hamvas bela filosofia vinului

8/12/2019 Hamvas Bela Filosofia Vinului

http://slidepdf.com/reader/full/hamvas-bela-filosofia-vinului 1/44

HAMVAS BÉLA

Filosofia vinului(1945)



Într-un sfîrşit rămîn doar doi, Dumnezeu şi vinul

M-am decis să scriu o carte de rugăciuni pentru atei. În mizeria zilelor noastre,am simţit milă faţă de cei suferinzi, şi astfel încerc să-i ajut.

Ştiu prea bine, ce sarcină grea va fi pentru mine. Ştiu că nici nu am voiesă-l rostesc acest cuvînt !umnezeu. "rebuie să vorbesc despre #l sub tot felulde alte denumiri, cum ar fi sărutul, beţia sau şunca fiartă. $m ales vinul pentrua fi cuvîntul meu principal. !in acest motiv a primit această carte titlulfilosofia vinului, şi de aceea am scris ca moto,într-un sfîrşit rămîn doar doi, Dumnezeu şi vinul.

%ircumstanţele sînt cele care mă forţează la această scamatorie. &e ştie bine că ateii sunt oameni trufaşi, vrednici de compătimit. $junge doar săzărească numele lui !umnezeu, şi dau imediat cu cartea de pămînt. !acă seatinge cineva de ideea lor fi'ă, spumegă de furie. %red că pot să-i trag pesfoară, dacă voi vorbi despre mîncare, băutură, tutun, dragoste, dacă voi folosiaceste denumiri mai ascunse. (entru că, pe lîngă faptul că sînt încrezuţi, sînt şi proşti în aceeaşi măsură. &pre e'emplu ei nu cunosc de loc această formă arugăciunii. #i cred că omul se poate ruga doar în biserică, sau murmurîndcuvinte preoţeşti.

$teii sînt ai noştri săraci cu du)ul. %opiii cei mai nevoiaşi ai zilelor

noastre. &ăraci cu du)ul, doar că ei cu greu pot spera să ajungă în împărăţiacerurilor. În trecut mulţi erau supăraţi pe ei şi luptaseră împotriva lor. #uconsider această metodă total inadecvată. *ăzboire+ mul sănătos să se bată cuşc)iopi şi orbi miopi + "ocmai pentru că sînt invalizi, trebuie să te apropii deei cu bunăvoinţă. /u numai că nu trebuie convinşi, dar nici nu trebuie săobserve ce se întîmplă cu ei. "rebuie să-i privim ca pe nişte copii retardaţi îndezvoltare, slabi la minte 0 deşi sînt foarte plini de sine cu mintea lor, şi sîntconvinşi că ateismul este cunoaşterea absolută. !e ce s-a luptat împotriva lormai demult+ În primul rînd, cred, din pricina că ateismul, ca minte retardată şispirit corcit, ar rămîne cu buza umflată pe toată linia vieţii, dacă nu s-ar

compensa. !in ce constă această compensare+ $ctivitatea e'cesivă. $teismulduce astfel neapărat la agresiune, şi pentru că duce la agresiune, ateii au fostnevoiţi să acapareze stăpînirea asupra lumii. $sta au şi făcut. %ei care s-auluptat împotriva lor, au fost de fapt invidioşi pe ei. (ărerea mea e, că aici augreşit. %înd ateii văzură că sînt invidiaţi, au devenit încrezuţi.

#u am sc)imbat tactica. /ici nu a fost prea greu. "rebuia doar sărestabilesc adevărul. Şi adevărul e, că nu este nimic de invidiat la ei. (entru ceaş putea fi invidios pe nişte infirmi, fie ei c)iar şi atît de puternici+ %e aş puteainvidia de la paralitici, surzi, netoţi şi neg)iobi+ !acă i-aş invidia, ar însemnacă le dau dreptate1 aş indica într-un fel ca şi cum mi s-ar face poftă de ceea ce

ei posedă.

2



$stfel mi-am sc)imbat tactica. În loc să mă războiesc cu ei, şi aş încercasă-i convertesc, mi-e milă de ei. Şi acesta nu-i o şmec)erie ieftină. #u nu vreausă iau nimic de la ei. !oresc în sc)imb să le dau ceva, a cărui lipsă îi face atîtde slabi, atît de săraci, şi 0 de ce-am nega 0 atît de ridicoli.

Mai e'istă şi un alt motiv pentru care s-a polemizat atît de mult cu ei. Şianume, majoritatea oamenilor a crezut că ateiştii sînt areligioşi. /ici vorbă. mareligios nu e'istă. $teiştii nu sînt areligioşi, ci 0 potrivit minţii lor retardate şispiritului corcit al lor 0 ei cred într-o religie comică. !ar nu numai cred.$teiştii sînt cu toţii bigoţi. &pun toţi, pentru că nu m-am întîlnit pînă acumniciodată cu un ateu care n-ar fi fost mai bigot decît baba aceea urît mirositoare,cine stă duminica în faţa bisericii şi vinde broşuri de doi bani despre urina preamiraculoasă a &fîntului 3omoronie. /atural, sfîntul religiei ateiste nu este&fîntul 3omoronie, ci #instein, iar leacul preamiraculos nu este urina, ci4ltraseptilul. /umele bigotismului ateist este materialism. $ceastă religie aretrei dogme suflet nu e'istă, omul este un animal, iar moartea înseamnănimicire. $ceste trei dogme au de fapt o singură origine, şi anume ateii se temîngrozitor de !umnezeu. 56)me zice despre ei, că trăiesc sub mînia lui!umnezeu. #i nu cunosc alt !omn, decît !umnezeul mînios de aceea seascund şi spun minciuni. &înt convinşi, dacă declară că nu e'istă !umnezeu, nuse vor mai teme. !esigur, în sc)imb se tem şi mai mult.

$teul, evident, este un om încrezut, nici nu vrea să fie altfel1 nu înclinăspre umilinţă, spre dragoste1 cu alte cuvinte, e atît de slab, încît nici nu poateînclina spre acestea. Mai degrabă perseverează în frica lui 0 ceea ce neagă,desigur 0 tremură şi se ascunde şi minte, şi devine din ce în ce mai încrezut.

!in acest g)iveci jalnic, în care clocotesc 7 fierb împreună negarea, frica,minciuna, trufia, bigotismul, s-a gătit materialismul, ca surogat de religie.!in toate acestea se vede deja, că nu numai că nu se poate converti în

mod agresiv un ateu, dar nici nu e voie. #i sînt rătăciţi, plini de an'ietate,autoamăgire, şi din acest motiv trebuiesc trataţi cu cea mai mare prudenţă.

!in fericire, sufletul nu e ca trupul. !acă cineva se naşte surdo-mut saucu picioare sc)ilodite, sau ajunge sc)ilod în cursul vieţii, nu stă în putereaomului să sc)imbe acest lucru. 8umea sufletului e însă altfel. "oată lumea senaşte cu suflet întreg, sănătos , şi nu pierde niciodată această întregime

sănătate . 9nfirmitatea sufletului se poate vindeca la oricine. /ici măcar nu e

nevoie de vre-un miracol. carte de rugăciuni pentru atei: Şi anume unul, în care nici nu este permis să se observe, că te învaţă să te rogi. Mare lucru: !e aceea 0 cum /ietzsc)e spunea 0 trebuie să vorbeşti doar cu cinism şi inocenţă. !îrz şirafinat, cu deşteptăciune aproape perfidă1 totodată cu inima curată, cu atîtaseninătate şi simplitate, precum păsările cîntătoare.

(rofitînd de ocazie, trebuie să mă adresez şi pietiştilor, acestei secteîntunecate a ateiştilor. (ietismul nu este altceva, decît ateism deg)izat.Materialistul obişnuit este un suflet demn de milă, nici mintea nu-i preastrălucită, inima îi este cîte-odată cretină, şi de aceea 0 cum de mai multe ori

am spus 0 trebuie să-l privim ca pe un invalid, care este ataşat obsesiv de propria-i infirmitate, şi socoteşte neg)iobia sa o mare realizare.

;



(ietistul, de fapt, este la fel de ateu ca materialistul, numai că, pe de-asupra are şi conştiinţa încărcată, de aceea îmbracă formalităţile religieiadevărate. (ietistul ar pretinde ca omul să trăiască pe tărîţe şi apă, ar îmbrăcacele mai frumoase femei în )aine prost croite, ar interzice rîsul, şi ar acoperisoarele cu un voal negru. (ietistul este antialcoolistul. Ştiu prea bine că s-aindignat deja la citirea motoului meu, s-a întrebat mînios şi încruntat ce blasfemie mai e şi asta: &-a revoltat cînd am cutezat să spun că !umnezeul seaflă şi în şunca fiartă. Îl sfătuiesc să se liniştească. <a auzi lucruri şi maizdravene. (romit că voi ţine seama de el în mod special, şi nu voi pierde nici un prilej pentru a-l indigna cît mai serios. $teistul trebuie menajat, pentru că esteidiot, ignorant, mărginit şi nătîng. (ietistul nu poate spera cruţare. &ă afle că voifi permanent cu un oc)i pe el, şi cu cît face figuri mai solemne, cu atît mai multvoi rîde de el. %ît mai mult se indignează, cu atît mai mult mă distrez pe seamalui, şi nici măcar nu spun, de ce.

=



TREI

$ceastă carte se împarte în mod necesar în trei părţi. În mod necesar, pentru căorice carte bună se împarte în trei părţi, adică împărţirea perfectă este întreirea,dar şi pentru că numărul vinului este treiul, şi acest număr trebuie e'primat şi prin împărţire.

(rima parte va fi metafizica vinului. (e deasupra de a fi scopul meu, maieste şi o ambiţie pentru mine, ca în această parte să aşez temeliile tuturorfilosofiilor viitoare ale vinului. (recum >ant elaborează ideile de bază aletuturor filosofiilor viitoare, care pot fi acceptate, sau pot fi contestate, darniciodată nu se mai pot ocoli, sau nu se poate pretinde că nu ar fi fost afirmate1tot aşa doresc eu să scriu în această parte ideile universal valabile şi durabileale metafizicii vinului.

Ştiu că prin folosirea termenului de metafizică am depăşit limitele permise. !ar cuvîntul va rămîne ascuns. /u va figura în nici un titlu. &întconstrîns să procedez astfel, întrucît ateii sînt neîncrezători deja şi faţă defilosofie, dar totuşi acest cuvînt este cel mai superior termen tolerabil pentru ei.Metafizica le răneşte bigoteria în aşa fel, încît, dacă aş fi dat acestei cărţi titlulde Metafizica vinului, nici nu ar fi cutezat s-o desc)idă.

În prima parte va fi vorba despre vin, ca adevăr supranatural. $ doua parte prezintă vinul ca natură. $ceastă parte va avea un caracter descriptiv. &eocupă de struguri, soiuri de viţă, soiuri de vin, va vorbi despre legăturile dintre pămînt şi vin, apă şi vin, mai cu seamă despre vinurile noastre, dar luînd învedere şi vinurile străine mai renumite.

$ treia parte este dedicată ceremoniilor vinului. În această parte vome'amina, cînd să bem vin, şi cînd nu. %um să bem+ 4nde să bem+ !in ce să bem+ &ingur+ În doi+ În compania unui bărbat sau a unei femei+ 0 <a fi vorbadespre legătura dintre vin şi muncă, vin şi plimbare, vin şi baie, vin şi somn,vin şi dragoste. <a conţine reguli, ca de e'emplu, la ce ocazii ce vinuri să bem,cît să bem, după ce mîncăruri, în ce locuri şi în ce amestec.

$ceastă parte nu se vrea e')austivă. Mai degrabă doreşte să arate bogăţia infinită a ocaziilor de băut, şi invită încă de pe acum pe toată lumea săcompleteze ceremoniile vinului cu noi şi noi capitole.

Împărţirea terţiară armonizează îndeaproape cu cele trei ere ale istoriei

universale a vinului. În sensul înţelesului, corespondentul părţii metafizice esteera antediluviană, cînd omenirea încă nu cunoscuse vinul, visînd doar despre el.!upă potop, /oe a sădit prima viţă de vie, şi astfel începuse o nouă eră înistoria universală. $ treia eră începe cu transformarea apei în vin, iar noi trăimacum în această eră. 9storia universală se va sfîrşi, cînd din izvoare şi fîntîniţîşneşte vin, din nori plouă cu vin, iar apa lacurilor şi mărilor vin se face.

?



LUMEA GURII

În pîntecul mamei sîntem legaţi de lume prin buricul nostru. !upă naştere, cugura. !intre organele noastre de simţ, oc)iul este cel abstract1 nu intră niciodatăîn contact direct cu obiectul văzut, şi nici nu se poate contopi cu acesta.4rec)ea lasă lucrurile ceva mai aproape. Mîna le şi apucă. /asul deja inspirăaburii lucrurilor. @ura îmbucă de ce i se face poftă. $flu despre ceva, ce este,numai după ce l-am gustat. @ura este sursa e'perienţei nemijlocite. %opilul micmai ştie acest lucru. %înd vrea să cunoască ceva, şi-l bagă în gură. Mai tîrziu,uită omul. !eşi, aflu numai atunci, cine este omul din faţa mea, cînd i-amvorbit vorbe din gura mea, pot avea e'perienţă despre o femeie numai atunci,cînd am sărutat-o, a devenit ceva al meu de tot numai atunci, dacă l-am mîncat.8umea gurii este mult mai nemijlocită decît lumea oc)iului, lumea urec)ii,c)iar şi decît lumea mîinii, de aceea este şi mai religioasă, pentru că se află maiaproape de adevăr. !in această pricină 0 precum spune /ovalis 0 e'istă orudenie adîncă între a mînca şi a învăţa. $stfel este pămîntul mama noastră atuturor, ea ne )răneşte pe calea gurii, iar noi ne contopim cu ceea ce ea neoferă.

$ctivităţile gurii sînt trei la număr gura vorbeşte, sărută şi se )răneşte.!espre vorbă, acum, din păcate trebuie să tac1 la fel şi despre sărut 0 deşi nu-miface plăcere. !e reţinut numai atît, că sînt legat nemijlocit cu lumea prin gură,şi în această legătură îmi sînt posibile trei activităţi ori dau, ori iau, ori şi dau şiiau. (rin vorbă dau1 prin mîncare iau, prin sărut şi dau şi iau. !irecţiacuvîntului este în afară, direcţia mîncării este spre înăuntru, direcţia sărutului

este în afară şi spre înăuntru, adică cercul. !esigur, o activitate nu e'cludecelelalte două, ba c)iar le sprijină, pentru că atunci cînd pămîntul mă )răneşte,îmi şi vorbeşte, adică mă învaţă, dar mă şi sărută1 cînd sărut o femeie, mănîncdin ea, precum şi ea mănîncă din mine, ne )rănim reciproc, şi ne învăţămreciproc, şi vorbim unul altuia, de cele mai multe ori lucruri, ale căror adînciminu pot fi e'primate prin cuvinte, pentru că acelea nu sînt de ajuns.

3rănirea e de trei feluri. mul mănîncă şi bea şi respiră. %ei iniţiaţi înmarea cunoaştere a tradiţiei, ştiu că mîncarea este în strînsă legătură cu trupul,ştiu despre băutură, că aceasta corespunde după sens cu lumea sufletului, iarrespiraţia este )rănire spirituală. %a să-şi intensifice spiritualitatea fiinţei lor,

femeile folosesc parfume, iar bărbaţii fumează.(înă acum a fost vorba despre cele trei activităţi ale gurii, apoi desprecele trei feluri de a se )răni. $m ajuns acum la a treia împărţire în trei, şi anume 0 pentru că vorbim despre filosofia vinului 0 cele trei lic)ide ar)aice. %ele treilic)ide ar)aice sînt cel rece, cel cald şi cel de mijloc. $tributele de rece şi caldnu se referă la temperatura fluidului, ci la caracterul lic)idului.

