rnentalglui colectiv sint gi ele pe cale de a se reconverti la subiecte punctua-

le (o biografie. un sistem de practici, un mediu socio-cultural etc.). care, fErd a exclude

gtobAi62lea in privin{a unghiurilor de interpretare qi a resurselor utilizate. sinl neindo-

ielnic. in misurl de a reveidica o coerenfi sporite?8. Este. de alfel, ceea ce se intrevede

actuahnente tot mai net in fiecare din fostele sale cimpuri de investigafie, devenite intre

timp. cum am mai spus. ansarnbluri tematice gi metodologice independente.

brt. acestea. iconografia s-a bucurat, in ultimii ani. de un interes deosebit 9i in

cre$tere. hind nu o dati considerati a ilustra exemplar actuala deschidere documentari 9i

meiodologicd a acestui tip de istorieTe. Faptul nu este intirnplator. dacd nu uitirn ci. spre

deosebirJde suportul scris. imaginile - in sensul cel ruri larg al cuvintului - au fost nu

numai unul din rmjloacele privilegiate de acces la ,,lumea ticerii". a sanrlui 9i viefii po-

pulare. dar, tocmai din acest rnotiv, qi intennediarul ideal intre diversele nivele culnuale

proprii societifilor tradifionale. mult rnai net delirnitate decit astazi. Pe de altd parte. va-

,i.tot"o gi bogilia lor pentm fiecare perioada gi epoci istoricd au fost. prin ele insele, in-

deajuns de stimulative pentru a menline constant interesul pentru acest domeniu inspi-

rind cele rnai fecunde cercetlri.Momentul decisiv al acestui proces de individualizare se situeazf,. in Fran{a. la finele

urilor '60. avind drept sermre distinctive nu doar interesul sporit pentm ditnensiunea co-

lectivi a fenomenului artistic (de unde. pina atunci. precutnpinitoare fusese doar aten{ia

pentru al:ta elitelor 9i a este{ilor) 5i tendin{a de a ,,reciti" dintr-un alt unghi unele teme'tradilionale

(viafa- rnoartea paupertatea). ci, rr,ai ales. 9i infuzia de modele gi sugestii

metodologice noi. impnunutate de la istoria economicd gi sociali (ca. bun5oara- cantita-

tivul). menire a adduga la inventarierea gi descriptivismul tradilioml un plus,de rigoarg.

Cdrli de pionierat precum cele ale lui Alberto Tenentio" 9i Fiene Francastel"' sau pupn

tt Herue Martin. op. cit., p.24-27 .

.. n Despre tendinta actuali a direclrilor rJesprinse din fosta istorie a rnentalitifilor de a se frag-

menta conlinuu in .:nicro-istoni, v. ibidem, p.343, 455 sqq. Dupi opiria autorului, dintre toate

aceste subiecte punctuale, genul biografic pare a fi actualmente, in ciuda marilor dihcultSfi pe care

trebuie sd ]e <lepigeascS, ,jna din cdile cele mai .sigpre pentra reinnoirea istoiei menalitililor Si

itaestareq ei ca un xtflu nou", cu condilia de a evita povestirile liniare in favoarea analizelor

structurale, interesate de insedia ildividului in propriul siu cimp social de ret'erin{5.7e Exernplific5rile care unneazi sint, mai toate, extrase din istoriograha ltancezA a ultimelor

decenii, .""i ." este pert-ect cle infeles dacd nu uithm ci ea a tbst aceea care a iluslrat ir cel mai

inalt grad deschiderea tematicd gi metodologicd de care ne ocupdm aici. Intrate mai tirziu pe acest

figa; (in ultimul deceniu gi jumdtate), celelate gcoli istorice europene (indeosebi anglo-saxon6 qt

germand) nu au ajuns inci sI egaleze (cel pu{rn cantitativ), producliile thnceze in domeniu. Sem-

naldrile care privisc contribupiie lor in domeniul istoriei mentalitifilor pot fi consultate in Biblio-grafia t-rnal[.

"o La uie et la mort d travers I'art du 'YW sidcle, Paris, 1952.

33

32 ffIETATE$IMENTALIT@

lirnpede nu numai fapnrl c[ sicsr in istoria mentalit5{ilo1 este, practrc, imposibild din

cauza rr,aterialului enorm pe cag ar trebui s[-l organizeze. in egald mistrr[, ins[' chiar $identificarea unui cimp propriu de referinfa pare actgalmente, multor4 din ce in ce mai

greu de reahzal. mai ales in conl8,tiile pluralismului haotic postmoderq generat de co1:

irorniterea tuturor filosofiilor €foLte.'Ceea ce odinioard era recunoscut doar din virhrl

tuzelor. gi anume. cn h adnposml istoriei mentalititilor se ascund uneori direc{ii 9i

orientiri de cercetare efirem. de &!,eng termenul insugi de ,,mentalitate" frind citeodati

nevoit si adopte nurne de irntrm1rt73, nu mai este acum negat de nimeni: domeniul

mentalului coiectiv a fost gi *** ptea vast gi eterogen pentru a ingadui o delimitare

specifici, frind imposibil de aserranat" in aceasti privinfa, cu orizonturil.e, tradilion'ale de

interes. cum ar fi istoria politic$- istoria economiie tuo aceea a culturii?4. c:tre au $ans:I

de a se reconfigura tocmai fiind5 sint - sau pal - mai ,,lizibile". Aidoma ,,frumoasei fd-

ra trup" din poveste sau - 9i unj bine - ca o adevlrata ,,fata morgar12". mentalul - adt ca

nofiune. cit gi ca substan{5 -pueafi in chip din ce in ce mai stlruitor interpretat doar ca

,..0.. tronspare din faptele ccncrete exarninate de celelalte.,istorii" sau din atitudinile.

reprezentarili. conduiteie gi oprniile colective. investigarea asurnindu-$i tot rnai hotarit

condi{ia ..inten'alului". frra a sc putea decide in incheierile sale. intre subiectiv Ei obiec-

tir,. analizd gi interpretare. cantiutir'gi calitativ ori identitate 5i alteritate. InsearnnS- oare.

acest lucru ci el este de-a pururi condarnnat si rdrnini in lirnburile conceptelor clar-ob-

scure? in ciuda incercarilor carc inca se rnai fac de a-i salva dirnensiunea totalizatoare 5t

de a-l prezenta ca pe o forrni & urrificare a realuluits. este din ce in ce mai clar as./tiui ciunica sa gansa de a supra,ietui pnntr-un grad superior de precizie consti in abandonarea

holismului pe care l-a inspirat atita vteme. in favoarea tnor modele mai restrinse de tn-

telpretare. pe potriva paradigutcr timpului nostru. Aceasti necesitate, pentru care Alain

Boirreau o pt"Ort printre prirnii inca de la finele deceruului trecut?6. nu presupune doar.o

siurpla schirnbare rnetodologicf. Ea irnplici- deopotrivS. 5i o mutalie epistemic4 din

mourent ce nu dernersunle globale. in sine. sint asti'zi cele criticate. cit o anumitl con-

cep{ie subiacenti lor. tentati sa.i'adi in fiecare societate o.forrna mentis totale- adednd lA

relrarcat. nu demull Patnck H. Ilutton, tcoria. proscrisb cu hotirire cle in;i9i fondatorii 'Anale-lor". cunr o dovedesc, bunioar6, ncnumarate pugi* Air.t faimoasele Combats poul I'histoire, svb-

scrise de Febvre, nu a lbst. totu5i. uomplet Oisociatn de explorarea nientaiithtilor, nunlai ch alian{a

ei cu urvestigatiile concrete s-a rerlizal la marginea *tu fu qfara grupului de la ,Arurales"' hindopera sociologilor qi tilosofilor cie trpul unui Nolbert Elias sau Michel Foucault, autori ai uttor mo-

dele <le interpretare a procesului cle modemizare in care elementele ..utilajului rnetltal" (riturile'

irabiudinile"iirnbolurile Ei lirnbajrrl.l de[i1 o pondere explicativl substanliala (cf op. cit..loc. cit''p 238-26{). cu ret'erirtele bibiiogrrrfice gi comeutariile de acolo).' -'

BulRoari- de Roger Ctraflicr. intr-una di1 contributiile sale la diclionarul ,'noii istorii" (c/

arr.Ontillagemental.loc.cit.-p.a52). L'.qisupra,despreterminologiilealternativealeconceptu-lui de ..rnentalitate''.

" Opuiie irnpbrtagite. printre aliii. gi de Frantrsek Graus" op. cil.,loc- cit..p 10,4148'-i l.'in acesf sens, Andr€ Burgrriere, De Ia comprehension en lristoirc.loc. cit.,p. 129-i30'tn Alain ll.oureau. oP. cit., loc. cit.. passint (v. supra,n.21).

i+IIItIIz

1fiI

:it,trnI

II

iE

t

rsroRIA MENTALTTATILoR iN tstozuocRAllA puRoptaNA

direa unei epoci. Arhivele private, apoi (testamentele, invenlarele, actele notariale, con-ractele de cdsdtorie etc.) au constituit gi ele, de-a lungul timpului, surse demne de celmai mare inter-es, fiind cu atit mai intens utilizate pentru reconstituirea dimensiunii uma-ne a trecutului", cu cit, spre deosebire de multe altele, se pretau gi unui tatarnent canti-tativ. apreciat de studiogii mentalitdlilor drept una dintre cele mai convingdtoare gar-anfii

de autenticitate. In general. ins5. cercetdrile. consacrate mentalului colectiv au incercat,frr5-excepfie, si exploateze tot ceea ce era, in mod rezonabil. accesibil.

In pofida rezultatelor notabile pe care le-a prilejuit - prea multe gi prea diversepentru a fi maca"r amintite aici - ambi{ia globalizanti a istoriei mentalitdfilor s-a dovedit.insd, cu trecerea timpului, tot nrai iluzorie. Departe de a ajunge la explicafa ultimlinchipuitd inifal de fen'enfii ei admiratori 9i, incd 9i mai pu{in, capabil5 de a mobi}izaintregul instrumentar rnetodologic ;i documentar reclamat de o asfel de cercetare. dim-potnvd- ea a instilat domeniului pe care pretindea sd-l circurnscrie o irnprecizie tot maimare, pierzind finalmente pafiida (admi{ind ci ar fi alut vreodatd Eanse s-o cigtige) infafa compartrmentini din ce in ce mai accenhnte a acestuia-:. A devenit astazi tot mai

'' JacquesLe Goft-, Les mentalitds: une histoire ambigud, Ioc. cit.. p. 85-87; AlexandruDufu,Sources, D-vnamics, Stractures, Explanations of (-.hange, ,-R.erue des Erudes Sud-Est Europe-erures", XVIII, no 4, 1980, p. 558; idem, Ce aduce nou istoia mentalitdtrilor?, loc. cit.,p.20-21.

'2 Dupi cum pe bun[ dreptate a observat in urm6 cu rnai bine cle un cleceniu Lynn Hunt, acestproces accelerat de fragmentare este, in cazul special al istoriei rnentalitd!ilor, reflexui degradErii a

insdqi paradigmei ,$naielor", minati, cu incepere din anii '80, de indoiala crescindi fafd de pro-priile-i posflrlate gi de o dispersie din ce in ce mai greu de controlat a domeniilor sale de interes.La originea acestei evolu[i-i, cercetltoarea americand sihreazd o discrepan{i de accen! sesizabil5 inchrar,,zestrea geneticd" a $colii: obsesia fondatorilor revistei gi a unnagilor lor de a-gi reconstruidisciplina pe o metodologie de naturd a-i conferi prestigiul unei gtiinle nu ;i-a asociat - cum ar iitbst normal - Si o conceplie bine inchegati a cerceGrii, articulatd pe o analizd sistematicd a schim-bdni. contlictului Ei rupturii, aptl de a da seamd de procesualitatea istonc6. in loc ca metoda sd trtbst elaborati pornindu-se de la o viziune clard asupra trecutului, precaritatea acesteia a l[sat liber-tate deplind unor nenum5rate experimente gi interogafii, nesubordonate insd unui proiect de an-samblu. In absen{a focalizdrii cercetirii pe o concep{ie a evolu{iei istorice, metoda a devenit un soide fetiE, cu rezultatul substituirii vechiului pozitivism, incriminat de Bloch 9i Febwe, pnntr-unulnou, e drep! ceva mai elaborat, dar, pina la urm5" esen(iahnente acelaqi (c/ L1,:rn Hunt, FrenclrHistory in the Last Twenqt Years: The Rise and Fall of the Annales PamdigTn,,Journal of Con-temporary History", vol. 21, N" 2, 1986, p.209-225). Pentu a 1ine, insa dreapta mdsuri, se cuvinetotugi s6 observdm ca treptata importan{a dobinditii in istoriografia francezd de arpamblul compzitde strategii de investiga{ie cunoscut zub numele de ,,istorie a mentalit5filor" a fost nu numai rursimplu reflex. ci gi un.catalizator al procesului de fragmentare, in mdsura in care, prininsdgi naturasa, acest domeniu extrem de vast era ostil oricirei concep{ii ordonatoare. Sd rnai ad6ugim ci inter-pretarea cercetEtoarei americane poate h, la rigoare, considerati corect6, doar dacd except[m dincuprinsul ei viziunea istoricd braudelianI, care a dominat cu autoritate migcarea de la ,Annales"timp de mai multe decenii gi, pe de altE parte, dacd uitim (ceea ce este imposibil) ci istoricii fran-cezi, privilegiind, metoda in dauna teoiei, igi manifestau in fond, putem bdnui, neincrederea fa{ide angajamenful ideologic al oricirei viziuni aiupra trecutului care - precum marxismul - s-ar fidovedit, frnalmente, aducitoare de prejudicii sub raportul credibi[tnfli rezultatelor. Dupd cum a

3l

{'I

Ii

SOCIETATE $IMENTALITA iS eunoea womvarA

juncturalul, marglnalul 9i generalul.etc.ut; ori metodologia interdisciplinard pe care nrsfi-nitorii sdi se strdduial. !-o experimentez.. cr*-;A il;Gilci prin ,,totaritate,,echivala de fapt cu ambifia de. a-formula o ,expricafie.urtimd" a faptelor gi fenomeneror,Ihra 'reo

alternativi comparabili prin coffiextate gi profunz ime. ,.Istoria mentalitdti-lor - nota in acest sens Arphons. bupr*i-'--. este o istorie totard nu;;;;,'"i'*irlilt ,ar fi totul, ci pentru cd fiicare tr"i "ordu"e

Ia mentar. lrtuiioiiiagu - continua el _constituie, in fond, substanta tinsasil a istoriei;. *, " i;;; i;;;;Jiriio*ra impticit a fa_ce istorio'mentalitdtiror" u'. Gliva ani mai tirziu, Jean Gte*sson ," a"* ecoul aceleiaqiopinii- atunci cind scria clt .,istiriiiiitattaytl"ylii*,ii qljr'iii,'", o istorie totard si[ca] o explica\ie ultimd-[afaptelor], urmariid sa incorpore2e observaliile istoricilor ar-tei ;i ai literaturii, depdsind econo'micur si sociarur qi priittii i-pr'ur.o ruturor cate_goriilor de surse " to'-Eiemple

ca acestei-s-int nenumirate. puti.nd fi culese din scrierileepocii. practic la tot pasul. rs'''" .Nu intimplator, de aceea. propensiunea spre globalirate a istoriei mentalitrlilor a ge-nerat risfringeri mai arnpl'e decit cele de ordin strict tematic (la care ne vorn referi pufinmai tirziu) 9i nu doar I f.

"l* interdisciplirnriti{ii metodologice (de care, de asemenea-ne \:om ocupa) Ea a schimbat deindatd gi in mod radicar insal-noliun ea de ia,or istoric.deschizindu-i un orizont de se'mificpfii de o arnploare fbrd preced.nt Ni*i" nu putea fi,din acest punct de vedere'- pentru specialistul in dorneniul ;.rhl;l"i colectiv, lipsit derelevanli' nici tradilionalele.scrieri, apreciate de erudifia pozitivisti, nici oralitatea niciregistrLrl acustic (lnuzica) gi irnaginile figr*tiu., nici struciura vocabularului ori reperto-riul irnagrnaruiui. pus, uneori. p. u..ur6 care" in lumini. rot "..u

,. constiruia in an_chete de acest gerl o poten{ial5 sursa de interes a fost intr-un rer sau arrur mobilizat pen-tm a configrrra o perspectir'i a trecutuiui c?t mai ingenioasi "u

p**1a Aceasta nu in-seattrui- ftreSte' ci izvoarele au fost tratate nedifer.niiot rou.ini-n existat gi in acestdorneniu anu[rite surse privilegiate. Documentele care furnizau inrorinalli.despre com-portaurentele paroxistice sau rnargrnale dintr-o societate. de pildd. ,-ou ou.u*r frec'ent.de o binemerihta intiietate- tocmai ca unnare a capacitafli lor de a lumina. prin insolitu]cor4rnutulur. rnentalitifile colnune. Documentele iit..-d si.nrrt...lrecum $r nenumd_ratele acte de cancelarie au fost. de asemene4 adeseori p*f.."," prii aptrtudinea lor dea indica nu numai reprezentirile sociale dominalte. ci 5i locurile .o*un. (topoi)din gin_.

