glandele anexe ale aparatului digestiv

Download Glandele Anexe Ale Aparatului Digestiv

Post on 11-Jul-2015

345 views

Category:

Documents

4 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

Aparatul digestiv este constituit din totalitatea organelor care au ca functii principale digestia si absorbtia principiilor alimentari si totodata eliminarea rezidurilor neasimilabile ale alimentelor ingerate Glandele anexe ale aparatului digestiv sunt glande dispuse n lungul tubului digestiv care secret sucurile digestive necesare transformrii alimentelor

I. GLANDELE SALIVARE

- glande care produc saliva i care se deschid n cavitatea bucala; dup volumul lor se mpart n: Glande salivare mici: Glande rspndite n submucoasa bucal: - glande labiale la buze; - glande bucale; - glande molare la obraji; - glande palatine la nivelul palatului: - dur; moale; - glande linguale Glande salivare mari: Sunt aezate n afara cavitii bucale i i vars produsul n interiorul ei prin intermediul unor canale excretoare; a. glanda parotid: - cea mai voluminoas; - situat sub conductul auditiv extern i napoia mandibulei; - situat ntr-o excavaie numit fosa retromandibular; - canalul excretor numit ductul parotidian sau canalul lui Stenon; b. glanda submandibular: - situat sub planeul bucal, ntr-o loj osteofibroas, format de mandibul i fascia cervical superficial; - canalul excretor numit ductul submandibular sau canalul lui Warthon; c. glanda sublingual: - cea mai mic; - situat n loja sublingual; - are: - un canal excretor principal sau canalul lui Bartholin; - mai multe canale accesorii sau canalele lui Rivinus;

II. FICATUL Ficatul este situat in cavitateaabdominala in partea dreapta,sub bolta diafragmatica,in loja hepatica; este cea mai mare glanda din corpul uman are o secretie externa- bila-care se elimina in perioadele digestive in duoden si ajut la digestia i absorbia grsimilor preia prin intermediul venei porte sngele ncrcat cu substane nutritive absorbite la nivelul intestinului subire pe care le prelucreaz i le trimite n organism pentru a-l hrni pe fata superioara se observa doi lobi:drept si stang. la partea anterioara a santului longitudinal drept se afla vezica biliara iar in partea posterioara vena cava inferioara santurile de pe fata inferioara delimiteaza 4 lobi: drept,stang,anterior,posterior

Ficatul este un organ metabolic important deoarece: intervine n metabolismul intermediar al: - glucidelor; - proteinelor; - lipidelor; detoxific organismul transformnd unele substane toxice n compui nenocivi pe care i elimin; sintetizeaz proteine plasmatice printre care i unii factori ai coagulrii; Ficatul primete: - snge arterial; - snge ncrcat cu principii nutritive din teritoriul organelor digestive abdominale prin vena port; Activitile multiple ale ficatului solicit 12% din consumul general de oxigen al organismului. 1/3 din debitul de ntoarcere venoas n atriul drept provine din venele hepatice (1.500 ml. / min., n condiii bazale); la ieirea din ficat sngele din venele hepatice au 400; cel mai greu viscer cantareste 2000 2400 g

STRUCTURA FICATULUI Are 3 componente: - seroasa; - capsula fibroas; - esutul hepatic; seroasa: - acoper faa visceral n ntregime i cea mai mare parte a feei diafragmatice excepie aria nud; -stratul subseros esutul conjunctiv lax care dubleaz faa profund a peritoneului; capsula fibroas: - ader intim la peritoneu; - n contact cu esutul hepatic; - trimite prelungiri conjunctive n parenchimul hepatic; - la nivelul hilului d natere unei formaiuni patrulatere numit placa hilar; - ptrunde n ficat nsoind ramurile venei porte, arterei hepatice i canalelor biliare intrahepatice, pe care le mbrac n teci perivasculare; -ansamblul tecilor formeaz capsula fibroas perivascular; -- se prelungete pn n spaiile porte formnd stroma conjunctiv sau glissonian a ficatului; -din stroma conjunctivo-vascular a spaiilor porte se desprind septuri conjunctive subiri care se insinueaz ntre lobulii hepatici; - se prelungete pn n spaiile porte formnd stroma conjunctiv sau glissonian a ficatului; - din stroma conjunctivo-vascular a spaiilor porte se desprind septuri conjunctive subiri care se insinueaz ntre lobulii hepatici;

esutul hepatic, este format din: - strom: - esut conjunctiv: - hematopoetic; - reticulohistiocitar; - care mrginete capilarele sinusoide; -parenchimul hepatic: prin organizarea morfologic i funcional ficatul este organ lobulat;

- lobulul hepatic: - format din parenchimul tributar unei vene centrale (centrolobulare); -delimitat la periferie prin linii convenionale care unesc ntre ele spaiile porte Kiernan sau spaiul interlobular care conin: - ramificaiile ultime ale: - venei porte (interlobular); - arterei hepatice (interlobulara) - un duct biliar (interlobular); - un vas limfatic; - nvelit n stroma glissonian;

In componena lobului hepatic intr: elemente: - vasculare(perilobulare, intralobulare) - epiteliale; - biliare;

