La apusul libertatii/Hristodulos Aghioritul

*caseta 01/A- Introducere

autor: Ieromonah Hristodulos Aghioritultitlul c(r(ii: LA APUSUL LIBERT((II

Dedica(ie

Aceast( carte se dedic( (n primul r(nd bunului nostru Dumnezeu, Care ne-a r(scump(rat (i ne-a eliberat din robie, d(ndu-(i (n schimb Sf(ntul S(u S(nge, [fiind El] r(stignit pe Cruce.

(n al doilea r(nd se dedic( tuturor acelora care, indiferent de ideologie au luptat (i (i-au v(rsat s(ngele pentru (nt(rirea libert((ii (i a democra(iei, pentru ca noi s( tr(im ast(zi liberi (i nu robi ai vreunui st(p(n.

(n sf(r(it este o mic( p(rticic( a recuno(tin(ei fa(( de to(i aceia care ast(zi - din nou, indiferent de ideologie - lupt( (i se str(duiesc pentru ap(r(rea libert((ii care este un dar al lui Dumnezeu (i pentru care s-a v(rsat at(ta s(nge, libertate pe care au avut grij( s( ne-o asigure cei dinaintea noastr(, (nainta(ii no(tri (i care, din p(cate, (n zilele noastre, unii cu inim( u(oar( ((i unesc for(ele ca s( o distrug(. Ba chiar [fac aceasta] (ntr-un fel f(r( precedent (i (ntr-un asemenea grad cum p(n( ast(zi nici un regim n-a (ncercat s-o fac(.

[p. 7] Destinatarii acestei c(r(iCartea de fa(( are drept destinatar pe to(i cinsti(ii (i vrednicii ierarhi (i p(stori ai Bisericii Greciei, pentru c( Sf(nta noastr( ierarhie este conducerea duhovniceasc( a acestui loc, a acestei ((ri. (i mai (nainte de toate a fost trimis( c(tre ace(tia, (nainte de a ap(rea [a fi editat(]; de asemenea a fost trimis( Sfintei Comunit((i (i tuturor (nt(ist(t(torilor de la Sf(ntul Munte, autorit((ii superioare, care constituie avangarda bisericii noastre. (i am f(cut acest lucru (tiind bine specificul spiritual al poporului nostru, care totdeauna a(teapt( din partea conduc(torilor numi(i mai sus s(-(i asume r(spunderea, s( intre primii (n lupte; (i (nsu(i poporul nostru (i urmeaz( - cu o credin(( pe care nu o mai are nici un alt popor [din zona UE] - , hot(r(t s( suporte orice fel de jertfe care sunt necesare mai (nt(i pentru binele credin(ei (i apoi (i al patriei noastre.

Rug(m c(lduros conducerea noastr( duhovniceasc( (i cea politic( s( se aplece pu(in asupra inimii acestui popor (i s( asculte cu aten(ie cum abia mai bate. Poporului nostru, f(r( a fi m(car (ntrebat i s-a impus s(-(i asume pe deplin, s( poarte singur pe umerii s(i (ntregul cost al convergen(ei; (i chiar mai mult, nici m(car nu a fost stabilit( o dat( final(, un termen limit( pentru c(, a(a cum se pare, vor s( care pe umerii s(i povara acestei convergen(e p(n( la c(derea lui des(v(r(it(. (i cel mai r(u este faptul c( i-au luat libertatea (i ne-au f(cut pe noi din cet((eni greci liberi, - supu(i, sclavi ai unei autorit((i incontrolabile, superna(ionale [suprana(ionale].

(n sf(r(it, cartea aceasta a fost publicat( pentru a lua cuno(tin(( fiecare grec care trebuie s( se (ntrebe: (Unde merge Europa?(; (i aceasta numai (i numai pentru c( (l intereseaz( (ncotro merge patria sa Grecia, ca s( (tie (n cele din urm( (ncotro se (ndreapt( el (nsu(i ca persoan(.

[p. 8] Scopul c(r(ii de fa((Scopul edit(rii acestei c(r(i cu titlul La apusul libert((ii este mai (nainte de toate s( nu accept r(spunderea pe care o am ca cet((ean grec (i duhovnic, r(spundere care izvor((te (i decurge din t(cerea asupra tuturor celor ce se uneltesc (n frumoasa noastr( (ar(. Aceast( t(cere este considerat( ca o acceptare (i ca o consim(ire, de aceea (i Domnul nostru Hristos ne-a spus c( m(rturisirea pe care o vrea de la noi trebuie s( se fac( (naintea oamenilor; El ne-a cerut numai despre faptele noastre bune s( nu (tie st(nga noastr( ce face dreapta noastr( (Mat. 6,3).

(n plus scopul meu este s( pun (n vedere tuturor acelora - (i sunt mii -, care (mi cer - fie la telefon, fie (n scris, fie (n particular, (i c(rora nu am posibilitatea s( le r(spund (n alt fel - ce se (nt(mpl( exact (i unde ((ncotro) v(d eu c( suntem condu(i. (i astfel, dup( ce vor cunoa(te s( poarte pe umerii s(i fiecare r(spunderea care (i revine (n raport cu pozi(ia pe care o ocup( (n societate, ca (i conduc(tor spiritual sau politic - ((n care calitate) care conduce, (ndrum( (i guverneaz( - sau ca simplu cet((ean care, accept(nd prin atitudinea lui pasiv( se transform( de bun(voie din cet((ean grec liber, (ntr-un supus al unei autorit((i necunoscute (i f(r( putin(( de a fi controlat(.

Cu durere (n suflet, cel mai ne(nsemnat dintre ieromonahi,

Hristodulos Angheloglu.

[p. 9] Prolog(n cartea editat( de cur(nd cu titlul Urna libert((ii, r(spunz(nd nelini(tii pe care o exprimaser( multe mii de cre(tini, fra(i de-ai no(tri, cu toat( certitudinea am scris c( maica noastr( Biserica se va pronun(a (n leg(tur( cu chestiunea identit((ilor electronice (i chiar (n cur(nd o va face. (n duminica Floriilor, Sf(ntul Sinod a emis o circular( adresat( (ntregului popor, f(c(nd (n acela(i timp un apel guvernului s( resping( legea tocmai (recent) adoptat(.

Trei puncte ale aceste circulare de o importan(( major( ne-au atras (n mod special aten(ia.

Unul este acesta: Sf(ntul Sinod, dar (mpreun( cu acesta (i fiecare cet((ean elen are prin (C)constitu(ie dreptul s( se pronun(e (n leg(tur( cu respectarea deplin( a drepturilor individului (i ale (ntregii societ((i, consfin(ite (n Constitu(ie

Al doilea punct este acesta: astfel deci, cu durere observ(m c( progresul civiliza(iei (n domeniul aplica(iilor electronice este legat a(a cum n-ar trebui de num(rul 666, care este folosit drept num(r de cod principal (n respectiva tehnologie. Despre acest num(r se spune (n mod limpede (n cartea Sf(nt( a Apocalipsei c( este num(rul Antihristului, (i prin urmare nu este posibil ca un cre(tin s( fie indiferent (n ceea ce prive(te introducerea voit( (i sistematic( a acestui num(r (n via(a lui (i (legat de aceast( discu(ie,) (n via(a neamului grec care aproape (n (ntregul s(u este cre(tin (i ortodox. Aici am constatat c( maica noastr( Biserica ne-a subliniat faptul c( nu este posibil s( fim indiferen(i ca (i cre(tini (n ceea ce prive(te introducerea voit( (i sitematic( a acestui num(r (n via(a noastr(, (i cum c( fiecare cet((ean grec are dreptul prin Constitu(ie s( protesteze c(nd sunt (nc(lcate drepturile omului, drepturile sale.

Al treilea punct din aceast( circular( foarte important(, care mi-a f(cut o foarte mare impresie este acea parte din prima pagin( unde este scris: (Astfel Sf(ntul Sinod - cu convingerea c( toate formul(rile care s-au f(cut pe aceast( tem( p(n( acum necunoscut( cum este (i a(a numita supraveghere, observare electronic(, nu este posibil s( acopere toate aspectele necunoscute ale chestiunii - face apel la guvern (i (n general la conducerea politic( a ((rii noastre, ca, (n cadrul competen(ei (i a r(spunderii sale s( aib( (n vedere toate comentariile care se fac pe aceast( tem((.

C(nd am citit acest mic fragment am admirat g(ndul smerit al celor care au scris circulara, care m(rturisesc c( sunt neputincio(i s( fac( formul(ri pe o tem( necunoscut(, cum este observarea, supravegherea electronic(. Au absolut( dreptate bunii no(tri p(stori, pentru c( cei care vor s( impun( controlul mondial electronic ascund sistematic toate aspectele (ntunecate ale chestiunii (i (ntregul lor program este pus la cale (i este introdus (n via(a popoarelor (n cea mai deplin( (n(el(ciune (i (ntr-o uria(( minciun(. Acesta pentru c(: (oricine face rele ur((te Lumina (i nu vine la Lumin(, pentru ca faptele lui s( nu se v(deasc(( (Ioan 3,20), pentru c( faptele acestea sunt s(v(r(ite (n (ntuneric. (ncheind a(adar micul lor articol, preasfin(i(ii no(tri mitropoli(i sinodali fac un apel guvernului (i conducerii politice a ((rii noastre ca s( aib( (n vedere toate comentariile relative la aceast( tem( care dezv(luie anumite aspecte necunoscute ale chestiunii.

Astfel, cartea pe care o (ine(i (n m(inile d-voastr( nu inten(ioneaz( dec(t s( problematizeze conducerea ((rii noastre (i s(-(i exprime nelini(tea (n leg(tur( cu anumite teme despre care - (i acest lucru este recunoscut de toat( lumea -, pe m(sur( ce trece timpul, tot mai mult, fiecare din noi constat( c( ceva nu merge deloc bine (i dup( cursul firesc al lucrurilor. R(spunderea o poart( cei care guverneaz( (i care hot(r(sc (n toate chipurile (n leg(tur( cu soarta acestui loc.

Ca ieromonah atonit (i ca duhovnic, (n momentul (n care am o autoritate superioar( care este Sf(nta Comunitate de la Sf(ntul Munte, cea care se exprim( prin intermediul tuturor (nt(ist(t(torilor (i reprezentan(ilor (n adunare, (i prin conduc(torii celor 20 de Sfinte Loca(uri de la Sf(ntul Munte a( fi nechibzuit dac( a( hot(r( de unul singur s( purced la dezv(luirea pe care a( face-o poporului, anumitor pozi(ii pentru c(, fiind subordonat, sunt obligat s( m( supun autorit((ii mele superioare (i s( pun (n aplicare tot ceea ce aceasta m( (ndeamn( s( respect.

(n ceea ce prive(te a(adar tema concret(, la 18 mai 1993, (n unanimitate Sf(ntul Munte, c(nd legea a fost din nou supus( vot(rii a scris (i a f(cut cunoscut poporului grec printre altele (i urm(toarele lucruri:

(Sf(nta Comunitate dore(te s( sublinieze, (mpreun( cu alte lucruri faptul c( necroza spiritual( a sufletului grecesc nemuritor (i aservirea total(, f(r(mi(area (i (mp(r(irea p(m(nturilor grece(ti pline de at(ta sfin(enie, pentru care s-a v(rsat at(ta s(nge vor fi preg(tite f(r( t(gad( de noile identit((i electronice prin (nscrierea op(ional(, facultativ( a religiei (n ele. (ntr-un asemenea caz, ce grec cre(tin (i patriot va accepta s( preia asemenea identit((i? Sf(ntul Munte solidariz(ndu-se cu Biserica greac(, prin prezentul comunicat cheam( poporul grec s( manifeste prin orice mijloc legal (i democratic opozi(ia, (mpotrivirea lui la editarea noilor identit((i - cartele electronice - dar (i la votarea (n Camer( a amendamentului care prive(te (nscrierea facultativ( a religiei pe aceste identit((i(.

(i continu(:

(Nici o lege nou( nu poate s( protejeze libertatea personal( a cet((eanului de tehnologia electronic( modern(, care este aproape nelimitat( (n posibilit((i. Numai abolirea definitiv( a legii va (mpr((tia temerile (i va calma nelini(tea vie a poporului grec (n ceea ce prive(te urm(rirea, supravegherea electronic( general(, care e vorba s( se instituie (n cur(nd (i care ne(ndoielnic, va preg(ti terenul pentru pecetea at(t de ur(t( a Antihristului - 666. Fra(i cre(tini ortodoc(i greci, trezi(i-v( (i fi(i fermi (i de neclintit (n sf(nta noastr( credin(( ortodox( (i nu v( (ndoi(i c( aceasta este biruin(a care a biruit lumea - credin(a noastr((.

Ca un c(lug(r smerit (i p(c(tos (i ca un cet((ean de drept al Greciei, ascult(nd de autoritatea mea duhovniceasc( m( str(duiesc s( nu fiu indiferent la apelul (i la chemarea care mi se fac, (n(tiin((ndu-m( c( prin acest comunicat (cine?) cheam( poporul grec, (i prin urmare (i pe mine, s( manifeste prin orice mijloc democratic (i legal (mpotrivirea lui la emiterea noilor identit((i electronice. Am g(sit a(adar, ca un mijloc legal (i democratic de manifestare a acestei (mpotriviri a mele publicarea acestei c(r(i, drept pe care mi-l d( Constitu(ia ((rii mele conform art. 14 par. 1, unde este prev(zut c( fiecare poate s( exprime (i s( r(sp(ndeasc( verbal, (n scris (i prin pres( cuget(rile sale, respect(nd legile statului.