A



"rei sînt lic)idele calde apa, uleiul şi vinul. 8ic)idele reci sînt tot treiceaiul cafeaua , berea şi laptele. În mijloc se află doar fluidul de bază sîngele.B

@4*$

@raiul 3rănirea &ărutulspiritual material sufletesc

Mîncare 8ic)ide băuturi *espiraţiematerial sufletesc spiritual

%ald Mijloc *ece sufletesc spiritual material

$(C, 48#9 %#$97%$D#$ <9/ &Î/@# 5#*#, 8$("#

!acă cineva vrea să construiască corespondenţele spirituale cele mai apropiate pe baza tradiţiei, va putea proceda astfel

&Î/@#&oare 0 duminică 0 a 0 roşu 0 aur 0 E

5#*#8ună 0 luni 0 c 0 alb 0 argint 0 2

$(CMercur 0 miercuri 0 f 0 galben 0 mercur 0 F

%#$9 %$D#$Marte 0 marţi 0 g 0 violet 0 fier 0 =

8$("#<enus 0 vineri 0 e 0 verde 0 cupru 0 ?

48#9Gupiter 0 joi 0 d 0 albastru 0 cositor 0 A

<9/&aturn 0 sîmbătă 0 ) 0 negru 0 plumb 0 ;

În acest tabel figurează legăturile pe bază de şapte a lic)idelor, dupăcorespondenţa spirituală, şi anume cu planetele, zilele săptămînii, cele şaptesunete, cele şapte culori ale curcubeului, cele şapte metale şi cele şapte numere.

F



!upă cum se vede, ziua vinului este sîmbăta, planeta lui &aturnul, culoareanegrul, metalul lui e plumbul, sunetul lui este )-ul, iar numărul lui e treiul.

"oate acestea par a fi destul de curioase pentru unii. %um adică trei şi&aturn şi plumb+ *ăbdare, într-un minut se face clar, că acest lucru va fi multmai interesant, decît se promite de pe acum.

B #'istă numai trei lic)ide de bază apa, laptele şi sîngele. %elelalte lic)ide sînt rezultatul colaborăriiomului cu natura. <inul şi berea ia fiinţă prin conlucrarea fungilor de fermentaţie, ceaiul şi cafeaua sîntfierturi de plante, uleiul este grăsime e'trasă din plante. 8ista ar putea fi lărgită cu multe alte băuturi.$ceastă listă, totuşi, nu e nicidecum o enumerare arbitrară a scriitorului. 3amvas 5Hla s-a bazat pe băuturile şi lic)idele cele mai des folosite de către omul secolului II. /ota editorului 7operei de viaţă7- în limba mag)iară

J



M !TI IERATI"E

!acă aş fi fost femeie, mi-ar fi plăcut în mod pasionat să pun masa. &întconvins că sandvişurile mele ar fi fost renumite peste ţări şi mări, pentru cănimeni n-ar fi asortat cu mai mare grijă armoniile de culori şi forme ale lămîii,somonului, sardelei, şuncii, ouălor, pătrunjelului1 şi nimeni nu le-ar fi pututcombina cu mai mare ingeniozitate. tavă de a mea, pregătită ca gustare lîngăceaiul de după amiază, ar fi fost mai frumoasă decît dacă ar fi pictat-o însuşi*uKsdael. 5orcanele cu dulceaţă, za)ărul, pesmeţii, tar)onul ar fi stat în cămaramea în rînduri strînse, ca nişte balerine sau soldaţi. !ulapul meu cu lenjerii ar fifost organizat atît de raţional şi e'act precum o bibliotecă.

!ar cum sînt bărbat, îmi trăiesc pedanteria cu cea mai mare plăcere înredactarea tabelelor. $m o idee preconcepută, precum că ordinea e nu numaifrumoasă dar şi folositoare. /umesc ordine aceea stare de fapt, cînd toatelucrurile sînt la locul lor. $stfel mi-am redactat tabelul despre planete, numere,lic)ide, culori. $m vrut să aşez vinul la locul lui în lume. $cest loc însă trebuiamai înainte stabilit. mul pedant este pătimaşul cutiilor şi cutiuţelor, şi îşi poate petrece toată ziua cu aranjarea şi rearanjarea lor după mărime, culoare,formă, sortînd aparte cele de lemn, de metal, de carton, pînă cînd găseştesistemul ce îi convine în cea mai mare măsură. !esigur, această ordine, cumam mai spus deja, are o semnificaţie nu numai estetică, dar şi una intelectual-economică foarte mare am scris e'presia Lintelectual-economică nu pentrucititorul cultivat, ci pentru cel scientifist .

!eci, cum spuneam, ordinea nu este total fără rost. /u numai pentru

faptul că noi, oamenii acordăm ordinii o deosebită importanţă. $cest lucru seaflă acum în plan secund. !oresc să atrag atenţia, că după învăţăturile ştiinţeisacrale, planeta acestei pedanterii pasionate este tocmai &aturnul, despre care afost vorba mai adineaori. &aturnul e planeta vîrstei de aur. @uvernatorul aceleiere, cînd toate lucrurile şi fiinţele au fost la locul lor, de aceea au trăit în fericirenetulburată. M-am e'primat greşit. <îrsta de aur nu este o eră istorică, ci ostare, de aceea este prezentă în toate timpurile1 depinde doar de faptul, dacăe'istă cineva s-o înfăptuiască. &aturnul e simbolul marii ordini paradisiace primordiale. !e aceea e această planetă strîns legată de numărul trei, carereprezintă numărul măsurii. Şi de aceea este legată de vin, ce ridică omul

deasupra lumii turbate, ca să-l reaşeze în ordinea vîrstei de aur.%elelalte planete, fluide, sunete, culori, metale ale tabelului sînt deasemenea simboluri. 9ar toată figura nu este altceva, decît lumea creaţiei pusăîn ordine e'actă, ca dulapul cu lenjerii sau catalogul. rdinea e c)eia lumii,zice pedantul pasionat, stăpînit de &aturn. !acă pun lucrurile în ordine, dacătoate sînt la locul lor, atunci sensul lumii se restabileşte. "oate filosofiile sîntasemenea e'perimente de restabilire a sensului. 4n fapt deosebit de curios, da,şi aşa este într-adevăr, că se lămureşte marea multitudine a lucrurilor aparentdiferite, în definitiv, este doar aparenţă. "otul este unul. Hen panta einai, spune3eraclit. 8ucrurile apar ca fiind diferite, numai în stare împrăştiată. !e fapt,

toate lucrurile sînt alte şi alte apariţii ale aceluiaşi 4nu. Măşti. "ot ce pot vedeaşi aude, mînca şi bea, imagina şi apuca, toate acelea sînt măşti )ieratice ale

N



aceluiaşi 4nu. &unetul c este o mască, tocmai precum fumul de ţigară, cînteculeste o mască, tocmai precum plumbul, sîngele, joia sau galbenul. $ cui mască+%ine este acest 4nu+ 56)me zicea, că diavolul nu are măşti, ci numai larve.

Şi spunînd acestea, am rostit ideea de bază a filosofiei vinului. %e estevinul+ mască )ieratică. %ineva se află după ea. %ineva, cine are nenumăratemăşti, cineva, cine trăieşte în aceeaşi clipă după masca planetei Mercur, aaurului, a sunetului f, a culorii roşii, cine este în aceeaşi clipă şi carte, şi vorbă,şi surîs de femeie, şi oc)elari, şi friptură de raţă.

!in toate acestea, desigur, derivă şi altceva1 ce va fi bine de reţinut cu privire la cele ce urmează. (entru că, în definitiv,hen panta einai, adică totuleste unul, deci totul se află în toate. În sînge se găseşte şi duminica, şi aurul, şisunetul e. $ceasta este o scală, în care, sunînd orice sunet, totodată sunăîntregul instrument1 şi 0 în raport cu relaţia de rudenie cu celelalte sunete 0 maiarmonic şi mai puternic, sau mai disarmonic şi mai ascuns, dar ca subton sausupraton, toate sunetele încep să cînte.

EO



U# $AHAR %E VI#&SALTUL M'RTAL AL ATEISMULUI

"oate cugetările trebuie începute cu simţurile, spune 5aader. $m recunoscutraţionalitatea sfatului său, de aceea am început metafizica vinului cu cel maisensibil organ de simţ, gura. (entru că, tot ceea ce poate afla despre vin oc)iulşi nasul, e neînsemnat faţă de ceea ce ştie gura. @ura ştie despre vin că este omască )ieratică, şi ştie a cui mască este.

În acest loc, pe baza celor spuse, şi în legătură cu toate acestea trebuie,desigur, să luăm poziţie în favoarea vieţii nemijlocite şi împotriva vieţiiabstracte. <iaţa abstractă trăieşte prin oc)ii săi, cel mult prin urec)ile sale. /utrăieşte prin gura sa. !in această pricină, oc)iul şi urec)ea sînt organee'oterice. mul abstract însă, este neîncrezător c)iar şi faţă de oc)iul şiurec)ea sa. Îi place să folosească e'presiile de iluzie optică sau )alucinaţie,dînd impresia, de parcă simţurile ar înşela, ori datorită neputinţei lor jalnice, oriîn mod intenţionat. În consecinţă omul abstract inventează, ca surogat al lumiisensibile, o )imeră terifiantă nimicul incolor, inodor, amorf, insipid, afon. 9ardin acesta 0 în special mai de curînd 0 a fabricat ştiinţă, morală, lege, stat.!esigur, orice face, nu-i iese nimic.

<iaţa abstractă este o viaţă construită pe teorii, ce se bazează, nu pee'perienţe senzoriale directe, ci pe aşa numite principii. În era modernăcunoaştem doi astfel de oameni abstracţi unul e scientifistul, celălalt puritanul. /ici nu mai trebuie spus, că ambii sînt variaţiunile ateismului.

#ste caracteristic scientifismului, că nu cunoaşte dragostea, ci instinctul

se'ual1 nu lucrează, ci produce1 nu se )răneşte, ci consumă1 nu doarme, ci îşiregenerează energiile biologice1 nu mănîncă carne, cartofi, prune, mere, pîinecu unt şi miere, ci calorii, vitamine, carbo)idraţi şi proteine1 nu bea vin, cialcool1 îşi cîntăreşte săptămînal greutatea corporală1 dacă are dureri de cap, iaopt feluri de prafuri medicale1 dacă are diaree după ce băuse must, aleargă ladoctor1 poartă discuţii despre modurile de a lungi viaţa omenească1 consideră problemele igienei de nerezolvat, pentru că poate spăla cu săpun periuţa deung)ii, poate spăla săpunul cu apă, însă nu poate spăla apa cu nimic.

&cientifistul este forma nepericulosă, mai neîndemînatică, mai comică aateismului. (uritanul este agresiv. În nu mică măsură îi dă putere agresivităţii

sale crezul său, că a găsit singurul mod corect de a trăi. (oate fi puritan cinevaşi dacă e materialist, şi dacă e idealist, şi dacă e budist sau talmudist, pentru că puritanismul nu e o concepţie despre lume, ci un temperament. "rebuiesc doardouă lucruri o mărginire întunecată a credinţei oarbe în anumite principii şi odispoziţie combativă aprigă şi perfidă pentru aceste principii.

Însă puterea adevărată a puritanismului provine din faptul că acesta esteateul desperat. $r trimite pe rug toate femeile mai arătoase decît majoritatea1 ararunca porcilor toate bucatele mai grase sau mai dulci1 ar condamna laînc)isoare pe viaţă pe toţi cei ce cuteză a rîde1 nu urăşte nimic mai mult, decîtvinul1 adică, de fapt, nu se teme de nimic mai mult, decît de vin. (uritanul este

omul abstract însuşi. %el fără de inimă. În cazul ateilor, problema se aflăîntotdeauna mai degrabă în inimă, decît în intelect. (uritanul este un idiot de

EE



inimă concentrat. 9storia mondială datorează cele mai sîngeroase războaie şicele mai oribile revoluţii tocmai puritanilor. Şi toate acestea pentru că, săracul,a găsit un principiu în loc de !umnezeu, şi de acest fapt este conştient. Ştie că edesperat. <ede că nu merge treaba, totuşi face mai departe. !acă numai odatăşi odată ar lua parte la o pomană a porcului, şi s-ar sătura zdravăn cu friptură de porc, caltaboş, cîrnaţi proaspeţi, ar mînca la toate acestea ardeiaşi în oţet, ceapă,gogoşi cu dulceaţă de piersici, şi ar bea două sticle de vin de &zePszQrd, ar mai putea fi salvat. !ar nu e putere pe lume, ce l-ar putea sili să facă aşa ceva.

Daptul că viaţa are rost numai dacă e sacrificată, este o cunoaştereînnăscută cu toate sufletele. <iaţa este o reuşită, numai dacă o sacrific. În cazulunui om lucid şi serios, această sarcină se rezolvă singur, atunci cînd îşi oferăviaţa la dispoziţia lui !umnezeu. $teului, însă, îi este frică. !egeaba îi estefrică 0 trebuie să-şi sacrifice viaţa şi el. !esigur, îşi sacrifică viaţa şi el, dar nuîn mod normal 0 ca $bel 0, pentru !umnezeu, ci unei oribile măgării. &ieşi+Măcar de-ar fi aşa: <oluptăţii+ (uterii+ 5ogăţiei+ !eşi prostie, dar totuşi e deînţeles. (uritanul însă, se sacrifică unui principiu. 4manitate: 0 zice el. ri8ibertate: &au Morală: #ventual <iitor: (rogres: %e înseamnă libertate şiumanism şi viitor+ $cestea sînt doar surogate de !umnezeu. Şi ce se ascundedupă această nebunie mazo)istă oribilă, c)iar şi în privinţa măsurilor ei+ Daptulcă el este omul desperat. Ştie că nu merge, şi face totuşi. Ştie că e nebunnenorocit, dar totuşi perseverează. !e aceea este sever, de aceea e nervos, deaceea e ofensiv, de aceea e întunecat, de aceea e perfid, de aceea e agresiv, pentru că este desperat. /u merge, şi face totuşi. %ontinuă totuşi. Ştie ce face,dar nu vrea să se ajute, şi din această pricină devine şi mai desperat. Şi mai

desperat, şi mai abstract, şi mai nervos, şi mai )ain, şi mai insidios, şi maisuspicios, şi mai întunecat. Şi totuşi face mai departe. /enorocitul:!e scientifist, nu are rost, să ne ocupăm. #l este inocent, cu toate toanele

şi superstiţiile lui. Însă, cu puritanul trebuie să avem grijă. %onvingerea meaeste, că e'istă un singur medicament pentru el. <inul. 8a fel şi pentru pietist.(entru că puritanul este un pietist devenit terorist, iar pietistul e un puritan plîngăcios. (ietistul e bisericos, îşi dă oc)ii peste cap. %olecţionează pozeobscene în secret, bea, dacă nu-l vede nimeni, mai ales rac)iu, crezînd căaceasta este păcat mai mare, şi deci cade în groapa mai mare. (ietistul trăieşteastfel, încît pereţii camerei lui ard neîncetat în roşu aprins de ruşine. (ereţii

camerei puritanului sînt galben-palide, pentru că nu îndrăzneşte să se trădezenici c)iar dacă este singur. !oar în sinele lui: , săracul de tine, ce milă te poate salva, dacă nu vinul+

E2



I#TERLU%IU ESHAT'L'GI"

amenii cred în general, că izvorul tuturor relelor este păcatul. (rin păcatînţelegînd, că cineva minte, fură, înşeală, jefuieşte, omoară, preacurveşte.9gnoranţa lor merge pînă acolo, încît emit legi enorm de răsunătoare împotrivaacestui păcat, prin care ameninţă c)iar şi cu spînzurătoarea. !eşi aceste legisînt vec)i deja de cîteva mii de ani, nu au avut pînă acum nici un efect.

$ici şi acum, eu protestez împotriva acestui crez general. În urma unorcugetări temeinice declar, că nu păcatul este cauza răului. %auza acestui rău seaflă mult mai adînc. *ăul izvorăşte din atitudinea proastă. (ăcatul este doarurmarea acestei proaste atitudini. Şi cu asta, pe urmele sfîntului apostol (avel,consider sfera legii şi moralului, ca fiind lic)idată, şi doresc să bazez origineatuturor activităţilor umane în fundament în religie. Şi fac acest lucru, nu înmod arbitrar, şi nu pentru că eu aş fi descoperit această idee. /u. $cest lucru afost privilegiul es)atologilor creatori, în clipele lor fondatoare de religii 0 cumspunea contemporanul nostru. Şi fac acest lucru, pentru că, în e'perienţa mea,legea şi moralul au stins păcatul cel mult în mod aparent, însă nu au reuşitniciodată să vindece vreun rău. *ădăcina păcatului, şi astfel izvorul răului esteascuns mult mai adînc, decît ca moralul ori legea să le ajungă. (ăcatelestigmatizate de codul penal sînt doar consecinţele finale ale proastei atitudinireligioase. $m spus deja, şi subliniez acum din nou, toată lumea trebuie să aibăo religie, şi nu e'istă om areligios. !acă cineva nu crede în religia bună, credeîn cea rea. !intre toate religiile rele, cea mai rea este ateismul.