Limfaticele ficatului Limfatice superficiale, bine dezvoltate; se gasesc sub foita seroasa, de unde vasele limfatice constituie mai multe grupuri: Un grup de vase limfatice superficiale trece prin ligamentul falciform, strabate diafragma, se conecteaza cu nodulii limfatici toracici interni, de unde limfa ajunge in ductul toracic; Un grup traverseaza ligamentul coronar si diafragma si ajunge la nodulii supradiafragmatici, din jurul venei cave inferioare; Un grup aflat pe fata viscerala a ficatului, se termina in nodulii limfatici, plasati de-a lungul pediculului hepatic; Limfaticele profunde, pornesc din spatiile perisinusoidale ale lui Diesse si din spatiile limfatice portale ale lui Moll. De aici, vasele limfatice inconjoara ramificatiile venei porte, arterei hepatice si venelor hepatice, de unde limfa se indreapta spre 2 grupe: Un grup ascendent, care urmeaza ramificatiilr venelor hepatice; Un grup descendent, care dreneaza limfa pe ramificatiile triadei portale; de aici limfa este drenata spre nodulii limfatici, aflati in pediculul hepatic, grupati in 2 lanturi: - lantul vertical colecistocoledocian, sit in partea dreapta; alc din nodulul limfatic al colului veziculei biliare, nodulul orificiului epiploic si nodulul duodenopancreatic sup; - lantul vertical al arterei hepatice, sit cel mai adesea la stg arterei respective, alc din 1-2 noduli. Din nodulii limfatici mentionati, pornesc vase eferente catre nodulii retroduodeno-pancreatici.

-

-

Segmentatia ficatuluiPe fata viscerala, se incepe cu cifra I, la nivelul lobului caudat si se merge, apoi, invers acelor de ceas, pana la segm VII, deoarece VIII nu apare pe fata viscerala.

Pe fata diafragmatica, numerotarea incepe de la stg lig falciform, in partea post, cu segm II, se continua orar, in jurul marginilor hepatice, pana la segm VIII, care este plasat la dreapta si post de lig falciform; pe fata diafragmatica nu apare segm I;

III. PANCREASUL

Glanda mixta,cu component exocrin si endocrin: Componenta exocrin acini seroi + ducte exretorii Componenta endocrin insulele Langerhans Este situat retroperitoneal avand o pozitie transversala. Are o structur asemntoare cu a glandelor salivare; secret insulina i glucagonul Pancreasului i se descriu un cap, situat in potcoava duodenala, un corp si o coada.

Aparatul excretor al pancreasului este reprezentat de 2 canale: 1. Canalul pancreatic principal Wirsung, care strabate glanda de la coada la cap. Se uneste cu canalul coledoc formnd ampula Vater, care se deschide n duoden la nivelul papilei mari. La nivelul orificiului de deschidere se gaseste sfincterul Oddi. 2. Canalul pancreatic accesor Santorini, care se deschide tot n duoden, la nivelul papilei mici.

Celulele acinilor pancreatici secreta sucul pancreatic care este colectat in doua canale mari:canalul principal care se deschide in duoden si un canal accesor care se deschide in canalul wirsung sau in duoden.

Vascularizatia pancreasului este asigurata de ramuri din arterele gastroduodenale iar sangele venos este drenat in final de vena porta.

Pancresul exocrin secreta fermenti digestivi foarte activi, secretia lor fiind ritmata de ingerarea alimentelor si influentata de cantitatea si componenta acestora. n functia exocrina a pancreasului intervine un mecanism reglator neuromoral. Pe de o parte, secretia pancreatica este influentata pe cale sangvina se secretina duodenala, iar de alta, scoarta cerebrala intervine n secretia pancreatica prin relatiile nervoase viscero-corticale si cortico-vescerale. Secretia interna a pancresului, sucul pancreatic, este un lichid incolor, cu reactie alcalina, care contine trei fermenti: tripsina, amilaza (diastaza) si lipaza.

Tripsina este un fermen proteolitic activat de tripsinogen prin enterokinaza intestinala; el continua digestia substantelor proteice (nceputa n stomac) pna la polipeptide si acizi aminati si scindeaza nucleinele n acizi nucleici si albumina. Amilaza sau diastaza este o enzima foarte activa, care transforma amidonul n maltoza si care va fi tranformata, la rndul ei, de maltaza n glucoza.Lipaza intervine n saponificarea grasimilor, scindnd grasimile n glicerina si acizi grasi, care formeaza sapunuri cu alculii din sucul intestinal. Actiunea lipazei asupra grasimilor are loc n prezenta bilei. Functia normala secretorie a pancreasului exocrin este n strnsa dependenta cu functia normala gastrica, duodenala si biliara. Pancreasul endocrin, constituit din insulele Largerhans, elaboreaza secretia andocrina, reprezentata de urmatorii hormoni: insulina, hormonul lipocaic si gluconul. Insulina are un rol preponderent n metabolismul glucidelor, nsa influenteaza si metabolismul proteinelor si al lipidelor. Are o actiune hipoglicemianta.

AN I, GR. A 5 BESLEAGA DIANA OLIVIA DUTESCU CLAUDIA MELEGHEA AURA MITROFAN CRISTINA