V(d c( mul(i din d-voastr( cu demnitate (i cu cea mai bun( credin(( dori(i s( v( exprima(i obiec(iile, (i de aceea, a( dori s( v( spun fr((e(te ca (n dragostea d-voastr( s( ave(i un discern(m(nt elementar, pentru c( el d( calitatea supunerii (i ascult(rii noastre. Ca s( (n(elege(i ce (n(eleg prin aceasta, o s( v( povestesc o mic( (nt(mplare, care poate fi un exemplu (n leg(tur( cu ceea ce am spus:

(ntr-o zi au vizitat un b(tr(n c(lug(r c((iva (nchin(tori, pelerini (i el, dup( ce i-a primit a spus celui care (l slujea: (Frate, au venit (nchin(torii. Pune ibricul pe foc(. Fratele a alergat s( (mplineasc( porunca; a trecut (ns( destul timp (i b(tr(nul s-a nelini(tit (i l-a strigat pe slujitorul s(u (i l-a (ntrebat: (Nu (i-am spus s( pui ibricul pe foc?(. (Da, preacuvioase, l-am pus(. (Atunci de ce nu aduci cafeaua pentru oaspe(i?( Iar slujitorul care nu avea discern(m(nt, i-a spus: (Dar preacuvioase, mi-a(i spus s( pun ibricul pe foc (i l-am pus, nu mi-a(i spus (ns( s( pun (n(untru ap(, cafea (i zah(r (i s( aduc cafeaua (n ce(ti(.

Fra(ilor, pentru c( am ajuns aici trebuie s( (n(elegem c( printr-un lucru pe care ni-l spune Biserica noi trebuie s( (n(elegem alte zece. Ceea ce v( spun o s( (n(elege(i dac( ve(i ad(nci pu(in cuv(ntul pe care vi-l explic(, deoarece chiar (i Domnul nostru Hristos vorbea tainic (i (n pilde, de vreme ce se afla (ntr-un mediu nes(n(tos (i sub st(p(nire roman(. Mul(i s-au str(duit s( se aga(e de graiurile Lui, ca s( se prind( de ceva (i ca s(-L h(r(uiasc(, s(-L chinuiasc(, dar El le-a sc(pat (ntr-un mod foarte frumos: (i spun(ndu-le ceea ce voia s( le spun(, dar (i ned(ndu-le dreptul s(-L re(in(. De aceea (i voi ve(i asculta ce spune Biserica noastr( (i v( ve(i aduna. C((iva dintre voi [probabil autorit((i politice???], st(rui(i c( ceea ce trebuie s( spun( [Biserica] nu este permis, dar judeca(i dac( este drept (naintea lui Dumnezeu s( ascult(m de voi mai mult dec(t de Dumnezeu [culeg(torul textului a f(cut complet(rile ca fiind cele mai plauzibile (n contextul dat - oare nu (se adun(( oamenii politici (n (sinedriu( pentru a-L prigoni pe Hristos (n trupul S(u, adic( Biserica?]. V( inform(m cu toat( convingerea c( a(a cum a f(cut-o de at(tea secole p(n( acum, o va face (i (n acest moment concret [adic( Biserica ((i va ar(ta c(rmuirea fiilor ei c(tre (mp(r((ia lui Dumnezeu, (n contextul (i condi(iile istorice concrete ce le tr(im], pentru c( temelia Bisericii noastre este pe Piatr(, Piatr( care este Hristos, dup( cum este scris c(: (por(ile iadului nu o vor birui( (Mat. 16,18). De asemnea (i (n aceast( lupt( care se duce (ntre fiul femeii bisericii (i fiar(, este scris mai dinainte c(: (Aceasta ((i va zdrobi capul, iar tu (i vei (n(epa c(lc(iul( (Fac. 3,15). Maica noastr( Biserica totdeauna a demonstrat (i demonstreaz(, (n conformitate cu g(ndirea evanghelic( faptul c( ceea ce este al cezarului este al cezarului; c(nd (ns( cezarul nu caut( cele ale lui Dumnezeu (i nici pe cele ale poporului, arunci el (nsu(i arat( c( inten(ia lui este s( mearg( (mpotriv(, (i se (ntoarce (mpotriva noastr(. Dac( cei care supun neamul nostru la (ncerc(ri nu se vor cumin(i, ar(t(nd respect indica(iilor Bisericii noastre (i imperativelor, poruncilor voin(ei populare, ci vor urm(ri s( se opun(, atunci este mai degrab( inevitabil prin for(a lucrurilor s( constate (nti de toate ce (nseamn(: (Greu ((i este s( love(ti (n (epu(( cu piciorul( (Fapt. 26,14) (i (n al doilea r(nd cum m(nia poporului este vocea lui Dumnezeu, a(a cum este rostit acest lucru de g(ndirea popular(.

///*caseta 01- Introducere / fa(a B/// [p. 13] IntroducereDe-a lungul timpurilor, atunci c(nd unii (ncercau s( apere drepturile patriei noastre, imediat, al(ii care se autonumeau (progresi(ti( (i (ncadrau pe ace(tia (n categoria (na(ionali(tilor(, a (obscuranti(tilor(, a (retrograzilor(, a (oamenilor care doresc s( re(nvie evul mediu(. Din aceast( cauz( a(adar, prin aceast( c(r(ulie mic(, (i inform(m pe a(a-numi(ii (progresi(ti(, (n leg(tur( cu toate pozi(iile noastre (i le demonstr(m c(, (ntr-un sf(r(it ei sunt cei care nu iubesc adev(rata (nfr((ire a popoarelor, nici libertatea (i nici progresul patriei noastre.

Deoarece (i eu (nsumi am dou( calit((i, cum dealtfel are majoritatea cople(itoare a poporului nostru, o s(-mi permite(i s( vorbesc:

1. ca cet((ean grec de drept care, (n conformitate cu art. 4 par. 1, 2 (i 3 din Constitu(ie este egal (n fa(a legii, care are drepturi legale (i obliga(ii (i care de(ine toate privilegiile prev(zute de lege (i (n cf. cu art. 5 par. 1 are dreptul s(-(i dezvolte liber personalitatea (i s( participe la via(a social(, economic( (i politic( a ((rii;

2. ca (i cre(tin ortodox (ns(rcinat cu calitatea de duhovnic, competen(( pe care mi-a (ncredin(at-o Sf(nta noastr( Biseric( prin (ncredin(area, prin grija (i prin harul lui Dumnezeu.

Dorim Uniunea European(?

Grecia noastr( este singura (ar( care (n trecut a avut de tras cele mai grele consecin(e din cauza Apusului (i care a suferit mari dezastre cu rezultatul c( ast(zi am r(mas cu sute de ani (n urm(.

Nu m( voi referi (n mod special la istorie, nu m( voi opri nici la cruciade, nici la contra-ac(iunile Sfintei Alian(e [???] din timpul revolu(iei de la 1821, nici la rolul pe care l-au jucat for(ele europene (n timpul campaniei din Asia Mic( (i a catastrofei, a dezastrului care a urmat (n jurul anul 1922, nici la atitudinea ostil( (i pref(cut( a statelor din vestul Europei (n timpul celui de-al doilea r(zboi mondial (n 1940, nici la at(tea (i at(tea alte lucruri mai recente sau mai vechi, pentru c( toate acestea sunt cunoscute de c(tre to(i.

A(adar, dac( exist( cineva care dore(te s( pun( cap(t umilin(elor (i acestor dezastre, acest cineva nu poate - (n mod logic - s( fie altcineva dec(t noi, grecii. A(adar, noi to(i doream (i visam o alian((, o prietenie, (n c(teva cuvinte o Europ( unit(, (n spiritul solidarit((ii (ntre state (i (ntr-o deplin( lips( a divergen(elor (i a urm(ririi unilaterale a intereselor na(ionale.

(nc( un motiv important care ne-a f(cut s( consider(m imperioas( nevoia de a fi creat( o Europ( unit( este (i faptul c( mica noastr( (ar( este singura (n raport cu celelalte ((ri europene, care are ceva specific: uneltesc (mpotriva ei direct sau pe dedesubt toate ((rile cu care se (nvecineaz(. Este (nt(mpl(tor acest lucru? Nu o s( examin(m aici aceast( chestiune. Oricum, amenin(area unui r(zboi catastrofal at(rn( deasupra capului nostru.

Este a(adar logic ca, chiar dac( toate c(te s-au spus mai (nainte nu proveneau dintr-o judecat( artificial( care este creat( ca s( ne oblige s( recurgem la Apus, totu(i, chiar noi singuri (n mod automat sim(im nevoia s( sprijinim micile noastre for(e pe ajutorul unei superputeri cum este aceea care se creaz( ast(zi, aceea a unei Europe unite. Prin urmare, ca s( vorbim limpede noi, ca nici un alt popor european dorim (i urm(rim s( ne integr(m (n aceast( Europ( unit(.

S( (nceteze a(adar aceia ce nutresc sentimente antigrece(ti s( ne mai acuze c( nu dorim binele (i interesul patriei noastre, interes care decurge, a(a cum sus(in ei (n cazul de fa(( din unirea noastr( cu Europa, pentru c( noi dorim (i declar(m aceasta; dorim unirea aceasta ca nici un alt popor (i avem (i motive curate care ne stimuleaz( s-o facem, fiindc( suntem ca unii ce sunt neputincio(i (i care doresc ajutorul celor puternici. Dimpotriv(, germanul de exemplu nu are (n jurul lui nici du(mani s(-l amenin(e (i nici vreunii nu doresc s(-l distrug(, de aceea (n mod firesc, motivele care (l (mping c(tre unire sunt absolut diferite de ale noastre. El o dore(te numai (i numai pentru c( pia(a lui este suprasaturat( (i de aceea dore(te extinderea ei. Din acest motiv a (i inventat, (mpreun( cu al(ii crearea pie(ei comune, av(nd mai dinainte deplina grij( ca (ntreaga legisla(ie s( fie (n favoarea lui, pentru c( altfel pentru el nu ar fi avut nici un sens o asemenea unire. Pentru aceea (i promoveaz( punctul de vedere conform c(ruia va trebui ca, (n luarea de hot(r(ri s( existe un raport diferit al voturilor fiec(rui stat membru (n raport cu popula(ia lui, lucru care, (n mod natural convine marilor state (i nu celor mici.

Dorim noi ca cre(tini ortodoc(i o unire cu popoarele europene?

Domnul nostru Hristos este Singurul care de(ine (i ne (nva(( dragostea des(v(r(it( (i dezinteresat(. El, ca P(rintele nostru ceresc a dorit (i dore(te s( vad( c( to(i copii Lui se iubesc (i sunt uni(i (n spiritul dragostei (i al adev(rului. (nsu(i El la prima Sa venire, pe toat( perioada vie(ii Sale p(m(nte(ti S-a str(duit s( ne uneasc( pe to(i. Totu(i, nevoind s( (ncalce liberul arbitru al omului, pentru c( noi n-am vrut s( ne lep(d(m de patimile noastre, (ncercarea Lui nu a reu(it (i cu durere ne-a spus: (De c(te ori am voit s( adun pe fiii t(i, dup( cum adun( pas(rea puii s(i sub aripi, dar nu a(i voit( (Mat. 23,37); (i (n arhiereasca Sa rug(ciune Se roag( fierbinte, spun(nd aceast( dorin((: (Dar nu numai pentru ace(tia M( rog, ci (i pentru cei ce vor crede (n Mine prin cuv(ntul lor, ca to(i s( fie una ca ei s( fie des(v(r(iti (ntru unime( (Ioan 17,20-21,23). Apostolii no(tri au luat ca pe ceva sf(nt dorin(a Domnului nostru, (i au (ndemnat pe fiecare s(-(i lase patimile (i dorin(ele interesate [egoiste] (i s( ajung( to(i (ntr-o unire (i o (nfr((ire a popoarelor (unde nu mai este elin (i iudeu (german sau italian), barbar sau scit, rob sau om liber( (Col. 3,11). (n alt( parte iar((i, Apostolul Pavel m(rturise(te c( dore(te ca to(i s( ajungem la acest( fr((ietate (i (nfr((ire (unde nu mai este iudeu nici elin nu mai este nici rob nici liber, nici b(rbat nici femeie, pentru c( voi to(i una sunte(i (n Iisus Hristos( (Gal. 3,28). Iar Sf(nta noastr( Biseric( ne(ncetat se roag( pentru pacea (ntregii lumi (i pentru unirea tuturor; a(adar, scopul Sfintei noastre Biserici este acesta: s( alunge patimile din oameni (i ca urmare din popoare, s(-i (nfr((easc( (i s(-i uneasc( laolallt( cu Tat(l nostru comun, (ns( (ntr-un spirit de libertate. Prin urmare, o asemenea mi(care de (nfr((ire a popoarelor (i (ncercare de unire (i de pace nu a fost posibil s( nu fie (mbr((i(at( de Biserica noastr(. A(adar, ca (i cre(tini dorim (i vrem unirea popoarelor (i dorim s( nu mai fie nici evreu, nici grec, nici german, nici italian, nici olandez.

(i mai mult dec(t at(t suntem cei dint(i care voiam (i urm(ream acest lucru (i care ne rugam pentru (mplinirea lui [dup( datoria care o avem fa(( de poruncile Evangeliei].