#senţa urmează însă abia acum. *eligia rea nu este urmarea atitudinii

proaste. /u. *eligia rea este atitudinea proastă însăşi. $ceastă proastă atitudinee prăsila tuturor relelor şi izvorul tuturor păcatelor. #ste izvorul, în primul rînda defectelor morale cum sînt vanitatea, invidia, rapacitatea, obrăznicia,lăudăroşenia, lipsa bunului gust. !ar este la fel izvorul şi prăsila tuturorcrimelor persecutate de codul penal, al furtului, al înşelăciunii, al omorului. $şanumitele păcate sînt doar cele din urmă consecinţe ale religiei rele. !ar şi aşanumitele defecte morale sînt tot consecinţe. %onsecinţele a ce+ $ proasteiatitudini. $ religiei rele. !eci, ce trebuie făcut+ &ă se emită legi severe+ În niciun caz: $cestea tratează doar simptoamele, şi nu cauzele. &ă se întăreascăstăpînirea de sine morală+ &ă se recurgă la asceză+ &ă se recurgă la autotortură+

/u, şi de o mie de ori nu. Şi acestea sînt doar consecinţe. "rebuie sc)imbatăatitudinea. *eligia rea trebuie presc)imbată în religie bună. /u legea, nu juriştii, nu judecătorii, nu regii, nu preoţii, nu moraliştii şi nu satiricii şi nu eroiivirtuţii şi nu predicatorii şi nu misionarii ne învaţă acestea, ci numai şi numaies)atologii creatori, în clipele lor fondatoare de religii.

&ă nu se mire nimeni, că răul are un rol atît de însemnat în viaţa omului.*ăul este de fapt singura problemă de rezolvat. 8a început omul a făptuit primul păcat. $cum ştim deja ce este acest păcat. /u este ceva ce se loveşte decodul penal. /u ar putea fi judecat nici c)iar după cele mai severe sistememorale. !e ce+ (entru că primul păcat, păcatul cel mai întunecat, răul cel mai

rău a fost religia rea, atitudinea proastă. În aceea clipă omul a fost prins de unspasm. 5iblia numeşte acest lucru păcat originar. !in aceea clipă, trăim toţi cu

E;



acest spasm în noi, ce a intervenit în fundamentul fiinţei noastre, în atitudineareligioasă. (entru că acest şoc este ereditar. (ropria noastră atitudine proastă neirită, şi ne căutăm dezlegarea în mod disperat. (otopul nu a putut să ne spele deea. !ar odată cu apariţia curcubeului a apărut şi băutura dezlegătoare. #u pot percepe vinul doar ca un act de graţie dintre cele mai înalte. <inul dezleagă.$vem vin. (utem să dezlegăm acel şoc blestemat. <inul ne readuce viaţanoastră originală, paradisul, şi ne arată, unde vom ajunge la a lumii cea dinurmă sărbătoare. mul poate îndura acest pod între prima şi ultima zi doar îne'taz. $cest e'taz este vinul.

E=



ULEIURILE

<inul este o mască ieratică. $cest lucru cîndva a fost ştiut de toţi oamenii şi detoate popoarele. !escifrarea măştii este ca ea este ceea care ne dezleagă dinspasmul răului. RSTUVWXY Z[WSXY 0 ziceau grecii 0 \eul <inului !ezlegător.&punînd acestea însă, am atins obiectul cel mult în mod foarte general. $biadacă am rostit că vinul are faţă divină. !ar prea bine ştim că nu e'istă vin îngeneral, precum nu e'istă nici om în general. #'istă 9oan, (aul, 5artolomeu,%arol, 8udovic şi e'istă &ara, 5arbara, $na, Magdalena. $stfel e'istă vin de&oml], de (annon)alma, de $rQcs, de >isP^r6s. 5a mai mult, fiecare an,fiecare gospodar, fiecare butoi îşi are vinul propriu. "oate vinurile aparţin subtutela unei zeităţi. Însă toate vinurile îşi au geniul lor separat. Şi aceştia sînt totmăşti. @ura este cea care recunoaşte masca. "răiesc oameni deosebit detalentaţi, magnifici degustători de vin, care recunosc geniile cu o precizieabsolută. Şi acum cîteva cuvinte despre principiile orientative ale recunoaşterii,doar atît, cît este absolut necesar la acest subiect.

<ă mai amintiţi din marele tabel al măştilor )ieratice, că vinul aparţinecategoriei fluidelor calde, cele mai apropiate rudenii ale lui fiind apa şi uleiul. /u se poate vorbi aici despre apă, căci aceasta, dacă e posibil, e un subiect şimai vast decît vinul. <om cuvînta şi despre uleiuri doar atît, cît este necesar pentru a înţelege vinul.

(resupun că toată lumea ştie vinul se face din struguri. <iţa de vie esteo plantă. (lanta e cea mai minunată creaţie a lumii. <irginia _oolf spunea căiubeşte plantele mai mult, decît pe oameni. !acă mi s-ar pune această întrebare,

nu aş putea răspunde atît de uşor. !ar dacă mă gîndesc, că doar în pădure, îngrădină, pe cîmpie mă simt în totală armonie cu lumea, poate că aş )otărî maidegrabă plantele, decît omul.

În starea originală, în grădina (aradisului, plantele au păstrat cele maifine, cele mai aromatice uleiuri ale spiritualităţii lumii. "oate plantele sînt defapt genii, ori altfel spus îngeri, şi pot recunoaşte acest mic daimon după forma,sau culoarea, sau floarea, sau fructul lui, dar nu indirect, ci numai în modabstract, aşa cum oc)iul poate recunoaşte ceva. !espre planta vie, doar nasul poate obţine informaţii în mod direct, pentru că esenţa cea mai adîncă esterevelată numai de uleiul viu din plantă. Mireasma e secretul e'istenţei vegetale.

În cursul plimbărilor mele, încă din fragedă copilărie, făcusem cunoştinţă cu plantele, rupîndu-le cîte o frunzuliţă, pe care am frămîntat-o între degete, şi amtot mirosit-o îndelung. Dac acest lucru şi azi, dar nu mai găsesc odorurinecunoscute. %unosc menta, cimbrişorul, cucuta, ţintaura, rozmarinul, busuiocul, ţelina, ac)illea, crizantema, o, dafinul, şi da, cunosc şi aceea zînămică, cea mai dragă inimii mele lavanda fermecătoare. (ot să spun, fără nici oe'agerare, că sub clima noastră, dar c)iar şi în regiunea mediteraneană, undeam umblat atît de mult, nu e'istă plantă, a cărei geniu să nu-i cunosc personal.

$juns aici, nu pot pierde ocazia să atrag atenţia puritanilor şi pietiştilorasupra anumitor lucruri. $ceşti oameni cunosc femeia doar în mod abstract,

numai cu oc)ii şi urec)ile, şi deci abia dacă au e'perienţe directe despre ea.!acă acest subiect interesează mai serios pe cineva, să citească părţile

E?



referitoare din cărţile lui !. 3. 8a`rence, şi atunci va avea o idee, cît de multe poate afla mîna despre trupul unei femei. #u îndrăznesc să merg şi mai departedecît 8a`rence. $firm că, precum în cazul plantelor, şi secretul femeii se aflăîn parfumul trupului ei. !e departe, dintr-o depărtare abstractă, acest parfum pare destul de unitar. Însă dacă te apropii mai mult, şi te cufunzi în amănunte,vei observa ce diferenţă e'istă între parfumul părţii posterioare a gîtului, larădăcina părului, şi parfumul umărului sau de la înc)eietura mîinii. "rupulfemeii este infinit mai uleios, şi de aceea mai uşor, mai rar, mai genial, în sfîrşitmai spiritual, decît trupul bărbatului. Darmecul staturii feminine este e'actdirecta consecinţă a infinitei bogăţii în uleiuri abundente. Într-adevăr, cinedoreşte să trăiască cît mai multe e'perienţe nemijlocite despre uleiuri, nu poatedeloc neglija femeia. &ă inspire parfumul buzelor femeii, şi să analizeze ce segăseşte în acel odor coc)etărie, vorbărie, provocare, seducţie, dulceaţă,ameţeală, beţie, foc, vîltoare, strălucire, răutate, otravă, infamie, voluptate.$cestea toate sînt genii mărunte, ce furnică în parfumul buzelor.

#u însămi am observat că trei zone îmi plac cel mai mult. (rima zonăsînt buzele, de care vorbisem mai înainte, dar în special colţul gurii, care estemult mai aromatic decît mijlocul buzelor. %ea de-a doua este îndoiturainterioară a genunc)ilor. ricît de prostesc ar suna, afirm că pentru minefemeia e femeie e'act aici, în acest loc. $ici, în gropiţele din curbura interioarăa genunc)ilor îşi răspîndesc aromele uleiuri nespus de fierbinţi. %ea de-a treiaşi cea mai parfumată, cea mai bogată în uleiuri aromatice este zona de deasupragenunc)ilor, latura interioară a gambei superioare, acolo, unde pielea e cea maifină şi cea mai catifelată. %entrul aromatic se află în partea cea mai lăuntrică, la

circa patru-cinci degete de genunc)i. Doarte des, după cîte o nemaipomenităe'perienţă aromatică, m-am decis să scriu o carte întreagă despre această partemică, abia cît două palme, dar cea mai parfumată şi cea mai bogată în uleiuriaromatice în tot universul. În acest loc se desfăşoară fiinţa feminină întotalitatea ei. $ş îndrăzni să spun, că aici simt caracterul şi gradul de inteligenţăerotică a ei. !acă adulmec acest parfum, ştiu cît ulei spiritual al iubirii conţine,şi cu ce flacără arde acesta, cum luminează, cît de fierbinte e, ce culoare arefumul, alb, violet, albastru, roz, galben sau auriu.

%uiva, cine se ia în serios pe sine, şi îşi ia şi viaţa în serios, nu aş spuneasemenea învăţătură. #i şi aşa ştiu toate acestea. $ceastă învăţătură este pentru

pietişti şi puritani. #ste un avertisment, să părăsească calea abstractă, şi să ialucrurile mai în serios. <or vedea că nu e'istă femeie dacă nu este cumvaabstractă şi ea, dar aceea, de obicei, e astfel pentru că nu e frumoasă, şi deaceea, săraca, rămîne şi aşa în afara jocului , care să nu primească curecunoştinţă orice astfel de studiu căruia îi este supusă, şi cu atît mai mult, cucît acest studiu este mai amănunţit, mai e')austiv, mai lung, mai fundamental.

$cestea fiind spuse, se poate g)ici uşor, ce vreau să spun despre vin.Diece vin are individualitate. În toate vinurile soi, an, regiune, sol, vec)imetrăieşte cîte un geniu unic, irepetabil şi de neimitat. @eniul este formamaterializată a uleiului. Masca lui. Diecare parte a trupului femeiesc are un

parfum special, ce nu poate fi confundat cu altceva. !e ce+ (entru că fiecare parte este locuită de alt daimon. <inul este o băutură ce conţine ulei spiritual.

EA



În fiecare vin locuieşte cîte un înger, care, atunci cînd omul vinul, nu moare, ciajunge între nenumăraţii îngeri şi zîne ce vieţuiesc în om. %înd omul bea,geniul care soseşte, e primit cu flori şi cîntece de ceilalţi aflaţi deja înăuntru.Îngeraşul e încîntat, şi mai că se aprinde de bucurie. $ceastă flacără de bucuriese revarsă în sufletul omului, şi îl răpeşte şi pe el. /u e'istă apărare împotrivaacestuia. "ocmai de aceea spun că un pa)ar de vin e saltul mortal al ateismului.

EF



$'STFA LA METAFI I"(A$'L'GIE)

%u acestea am terminat tot ce am vrut să spun despre metafizica vinului. $msc)iţat pe baza înţelepciunii tradiţiei cele mai apropiate corespondenţe alevinului, apoi cu ajutorul diferenţierii vieţii abstracte şi a celei directe am prezentat partea referitoare la gură a e'perienţei senzorii. $m e'pus teoria meaasupra măştilor ieratice şi am arătat unde se aflălocus mundi al vinului. !eacum încolo, acestea nu se pot sc)imba nici în secole ce vin. <or trebui săreflecteze asupra acestor constatări toţi cei care scriu despre vin. 9ar prin teoriamea asupra zeităţii şi geniilor vinului, am construit podul spre natură. Înainteînsă de a mă apuca să descriu natura vinului, aş dori să adresez cîteva vorbecelor care am scris această carte.

Ştiu că nu e'istă ateist, care să nu se fi scandalizat încă de la primelerînduri ale cărţii din pricina acestui ton ţanţoş, pe care am avut curajul să-lfolosesc adresîndu-mă lui. Şi cu cît înaintase mai mult în lectura cărţii,scandalizarea lui trebuie să fi fost tot mai mare, încît, în anumite locuri, săajungă gata-gata să protesteze împotriva acestui ton dispreţuitor. În sfîrşit, afost nevoit să se liniştească, spunîndu-şi că autorul cărţii nu-i e superior, doarcă îşi dă aere. Însă, îndată i s-a trezit suspiciunea cu ce drept îşi îngăduie carteasă-l numească sărac cu du)ul+ !e unde îşi ia curajul, să-i fie milă de el, să-lnumească neg)iob, idiot, infirm, ba c)iar cretin+ %e neobrăzare din parteaautorului să folosească acest ton dăscălitor: %um de îşi permite să-i dea sfaturişi să-i vorbească precum unui copil de şcoală.

%el mai mult l-a enervat faptul că a aşteptat o predică onctuoasă, dar însc)imb a avut parte aproape de opusul acesteia. #i bine, mă rog, dacă este într-adevăr aşa, cum zice ateistul, atunci, aici şi acum îi cer scuze cititorului, şiafirm că nu avusem intenţia să-l insult. Die-mi permis să mă e'plic, şi să-mielaborez apărarea faţă de această acuzaţie în două puncte.

În primul rînd nu am avut nicidecum intenţia să folosesc un ton cu aere, pentru că religia interzice acest lucru. %el ce-şi dă aere, numai în aparenţă estesuperior. *eligia nu permite o asemenea procedare. %red, că ceea ce ateistul a perceput ca şi cum eu mi-aş da aere, n-a fost aşa, ci a fost de bună seamăsuperioritate veridică. $cest lucru însă, nu am vrut să-l ascund. #ste c)iar vorbade superioritate veridică, nu numai din partea mea faţă de el, ci estesuperioritatea tuturor oamenilor cu religie bună asupra tuturor celor cu religierea.

&punînd acest lucru am făcut o afirmaţie foarte importantă. $r fi trebuitsă se spună deja cu mult timp în urmă, şi nici nu ştiu, de ce nu au făcut-o alţii,eventual unii mult mai pricepuţi decît mine. $firmaţia este următoarea omulcu religie bună este în mod necesar, în orice circumstanţe superior celui cureligie rea. Îi este superior prin inteligenţă, sentimente, inimă, seriozitate, şi 0acest lucru fiind descoperirea mea îi este superior şi prin savurarea nemijlocităa vieţii.

/u-i nevoie deci ca omul cu religie bună să-şi dea aere. !ată fiind poziţia lui, se află şi aşa într-o superioritate netă. "rebuia spus odată şi pentru

EJ



totdeauna creştinismul nu este o superioritate artificială, ci una veridică."rebuia spus, şi trebuie e'primat acest lucru, ce a e'istat dintotdeauna, şi vae'ista în vecii vecilor.

În fine, nici nu prea pricep, unde ar fi aceea mult răspicată superioritate aateiştilor, în afară de cazul amintit mai sus, adică cel al puterii 0 obţinute cuforţa 0 asupra lumii. În paranteză fie spus n-aş da doi bani pe longevitateaacestei puteri. %um de s-a putut răspîndi ideea greşită, precum că ateul ar fi însuperioritate faţă de omul religios, privind inteligenţa sa, gîndirea sa, pragmatismul său, umanismul său, prezenţa de spirit şi savurarea vieţii+ (oatecă niciodată nu a fost vorba despre superioritate, doar despre nemernicieneobrăzată, prin care intimidase mai pudicul om religios. @loria sa, desigur, afost doar momentană. !oar pînă se ivise cineva, cine nu s-a speriat. $cum, căacest lucru s-a dezvăluit, este foarte probabil, că situaţia se va sc)imba destulde repede.