- "l c9e1,ce' <iupb curn Prea lesre se poate observa, distona t'lagrant cu preclispozi[ia sirnulta'a ateorettcietiilor dolnenrului de a-gi defini rnatena cu precadere p.iu .upo.tii. iu a.to^t colectiv gila elernerrtele psihologice cele.mai p.or"no"1i*posinalur, uuio*utirm"i" "ir.,

r. nrprol.Aseme_uea contradiclii nu au fost, nici iri trecul nl.i '^t ri, rare la practicantii-irtor,.i mentalititijor.-justitlci.d uumeroasele acuze de iu.onri"t",Giiiltrlur'a. i".;"i",rF) .;;lo"* ro., ua*".oe Aiphonse Dupront, D'uile rtistoire aui .'urrfmar, ,Rerue Roumaine dithstoire,., x, no 3,1970; p 38l De asernenea, Arexandru outu, c-" oiur,e nou istoia ntentaritdriror/, roc. cit-, p. 20.'" Cf rendonces, mithores ct tcchnique's

"o"t ttu, de ,histoire ^iaiirtrrn,.Actes du 100,congrds National des Societes Savantes r, r"uaun""., perspectives et methocles cie l,histoire me-didvale" Pans- 1977, P.2l I:. gi otto ca-hara o;.-r., Deutung.sschentata der sozialen wirklich-kcit imfnihen und hdhen lu[ittelalter. En Beitrag l)r Geschichte des Wi.ssensrn Frantisek C,raus(Hg ). op. cit., p- 72. De asemenea, Hagen Schuiz? , op. ,it., roc. 'cit. p.259..

,ir..

'aiai.

.11'

':.

tsToRrA MENTALTTATTLOR iN TSTORTOGRAILA ETTROPEANA 29

concepfuald a noliunii tutelare (precurn am vizut). dar gi delirnitarea insagr a onzontulurde interes al'acestui tip de istorie. actualmente practic pulrerizat intr-o infinitate de dl-reclii. Pina a nu se ajunge aici (cu efectele care de care vil fi vorba deindati). a fost ovrerne (in anii '70). cind un anunit consens ternatic-descriptiv a parut a se schila printrecontilitonii francezi ai istoriei lnentalita,tilor. nu numai in sensul privilegierii ca obiect destudiu a coiectilului in raport cu individualul. a impersonalului fala de congtient. a psi-hologicului in dauna intelectualului gi a autonntisrnelor in favoarea elaboratului. dar gica op{iune deliberati pentnl cele rnai spontane gi obiEnuite forrne colective de expresie.considerate drept subiecte apte de a unifica toate d.ernersurile in acest domeniu. .. N iveluli'\toriei ntentalitdtilor - scria in epocd Jacques Le Goff. evocind acest acord printr-o for-rnuli expresiva- e.ste cel ol atti:lianului Si automaticului, e.ste ceea ce .rcapi ,rubiectilorintlit'idtnli oi istoriei, intrucit le den,dluie conlinutul impersonal at gindirii, este [tot]ceeo ce au in contun Cesar Si ultitnul .toltlat al legiunilor sale, Luclovic cel ,\/int $i tdra-nul de pe donteniile .sale, cri.sto.for (.-olutttb si ntarinarul [care ii conduce] ,or^,rlo"u,In acelagi spirit. Bqbgrt 144!irou-- 9i el ur apropiat al grupu.lui de la .,Arurales" - atribu-ra istoriei mentalitililor drept obiectiv .rsspn;lltuesJarwlaqtnentelor. expresiilor gtirerilnr rnro htttl ih l'!',;h; ^,\L^)^r;; .1.,..--., 1,,.-.., .-: ^----rt;,:;----:a,l-1rilor care it't lunind crtnceptii Iut sen.sib iliconsonanti cu Pau eYne care- lllal

piueu 9,11a line ilt ,a

,k-uL ) . intrucit creatiile intelectuale cele rnai elaborate gi conEtiente nu puteau n -dupd opinia lui - corect inlelese decit prin raportare la mecanisnele gi rnodalibtile de re-prezcllta-re a lumi Ei la tipurile cele md spontane de conduita. impreuri cu care forrnautttl. ittlsatnbiu ce nu putea ft .,tratat" decit ca totalitate. Or. tocuni acest cuvint. Jotalita-te-'. a fost. o buni bucatd de tirnp. pina spre fineie actualului deceniu. desernnai si iluJltreze in{qlesul canonic. pe care adeplii francezi ar istoriei rnentalitifilor s-au straduit sa-lasocieze cirnpului lor de studiu. nu doar din dorinl:r de a-i justifica imprecizilt concep-tuali i_i. de a gisi o explicafie rnai comodi pentru ind.istinclijsa ternaticl. dar gi cu inten-lia viditi de a legrtirna voca{ia hegemonici a disciplinei istorice insagi. ameninlati. ca Eiirl trectrt. de.,concuren[a celorlalte gtiin{e sociale: Interpretarea istoriei mentalitaiilor ca o:-It?"eJgbj_. dupa rnodelul structuralisl deosebit de inJluent in anii '60 - 'i0 pnntretlltelecl-ualli .,Hexagonului" gi in confomritate cu o rnai veche sugestie a lui MarcBloch'''. avea in vedere nu nurnai confinutul domeniului (rnai precis."preten{ia de a ar-tnoniza atit individualul. cit qi colectiwl, conEtientul Ei inconqtiintul. structuralul si con-

or Jacques Le Gotl Le.i nwttalitt.s j une histoirc anrbigua, loc. cit.. p. g0.

ot Robert Mandrou- I 'histoire tles nrctialitds it En+alopceclia (htiver.sqli.s,vol. 8, paris, 1968,p. '136.o5.JparlAndre

Burguiere, L'onthropologie histoique it kt Nouvellc Hi.stoire,p. 59.no Sau. potrivit caracterizdrii lui Michel Vovelle, ca o ,,disciplind bulinticd". ,,prettispusd a-Siancxa'Jdrd complexe, pd4i intregi tlin istorie: religroasd, literard, a icteilor,...fotctorrit Si o ii-treagd dinensiune a e1rcgyaf ci ... " (op. ci r., p. I I ).. .'' (-./:.lpologie pour I'histoire ou lv[dticrd'hisroien, Paris, A. Colin, 1977 Istoricul atlrmase

aict cd toate le'ornenele sociale sint, in esenta lor, t'enornene rnentale.

SOCIETATE MENTALITATI iN ELIROPA MEDIEVATA

"rloii istorii" sa le combata. Mai curind. se cuvine si constati.m aici un obicei vechi decind lunea. consubstanfial cu ins5$i cercetarea gi cu atir mai natu.at. cu cit pornea de laprernisa - nedeclarati, dar perfect rezonabili - a unei ,.constante antroporogice,'. prezen-ti' ca atare- in toate epocile 5i la toate personajele. Or. ceea ce. intre altele. a fost defini-tl\' ruinat de istoria mentalidlilor - care s-a asociat astfel. factorilor de contex subliniafitrtai inainte (prirnul rdzboi mondi aI. crtzapostbelice etc.) - a fost toernai aceastd .."ai,i1uaproape religioasi in eristenfa unei naturi ulrume invariabile. itr fo.ur identitafii. ..nouaistorie" a atribuit cercetfii ftept obiecri\, fundarnenral - unnind !i in aceasti p.ii.i"latttodalitalile de a proceda ale etnologiei - inregistrarea sisternatic it a cti./ercntelor. propu-nind astfel o infelegere radical-noua1 trecutului" nu prin similitudinile'*r. .i; pr.i.niJ.ci in ireductibila sa instriinareo". Louis Trdnard a seiirat foarte bine. in unni cu aproapetrei decerrii" ilFportanta acestei mutalii de.acce'ht. atunci cind a scris ca.,.nr irscarea pretu-rilrtr' ritnrul crizelctr nnnetere. rec'en.sdnriitlele.socio-profe.sioiale; rii, treuuiau ldsare sI:1t"-11

..dit'ittitdtile tirotrtc:e fi cxclu.r11'i.e1s a'le i.storiei'. ..,1, putent _obsen,a el in con_trrf uirre * ta tgtl()ront toale \urprizele enlotiotlale, tragice .;i fruntcta.se ale t,ielii, toate ne-rcgLilorttdile tale. care rt':ulta din lihertatea si c:aracterul .fecuntl al ,rpiritu/ui sou tli,intinrpldri Deparle de a fi t.t.umai gutrernore a ntecanicului Si nuntdrului, isloria lrehuia'sd odntitd [iil acest patetic" ..oatnenii- nota mai departe istoricul - sitlt pu;;i i, nris-t:ore rla ralittne itttr'cs ntd.rurri variabild, cLt tttull nrai ntult cle interese ,ri incd si ttrai ntullrla po'viv11i t1i creclinle,.fdrd o ntoi t,rtrbi cle suhconstientul colectit,, a carui pltlere este clettaet'olttar". ..,\upra,ietuic.ye - incheia er - in cotrtportantenrur oanteniror o parte deinor:c;e.sihil. de irerfuc.tibil, de ilogi.snt..o'. O.. tocrnai acesle elemente. pe care.tradr{iona_lrt istorie .econorriici 9i sociala risca si le ignore. oJ"i.r. in l;;..pt,, sa. aduse la luuri-na Ceea cc. de altfel. s-a $i iutirnplat

un'area acest,i derners - care se cu.'i'e irrterprerat drept inca o contnbulie urajori attotiunii de ttlental colectir la pritnenirea istoriografiei .onr.nipo*r. 1 a rosr extindereacirnpului de cercetare al istorifuhu. intr-o masuri pe care nimeni. ini{ial. nu ar fi allrci-pat-o Iticepittd cu arrii '6()- darttrar ales odata cu prrurii iiui ai deceniului unnitor. intere-srd din ce i' ce nrai suslr'ul ar speciarigtilo, p.ni* ,r;"1 ;;;;,;;u'o"i,,rp* cu raprdiratesubiect-e inedite de archeti- cum ar fi .egirnui muncll. farniiia gi via{a familiala. atitudi-nile lati de'irsti. educalie gi sexualitateiserrsibilita{il. i" r.i" ri..fili'aa, Ei diurensiuneacttlnrrali a regirn,l.i alinrerttar. problerna igrenei qi a rnaladiilor. nenurnaratele ipostazellc rttarginalitatii. delinc'i'en1a. ciirninalitate-a erc.. fiecare asociindu-pi. deopotri'i. gi 'nutila-j nretodologic specific. cc.ea ce i-a grabit despnnderea de arrsar-,.,b1, qr r'di'idrnliza_rea ca dotnettiu independent de cercetJe. Era firesc ca aceasra J.iii"l.nurtica (nici as-tnzi incheiara si care a T:"]".i isroria me'raritalitor s.r ,fi;';liliota. oupi curn i s_arepro$at' aproape oriceo-) si faca din ce in ce rnai irnprobabili lr1l nurnar clarificarea

-

, '; lJll coll)clltanll pcrtlnqlt'al lceslei rnutatii rcaractenzat^a dc ruror prirrtr-o srltilsl.r)i cleosehitde erlrresir"d: dia Ft'cndheir der.I'etgottgtttherrj ,:sre cle aflat ra HiLgen Schulze. op. cil. - rx. c,it.. p. 260.".

Lorris Trinard. op. cit..lu.'cir .'p.691_6q2- --

'- ('onstatarca 1i "n"tti1.".-1,11

Herre Coutau-Begarie- unul <lin cei rnai neinciupiecati critici ar' Scolii Analeior' (c.f L" pltdnontt)rttz orout'ttllt' hiioirttr. (irartde,r a dicod(tnc(t tle /'ecol. tlc.s.-htuolL:.s. Pans- Ecouomica. I 9g9. 2enre edition. p I 6 I ).

,if€{€6

ISTORLA N/GNTALITATILOR iN ISTORIOG )1

diliile rrnei utilizari gi conceptualiz[n inci qovf,ielnice'o. un succes Etiinlific surpnnzitor'

iniesnindu-i nu numai propensiunea interdrsciplinar[. dar li inse(ia ca terrnen de referin-

i,i.Gi.i, sau nu. in strjOl cu o tematic:i din ce in ce mai diversi. Aceasta' cu atit mai

rlutt iu cit noua istorie a mentalititilor. acum pe deplin constituitd. a ieEit dupa 1970 din

,p"fi"f frarcez. devenind un .,bun" de circula{ie mult tnai largd. Snrdiile serulate in spi-

,1,i u."rtui tip de istorie de Carlo Ginzburg, Claudio Carczzi 9i Natalie Zernon Davis'

de Keith Thomas 9i Julio Caro Baroja. de Mirko D. Gremek 9i Bronislarv Geremek' pre-

.,rnl Sl rnai aproape de noi. de Rolf Sprtmdei. Peter Dinzelbacher sau Klaruczay Gabor

sint. d'r acesi punct de vedere. graitoare. Eie nu sint. insit- gi singurele."^ in.. ,.onrtnt. insa. in rnod concret. contnbu{ia acestor studri qi a celor subscrise de

sp.ciatiqtri francezi la reinnoirea discursului istoric din ultirnele trei decenii? Ce a adus'

cle tilpt. nou. ne-aln putea gi noi intreba. reluind o mai veche interoga{ie a lui Alexandnr

n,,1uit istoria rnentilita{ilor irt orizontul istoriografic contenlporan- deopotrivi sub ra-

porlul ternelor. al Viziurui de ursamblu 9i al rnetodelor de lucm'l' S,,gerat. urai i1tii. ca pud virualitate de rnsatisfaclre fali de tut ntodel de cercetare

lccl po:zrtirist) ruult prea ingr.rst 9i inetdeoat in raport cu tloul cliliat.postbelic"'incurajat'

rrlterior. si se individtnlize)e ca urrnare a turui soi de reaclic de aparare fafi de -noua"(devenitn intre trntp

"ecltea) istorie econoinici 9i sociali- aluetin{atd' ba 5i defunctul

pozitirism. de o excesila ariditirte. iecursul la-ttofiunea de mental colectir a arut in pri-

it*rl rilcj drept rezuitat inrptureree uuei nor perspectire asupra trecutului- atenti la coutt

plexitatea rellgiui Ei respectuoirsii fald de varietatea 5i drrersitlttelt iposttrzelor urnanului''Pinli

la rrpnri{ia noului rnodel de cercetare propus de $coala de la .'Arurales"' explorarea

courpreirensivi a trecutttlui fusese instinctiv ghidati - culn alll 5i aritat dela - de preocu-

p,o.i d. a decela in evenirnenrele istorice gi. cu deosebire. in conduitele actoriior lor

doar ceea ce era de lrattra a le apropio de prezent 9i a le face inreligibile sub raportul ati-

tudinilor gi al rnotiraliilor subiacente. Nu era vorba. iu acest detners' de o denaturale

f'n a',ncionit,'t o ,.iitdglor de odiruoari. cit de expresia unei predispozi{ii inconqtrente

$r perlnanenre a sprnrului unan de a se raporta la alteritate. indiferent de fonnele 9i cotn-

plexitatea acesteii. din ungiriul exclusivist al propriilor valori 5i categorii interpretatrve

Acest proces de asirnilare prin .,traducere''. altfel spus. de absorblie hermeneuttca a

difere4elor - cinrqi de pu{inreprobabil. de altfel - nu constituia un demers propriu doar

Scolii tiaditionale de gindrre. ale carei metode qi conceptii iEi propusesera reprezentanlii

is Este er.trern rle ir-rteresant de constatat ci intr-un text din 1968 semnat de Louis Trdnard ter-

r'e'ul rje "rnclltalitAti" apare i1 total numai cle 2-3 ori (o dati - t-apt sernniticativl - chiar in tiilu;'

i' rest tiildu-i sistematii pret'erafi o serie intreage de inlocuitori (cutn ar ii: ..pasiuri"' .'credinte'"

.-subcolgtielt coiectiv''. -.psihologra istoricf, o p.of.r-i-i1or''. ..istoria sooiald a ideilor' credintelor

;i sentinientelor" etc.), "or.