[p. 16] Dou( cuvinte despre istoria Uniunii EuropeneAnumite cercuri necunoscute (i obscure, av(nd ca organe pe cancelarul german Konrad Adenauer (i pe ministrul de externe al Fran(ei, Robert Schumann au lansat ideea pentru cl(direa unei unit((i europene de c(rbune (i o(el. Pentru aceast( idee au semnat (n aprilie 1951: Fran(a, Germania Federal(, Italia (i ((rile Beneluxului. La 25 martie 1957 aceste ((ri au purces (i au semnat acordul de la Roma cre(nd astfel CEE, legifer(nd deja organe (i mecanisme pentru luarea deciziilor. Aceast( CEE, treptat s-a extins cuprinz(nd (n total 15 ((ri. (n februarie 1992, (n ora(ul Maastricht din Olanda, cele de pe atunci 12 ((ri au semnat (i au intrat deja (n procesul de transformare a CEE (n UE prin celebrul Acord de la Maastricht. Prin validarea acestei conven(ii, a acestui acord, s-a modificat radical acordul ini(ial de constituire de la Roma din 1957 (i CEE a intrat (ntr-un proces de unificare militar(, politic( (i monetar( (i deja s-a creat UE. Din acest moment, dar (i de mai t(rziu au (nceput intens s( se vad( nori negri la orizontul Europei, precum (i caracterul antidemocratic prin care se (ncearc( constituirea acestei unit((i.

Nevoia de a fi creat( o Constitu(ie european(O constatare comun( este c( cercurile care promoveaz( ideea unific(rii europene au purces treptat la materializarea ei, dezv(luind popoarelor (ncet (ncet, pu(in c(te pu(in forma pe care vor s-o dea UE. Astfel arat( limpede c( nu vor ca popoarele s( (n(eleag( de mai (nainte ce le preg(tesc pentru sf(r(it.

(n aceast( carte este imposibil s( descriem cu toate am(nuntele ce cuprind aceste acorduri (i conven(ii. Vom exprima (ns( obiec(iile noastre (i p(rerea noastr(. A(adar le spunem acestor cercuri:

1. (ntruc(t sus(ine(i ca UE o crea(i exclusiv pentru bun(starea (i pacea popoarelor, atunci de ce nu crea(i un cadru legal, o Constitu(ie european(, care ar consfin(i toate drepturile omului (i ale cet((eanului (i prevederile fundamentale ale constitu(iilor na(ionale care privesc (nt(rirea libert((ilor fundamentale ale unui singur (i unic cet((ean? De ce nu crea(i un program de convergen(( concret( (n care s( se vad( limpede tot planul (n UE (i care va fi forma ei final(? Oare acest plan n-ar trebui s(-l pune(i (n vederea guvernelor na(ionale (i ele la r(ndul lor s(-l supun( judec((ii (i controlului popoarelor noastre? (i popoarele n-ar trebui prin referendum - drept care (n patria noastr( decurge din art. 44 al constitu(iei (i care prevede organizarea unui referendum (n ceea ce prive(te proiectele de lege votate, care reglementeaz( o problem( social( foarte important( - s(-l aprobe sau s(-l resping( sau s( cear( modific(ri ale lui, sau s( cear( amendamente, modific(ri pe care ar dori s( le fac(, de vreme ce pentru aceste popoare spune(i c( realiza(i UE?

2. Nu numai c( nu ne-a(i spus ce pl(nui(i pentru noi, dar (n mod sistematic ne ascunde(i (i costul acestei convergen(e. Nu ne-a(i informat (n leg(tur( cu sacrificiile pe care trebuie s( le suferim, cum c( trebuie s( ne transform(m din cet((eni liberi (n supu(i (i, mai mult dec(t at(t, controla(i electronic. Nici m(car nu ne-a(i (ntrebat dac( suntem dispu(i s( suport(m aceste sacrificii, sau dac( putem. Pur (i simplu voi, f(r( s( (ntreba(i pe nimeni a(i considerat c( e bine s( ne arunca(i (n larg (i c((i se (neac( se (neac(, c((i (noat( (noat(, (i dac( exist( noroco(i care s( scape de rechini n-au dec(t s( scape. Pute(i s( ne spune(i cum a(i acceptat s( semna(i (n alb aderarea la o form( final( (nc( necunoscut( a UE, care nu are Constitu(ie (i legi cunoscute de mai (nainte? Cum a(i acceptat s( intr(m (ntr-o Europ( unde toate se uneltesc (n (ntuneric (i cum a(i accepta(i s( semn(i pentru o uniune f(r( condi(ii, o uniune pe care au f(cut-o (n sens unic, o uniune (n care conven(iile (i legile se fabric( din mers (i care ascund scopul lor suprem pe care (l urm(resc (i care nu sunt altceva dec(t cuvinte cu dou( (n(elesuri pe care autoritatea suprem( de la Bruxelles le interpreteaz( de fiecare dat( a(a cum (i convine, a(a cum (i cer interesele; conven(ii (i legi care la scurt timp sunt schimbate, sunt reconsiderate, (i care arat( o fa(( european( diferit( de cea de la (nceput? Martor al acestor lucruri pe care le spunem, (l chem(m s( fie pe respectabilul nostru ministru al justi(iei, domnul Evanghelos Ianopulos, care (n a VI-a (edin(( a Camerei din 31 iulie 1992, unde s-a discutat validarea Conve(iei de la Maastricht, printre altele a spus (i urm(toarele despre toate conven(iile de tip Maastricht, Schengen (.a.m.d., m(rturisind necunoscutul parcursului (i al scopului acestora:

(Aceste conven(ii interna(ionale putem (ti care le este (nceputul, dar nimeni nu (tie care le este parcursul (i care este sf(r(itul (i scopul lor( (din procesele verbale ale Camerei).

3. (ns( cea mai mare crim( comis( (n acest moment este desfiin(area art. 1 - par. 2 (i 3 din Constitu(ia greceasc(, paragrafe care prev(d c( temelia (i fundamentul statului este suveranitatea poporului. Toate puterile izvor(sc din popor (i exist( numai pentru el (i pentru neam, (i ca s( ne facem (n(ele(i o s( explic(m cu pu(ine cuvinte: p(n( acum Constitu(ia noastr( recuno(tea ca unic, singur suveran (i ca unic( putere - poporul; poporul era st(p(nul, alegea 300 de reprezentan(i (i (i plasa (n Camer(, ca func(ionari ai s(i ca s( reprezinte punctul s(u de vedere (i ca s( (mplineasc( lucrarea pe care i-a (ncredin(at-o el (nsu(i, (i s( o duc( la cap(t de unde (i de numirea de mini(tri, care (nseamn(: (cei de sub lucrare( [dup( etimologia cuv(ntului grecesc]. Constitu(ia noastr( spune limpede c( toate puterile izvor(sc din popor (i exist( numai pentru el; de aceea (i vedem c(, dac( vreun guvern nu exprima voin(a poporului acesta protesta (i guvernul se conforma indica(iilor lui. Ast(zi (ns(, unii din cei care ne reprezint(, f(r( s( (ntrebe poporul care le este st(p(n - (i deci neput(nd s( fac( necontrola(i tot ce vor - au preschimbat rolul poporul, transform(nd poporul din st(p(n (ntr-un supus al unei autorit((i supreme, necontrolate, absolut str(ine de acest popor, (i s-au angajat s( nu mai asculte de acum (nainte ce vrea poporul grec, ci ceea ce le spune puterea de la Bruxelles care stabile(te (i reglementeaz( via(a poporului, at(t la nivel na(ional c(t (i la nivelul vie(ii personale. De aceea to(i care ve(i protesta (i ve(i manifesta pentru o chestiune care este a voastr(, v( este proprie, auzi(i (i ve(i auzi de acum (nainte, ca un singur temei al politicienilor no(tri aceasta: (Este indica(ie comunitar( (i suntem obliga(i s( ne supunem, de aceea nu putem s( facem altcumva, nu putem s( ac(ion(m altfel(. Pute(i, fra(ilor, s( v( (nchipui(i ce urm(ri nocive are aceast( schimbare? S( v( vad( germanii c( v( da(i sufletul pe drum (i tot n-o s(-i intereseze, (i tot o s( v( constr(ng( s( aplica(i indica(iile lor! Aici a( vrea, ca avocat s( (l chem pe ministrul nostru Gherasimos Arsenis, care la 27 iulie 1992, (n cea de a doua sesiune a Camerei, printre alte cuvinte pline de importan(( ale lui a spus (i ceea ce urmeaz(:

(Conven(ia de la Maastricht este o chestiune serioas(, (n pu(ine cuvinte conven(ia de la Maastricht, re(mparte puterile, sau ca s( fiu mai exact /// *caseta 02/A - Introducere [pag.18] /// transfer( puterile de la organele care sunt prev(zute chiar de Constitu(ie, la organele centrale ale Europei, (i o asemenea chestiune at(t de serioas( ar trebui s( fie discutat( (n Camer(, (n lini(te, (n tihn( (i dup( ce va fi consultat (ntreg poporul elen. Conven(ia de la Maastricht este un compromis istoric; este un compromis istoric al marilor puteri, care pornesc (i avanseaz( cu pa(i mici (i evazivi. Nu ve(i vedea (n textul Conven(iei de la Maastricht care este viziunea europenilor, nu ve(i vedea (n aceast( Conven(ie reflexul g(ndirii delicate, al g(ndirii subtile (i profunde a unui Goethe, nu ve(i vedea (n Conven(ie armonia unui Beethoven, ve(i sim(i (ns( foarte puternic m(na grea a unui bancher german(.

Aceste lucruri le-a spus atunci ministrul nostru, (i a fost foarte mult aplaudat de (ntregul PASOK. A doua zi, domnul deputat Dimitris Kostopulos, a completat:

(Referentul PASOK-ului ieri, (i (nsu(i pre(edintele lui azi, au vorbit despre Goethe (i Beethoven c( nu se afl( (n Conven(ie, dar c( exist( m(na grea a unui bancher german, iar noi vom spune piciorul sau cizma grea a capitalului financiar al Germaniei(.

(i (ntreb(m a(adar de (ndat( pe to(i conduc(torii no(tri (i pe cei care (i ajut(, mai (nt(i acestea: De ce nu ne-a(i pus la curent? De ce atunci c(nd a(i fost ale(i nu a(i spus absolut nimic astfel (nc(t s( fi(i (mputernici(i de popor s( ac(iona(i (n consecin((? Nu (ti(i domnilor c( chestiunea (n discu(ie, a transferului puterii dep((e(te hotarele jurisdic(iei Camerei? Este veodat( posibil, (ntruc(t invoca(i democra(ia, (n lipsa poporului grec s( hot(r((i s( ceda(i drepturile suverane ale ((rii noastre Bruxelles-ului sau a oricui altcuiva? (i (ntreb(m iar((i: avem democra(ie sau dictatur( crunt(?

Ast(zi se (nt(mpl( lucruri (nfior(toare: (n timp ce (i ar(t(m pe cei ce timp de 7 ani au (nc(lcat Constitu(ia (i (n timp ce serb(m c(derea acelui regim (i restabilirea democra(iei (i a Constitu(iei, ast(zi, (n momentul (n care unii desfiin(eaz( Constitu(ia noastr( (ntr-un mod absolut bine g(ndit (i pus la cale, (i mai mult dec(t at(t mijlocesc transferul puterilor (n afara Greciei, lucru pe care nu l-a f(cut regimul de mai (nainte, domne(te din partea voastr(, a conduc(torilor o mu(enie de pe(te.

Dac( oamenii no(tri politici, dac( ((ndrum(torii) conduc(torii no(tri duhovnice(ti (i poporul (n (ntregime, ca unul singur nu (n(eleg acum imediat ce spunem, atunci peste pu(in timp vom sim(i tot mai puternic gheata germanilor, dac( binen(eles n-am (nceput deja s-o (i sim(im, (n acord cu ce spuneau reprezentan(ii no(tri parlamentari:

(Iar acum intr(m deja (n acordul Maastricht. Dac( vre(i [s( (ti(i, afla(i c(] eu intru cu inim( grea, nu pentru c( sunt mai patriot dec(t d-voastr(, ci pentru c( (tiu c( intr(m descul(i (n m(r(cini; (i nu pentru c( vom deveni o Europ( germanic( ci petru c( suntem deja( (Evanghelos Ianopulos, sesiunea a VI-a din 31 iulie 1992).

(n mod sigur, (nc( de acum au grij( s( nu existe posibilit((i ca popoarele s( reac(ioneze. C(nd popoarele ((i vor da seama c( unii le-au luat dreptul lor elementar de oameni, dreptul elementar al libert((ii (i al posibilit((ii de expresie (i c( deja sunt nevoi(i s( urmeze indica(iile, recomand(rile obligatorii comunitare vor ajunge la revolt( popular( (i la reac(iune. Cercurile UE (tiau de mai dinainte, de c(nd au hot(r(t s( ia aceste m(suri antidemocratice c( aceste op(iuni ale lor, c(nd, (ntr-un anumit moment vor fi recunoscute de popoare vor conduce pe bun( dreptate la reac(ii violente; astfel au pus la cale, au inventat acest celebru acord de la Schengen, ca s( poat( - cu justificarea ap(r(rii interesului european, public (i na(ional sau al siguran(ei publice - s(-i (nvinov((easc( pe to(i cei care ((i vor cere drepturile omului, drepturi care binen(eles, de vreme ce n-au mai fost (nt(rite, va fi ilegal s( le mai cear( cineva, s( le mai revendice (i prin urmare va fi judecat de aceea vinovat (i va fi pus sub urm(rire. Lucrurile acestea vi le spunem acum pentru c( mai t(rziu va fi interzis s( se vorbeasc( public despre ele, de vreme ce acestea vor deveni o piedic( (n calea planurilor lor.