$l doilea punct al apărării mele este următorul l-am ridiculizat pe ateu+8-am făcut să apară neg)iob+ 8-am numit infirm+ /u a trebuit să-l fac ridicol, pentru că este într-adevăr ridicol. /ici neg)iob, nu era nevoie, să-l fac să apară.#ste un lucru, a cărui afirmare publică nu s-a mai putut amîna. $teul, bizuindu-se pînă acum pe neruşinarea sa agresivă, nemernicia sa egoistă, banii mulţi şigura mare, stîrnise superstiţia, că el ar fi stăpînul absolut al lumii, cel maideştept, glorios şi puternic şi de neînvins. $cum a ieşit la iveală, că nimic dintoate acestea nu este adevărat. 5a c)iar din contră.

Îmi dau seama, că recunoaşterea acestui fapt este ceva crunt pentru atei.Însă nu pot face nimic împotriva lui. &ingurul lucru ce-mi stă în putinţă, să-i

dezvălui şi mai mult situaţia sa inconsolabilă, şi-i arăt drumul corect. "ocmaiaceastă sarcină îmi asumasem, şi cu acest sentiment mă apuc de partea doua acărţii.

EN



VI# !I I%IL

%ea mai mare e'perienţă a călătoriilor mele a fost recunoaşterea faptului căe'istă ţări de vin şi ţări-rac)iu. (rin urmare e'istă popoare-vin şi popoare-rac)iu. (opoarele-vin sînt geniale1 popoarele-rac)iu 0 c)iar dacă n-or fi toţi atei 0 au tendinţa spre idolatrie. Mari popoare-vin sînt de pildă grecii, dalmaţii,spaniolii, etruscii, şi în adevăratele regiuni vinifere, italienii, francezii,mag)iarii. $ceste popoare rareori au aşa numite ambiţii de istorie mondială1nu-şi luaseră în cap să mîntuiască celelalte popoare 0 c)iar şi cu patul puştii,dacă e nevoie. <inul îi fereşte de abstracţii.

(opoarele-vin trăiesc, nu în tradiţia istoriei mondiale, ci în cea a vîrsteide aur. $ceastă conduită este consecinţa directă a uleiului idilic una dintre celemai esenţiale componente ale vinului. ările şi regiunile vinifere sînt idilicetoate. (limbă-te în viile de la $rQcs şi %sopaP, urcă-te pe 5adacsonK sau pemuntele &zent @K6rgK, ca să nu mai vorbim de &oml], )oinăreşte printregospodăriile din >isP^r6s sau %seng^dB, şi vei putea trăi e'perienţeneîndoielnice despre toate acestea. Între tarlalele de viţă, ca nişte pîrîiaşeliniştite, se scurg cărări cu iarba mătăsoasă. 8a intrarea pivniţelor un nuc uriaş,e răcoros c)iar şi în cea mai fierbinte vară. $cestea sînt locuri, în care omul s-ar putea opri oriunde, s-ar aşeza, ca pentru totdeauna, şi şi-ar spune aici rămîn. Şi poate, fără să observe, acolo l-ar ajunge moartea.

Meditasem despre acestea la &zigliget, şi acolo am întocmit, doar pentruuz propriu, acea foarte vec)e şi comună diviziune e'istă vin de cîmpie şi e'istăvin de munte. <inul de cîmpie este mai spornic, însă mai subţire, mai modest,mai sărac în uleiuri. $cest lucru nu este neapărat defăimare. Înseamnă numai,că nu m-aş însura cu un astfel de vin. $ş fi nefericit în permanenta lipsă auleiurilor mai e'citante. %ineva, care nu suferă tensiunile mai înalte 0 şi acestlucru e de apreciat 0 poate convieţui foarte bine şi cu un asemenea vin.

"oate acestea le-am gîndit la fermecătorul &zigliget, sus pe deal. &ubmine grădinile, mai departe lacul 5alaton, vinul lîngă mine în ploscă, şi dacămeditaţiile mele începură să se poticnească, am tras o gură bună. $cest lucru senaşte cu omul. Mie-mi place vinul de munte, care s-a făcut lîngă apă. $pa esteelementul primar în care m-am născut, şi de aceea îi doresc prezenţa în toate.!e aceea nu-mi stă atît de aproape de inimă 3egKalja, şi mai aproape5adacsonK, %sopaP, $rQcs. #'cepţii, desigur, se găsesc şi aici. 9mediat &oml].(entru că cel de &oml] este vin de foc, a crescut pe un vulcan. 8îngă &oml] nue apă. &e ridică în mijlocul unei cîmpii mari, avînd formă de coroană. !intretoate vinurile noastre vinul de &oml] este cel Lnon plus ultra pentru mine. Şivoi e'plica imediat, de ce.

!eosebesc vinuri blonde albe şi brunete roşii 1 apoi vinuri masculineseci şi feminine dulci 1 deosebesc c)iar vinuri soprană, alt, tenor, bas,

monofonic cu o singură voce şi polifonic, simfonic. !ar mai deosebesc şivinuri solare, lunare şi astrale.

B

*egiuni, localităţi vinifere, viticole tradiţionale din 4ngaria 0 pentru a te familiariza cu atmosferate'tului, nu trebuie să faci altceva, decît să înlocuieşti, din propriile tale amintiri, cu regiuni cunoscutede la noi, din ţară, din <rancea, !obrogea, Murfatlar, <alea "îrnavelor etc.

2O



<inului, de altfel, i se pot aplica cu uşurinţă orice fel de diviziuni. !e pildă e'istă vin logic şi vin mistic1 vin vizual şi vin acustic1 vin, ce curge de ladreapta la stînga, şi vin, ce curge de la stînga la dreapta1 şi tot aşa, pînă lanesfîrşit. Diecare vin îl pune pe om în faţa unor noi şi noi sarcini de clasificare.#i bine, pentru mine vinul de &oml] este acel bariton solar, dar un vin blond,masculin, simfonic, care conţine uleiul celei mai înalte spiritualităţi creatoare,şi anume, dintre toate vinurile noastre, într-o unică puritate concentrată. !eaceea, cred că, deşi toate vinurile sînt sociabile, şi îşi dezvăluie adevărata fiinţăcînd se bea în societate1 vinul de &oml] este băutura solitarului. #ste atît de plincu uleiul beţiei creării, încît poate fi băut numai într-o solitudine ec)ilibrată,destul de adîncită şi definitiv liniştită. !espre vinul de &oml] este vorbadespre vinul de &oml] original, străvec)i, aproape alb-auriu, sec, aprins, astăzifoarte rar întîlnit mai doresc să spun, că deşi toate vinurile de munte maiserioase se potrivesc mai degrabă vîrstei de peste patruzeci, decît tinereţii, vinulde &oml] este vinul bătrînului. #ste vinul înţelepţilor, al oamenilor care auînvăţat într-un sfîrşit cea mai înaltă înţelepciune seninătatea. #ste un lucru personal, şi îl spun numai pentru că a fost unul dintre cele mai mari rezultateale meditaţiei mele de la &zigliget în masca ieratică a vinului de &oml] m-amsimţit cel mai aproape de acea seninătate şi înţelepciune coaptă, de aceaintensivă beţie creatoare, care a creat această lume.

2E



STRUGURI* VI#URI* #ESTEMATE*FEMEI

#ste caracteristic că strugurele şi vinul nu corespund unul celuilalt. !instrugurii delicioşi nu întotdeauna se face şi cel mai bun vin. Şi acum nu estevorba despre strugurii c)asselas, comerciale, aşa numitele delicatese, careniciodată nu au reuşit să-mi spună nimic esenţial. <orbesc aici despre nobilul$fuz $li, despre regina viilor, doamna Mat)ias GQnosnH, c)iar despre muscatotonel, şi despre regele tuturor strugurilor, muscatul blacP 3amburg. %ue'cepţia muscat otonelului 7 tămîioasei, nici un strugure nu e bun pentru vin.<inul bun se face din strugurii neînsemnaţi pentru consum. 8a &oml] am gustatun ciorc)ine dintr-un vec)i butuc de viţă de vie de &oml]. $ fost plăcut lavedere, de-un verzui aproape alb, cu boabele rotunde, sticloase şi opalescent-translucente, însă despre gustul lui nu pot afirma nimic neobişnuit. 8a MareaMediteraneană observasem destul de des, că vinurile mai bune se fac dinstrugurii mai neînsemnaţi. dată am fost de-a dreptul uluit. (e butuc erauciorc)ine cu boabe rare, mici cît boabele de mazăre. # bolnavă oare viţa asta devie, am întrebat. $m gustat strugurele, a fost destul de dulce, dar cu gust ciudat,de surogat de cafea. %oaja groasă, tare. !almatul a rîs cu mare poftă. $ adusvin şi m-a poftit. În acel moment mi-a trecut prin gînd, cu cît mai erotic este băutul, decît mîncatul. 5ăutul este în cea mai apropiată rudenie cu dragostea.<inul acela a fost ca un sărut fluid.

$ş dori să vorbesc acum despre cea mai frumoasă meditaţie a meaasupra vinului. &-a întîmplat între viile din 5erHnK, lîngă cramă, stăteam pe

banca de piatră sub nuc, şi mi s-a desc)is o privelişte frumoasă asupra lacului.În faţa mea 5adacsonK, @ulQcs, dealurile de la *Hvf l6p, şi &zigliget. Măscăldasem toată dimineaţa, luasem prînzul, iar după prînz am ieşit aici să citesc.!ar cartea zăcea lîngă mine neatinsă, iar eu admiram vara. &trugurii se coceaudeja pe butuci. $sta-i *isling. $cela-i &zilvQni. 9ar acela-i tello. 5urgund, $lbmieros, (orto 0 ce ciudat, m-am gîndit atunci, toate aceste multe avataruriincognito, toţi sîntUnul , dar valoarea fiecăruia constă e'act în faptul că fiecareeste neimitabil numai sine însuşi, şi nimic altceva. &trugurii şi vinurile sînt canestematele. &înt apariţiile singuruluiUnu. !ar fiecare este cîte-o altă esenţăspirituală al aceluiaşiUnu. $m început să compar smaragdul, rubinul, topazul,

ametistul, carneolul, diamantul cu vinul potrivit fiecărei pietre preţioase. /u pottăgădui că în această activitate femeia mi-a fost de un ajutor e'traordinar. %a întoate şi întotdeauna, cînd am meditat asupra infinitei varietăţi a esenţelorspirituale. /ici nestematele nu sînt altceva, decît femei şi fete, toate avataruriincognito, şi-au reţinut doar această singură însuşire farmecul strălucitor alfrumuseţii lor. $ceasta e magia lor. !ar e nepermis să luăm magia în sensul descamatorie, ci mai degrabă ca magie naturală. $ceasta este fiinţa adevărată înele. $ceasta este esenţa. !acă aş putea, de e'emplu, aş e'trage dintr-o fatăfrumoasă fiinţa ei spirituală, şi aş purifica, concentra, destila, rafina, cristalizaaceasta pînă cînd aş obţine esenţa ei concentrată şi nepieritoare. În fine, din

orice femeie frumoasă s-ar putea face piatră preţioasă. &au vin. !ar atunci procesul nu ar fi de cristalizare, ci de dizolvare. (iatra preţioasă aş folosi-o în

22



aşa fel, încît, aş monta-o în aur, şi aş absorbi esenţa ei cu oc)ii. <inul, desigur,aş bea-o. (salmul zice astfel @ustaţi şi vedeţi. 0 !esigur, cel mai bine ar fi,dacă aş putea presc)imba nestemata, cînd vreau, în femeie, după ce amadmirat-o, aş presc)imba-o în vin, şi l-aş bea, iar în urmă ar redeveni piatră preţioasă, şi nu s-ar epuiza niciodată. $ş avea astfel femei şi vinuri de safir şiametist şi perlă şi diamant şi smaragd şi topaz.

"eza mea principală în anatomia beţiei rădăcina tuturor beţiilor estedragostea. <inul este iubire fluidă, piatra preţioasă e dragoste cristalizată,femeia 0 fiinţa vie a iubirii. !acă mai adaug şi floarea şi muzica, atunci ştiu, căaceastă dragoste străluceşte în culori vii şi cîntă şi parfumează şi trăieşte, şi pots-o mănînc şi pot s-o beau.

$lc)imiştii susţin că nestemata nu este altceva, decît fiinţa spirituală ce atrăit în creaţia originală, altfel zis înger, dar cînd omul a căzut în păcat, l-a tras jos, în materie. &-a transformat în piatră. (uritatea şi-a păstrat-o însă şi ca piatră. $ceastă teză corespunde teoriei mele, ce afirmă că în vinuri şi strugurisălăşluiesc de fapt uleiuri spirituale, adică genii.

$stfel stăteam şi meditam în viile din 5erHnK, şi cînd, la apusul soarelui pornisem spre casă, am reuşit să-mi înc)ei prospera după-amiază cu o poantăveselă. 8îngă drum am observat un butuc de viţă /ova. În prima clipă m-amconsternat. %e fel de nestemată mai e şi aceasta+ În aceea clipă am înţeles călumea vinului este o lume întreagă, şi deci ca toate lumile, ca şi femeia, faceloc, şi trebuie să-i facă loc şi perfidului, răului, beznei infernului. &trugurele /ova şi lic)idul caustic, urît mirositor, ca un fel de vin, ce se face din acesta,nu este altceva, decît încercarea neîndemînatică a diavolului de a face şi el vin.

/icicînd un e'periment mai nereuşit: /ova este vinul puritanilor, al pietiştilor,al fetelor bătrîne, al burlacilor, al oamenilor lacomi, zgîrciţi, invidioşi, perfizi.mul sănătos deja dacă-i simte mirosul, îşi astupă nasul, iar dacă l-ar gusta,

începe să scuipe în mod nebunesc, şi strigă, pînă nu reuşeşte să-şi clăteascăgura cu ceva băutură normală. %um am zis, diavolul invidiase creaţia de vin a%reatorului, şi s-a )otărît să facă vin şi el. Şi-a adăugat invidia galbenă, setea derăzbunare, mînia, obrăznicia, grimasele, perfidia mişelească, infirmitatearidicolă, toate uleiurile sale neîndemînatice, şi a făcut vinul să fie incredibil de prosper. /ova într-adevăr face de douăzeci de ori mai mulţi struguri, decît orice butuc de viţă nobilă. !ar cui+ 8acomului şi zgîrcitului, cui îi este important

numai să aibă multmultmult.(e mine nu mă înşeli, m-am adresat strugurelui. Ştiu că aparţine de vin şisă aibă iadul puturos. $cesta eşti tu. @eniul tău e vrăjitoarea. /estemata ta este piatra de rinic)i. %înd înfloreşti, la mirosul tău de amoniac se strîng muştele decarne. "u eşti strugurele ateist.

$m pornit spre casă, şi mă gîndisem, ce vin o să beau la cină. $poi mi-amai venit o idee. !ar asta deja nu mai ţine de strugure, pentru că nu se face dinstruguri. $ceasta e vinul falsificat. $ceastă dregătură siropoasă cu za)ăr de plumb, este atentatul cel mai ordinar, în afară de care e'istă doar una maiteribilă muierea falsă, fardată, sclifosită, insuportabilă, mincinoasă, perfidă,

a)tiată, voluptoasă, lacomă de bani şi isterică.

2;



"ATAL'G %E VI#URI (S"HEM )

!acă apuc o bătrîneţe adîncă, iar la vîrsta mea înaintată voi primi şiînţelepciunea acea amabilă şi senină, pe care atît de mult vreau s-o ating, voiscrie catalogul complet al vinurilor mag)iare, pentru că acesta nu se poate scriefără o e'perienţă mare-mare, şi amabilitate, seninătate, înţelepciune şi maimare. &per că o să ajung la vîrsta înaintată, şi că în ultimii mei ani de viaţă n-osă vreau să iau cu mine în buzunarul din spate mărfuri de contrabandă în lumeade dincolo1 sper ca pînă atunci n-o să mai invidiez nimănui bucata din gură şifemeia din braţe1 n-o să mai am răzbunări ascunse, n-o să am datorii, şi nu voi jeli fără rost asupra unor lucruri neglijate. $tunci, da, atunci voi scrie marelecatalog al vinurilor, sortate după gusturi, arome, uleiuri, nestemate, femei, pentru fiecare regiune şi plai şi soi, şi voi căuta bucata potrivită, sezonul potrivit, c)iar şi ora potrivită, cînd poate fi băut, şi voi căuta şi muzica şi poetulînrudite cel mai îndeaproape. $ceastă încercare de acum, să întocmesc uncatalog al celor mai importante vinuri, trebuie socotită doar ca un studiu preliminar al acestei mari întreprinderi. /imic nu-i finalizat sau definitiv, bac)iar, totul este sc)ematic şi necopt. !eocamdată sînt prea tînăr pentru oasemenea temă.