r. r"i-.td tie la con[inutul dornetiiuiui. fie la ansarnblul ca alare- atunct

cind incearcd si-l cletineascd (cf L'histoire des mentalitls collectives: les livres - bilan et perspec-

fives,,Rerue tl'Histoire Mojeme et Contemporaine". XV, octobre-decembre 1968, p 690-704)'

Acest iucnr contrasteazi tiapalt cu trecven{a cu cale Georges Dubl' utiliza.conceptul, incE drn

196 1, in sinteza sa, deja seimalati (v. supra, n. 4). Pentru ocurenta sporadicd a termenului in

aceasti penoacli. v. st supra, n. 54, studiul citat al lui E' Mascruie',' (.:Z oiuro nou istoha mentalitililor?, ,Rorninia Literad", XIL nr. 14 (3 aprilie), 1980' p. 20.

teresul istoricilor pentm domeniul inedit al demografiei, care frcuse gi ea parte, piniafunci, din npul de istorie practicat de Febvre gi Bloch. Statisticile refentoare la densita-tea populafiei, la cregterile sau stagnirile ei. precum gi ceea ce ld.sau ele sd se intrevadiin privrnla unor fenomene asociate ,,curbelor,' constatate au indreptat atentla generalispre un ansamblu de problerne extrem de interesante gi cu tonrl nebanutte. cum ar fiatitudinile gi comportamentele in fala

'iefii gi a mo(ii. practicile contraceptrve. pran-

ning-ttl familial etc., care reclamau o cit mai grabnica gi aGnta exploraress. nr.pt ,ir r_re. studiile despre familie. moafie, sexualitate, criminalitate sau delincvenla s-au inmul-trt. incepind cu deceniul 7. in paginile revistelor de specialitate (9i. mai or"r. ul" ,.e"J._lor". firegte). cu rezultate deosebit de concludente. Au mai contribuit la acest interespentru faptele mamnte *:'llF gi. in general. pentru tot ceea ce incepuse a cont'ra do-rtteniul disinct al mentalitililor colective gi deiolonizarea acceleratd Oo *1 '60 (care aconsolidat interesul deja marcant pentru societd{ile extraeuropene). o anumita r..alorizarenostalgici a trecutului56 din unghiul structurilor orgalice ale vielii socrale (inspirati desenttmentul unei indepartrri din ce in ce mai irernediabile de ..origrni". rndus de preface-nle tnoderne) 9i. tot pe atit. transfonninle institutiilor unir.,ersitarJ din F.rr1u. care. ca giin prirnele decenii ale secolului. i-au conffuntat oe slrriirorii ,.,,r";i;,iruioiriirnetodotogice si concepruare penrru

" rr,!,lri{,BrffiffiiP"*;J;i,"ff,':f ;:l

cesarS in raport cu celelalte,gtiin{e umaniste (lingr,'is1ica. etnologia. sociologia). mai rapi_de in a se adapta la sciurnbare5-. Aponul structuralist a fost. din acest Liltim punct de

):o::.:j1:,.t]; 1lt q:"ti ca a ingadurr rernrerprera_rea radicali o ,o" .,.JiJ",';;.',

SOCIETATE $I MENTALITATI iN EI]ROPA MEDIEVALA

d. -tn:!nlq$+l.ljll'o" (considerat de Claude-Len, Srrauss ca exprimind unSltdtre cornpara

:S#,:lT' fl}:i.1,"_Tfl lurneroase si fecunde sugestii i.,r,atGlffitoaologicegraFe carora istoricii (indeosebi rnedrevigtii) au putut in{elege rnai bine semnifica{iileprofunde ale ritualurilor $i structurilor de rudenie. Binecunoscutul studiu al lui Ler.r-Strauss (Les structures ere.men,taire.s cre ra parenrl. t94g) a a\ut. on u"Ji*gil

"";;;_tribulie decisivi' inspirind. aidorna ca4iloi lui Marcel Mauss" rnulte cerceti' ulterioare.Pe de alta parte. plasticitatea insa$i a noliunii de ..mentalitate" i-a asigurat. chiar in con-

lacestral le at'ttau de'spre ei hryisi-si despre nrc.seria /or". .Mentalitatea'' mai era caractenzati deI; Masolrlie' in acelagi contexl-'dr'ept,,Lonsriirtli subiectiva" (pentru alte detahi, v. (ierd relle.-bach. op cit.. loc. cir., p. l5).

...,-.-"t^i]lt* tele rnai

,tirnpurri refleclii ret'entoare la corelafiile <liltre lbnomenele clernogralice gicele rnerrtale se ttumird 5i aceea a lui Jacques Dupdquier, sugestiv intituiota or. ographie er psy-r'ltolttgie de-s lteupres...Revu.e.tle psv'chorogre J.r-p.;pr".''- i:- rqoc- p.lii-:,r, o bibliografieerhaustild privitoare la studrile j.tnogtolic. cu inferenle la laptele a. ,r.ntotitat.. p'blicate lajll:.:,iT.li$l];l r-t* qi in prirna fr.t" o ."iui u.n'iror. se giseEte la Rotf Reichardt, op. cit..5"-'selruulrcativi

in acest set1s este cartea lui Peter Laslett. sugestiY iutitulatd .llre llrorkl II,aHave^Lost. a cirei prrni_editre crateaza. deloc i'tirnpLator- de la i'ceputur arulor .70.' Roger Clizrtier. Le ntortda contnn: rcpri.scilari^on (Redd,finiion ii iihr,rroiro culturcllt)..,fuurales. Ec,onomies- Societes. Civilisations,l- n,,6. 19g9. D. 1506.

ts'f( )RLA MENTALITATILOR iN iSt<lRttlCiRAIIA rt nt lplaNA 25

cu cele subscrise de corifeii ..Ana-lelor" 9i cel pufin

lizuea treptati a rnentalului colectiv ca domeniu

sernnalate aici gi cele ale lui Georges Lefebvresr.

devenite astizi referinle clasice in domeniu.

la fel de importante pentnr individua-ilutononl de erolorare se nrai cuvinEnvin Parofstl'tt Si Norbert Eliass3.

hnpulsul dat de Marc Bloch gi Lucien Febvre. istonei nlentalitafilor. contnbu{iile de

aceellgi nntrui ale colaboratorilor lor au fost. negregit- irnportante. dar nu indeityuns de

lotriritoare pentru a favoriza ..decolajul" imediat al acestui nou tip de istorie. Anii rdzbo-

iuiur gi penoad:r de dezorganizare care le-a unnat au rnai intirziat. o vrelne. procesul.

Dupi l9{5. rnentalititile au continuat. inci un timp. ,.mariajul" lor cu istoria economicdgi sociala- evoluind pe aceleagi coordonate pe care fuseserii inscrise incepind cu 1929.

TreDtata lor individuiia,re. atestata. intre altele" de doua ciirti celebre ale lu Robert

Mairdrouit, s-rr produs dupi 1960. citeva serii de factori expiicind-o. Mai intii. a fost in-

'' ALrlor al tbiuroasei In (irondtt Pdar. Pans. l9i2 - .,i.storic exentplard - culn s-a spus - dttnut.r'on gjganlic " (cf, -lacques Revel- op. cit..loc..tr., p. '+5{)J53).

'.- ('l lrchitacnrr': g,othiqut: t't pettsle sc'lrclustiqrrc. Pans. lt)67 (reeditare).'! ('./. L.d citilisatictn de.s ntryut'.s. Pans, 1976 (de asenreuea o reeditare in versiurte liatrcezi a

untrr r.olr.urr apimt in gennaui in penoada interbe lici sub tithri [ -her dttt Prozess der Zivili.sation'\.') Intt'oduction d Ia Frartc'e nrtttlenre, 1500 - 1610. E.ssai de p.s;'cholog,ie histoiquc. Paris.

19(rl gi .\lagrrtrots et sorcier.s en France au,Yl'lle .siicle. (.'ne analt'se tle p.s.r,cltologre ltistoiryrc,l,uns. i 968. ambele oontinuind - tapt cit se poate de griitor sr urteresant. totodati - nu directia de

ccrcctAre inaugr-rrat5 de Marc Bloch (care avea si tle valontlcati mai tirziu). ci pe aceea a lui Lu-crcn lrcbvre. [)aca priuul diltre aceste studir este. a;a-zicind. ..statrc". reconstntutd. cu ajutomlunor materiale tlisparate (scrison. rncnrorii,jttnrale zihuce. tratatc dc cducalic etc.), Jr organtz,ate

in serii. protilui psihologic al patiLnlor tianceze ..mrjlocii" din sccolul al XVII-lea. caraotenzate -couciride automl - pnn ilpersensrbilitate. agresivitate gi religiozitate. cel de-al doiiea- iltemerat.L1e asemenea. pe o rnetodi cantitativa de fatare a sutselot - adevirati garautie de ..scienttsm" lavrentea accea. in istorioeratla t-rancezd - dar pnvrlegrind. fur scliimb. rur unghi ..diuarnic" tle anali-7.1 arLltd culn s-a depreciat in Franta veacului respectiv credin[a in cr.rltele gi practicile ..derrronice''-sub impactr-rl Lrnui rationahsm diu ce in ce mai evident. adoptat ca reper axiologic indeosebi de

elitelc sociale ;i intelectuale ale trmpului. Optind pentru uu asemenea tip de explorare. RobertMaudrou angaja istoria nlelltalititiior. binein[eles fhrd s-o qtie. pe calea virtoarei disolutir pnn dis-pcrsre. contiuuta. de altt-el, in rttr<t:. dupi ourn arn vdzut. in insa;i opera ..pinntilor t'cindatori" (pen-tru evaluirea celor doud cartr meutionate, r'. corneutariile lur Rolf Reicliardt. op. cit..Ioc. cit.-p.li5-136). Irste ulteresatit- totugi. de observat in coutext ci" hr aceeagi perioadi, tnai exact intrecele douir r.'olume ale lui Robert Mandrou. apdrea incd uu studiu. astdzi aproape uitat. pe care auto-rr.Ll sin. istoricul sennall E. Maschlie - unul din putirui care. la vremea respcctivd. a fuloqit cuvin-tul ..n-rcntalitate" - a crezut- nu intimplitor. de cuviil!5 s5-1 publice in lirnba tiancezl: La nrttntalitidcs narchantls europeen.s au ntcue,t rigc,,Relue d'histoire iconotnique et sociale",;12, 1964, p.

157 sqq Acest tapt sugereazl cir pnoritatea istoricd a specialiqtilor tiaucezi in explorarea acestuidomeniu uu este hdiscutabila. chiar daci traducerea in trancezi a te(ului este. ea insigi, griitoa-re: tipint in idiornul gennau, utl aselncuea shrdiu risca sa tie. pentru contiatii lui Masch-lie- total-rnente irelevant. Nurnai pentru istoricii tiancezi putea avea el o sermiflca(ie precisa. Pe de altiparte- cit de putur uzitat era atunci cuvinful eponim ne-o arati. infe altele. gi erplica{iile cate i-aufbst asociate de autor in cuprinsul studiului siu: pentru istoricul germau. cercetrarea rnentalititii ne-gLrstorilor erroperri nu insermra rui studiu al courportatnentului lor obiectiv, ct,,ol ideilor pc care

SOCIETATE $I MENTALITA EI]ROPA MEDIEVALA

/it'darea celorrarte onu:.: .rtt3vd1at. pentru psihorogia actuard [acest derners I este cu'il'r'o'!!"'

ntult lastfell penrru p.tihorogia retrospectit,d.-.4ttfet spus, pi,itiu prinutogia isto-

Referindu-se. in alti parte. la persorulir\vrwr.ruu-)rr rrr drta lritne- la p,ersotralltifile celui de-al X\4-lea veac. carora le_aconsacral trei biografri erceplionale{t. tot el scria cd ,.tlt.t o,tr fal secolrlri rccnpnrirrr r-,,un om [al secolului respectir,l rrc_

i:::,:-::,i!::,{,!;,':f,:!:',{^:::::,::^':^,:::,:.:i ,i )",i,,)i",,,,i'iui:"\i^il ;::T;::l'li:ff'}|:':':1,",y1:.1.:.|,{nTlry,g" g.- zrre istonei rnentat.lui ."1""i,

"" j*"",i,,jilij;

rur loc courun in nrai toate studiile de gen.ocitugi de p'{iu indiferent la sugestiile psihorogiei. Marc Broclr a preferal. irvi. a'au-

di:.lf]:,::i::,1.,.1y,:^i.;'ii',11"'li actuari i'rriind i" ;.;;#'l;r;il ,#ilt,:i"l,l:;or\erlleure urtre cer doi istorici-in privin[a rnodurui de a intereg;

";;i;,.u de nrentalita_rc.'". /'a socittc ftotralc (r,ol.^rJI. p''*ir- r'i:iiip.errrtzr_ in acesl sens. ul exernnr, con_un exernplu con-:l;|;:'#':1:liil::1?iTi.:ii:l'lj:',tlT";"d;;j;i' o"i"""iJil#[#[l,i,iil-l I'i:::": f .:ii';il:::'j', :: :liu.:l:.t:,:1q,n ca

lren sr*i, a a. .*i ii. r ; ffiff 'Til fi 1 -rar inci o cale proprie isronei rneriraritaliroi.'6;;:;;#;ilu::,ili::lr:fi:H;

ffi928.I'a.prohlt\ntL,tlt'l'ittcro.vQtlC(o||'\.I-['.siiclt:..'(sredi.t'r irr lrrriba romina cilalit .rt:rpra. t. 9\. .,ltrtour. dr: l,Hr,pror,"r.o,,. ..1^or,l *):ri 'r,,r,r,,',','.;:,.tn;

il_:,:"

1::i,:*:"iHf:l'iliJ;;iiii ;:l[ild]'\4arguciite,,e

Na r a'e )

;l; ;;;'i;llli'i;;:i;'iii*'"'irr prc.".rerir -,i li;;i,riil ,\ 7,";i''rl:::,;i'!il;l';;,lHlr"1iill,il

lrur *i*ilffi::i* {;ilt*k #*ll ,ffi:':flix::,i{i,:,iil:,il c,,t; c"n'lr':r'l;t"'l si""

"'lalrirrr. |i iri iirrrba riiu.iri. sub rjrlui t.n ,,),,,',1,i ,i,1,,:r,irlit;j!i!t';i:r;!: lij:fjryi.',;,i;ii:[jiii,itjgus tt!1*./itiar,,,,,i...n.,'o.';.'.s,,,r1,;;. J;;';;;: iii{'li'i_rrz. le.s3. p 333_ii,si sLrh ,,,.*.: i. .ni,ri;;li,lJi-1'",*'lii:'::,, |[f,,ilil';T;[T,til**;li*to11r^1n1is ?trcc.tnuirrrrrri ). cunt o arrrtir reccrrzrilc ..ir,." ,if. ii,Iitfrii

il;ii:= t;;lilff*,jiii',st'rl;*l *",,*,*t*pil;;i,T;1i1,"#lilili d*ltiifdf3lrrrrlur socrologtc dc: alali

;r*nxr*.r,rrit;rili:',l::*-?$t*Tlt$-*:t**d1,lll:i'ffilil*tltlftiii;;r,,*l,It::tiJ,iir',':Ji"..;:ffitit/*:t#:::,ffi * jt'"::,::.,,l,..i