Deja ast(zi c(nd vorbim (n Europa (ncep s( fie instalate camere speciale, uria(e re(ele electronice, ca s( fie urm(ri(i to(i cet((enii pe str(zi aplic(ndu-se astfel o supraveghere general(, cu pretextul natural al combaterii criminalit((ii. (ntreb(m din curioazitate, pentru ce motiv se cump(r( sisteme prin satelit de stabilire a pozi(iei oriunde pe glob (GPS / Global Positionings Sistems) a(adar sisteme de localizare mondial(. Ace(tia au de g(nd, (tiind c( va veni un moment (n care ve(i (n(elege c( a(i fost (n(ela(i (i ve(i vrea s( reac(iona(i, s( pun( (n practic( instalarea unei supravegheri absolute, totalitare, ca s( poat( exercita un control electronic mondial.

Unii m-au (ntrebat: A(a cum stau lucrurile s( intr(m sau s( ie(im din UE? Atunci mi-am amintit cum a fost (ntrebat( odinioar( c(mila: "Vrei la deal sau la vale?" Iar c(mila le-a r(spuns: "Oare nu mai este nici un drum de (es?" (i noi, la r(ndul nostru (ntreb(m acela(i lucru: A disp(rut calea (mp(r(teasc(, adic( cea de mijloc (i democratic(? De ce s( ne g(sim (n fa(a unei dileme? S( nu intr(m (n UE deloc sau s( intr(m descul(i (n m(r(cini? E at(t de greu s( purt(m o pereche de papuci? Sau inten(ionat ace(tia nu ne las( s( ne (nc(l(am pentru c( au scopurile lor? De ce au grij( (i se str(duiesc s( fac( (nc(t evolu(ia noastr( spre unitate s( fie un sens unic, un drum f(r( de (ntoarcere? De ce ne pun (n dilema: fie (n(untru murind, fie afar( d(ndu-ne sufletul? De ce nu ne vor (n(untru vii? Aici se afl( (i dezacordul nostru.

[pag. 21] Dreptul comunitar domin( (i este mai presus dec(t orice lege na(ional( (i dec(t (orice?)constitu(ieFra(ilor v( rug(m foarte mult, dac( v( iubi(i (ara, fi(i foarte aten(i, pentru c( (n acest moment ea trece prin cel mai critic stadiu al istoriei ei (i noi vom da socoteal( pentru faptul c( ori contribuim la a r(m(ne liber(, ori r(m(n(nd nep(s(tori (i nelucr(tori o vom ajuta s( dispar(, (i (n mod natural (mpreun( cu ea (i noi.

Observ(m c( poporul grec, dar (i c((iva capi ai Bisericii noastre nu cunosc aceast( tem( de cea mai mare importan((, c( oamenii no(tri politici sunt neputincio(i s( urmeze o politic( diferit( de ceea a Bruxelles-ului, (i s( creeze o politic( (n stare s( u(ureze poporul nostru, iar acest lucru s-a (nt(mplat pentru c( au cedat puterea str(inilor, ca s( ne guverneze aceia, dup( ce au fost de acord (i au semnat c( (n Grecia noastr( doresc s( se aplice dreptul comunitar.

(ti(i ce (nseamn( acest lucru? (nseamn( c( dreptul comunitar predomin( asupra dreptului interna(ional, (i astfel, (n acord cu conven(ia de la Roma, care este actul de constituire al CEE prevede c( este un drept care are (nt(ietate (i se afl( deasupra oric(rei legi comune na(ionale, dar (i deasupra Constitu(iei. Detalii despre aceast( tem( juridic( se pot vedea la capitolul: Acordul Schengen.

Cum este ast(zi (n (ara noastr( regimul juridic

La acest lucru s-a g(ndit (i sesiunea a patra a Consiliului ((rii, (n 28 ianuarie 1977, la acest lucru s-a g(ndit ieri [problematic sensul textului???] sesiunea a patra a Consiliului ((rii, consider(nd c( dup( intrarea (n vigoare a acordului de la Maastricht, m(sura interzicerii ie(irii din (ara noastr( nu poate fi impus( nici pentru impozitele datorate, nici pentru motive de interes public.

(n enun(ul hot(r(rii se men(ioneaz( c( acordul de la Maastricht are o putere supraconstitu(ional( (i c(, prin urmare face inacceptabile prevederile legislative controversate care, (n plus, contravin art. 5 al Conven(iei Europene pentru Ap(rarea Drepturilor Omului (i art. 1 a Protocolului adi(ional de la Paris (cf. Presa liber(, 29 ianuarie 1997).

(n(elegem (i sim(im ce importan(( are (i care sunt prelungirile acestui fapt? Pute(i cu mintea limpede voi, to(i care guverna(i (nc( aceast( (ar( s( (n(elege(i to(i parametrii (i toate urm(rile care e posibil s( decurg( din reglement(rile legislative ale legislatorilor europeni, care nou( ne sunt necunoscu(i, (ntruc(t nu am avut grij( s( (nt(rim mai (nainte toate acelea pe care pentru nimic (n lume nu vrem s( le pierdem? Este demn de aten(ie fragmentul de mai jos, din discursul ministrului nostru domnul Miltiadis Papaioanu, (n sesiunea a VI-a din 31 iulie 1992:

(Cu aceste acord ca care ast(zi to(i suntem de acord se sl(besc parlamentele na(ionale (i se (nt(re(te comisia european( (i consiliul de mini(tri. Tendin(a este (n opozi(ie cu ceea ce scrie (n el, [tocmai] ca s( se (nt(reasc( numai organele formate din pu(ini membri. Opera legislativ( a comunit((ii nu o cunoa(tem nici noi deputa(ii, nu o cunosc nici judec(torii, nu o cunosc nici avoca(ii, (i totu(i trebuie s( o aplic(m( (din procesele verbale ale Camerei).

Cum a(i semnat asemenea lucruri (n alb? Cine v-a (mputernicit s( semna(i din partea noastr( c( suntem obliga(i s( ne supunem la toate c(te legifereaz( de acum (nainte str(inii? O at(t de oarb( (ncredere a(i ar(tat? Este oare vreodat( posibil ca m(na unui grec s( semneze (n mod con(tient cum c( ceea ce se legifereaz( la Bruxelles e mai presus de Constitu(ia noastr( (i desfiin(eaz( articolul respectiv din ea, d(nd de acum (nainte Constitu(iei noastre - care cu s(nge a fost validat( - un caracter istoric, adic( de domeniul trecutului?

(n(elegem a(adar, foarte bine noi, to(i c( este o chestiune de timp s( fie expuse la mila celor care de(in puterea, toate acele aspecte (i to(i acei parametri ai vie(ii noastre care p(n( acum au fost (nt(rite de Constitu(ia greac(. Pur (i simplu trebuie s( a(tept(m s( se legifereze ceva la Bruxelles ca s( vedem cum legea noastr( respectiv( cedeaz( (i cum noi vom fi de acum (nainte (mpov(ra(i de toate urm(rile pe care le aduce aceast( cedare. Dac( a( (ncerca aici s( spun unul c(te unul toate aspectele, toate prelungirile (i urm(rile pe care le vom suporta ca neam, ca na(iune, ca cet((eni greci, ca Biseric(, (i (n calitate de cre(tini ortodoc(i, nu cred c( (ntrega lume ar cuprinde toate c(r(ile care ar trebui scrise. Astfel, m( voi mul(umi numai la acestea l(s(nd pe preasfin(i(ii no(tri ierarhi s( aib( (n vedere to(i parametrii (i s( (in( cont de urm(rile care vor rezulta din cobor(rea dreptului nostru na(ional (i al Constitu(iei, (n drept secundar (i de legiferare a dreptului comnunitar, ca drept predominant sau principal.

Dac( chestiunea nu este pus( acum, peste pu(in timp va fi foarte t(rziu, pentru c(, a(a cum am spus deja, au grij( s( nu existe posibilitatea de reac(ie a popoarelor. (i oamenii no(tri politici trebuie, fie (i acum s( fie con(tien(i de seriozitatea, de gravitatea chestiunii (i s(-(i asume r(spunderile (n fa(a poporului pe care se presupune c( (l mai reprezint(. Dar, de asemenea (i fiecare cet((ean grec are datoria s( manifeste (i s( informeze pe reprezentn(ii (i pe conduc(torii lui despre opozi(ia sa, despre faptul c( se opune.

Cum se impune s( fie UE

P(n( acum am demonstrat c( noi consider(m c( se impune (i dorim pe bun( dreptate din toate punctele de vedere (i politic, (i economic (.a.m.d., unirea noastr( cu Europa. (ns(, (n mod radical nu suntem de acord cu modul antidemocratic (n care anumite cercuri obscure fac s( fie impus( (i pun la cale treptat-treptat aceast( Uniune. Nu suntem de acord cu faptul c( se cl(de(te pe ne(tiin(a at(t a popoarelor, c(t (i a deputa(ilor (i a factorilor guvernamentali, a(a cum ei (n(i(i o m(rturisesc deschis, lucru care este demn de aten(ie (i provoac( mirare. De aceea, anex(m c(teva fragmente din procesele verbale ale Camerei, ca s( avem drept martori la cele ce le spunem pe chiar cei ce voteaz( legile (n contul nostru, (i (n general pe to(i cei care ne reprezint(.

1. (n a treia (ntrunire din 28 iulie 1992:

(Modelul politicii unific(rii este necunoscut, c(nd va fi (i care va fi, va fi vorba de o federa(ie, de o confedera(ie, sau de un commonwealth [grup de state]. Pur (i simplu (i (n mod absolut, doar se sugereaz( (n Conven(ie c( scopul ei este uniunea politic(, f(r( nici o referire special( la politicile care vor conduce la aceasta, f(r( nici un calendar de aplicare a unor m(suri sau politici( (din discursul deputatului Ioanis Skularikis).

2. Din (ntrunirea din 28 iulie 1992, fragment din procesele verbale ale Camerei, din discursul deputatului Elefterios Varivakis:

(Ne afl(m (n fa(a unor compromisuri care se (ncruci(eaz(, care (n acela(i timp se vor schimba, c(t se vor schimba (i datele care se (ncruci(eaz(. Iar acest lucru se vede pe toat( l((imea, pe toat( lungimea (i pe toat( ad(ncimea conven(iei Maastricht: contradic(ii, ezit(ri, nesiguran(e, imperfec(iuni la toate capitolele; toate acestea arat( c( exist( o conducere, o putere nesigur(, care trebuie s( fie instalat( (i care are nevoie de o confirmare, (n timp ce lichiditatea, fluiditatea care marcheaz( aceast( Conven(ie (n sine m(rturise(te c( ne afl(m exact la (nceputul unei lupte. Care este (n aceast( clip( caracterul UE? Unde merge Europa? Unde se g(se(te Europa (i cum poate s( prevad( cineva unde va merge? Este sigur faptul c( ceea ce a decurs ca text nu exprim( o federalizare sau o confederalizare(.

3. Din (ntrunirea a (asea din 31 iulie 1992 /// *caseta 02/B - Introducere ///, punem de fa(( un fragment din procesele verbale ale Camerei, din discursul domnului Evanghelos Ianopulos:

(Din p(cate, nici timpul (i nici mijloacele nu ne-au permis s( inform(m a(a cum trebuia poporul grec. (i s( nu se considere c( exagerez c( mul(i din noi nu au analizat (ntreg con(inutul Conven(iei, dar mai ales nu am (mbr((i(at cu c(ldur( anumite lucruri, (i acestea ar fi trebuit s( fie un motiv care s( ne fac( s( transmitem con(inutul acordului (n afar(; (nainte de toate, tineretului care va ridica (i va purta pe umerii lui greutatea c(torva epoci, pentru c( aceste conven(ii interna(ionale stabilite (tim c(nd (ncep, (tim de unde (ncep, dar nimeni nu (tie ce parcurs (i ce sf(r(it au(.

Dup( cele ce le-a spus respectabilul ministru, domnul Evanghelos Ianopulos, c( de fapt nu (tim unde ne duc (i care va fi sf(r(itul pe care l-au ales pentru noi, (ntreb(m pe fiecare a(a numit (progresist(: Cum ve(i (nt(mpina cazul (n care, cineva pe care l-a(i (mputernicit s( v( reprezinte a semnat (n contul dumneavoastr(, pe partea de jos a unei coli, pe un act de referin(( care s( fie (n alb (i scris numai la (nceput (i mai ales care va fi completat( mai t(rziu (i pe care va ad(uga cineva ceea ce-i place.

Apoi, nu cerem nimic absurd, ci cerem s( (tim unde merge Europa, Grecia noastr(, (i prin urmare noi (n(ine. De ce vor (n mod obligatoriu s( ne (mbarce (ntr-un automobil cu un (ofer necunoscut (i s( nu ne intereseze (ncotro merge?

Ca s( (tim a(adar unde mergem (i s( accept(m (n final s( mergem, spunem cele ce urmeaz( despre UE:

1. Trebuie s( fie o uniune de state autonome (i confederate; de la (nceput (ns( s( fie stabilit printr-o cart( statutar( (i o Constitu(ie, s( fie stabilit( imaginea complet( (i clar(, (i s( se stabileasc( (ncotro porne(te, pe unde va merge (i cum va ar(ta la sf(r(it, pentru c( nu este posibil niciodat( ca (nainte de toate acestea, s( fie mutate s( fie transferate puterile de la organele na(ionale la cele suprana(ionale. Acest lucru echivaleaz( cu o lovitur( de stat disimulat(, care nu a mai avut un asemenea precedent.