Încep cu vinurile de şes. "impul propice pentru a bea vin de>#%&>#M " este vara şi toamna timpurie. &e poate bea toată ziua, la muncă,la masă, în companie, c)iar şi la micul dejun. %el mai bun e lîngă jocul de cărţi,dar nu lîngă vre-un joc mai serios. 8îngă taroc, de pildă, merge numai vinul de%& ($>, sau cel de $* %&, cu multă apă minerală, şi anume cu apă de

(arQd, apă de rouă, ori apă acidulată7acrişoară de D *#!. <inul de>#%&>#M " este cel mai bun, dacă este vec)i de doi-trei ani. <inul nou e prea subţire, iar dacă-i mai vec)i, îşi pierde din prospeţime.

!in mai pînă în august e timpul vinului de >9&> * &. Merge lîngăcarne mai uşoară, mîncăruri de zarzavat. dată l-am băut lîngă fasole-sparang)el, şi atunci a fost cel mai bun. "rebuie băut curat, cel mai bine într-ocompanie mică şase-opt oameni bărbaţi, femei laolaltă . %ere muzică. /usuferă singurătatea. $tracţia lui este o moliciune amabilă, al cărei caracter celmai apropiat n-am reuşit încă să-l analizez.

<inul de %&#/@ ! şi cel de & 8"&\#/"9M*#, înrudit cu acesta, pe

care mulţi cunoscători îl preţuiesc mai mult, decît pe cel dintîi este maifemeiesc, mai îngăduitor. $cesta-i vinul micii burg)ezimi. Merge bine la bucatele mai grase. <inul de %&#/@ ! are o trăsătură uimitoare, şi anume căte îndeamnă la decizii rapide. !e aceea, dacă bei vin de %&#/@ !, ai grijă, nucumva să iei o decizie pripită:

<inul de & 8"<$!>#*" este mai petrecăreţ şi mai zgomotos. #ste unvin monofonic, vin de crîşmă, îi plac mîncărurile reci cîrnaţii, ceapa. "impul propice să-l bei este mai ales toamna tîrzie, cînd afară e ceaţă, plouă, şi noroiulîţi ajunge pînă la genunc)i. #ste unul dintre cei mai buni vinuri noi. &punînd căeste un vin de crîşmă, n-am intenţia nici o clipă să-l depreciez. 5a din contră.

%rîşma este una dintre instituţiile cele mai importante ale civilizaţiei noastre,

2=



mult mai importantă decît parlamentul, de e'emplu. Într-un loc te rănesc, iar încelălalt loc ţi se lecuiesc rănile.

!espre vinurile de şes deocamdată ajunge atîta. &ubliniez încă odată, cănu-i nimic complicat în ele. /u-i greu să le desluşeşti. %aracterul lor astral esimplu dacă bei vin de şes, te umpli de steluţe minuscule, şi aceste steluţe îţidansează în sînge, ca o %ale 8actee înviată. Între soiurile vinurilor de şes nu-idiferenţă esenţială. #ste totuna că-i risling, cabernet, tămîioasă7muscat, otello,alb mieros.

<inul de şes este lecuitorul rănilor de viaţă mai uşoare. !acă vezi încrîşmă bărbat c)inuit de vre-o scorpie )aină, acela bea vin de şes. !acă un tînărstudent mî)nit e de-o tainică tristeţe, acela bea vin de şes. !acă vezi c)ip neras,în cămaşă şifonată, acela bea vin de şes. 5ine face. <inul de munte este numai pentru mari maladii, dacă cineva se luptă cu păcate, vrea să-şi învingă fatalaneputinţă. Înainte de toate însă, atunci, cînd omul suferă de boala idealismuluitrăieşte cu aceea convingere că şi-a rezolvat viaţa, dacă ştie toate lucrurile. /u-ide ajuns să ştii. "rebuie să şi realizezi. <inul e marele realizator.

"ranziţia dintre vinurile de şes şi cele de munte o constituie cîteva vinuridin D#G *, & M @h, 5$/$", %ÎM(9$ "9&#9. 4nul dintre cele maicaracteristice dintre acestea e vinul de ! M &\8 , ducele dealurilorluncoase, al vinurilor de semicîmpie. $m trăit bogate e'perienţe cu vinurile deD /h ! şi 5#* /h. $ici deja diferenţa dintre soiuri e foarte mare. #'istăvinuri subţiri, ce se pot bea nelimitat lîngă jocuri de cărţi, e'istă vinuri maisolemne, vinuri cu fundul mai lat, somnolente. &e găsesc între acestea unelecrude şi tari. Diecare-i bun la masă. Merg e'traordinar cu bucatele grase, însă

pentru pastele dulci nu sînt destul de delicate. !acă se poate, aş bea altceva şilîngă carne de vînat. %atalogul meu cel mare de vinuri va vorbi aici desprenelimitatele posibilităţi ale vinurilor de tranziţie.

<inurile de munteÎncep cu cel de @h /@h &. #ste un vin frumos îmbrăcat7la patru ace.

$re tot ce trebuie, pentru a avea o ţinută corectă. Şi pe lîngă aceasta este şi ogazdă bună, companie plăcută, de multe ori sclipitoare. 8a vinul de@h /@h & vec)imea începe să fie importantă. %u cît mai vec)i, cu atît maifocos, ca şi sufletul copt în mod potrivit. %el mai bun e lîngă sandvişuri şi turte.

<inul nou de M * cîteodată seamănă pînă la confuzie cu vinul

regiunilor semi-muntoase, luncoase. "ărimea-i începe să mijească de-abia lavec)imea de cinci-şase ani. !ar atunci are putere, fără însă a fi dur. #ste un vinabsolut unic, şi are un buc)et mineral de neimitat.

<988 /h9 este vinul elegant, vinul cavalerilor şi al damelor. !in parteamea, la baluri aş da numai vin de <988 /h. #ste e'celent de potrivit pentrulogodne. $re un umor amiabil, nepretenţios, care desigur, nici nu ajungeaproape de jovialitatea înţeleptă a vinului de %& ($>, dar vinul de <988 /hniciodată n-ar vrea să fie vin de %& ($>, nici acestuia din urmă nu-i arde sămeargă la bal. $vantajele acestui vin se realizează pe deplin în clipa cînd omula făcut baie, s-a ras proaspăt, şi-a sc)imbat )ainele din creştet pînă în tălpi. %el

mai bine în frac sau în smoc)ing, damele în decolteu. "rezeşte numai atîtă

2?



e'citaţie, cît le trebuie dansatorilor să converseze. %umpătat, delicat, binecrescut. Merge e'celent la produse de patiserie şi sandvişuri cu caviar.

$cum aş dori să vorbesc despre vinurile din regiunea lacului5$8$" /, şi anume din aceea parte, care se întinde de la $lmQdi pînă la*Hvf l6p. $ş diviza această zonă în cinci mari regiuni

$8M !9D#8& *&, $8& *&5$8$" /> <#&, %& ($>, $* %&D *#!, ! *@9%&# şi împrejurimile* <D 8 ( şi împrejurimile.

În acest cerc abia dacă se poate vorbi de diferenţe de rang. "otul depindede an, aşezarea viei, conştiinciozitatea şi seriozitatea grijii viticultorului. 9nimamea trage spre %sopaP, dar nu m-aş lipsi de cel de ! *@9%&#, n-aş da vinulde $* %& pentru toţi banii din lume, şi nici c)iar cel de "93$/h. Mai ales(#89/ &48 !# "93$/h. 8-am descoperit cu un prieten de-al meu, cînd am pescuit acolo, în jurul peninsulei, şi am căutat un vin potrivit pentru crapii şişalăurile noastre. $baţia avuse o vie neobişnuită, ce cobora pe latura de nord-est, şi în definitiv, nimeni nu ştia, de ce are acest vin buc)et de pelin. %inegustă odată, cum e şalăul înăbuşit în unt, cu salată de roşii şi (#89/ & !#"93$/h, acela mai degrabă va uita un tablou din 8ouvre, decît aceastăe'perienţă. Însă aş omite şi mai greu vinul de * <D 8 (. $cesta esteadevăratul vin al prieteniei şi al căsătoriei1 fidel, liniştit, senin, vorbeşte puţin,cu atît mai mult gîndeşte, zîmbitor, silenţios şi armonic.

#ra un timp, cînd toată iarna băusem doar vin de %& ($>, o băutură

spumoasă uşor galben-rozalie, care se ec)ilibra între dulce şi acrişor cu unuimitor simţ al proporţiilor. Măsura lui, după cum am observat era e'acttreisutecincizeci de mililitri. $m încercat şi cu alţii, dar n-a fost om, la care sănu se fi dovedit bun. "reisutecincizeci din acest vin: $şa e vinul de %& ($>.$şa vin e'act, doi ori doi patru.

<inului de $8M ! îi plac prînzurile uşoare şi somnul de după masă.%el de D *#! este vinul romantic. <inul de $* %& este fermecător şisimplu. 9ar vinul de la ! *@9%&# este cel mai ştrengar dintre toate. %el de* <D 8 ( este cel mai veridic vin de umbrar. <inul de umbrar înseamnă pentru mine, ca mai ales în septembrie, într-o după amiază tîrzie, dacă-ţi vine

un prieten drag, atunci stai cu el în umbrar, şi beţi acest vin din pă)ărele mici,dar des. *ecomand acest vin şi pentru ocazia cînd scrii scrisori. !esigur, lascrisoare de dragoste, vinuri diferite, în funcţie de natura acelei relaţii1 pentrudragoste pasională numai şi numai vin de &\#>&\ *!.

!a, vinul de &\#>&\ *!. (înă nu am trecut pe acolo, nici nu mi l-am putut înc)ipui adevărat şi corect. !ar de cînd am văzut oraşul ascunzîndu-seîntre copaci, cu dealul deasupra lui, cu viile întinzîndu-se departe, şi am in)alatdin aerul lui, de atunci ştiu, că aici numai astfel de vin se poate face. <inul de&\#>&\ *! este un vin par e'cellence de femeie, şi anume l-aş asemăna celmai degrabă cu o femeie de douăzecişidoi-douăzecişitrei de ani, la apogeul

puterii şi frumuseţii sale, pe culmea priceperii sale într-ale iubirii, totaleliberată, dar cu un gust uluitor de rafinat şi un foc dulce de neînc)ipuit.

2A



<inul de &\#>&\ *! este vinul nunţii. $cest vin trece mireasa înlegătura căsătoriei. $cesta-i vinul pur veneric. /u amesteca niciodată vinul noude &\#>&\ *!, dar pe cel vec)i nu-l bea niciodată curat, dacă nu vrei propria-ţi ruină.

8a fel, consider ca fiind femeie şi vinul de 3#@h$8G$, dar privescaceastă femeie ca pe o regină. !in partea mea, nu mi-aş putea înc)ipui să beauun timp îndelungat în fiecare zi vin de 3#@h$8G$, deşi nu mă consider a fi o persoană obişnuită. "oată lumea ştie, că vinul de 3#@h$8G$ are podoabenemaiîntîlnite niciunde în altă parte. <inurile pot fi savurate de-adevărateleanumai în locurile unde s-au făcut. &e înţelege de la sine, e un lucru natural1 şifructul este perfect numai din pom, pentru că în timpul transportului se pierddin el tocmai uleiurile sale cele mai proaspete şi mai nobile. !ar 0 se spune 0acest vin nu poate fi privat de cele-i mai mari podoabe nici prin transportulmaritim. %el mai demn mod de a-l bea cîte-un pă)ărel mic după mari prînzurişi dineuri. 8a nunţi, înainte de plecarea oaspeţilor nuntaşi, un pă)ărel de drum,ca binecuvîntarea &fîntului 9oan. %ui ce-i place stafidit sau samorodni, dulceori sec. $cesta-i vinul marii publicităţi. În pauzele concertelor, operelor eformidabil, mai ales pentru că este unul dintre cele mai muzicale vinuri. %inesuferă de-o tainică boală, vin de 3#@h$8G$ să bea. Demeia, dacă vrea ca pruncu-i din uter să fie o fiinţă falnică, regală, vin de 3#@h$8G$ să bea.$rtistul, dacă opera şi-a terminat, reuşit, s-o sărbătorească, şi să bea vin de3#@h$8G$.

!espre vinul de #@#*, mai ales despre cel roşu, acum numai atît, că şiacesta-i perfect la orice ocazie, sărbătoare, prînz, în doi sau singur. (entru mine

vinul de #@#* s-a legat întotdeauna cu pasiunile eroiceB

. !acă beau vin de#@#*, încep să visez imediat fapte măreţe şi eroice.În sfîrşit vinul de 5$!$%& /h şi cel de &\#/" @h *@h-3#@h.

$mbii sînt vinuri masculine, şi anume sînt masculine în toate soiurile lor. $u înele toate nuanţele fiinţei bărbăteşti, de la /arcis cel care se delectează în propria-i frumuseţe pînă la ascet, şi de la maiestatea regală pînă la boemie.Mare lucru. (entru că ambii munţi sînt cîte-un cosmos total. %resc aici toatesoiurile, de la rislingul italian şi cel de *in, pînă la stafidii. Marile soiurirenumite sînt pinot noir-ul şi blaufr nPisc)-ul. !espre diferenţa dintre vinul de5$!$%& /h şi cel de &\#/" @h *@h-3#@h, dacă voi fi numit la

catedra de enologie a universităţii, voi preda un întreg semestru. $cesta-ie'emplul edificator, în ce anume pot să se asemene şi pot să difere două marivinuri. <inul de 5$!$%& /h este ca un artist de renume mondial, iar cel de&\#/" @h *@h-3#@h e ca artistul, care abia dacă a ieşit în viaţa lui dincasă, şi totuşi a creat operă mai mare decît cel sărbătorit de toată lumea. $mbiiîşi au măreţia lor, dar unul l-aş numi grandeţe olimpică, pe cînd pe celălaltgrandeţe c)ineză, taoistă. # curios cît de greu îmi vine să aleg între cei doi.$proape că m-am decis pentru vinul de &\#/" @h *@h-3#@h, dar cîndam băut un pa)ar de risling de 5$!$%& /h, m-am )otărît pentru acesta dinB #ger este un loc cu o deosebită însemnătate eroică din istoria 4ngariei, în a cărui cetate un pumn de

oameni a ţinut piept în mod miraculos uriaşei armate turce 0 fapt imortalizat într-o epopee eroică descriitorul @QrdonKi @Hza în romanul său L&telele din #ger . În mentalitatea mag)iară #ger estesimbolul par e'cellence al eroismului.

2F



urmă1 şi după aceea am jurat pe vinul de 5$!$%& /h, dar numai pînă cîndn-am dat peste vin de &\#/" @h *@h-3#@h. Şi în fine, ce m-ar puteaîmpiedica să fiu şi grec şi c)inez+BB

BB

4n cunoscător nu neapărat un e'pert în enologie 0 ba din contră , pe baza celor descrise aici, poatela fel de bine să-şi întocmească un catalog al vinurilor şi regiunilor vinifere romkneşti. $r fi c)iar une'erciţiu bun, deoarece pot pare greu de identificat toate aceste vinuri cu nume ciudate, nemaiîntîlnite.

2J



ARM'#IILE GURII

*itologia vinului trebuie începută cu un capitol despre armoniile gurii. Înştiinţa vinului acest lucru corespunde cu ceea ce reprezintă armonia în muzică."rebuie învăţat că baza armoniei gurii este treimea de bază a gurii mîncarea, băutura şi tutunul. %e mîncare, ce băutură, ce tutun în ce mod se potriveşte, see'clude, se accentuează, se cere ori se neutralizează reciproc. #'istă operaţiiinterzise, la fel ca în armonie cvintele şi octavele paralele. #'istă disarmonii cetrebuiesc anulate. &e poate spune, în general, că mîncatul e actul trupesc, fiindfundamentul1 băutul e actul sufletesc1 fumatul e actul spiritual. "rebuie începutîntotdeauna cu mîncatul, şi trebuie terminat cu fumatul. *emarc faptul că euconsider antinicotinistul un sectarian7pocăit ateu. Motoul acestui capitol este o propoziţie nemuritoare a 4panişadelor avatarul cel mai înalt al lui 5ra)man e)rana.