1, ,sre,il,,rc cx,re n de .;,',iiii!li!!i:1]1fii.;iii.!i,:lri#;tiil%'f:i:i:rul.,ffilT:;iH,fiii:1,,:i]ll|i::J',",,',T[:1";5:,:!':'.':.1;r11ii'" 'ii;Fi"lll:tra,,oere'ire i'rclectuari de ra care searu ac Ernitc'iii,iilii"i,,,':if,l#,*'lli;;c:i],;.::rti strsc - revista .Aurrie soc;orn-r:i.l,c .'ii,nip,rlc socr.rogic" ,i. ."i."r,r". p,r'ii"g*J,ioiiil;i:'::.:ili:.i'::i:Jiji:!;i ;\.$,".ffii;.j;,'Utti;:;f l}i;,:ll,]:l]li,l;"f,iil:1|' *rr"':,5 a"*si,,ii*." n,.t".,q,".. i,ii.,,"i"u',r.'ir.n,i rrerr _ co'ri_

i'i:fftiltl{ili;!$inrirf]'lnr$iii1'#':',iyj$,f*1;t v'i"'H

il]il,ll,ill,ijr:5i1))d,f"t,"sui;'..ti"-i'ii) ;;,':"' lnssint.ldern.,/_r,,n;;,;;,Iff,,1,1,,,f,"j,]i:,;jl:l

rsrot{tA MENTALITATILOR iN tStClRttlC;RAFLA Ei rR< lpEaNA

cie timp. atit cuvintul, cit qi dorneniul s-au confi"urdat cu ceea ce ,.analigtii" nutneau di-nrensiunezr econornici gi sociali a istoriei. singura. dupa opinia lor. capabili de a suplinicllrerlta de emvergura a disciplinei gi de a-i sublinia voca{ia redescoperiti a innoirii.Aceusta nu insealuri. totugi. ci Bloch gi Febvre nu au intuit perfect valoarea instntmen-tali a noliunii de..urental colectir" sau ca au rf,rnas insensibili la irnplicaliile sale teoreti-ce. Dirnpotriva. chiar ei au fost prirnii in a lzursa investigalii in aceasti direc{ie. nutnai ciIru ficut-o. aga-zicind. ..piezrq"- imprurnutind ..taseele" deja venficate gi. fireqte. doarinstrurnentele care existau. Atras rnai cu searnd de p.sihologie- a cirei iufluenla intelec- rtlali-r extraordinara. la inceputul secolului. ii frcuse pe unii istorici francezi s-o considere

drept un principitr explicativ priurordi:tl. Lucien Febvre a inleles si se seneasc:i de ea

pcutru a critica indeosebi istoria ideilor. aga culn era aceasta practicati in epoca sa. Re-proqiudu-i inchiderea in dezbateri abstracte gi aternporale. precurn gi inconsistcnfa rurei -

grile de lecturi care se incapalina sa ignore realitifilc psihologice de odinioari- obsedatit

tlirrd doar de hlialia culturala a operelor qi ideilor. autonrl Religiei lui Rabelais ii opunea

1u alt fel de istorie. pe care astazi run ntuni-o contexnlali. preocupata de condt{iile socia-lc din care luaserri nagere aceste opere gi idei. precurn gi de influenta lor asupra faptelorde culturii. Nu cra vorba aici. contrar aparentelor. de postularea unui detertrurustn social:cceu ce umrdren. de fapt. Lucren Febvre szi detnoustreze era faptul ca sisternul cultural alrrtrei cpoci. nefiind iudependcnt de irnprejurarile imediate. ci parte integrallti a unei re-tclc mai anrple de fapte sociale dinanice gi interactive. trebuia perceput nu in apropiere.ci in ireductibila sa distanlii fala de propriile noastre nonne gi valori. aceasta fiind sin-gura nretodi susceptibili de a-i asigura o intelegere adeo'ati. Valabila pcntnt fenoruettele

crrltrrnrle. aceasta condilionare era cu atit urai adeviratii pentnr p.tihologia personalelortrcctrtului. care. potnvit istoricului frrmcez. trebuil analiz. ta nu prin prisrna reperelorprezenflrhu (ceea ce ar fi introdus riscul rurui grav a:racronisrn). ci. dirnpotrivi. ca parte

integrarta a unei congtiin{e colective rnai largi qi - nni ales - ca rur set de expresii istoricdctern-Linate. corelate cu nonnele de conduita gi valorile epocii respeclie. ..Trei serii de

anchete - conchidea- in acest sens. Lucien Febvre - il vor ocupa r.ind pe rind pep,riholog. El va trchui mai intii sd cerceteze ceea ce tttnul datorcazd nrcdiului .sdu social:p.sihologie colectittd..4poi lva trebuil .rri se intrebe ce anltrTte datoreozd onrul propriului.t,itt t,rsarti.tnt; p:;ihologie .rptcifcd sau psiho-.fiziologia. itt .;firSit Iel va trebuil ,r'd,trtt-tlie:e c:eea ce cutare .fiinlci umand clatoreazd'particularitd[ilor intlit,itluale. fizioiogieisctla. hazarclului propi,rrei structuri, accidentelortvietii .sale sociale; p.sihologie ttifeien-tiold. In hund logicii, de altfel, cea din urmd nuva tehui ,sd inten,ind tlecit tlupd aprd-

zare) a societi{ii parcurge acela;i drum ca al tiintei urnane. trecind de la rur stadiu ..pnrrutiv", pre-logic gi gregar, la rurul modenr qi cornplex, ea ot'erea viitonrlui uu rnodel oonvingdtor al trartstbr-rriiini mentalititilor. pe care specialigtii dorneuiului l-au respectat o vreulc. in chip ri._ruros (pentnracest aspect- t,.. inter a/ic, Michael A. Gisrnondi, ,.T|rc gift of tlrcon"' : a c'riliquc of tlrc <<histoircacest aspect- t,.. inter a/ic, Michael A. Gisrnondi, ,.T|rc gift of tlrcon"' : a c'riliquc of tlrc <<histoircde.s nrcntalitis>...Social Histon"'. voltune 10.2. 1985. p. 217-2 l8). In ultida circulatiei vrle restrilrscde.s nrcntalitis>...Social Historr". voltune lt).2. 1985. p ). In gltida circulatiei vrle restrilrse

ate de analiza culhrralil. temreuulgr a unui rost initial iinutat (de a descrmra cornportalnente neglijate de analiza culn"rralil. temreuulare totu;i rneriful de a ti schilat incd de pe atunci (anii '2t)) posibilitatea unei abordiri a trecutului:;i prezentului social dintr-un unghi antropologic, ilvitind, astl'el, tendenfial, la recunoaEterea unorrealititi rnulti vreme ignorate drept obiecte.legitirne ale culturii (Jacques Revel, op. clt., loc. cit.,p. "150)

23

Ie de a o practica (aceea pozitivista). nu doar din ce in ce rnar distanti fa{tr dq noile reali-rali $i a$tepta-ri ale trrnpurui. dar gi total inadecrata in_cornp4rafie cu metodologia ceror_lalte discipline urnaniste (et'orogia. economia- filosofia si,-,ioi'rro, sociotogia _ regina5tiinlelor). mulr mai bine situate din puncr de r.redere inrt iutio*i'ri",rrli ap.".iute de me_diile intelectuale ale vrernii Raspuniul lor a fost dublu: el i .onriui-ui in6i. din ldrgi_rca si'riroare a cimpuld^,de inresrigalie- p.rin inregil;;;;;;i.'q, t no,n.ne pinaarunci compler ignorate qi. in aJ ooitei rna din reinnoirea metoderor. gi'dita _ ca uncorttpletnenl natural al noii deschideri ternatice - in fonna ;r;l"it"-;"r dernersuri careigi dot'edisera succesul in periutetre invecinate (indeosebi i; .;;,;i. gi sociologie)ou.Din aceste sfidiri ate epocii gi unnarind sa pund in p*.tr.a .rr!.n1, ,najora a relansariiepisteurologice s-a niscut. in 1929. $coala ,.inalelof,. t:Iru{iatiYa lui Marc Bloch 9i Lucien Febl're --cdrera i i-au_asociat gi alte personalitalilHcuri Pirerure. Albert Dema:rgeon. Lucien Ldrr _Bruhl. Maurice Halban,chs. JoltarurHuizinga- Norbert Elias. Mario praz etc.). r'enite aiit or,

".rr""iri ",".i"r. cit gi drn peri_tttctnrIdiscipIirre|orirrudit,.;l|1'],-l:@_aarut..judc-ciil'l rctrospectir' tttl itttpact deosebit. Mri riti-oecr ulr norr rnod de a gindi 5i scrie isto-na (care rinrine. in cea mai rnare parrc. ralabit gi astazi. A:i,lO J"!fuU_qg_lo$&f_b9!'rl $!dtg re\@ccala.istorica poare cczl

'rai iufluenti?e pe conrrnenl i'ttlir'ui 7() de ant)' ca a gellera{. in prinrul rind. un nou sprrit. o atitudine diferita fa{i dctrcctlt' n.llnta de respectul regisit pentru diferenla gr diversitatea runala. dar. nu nrai p'-tr'' 9r de cultul ngorii stijlt3tlge liiruqi ae pufin strain. de altfel. nici inrens crrrrcatuluipoztlt|isnl; Isloria nrenlalititilor. ins5. nu sla piirticularizat. de ro iir..p,rt. in vasrul ci'rpclc cercetitre dcschis isloriei pri'denrersut celoi doi ionaaio,r-Ni.i',..,?"rr ca atare (celdc "rttcrltalila{i")rlrr a a.jtrrts ilnediat a fi utiliz-at in nrod slsten,atic. contrnuind. pre! deciteva deceuii. sa rarrilna un mouopol ar etlorogiror gi psirrologrroi. i,-rnr' care ir intro_drrscserii- la iuceputul sccolul.i gif.p:r rrzboi. i, ,ocab.,rarur s-rii"iiiicjt:'offiil;;;

-

, | 1: la-:.-r:r,llrarlier- irr Outi llage ntuttat itidem. p,+.19_1.-50

SOCETATE $I MENTALITATI iN EIIROPA MEDIEVALA

i#,*tfy1111*:t*f* il:t"il;u;r,;;;i"';;;.,i.i. ..r crinrir cu, irrtur trc roui .riIJiii.'lji,ll;1,i;Ji,t*,:*9*i:l;r:i:*::".ffi !;'p;,+i,'tiiliiffi #i:'"[ffi iillffi "';,,'#',

tf-yy:or"*t .diffidqffi;l1j' j::1,#Tl;ll,:tl*111,,T,,,,1:,'.-fi',;;.;?i;'r.i;i,,i;,i,,*;l';.ii,{lt;',:;i i,'ili',i.iii:ni,l'''']]iillil':it:l:,:-uLl' !ii:"''i'ilfi"':"ill:'.i1';:li;lTi""';li:'"1':l'Hi,';:?:i:iil'i:il,iLi;;:Tll:']ii:,:,",p:1 l:::li:ll:i., rii"a. i'i i,ni;a, ,"",r,'iJ"ii'. .);ilI ,i,l';'d'#i,l i)ii-l:l;,l;ti';,li;,,"iii,1i:1.:,j,::.1li.i11tiu:t!i";;ffi;;;il;;i ffi;:li:J;i'.i';:iffiH[,ii,,lll.[.i:iil:i:*:l Ii:J',i,:::lIi *:r:l;ilr'rl :'iF,prcl crindu-i-se alte croresii

UAe*<14. ].t1 t)('l

liHri1;1,::]ll,.u:;*"1;l:::i::i,lli,: iitd !:Jrii",i.,",.".nu,i,r'li"ijilj!i,;.':":ll?,:'',!y"ili|"#j:lli,l,,i:;'?f i ,*"*ll:3lii,ll:1. :,.I_")llly

ito, r 1f ui"i.-ii.',,''e'ii;;;;,:;;; ;; ,";''i'a;ii:',ff:ll;l'ri'llfil,,,l^l};,i],.:ijL1?19""'f*:,:,ll,nl,l:,F',;; ;;;.;;;;;;'i,,'j;ju^i;','!',,,ii,';;,!,.,',,1)',,)!i)')if,{i";iill'.lriifi,l,::lYli,i:1,:ijll*::i*il.il:i:;lillil; *'iff;#.i.i,iili;;iJi'[,{,{'iJ,::,j;j;ii,lj1fiilT;,')lL:'i,1;;H"i1.*::'.\ir'l :::'lli:li: .',";;;,'i;';;;;; d.;;'il# iii:iilliliT,:,ilii:':;c. rrt,'ra- i,,cir o dari,. lcoria cre ,.,rl'.;i;;i;;;';,;il,"; ii,,;;iJril -lijiiJ;..liii''ll,# l]:iXl,::|,#1:-,'1:tl:l]tt"n prtnltrlui rizbor rnondial ;r dc evenimentele ulterioar..,li.,,.,o,.,,\i ,r,r.i i' 'rn,l*.,,11,i:i,ll.:,ll1lll1li,1ii1?:j::t11,j1i g;':;;;;;;l,J;;i:.i;;:1";,1,:*iJiii}:l,,;Xlili'ii,XTscfros. Lrrlr c\arle, criric)- d.r;;i irtmcit. postLrri'J.; p;;;;;l;;.iirfrir-. 'lrscrc

de'rodenri_

ISTORIA \,GNTALITATILOR iN ISTORTOCRAf'LA ErrROpraNA

A fost nevoie de amara experienla a prirnului razboi mondial qi de mutatiile sale con-secutive (utr tnai pufin tratunatizante). penfu ca ceea ce pind atunci fusese doar o vrr-tualitate inconsistentd si imprurnute. pentru intiia datn- o ipostaza concretd. Acest lucnrnu s-a intimplat insa irnediat qi nu pe de-a-ntregul. desigur. De asernenea- istoria rnen-talitiililor nu a adoptat. in aceasti prirna fazi. nici terminologia. nici utilajul conceptualde rrrai tirziu. Inceputul ei. insa. acun a fost frcut. doud tipuri de condifroruri inlluenfin-du-l

Cea dintii - pr poate cea mai ilnportiulta - a fost cgEdrlionarea de context. Pentru a oiulelege. se cuvine sa ne rezunintim ca. pind la.Mrele_B4Zbgi. intelectualul european.diu 9i ontul obignuit - arnbii incorporind deopotriva spiritul ra{ionalist al Lurninilor 5icredin{a aproape religioasa a acestuia in progres - se fonnaserl intr-un trp de cultura. incadnrl ciinria convingerea in supcnoritatea civilizr{iei occidentale gi. corelatil. r'iziunea..ascensiollali' asupra devenirii. constderati a avea ca resort principal dezvoltarea. iar cafinalitate ..rnai binele". constituisera piesele esentiale. Nutrita. fatalmente. de aceastipuadigrna. istoria a fost. in consecin{i. inr.rginata gi ea in iposta;za unui mers rectiliniuspre progres Ei utodermtate. civiliza{ia europeanl a secolelor XIX-XX fiind conceputi -nici nu se putea altfel - drept incarnarea sa cea rnai reugita. Unnarea acestei concepfii ru-t'elatoare a fost. itrtre altele. qi constituirea unei viziuni anacronice asupra trecutului - untrecut ill care contenlporanii cdutau si surprind^i nu particulantdtile ireductibile qi vane-tatea diferenfelor. ci doar configura{iile ..anticipatil'e" ale prezentului. fre in fonna simi-litudirulor de eforturi. conccp{ii qi rdei- fie in aceea. integratoare. a r-uru ..spint umalliruuabtl.

Izbucnirea prirnului razboi rnondial qi evenimentele care i-au succedat au ruinat dinternelii acest edificiu. Zdnurcinate in credinfa lor aproape mistica in progres gi in binefa-cerile gtiinfei gi ale teluricii. sceptice in privinla superioritalii civilizafier urodenre asupratuturor celorlalte cit'ilizafii qi. pe de alta parte. nernairecunoscind istoriei vreun sens girefi"rzind si mai vadi in societifile strdveclti tot atitea etape ale unei evolufii ..progra-lrlate''. generzlliile postbelice au renuttat gi la prejudecata unei nah.ri ulnane universale.pe care se fondase pina atunci cultul progresului irezistibil. Din aceasta noui irnagrne aunci urnanitili diverse in tirnp gi spafiu gi. deopotriva. din sensibilitatea descoperita pen-tnr tof ceeil pe constituia diferentd (incrrajati sa se merlifeste de noile cercetdri asupnsocietalilor aqa-zis pritnitive) s-a niscut. ahrnci. interesu] pentru ceea ce rnai tirziu aveasa priureascd denurnirea de rnentalitili colectiveu'.

Al doilea factor care le-a condi{ionat aparilia a fost de-ordi+r-eprst€rnic. Determinindo aserrrenea ristumare a gindirii. ciza cit'llizatiei occidentale. care i-a inspirat lui Os-rvald Spengler un din cele rnai pesimiste analize din cite se cunosc. a trebuit, in modneces.1r. sd pura sub semnul intrebarii gi statutul disciplinei prin care se exirinnse. inplan qtiinfific. optimisnul ontologic din deceniile precedente: istoria. Contesiarea ei ve-herttenti. atit ca posibilitate cognitivi. cit gi din unghiul scientismului nguros pe carcpretindea ci-l incaneazi a devenit. in epoca irnediat unnitoare anului 1918. cu itit rnaiingrijoratoare. cu cit istoricii ingiqi resirnleau un inconfort sporit in rapon cu o modalita-

" Philippe Aries. I 'hi.stoire des ntentalitls in La Nowelle Hi.stoire. o. 420422

2l

SoCIETATE I MENTALITATI iN EI]RoPA MEDIEVALA

alte contribu{ii consensuale.qi. aga-zicind- mai tradifionale la istoria intelectuali (curn arfi istoria itleilor. dupd rnodelul arnerican sau gennan). apropiindu-se in schirnb de antro-pologia sociali" ceea ce ar pulea autoriza redenurnirea ei. tot rnai frewent intrebuin{ataastizi. fir cele rnai recente explorari in dorneniu. de antropologie istoricd (la igoare. an-tropologi e i,storicd a idei lor)at'.