2. Trebuie s( se nasc( prin proceduri democratice, s( fie o Europ( care s( se sprijine pe Constitu(ie, care va fi cercetat( (i validat( nu numai de guverne (i de oamenii politici, ci direct (i de popoarele (nsele ale Europei prin referendum, drept care pentru noi decurge din art. 44 par. 2 al Constitu(iei, unde se prevede organizarea referendumului (n leg(tur( cu proiectele de lege care trebuiesc votate (i care reglementeaz( o chestiune social( foarte important(. Este deasemenea indispensabil ca (n prealabil s( se comunice un program de convergen(( cu m(suri concrete, ca poporul grec s( cunoasc( ce sacrificii trebuie s( suporte pentru a fi realizat( aceast( convergen((. P(n( acum niciodat( nu a mai existat niciodat( o chestiune social( de o at(t de uria(( anvergur( (i cred c( nici nu e vorba s( existe una mai mare, care s( stabileasc( viitorul (i evolu(ia acestui popor.

3. Trebuie s( fie o uniune de state autonome (i confederate cu propria lor Constitu(ie. Prin aceasta va (nt(ri (i va ap(ra toate institu(iile diacronice - cu care a fost crescut (i hr(nit fiecare popor, fiecare neam, fiecare na(iune -, ar(t(nd astfel respectul cuvenit (i necesar datorat identit((iii istorice, politice, culturale (i religioase a na(iunilor.

4. Trebuie s( fie o Europ( unit( democratic(, av(nd na(iuni egale, Europ( care va asigura drepturile omului (i libert((ile at(t ale persoanei c(t (i ale (ntregului, (nconjur(nd cu un gard (i ap(r(nd (nainte de toate ca un bun gospodar grani(ele externe de orice agresiune, de orice g(nd r(u. Noi nu cerem multe pentru aceast( uniune, ci lucruri pu(ine (i limpezi, (i ne e greu s( (n(elegem de ce nu putem s( c(dem de acord cu a(a-zi(ii (progresi(ti(.

5. Trebuie s( fie o Europ( unit(, a(ezat( pe temeliiile (n(elegerii reciproce, ale (nfr((irii (i fr((iet((ii popoarelor, (i pe convergen(a con(tiin(elor. Nu suntem de acord cu o Europ( a cifrelor (i a unei convergen(ei exclusive a economiilor. Reac(ion(m la o Europ(-creuzet, (n care pentru a intra, na(iunile trebuie s( fie mai (nainte nivelate, trebuie s( fie cobor(te, degradate, s(-(i (tearg( orice urm( a identit((ii popoarelor lor, s( piard( libertatea personal( a cet((enilor lor f(c(ndu-i supu(i, sclavi, vasali. Noi nu suntem de acord cu o Europ( care consider( c( popoarele sunt nevoite - (i le impune acest lucru - s( spun( numai (da(, la recomand(rile (i la decretele pe care le ia pe (ntreg parcursul ei, (n stabilirea unui drum f(r( (ntoarcere, cu sens unic. Ajunge cu ced(rile lipsite de sens, ilogice, proste(ti, pe care le-am f(cut p(n( ast(zi, ajunge comportamentul servil! Greciei i se cuvine dac( nu altceva, datorit( istoriei ei (i credin(ei ei, rolul unui membru egal (i nu rolul unei servitoare cu picioarele legate, (ncins( la picioare, care (tie numai s(-(i (ncline capul, s( se aplece ca s( duc( la (ndeplinire recomand(rile comunitare ale st(p(nilor ei, de dragul unui bac(is Delor, care (i acesta provine din sudoarea poporului ei.

Cer de la dragostea d-voastr( s( m( ierta(i dac( am vorbit prea mult (n leg(tur( cu aceast( tem(, dar consider c( este de o importan(( major(. Voi (ncheia aici cu o mic( istorioar(, o mic( parabol( care, (ns(, exprim( p(rerea personal( a unui scriitor care nu (ncearc( s( (mpiedice o situa(ie sau s( influen(eze vreo p(rere a cititorului, ci pur (i simplu refuz( r(spunderea creat( de o acceptare tacit(. Aceat( povestioar( este urm(toarea:

Lupul cel s(ngeros a (mb(tr(nit (i (ntr-o vreme a devenit neputincios, iar (n starea (n care era, nu mai putea s( v(neze. S-a dus a(adar (ntr-o pe(ter(, s-a a(ezat acolo (i a (nceput s( strige la animalele care treceau: (Ah, bunele mele animale, am (mb(tr(nit deja (i nu mai (tiu c(t o s( mai tr(iesc, totu(i vreau chiar (i acum t(rziu s( uit(m cele trecute, vremurile c(nd v( v(nam ca s( v( m(n(nc, vreau acum s( facem un acord de pace, de dragoste (i s( ne unim (i s( fim una(. Prin vecin(tate treceau iepurele, c(prioara, viezurele (i alte anim(lu(e; l-au crezut au r(spuns la chemarrea lui (i s-au dus l(ng( el, el (ns( le-a sf((iat (i (i-a s(turat foamea, umpl(nd intrarea pe(terii cu multe oase. Mai apoi a ap(rut (i vicleana vulpe, a f(cut un (nconjur al pe(terii, (i dup( ce a cercetat-o cu aten(ie, a auzit chemarea (i invita(ia lupului de a a fi (ntru iubire, prietenie (i unire. Atunci vulpea i-a r(spuns : (Oh, biet lup, bine le mai spui tu acum! Toate sun( foarte frumos, (ns( pe dinafar( pe(tera ta este plin( de oase proaspete. Te cred foarte tare c( dore(ti (i vrei s( fim una, dar a(a cum (n(elegi tu unirea, mie nu-mi place deloc, pentru c( (ntr-adev(r, dac( te-a( crede (i a( veni l(ng( tine, tu m-ai m(nca (i, dup( ce a( fi (n p(ntecele t(u, atunci fire(te c( vom deveni una. Eu nu voi mai exista deloc (i tu vei fi unul singur, de aceea pe mine m( iart( (i caut(-(i al(i pro(ti ca s( fii una cu ei(.

Unirea care se (ncearc( ast(zi (n Europa are ca model felul de a g(ndi al lupului. Noi (ns(, fiind sc(rbi(i de modele de acest fel spunem din toat( inima (NU(!

(n continuare o s( prezent(m un fragment foarte interesant din revista Nemesis a reputatei ziariste Liana Kaiodiko (nr. 35 / 20 septembrie 1997). (i din aceast( publica(ie se vede clar c( sunt mul(i aceia care de(in puterea (i care contribuie la dispari(ia noastr(. Fragmentul provine din declara(iile fostului ministru de externe al SUA, Henry Kissinger, din septembrie 1994:

(Poporul grec este greu de guvernat (i de aceea trebuie s(-l lovim ad(nc (n r(d(cinile lui culturale. Numai atunci se va (nv((a minte. (n(eleg adic( s( lovim limba, religia, rezervele lui spirituale (i istorice, astfel (nc(t s( neutraliz(m orice posibilitate a lui de a se dezvolta, de a se distinge, de a domina, ca s( nu ne st(njeneasc( (n Balcani, ca s( nu ne st(njeneasc( (n Mediterana r(s(ritean(, (n Orientul Apropiat, (n toat( aceast( regiune nevralgic( (i de mare importan(( strategic( pentru noi (i pentru politica SUA(.

[pag. 27] Trebuie s( se fac( referendum?

Unii care (ncep s(-(i dea seama ce se (nt(mpl( propun s( se fac( (n cele din urm( un referendum. V( rug(m (ns( s( ne spune(i cum poate s( se organizeze un referendum, c(nd (nc( nu s-a f(cut o Constitu(ie (n care prin articolele ei s( se stabileasc( mai (nt(i care este fa(a adev(rat( a UE, (i (n plus c(nd nici oamenii politici nu (tiu unde va sf(r(i aceast( UE? Ce om (n(elept va primi s( voteze pentru ceva, c(nd nimeni nu-l informeaz( cum va fi? Oamenii maturi studiaz( problema, (ntocmesc un plan, verific( toate aspectele problemei, (i informeaz( pe larg pe cei interesa(i, voteaz( planul (i dup( aceea numai (ncep (i materializarea acestuia.

Pentru prima dat( (n analele istoriei universale, anumite cercuri necunoscute au reu(it s( (conving(( popoarele s( alerge ca s( apuce s( se integreze (ntr-o uniune nesigur( (i obscur(, (n care nu exist( nici o Chart( statutar(, nici o Constitu(ie. Tragicomicul acestei afaceri este faptul c( ei conduc popoarele c(tre un viitor nesigur cu un singur imbold, cu un singur stimulent pentru acestea: s( nu piard( pachetele Delor, (i s( nu r(m(n( cumva pe dinafar(, la margine; cu alte cuvinte fac popoarele s( se gr(beasc( s( se (nrobeasc(, s( se aserveasc(.

Aici merit( s( vedem ce s-a (nt(mplat cu poporul Danemarcei, care la referendum a spus (NU( acestei uniuni. Europenii le-au transmis: (N-a(i g(sit rezultatul corect, s( face(i din nou un referendum(. C(nd a fost a(adar vorba s( se fac( un nou referendum, auzi(i ce-a spus public, (n Parlamentul nostru, ministrul de atunci al economiei na(ionale, domnul Stefanos Manos (sesiunea din 26 iulie 1992, care este (nregistrat( (n procesele verbale ale Camerei):

(Ce se va (nt(mpla la sf(r(it dac( Danemarca nu va valida conven(ia, acordul? La aceast( (ntrebare nu s-a r(spuns (nc(. Dar este foarte limpede faptul c( cel mai bun lucru care se poate (nt(mpla, care se poate face este s( se creeeze condi(ii (n stare s( permit( poporului Danemarcei s(-(i reconsidere punctele de vedere. Cu c(t mai repede va fi aceasta, cu at(t mai bine pentru Europa(.

Acest text al ministrului de atunci, (l vom l(sa a(a cum este, f(r( comentarii, pentru c( vorbe(te de la sine, spune singur totul. Ne spune c(t( considera(ie se acord( popoarelor (i ne arat( al cui interes se urm(re(te (i ce fel de stat avem: democra(ie sau dictatur( crunt(? Constata(i (i d-voastr( singuri c( nu vor s( asculte deloc popoarele, (i singurul lucru care (i intereseaz( este s( ne conduc( (mpotriva voin(ei noastre, unde ei au hot(r(t (naintea noastr( pentru noi.

Dac( se va face referendum (n aceste condi(ii, singurul r(spuns logic va trebuie s( fie c( nu dorim nici UE, nici acorduri Mastricht sau Schengen, (i nici modificarea lor. Deasupra referendumului se g(se(te garantarea drepturilor omului (i garantarea drepturilor fiec(rui cet((ean (n parte. Puterea de stat, a(a cum spun ei, pare s( controleze toate canalele de comunica(ie (i de informare (n mas( a cet((enilor, (i pare c( puterea a transformat aceste canale (n mijloace de manipulare a con(tiin(elor omene(ti. Totu(i, (n ciuda controlului absolut pe care - a(a cum se pare (i se spune - (l au asupra con(tiin(elor, n-au (ndr(znit totu(i p(n( ast(zi (i nu (ndr(znesc s( lase aceste con(tiin(e s( se exprime liber prin intermediul unui referendum. Cu toate acestea cerem referendumul, pentru c( noi credem c( adev(rul exist(, se afl( (n con(tiin(a grecului indiferent de c(t de intens este bombardamentul cu mesaje pe care-l suport( el (n fiecare zi.

Cu siguran((, esen(ialul problemei, esen(a problemei nu se afl( (n faptul de a avea sau a nu avea loc acest referendum, lupta noastr( se va (mplini se va termina numai (n momentul (n care va fi consfin(it, va fi garantat f(r( a mai fi (nc(lcat vreodat(, dreptul fiec(rui cet((ean al Europei, de a nu mai avea de suportat consecin(ele aplic(rii acordului Schengen asupra persoanei sale. Dealtfel Constitu(ia greceasc( consfin(e(te acest drept al fiec(rui cet((ean - (i aceasta indiferent de voin(a majorit((ii poporului grec -, de a nu fi supus la (ngr(direa libert((ii lui de con(tiin(( (i a libert((ii lui personale. Ins(, de vreme ce Constitu(ia Greciei cedeaz( (n fa(a dreptului european, devine deja necesar( consfin(irea principiilor fundamentale ale Constitu(iei grece(ti (ntr-o nou( Constitu(ie european(. Libertatea personal( a omului nu este o problem( care trebuie supus( referendumului (i care depinde de hot(r(rea unei majorit((i sau a unei minorit((i, (i nici nu poate cobor( la nivelul logicii lui 50% + 1, dar este o chestiune de respectare a libert((i personale a individului, (i este un bun inalienabil, un bun care nu-l poate lua nici o autoritate na(ional(, transna(ional( sau interna(ional(. S( vedem c( vor fi consfin(ite la nivel european libert((ile pe care le-am pomenit mai sus, libert((i de la sine (n(elese (i individuale, libert((ile individului, (i s( vedem c( este dovedit (i (n practic( respectul pentru libertatea persoanei umane, (i numai atunci poate c( vom putea accepta s( dob(ndim cet((enia european(, s( devenim cet((eni europeni, liberi. P(n( atunci (ns( vom refuza un asemenea lucru (i pentru nici un motiv (i (n nici un chip nu vom permite s( fim (nregistra(i prin aparate electronice ca supu(i (i sclavi europeni.

