Supraincarcarile cavitatilor cordului

- suprasolicitari de volum

- suprasolicitari de rezistenta

Presarcina

-gradul de alungire a fibrelor musculare cardiace la finalul diastolei

-determinata de presiunea de umplere ventriculara

- miocardul de lucru se adapteaza conform legii Frank - Starling

Presarcina

-mecanism de adaptare in conditii fiziologice

- la o crestere permanenta si patologica cavitatile se adapteaza prin dilatatie si hipertrofie excentrica

Cauze de crestere a presarcinii

-cardiace: insuficiente valvulare (insuficienta aortica, pulmonara, a valvelor atrioventriculare), sunturile intracardiace (defect de sept atrial sau ventricular)

- extracardiace: mai rare - hipervolemie, cresterea intoarcerii venoase (fistule multiple arteriovenoase)

Postsarcina

-sarcina care trebuie invinsa de contractia fibrelor miocardice pentru a realiza ejectia sangelui in sistola

- suma fortelor care se opun ejectiei sangelui in artere

Postsarcina depinde de:

-tensiunea arteriala si din trunchiul pulmonar

-rezistenta vasculara periferica

-rezistenta elastica a arterelor

-suprafata de sectiune a valvelor aortice si pulmonare

-cantitatea de sange din aorta si arterele mari

- vascozitatea sangelui

Postsarcina

-cresterea pe termen scurt determina o crestere a volumului rezidual la finalul sistolei - creste umplerea diastolica - cavitatile se adapteaza conform legii inimii

- in conditii patologice - postsarcina creste cronic si progresiv - cavitatile se adapteaza prin hipertrofie concentrica

Hipertrofia

-intereseaza mai frecvent ventriculul stang

-cavitatile cu pereti mai subtiri - atriile si ventriculul drept se hipertrofiaza intr-o masura mult mai mica

-hipertrofia este o lunga perioada cu contractilitate normala

- dupa un timp apar modificari morfofunctionale - insuficienta ventriculara

Cauze de crestere a postsarcinii

-stenozele valvulare - stenoza aortica si stenoza pulmonara

-cardiomiopatia obstructiva hipertrofica

-cauze extracardiace - hipertensiunea arteriala, hipertensiunea pulmonara, hipervascozitatea sangelui

Diagnosticul ECG al hipertrofiilor

-nu este foarte precis

- de electie - ecografia cardiaca

Hipertrofia atriala dreapta

-unda P cu amplitudine peste 2, 5 milimetri

-unda P cu aspect ascutit, simetrica

-durata undei P este normala

- axul undei P se verticalizeaza

Hipertrofia atriala dreapta

-apare foarte rar in stenoza si insuficienta tricuspidiana

- apare consecutiv unor afectiuni care decompenseaza ventriculul drept

Hipertrofia atriala dreapta

-decompensare a ventriculului drept

-boala primitiva pulmonara - hipertensiune in circulatia mica - cord pulmonar

- patologie care afecteaza cordul stang (hipertensiune, infarct, valvulopatii) - decompensare si a cordului drept

Cordul pulmonar cronic

- hipertrofie a ventriculului drept determinata de afectiuni care altereaza functia sau structura plamanilor, in afara leziunilor pulmonare provocate de valvulopatiile inimii stangi si cardiopatiile congenitale

Hipertrofia atriala stanga

-unda P cu durata crescuta pana la 0, 12 secunde

-unda P are un aspect bifid

-axul se orizontalizeaza

-amplitudine este normala

- P mitral

Hipertrofia atriala stanga

-afectiuni ale valvei mitrale

-- insuficienta de ventricul stang: hipertensiunea arteriala, valvulopatii aortice, cardiopatie ischemica

Hipertrofia ventriculara dreapta

-consecinta a insuficientei ventriculului stang

-cord pulmonar

-cardiopatii congenitale

- modificarile pe ECG sunt vizibile doar in stadiile foarte avansate

Hipertrofia ventriculara dreapta

-axul este deviat spre dreapta

-indicele Sokolow-Lyon pentru ventriculul dreptR (V1)+ S (V5, V6)>10, 5 milimetri