Sensibilitatea faJI de domeniul definit prin insugirile mai sus enurnerate nu a a$teptattnnpurile noastre pentru a gasi un prilej de a se manifestaar. Interesul stirnit de mentali-ta[i'(nenurrute. firegte" astfel) este vizibil inca din Antrchitate gi Erul Mediu. sub fonnasentinlellttiltli drlhz cd intre diversele popoare gi cornunitali existi ,.ceva" ce le diferen-liazi 9i oputte. conferindu-le- totodatd. o autenticitate'deplina. Pentrua ue conyinge. estesuhciertt sa recitint contentariile lui Tacitus despre viafa gi obiceiurile vechilor gennanisiltt uetltuttaratele relatiri din sursele grece$ti gi. urai tirziu. bizantine. referitoare la ..bar-barii" ditt veciltatate: r'orn reglsi in ele. fZra excep{ie. con$tiinla unor opozilii psihologi-ce gi nrorale ireductibile. gelleratoare. nu rareori. de grave conflicter:. Mai aproape dertoi. itl secolul al XMII-lea" ideea caracterului istoric al psihologiei urnane (devenita.irttrc tirttp. rut loc contun al gindirii) i-a inspirat lut Voltaire. care a\llsese deja priletulsr'r-i experintenteze uti-litatea in celebrul E.ssai sur les nttt:ur.s (17-56). proiectul rurei arn-plc istoni a spirittilrLir3. care. daci ar fi ajurs sa fie scris.r. nu ar fi foit altcer.a - putelrbrinui - decit prima incercare de situare diacronici a rnentalitalilor. potri\il specificuluillecarei epoci. Montesquieu. deasernenea" pare a fi atribuit predispozi{iilor psihologice olirnctic erplicativa inrportanti. judecind dupa legitura cu valoare detenninanta pe care ostrtbilegte filosoful intre..lllelllalitate" (nuuita de el ..s:pirit") li diferitele forrne de gu-, cnlArc''.

't' Dupd opima lui Peter Burke. aceastd mutatie tenninologioi este cu atit mai -justit'lcati. cu cit.-tstorta trtetttaliUtilor'' ocupi rur ..spatiu" couceptual sitr.rat undeva intre o istorie a ideilor precisdctlruti si o istone sociala. relativ lesne de oaracterizat. leeindLrlc printr-un soi de ..punte" iinagi-Itarit. catc o pule pc prirna la:'dipost de priure.jdia de a egua intr-o rstorie intelectuald (spirituala),ruptd de socral- l'erind-o. totodati. pe cea de-a doua de ispita de a sc separa <ie lbnnele gildini (cf.\rrirkot mrd Schu,aclten dertrletttalitdtsgeschicrile ir Ulnch RaLrllT(l1g ). op. c.it.. p t:i. tu r. '' _Ettunlerarur compleld a lcxtelor ,"l'.ritoo." la geneza gi evolulia preoiupanlor peutru lnelita-lLrl colectir' ,si la rstoria mentalitatilor- iu genere. ar fi arci nu numai t'astrdioasi. ci gi inutila. Repe-rele teoreticc esentiale in aceasti privin(i se regisesc itt Bihliografia tinali a prezentei cdrli.

. r: ReltnlJrerea. tle gi selectivr. a textelor'care oglinclesc aceasti antinoniie esle aicr unposibi-

lir. I'entnr editlcare. este tlea-jutis sii senuralinr snr<Liic Helenei Ahnreillcr. ilutoare care sr-a cledr-eat problenrei altentirtii o bu'ir parte din prestigioasa-i carieri qtiurtilici

" (;eorscs Dubr. 1Ji.stoir"r, tlcs nt<ttttalitis. tc. cil.. u. 9-l!1.

. 't Montesqilieu intelegea pnn..spirit" (.e.sprir', o airurnira predispozrtie psrjrologrcl _ clilbntadLrpir trpLrJ de stat -. capabilS de a declanga qi orienta procesele politice l)acd in regirnLrl de tip mo-Itarlrte. hutthoari. spintr.rl dorttirutnt este. potnr,'it tllosotirlui. olloarea. care furcurq-eazir autolalori-u-arcrt ittdtvtdu)Lii. rcgintulur repr-rblican. in schinrb. ii este specif'ici viflutea politicb altmisti. i1l1rrrl) cc dcspotisnlul supravietuicgte.doar pnn spainra 1ie crrc o cultrvir in supriqii {ti (1,'a5pir 4g.sItti.r . apud Volker Scliin. op. (tt.. loc. cil.. p 595)

rs r()RIA IvENTALITATILoR iN tstoRtocRAllA EtrRopemA

('otegoriile vielii sociale nu sint. nici ele. striine de aceste cadre. prezenla lor fiind sesi-

zabilii in orice tip de societate. ,\acrul Si profanul" de pildI. se nurndra. din acest punct de

vedere. nu uunrai printre cele rnai irnportante. dar qi prurtre cele nni generale. intrucit nu

eristir ..univers". in sensul cel rnai larg al cuvintului (fie acesta gi laicizat. ca cel

ntodenr). crre s.i nu le fie. intr-un fel. strbsumat. Con{inLrtul lor. desigrrr. poate irnprunu-ta. de la o epocir la alta. chipuri diferite. Fonna lor ..paradigrnaticd" supravie{uieqte. insi.constarrt. I'alorile qi ierorhiila se inscriu. de aseutenea. in categoriile ntenfionate Daca

cele dintii sint legate fie de utilitatc. fie de uruuci. fie de rantate. ire - in sfirgit - de con-vingerea unanirni in capacitatea lor de a satisface trebuinfele [lnlror. ierarhiile. in ceea

cc lc priveqte. reprezinti. inrariabil. erpresia unorcriterii precise. fiecare din palierele

lor courporlind prerogative foarte precisc. Una din caracteristicile de baz-:t ale oricdmisisteru rnental este tocrnai uranicra in carc sint concepute ierarhia sociali gi rnodul ei de

rccnltare. in tirnp ce societiitile zrrhaice sint dominate de ierarlui ereditarc. cele rnodeme

sau aflate in pmgul rnodenritalii tind sa se reorganizeze in frrnc{ie de nterit. fird a ex-

clude. insti. cri{criul prcccdent. pe carc. chilr daci la inceprrt il cornbat. dupe aceea. tacit.

il rrsinrileaza. Identitatea Sialteritatea (sau. iu cuvintele obignuite. ciltegoria de prieten qi

clrrguran) constituie alte dou:i componente ale vielii sociale gi nu dintre cele nrai nein-

scnulate Dupi cunr s-a obsenat de nenuuriratc ori- nu exista mentalitate colectivd din-tre stnrcturile cdrcia sa lipseascd no{iunilc de ..apropiere" enrpatici sau dc inarnic deseut-

nat. Pe cit dc ..siurpatetice" fati de cei aidoma lor. pe atit de refractare sint. in general.

gnrpunle urnaue falri de cei diferi{i prin credinle- rasi. linrba gi obicciuri. pe care ii su-

pril\ egheazi atent gi. nu de puline ori. ii persecuti. Agresir itatea dirijati (adica derivarea

iruprrlsurilor distmctir.'e spre ..!iute" exterioare) [ace parte din arsenalul ..reactil"' al ori-crirci colcctn'itiiti. fiind. potrivit opiniei nrai tuturor specialiqtilor. o piesd esenliala a

cchilibnrlui ei psihologic. Se cur,ine. totu$i. precizat cd ilsemcnea enrp{ti nu sint inevita-bilc gi nici nu constituie iu urod uecesar crpresia pure i alteritali. Cel nni adesea. ele au o

cutrza precisd. fiind determinate fie de cornplexc de culpabilitate. de sentirnente de infe-rioritate sau de stari difilze de eqec. fie de nevoia cornpensatorie de a sfida. suscitatl tot

dc inferioritatc. Detcnninarile fenomenului sint. aqad.rr. deosebit{ de courplexe. interzi-cirrcl sirnplificanlc I

Parricularitilile distinctive ale conceptului de ..lnentaliti!i_.coledi:,:e'' nu siut radicalcliferite de cele proprii orizontului istoriograhc pe care ele il definesc. Daci ar trebui sit

identificiinr succiut citera din caracteristicile dornenitrlui. acestea ar fi unuitoarele:lccentul pe atitudinilc (predispozi{iile) colective gi ntzu pufin pe cele individuale. prefe-

nula tratata atit expresiilor non-verbale. iucongtiente. ale spiritului. cit 5i urodului de

tlrnclionare a aqa-zisei ..rajiuru cotidiene". in defavoarea (dar rucidecurn prin excluderea)rir[irrrrii corr$tiente. in fine - qi. poate. tnai ales - interesul constaut nu doar pentr.t conti-nutrtl. ci gi pentru .\trlrctLtro fontrelor elenlellta-re sau elaborate ale gindini. pentnr meta-

iore. sirnboluri etc.. altfel spus. pentru rnodul clun gindesc oamenii. nu nurnai pentru

c(ce ce gindesc ei. Prin toatc aceste insugiri. istoria mentaliritilor se deosebegte net de

l9

I

I

I

18 socrETATE gr MENT{TTATT iN EUBOJAI,CPEy IA

actele ca-re par a contraveni modului nostru ($i al semenilor nogtri apropiali) de a fi saude a pnvi lumea pot provoca inhibitii organice Ei respingeri viscerale. Ele se definesc.asfel. pe bunl dreptate. ca cele mai ireductibile elemente care diferenfiaza tipurile deciviliza{ie 9i. totodatd. ca ,.sinteza dinanticd Si ttie a fiecdrei socieidti 'ttt. determinindcolnportamentele. gindurile 5i crea{iile tuturor rnernbrilor acesteia. Altfel spus. mentali-ta{ile reprezinti un substrtut al specificita{ii. Indiferenl de linrbajul (gtiinlific sau cotidran)pnn ca-re se expnmi. ele reflectd intotdeauna. la nivel conceptual. necesitatea de a expli-cita anurnite circumstar{e particulare, adici ideile. credin{ele. prejudecafite gnei socie-ti{i. ale unui grup sau ale unei epoci. definite prin caracteristici distincte gi recurente3e.

Colective 9i relativ stabile fiind. lnentalitille nu sitt, tnsd. Si ontogene. in cadml ace-leiaqi.societd{i. la nivelul tuturor rnediilor qi grupurilor sociale coexisia gi suprayieluiesc.intotdeaula. nenutnirate ,.resturi" care. oricit de profunde gi latente ar fi. ies citeodata lasuprafati- cu precadere in sitrnlii excep{ionale (rizboaie. epidenrii. catastrofe. calarnititictc ). cilld lesuturile sociale par. dintr-o dat5. s.i cedeze. in istfel de cazuri. prezenta un;rttlan unrllirni provoaci ceea ce rnai mul{i specialiqti nrunesc un efect de contagiurelnerltali. [ivelul general al atitudirulor gi cornportanientelor tinzind a se regia spontan.pe ideile gi inlpulsurile cele mai elementare sau ..primitive''. Din unghigJ psihologieicollltlne. sc poate spune ci nlenlllititile reziduale definesc nu nurnai colectivititile urna-ne - ci 9i pe fiecare tnetnbru in parte. sitrur{iile-limiti evocate sau cazurilc individual rele-r untc. suscitind. gi la acesl nivel. rcac{ii contrare ..nonnelor" couiune.

hl rtlod obiqnuit. insi. cind aseureuea situatii lipsesc. rnentalitatile se rna-nifesti in 5ipnntr-o serie de coclre penttonente (sznt .struclturi -functionale foane generale ale yie{iittlenlale)- proprii. indiferent de tirnp gi spa{iu. tuturor grupurilor sociale. singura lor ya-rtabila fiind aceea a conlinutultli. Inarcat de arnprenta epocii. Aceste cadre nu se dezyol-1it in rttod egal. intre ele ivindu-se. adeseori. rnultiple decalaje gi defazdri. generatoare.pina la restabilirea ecliilibrulLu social. de grave contradic{ii gi conmlsii. Cel dintii estecadnil '.co.sitrolrtgic". conEliftit din ansanblul cunogtin{elor experimentale gi deductiye.dialectice qi interpretative specifice unei societa{i. referitoare la reprezentarea lumii. afiinlelor gi lucmriior. la genc'za qi rela{iile specifice respectivei societali. attfel $i mai pesctill sptls. reprezenlative peltru modelul de iuleligibilitate care predornina intr-o colec-lrlitate data Fenrtntenele Si contportametltele religioas,; fac. de aselnenal. parte d;nscria acestor cadre. regasindu-se in asocia{ie atit cu doutenitil ..cosntologic" (de yrernece explicatiile referitoare la ongilule. crearea gi cauzele prirne ale Uliyersului sint fu1-datnerltale in orice religie). cit gi cu rnorala (asociata gi ea stnrcturilor firnc{ionale). For-rnelc lor generale de expresie (sentirnentul proximitalii supranaftralului. ritgnle de reve-renli fa{i de divinitati. noliLnile de dedrca{ie gi renur{are. sacnficiul. peniten{a gi pica-lul- consacrarett- sacerdoliul etc.) sint. cu vziria{ii de sens gi conpnui. coftlune tunrorepocilor 5i colectivitifilor umaue. ranrfpind pmctic neschintbate in alcatuirea lor de bazi.

'^ (laston Boutlioul. op. cit..p. lI .sqq.r" (i.l:.It. Llor,'d. I.)eniusl ifvirrg ntcntaTitic,s. carnbndse I ]niversitY press. I 990. p. l5 .sqq.. 137

ts

r sr( )RiA MENTAIIrATILoR iN tstoRIocRAFLA E{ TROeEANA t7

Problenta este. cu siguranfa. extrern de serioasi qi cu atit rnai greu de rezolvat. cu citrigorile ciirora trebuie si li se confonneze solufionarea ei corecti nu sint doar exclusivterrratice ({inind. adlci. de abilitatea de a face ca defrni{ia no{iunii sd reflecte toate aspec-tele potenlial asociate conceptului rnajo?). ci gi rnetodologi... iptt oa"var. cum si defi-ne$tl o nofiune in aqa fel.incit sa indici gi epiSternologiile cornplernentare generate. de-aItutgul timptrlui- de matricea ei? Curn sa impaci concizia obligatorie a oricirei concep-tualiziri- ctt varietatea gi dir"ersitatea ireducnbila a componentjor tennenului ce trebuie.itt cltzul de fafii. larnunt] Unica posibilitate pare a fi. frin runuue. gi aici. do2r lna purtletcript.it'ri' capabili. prilt etturnerarea panicularititiloi conceptului arulizat. a-i sugera.ptr{ur cite ptr{in. 9i sensul. Este nretoda intrebuinfata de nrulfi diutre cel care s-au

::yl,lt,tll,:,l.dihcultatea definirii rnentalitalilor. succesul ei relativ corrfrnnindu-i cu pri-soslntil rrtrlrtiltea

Rcpertorierea acestor cluacteristici3'' trebuie. in urod obligatoriu. si inceapd prinstrblirrierea faptLrlui ca melltalitatile (inlelese ca uu an&lulblu Je reprezeltal. crediute.eottr ittgcti. irtutgiru dortrittlutte etc.. silutrc lrr liurita dilltre-cousticnt gr incon5tiert,-

"rf-crale atittrdrnilor. conduitelor gi practicilor care le erprinrar-; sint. intoideaura- colective.indifercnt dacii cei ce le

^redau aparlin aceteiagi civiiizrlii. culturi qi societali sau. la ur

rrrvel ttrult mai restritls-. fac parte din acelagi gmp social. De reguiii. e.\tre1l d,e .stabile.nefiind afectatc de scirinrbiiri bnr$te (afara de anunilte cazuri-lirnitzr. se intelege). elecollstituie Icgtitura cea ntai rezislertt.i dintre indirid gi colectivitate. sLrpravielirind. fie girczrdttal. inclusiv in cazurile de e.ril sau expatriere. Nu este. de aceea. o e.\agerare sa seslruttli ci lllelltalitiitile sint utt adevirat hltnr prin care fiecare din noi priregte gi interpre-tcazi

.lutnea-. o forttiit apnori a cunoagterii (dupi o celebra expresie kartra.na). care 1etttodcleazi pina intr-atit stdrilc sufletegti gi chiar reac{iile fizice. incit. nu de pu{i1e on.