(n Constitu(iile na(ionale sunt cuprinse a(a-numitele articole fundamentale care consfin(esc libert((ile individuale ale cet((eanului. Aceste articole nu sunt supuse procedurii de reconsiderare, de revizuire, tocmai datorit( valabilit((ii (i importan(ei lor. Ast(zi (ns(, prin transferul de putere de la nivel na(ional la nivel transna(ional, f(r( a prinde de veste poporul grec, (i mai (nainte de a fi consfin(ite aceste prevederi fundamentale (i la nivel interna(ional (i la nivel european, vedem (n hot(r(rile unor organisme europene c( sunt superioare Constitu(iilor na(ionale, (i vedem c( astfel se creaz( direct pericolul unei (nc(lc(ri, deja legale a libert((ilor fundamentale (i individuale ale cet((eanului. De aceea devine imperativ( necesitatea juridic( (i politic( a redact(rii imediate (i a consfin(irii ca inviolabil( a unei noi Charte a drepturilor individuale ale fiec(rui cet((ean european, a c(rei valabilitate va (ntrece dreptul european (i fiecare drept na(ional.

Cine nu vrea unirea noastr( cu Europa?

Oric(t ar p(rea unora de ciudat ceea ce voi spune, totu(i e vorba de un adev(r unic (i acest adev(r este urm(torul: dac( noi grecii, a(a cum am explicat, dorim uniunea noastr( cu Europa, Europa (ns((i arat( c( pe noi ne vrea fie (n(untrul ei dar ca pe ni(te mor(i, fie absolut (nafara ei. Lucrul acesta (l dovedesc foarte multe evenimente.

Totu(i aici pentru a-i (ncredin(a pe cei mul(i, vom spune un singur lucru: cercurile conduc(toare (i obscure ale Europei au hot(r(t s( creeze o uniune a statelor europene pe un singur criteriu - convergen(a economiilor. Au hot(r(t ca infla(ia s( nu dep((eac( 1,5%, ca dob(nzile s( nu dep((easc( dec(t cu cel mult 2% dob(nzile medii din cele trei ((ri stabile economic, ca deficitul s( nu fie mai mare dec(t 3%, iar datoria mai mare de 60% din produsul intern brut (PIB).

Poate multora dintre noi cifrele acestea li se vor p(rea necunoscute (i pentru aceea s( doreasc( s( nu ne ocup(m aici de ele.

Ce-au spus (ns( (n dou( cuvinte statele? Au spus: trebuie s( face(i un efort pentru a atinge acest grad (nalt de convergen(( (pentru c( toate statele au avut cifre destul de mari, dep((indu-le pe cel urm(rite, iar aproape c( cele mai mari cifre le-a prezentat (ara noastr(, Grecia). Astfel, dup( Maastricht, toate statele au (nceput, s-au dedicat unui efort de realizare a acestor deziderate, a acestor obiective (i au (ntocmit un program pentru a cre(te bugetul anual al statului lor, aplic(nd anumite m(suri economice cum ar fi impunerea cet((enilor lor a unui impozit ad(ugat (i a(a mai departe. Veniturile care s-au adunat astfel le-au dat toate pentru a ob(ine cifrele cerute de convergen((, cu rezultatul ca treptat- treptat, (ncet-(ncet s( scad( cifrele la nivelurile dorite, (i ast(zi, cu pu(in (nainte de data prestabilit( a UE, care este 1999, aproape toate statele s( fie aproape de cifrele prestabilite (fixate) (i s( purcead( la uniune. Singura (ar( care cu r(suflarea t(iat(, r(m(ne departe (i abia mai respir( g(f(ind, este (ara noastr(, c(reia au avut grij( de acum s(-i spun( c( nu are nici o (ans( s( participe la prima faz( a uniunii economice (i, de asemenea c( va fi pedepsit( pentru c( nu a (ndeplinit criteriile de convergen((. (n paralel (ns(, ei au recomandat c( trebuie s( continue alergarea.

Aici deci se poate g(si cineva (n fa(a unui antielenism (ngrozitor, (i o s( v( explic(m de ce. (n timp ce toate statele aplic( programul economic de convergen((, lejer, f(r( probleme, (ntrebuin((nd to(i banii pentru acest scop, noi, grecii nu putem s( o facem, pentru c( ne deosebe(te aceast( specificitate a noastr(, aceste caracteristici pe care al(ii nu le au.

To(i vecinii no(ti ne privesc cu ochi r(i grani(ele, (i direct sau indirect le contest( sau (ncalc( drepturile noastre na(ionale (i suverane. Acest lucru ne face aproape (ntotdeauna s( d(m o mare parte din bugetul nostru pentru modernizarea armamentelor armatei. (i (ntreb(m deci pe puternicii Europei, oare nu v(d c( poporul nostru se las( stors din punct de vedere economic precum o l(m(ie, de bun(voie, , (i c( deja c((iva dintre noi ((i dau duhul pe drum? Nu v(d c( ceea ce rezult( dup( aceast( stoarcere nu ne las( s( ne mai d(m obolul pentru a realiza cifrele cerute pentru convergen((? Germania (i alte state, to(i banii pe care (i adun( (n fiecare an, (i arunc( pe to(i pentru a (mplini acet obiectiv al convergen(ei. De vreme ce spun c( ne iubesc (i ne vor (n interiorul UE, atunci de ce ei (n(i(i nu au avut bun(voin(a s( ne spun(: (Uita(i, Grecia care vrea s( fie (mpreun( cu noi (i care duce aceast( lupt( cu toat( bun(voin(a, este nevoit( s( cheltuiasc( o mare parte din produsul efortului ei, pentru ap(rarea drepturilor ei suverane. De aceea trebuie s( legifer(m (i s( aprob(m (nt(i de toate o dogm( extern( unitar( de ap(rare. S( fie stabilite grani(ele europene externe, astfel (nc(t nimeni s( nu mai uneltesc( (mpotriva lor (i s( le mai conteste (i astfel Grecia s( se poat( uni cu noi(?

(nfr((irea (i solidaritea impun tocmai aceste lucruri, fra(ii mei! Aceia (ns(, dimpotriv( cer de la noi s( desfiin((m grani(ele noastre interne, (n timp ce ne pun s( semn(m acorduri misterioase, ced(ndu-le lor toate drepturile noastre de autonomie. In timp ce impun acordul Schengen, pun (n primejdie (i uneltesc (mpotriva libert((ii cet((enilor no(tri, ar(t(nd o absolut( indiferen(( fa(( de grani(ele noastre externe, (i asta mai ales (n momentul (n care programeaz( (i planific( p(n( (i cel mai mic pe(ti(or din apele noastre teritoriale. To(i aceia care au minte (n(eleg ce voim noi s( spunem aici.

(ntreb(m a(adar:

1. Prietenii no(tri europenii, de ce nu vor s( considere grani(ele noastre externe, a(a cum fac (i cu cele interne, adic( nu vor s( le ia (n considera(ie? De ce atunci nu ne ap(r( lu(ndu-ne partea, fiind de partea noastr(? Poate ei (n(i(i urm(resc (i men(in acest climat pentru c( pe de-o parte Fran(a ne vinde avioanele ei Mirage, (n timp ce Gremenia ne vinde elicopterele (i tancurile ei. Ei nu ne iau deloc partea (i o dovad( foarte evident( pentru toate aceste lucruri este faptul c( exercit( presiuni ca Grecia s( accepte ca turcii s( fie finan(a(i, (i cel mai ciudat lucru din toat( istoria asta este c( vor (n plus s( ne pedepseasc( (i pentru abaterea noastr( de la programul de convergen((, impun(ndu-ne cea mai sever( austeritate. (i ne facem c( nu (n(elegem ce leg(tur( are aceast( austeritate cu criza care cre(te din ce (n ce mai mult (i cu tensiunile din Marea Egee.

Ne-au spus foarte limpede (i natural c( (n nici un caz nu va fi vorba s( intr(m (i noi (n prima faz( uniunii monetare. De ce? Dar se vede foarte limpede, ei sunt hot(r((i cu aceast( austeritate at(t de sever(, f(r( nici o limit( f(r( nici o dat( a (ncet(rii ei, austeritate pe care au impus-o poporului nostru,l oblig(ndu-l, f(r( a-l l(sa totu(i s( moar(, s( primeasc( f(r( nici o condi(ie aceast( uniune.

Aici este foarte nimerit( p(rerea ziaristului Mihail Fiorante (din ziarul Toparon (Prezentul) din 24 noiembrie 1996, articolul respectiv ni l-a trimis):

(Aceast( p(rere (n mod caracteristic ne d( s( (n(elegem c(nd va (nceta aceast( austeritate: c(nd vei lua din corp (i ultima pic(tur( de s(nge, (i o s(-l la(i cadavru, atunci po(i fi sigur c( s-a terminat cu don(rile de s(nge, s-a terminat cu transfuziile(.

(ncheiem l(s(ndu-le pe toate (n seama judec((ii d-voastr(; noi ne baz(m pe judecata popular( care spune: (C(nd ai asemenea prieteni ((asocia(i(), du(mani ce-(i mai trebuie?(C(t despre a(a-zisele m(suri corective - pe care ((i dau osteneala mereu, reconsider(nd condi(iile (i atitudinea lor - s( le ia asocia(ii no(tri, dup( constat(rile (i dup( reac(iile noastre, noi nu le vom lua (n considera(ie pentru c( am (nv((at c(: (Ziua bun( se cunoa(te de diminea(((.

///*caseta1/B - pag. 27-40 [pag. 32]/// Nu avem avantaje economiceTo(i cei care sus(in c( ne bucur(m de anumite avantaje economice de la UE, dovedesc o mare necunoa(tere a temei sau poate au vreun interes de la aceast( uniune. Este cert faptul c( anumite persoane au avantaje economice, cum de asemenea este cert faptul c( cel c((tigat nu este poporul, lucru pe care (n aceast( clip( (l dovedesc foarte limpede statisticile de (omaj, (nchiderea a sute (i mii de intreprinderi mici (i mijlocii, (i g(f(itul tuturor cet((enilor greci contribuabili. A(adar, dup( cum se pare, de avantajele economice se bucur( anumi(i factori economici (i politici care se num(r( pe degete, dar (tiind s(-(i fac( bine treaba, a(a cum se spune, au pus m(na pe anumite mijloace (i canale de comunicare (i informare (n mas( (i prin ele arat( c(, vezi-Doamne, to(i grecii profit( de avantaje economice.

To(i vorbesc de pachetele Delor, dac( o s( le lu(m sau nu. Totu(i sunt pu(in aceia care au stat (i s-au ocupat spre a vedea:

1. pentru ce motiv se dau acestea;

2. de unde provin banii ace(tia;

3. (n ce scop sunt da(i ace(ti bani.

Dac( nu v-a(i ocupat cu aceast( tem( o s( v( inform(m noi, mai (nt(i c( ace(ti bani se dau numai (i numai pentru a se face anumite lucr(ri programate de Europa, (i pentru a fi creat( o infrastructur( care va fi folosit( apoi de statul unit european. De aceea vede(i c(, (n timp ce factorii responsabili sus(in c( nu au pentru d-voastr( nici m(car o drahm(, sume uria(e sunt puse la dispozi(ie pentru a se construi lucr(ri mari rutiere cum este (i terminarea c(ii Ignatia, binen(eles pentru remorcile europenilor, remorci care folosesc la transportul de m(rfuri c(tre r(s(rit; mai e vorba aici (i de aeroportul din Spates, pentru a avea ace(tia aeroporturi modernizate; mai e vorba (i de modernizarea marilor porturi ale ((rii, de modernizarea telecomunica(iilor (i de infrastructura (ntregii dot(ri electronice, care va servi la aplicarea controlului mondial, deci la punerea lui (n practic(. Toate aceste lucr(ri se fac pentru a sluji scopurilor lor (i nu pentru dezvoltarea noastr( na(ional(, sau pentru ajutorarea cet((enilor mai s(raci, dezavantaja(i din punct de vedere economic.

(n ceea ce prive(te provenien(a acestor bani, trebuie s( (ti(i c( cea mai mare parte a lor provine din contribu(iile noastre personale la fondul european; sumele acestea nu sunt comunicabile, nu trebuie a(adar s( (tim ce d(m noi, trebuie s( (tim numai ceea ce ne dau ei, pentru a-i considera binef(c(torii no(tri. Dac( totu(i facem o socoteal( a celor pe care le d(m (i a celor pe care le primim (napoi, o s( vede(i c( ne (n(eal( (n modul cel mai limpede. Face(i o socoteal( ca s( vede(i care este cifra de afaceri a importurilor (i a exporturilor pe care le avem pe ramur(: (n agricultur(, (n industrie, (n cre(terea animalelor (.a.m.d., (i o s( constata(i c( ne sorb chiar (i m(duva spin(rii, sting(nd tot ce este grecesc.

Nu cumva vede(i [prin mijloacele mediatice] (i d-voastr( c( poporul are avantaje economice din toat( aceast( procedur( a UE? Este de la sine (n(eles c( pentru a c((tiga noi, al(ii trebuie s( piard(. D-voastr( crede(i c( vor avea ceva de pierdut cei ce au inventat ideea convergen(ei economice?