- modificari secundare de faza terminala - segment S T subdenivelat, divergent si convex spre linia izoelectrica, unda T negativa

Hipertrofia ventriculara stanga

-hipertensiunea arteriala necontrolata

- valvulopatii aortice

Hipertrofia ventriculara stanga

-indicele Sokolow-Lyon - R (V5, V6) + S (V1, V2) > 3 5 milimetri

-complexul QRS are durata pana la 0, 12 secunde

-axul electric este deviat spre stanga

- modificari secundare de faza terminala

Tulburari de conducere

Blocuri - intarzierea sau blocarea conducerii impulsului de depolarizare la nivelul tesutului excitoconductor cardiac

Sindroame de preexcitatie - trecerea anormal de rapida a impulsului electric de la etajul atrial la cel ventricular

Blocuri

- blocuri sinoatriale

- blocuri atrioventriculare

- blocuri intraventriculare

Blocurile atrioventriculare

- intarzierea sau blocarea transmiterii impulsului electric la nivelul nodulului atrioventricular sau a fasciculului Hiss

Blocurile atrioventriculare - cauze

- manevre de stimulare vagala

- cardiopatie ischemica – infarct

- leziuni degenerative

- calcificarea fasciculului Hiss

Blocurile atrioventriculare - clasificare

- bloc atrioventricular de gradul 1 - conducerea este intarziata

- bloc atrioventicular de gradul 2 - impulsul este blocat intermitent

- bloc atrioventricular de gradul 3 - nici un impuls nu mai este condus

Bloc atrioventricular de gradul 1

- este asimptomatic

- nu are consecinte hemodinamice

Bloc atrioventicular de gradul 1

- conducerea impulsului de la atrii la ventriculi este intarziata

- toate impulsurile sunt conduse

- intervalul PQ este mai mare de 0, 21 secunde

Blocul atrioventicular de gradul 2

- intreruperea intermitenta a conducerii atrioventriculare

- exista unde P blocate (care nu sunt urmate de un complex QRS)

Blocul atrioventricular de gradul 2

- Mobitz 1

- Mobitz 2

Bloc atrioventicular de gradul 2 - Mobitz 1

-intervalul PQ se alungeste progresiv, pana in momentul in care apare o unda P blocata (care nu este urmata de complex QRS)

-urmatoarea unda P este transmisa si se reia ciclul

- la examenul clinic se constata absenta la intervale regulate unei batai cardiace

Bloc atrioventicular de gradul 2 Mobitz 2

-intervalul PQ este constant

-apar intermitent unde P blocate (care nu mai sunt urmate de niciun complex QRS)

- la examenul clinic se constata pauze intermitente in activitatea cordului

Bloc atrioventricular de gradul 2 cu conducere 2/1

- din 2 stimuli atriali este condus doar unul

- frecventa ventriculara este jumatate din cea atriala

Bloc atrioventicular de gradul 2 de grad inalt

-sunt blocate doua sau mai multe impulsuri atriale consecutive

-daca este vorba de un ritm sinusal scade mult frecventa ventriculara

- daca este vorba de o tahiaritmie atriala este un mecanism de protectie ventriculara

Blocul atrioventicular de gradul trei

-sunt blocate toate impulsurile atriale

-ritmul ventricular este asigurat de un centru care se afla la nivelul nodulului atrioventricular sau mai jos

- activitatea ventriculara este complet separata fata de cea atriala

Evolutia si prognosticul blocurilor atrioventriculare

- blocul atrioventricular de gradul 1 si de gradul 2 de tip Mobitz 1 sunt asimptomatice si nu evolueaza spre alte blocuri

- blocul atrioventricular de gradul 2 Mobitz 2 si cele de grad inalt pot sa evolueze spre bloc complet

- blocul atrioventicular de gradul trei se asociaza cu infarctul miocardic si valvulopatiile calcificate