'' lvltchel Vovelle- de pildi. caracterizeazd nofir-urea gi ..istoria'' care se ocupi tle ea ca pe rur"eorlcclltrat" ttl ,,ailtudittilor, ('onportanerttelctr si rcprczcntoril()t colectirttt ittcttrtstiettte''' (op.cil'- p l0)- ccca ce- pini la untri. constitr,rie tot o incercare cle deiinitic. Alti autori (ca (ieoigIggcrs) irr[elee prur..mentalitill ,,otinulini, contportant(nt(;i (rpr(.\ii Llt, rialti" sau (preculr Roli-.iterchardt) le considerd o ti. descnindu-le prin ercludere, ,,ini inttt dccit oiiceiui tlc. r,iald, nro-I'rrt'rtt'i

'sr trL)hilitttc lspeoificel si mt doar sintple re.flcctdi ale rapoftrpilor5ocio-ecorronti<.tt", dar.

oricttt'u- rnai vagi. rnai lipsite de coutur gi mai nrdimentare tlecit iileologiile. de care nu pot ti, i1sd,cotnplet separate ((ieorg Igeers. Die lvai1116t tler.ltrtmle.s in l,-rattlraiclt; (it:,sclticltLt al.s inte-grale Htrnmttu'i.s.sen'sclmft iil idern, Neuu (ie.schichtswi.tsenscltaft Mtiuchen. 197g, p. 9l .srJ.. v. gieditia irt lirtrba englezi. \'at' [)irectiort.s itt Etuopean Historiograplt.v. I{cvised etlition. Wesleyanllruvncrsitv.Press.Middletosn..Corurecticut, lglt4,p.43-g0:RoliReicliardt. up.rir.-,i.'rit,p.13i;.

l'elltnl toate ttttonttatiile care untteazi. una din cele rnai sistematice analizi (cu iout. .i.'psrlrologizarrti" in exces) cste de at'lat la (iaston Bouthoul. Les nratrtaliti.r. pans- p. {l F.. 1971.p llv47 l.9i I{olt'Reichardt-o}t.t:it..loc'.t'it..p. 132-l-l4.oarurlizrenticirextrenr<-lepcrtilentiii consideraliilor lur Flouthoul se giseste la Volker Sellin, op. cit., loc. cir.. p. 567-56g..

t- srt,- potnvit delinitiei lui i'atrick H. Hutton. ca ..structuri" pnn care se reilectr gi se rnali-fcsttl accstc reprezetttin. credirtle. convingeri etc., rurcle ..structuriie", inlelese ca tbmte'de regula-nzare ale activitdtii rnentale. siltl. atit imaginile cstetice gi codurile tingui.trce, cit 9r ntunle religi-oirse qi obicerurile care predorninir intr-o societate sau u. gnip (op. cit., loc. cit, p. 23g).

l6@EUROPAMEDIEVALA

ili:l'll}'r:trtffit$li:1:.1'*ri. istoriograficd bine conft'ari- istoria mentaliri-':/X j;;:;:;iiX':,,j,,,f ';^'..H'jfi i3l:.H"h:H,* j,'.'J.Tf#ilfiilltrf 5,;

**rrre der'ers*i r..unoll:::^!-e,Ybil. a inspirat. .in schimb tpooi. to.,noi de aceea).

yij*$i*',:f irly:dtf;l;1te,i';i* *,jl.ilffi iT#Jf;*flH: brrtisard si

;,?i',':::';;:i,lg'll1gTx*d;;"J;:?'#i'i:,ilffi ?departe de aqa

isroria econo,'ici si * ,,_,,i;^9..1.,]i;;il,,i;J::ff::i:::rtriiilffi';:if'*.H*1,j;$: ;:':'Ji:ll';;'l'litll.'ti1:.,i,""';,,;il*. in ponda unei necrarita{i e'idente incaclar-obscur al sociaiului L-littltit^tld','lc. nenumdratele aspecte ce structurau r,ersantul

llll,'j:,,.ili:*fj;'##J,*.,:.ffi H?:l'1:,iil* jmtii:*tf :ft

loale czi. intre finip. uurlt: " -.-'!r"'\ rol atlt de llla-re a fonttelor de ..cit'ilizr{ie"". cu

specraliz-are o .uuo,,r,.rl',f i:"$il,.i;:::rrraa devcnil i'ci si nrai deruta'ri. prin conrinuaruras Kulur. dari, se,sulo..r.!.i.i_;;,:::',',i tarmos conccpr. reorerizal odinioara de Tho_

:,T.3lfHl"1'J.'j,il;il:::T'l':l';;;:'1".'Jl"J:1:n':'i'""li*i;":,?.iiJI'r:,T,'3;:;p ri' s r' a i,

" "r,. J...i i i

l::TH il,'ll i,,' *l;r:l"iTl, ", *:l::fi ih:TJ,l#"i-{d' 5t Inotirul pentnr care defiiiit11"1,r,r,,,ii;*;. inci arir o" ain.ita- once co'cepr*ari-zrlre itt trtalerie fiind. inrariabir. .opl.l,rn'oi'rri..r.o, domeniului a,rulizat.

st5I4Ilu,

n€

cdI

sqted

tlnoI

---..JtIt

...oicit.,l

_:: iItctqrovt4oricucolltpgralccditiaI jtrive

toj

..psih4p.il.ia coni

.l!

lcstir airizare ioase qii

i

ec;raicctir,L.at7ate.sinn'tltattilttr-olegatLrrrr;ir(cst scns. Irlnch Raulfl. oJt. (.it..lot.. t.ir. r,,, i.,, ,-ll de disociat fut pa(ile sale cornponerrtc (r,. irr

' .r,,.q,.,., l(c'el. arr t,i,,,,,n ,ur,r, l' ,,,,,t,,,',1,i,,,)r,1)rol,,-l .,:,,1],,,,,., hi.storitluc.s.pLrh'e sous la cl'ec_

;,,r:H.!i,iizii,*::,,,,:i:?,,: j:

:::::::" .,,,,.,, roc ci, . passinr(ieorges Dubr, raa'ec I'lrilippe.Tourard)

^';]'::.::,;''r:.;:::i,'."'."11rttt,tl.'' la rtitiott a't,i.rtoiiu,i"', nr,,trratit,i.s(enrretiar

'\land:'ou.l'aris. l9f{-5- p -r.l ,+.".agi "nl',];,"1I',ll?i'jris

collectives et ntentalitts. ,\talange.s Robeft

,, .1"r,,yu pe care- rru inrimpliror. , ,r,,,l,,tl,l_lj;10 retfrttr,alrr -

.<.tp. cit.. loc cit..p. I l-.i()

'' Spre deosebire de Kulur. o.r* ",1,.

"'l.f:cneratle.a .Artalelor" l-a asociat titulanrii revistei.url scclor particular al ;riinrei I c[. 't-tta,t lr,, ;1,;1]:'l]*ila

repreztnti un Inodel iurplicit- prezeut inrr-tia a dorLir. i' li'rba romana: ,\.tn.rctrrro tr,,,..t ...:.,,-.,icntific Rcvolutions.. Chicago. lt)62: r.. gi edi_clrrliiurrr o asociazii nnut I.t'clrhittt.;,i;;";,,i1:llliitt.or yiinliftce- Bucureqti. Ed. Humanitas" isol;.rne. oarc existi intr-o alurnlril .o"J.-T;r.,,,,ilrrillrtatea concep{iilorexplicite gi implicite despre lu-Tlttrlttas Krrhr- lrce;;i ea parle,r"',

"..r,..ii,.)',t;ttta eptstelnologici- irt serrsul atnhuit t"r,tr",ruiui ,1.

;, ,,,',,!l,jf ,,l,i,i,j,X!,:;:i,:,,,::,,: ,t::::,, r,"* i',i,, ,llil'[,i;#"j",0,,]Xlj.l ;,#':i::ffi;;]'i,,,,,.i;,:,i

xvll-xvlu. pansJa;i. , r#1"t11'i:'i1',1 ',','','''''' '''' Atircea Etiatle...Revue iles Erudes Roumaines"-

ISTORLA MENTAIITATILoR iN TsT<IRTII<;RAIIA EUTtT;pgaNA

Apare. agadar. tot mai lirnpede astazi. dupiatitea egecuri de a ajunge la consens in privin{a

atitea incerciri de conceptlahdie gi totunui inleles general al lennenuluil''. cA.

apropiatd de a lui Herve Martin dar, de asti datd. cu uu cccellt ntai pronruttat pe t-actorul culturaleste gi aceea propusd de Aaron J. (iourevitch, potrivit clruia rnenlrlitatea presupune. esential-mente, un ,,echipanent intelectual comun si speciJic",un,,cadnr psihologic impdrtdsit de [to1i]nentbrii unei societiti date",legali prin aceeagi culturi, gratie clreia ,,ajmry sd perceapd gi devincrtrrstienli de meclittl lor anrbiant, natut'al Si .social, praamt Si de ei rirqirri "- hnpresia ci autorulinlelege prin ..ruentalrtate". cel putin hr citeva din laturile ei, un produs sau - la rigoare - url .Jno-dtrs operaldi" al congtiillei clare apare conilmratd atunci ciud el scrie cd, ,,valul liaotic Si cterogeilde perceplii Si impresii estc cor^,et'tit de conStiirttd itttr'-o nni nntlt sau nni pttgirt ordonatd pictutda hrnrii, care iSi pwte antpreilta pe iiltreaga conrportare unnnd" 1cf. Histoical anthropologv andtha science of history in idern. Histoical ailtlvopology) of the llliddle,Jgcs, p. 4). in acelagi sens,Patnck H. Hutton cousiderd ci ,,rnentalitd(ile" - avind, dupl opinia sa. attnitali evidente cu demer-sun litilld de istoria intelectuald - nu reprezintd altceva decit ,Jrr.rneie de cod" peutru ceea ce nu-nriru in mod obigmut anltut'd, dar nu acee.r a elitelor sau personalitifilor, la care se limitase tradifia..idealisti'' a istoriei culturale, inaugurati de Br.rckhardt Ei Huizinga, ci a ornului ,.rnediu", ignoratde cercetdrile de acest 6p (op. cit., loc. cit., p.237-238). Opinia sa este iltrutotul impdrt4itd ;i deCarlo Girzburg, care propune ca substihrt al ..rnentalitdlilor" acelagi coucept, judecat de el multrnai iu tndsurd a evidengia stratillcirile sociale cornplexe gi relaliile dintre gnrpun, decit celdlalt.sirttia i se reproqeazd insensibiiitatea t-a{i de nuanle qi dit'erenlieri, determinatd de o prea lnare ge-neralitate (op. cit., p,2(), v. in acelagi sens qi PeterSchdttleq )v,[entalitds, idiologie.s, discours. Surla tlulnati.sation socio-hi.storitlue du <troi.siine niveau> in Allied Liidtke iediteur), Hi.stoire du{lltoti:lien. Paris, Editions de la Maisou des sciences de I'honune. l()94, p 77).

r0 Acest elces de conceptuaiiziri genereazd adesea el'ecte diametral opuse celor unndrite.Dupi curn bile a observat Y[vettel Conry, arnbiguitatea uotirurii de.Jnentalitate" este provocatittu trumai de nedetenninarea ei cronicd, ci- in ultirna vreme este chiar sporiti de o ,,supradetermi-nare" de sensuri, care o tbc, ipso.facto, ,,.suspectd pentnt istoicul conciptelor stiin1ifi.c". ,,Spcci-.ficarea...noliunii de nrcntalitate rdnine dcci - scie autoarea - af ./dattd, pentru o lsel cistigalasttell precizia pin care [eal rqi vn dotcdi rezistenla intcnrci...Si it.stnmrcnnlibtea efectivd"((.-onrbat.s patr I'histoirc des sciotces: leftrc ouverTc aux historien.s tle.s nentcilitt.s, ".Revue cleSlnthese", jile Nls ll l-l12, 1983, p. 369--371). Pe de alti parte, aceasti imprecizie sernantici tin-de a se etemiza gi ca urmare a existen{ei in aproape fiecare lirnbd de circulatie europeani. a uneipluralititi greu de stdpinit db sinonime care, deEi reugesc intrucitva sd delimiteze cimpul referen-ltal al tlotiunii, nu t'ac decit si indeplrteze gi rnai rnuit perspectiva unei caracteriziri unanim accep-tabile. Pe lingi exemplele deja evocate in legihrrd cu terminologiile alternative (v. npn, n. 2,4.srrJ). cele relative la echivalenfele dit'erite ale notiunii in idiornurile de pe contiueut meriti de ase-rnenea amintite. Dacd in limba tiancezd, bundoard" ,,rnentalitatea" este adesea redat6 prin expresiicurn ar t-r: .,stare de spirit", ,:nanierd,/rnod de gindire", ,Jr,abitr.rdini/atitutlini rnentale,' etc., engleza- care irrtrebuinteaza ,,ntentalitu " tbarte rar gi cu un infeles cu totul dil-erit de cel prezurnabil - pre-t'erd sinonirnul ,.atitudine", spre deosebire de italianl, rurde tennenii echivalenii (stato tl'aninn,a-ttegtanreilti, comPoftantenti, abitudini nentali) shrt, putern binui, in majoritatea lor, decalcuritianceze. Lirnba germani fblosegte lrecvent cuvintul eponirn (tvtentalirat), dar ii asociazd gi altevocabule (Denkgcwonheiter, Denffimwr, DenHnltungen), care ii particularizeazl rnai biue co1-tinutul (pentnr detalii. v. Gerd Tellenbach. op. cit..loc. cit.. p. l8). i{eclaritatea provine insi si dela tennettttl-tnatnce (de origine latild) al ,.rnentaliti(i i , nrer,i, care descrie dispozitii cognitive. eti-

l5

MENTALITATI iN ETROPA MEDIEVATA

,-fonne" sau ..moduri de via1r":7. .,19*. de percepfie", ,,modere', sau ,,paradrgme ex-plicative"r8 , :,Tltopgiogi. istonca'- ei..l, .Jnrio.*re mai potrivite scopului prop's.Unii - curn este Herve Martil- autonrl celei mai noi interpretaii-io aol.niu - au revenitchiar la conceptele con:gcora-rg (,,curturr" qi ,,ideologie"l, .""iiJ.*i.'r"ai op.rago*i.decit cel de ',mentalitate"re. Nici una d,intre aleste tentative nu a armt insa parte de suc-cesul scontal.