Noi, din partea noastr( vedem c( ne conduc cu exactitate matematic( la o restr(ngere industrial(, privatiz(nd toate (i (nchiz(nd pe r(nd toate intreprinderile mici (i mijlocii stabile. Vedem c( singurul lucru pe care (l ve(i dob(ndi treptat d-voastr(, poporul, (n cursul convergen(ei va fi reducerea indemniza(iilor sociale, cu toate urm(rile negative, pe care le poate aduce un asemenea lucru.

C(t despre faptul c( economia noastr( se va redresa cu aceste m(suri, suntem absolut siguri (i noi c( atunci c(nd to(i o s( murim de prea mult( str(ngere, (i c(nd toate de aici vor (nc(pea pe m(na germanilor, atunci (i economia ((rii noastre se va redresa. Ave(i (n vedere c( (n anumite p(r(i ale Greciei deja au fost votate cantinele de grup, unde merg sute de s(raci (i m(n(nc(? Sau poate s-a nimerit s( citi(i sau s( auzi(i c( aproximativ 60 de milioane de europeni se afl( deja sub limita s(r(ciei?

Epilog la partea (nt(i

Cred c( fiecare din d-voastr(, dup( toate acestea (n(elege c(:

1. Nu este posibil ca cet((ean grec s( fiu indiferent (n ceea ce prive(te soarta ((rii mele (i nici s( (ncerc s( merg (nainte, f(r( s(-mi pese, pe calea care duce la Dumnezeu, c(nd (n acela(i moment (ara mea este condus( de anumite persoane c(tre diavol

- aici trebuie revizuit( neap(rat traducerea cu at(t mai mult cu c(t e vorba de ni(te concluzii finale, (i totodat( (i de o m(rturisire angajant( a cititorului!!!

Consider c( f(r( convergen(a noastr( am(ndurora [calea c(tre UE (i calea c(tre Dumnezeu / altfel n-are sens (am(ndurora(] nu este posibil ca nimeni s( prospere. Cred c( to(i sunte(i de acord c( aceast( convergen(( a am(ndurora trebuie s( fie precedat( de o convergen(( economic( cu str(inii;

- propunere (f(cut( (n conformitate cu dumnezeie(tile porunci ale Domnului Hristos (i cu (ntreaga Sf(nt( Tradi(ie a Sfin(ilor P(rin(i):

Consider c( f(r( convergen(a, unirea (n noi (n(ine, a c(ii care duce la Dumnezeu (i a celei care duce la UE, nu este posibil ca nimeni s( prospere. Cred c( sunte(i de acord c( (naintea convergen(ei economice cu str(inii, trebuie s( premearg( convergen(a, unirea (n noi (n(ine, a celor dou( c(i: cea care duce la Dumnezeu cu cea care duce la UE.2. Pentru c( sunt (ns(rcinat s( fiu (i duhovnic, deci am calitatea de duhovnic, la mine vine mult( lume lovit( de criza de care am vorbit mai (nainte (i lume disperat( care (mi cere s( o ajut (n diverse moduri sau s( dau sfaturi; oamenii (mi cer sfaturi, (mi cer s( le spun ce s( fac(. Consider de datoria mea s(-mi asum durerea inimii lor, s( o transmit factorilor responsabili, (i celor care conduc aceast( (ar(. Pot s( le ofer acest lucru din partea mea (i asta (i fac, pentru ca s( fiu consecvent cu mine (nsumi (i ca s( nu fiu mustrat mai t(rziu de con(tiin(a mea.

3. Ierta(i-m( dac( am vorbit prea mult despre aceast( tem( de maxim( importan((. V( doresc, (i doresc ca noi, to(i s( ne asum(m r(spunderea noastr( (i s( ac(ion(m (n consecin(( (i s( facem ceea ce trebuie, ca s( punem fr(n( acestei crize care (i-a f(cut apari(ia, care vedem c( se (nr(ut((e(te pe zi ce trece.

[pag. 35]

- aici este un desen: legea 2472 / 1997 - protejarea individului de prelucrare datelor cu caracter personal - acordul Schengen SIS

[pag. 37] Acordul Schengen - introducerePrin cele ce le-am scris (n prima parte a acestei c(r(i, oricine poate vedea foarte limpede c( din toat( procedura de creare a UE lipse(te spiritul democratic. Ei (ncearc( cu grij( s( fac( popoarele s( nu (n(eleag( care va fi forma final(, (i de aceea purced treptat la crearea de noi acorduri cum este (i acela de la Schengen. (n mod firesc, noi r(m(nem neclinti(i (n pozi(ia noastr( ini(ial( (i nu suntem de acord cu cl(direa unei UE care nu are deloc temelii. Astfel face, dealtfel, fiecare cet((ean cuminte (i lucid.

Pentru c( (ns((i cuno(tin(a noastr( cu acest acord va (nt(ri (i mai mult pozi(iile noastre descrise mai sus, vom purcede pu(in la analiza acestui acord.

Acordul Schengen - c(teva date istorice

Anumite persoane care se g(sesc (n spatele (ntregii proceduri a UE, (i (ncerc( s( trag( sforile (n cunoscutul lor mod, dintr-o dat(, (ntr-un secret deplin, au semnat un acord diferit de celelalte. La 14 iunie 1985, Germania, Fran(a, Luxemburg, Olanda (i Belgia au semnat (n ora(ul Schengen din Luxemburg, acordul cu acela(i nume. Membrii fondatori ai acestui acord au mai f(cut de atunci un pas, semn(nd la 19 iunie 1990 acordul de aplicare a Conven(iei Schengen, un document constituit din 142 de articole. (n 1990 a semnat conven(ia Italia, (n 1991 au aderat la ea Spania (i Portugalia, (n noiembrie 1992 a semnat acordul Schengen (i Grecia (i Austria, iar (n decembrie 1996 au semnat acordul Danemarca, Suedia (i Finlanda.

Con(inutul acordului

Nu este aici posibil s( cit(m aici toate articolele Conven(iei Schengen, pentru c( ele ar constitui o (ntreag( carte. Noi o s( v( spunem pe scurt ce li se impune popoarelor prin aceast( conven(ie, iar oricine vrea s( vad( (n detaliu care este con(inutul ei, poate s( consulte c(r(ile care s-au editat pe aceast( tem( (i care cuprind toate prevederile (i toate articolele ei. A(adar, aceast( Conven(ie, pentru prima dat( (n analele istoriei vine s( cear( legiferarea urm(ririi tuturor cet((enilor. (n ansamblul, ei Conven(ia vorbe(te despre cum trebuie s( se fac( aceast( urm(rire.

(n art. 99, par. 2, scrie:

(O asemenea (nregistrare poate fi realizat( (i (pentru) prevenirea amenin((rilor siguran(ei na(ionale:

1. (n cazurile (n care exist( indicii reale, care creaz( b(nuieli c( o anumit( persoan( are inten(ia s( comit(, sau comite mai multe (i deosebit de grave fapte, acte infrac(ionale;

2. (n cazurile (n care aprecierea global(, de ansamblu a unui anumit individ, (i (n special pe baza actelor infrac(ionale pe care deja le-a comis p(n( la o anumit( dat(, se permite s( se presupun( c( persoana avut( (n vedere va comite (i (n viitor fapte infrac(ionale deosebit de grave(.

(n acela(i art. 99, par. 6:

(Dac( nu este permis controlul special (n conformitate cu legisla(ia unei ((ri participante la acord (semnatar( a acordului), atunci controlul special se transform( automat pentru aceast( (ar(-membru (semnatar( a acordului) (n observare, urm(rire discret((.

(n art. 96, par.2:

(Hot(r(rile pot s( se bazeze pe ameni(area ordinii publice, sau a siguran(ei statului (i pe care posibil s( o constituie prezen(a unui str(in pe teritoriul na(ional. Acesta poate fi (n mod special cazul b, unui str(in (mpotiva c(ruia exist( b(nuieli (ntemeiate c( a comis fappte infrac(ionale grave sau (mpotriva c(rora exist( indicii reale c( are inten(ia s( execute asemenea fapte de (nc(lcare a legii pe teritoriul unui stat membru al acordului Schengen(.

Vedem printre toate acestea c( acesta acord perverte(te spiritul sistemului nostru penal, care se bazeaz( pe fapte penale de (nc(lcare a legii dovedite (i nu pe b(nuieli sau pe suspiciuni sau indicii. Prin acest acord este desfiin(at principiul de baz( al statului de drept, care este prezum(ia de nevinov((ie (i se consfin(e(te prezum(ia de vinov((ie a cet((enilor. P(n( acum dac( cineva ne acuza de vreo fapt(, trebuia s( dovedeasc( (n fa(a autorit((ilor c( suntem vinova(i, (n timp ce acum se permite urm(rirea cet((eanului numai (i numai pentru c( pot exista anumite b(nuieli c( poate (n viitor va exista o predispozi(ie, o (nclina(ie din parte noastr( s( (nc(lc(m legea. A(adar de acum (nainte va trebui ca (nsu(i cet((eanul s( ((i dovedeasc( nevinov((ia.

[pag. 39] Caracterul antidemocratic al acorduluiAstfel, a(a cum s-a f(cut toat( regia acordului, (i a(a cum a avut loc semnarea lui de c(tre membrii fondatori (n 1985, (n cel mai mare secret, (nc(t popoarele au aflat ce s-a comis numai (n 1988, credem c( se vede foarte clar c( acei care au fabricat acest acord, au ezitat s(-l scoat( la lumin(, de aceea au (i f(cut-o metodic (i treptat-treptat.

C(nd popoarele au fost informate de con(inutul acordului, imediat au (nceput s( r(sar( de peste tot reac(iile statelor, ale popoarelor, ale cet((enilor, chiar (i (n Parlamentul European.

Ce-au f(cut, cum au r(spuns atunci promotorii acestui acord? (n acest chip [parafraz(]: (Ave(i dreptate c( v( teme(i (i de aceea (i noi, urm(nd s( alung(m din d-voastr( nelini(tile justificate, pentru a fi pus( (n aplicare Conven(ia:

1. oblig(m fiecare stat membru s( voteze, s( adopte cel mai t(rziu p(n( la intrarea (n vigoare a prezentului acord legisla(ia na(ional( necesar(, a(a (nc(t s( se asigure un nivel de protec(ie a datelor cu caracter personal (cu celelalte 99 de nivele ce s-a (nt(mplat? [- (ntrebarea celui ce ia aminte]);

2. transmiterea datelor cu caracter personal care se prevede de c(tre prezentul acord nu poate fi f(cut( dec(t numai c(nd prevederile pentru protejarea datelor cu caracter personal care sunt prev(zute la paragraful 1 vor intra (n vigoare pe teritoriul statelor-membre, state pe care le prive(te transmiterea de date (art. 126)(.

Consider(nd deci, ca necesar( adoptarea unei legi na(ionale a protej(rii cet((eanului de acordul Schengen, ace(tia m(rturisesc foarte limpede c( acest acord pune (n primejdie, unelte(te (mpotriva cet((enilor liberi (i amenin(( cet((enii liberi. Cu alte cuvinte ei sunt primii care m(rturisesc ceea ce noi constat(m pe urm(. Uita(i-v( a(adar fra(ilor, cum vin s( ne (n(ele (i s( ne smulg( consim((m(ntul prin metoda inducerii (n eroare (i a minciunii!

Proiect de lege - Protejarea individului de prelucrarea datelor cu caracter personal

Pentru c( UE oblig( Grecia s( aplice acordul Schengen din octombrie 1997, (ara noastr( a trebuit s( depun( eforturi pentru preg(tirea deplin( a punerii (n practic( a acestui acord. Cele mai importante probleme cu care ne confrunt(m, (n ceea prive(te deplina punere (n aplicare (n (ara noastr( a acordului Schengen, sunt urm(toarele:

///*caseta2/A - pag. 40-49 [pag. 40]///

1. Votarea legii protej(rii datelor cu caracter personal. Aceast( lege este o premis( de baz( pentru ca (ara noastr( s( poat( trece la validarea acordului Schengen, (nc(t acest acord s( fie pus (n aplicare.

2. Infrastructura electronic( cerut( pentru suportul tehnic al acordului Schengen. (n ce prive(te infrastructura electronic( - a (nceput s( fie materializat( aproape cu un an mai devreme (i acordul de la Schengen se aplic( cu mult (nainte de a fi validat de c(tre Camer(. Vede(i a(adar c(t( considera(ie au pentru guvernele (i pentru popoarele noastre! Mai (nt(i se construie(te infrastructura (i (ncepe s( fie aplicat acordul (i numai apoi reprezentan(ii poporului se presupune c( se pronun(( (n leg(tur( cu ce dore(te, ce vrea poporul. At(t de (democratic( ne impune aceast( Europ( toate c(te le dore(te s( se fac(. Mai regi dec(t regele!

(n martie 1997 a venit (n Parlamentul grecesc spre aprobare (i spre votare, celebra lege cu denumirea: (Protejarea individului de prelucrarea datelor cu caracter personal( [PIPDCP]. Fi(i aten(i aici fra(ilor ce s-a (nt(mplat!