%el mai simplu pat pentru vin o constituie slănina afumată cu pîine şiardei graşi. %el mai simplu, dar în acelaşi timp cel mai clasic suport pentru vin,a cărui măreţie, pînă cînd se mai face vin, nu va pieri niciodată. %evaasemănător numai în sud se mai cunoaşte, desigur acolo se asortează cu naturavinului sudic peşte prăjit, pîine, măsline. !acă pe lîngă acestea se mai găseşteşi caş7telemea de oaie, zic că aş putea petrece săptămîni în şir într-o astfel deasceză. $m încercat, de multe ori am încercat, şi întotdeauna s-a confirmat.%înd am sosit cu trenul, primul meu drum a dus la mare. $m băut o gură dinea, această gură de apă de mare a fost pecetea căsătoriei noastre din dragoste pasională legată pe acel an. !upă aceea am mers direct în bufet, am cumpăratdouă scrumbii mari, sau doi pumni de mille in bocca, olive, o pîinişoară albă şio bucată de caş. #c)ipat astfel am căutat cîrciuma cea mai simpatică. /u m-amînşelat niciodată. $m intrat acolo, de unde s-a auzit cea mai mare larmă. Micilecîrciumi se aflau de obicei în crame, cu intrări strîmte. Înăuntru dense aburi devin înceţoşau semiobscuritatea. În crepusculul cramei m-au primit oc)iscăpărători şi urlete. $u ştiut imediat că sînt străin, şi m-au salutat cuentusiasmul vinului. Mateloţi, soldaţi, muncitori, ţărani. 4nii m-au îmbrăţişatca pe un vec)i prieten. M-au întrebat de unde vin, şi mi-au urat noroc că amintrat tocmai aici. <inul+ -ţ: &ă-l gust imediat. @ustaţi şi vedeţi: $u întinsspre mine vreo zece pa)are. #u însă mi-am despac)etat peştele, am mîncatcîteva măsline şi-am aşteptat cea mai mare clipă de sete. $cum: În această ziceea de a doua căsătorie pasională, cu vinul.

!ar sînt mulţumit şi aici, acasă cu slănina şi ardeii graşi. %arne, pîine şilegume proaspete. $cesta-i formula de bază. "oate celelalte sînt rafinaţiile şicomplicaţiile acesteia. În fine carne, pîine şi legume proaspete. %)iar şi atunci,cînd e vorba de un prînz cu zece bucate, cu trei feluri de fripturi, salată, patrufeluri de prăjituri. %înd, în sfîrşit mă liniştesc la al patrulea, al cincilea pa)ar devin, îi vine rîndul spiritului. &cot tutunul, îmi răsucesc o ţigară şi-o aprind. /uuita avatarul cel mai înalt al lui 5ra)man e )rana.

Înainte de toate, cîteva cuvinte despre pîini. În sud se mănîncă pîine de

grîu alb-orbitoare. %um merge vinul cu această pîine, o ştie numai cel ce-aîncercat. %u pîinea-ntrun buzunar şi cu o flască de vin în celălalt, stau aşezat în

2N



prora navei, o briză proaspătă-mi bate în faţă, şi-mi stropeşte obrazul cu aburiisăraţi ai mării. 8a noi, mai mult pîinea de secară îmi place, mai ales cea buretoasă, iar dacă-i puţin şi călduţă încă, şi slănina se topeşte un pic pe ea, nu-mi doresc altceva, decît să beau. 8a $rQcs am e'ersat odată această e'perienţăo vară întreagă. /u rareori cu langoş. 8angoş cu usturoi şi vinul de $rQcs: M-am tolănit în umbra părului, şi-am fost gata să primesc cel mai înalt spirit. (elîngă pîinea de secară mănînc cu plăcere în orice clipă şi pîinea de grîu, şi nicinu-mi pare rău, dacă stă în pivniţă o zi-două, şi se zvîntă. 9ar în loc de ardei e bun şi ceapa sau roşiile, ori ca salată, ori numai aşa simplu, ca fructele.

!espre mîncărurile mai complicate, mai ales despre bucatele gătite,trebuie înainte de toate să desenez crucea gusturilor. $rată astfel

&ărat

!ulce $mar

$cru$cestea sînt cele patru puncte cardinale ale gusturilor. Înainte de a bea,

trebuie să acordăm atenţie acestei figuri, şi să asortăm mîncarea la vin. !e cemîncarea la vin, şi nu invers+ (entru că vinul este un fenomen sufletesc, şi deaceea cel de ordin superior, iar mîncarea este un fenomen corporal, şi de aceeacel fundamental. Învaţă bine crucea gusturilor, şi dacă bei, să te gîndeşti la ea. /u te vei înşela niciodată.

<inului, de fapt, peştele îi place cel mai mult. *ece sau cald, fiert sau prăjit, uscat sau afumat, sau în conservă1 în ulei de măsline sau în sos de roşii,ori tocat mărunt, tot una e, numai peşte să fie. (eştele nu îng)ite nimic dingustul vinului. $ş cumeta să spun, că băuturii vinului peştele îi e mîncareacomplementară, aşa cum albastrului îi e culoarea galbenă, iar roşului cel verde.

%e mister stă la baza acestuia, n-am nici cea mai vagă idee. Ştiu însă, şiam trăit această e'perienţă de nenumărate ori, cînd după un prînz de sardele proaspete am băut bine, şi în canicula verii moţăiam în pat1 repet, am trăite'perienţa de nenumărate ori, că în stomacul meu se întîmplă ceva foartecurios. Doamea este întunericul stomacului. Mîncarea e lumina stomacului.Înainte de masă, este beznă în stomacul omului, iar cînd omul îng)ite prima bucată, acesta-i asemănător acelui mister Lsă fie lumină . (eştele se scufundă înstomac şi lumina începe să strălucească. 9ar acum soseşte vinul, iluminaţiasufletului. $i idee, omule, ce se întîmplă în această clipă+ $vatarul cel maiînalt al lui 5ra)man e )rana.

&ub climatul nostru corespondentul peştelui este carnea de porc proaspătă, eventual afumată. În general, pot să-mi înc)ipui carnea de porc proaspătă la pomana porcului. %arne din căldare, ficat, scame din carneacapului, glande misterioase, cartilaje, ligamente lipite de os, bine sărate,îng)iţite cu o bucată de pîine şi ardei murat. (oate să vină vinul.

%eea ce am povestit pînă acum, e studiul elementelor de bază agusturilor. Mari ospeţe cuviincioase, compoziţii mai complicate de gusturi, se bazează pe aceste reguli fundamentale. $ş dori să vorbesc mai ales despre treimari capitole primul despre cărnuri în general, al doilea despre aluaturi

;O



făinoase, iar al treilea despre cum să bem mai multe soiuri de vinuri la meselede prînz festive.

%lasificarea cărnii din punctul de vedere al vinului carne fiartă şi carnefriptă. %arnea fiartă este cea de valoare mai mică. Dripturile sînt de trei feluri îngeneral

E. carne în general vită, porc, mînzat, berbec, etc.2. păsări;. vînat cerb, căprioară, iepure, raţă sălbatică,

fazan, potîrnic)e, etc.%um spuneam, şi ţin să stărui lîngă această teoremă a mea, patul de vin

cel mai important şi cel mai răspîndit este carnea de porc. În al doilea rîndtrebuie luat în considerare gîsca grasă, friptă la cuptor în propria-i untură, înoctombrie şi noiembrie, cu varză roşie, găluşcă de cartofi, şi umplută cu piele prăjită şi mere ranett. !acă sîntem în sezonul acestei bucate, trebuie repetată lacîte două săptămîni. Înainte supă de raci, iar după tort cu cremă de moca saualune. &e beau două sau trei feluri de vin, şi anume roşu tînăr şi uşor,semivec)i de 5adacsonK sau de %sopaP, iar la urmă risling de *in făcut peMuntele &zent @K6rgK. 9mediat înainte de cafeaua tare un stafidiu de *uszt, oriun pa)ar de &oml] de douăzeci de ani. 4n pat de vin mai rar, însă de ordin netsuperior, este spinarea de cerb sau căprioară împănată cu slănină, ori mistreţultînăr. *ecomand tuturor mai ales pe acesta din urmă. @arnitura poate fi de oricefel, dar e'perienţa mea este, că pastele cu pesmet prăjit auriu sînt cele mai potrivite. &alata să fie total asortată. $ceastă bucată suportă vinul la nesfîrşit, şianume vinurile mai pretenţioase de #ger, M]r, c)iar şi pe cele de !6rgicse şi

"i)anK.$tît deocamdată despre cărnuri. *ecomand un singur fel de mîncare uneicompanii de bărbaţi, adunată numai pentru a bea vara sau toamna timpurie peverandă . %arne tocată mi'tă coaptă în aluat franţuzesc. %ompoziţia pastei decarne o parte de slănină afumată tăiată în cubuleţe, două părţi carne de porc, o parte carne de miel, o parte carne de pasăre, o parte ficat de gîscă, o parte demăduvă. %u puţină ceapă, piper proaspăt măcinat, pătrunjel şi zarzavat tocat,toate amestecate în pasta de carne. (uţin tar)on nu strică. "rebuie mîncatcălduţ. Multora le place fierbinte, şi eu mă număr printre aceştia.

$luaturile sînt de două feluri fierte şi coapte. $cestea sînt iarăşi de două

feluri dulci şi sărate. 4n pat de vin deosebit de potrivit dintre cele dintîi sînttăiţeii cu brînză şi cu jumări pot fi şi colţunaşe, dar atunci numai cu ceapă prăjită , dar cu multă smîntînă, şi trebuie avut grijă, ca jumările să fie topite proaspăt, iar în untură să se pună lapte. Dără asta, jumătate din valoare i se pierde. În al doilea rînd se poate lua în seamă tăiţeii cu varză dulce cu piper saugăluşte de cartofi în pesmet prăjit. "otul trebuie să strălucească de untură.!edic un capitol separat aluatelor pe jumătate fierte, pe jumătate coapte, şi întreacestea, despre unul dintre regii veşnici ai aluatelor tăiţeii cu şuncă la cuptor."ăiţeii se fierb, se amestecă cu şuncă semigrasă tocată şi ouă, se umple totul înaluat franţuzesc, şi se coace roşu-crocant în cuptor într-o formă de budincă.

$cest aluat se mănîncă cu sos tartar sau beşamel, şi în toate cazurile se bea vinsemivec)i de cinci, zece ani de 5ourgogne sau de (orto.

;E



!intre aluatele dulci coapte, demult s-au dovedit bune prăjiturile cu untşi fursecurile fragede, eu, din partea mea pot să spun numai că nu am avutniciodată nici cea mai mică problemă cu acestea. !intre aluatele dulci fierte potrecomanda în modul cel mai serios găluşca de cartofi cu gem de prune, darînainte de toate gomboţurile găluştele cu prune.

rdinea vinurilor la marile prînzuri cu mai multe soiuri de vin estedeterminată de obicei de natura ospăţului. "oamna, cînd se găsesc păsări, peşte,vînat din belşug, atunci, la aperitiv peşte se bea vin de şes. !acă se serveşteşalău, atunci poate fi şi muscat tămîioasă . !acă e peşte cu maioneză, atunci se bea vin roşu subţire şi nou. $ doua gustare să fie în orice caz risotto de ficat cucarne de pasăre, mazăre verde, ciuperci şi foi de pătrunjel. <inul acestei bucateeste e'clusiv vinul roşu acru, cel puţin, eu însămi nu aş tolera altceva la casamea. %ărnurile trebuiesc mîncate treptat, în ordinea greutăţii lor. <inuriletrebuiesc băute în mod asemănător. 8a aluate ordinea este inversă. (rimul aluatsă fie greu, celelalte să fie tot mai uşoare. <inurile însă tot mai grele. 8a sfîrşit,un vin foarte vec)i de &zent @K6rgK-)egK, şi cînd toată lumea crede, că s-asfîrşit, imediat înainte de cafeaua tare, o jumătate de pa)ar de sec de &amorodnivec)i.

!espre tutun n-o să vorbesc prea mult. !upă-un prînz copios primul fumsă fie un trabuc, şi anume cubanez 3avana . $l doilea o ţigară ma)orcăalbaneză groasă, din acela galben auriu, foarte tare. $l treilea poate fi unagreacă sau sîrbească mai uşoară. %)iar şi după prînzuri mai obişnuite,recomand în toate cazurile, ca primul să fie un trabuc. !upă prînzuri mai mici,amicale, pot fi fumate ţigări de patru feluri egiptene, englezeşti, sîrbeşti şi

ungureşti semitari.B

%înd bei singur să fumezi pipă, şi anume 0 în funcţie deatmosferă sau stare de spirit 0 tutun englezesc aromat, sau unguresc de<erpelHt. $m constatat în general, c)iar şi aceia, care au obţinut o anumită perspicacitate în asortarea vinurilor cu bucatele, acordă mai puţină atenţiearmoniilor de tutun. $ceastă neglijenţă trebuie să se termine cît mai curînd.!acă noi am fi guvernaţi în mod corect, fumatul diferitelor tutunuri la anumitemîncăruri şi vinuri ar fi reglementată demult de )otărîri de guvern. !in parteaguvernelor actuale ateiste, desigur, degeaba ne-am aştepta la astfel de lucruri.

B

!in păcate 0 cu e'cepţia )avanei 0 acele tipuri de ţigări nu mai e'istă, sau dacă da, în afara ţării deorigine a lor, cu greu s-ar putea procura, nemaivorbind de faptul că acelea nicidecum nu erau ţigări cufiltru. %e corupere mîrşavă a tutunului în numai o jumătate de secol: nota traducătorului

;2



"+#% S BEAU* "+#% S #U BEAU

5ăutul are o singură regulă oricînd, oriunde, oricum. (entru timpuri serioase,oameni serioşi, popoare serioase, atît e de ajuns. !in păcate astăzi se facabuzuri cu această regulă. $m auzit că cineva, într-un amurg de vară, în umbrara băut vin de &zent @K6rgK-)egK, citind ziar între timp. !acă nu mi-ar fi spuscineva demn de încredere, aş crede că minţise. <ara, în amurg, să bei vin de&zent @K6rgK-)egK în umbrar, acesta e unul dintre marile clipe măreţe alevieţii. 8a astfel de ocazii masa trebuie aşternută cu faţă de masă galbenă sauroz, în vază se pun flori, şi anume cinie sau floarea soarelui, şi se citeşte un poet mare, cum ar fi (indar sau !ante sau >eats. %ine nu recunoaşte acesteclipe, acela poate fi considerat om pierdut.

&-au mai ivit asemenea cazuri stridente. 8a o cină festivă, cînd se băusevin de &zePszQrd la o gîscă tînără semigrasă, un domn a adresat urări de lamulţi ani vătafului. !in păcate, acesta intră azi în categoria lucrurilor credibile.Într-un sat se povestea că notarul băuse vin vec)i de (annon)alma lîngăg)iveciul cu cîrnaţi. !acă acesta-i adevărat, atunci notarul fusese ori dobitoc oriateu. #u bănuiesc că mai degrabă acesta din urmă.