' Anro BorsL- Leben's.fommr in: lv'littetalter, fstuttgarll, 1973. Heinrich Fichtenau, leb enson]-ttttttgen des I0' .lahrhurtderts. Studien riber Dcniart ,id E i.rtow int cirts"itigen Karolinge*eich,Stuttgart, 1984 (gi cu o edilie in limba englezl. Lit,irtg irt the Tenth (.,etrtury. lt.lentalities atrd Socialorder's' Translated bv Patnck J. Geary. The universiiv of chicago pr"tr, ldst Faptul cr traduci-::::].iTtTj::t^,:P?:"!:,0,

viayri,'dil.tittul origihal pirn .,mentititics,,constiture cea mar limpededovJda a cchlvtlcntcl celor doi tenneru.;.2s J Mietlrke- .1 Fricd, Soziales wandel int lt{ine.lahcr. I[/altntehnnnt54s/omteu,_Erkkintngs-

nrustet" Regelungsnaclnnisnrtrrr. Stuttgart, 1994. Este interesalt rJe constatat'ci irnensa majoritatea accsior tennutologii altemative (dacr nu chiar toate) au fbst inventate de specialigtii gen'ani- re-trcenti in a prelua Inodelele de cercetare ale istoricilor de la,Armales'aiii"auu prezunrater lorallniulti ( dar nedovediti in roate cazurile) cu ideologiile a. ,tiri!u.ru Pritrul tennell- cel de .-culturd". ..t. a.r".i, L H"*. Martir in sens larg, ca ,,vtzirre qsu-1tru l.rln^tii si.co ortsanrblu al contltonantente lor - hrclusit, al cttlor nni cotidiorc - carc i sc ald-turci rtt spiritul taimoasei delnilu althusserieue, ,.ideologia". la rindul .,- i; ;p*. autorului drept"utr .si.stcnt dc reprczentai - inngini, ntituri, idei .salt concaptc - posuritrr propia Sa rogica si ri_goar?, core .loacd wt rol i.stotic, in cadntl unei,,socictdli datt:,, Dupi opinia sa- ,,nu ttistri nici uttrtrotit" 'de a lega nrcntali.rzTilt:

_[exclusiv ] de arlnic sau de ntirtd, tlc ittcottstiert sau clc ortonn-rlszr " qi nici de a le cortsidera, global. ca itructuri atotcuprinzdtoare, inscrise, ilvanabil. i1 ,.durataIunga''. Dirnpotrivi- constati automl. polernizfurd aici. fhia a le numi, cu i'Lrpietarile mai sus evo-cale ale lur 'Iacques Lc Golf gr ()arlo Girzburg, existh gi alte ..tipuri" cle rnenLrStili, curn ar h, depildr' cele sectoriale (specilice elrtelor socialel la un rnornent dai) sau rDelltalitallle aga-zicind efe-ttlere (pasiunea pelltru o modd ves{ttnentard- de pitdn)- depenclente r.i. ,il; nr.llocie gi scurtd-i)recturl si,,r'rtptutile ntetiale dcliltcrate, datora'te nrui nietliu sau urtni irrlivid". Degi. i'r!ial,Herve Martin lasi impresia cd ntentalitalile ar fi congruente nrai .ururcl ., p.irno nolrun. (culfura)-irt liDal el pref'erd sa le identifice cu cea cle-a cloua (iieologia). apreciati .oiiuia nai potriviti pen-tnt a delirnita tentonul conceptului de bazi gi preferabili-. totodati. prin drnarnrsrnul caracteristiccotnpotlerttelor sale- tentrenuhri de ..structun nientrle'' (denotincl. p#iuit uutorurui. o constructietotaluretttc illert,l) Alte elenlertte, cum ar ti cele specilice psihologiei .o.lot . .lnt asociate de Her-ve Martin aceluiaqi inleles atnbuit rnentalitatilor. dar firi a li s! acorcla o i'sermatate speciali.ceea ce face' de fapt. autorui- este url simplu joc tenninologic, lird consecinte de ordil semantic.Iil nu ldnrr're|te qi ruci nu fbce rtrai precis iontinutul notiunii luate in air.utr".'., doar il sirripiific6.ocolind in mod deliberat tot ceea ce nu apar{ine componentelor,,clare", ,.colgtiente'', ale concep-tului (Herve Martui, l,Ieilroliti,t ntediataris, xr -

^ii siicres.p*i., p.rir., i'llo, p. 5_r l). Aido_ttra tstoricultti francez' RolfReichardt considerd. de asernenea. ci nieutaliti6le pot ii cel rnai bi.eintelese prirt raportarea lor la conceptul tie icleologie, cu care irnpart aceea;i functie de ..control,.t'ultrral- aceeagi capacitate de a

"rpritna confbnnis"rnur gi cre a detonn, ,";;;,;;;;r,.nr, arr. *_odata' 9i aptitudinea de a accelera urtegrarea gi stabiliiatea sociala 1.//r'g} tle dcs ntenralites> -t'irt rtt,tt, Dinnn.siort tlct..\62in!ga.i,lticlilt, ant Bei'picl das.frapdzi.scirr,r, i;"ir,r,-iiS;;;. lr;;r._ziottales Archiv der deulschen Literatur". 3. 1978, p. 132). o alti incercari: de concephralizare.

b

ISTORTA MENTALITATILoR iN istoRtt,lcRAFIA et rRopeaNa 13

autor al unei tentative mai pufin sofisticate de definire - istoria rnentalita$lor are in ve-dere. pur gi simplu. ..atitudinile oamenilor obisnuili fa[d de viala coticliand", mai exact.

..ideile referitoare la copildrie, sexualitate, familie Si moarte, in felul in care .s-au dez't,oltat acestea in civilizalia europeand "--. Altora- ca Georges Duby gi Alain Boureau.exasperz[ea provocati de anbiguitatea concepfului le-a sugerat fie s.I renun{e la .,rnen-tllitligi" -ca la un tennen depagit-'. fie si recurgd la terminologii alternative (,,cunoagtere

sociala"". ..unaglnar' qi .,reprezentin ale imaginamlui"-'. ..istoria reprezentdrilor"-".

Ca .,malalitate de .sinlire"^ menlalitatea cuprinde, in general, toate stereotipurile gi automatis-mele, manii-estate tre in tbrma atitudirdlor, a judecdtilor de valoare qi a sisternelor axiologice in-scrise iti st-era gindrri superioare, tie ca moduri ,,cotidiene" de a vedea lucrurile, prea pu(in t-rltrate

de rigoarea spiritului cilic. ,,('otltinutuile .sin(iii " rndicS" la rindril 1or, emotii, at-ecte spontane.percep{ii stereotipe ;.a.rn.d., atlate la linlita diutre conqtient gi incongtient, t-rind - ca Si ,,nodalitd-tile" specilice cu precddere colectivitdtilor, indif-erent de dirnensiuni gi, totodati, unei ,,peioadede tintp " variabild ca intindere (lungd, rnedie sau chiar tbarte scurtd).

,,('oncluitele" trebuie, de asernenea" intelese in sensul lor cel rnai larg, atit ca obiceiuri, mora-r.uri gi necesitili proprii unei anurnite culturi Ei viefii cotidiene (cu ranctiile comporLamentale indu-se de ele). cit gi ca erpresii sau fonne care transpar dincolo de mesajul manit'est al textelor scrise.bLurioar.l din t'elul in care un autor sau rnai mr.rlli explici anunite evenirnente, aralizeazl structurasocietdtii cdreia ii apar-tin, dil rnodui cum coreleazd diversele thpte- cn alte cuvinte. din nivelul irn-persgnal al scriinni tiecdruia (cf Peter Dinzelbacher, op. cit..loc. cit.- p. )C<I-XXVI).

-' Patrick H. Hutton, Tlte History of L'lenralities. Thc Ncv, lllap of ('ultto'al History,,fiistorvand-f1reon", >O{,3, 1981. p.237).

-; ,,.-l,stdzi - rnirturisea Duby cu aproape rur deceniu iu unni - eil nu mai folosesc cuvintul<nrentalitatc>. El este insu/icient si ne-ant dat seann de acest lucnt deabia ttniu" (apud L'his-k)it'(, ('o,ttittue,Pans 199t. Citatuieste dat de Hans-Heruilng KortiiLm (op. cit.,p. 9aj tlupa eclipagennarii a cir1r.i, Die andcre Ge.schichte [Berlin], 1992. Nu tot atit de categoric ca Duby (cdruia,paradoxal. i se datoreazi cea dintii analizd sistematici a dorneniului, intreprinsi in l96l: v. supra,rr. -l), Alain Boureau consideri totugi cd rstoria rnenlalititilor a devenit ,,uSor denrodatd" (legdre-nen: alitn6clait:), cear ce-i irnpune o grabnici redetinire a felurilor, iu sensul rurei rnai precise cir-ctrrnscrieri. prin resbingere, a perimetrului ternatic, metodologic ai conceptual (v. Propo.sitiotr,spourune histoirc restreinte des mentalitts, ,Arulales. Econornies. Soci6tds, Civil.isations", t. 44. uo6. 1989. p. l49l-l5t)4).

'u Autorul ei. Ono Gerhard Oexle, o detrnegte drept ,,totalitatea cunoStinlelor nornntive $ic'ognitit,e, specifice anunritor epoci, societdli, gnipun Si'ittiivizi" (,,die Gesinrtireit tles kogtritivirrund norntatiten lI/issens bestinntter Epochen, bestimntei'Gesellschafien, Gnppur und Indivi-dacrr ") proprii atit niveluiui viefii cotidiene gi gindirii "colnulle" a tlecdrui indivi4 cit qi gindirii,,elaborate" (teologice, tilosot-rce 9i giu{ttrce) (cf. Deunngsschcmata der soziqlen ll/irHichkeit inr.frihen urd hohen ]vlinelalter. Ein Beitrag zur Geschichk: dcs lV'issens in Franti5ek Graus, op. cil.,D. O> sao- />- 16.' :! runbii tennerd sint tblositi cu incepere din anii '80 rnai ales in istoriografia Aancezd, cusensul de ,jstorie a capacitE(ilor/facultdfilor/modalitS[ilor de reprezentare, individuale qi colective,a creafiilor fanteziei" (c/ Jacques Le GofI, Bild des europtii.schen l,Iittelalters,,,Francia", 17,I990. p. 14l-158). Mai mult decit in cazul notiturii de ,:ner.rtalitate", accentul cade aici pe trltrareasocialS a reprezentlrilor qi paradigrnelor colective de interpretare, ceea ce nu i-a impiedicat insd peunii specialigti (Otto Gerhard Oexle, printre al{ii) sd considere cd etbrtul de precizie conceptual6 alistoricilor tiancezi nu a orodus clariticdrile asteDtate.

t" (J H -W. Goen.lvlenschliche Vorstelinigen untl lvleinungcn al.s Dintension der l'crgangen-/rcil, -Archiv ttr KLrittngeschichte", 61, 1979, p. 253-27l.

SocIETATE $r MENTALrratt iN EuRopA NmtrevALA

tIfII

.Impresia" de mai multe ori confirmati. cI mentalitafile par a fi o categorie istoricd cese lasd mai bine descrisd decit definiti nu i-a desanrajat, insA. pe ardenlii zelatori ai defi-ni{iilor succinte. Potrivit lui Peter Dinzelbacher. Oe pitae - und ain auiorii care inci maipersevereazl pe aceasti cale -. ,.mentalitatea istoricd este un ansamblu al modalitdtilorSi continuturilor gtndirii Si simlirii,"caracteristice unei anumite colectivitdti intr-o anu-mitd perioadd de timp [, carel se manifestd prin conduite " 2r. pentru patrick H. Hutton _

rii' Ernst Schuiin consider5, la rindul sdu, ci mentalitEtile se definesc atit ca o sensibilitate colecti-vd, ca ',via1d afectivd" a epocilor mai vechi, oi ca ,,modalitdli de inlelegere Si interpretare" pro-prii anumitor perioade, cit gi ca rm ansamblu rerurind ,,idei cdlduzithr"'i thou4lrngrleitindeIdeen), ,,conduite furulamennle" .(Gntndhaltungen) si ,,ntoduri de a gindi" (Gcstnrungin), inclu-siv "credinte rcligioase ". Subordonate ,,inconttientului colectit,".t*rltutitaiil" se 4ezialuie qi castlucturi particularizate, in fonna unor modele de comportarnent rezistente gi durabile, atit la live-l9l mo1 categorii socio-profesionale distincte (negustorii 9i intelectualii din Erul Mediu, de exem-plu), cit qr la cel al societifilor, in genere (cf Geistesgeschichte, hfiellectwl History urtd Histoiredes ntentalilds seit der Jahrhundertwcnde rn idern iraditionskitik und RekonstruLliortsversuch.

"Sndicn ztr Entu'icklung von (ieistcstvisscn.schart und histotisclten Denketr, Vandelhoeck & Ru-prechL G6fttttgen. 1979' p. 158-160). Iln alt istoric (Wemer'K. Blessing) se ret'erh la mentaiita{i ca7a o ,,oientare yecifica Si atotcupinzdtoor.. o gindiii Si simyiii", c"are i:rtegreaza atit atltudmilirti de rnuncd qi Inodele de..sociabilitate farniliaia, citsi',,r,iziinea asupra fuhii" 7fi/eltanschau-tttrg)Si "identitatea Polilicd" Qtolitisclrc Selbstverstcirtdni.r) a utui grup. ,,Dispoziliille virtuale spi-rituale si 'suflcterrli - scrie rnai departe autorul - se transfornd, irt uita apeluriior ti" context, ilt pre-dispttzilii reactive, Iegate de anuntite sinagi Si ht atit;diti concrete, ,oro ," realizeazd nrht ionrpotTantettte" (c/. Staat und Kirche in der Gcsellscha.ft. Institutione lle Autoitcit utul ntcntalcr W,an-dcl it Bavent v'rihrend dc.s I9. Jahrlruntlens, Vandenhoeck & Ruprecht- Gofturgel, I 9g2. p. l4).r Explicincl' pe rind, fiecare termen al deiirufiei,autorul considera ca mentalltatea istoricd estentai irrtii wt ,'an'san$lu " prin faptul ci rezulti din interactiunea, irtrepdtrunclerea gi iltercondi{io-narea tnai multor eletnente care coabiteazi hr mod dialectic, deopotrivi armonizindu-se gi liind incorrt-licl irl plus- acest ,,ansanthht " nu constifuie o structuri omogend- cornponentele sale putind fi- scne Diruelbacher - ,,actuale ". adicd in pas cu epoca. <lar - cil pupn iriparte _ gi ,,rezie1ute",proveurtld diri sisterne tnentale rnai vechi. Acesta este, de altfel, gi inotiwl ientru iare categoriilementale- degi se inscriu ilrtr-un orizout nrental bine deterrninat de expresie, ciat.e modeleazd atitudi-nile ;i comportameulele, nu exclud totugi gi unele devien cle la ,.regrila" ladici dr1 tiparele sociale,culturale pi cronologice dominante;. potenlate tocrnai de cornpozilt lor eteros.eua.

Mcntalitatiic sirtt. in al doilea rind. ,.moclalttdli dc ginrtiie " prin a..ea r:i. fiiud specifice ureiepoct.date ii/sau umri.grup. i;i purt anlprenta indelebilS asupra'modului cum sint tf,atate itt m(xl(ott'ftiettt toate.categoriile de mfbmratii. fie acestea reiative la lurnea exterioara, naturalh gi sociald.ori la utuversul psihic intenor. Linthajul constituie. din acest pun.t Oe u.Oerelcel rnai bun revela-tor- intrucit trunite.la utilajul nrcntal al culturii gi epocii respective- prin care se dezviluie ,,nrcda-li tdti I <t dc gindire " nren[ionate.

,,Continulurile " acestei gindiri - cel de-al treilea tennen al defuriliei - se referd la convingeri-le- credurfele Ei reprezentirile trurdarnentaie irridicinate intr-o cultwi qi, pe rle alti parte - ,iun.atttorul

-- la conceptele ideologice. politice. religioase, etice, estetice ,,'c:oistu:nte", exprirnat! fieverbal' fie.prin repiezentiri.conexe (imagistice- iretaforice, aiegorice .i. y. Fr".u.nt, dacd nu chiarcel rttai adesea. conlinutwile con;tiente de gindire dau lagteie, p.in *i.rloitzare, la atitudili gi

cottiportaniente care devirl cu titupuf ..automate"- iltrind iri stnrciura ,.habitus,'-ului culturai. curiio denrorlstreazi- illtre altele. 9i istorii nonneloietice, a celor sexuale inrleosebi- tribil;; il.;, il;spaliul d'uropean, preceptelor ieologice cregine. fonnutate in perioa4a auii.ntutii tirzii.

ISTORIA MENTALITA ILOR iN ISTORIOGRAFIA EUROPEANA

tdrilor supraindividuale, de grup Si -datate". ..unitatea (comunitatea) existentd in can-

tluitele Si reprezentdrile colective " '', H.M. Schaller, mai lapidar. considerd cuvintul (de

intrebuinlal dupd pdrerea sa doar la singular) ca frind sinonim cu insaqi ,.structuran(Ieteascd a oamenilor". determinindu-le ,,atitudinea fatd de lumea exterioard"'o.Unui alt autor germarL Hagen Schulze, mentalitafile ii evoci imaginea - transfigurati inrealitate - pe care gi-o face despre sine o societate, cu alsamblul ei de ,,norme Si axiomesociale". de ..universuri de semnifcalii colective Si paradigme de legitimare", cu crite-riile.sale pentru ceea ce inseamnd conduitd corecti sau falsi. toate laolaltd formind o

..realitate colectivd subiectit,d'. care constituie .,premisa cauzald deci.sivd" atit pentru

cotnportamentele sociale. cit gi pentru cele individuale". Ceva rnai elaborat decit autoriicitafi. dar. in acelagi timp. qi inutil de complicat. Frdnti5ek Graus vede in mentalitdtilecolective ,,sun1a analizabild a mecanismelor de reaclie Si a reprezentdrilor structuralespecifice anumitor grupuri tntr-o perioadd de timp precisd..., a5ra cum se dezvdluie''acestea in opiniile.gxprimate ,ti in modurile de comportare, [precum] Si in lumina izvoa-reltrr [esistente]

" 'o.Faptul ci istoricul gerrnan recurge. pentru a caracteriza mentalita$-le- la expresii intmciwa uzuale precum .,mecanisme de reaclie" Si ,.reprezentdri structu-.rale" nv trebuie totuqi sa ne ingele: nici acestea nu sint de natura a conferi noliurii o

coerenfd sporita inlesnindu-i. eventual. conceptualizarea. Dirnpotrivd. dupl cum obser-

vf, tot Graus. lucmrile se petrec exact invers: nanrra e$reln de complexd Ei eterogend a

mentalitatilor. reunind opinii. tipuri de condu-itd- reprezentiri. atitudini deosebit de varia-te ca vechinte. prol'enienfi, intensitate a manifestdrii. duratd i. a. m. d. (ceea ce. in trea-c5t fie zis. le inscrie nu nurnai in ,.timpul lung". curn credea Fernand Braudel. ci intr-opluralitate de durate), face ca. deqi lirnpede percepute, ele si nu poatd fr niciodatd clarexplicitate. nici cantitativ qi nici terminologic''. indiferent de precizia cuvintelor folositepenftu a le exprima. Nu este. de aceea, intimpldtor. ci rnentalitifile au ajuns. nu de puqi-

ne ori. si fie identificate, atit de cei ce le ,,tr5.iesc", cit qi de cei care le studiazi, cu atitu-dini 9i tipuri cornportamentale tot atit de spontane ca gi ele. cum ar fi stereotipurile qi

prejudeca{ile. dar fera ca acest lucru s[ contribuie, la rindu-i. in vreun fel. la limpezireaconceptuala,a$teptata sau cel pufin. la clarificarea unora din componeniele.,stabile" aletennenului-''.