Cu articolele legii 2472 / 1997, pe care au f(cut-o, vezi-Doamne, ca s( ne protejeze de acord, ei dep((esc (i cele prev(zute de acordul (nsu(i, (i (n timp ce articolele acordului vorbesc despre date care privesc a(a-zisa combatere a criminalit((ii, cu legea 2472 / 1997 se adaug( (n plus culegerea de date exclusiv personale, cum este provenien(a de ras( (i na(ional(, convingerile politice, convingerile religioase, rasiale, filosofice, participarea la organiza(ii, la corpora(ii sindicale, (n probleme care privesc s(n(tatea, protec(ia social( (i via(a personal-erotic(. Cum putem constata prin acest acord, au venit s( ne lege de picioare, f(c(nd (ns( legea 2472 / 1997 ca s( ne protejeze, ne-au legat de fapt (i de m(ini (i de picioare. Foarte mul(i deputa(i din toate partidele au cerut s( nu se voteze aceast( lege (i au cerut s( li se dea o explica(ie asupra scopului pe care (l (inte(te urm(rirea vie(ii personale a cet((enilor (i centralizarea (i culegerea de date intime. Binen(eles c( nu au primit nici un r(spuns! Domnul deputat Ioanis Kapsiis, (n Camer(, la 13 martie 1997 a luat cuv(ntul (i a cerut domnului ministru al Justi(iei s(-i r(spund( de (ndat( (i chiar (n acel moment:

(Prima observa(ie a mea se adreseaz( personal ministrului, care are un bogat istoric de lupte (n favoarea democra(iei (i a drepturilor individuale, (i (l rog s(-mi spun( - pentru a putea s( votez acest articol - un caz ipotetic (n care culegerea de date intime poate s( constituie un avantaj pentru societate (n asamblul ei. (l rog s( m( (ntrerup( (i s(-mi spun( un caz, cel mai fantastic (i cel mai ipotetic, pentru c( dac( nu m( (ntrerupe va trebui ca (n week-end s( se g(ndeasc( la aceast( prevedere (i s( interzic( f((i(, categoric (i r(spicat orice str(ngere de date intime. Nu pot s( (n(eleg de ce societatea (n ansamblul ei, sau statul va fi protejat dac( acestea cunosc care sunt preferin(ele mele erotice sau activit((ile mele. Nu m( tem domnule ministru, (ti(i c( (ntreaga mea via(( este deschis( asemenea unei c(r(i! V( fac (i un serviciu! Nu trebuie ca aceast( dispozi(ie, ca aceast( prevedere s( aib( semn(tura lui Ianopulos!( (din procesele verbale ale Camerei).

Bine(n(eles c( nu a existat bunul sim( cuvenit, acela de a se r(spunde la aceast( (ntrebare a deputatului, (ntrebare care privea datele cu caracter intim. (i oricine nu (i-a pierdut (nc( judecata, va (n(elege de ce vor toate aceste date (i de ce nu r(spund la aceste acuza(ii c(nd sunt (ntreba(i (n mod oficial (n Parlament de c(tre reprezentan(ii poporului. Dealtfel toate le fac spre binele poporului!

Denumirea legii 2472 / 1997

Aceast( lege s-a numit Protejarea individului de prelucarea datelor cu caracter personal [PIPDCP], numai (i numai ca s( fim (n(ela(i, indu(i (n eroare. (n conformitate cu cele spuse (n Parlament de reprezentan(ii poporului nostru, numai eufemistic a fost numit( a(a aceast( lege, pentru a nu suna ur(t, pentru a nu suna r(u, cum spre exemplu marea neospitalier( este numit( (ospitalier((. Asemenea au f(cut (i cu titlul legii!

Domnul deputat Evghenios Haitivis, la 12 martie 1997, foarte bine a spus c(:

((n loc s( ne protejeze, (ntr-un fel a( spune disimulat, mascat, camuflat, cu o piele de lup care (ncerc( s(-l fac( pe lup o oaie care nu e rea, aceast( lege (n mod evident, fundamental, esen(ial legifereaz( (i cu at(t mai mult acolo unde vrea aceste (nc(lc(ri, aceste transgres(ri ale oric(rei no(iuni de deontologie, ale oric(rei no(iuni de etic(, dar (i a oric(rei no(iuni - a( spune - de democra(ie( (din procesele verbale al Camerei).

Legea 2472 / 1997 este valabil( p(n( la validarea acordului.

(n (ara noastr( acum (n ultimul timp, se (nt(mpl( lucruri ciudate, paradoxale; sigur nu am vrea niciodat( s( credem c( mini(trii (i deputa(ii no(tri orice fac, fac ca s( ne v(nd( lega(i de m(ini (i de picioare str(inilor. Ne adres(m deci tuturor acelora care au votat legea 2472 / 1997, (i (i (ntreb(m: Pentru ce motiv prietenii no(tri, asocia(ii no(tri, (ntruc(t spun c( au proiectat aceast( lege ca s( protejeze popoarele, nu au integrat-o (n articolele acordului Schengen astfel (nc(t, dup( validarea acestui acord s( intre (n vigoare, s( fie valabil( (i aceast( lege, de vreme ce va fi cuprins( (n articolele acordului?

R(spunsul este simplu pentru to(i cei care (nc( obi(nuiesc s( g(ndeasc( bine lucrurile (i s( le studieze. Acordul Maastricht, acordul Schengen, orice acord european, (i (n general dreptul comunitar izvor(sc din dreptul interna(ional (i prin urmare sunt primare. Dimpotriv(, legea care s-a votat (n Camer( este o lege ordinar(, comun(, na(ional( care dup( validarea acordului cedeaz( (n fa(a lui. Sigur, (mpreun( cu aceast( lege cedeaz( (i toate reglement(rile pozitive pe care le prevede (i care vin (n contradic(ie cu articolele acordului. Astfel, de acum (nainte poporul este l(sat la mila fiec(ruia din cei ce guverneaz(, din cei ce conduc, (i la mila unei autorit((i necunoscute, a unei autorit((i care are dreptul prin lege s( culeag( (i s( prelucreze date (i s( hot(rasc( (n ceea ce prive(te aceste date, (i care - trebuie notat aceasta - este superioar( (i necontrolabil(, adic( nu poate fi controlat( absolut de nimeni.

Legea de care vorbeam (2472 / 1997), serve(te dou( scopuri: unul este c( votarea ei a fost o condi(ie indispensabil( pentru validarea acordului Schengen; iar al doilea motiv este c( prin votarea acestei legi a fost reactivat( vechea lege 1599 / 1986 a lui M. Kutzoiorgas, legea care prive(te emiterea de identit((i electronice, cartele de identitate electronic(, (i care prive(te num(rul unic de cod matricol, (i deja intr(m (n procedura emiterii lor.

Nu este valabil caracterul facultativ al emiterii cartelelor de identitate electronic(. (i auzim pe foarte mul(i c( spun, pentru c( poporul nu vrea noile identit((i electronice, va trebui ca primirea lor s( se fac( op(ional, facultativ. Acest punct de vedere (l citim chiar (i (n circularele unor cucernici (i lupt(tori arhierei, care cu con(tiin(a curat( se (ngrijesc de turma lor (i care nu sunt indiferen(i. Cu lucrurile pu(ine pe care le aducem aici (n continuare, inten(ion(m s( ne inform(m noi to(i (n leg(tur( cu aceast( tem( at(t de delicat(, pentru a ac(iona apoi a(a cum trebuie.

Acordul Schengen izvor((te, a(a cum am spus din dreptul interna(ional care este primar (i prin urmare este superior oric(rui drept na(ional. Prin acordul Schengen se impune fiec(rui stat membru s( valideze (ntr-o anumit( perioad( de timp, p(n( la un anumit termen prev(zut, (i s( pun( (n vigoare (i (n aplicare acordul. (n cazul (n care statul-membru nu r(spunde favorabil acestei hot(r(ri (n intervalul de timp prev(zut, acesta va suferi (i sanc(iuni. De asemenea, nici o reglementare din dreptul na(ional nu poate fi superioar( dreptului comunitar (al acordului), (i acest lucru trebuie considerat de la sine (n(eles, pentru c(, dac( dreptul comunitar nu ar fi fost angajant, atunci comunitatea care se bazeaz( pe acorduri s-ar fi dizolvat.

A(adar, prin acest acord, UE oblig( statele membre s( respecte f(r( nici cea mai mic( abatere recomand(rile ei. Orice stat care nu se conformeaz( sufer( sanc(iuni, ori se retrage (i nu mai particip( la acord. Prin urmare acordul este angajant (i nu las( posibilit((i ca, (ntr-un stat, jum(tate din popula(ie s( se supun( prevederilor acordului (i cealalt( jum(tate, pentru vreun motiv sau altul s( nu se supun(. Acest lucru l-a spus (i ministrul nostru, domnul Evanghelos Ianopulos la 18 martie 1997 (n Camer(:

(Vine a(adar recomandarea (i porunce(te! Recomandarea, directiva (nseamn( Constitu(ie pentru Grecia. Sau o accep(i, sau ie(i afar( din comunitate: DA sau NU. Aceste directive sunt legi ale comunit((ii - te conformezi lor( (fragment din procesele verbale ale Camerei).

De asemenea, acela(i ministru la propunerea care s-a f(cut pentru a nu se vota acest( lege antidemocratic( pentru c( pentru c( drepturile omului sunt consfin(ite prin Constitu(ie, a dat un r(spuns care merit( aten(ia noastr(:

(Orice trebuie s( t(iem s( t(iem, dar nu (n afara celor pe care le prevede recomandarea pentru c( vom avea probleme. ((i se spune mai jos:) Am spus c( prin aceast( recomandare avem o Constitu(ie, (i g(ndim asupra recomand(rii( (fragment din procesele verbale ale Camerei, din cuv(ntul ministrului Evanghelos Ianopulos la 18 martie 1997).

Vedem c( chiar (i statul prin Constitu(ia lui nu poate s( nu respecte recomandarea acordului. De ce nu (n(elegem a(adar c(, cu at(t mai mult nici chiar o parte din popor - chiar dac( aceast( parte constituie majoritatea zdrobitoare - nu poate s( nu respecte cele prev(zute de Constitu(ie? C(nd acela(i stat se m(rturise(te c( este neputincios, atunci prin ce lege na(ional( simpl( ni se vor garanta drepturile? Sau (i mai mult acum, ca ni(te naivi, promisiunilor cui vom (ncredin(a aceast( tem( de importan(( major(, (i vom face s( at(rne un (ntreg popor de g(tul nostru? (n ce moment, a(a cum o arat( lucrurile, va ceda chiar (i Constitu(ia noastr( pentru c( acordul izvor((te din dreptul interna(ional, care este primar? (n sf(r(it s( nu (nt(mpin(m aceast( tem( at(t de important( cu asemenea lips( de responsabilitate. S( (ntreb(m ni(te distin(i oameni ai legii, juri(ti, ca s( vedem dac( este cumva posibil s( fie semnat acordul Schengen de stat, (i aplicarea lui s( fie op(ional(, facultativ(. Sau poate vre(i s( ne baz(m pe angajamentele oamenilor no(tri politici, care o s( ne asigure c( aceast( aplicare va fi op(ional(, c( va fi op(ional( emiterea cartelei de identitate a(a (nc(t numai ca s( domoleasc( reac(iile poporului, (i dup( ce vor domoli aceste reac(ii (n leg(tur( cu validarea acordului, (i se vor emite cartele de identitate, atunci o s( ne spun( adev(rul, adic(: cine nu are identitatea electronic( nu va fi un cet((ean legal (i va avea de suportat toate consecin(ele pe care le prevede legea.

V( rug(m foarte mult s( ave(i (n vedere toate aceste lucruri, precum (i c( nu este posibil ca jum(tate din cet((enii unui stat membru s( manifeste apartenen(a la acest acord (i cealalt( jum(tate s( nu apar(in(. Dac( nu ar fi avut caracter angajant acesta acord, (n(elege(i ce s-ar fi (nt(mplat (n statele-membre ale Europei? Distin(i oameni politici care iubesc (ara (i religia noastr(, ne-au informat c( dup( validarea acordului, statul va (ncepe emiterea cartelelor electronice de identitate. Apoi cu o metod( viclean(, vor obliga muncitorii s( ia aceste cartele pe ramur(. Mai (nt(i (i vor obliga pe cei care lucreaz( (n serviciile publice, apoi treptat-treptat pe ceilal(i, astfel (nc(t s( nu existe ni(te reac(ii generale (mpotriva acordului. De aceste reac(ii generale se tem ei! De aceea (i urm(resc s( izoleze (ntr-un mod foarte iscusit, pe ramur(, pe cei sensibiliza(i, cei care simt c( se aduce atingere con(tiin(ei lor religioase (i libert((ii lor. Cred c( (n(elegem deja c( nu este posibil s( fie valabil (i s( func(ioneze caracterul op(ional al aplic(rii acestui acord (n nici un caz. Adev(rul acestei situa(ii st( (n conformitate cu cele spuse de ministrul nostru: (Sau DA sau NU(; nu este posibil ca jum(tate din cet((eni s( aib( un num(r unic de cod matricol (i cealalt( jum(tate s( nu (l aib(.

///*caseta 2/B - pag. 40-49 [pag. 44]///

Cum se leag( acordul Schengen de num(rul 666

Acordul Schengen este acel cadru teoretic-legislativ, prin care este dat( acum (i posibilitatea juridic( a culegerii de informa(ii despre cet((enii popoarelor, d(ndu-se astfel (n l(turi [fiind trecute cu vederea] toate articolele fundamentale ale tuturor Constitu(iilor na(ionale europene care, (n conformitate cu Charta european( ar(tau respect fa(( de libertatea particular( (i personal( a cet((eanului. Este desfiin(at( deja dezvoltarea liber( a personalit((ii omului, este a(adar un sistem care permite unora s( exercite la nivel universal o urm(rire electronic( (i un control la nivel personal. (i a(a cum am explicat, pentru aceasta reac(ioneaz( fiecare cet((ean, v(z(nd cum i se ia bunul inal