*egula băutului este aceeaşi cu cea a dragostei oricînd, oriunde, oricum.!ar şi aici, ca şi acolo, toate circumstanţele sînt importante. /aturii vinuluitrebuie să i se asorteze sezonul şi ora zilei. #'istă vin de trîndăvit, vin coc)et,vin povestitor, vin tragic. !ă dovadă de cea mai mare nesimţire ca, de e'emplu,la un jovial ospăţ familial să bei un vin dramatic. #ste la fel lipsă de gust ca la omasă festivă oficială să se bea vin vicios. !acă eşti singur, sub cer liber, cautăîntotdeauna perspectivă1 vinului îi place înălţimea şi panorama, şi îi place să privească de sus. !acă eşti în casă, mai înainte acoperă-ţi masa întotdeauna cuo faţă de masă. 5arbarul bea de pe muşama, nenorocitul, dar nu pentru că n-aravea cuvertură, ci pentru că n-are inimă să bea. &ă mănînci întotdeauna, măcarcîteva nuci, alune sau migdale înainte. !upă aceste sîmburi uleioase gustulvinului se împlineşte. "oamna tîrziu să ai mereu castane pe masă, ori fierte, ori prăjite, ori în vreo prăjitură, şi bea vinul nou, încă iute, cu castane. /u cumvasă uiţi crizantemele: (oate fi galben, violet-desc)is, sau alb, totuna-i, numai săfie acolo. %astane, crizanteme şi vin nou. /otează-ţi bine:

!eşi băutul vinului n-are muză, dar c)iar dacă nu are, numai acela poate bea vin bun în manieră corespunzătoare, cine a avut parte de educaţie sub aripamuzelor, citeşte mereu poeţii, muzică cel puţin ascultă, dacă nu joacă, şi sedelectează privind picturi. 4n astfel de om poate să-şi aleagă timpul potrivit pentru lucru, pentru plimbare, pentru somn, pentru conversaţie, pentru citit, şinumai acesta ştie că vinul şi dragostea oricînd, oriunde, oricum.

!e altfel, nu sufăr pedanteria. /u se împacă nicidecum cu vinul şidragostea. %ui îi place vinul şi femeia, acela-i boem. amenii ordinii sîntabstracţi, apăsaţi de gînduri. Migălesc mereu cu mare minuţiozitate, fiindterifiaţi ca nu cumva să nu găsească ceva. (entru ce naiba această groază+ #nebunie curată să înşiri pungile şi cutiuţele în cămară, precum cărţile pe raft1 e

nebunie să fabrici cataloage din toate. /u pot suferi pedantul, care aşează pa)arul în acelaşi loc întotdeauna, şi nicidecum n-ar lua în mînă pulpa de pui.

;;



!a, e nebun cu toane, fie bărbat, fie femeie. Şi-ar înşira şi săruturile cu cel maimare drag, ca să poată fi numărate, cîte au fost. Drumos, în rînd ordonat, dupăcît de lungi, înflăcărate, dulci au fost, le-ar pune în cutiuţe, ar lipi etic)ete peele, cu data şi locul întîmplării, şi le-ar înregistra pe toate într-o carte mare. 8a băut precum şi în dragostea adevărată, aceşti ordonaţi şi igienici maniaci sînt denesuferit.

5un e'emplu este vinul. <inului nu-i plac liniile drepte. !e aceea, celcare a băut binişor, face mişcări volburoase, iar dacă porneşte, merge în parabole şi )iperbole frumoase. &e spune că şi-a pierdut ec)ilibrul, şi se bălăbăne. /u cred. <inului îi plac aceste balansări fîlfîitoare. 4ită-te atent lamersul celui îmbătat de vin. 4n dans în toată frumuseţea, ceea ce e'ecută.<agabond bătrîn, nici n-ai presupune, că mişcările sale pot fi aşa de delicate. Şifii atent, cum e cel care s-a îmbătat de pălincă. %el beat de vin se-nvîrte într-una, cel îmbătat de rac)iu din cînd în cînd e'plodează, pînă ce se prăbuşeşte calovit cu măciuca. 4nul e un dans volburos în parabole, cealaltă e mişcarecolţuroasă, sacadată. (oate fi observat la popoare întregi. $cesta-i diferenţadintre popoarele băutoare de vin şi cele băutoare de rac)iu, diferenţă ce see'primă în mişcare, gîndire, sentimente şi în întregul mod de viaţă. $ceasta-idiferenţa dintre popoarele muzelor şi cele barbare.

;=



"UM S BEAU,

$pa este elementul primordial. Mai întîi, apa se preface în vin, după aceeavinul se transformă în sînge. $pa este materia, vinul este sufletul, sîngele estespiritul. !in materie suflet, din suflet spirit, acesta-i dubla transsubstanţiere, cetrebuie să trăim pe această lume.

$ceastă mare şi serioasă acţiune de decizie e'istenţială trebuie să se petreacă în circumstanţe potrivite. 5ăutul vinului are o singură lege să bei.

ricînd, oriunde, oricum. !ar în sufletul omului trebuie să se trezeascăinstinctul să dea demnitate potrivită băutului, şi acesta ridică problema cum+

În primul rînd despre pa)are. &ă povestesc marea mî)nire a vieţii mele+riunde am fost, acasă, în străinătate, întotdeauna s-a întîmplat acelaşi lucru la

masă. Mi-am mîncat ciorba, şi după aceea, conform datinii strămoşeşti, am băutcele patruzeci de picături. (atruzeci de picături după ciorbă, este o regulă atît deînţeleptă, ce nu poate fi doborîtă niciodată. !upă aceea urmase mîncarea decarne cu fiertură de legume, garnitură şi salată. %eea mai propice clipă pentru a bea este cînd ai mîncat marea parte a celui de-al doilea fel. $tunci setea îşiatinge apogeul. (a)arul însă e prea mic: (înă acum n-am găsit niciodată un pa)ar destul de mare, de treisutecincizeci-patrusute de mililitri, în care să-mi pot prepara mi'tura e'perimentată, ca în clipa potrivită să pot bea totul dintr-orăsuflare.

Ştiu ce vor răspunde unii la acest lucru. !e ce nu beau cu încă un pa)ar+(rin această întrebare recunosc barbarul, care nu are nici cea mai micăsensibilitate pentru lucrurile cele mai importante. !ouă pa)are nu sînt un pa)ar,

şi dacă elanul băutului se întrerupe, se pierde tocmai ceea ce e cel maiimportant totul dintr-o răsuflare. !acă doresc să beau cu două pa)are, îmi punîn faţă două pa)are. #u însă vreau să beau cu un pa)ar, dintr-o răsuflare, e'actatît, cît cere setea mea. 8ungimea setei mele este de treisute-treisutecincizeci demililitri. /ici mai mult, nici mai puţin. %orespunzătorul e'act al acestei lungimieste pa)arul golit pînă la fund. !egeaba e'plic+

%ei vec)i au fost şi aici mai înţelepţi. Şi-au pus în faţă cupe, şi toatălumea băuse din ea cît vroia. Împotriva cupei am însă o obiecţie din ea se poate bea vinul ori curat, ori numai într-un anumit amestec. /umai că eucîteodată doresc să beau altfel la al doilea sau al treilea pa)ar.

%onsider o urgenţă absolut primordială ca să se facă pa)are de patrusutedouăzeci-patrusutetreizeci, şi regularizeze folosirea acestora pe întreg(ămîntul, mai ales în unităţile de alimentaţie publică. %irca acesta e cantitateade băutură ce bea tot omul în cele mai mari clipe de sete. $cesta-i măsura.!esigur, ateii de azi n-au nici cel mai infim simţ pentru astfel de lucruri.!egeaba aş cere aşa ceva de la oameni fără inimă. 8a fel ca acel blestemat osută de grame: sută de grame pentru mine e prea puţin din toate carne,mezeluri, caşcaval, dulciuri. sută cincizeci însă e prea mult. !ar pentruosutădouăzecişicinci de grame societatea ateistă mărginită nu este aranjată. Şise mai miră că toate sînt cu dosul în sus. <inul să determine măsura pa)arului,

nu pa)arul pe cea a vinului. $cesta-i esenţa revendicării mele. !e fapt, la toatecasele bune, unde se respectă vinul, ar trebui să e'iste cel puţin douăzeci de

;?



feluri de pa)are, de la cel de cincizeci de mililitri vinuri stafidii pînă la cel deun litru şi jumătate. &e foloseşte alt pa)ar dimineaţa, şi iarăşi altul după amiază.!acă e vorba de un consiliu lung, să-şi primească fiecare cupa de un litru şi jumătate, din care bea cum în vine lui mai bine. !acă-i vorba de stat la taclale,e bun şi pa)arul mai mic. !upă soiul vinului, după amestec, variaţiile sîntaproape interminabile. "rebuie să lăsăm totul pe seama gustului. 8a joc de cărţise cuvine alt vin, decît la o serată muzicală acasă. #vident, alt vin la popa prostul, şi iarăşi altul la taroc. "rebuie luat în vedere şi calitatea sticlei pa)arului, mai ales la grosime. %um ar putea bea cineva vin de &zent-@K6rgK-)egK din pa)ar cu sticla groasă+

ine de această problemă şi întrebarea în ce companie e cel mai bine să bei+ *egula principală să bei. ricînd, oriunde, oricum. /umărul băutorilortrebuie să fie determinată întotdeauna de natura vinului. <inuri universale sîntfoarte puţine, - de e'emplu, un vin care să poată fi băut de toată omenirealaolaltă la vreo mare sărbătoare, să zicem sărbătoarea păcii mondiale. (entruaceastă ocazie eu aş recomanda dintre vinurile noastre numai vinul de &oml].Şi în mod curios, acesta-i tocmai vinul celor însinguraţi. (entru că paceamondială astăzi e numai beţia omului solitar. În companie mai mare, douăzeci-treizeci de persoane, să se bea mereu vin nou. %ea mai joasă categorie ucenicinumai vin de şes1 cea mai înaltă artişti mai degrabă vin de %sopaP sau $rQcs.@rup mic să bea vin de @K6ngK6s. !oi-trei oameni, vin de 5adacsonK.Îndrăgostiţii întotdeauna vin de &zePszQrd. (rietenii numai vin foarte vec)i, din pa)are mărunte, să poată ciocni de multe ori.

$ş dori să introduc concursul vinului. 4nul dintre concursuri ar fi,

desigur, cine cît poate să bea. Însă mult mai interesant ar fi concursul-rebus.$cesta ar putea fi jucat şi în companii mai mari. &-ar înşira o sută de vinuri în butelii, şi numai juriul ar şti, în ce sticlă ce vin se află, din ce regiune, şi cît devec)i. %el care ar g)ici corect despre cele mai multe vinuri de unde vine, din cean, şi ce soi, acela ar primi coroană de lauri. &-ar putea ţine concursul şi încondiţii mai severe, pe întuneric, astfel încît concurentul n-ar vede nici culoareavinului. %el care cîştigă un astfel de concurs, ar trebui să fie răsplătit cu o rentă pe viaţă într-o renumită regiune viniferă.

;A



U#%E S BEAU,

!acă ar veni la mine o femeie, întrebîndu-mă, cum poate fi frumoasă, i-aşrăspunde du-te la soare, draga mea. Drumos poate fi numai cel ce se află înlumina soarelui. (riveşte-ţi părţile ascunse ale corpului, sînt ca orbii. !acă tedezbraci, acele părţi clipesc dezorientate, nefiind obişnuite cu lumina. %e tristesînt aceste coapse c)ioare, şi nimic nu e mai demn de milă decît o astfel de burtiţă catifelată, frumoasă, ţinută în întuneric. /u ai văzut încă femeie în baie,care nu se dumerise niciodată să se dezbrace, care nu-şi scosese cămaşa nici încamera nupţială+ %ît de voluptoase, mult mai voluptoase sînt acele părţi caresînt acoperite şi acum de )aine multe. &oare: &oare fiecărei părţi cît de mici, să-şi poată desc)ide oc)ii, să se elibereze şi să devină conştiente. %onştiente şicaste, pentru că acestea două sînt de fapt una. 5urta ţinută în întuneric, dacădintr-odată ajunge la soare, sărăcuţa, nu poate fi pudică, intră în panică, şinimic nu e mai dezgustător decît o parte a corpului uitată aşa descoperită.&oare: $runcaţi-vă )ainele de pe voi şi lăsaţi lumina să vă atingă, şi veţi fi precum statuile zeiţelor. !ar nu cumva să credeţi că acest cult modern alnudităţii, ori pielea arsă roşie ar fi frumoasă. $cesta-i doar o aberaţie. %a să fiifrumoasă, plimbă-te dezbrăcată în fiecare zi cîte zece minute, dacă se poate, înfaţa unei oglinzi bărbăteşti. <ei învăţa, că e nepermis să trăieşti în penumbră. #nepermis, ca să te domine inconştientul. "rebuie să te eliberezi. /u-i permis sătrăieşti o viaţă fără de lumină. &oare: &oare: $burii de rufe încinşi se vorevapora, şi vei fi parfumată, ca marea. %a vinul.

(oţi să bei oriunde, numai să nu te ascunzi. !acă te ascunzi, vei fi precum coapsele acelei femei, care nu şi-a dezbrăcat cămaşa nici în noapteanupţială. <ei fi c)ior, şmec)er, geil. (oţi bea oriunde, dar fii peste totconştiincios şi cast, pentru că aceşti doi sînt unul şi acelaşi. <ara bea în grădină,sub pom, sau pe verandă, ori dacă fierbinţeala-i prea mare, în camera răcoroasăsau în pivniţă. Dii fără griji. /u-i permis să trăieşti în penumbră. &pune-ţiîntotdeauna acum beau vin. /u nega în propria-ţi faţă, şi atunci nu va fi nici o problemă. /u fii ca pietistul sau puritanul, care se-ndoapă, şi între timp îşispune nu mănînc, nu mănînc. Dă ce ţi-e pe plac. /u-ţi tăgădui, mai alesdragostea. Şi vinul. !acă trăieşti aşa, te poţi aşeza la marginea drumului, poţiscoate flasca, poţi bea, şi vei proceda corect. 9arna poţi să bei lîngă sobă, în bucătărie, afară pe zăpadă, în cîrciumă, ori lîngă birou. (oţi bea c)iar şi lacolţul străzii, dacă tragi una din sticlă, aşa, fără carte, cum se spune. (oţi să beiîn camera singuratică, poţi să bei în pat şi în cadă. "oate acestea sînt bine.

;F



RES F'RTISSIMA($IETI!TIL'R !I $URITA#IL'R)

Demei, bărbaţi, bătrîni şi tineri amestecaţi, cam douăzeci la număr, stau lacramă. $ceastă amestecare este foarte importantă. /u se poate c)efui încompanie mare, dacă nu sînt şi bătrîni. #i ştiu să spună cele mai îndrăzneţelucruri, ei sînt cei mai neastîmpăraţi. !acă cineva a băut corect toată viaţa, la bătrîneţi vinul deja l-a eliberat în totalitate.

În faţa uşii cramei, sub doi nuci o masă acoperită cu o faţă de masăcolorată1 cîrnaţi, slănină, şuncă, pîine mare de casă, pogăci cu jumări. &înt şiardei graşi şi gogoşari, iuţi, dulci, cui cum le plac. &ub nuc se află sticlele cuapă minerală. 8a zece paşi de acolo, deja arde focul, şi bărbaţii ascut ţepe. &eva prăji slănină. @ospodarul tocmai acum se consultă cu sfatul bătrînilor, cu ceimai bătrîni şi e'perimentaţi trei băutori. /u-i lucru simplu. %u ce vin săînceapă. &oluţia obişnuită este cel mai subţire vin nou acrişor. "radiţie vec)e,nu se cuvine să te abaţi de la ea. "ămîioasa de anul trecut a ieşit nemaipomenit,zice un moş. i se urcă la cap, zice altul. Muierile înnebunesc prea devreme, dăcu părerea şi gazda. /iciodată nu-i prea devreme - conclude cel mai înţeleptdintre moşnegi.

9ntră toţi în beci şi trag tămîioasa. # un muscat otonel nobil şi pur, dinsoiul cel mai bălan, are oc)i coc)eţi cu strălucire verzuie. 5utoiul de alături e plin cu cabernet dulceag. &irop de mure, grăieşte unul dintre moşi, încercîndu-lcu limba. !ar trag şi din acesta cîteva sticle. $l treilea vin e risling de *in dinanul trecut. Îl gustă pe rînd şi dau din cap. @ustaţi şi vedeţi, sună (salmul.4mple buteliile cu un respect amuţit, şi duc afară cele trei vinuri pe masă.

4rmează primul pa)ar. 4n moş ştrengar totuşi a turnat tămîioasafemeilor, şi ele sugeau lacome aromata, amăgitoarea licoare. (înă ce s-a ajunsla prăjitul slăninii, femeile deja îşi trăseseră roc)iile pînă la genunc)i, fetele îşidau capul pe spate cu oc)i scăpărători, şi buzele li se umflă seducător.