't Rolf Sprandel, Mentalitriten und Systeme. Neue Zugange zur Geschichte, Berlin, 1972:FrantiSek Graus, op. cit.,loc. cit.,p. 12-

'o Ibident.tt Hagen Schulze,L,lentalitritsgeschichte - ('hancen und Grenzen eines Paradigpas derfran-

zdsisclrcn Geschichtswissenschafi, ,,Geschrchte in Wissenschaft urd Unterricht", Jahrgang 36,Hetl4. 1985, p. 259.

'o [hidem- o.28.. ., tt Este, de altt-et, Ei motivul pentru care mentalitatea (mentalit6{ile) rmui grup sint imposibil de

,Jbrmulaf in felul in care poate h o ideologie sau o teorie. O intrebare de gemrl: ,,care este men-talintea Dvs? ' ', pert'ect normald in celelalte cazuri este, in aceasti privin{i, complet lipsit6 de seus(c/ franti5ek Graus. op. cit., loc. cif., p. 10, 17, 321 Ei passim).

" Pentru alte tentative de conceptuaiizare, specifice indeosebi spatiului german, v. gi UlrichRaultl, op. cit., p. 7. De asemenea, Volker Sellin, op. cit., Ioc. cit.. p. 559-560. Urmdrind sI deli-miteze rnai precis dorneniul istoriei mentalitililor in raport cu cel specil-rc istoriei ideilor gi a cultu-

l0 socrETATE $r MENTALTTA1T iN ErrRopA wnnvalA

Ginzburg vorbesc despre mentalitifi ca despre .,un ansamblu de idei gata Jdcate, pe careindivizii le exprimd spontan, intr-un anumit mediu uman si intr-o aiumiia ,pori", sauca struchrri care cuprind elementele cele mai ,,inerte, obscure [g1l inconstieite" a]e uneicolectivitili umane. emblematice pentru supraviefuirile gi arhaismele, ca gi pentru emo-fionalul 9i ira{ionalul care constituie, impreuni cu celelalte, domeniul istorieimentalitlf-lor". In incercarea de a fi mai practic, dar ferd a fi neapirat qi mai convingdtor. MichelVovelle propune o definifie a conceptului in func{ie de ivatamrile succesiv-e adoptate decon{inuful sdu in scrierile de gen elaborate de-a lungul timpului, considerind ci, mentali-tdtile brchdtoate formele de expresie cunoscute, de la cele specifice culturii sau sindiriiclare (cum au crezut la vremea lor, Lucien Febvree 9i Robert Mandrouro). pinr li nive-lul ittcortStienr al sensibilitifii colective, oglindit de atitudinile. comportamentele gi re-prezentdrile cele mai cotidiene (cum ar fi cele referitoare la familie. dragoite. sexualita-te. nloarte.1.._,-212li1ate pe larg in studiile lui Georges Dubylr. Jean_Louis Flandrinr2.Philippe Ariesr3 etc.)'4. Tot astret, dace pentru Rolf S-prander gi r.l. Schmale. rnentaliti-lile (specifice. in opinia lor. numai ansarnblurilor umane) definesc. ca sumi a ..reprezen-

.lar:ques Le (iotl. Histoirc des sciences et histoire des nrentalitis, ,Renre de Spthdse'.. 3*.serie. tt- I I l-l 12, 1983. p. 408 Istoricul consi<ieri cd tocrnai no{iunea de ,.ansamblu" este deter-tnirratitd in defirurea rnentaiititilor, iltrucit trimite la caractenrl de sistent al acestui complex wri-vers lJn sistem, constatd mai departe Jacques Le Goff, ,,plin de brcoerenle, de contradicyii, de ete-rogeilitdli, datorate diver'sitilii stratuilor istoice care au contribuit la.{omnrt:a sa (succe.siuneadc ntostenii culturale si ideologice) pi [deopotrivd] pturalitdlii surseloi salr: carc, nni mult dccitscoala, strtl m"edii de.fomare prh intpregTare inconStientd: .familie, loeuri publice, tradilii oraleSi scisc etc. Inttlnint aici una din caracteisticile pincipale alc mentalitdliior:.. aparenta lor in-coerLtt.ld irt raport cu ghtdirea rationald. Dar- incheie istoricul - [acesta] .zste un dat carc trcbuieacceptat,.ittnrcit tocnoi in acea.sta constd oiginalitatea nrcntalitdlitor" (ibirten).

" Carlo Girzburg- Brinza Si viernii. (hiversul unui morar din iecolul al -YII-lea. Traclucere deClaudia Durnitriu. Bucuregti;,Ed. Nernira, 1997,p. 19.

" tf. Lt'prohldne de I'incrovance auX'['f siiclc: la religiortde Rabelais,Pans, A. Co]in, 1942(acrrrri 5i in lirnba rotndnd. sub titlul: Religia lui Rabelais. Problema nccredi4ei itt secolul at ,\1,7-/aa-.vol. I-II. Traducere. introducere gi note de HoiaLazAr. Cluj-Napoca. Eci. Dacia, 1996, l99g).

1,0, c.{. Ila la culturtt populairc aur')'rrf et ,y-t'TIf siicles,uoi. t-n, paris, 1964, 1975." cf. Le chct,alier, la.fcntnrc. le pratre (,e nnmiage dan.c la Ftancc.ftiodal,), paris, lggl (in

lirnba rorndnd: ('m'alcnil,.fcntaio.Si preoml (Cd.satoria in Fran1a.fcudaizi). BucureEti, C E iJ press,Editura --Du Stvle", 1997). Altile Alqvcn Age. I)e I'antour et autres e*ars, paris, Flarnmariou,1988 (r' 9i editia in iirnba romiuS. Evul lv:tediu nn.sculin. Despre dragoste Si alte escuri,Rucu-resti.-td. Meridiane. | 992).

,,..'.- (:l..intcr.alia, Le scxc .\ I'Occident. Et,olution des anitutlcs ct des contporTenrenls,pais.

l:drtions du Seuil. I 98 I I I irr tenp.t pour entbrasser...4ux oigirtcs dc la ntoralc sexuclle occidental<:(l'f -.,\l' .siiclel.Pais. Editions du Seuii. 19g3.

''' Es.sari sur I'histoite dc la nort en Occident du Mo1,qt Agc a nos jours. paris. Editions duSeuil- I 975. Z 'hontnrc devant la ntor7, vol. I-II. Paris, Editions du Seuil- isgs (u. gi edilra i1 limbarornind: Onul in-fato mo4ii.Tradtcere cle An<lrei Niculescu. vol. I-I, Bucureqti, Ed. Merirliane,I ()90

).

" Michel Vovelle. Idlologie.s {.t meiltalitds- Paris, Editions de la D€couverte.l9g5. p. 10, g7.

rsroRLA MENTALTTATTLoR iN rsrozuocRAFrA ErrRoptaNa

dupl transferul cuvintului in lirnba francezS. petrecut in veacul al XVI[-lea. un loc co-tnut al limbajului cotidian- evocind rnaniera generald de a gindi. predominanti- la unrnoment dal intr-o societate sau un ,,model" intelectiv gi de percepiie specific urei pe-rioade de tirnpa. Astdzi. insa- la ffei secole de la cea dintii fonnularL gi

-Oupi mai multe

decenii de utilizare in cele mai diverse contexte, pufini sint cei care inai indrdznesc sapilriez.,e pe transparenfa sernantici a termenului sau se arata dispugi a-l prelua. ffuaschirnbiri. in fonna-i irufali. Concept prin excelenfd ambiguu sau ,,slab,' (cum il carac-Iertzeazd Peter Dinzelbached). ,,ntentalitatea " lgi asociazi. de la autor la autor. confinu-turile cele rnai variate cu putin{a- frra a lSsa sd se intrevadd vreun acord asupra a ceea cear lrebui si constituie .,calonul" siu referenfial. tematica exacti a cercetdrii bri modul deinterpretare a iz"'oarelor. Lui Gerd Tellenbach, de pildi- cuvintul (folosit de autor - faptsetnnificativ - in forma sa singulara) ii sugereazd mai degraba ..o'atitudine ,sau o di,rpi-zitie relativ constantd a spiritului, o tnclinalie de a reproduce moduri de gindire o'biS-ntrite"- ru.r...r/i/ deviatd (Leben,sduktus. spune el) prea putin reflectat". decit o strucnudepisternicd dotata cu o coeren{d proprieu. in acelagi sens. Jacques Le Goff Ei carlo

, o_(ieorges Dubv, Histoire des mentalitds in L'histoire et se.s ntdthotles, sous la dtreotion de

Charles SarnaratL Paris, 1961, p 940 Potrivit altor opinii, transferul termenulur in lunba trancezda arut loc abia la mijlocul secolului al XD(lea, tiind pentru intiia dati intens folosit in contextulatacerii l)reytus. cu o conotafie_preponderent poierniii. Cu toate acestea, cuvintul ii apdrea luiMarcel Proust- in jurul anului 1897, ca ,,unul nou",,,le.fin clu.t'itt ct, contnt4 ot't tlit, le <demicrcri> " - ceea ce iildicd o utiiizare rnai curind restrinsS- Odati cu inceputul secolului uostru. vocabulairtcepd sd fie tblositi, tot in Frallta, ca epitet monclen, circumscris tiind. cu precidere. efrtei soc,aiea vrernii' penlru ca,_dupd primul rizboi rnondial. s.1 o regdsirn 9i in spafiul g..,r,*, asociati" cu in-telesul de ,.stare sut'leteascg", ,.rngd de gindire", ,,spirituaiitate;', ,,p.bdu. j,rrin1il" etc.; celor maivanate contexte. Petttru Eduard Eugel, br.uiioarS, cuvintul ,,ltlentalitdt" - de.tinit de el. in 1917,prin seruurile tnai zus evocate - se cuvellea epurat din limba gemrand, aiclorna tuturor neologisme-Ior de origine rotnanicl. Pulin rnai tirziu, Joseph Schumpeter, intr-un taimos eseu (Desprc siciolo,gia intpeialismrrllri). inlroducea tennenul in expresri precum: ,,nterttalitateaform'ei di viali capi-taliste". ',mentalitatea itrepinzdtontlui", ,,stntcturi sociald, mentalitatea"si stnrctura specijc,ia unui popor", q.a.m.d. La rindul sa3, Th99d9r Geiger utiliza (in 1932),,rnentalitatea" * i" o no-ltrme a sociologiei economice, cuvintul t-rind sporadic folosii chiar Si i lrtoin Kampf, publicat6pentru prima datu in I 926 (penm aceste detalii, v. Hans-Henning Koririrn, Mar *chen wd |v{cntali-!aje|) Elflfntng in L'orstellungswelten des Mittelalters, Akarlimie Veriag, Berlil, 1996, p. l5;Volker SellirL op. cit., loc. cit., p 555J56) Ocuren{a cuvintului ,,rnentalita-te" in opera lui nousit;l lo.rycllerghe du temps perdu, vol. [I, Du c6td des Guermantu", p-ir, 1969)'este **ra"ia a.(ierd Tellenbach in studiul intitulat ,,Mentalittit", publicat in volumul Gcsclichte - Wirrsclnfi -Gescllscha.ft. Fe*schift frir Clemens Bauer zum i5. Goburtrtog fr"**g"g"ben von Erich Hes-sutgtr' J. Heinz Muller und Hugo Ott, Berlin, 1974, p. I l). Autorul ofera-qiatte arndntmte intere-santf gTpYpanfa !i circulafia termenului, sub diferite sinonime, in limbiie europene (v. infra).' Peter Diruelbacher, Zu Theoie und Praxis des Mentaliteitsgeschichte in idem (Hg.),"Eu)o-4aiylte L{entalittitsge.schichtc. Hauptthemen in Eirceldarstelluigen. Altied Krriner,-5*ogo.,,1e93. p. XVII.

o ,,O mennlinte - scrie rnai departe autorul - este o cowluiid pi [totodaEl o reaclie natumld,

de la .sitrc inlelcasd, adesea chiqr inpukivd, o gindire Si o opinic spontand, care afecteazd fprea,ipu|itt constiinla" (op. cit.,loc. cit., p. 18,20; v. qi Frantiiek Graus, op cit., loc. cit.,p. 12.n. l4).

ii

Istoria mentalitifilor in istoriografia european5:emergen{I, caracteristici, domenii de investigatie gi izvoare.

Vocafia interdisciplinaritifii ca metodologie

Transformind radical modul de a infelege qi practica istoria (sau. potrivit expresieirrrult rnai plasice a lui Jacques Le Goff, oferindu-i adevdrate ..guri de aer proaspdt"t),mentalitdlile au ajuns astdzi._.la mai bine de gapte decenii de la primele taton -ri concep-tuale Si la un sfert de veac de la intruparea lor intr-un amplu cimp de cercetare. un cuvintla modd pentru cele mai diverse aspecte ale viefii din trecut gi prezent:. tntens utilizatdeopotrivi in limbajul cotidian qi in cel propriu gindirii qtiinfifice. termenul este insideparte de limpezimea semantici pd care ar trebui in mod normal s-o oglindeasca im-pdrtagind prin aceasta soarta mai tuturor expresiilor noi sau cu rezonan{i mai veche. in-clusiv pe aceea de a h definit in cele rnai variate moduri posibile qi - poate tocmai dinacest motiv - de a-gi pierde pinl la urmd sensul.

Initial. insS- nilnic nu pdrea si anticipeze o asemenea evolufie. Apdruti pentru primadata in secolul al XVIIlea in scrierile filosofilor englezi ai epocii. ca derivat substanti-vizat al adjectivului mental / mentalis. aparfinind vocabularului scolasticii medievale.nofiunea de mentalitate (,,mentality", in idiomul insular) era menittr a desemnafelul par-ticular de a gindi Sr simfi al unui popor, al unei colectividtr, al *d gryp de'persoaneetc.r. Explicitat in acest mod. inlelesul ei originar a devenit. foarte repede, mai cu seami

' Textnal: ,dcs boffies d'air''; cf. In Nowelle Hisfoire. Sous la direction de Jacques Le Goff,Roger Chartieq Jacques Revel, Paris, ReE, 1978, p.233.

' Caracterizareg ii apadine lui FrantiSek Graus, Mentalitlit - Versuch einer Begifstimnrungund Methoden der Llntercuchang in idem (Ilg.), Mentalitdtm im Mittelalter. Methdische wd in-haltliclrc Probleme,Ian Thorbecke Verlag, Sigmaringen, 1987, p. 9.

r Jacques Le Goff, Les mentalitds: une histoire ambigte rn Faire de I'histoire. Sous la direc-tion de Jacques Le Goff et Pierre Nor4 vol. IIL Noweaux objets, Puis, Gallimar4 1974, p. 82.Dupd toate aparenfele, cuvintul ,,mennliry" apare pentu prima datii in vocabulanrl englez in anul1691, la originea lui aflindu-se substantiwl de origine latitr6, mens/menrrs, taductibil printr-o plu-ralitate de termeni" cum ar fi: ,jn{elegere", capacitate de gindire", ,.comportamenf', ,,specific su-fletesc", dar qi ,,pasime", ,,cunoattere interioard" etc; cf. Volker Sellin, Mentaliat und Mentali-ttitsgeschichte.,Iistorische Zeitschrift", Band 241, Heft 3, 1985, p. 556. Pentru aceleaqi sensurimultiple gi contradictorii, zugerate de etimonul latirU precum gi pentru urmdrile lor asupra con-ceptualizirii, v. qi Ulrich Raulff, Vorwort. Mentalikiten -Geschichte in idem (Hg.), Mennlimtm- Geschichte. Zur histoischen Rekonstrulaion geistigen Prozesse, Vedag Klaus Wagenbactq Ber-lirt' 1987,p.9-10 9i l7(n. l0).