"ocmai despre acest lucru vreau să vorbesc. !espre această putereteribilă a vinului, pe care vrînd-nevrînd, trebuie s-o numesc curvie. /u văsperiaţi, prieteni şi prietene, de acest cuvînt. În general, dacă e vorba de vin, nuvă speriaţi de nimic. @îndiţi-vă numai, ce ar fi, dacă ar lipsi din femei aceastărealitate fundamentală. @îndiţi-vă numai, dacă ele n-ar fi provocatoare, dacă nuar vrea niciodată să ne seducă, dacă nu ar fi coc)ete şi dacă nu ne-ar atrageatenţia niciodată cu o fierbinţeală nerăbdătoare în glasul lor cînd ne dezbrăcaţiodată+ %e s-ar întîmpla+ %onform e'perienţei mele, ca toate lucrurile mari, şiacesta e de două feluri bun sau rău. *ăul ateul. $ş cuteza c)iar să mă e'primastfel acesta-i ateismul femeii. $ceasta este curvia rea. În sc)imb, nu cunoscnimic mai încîntător la femeie decît curvia bună. $ceasta-i cea mai mare periculozitate şi cea mai adîncă beznă a femeii. $ceasta poate fi în ea cea maienormă corupţie, şi tocmai de aceea, dacă e bună, atunci este aproape ceva, careatinge limita sacralităţii.

(riveşte atent această frumoasă femeie tînără, cu părul răscolit

dezordonat, toate mişcările ei au formă sferică, ca sînul şi coapsele ei. Muzicăsferică, numai că, din gusturi şi arome. @ustaţi şi vedeţi, spune (salmul. @lasul

;J



ei, cînd rîde, e precum apoteoza. c)ii îi scapără. /ările i se dilată şi tremură.# fata beţiei, uitase de curvia cea rea, uitase de farduri, zorzoane, uitase defermecarea cu rea credinţă şi calculată. $cum e cea mai parfumată, iar sărutulei cel mai fierbinte. !eja nici nu mai poate vorbi, se bîlbîie doar, dar se vede bine, că acest lucru o plictiseşte, şi buzele îi stau ţuguiate, ca ale nounăscutului, dar nu pentru lapte. $ dispărut din ea tot ceea ce era necurat. !acăsug)ite, îi picură din gură un glas, de îi vine omului să lingă fiecare picătură. Îşiscutură capul ciufulit, se aruncă pe spate în iarbă, îşi îndepărtează braţele.*oc)ia îi alunecă în sus, dar ea nu observă, cum nu observă nici alţii.

@recii ştiau că cea mai adîncă esenţă a fiinţei femeii este această prostituţie sacrală. !ar cînd femeile îmbătate de ele înseşi la marea sărbătoare alui !ionisos îşi dansau furiosul dans între munţi, bărbaţilor nu le-a fost permissă fie nici măcar în apropierea lor. (e cine au găsit, menadele îl sfîşiau. (entrucă această curvie numai la temperatura mai joasă, în starea sa de incandescenţăroşie are legătură cu iubirea. $tunci cînd starea de incandescenţă atingeculoarea albă, nu mai are nici o treabă cu bărbatul. $tunci este deja beţiaabnegaţiei pasionale. &acrificiu. $dică religie.

!in această religie este permis să se facă dragoste. $şa şi trebuie.&punem acest lucru noi, bărbaţii, care, fără de acest foc femeiesc am dîrdîi defrig toată viaţa. /oi trebuie să propagăm acest lucru, şi trebuie să e'plicămfemeii, că toate acestea sînt de fapt numai pentru noi. !esigur, sînt femei carecred, şi sînt altele care zîmbesc doar. &pun încă odată este permis să se facădragoste. !ar să se facă din ea comerţ, putere, să se folosească aceastăaptitudine sacrală, pentru ca femeia să facă rost de )aine, bijuterii, bani, toate

acestea nu sînt permise. !ar vă spun, ce nu este permis nicidecum nu e voie săse facă pietism şi puritanism. *igoare şi prejudecată, scandalizare şi falsă pudoare, moravuri cumplite scrîşnind din dinţi, pedanterie nevrozată, capriciu, bombănire 7 cîrteală, isterie, autoadorare vanitoasă şi trufaşă, nu-i permisnicidecum.

<inul conţine toate uleiurile curviei nobile şi ordinare, cu incandescenţăroşie şi albă, şi dacă femeia bea vin, aflăm despre ea, spre unde tinde.

$m auzit vorbindu-se pe muntele &oml] un conte mag)iar călătorise în9ndia la vînătoare. Dusese musafirul unui raja), şi cînd îşi luase rămas bun, şi-ainvitat gazda în 4ngaria. Într-adevăr raja)ul îl vizitase în c)iar acel an, şi

atunci, într-o seară de iarnă, la un pa)ar prietenesc, îşi povestise marea mî)nirea inimii lui. !e abia se însurase, şi-a luat o femeie tînără, frumoasă, dar el, deşin-avea nici treizeci şi cinci de ani, îşi pierduse bărbăţia. !egeaba mergea lasanatorii. !egeaba c)emase medic de renume mondial. !egeaba toate pilulele,tratamentele, injecţiile, bărbăţia pierdută nu a revenit. &ărmana femeie ajunsesedeja la limita melancoliei 7 deprimării, sărmanul raja) era cît pe ce să turbeze.%ontele mag)iar nu a spus nimic, a c)emat doar clucerul, şi l-a trimis după vinde &oml]. $poi a poruncit, ca în camera raja)ului să fie întotdeauna vin de&oml], iar cînd musafirul lui din 9ndia se întorsese acasă, i-a dăruit o ladă devin de &oml]. $bia dacă trecuseră cîteva săptămîni, poşta a adus o telegramă

din 9ndia. &tătea scris doar atît Mulţumesc prietene. Încă zece lăzi de &oml], terog.

;N



VITA ILLUMI#ATIVA(ULTIMA RUG "IU#E)

Morala finala a anatomiei beţiei este următoarea beţia este o stare infinit maisuperioară decît mintea cea de toate zilele, şi este începutul vigilenţei propriu-zise. Începutul a tot ceea ce este frumos, măreţ, serios, plăcut şi pur în viaţă.$ceasta-i trezia propriu-zisă. $cesta-i entuziasmul 0 cum spuneau cei dinvec)ime 0 din care se naşte arta, muzica, dragostea, adevărata gîndire. Şi acestaeste izvorul religiei adevărate. *eligia bună e religia beţiei1 religia rea estereligia intelectului comun, este ateismul. %)eia acestei vita illuminativa o avemîn mînă, mai bine zis o avem aici, în butoaiele şi buteliile noastre. (rin vin putem învăţa, ce înseamnă beţia, ce este trezia superioară, ce este viaţailuminată.

$m observat de nenumărate ori, şi la noi şi la alţii, că dacă am făcut vreomăgărie grozavă, am făcut-o mereu pentru că voirăm să fim foarte-foartedeştepţi. !eştepţi, dar nu destul de deştepţi. /u destul de deştepţi să aruncămmintea noastră pe geam. %alculele nu s-au confirmat. !eşi, ce deştept am fost:<ă destăinuiesc, prieteni şi prietene calculele nu se adeveresc niciodată. $şasînt calculele, de felul lor, nu se confirmă, şi cu cît mai deştept e omul, cu atîtmai puţin. %e-i de făcut+ !esigur: %e-i de făcut: !oar tocmai adineauri ame'plicat. "rebuie să fii treaz. "reaz într-adevăr, adică beat. "rebuie să bei vin.

$ceastă ultimă concluzie, orişicît de îndrăzneaţă ar părea, nu sînt dispussă mă opresc la ea. %ăci vă întreb ce este aceea nelinişte foarte asemănătoareunei boli, ce-i aceea mărginire iritată, aceea grabă )ărţuită 0 azi se numeştestres 0, care e atît de caracteristic ateilor+ Dără religie nu se poate trăi. #ste oconstatare vec)e şi de nerăsturnat. #'istă religie bună şi e'istă religie rea.

mul ori în !umnezeu crede, ori în surogate. $ceste surogate pot fi de foartemulte feluri se poate numi principiu, ideologie, dictatură, progres, umanism.8a femei vanitate, trufie, autoadoraţie, vogă, isterie, capriciu. &urogatul dereligie a zilelor noastre se numeşte materialism. !e ce se numeşte aşa 0enigmă. #u sînt cel materialist, dragii mei, eu, care mă rog ardeilor umpluţi şigăluştelor cu prune, care visez la parfumul ce emană de la baza urec)ii uneifemei, care ador nestematele, care trăiesc în poligamie cu toate stelele şi florile,şi care beau vin. $uziţi+ <in. %a peste tot în lume, şi aici, în cazul acestuilucru, totul depinde, dacă e bun sau rău. #u sînt materialistul bun. !espremateria răilor materialişti părerea mea este că aceea, de fapt, nici nu estematerie, ci doar ciment. /u se poate nici mînca, nu se poate nici bea, nu se poate nici linge, şi nici nu se poate dormi cu ea. $ceasta-i cadavrul 7 leşulmateriei, acest pulbere urît şi greu, acest simbol al minţii ordinare de un griidiot, această masă fără beţie, acest calcul )ain şi rigid care nu se confirmăniciodată , este abstracţia însuşi, aceasta-i materia ateiştilor.

#i bine, vă întreb care-i cauza stării )ărţuite ateilor de azi+ <ă spun.$teismul, de fapt, este o boală. 5oala vieţii abstracte. $re un singurmedicament viaţa nemijlocită. &ă te îndrăgosteşti de prima femeie frumoasă,

anume cît mai degrabă, să mănînci mult şi bine, să te plimbi între flori, să teduci să locuieşti în brădet, să asculţi muzică, să admiri picturi, şi să bei vin, vin,

=O



vin, vin. !eoarece, religia bună este un talent ce trăieşte numai în cel sănătos.&e dizolvă şi se evaporă în impuritate. $cest lucru a fost spus de unul dintremarii noştri contemporani, într-una din clipele sale e'cepţional de iluminate.%auza grabei )ărţuite şi fără de rost, a jalnicei rătăciri tulburate, informe, goale,caracteristice ateilor de azi este tocmai această impuritate. %redeţi-mă, această boală are un singur medicament vinul. &ă ştiţi, bieţii mei ucenici, că nu sînteţinumai infirmi, nu sînteţi doar proşti, idioţi, cerşetori în marea bogăţie a vieţii,nu sînteţi doar bolnavi, dar pe deasupra şi impuri. $ceasta e cea mai importantăcauză a stării voastre )ărţuite. !in această pricină sînteţi voi aşa de nenorociţicum sînteţi. *eligia bună, viaţa nemijlocită, buna conştiinţă, liniştea,luciditatea, fericirea nu sălăşluiesc în sufletul impur. !e aceea sînteţi nervoşi şiegoişti, abstracţi şi nefericiţi, pentru că nu sînteţi puri pentru marea iluminare.<in: <ă spun iarăşi beţi vin: 9ar apoi vă vine pofta şi de săruturi, culesul deflori, prietenia, bunul somn adînc, rîsul, şi dimineaţa 0 în loc de ziare 0 veţi citi poeţi.

Ştiu bine, ceea ce spun, în oc)ii multora e scandal şi curată nebunie. 8ecunosc pe aceia care zic aşa. $cum două mii de ani aceştia au fost cei care-locărîseră pe apostolul (avel scandal pentru evrei, iar pentru greci nebunie. 8afel şi astăzi, scandal pentru evrei puritani şi pietişti , iar pentru greci

scientifişti nebunie. /u cumva să credeţi dragii mei prieteni, că mă puteţi păcăli1 nu cumva să credeţi, doar pentru că sînt religios, că aş fi un om prost,întunecat, perfid, care urăsc lumea, şi care îndrăznesc să ling bucatele dulci,dacă nu se uită nimeni. $cesta nu-s eu, ci pietistul, pe care l-am dezvăluittocmai adineaori, şi care nu are a face nimic cu religia cea bună. $cesta-i la fel

de ateu ca puritanul sau scientifistul. 4nu-i evreu, altu-i grec. /u sînt om prost,nu sînt întunecat şi perfid, şi nici nu urăsc lumea. $i avut ocazia să te convingide acest lucru. Şi crede-mă, oameni cu religia bună sînt toţi astfel. !e aceea, ceicu religia bună ştiu toţi, că această acuzaţie de scandal-nebunie, vec)e de douămii de ani, este o infinită prostie.

9ar acum vă zic altceva nu comportamentul meu e scandal şi nebunie, cicomportamentul vostru. /u întorc acuzaţia împotriva voastră, se întoarce easingură asupra voastră, evrei şi greci, adică abstracţi, adică atei. /u voi suportamai departe, ca lumea să fie păcălită prin zvonurile răspîndite despre omulreligios, şi să creadă că acesta e aceea epavă eşuată, tristă, mălăiaţă, făţarnică,

mincinoasă, nătîngă, iar religia e scandal şi nebunie. !e unde oare a putut săapară această superstiţie oribilă+<oi sînteţi cei care trăiţi nebunatic şi scandalos, ateilor, dar eu nu mă

nedumeresc şi nu vă ocăresc. <ă desc)id oc)ii asupra ceea ce trebuie să faceţi. /ici măcar nu doresc să renunţaţi la ceva, sărmanilor mei, şi aşa suferiţi demare nevoie. 5a dimpotrivă, vă îndemn nu cumva să renunţaţi la ceva.Mîncaţi, iubiţi, desfătaţi-vă, şi mai ales beţi, beţi şi iarăşi beţi.

/u vreau să vă lipsesc de ceva, ci vreau să aveţi mai mult. Înţelegi+Măgarule: $m vorbit din toată inima, şi scientifiştilor, şi puritanilor, şi pietiştilor. !acă aţi încasat-o de cîteva ori de la mine, trebuie luat în modul cel

mai serios, nu-i voie să vă supăraţi pentru acesta. "otul a fostblasphème de l

=E



amour !, cum zic francezii. mul dojeneşte numai pe cei pe care îi iubeşte. Şicrede-mă, dragul meu prieten ateu, religia nu degeaba se c)eamă religie, şi nudegeaba se leagă de !umnezeu. (entru că este într-adevăr un lucrudumnezeiesc, care nu poate decît să iubească, c)iar şi pe duşmanii lui. /u spun,că aş avea în mine prea mult din acest ulei, dar ştiu că pana mi-am înmuiat-o înacest ulei, cît timp scriam această carte, şi lumina acestui ulei mi-a luminat. Şiia bine aminte îmi înc)ipui mutra indignată a puritanilor, cum se )olbeazăacum ca nişte cretini , că nu te-ai pierdut pînă în ultima clipă. /u eşticondamnat la pierzanie. "u eşti cel care te ţii pe drumul pierzaniei. "otuldepinde de tine. "oate sufletele se nasc întregi, şi această întregime n-o pot pierde. Dii deştept, şi recuperează-ţi întregimea sănătoasă. 8eacul se găseşteoriunde. 5ea: %eea ce eu îţi ofer, este uleiul purităţii, uleiul beţiei.

5ea, şi restul aduce cu sine vinul.

B Ldojenire din dragoste fr.

=2



LITERATURA %E S$E"IALITATE "EA MAI IM$'RTA#T("R'#'L'GI")

Upanişadele"huan#-tze$ "artea dreaptă scrisă în plaiul sudului înfloritor %oemele lui &i-tai %o şi 'u (u)echiul 'estament Homer$ *liada şi +diseea %oeziile lui nacreon şi appho+pera completă a lui %laton+pera completă a lui &uchian+pera completă a lui Hora iu+perele lui /picur 0oul 'estament +perele lui +ri#en 1în edi ia lui Hans Urs von 2althasar3 Discursurile şi omiliile lui /c4hart 5eister + mie şi una de nop i 0asredin Ho#ea'ill Ulenspie#el )ia a lui &azarillo de 'ormes 6abelais$ 7ar#antua şi %anta#ruel /seurile lui 5ontai#ne"aracterele lui &a 2ru8ère

terne, &a9rence$ 'ristram hand8

+perele complete ale lui H:lderlin (ra#mentele lui 0ovalis %oeziile lui Dante 7abriel 6ossetti 6osenz9ei#, (ranz$ teaua mîntuirii 7ide, ndrè$ operele şi ;urnalele &a9rence, D. H.$ &ad8 "hatterle8 şi alte povestiri <o8ce, <ames$ 'rezirea lui (inne#an %o98s, <ohn "o9per$ În apărarea sim urilor

=;



Bvarianta crudă, necorectată, cu ortografie vec)e 3*8

hamvas bela filosofia vinului

Documents