Strategii de Reconfigurarea Procesului Decizional

Drăgan George BogdanUniversitatea „Dunărea de Jos” Galaţi, Facultatea de Ştiinţe Economice

Abstract Lucrarea de faţă îşi propune aprofundarea dezbaterii curente cu privire la proiectarea mecanismelor de

coordonare adecvate în scopul eficientizării proceselor decizionale în management. Justificarea alegerii temei o constituie insuficienţa puterii explicative a modelelor curente de proces decizional, în ceea ce priveşte factorii critici de success –relevanţi pentru pentru performanţa diferită a acestora. Din acest motiv ni se pare oportun să construim un sistem de argumentare prin exploatarea rezultatelor semnificative ale studiilor în domeniu, care permit construirea unei baze de cunoştinţe noi în management. Procesul decizional este prin excelenţă unul de creaţie ce trebuie să valorifice abordarea interdependentă a celor mai noi rezultate teoretice şi de practică managerială, având ca principal rol crearea cadrului instituţional adecvat atingerii obiectivelor propuse. Demersul este destinat nu atât nivelului de formulare a strategiei, cât mai ales a modelului de implementare – ca sursă identificată a ineficienţei în atingerea obiectivelor.

The current paper proposes the furthering of the current debate on the design of adequate coordination mechanisms with a view to increasing the effectiveness of the decision making process in management. The justification for choosing this theme is constituted by the insufficient explicative power of the current decision making models, regarding the critical success factors, which are relevant for the variation in their performance. Thus, we find the moment opportune to put together a system of argumentation through the exploitations of the significant results from different research studies, which allow for establishing a management knowledge database. The decision making process is, par-excellence, a creative one, which must fructify the inter-dependent approach of the newest results in managerial theory and practice, having as a main goal the setting up of an adequate institutional framework for reaching the proposed objectives. The paper is not concerned as much with the level of strategy formulation, but rather with the implementation - as an indentified source of inefficiency in reaching objectives.

Cuvinte Cheie: coordonare; reconfigurare; network management; arhitectură de comunicare; negocierea

colectivă a deciziei; transfer de cunoştinţe.

Introducere

Teoria proiectării mecanismelor/instituţiilor are la bază identificarea corectă a semnalelor şi formularea mesajului de răspuns sub formă de obiective de realizat. Sistemele decizionale trebuie să permită agregarea informaţiei relevante deţinute şi controlate în mediul intern şi extern prin crearea celui mai potrivit cadru de exploatare contextuală a acestora.

O primă abordare în demersul nostru este teoria proiectării mecansimelor1 care presupune rezolvarea unor conflicte de informaţie asimetrică prin identificarea cadrului instituţional ce echilibreaza la nivel acceptabil interesele divergente ale agenţilor.

A doua abordare teoretică o constituie dezbaterea guvernare -guvernaţă din care extragem argumentarea necesităţii apelării la instituţii alternative care să corespundă dinamicii şi complexităţii societăţii de tip global, cu nuclee de influenţă interorganizationale şi interactive2. Astfel, considerăm negocierea colectivă a deciziei o soluţie adecvată pentru reconfigurarea proceselor decizionale prin valorificarea reţelelor interactive de consultare a expertizei optime într- un domeniu de maxim interes şi influenţă pentru perfomanţa procesului decizional abordat.

În al treilea rând, în ceea ce priveşte aplicabilitatea soluţiei teoretico - metodologice propuse în lucrare – o nouă arhitectură de comunicare instituţională - menţionăm abordarea interdependenţelor argumentative3 semnificative şi relevante pentru scopul studiului între public şi privat. Astfel, responsabilitatea socială a companiilor, parteneriatele stat - privat, 1 Leonid Hurwicz, Eric Maskin, and Roger Myerson received the Nobel prize in economics for their study of incentive-compatible mechanisms or, more informally, "mechanism design."2 Monica Munteanu „Guvernanta europeana si dinamica formularii politicilor publice in Romania”  3 Jo Ann G. Ewalt “Theories of Governance and New Public Management:Links to Understanding Welfare Policy Implementation” http://unpan1.un.org/intradoc/groups/public/documents/ASPA/UNPAN000563.pdf

1

reconfigurarea organizaţională, relaţiile publice, marketingul teritorial , social – politic ale căror soluţii actuale ne descriu complexitatea contextului în care iniţiativa noastră de proiectare a arhitecturii de comunicare îşi găşeste justificarea.

Obiectivul derivat îl constituie argumentarea fezabilităţii demersului pentru crearea identităţii teritoriale, prin demarcarea modelului decizional pe baza acestei reconfigurari a arhitecturii de comunicare, bazat pe negocirea colectiva a deciziei într- o reţea de valorificare a expertizei optime insularizate. Soluţia noastră operaţionalizează obiectivele dezvoltării regionale şi locale, ale economiei bazate pe cunoştinţe, ale managementului cunoştinţelor şi învăţării organizaţionale, valorificarea TIC prin reproiectarea sistemului informaţional de suport al procesului decizional reconfigurat.

Această reconfigurare a procesului decizional este specifică contextului teritorial şi asigură combinaţia optimă de factori cheie de influenţă ai performanţei manageriale  pe de o parte şi stă la baza asigurării avantajului competitiv sustenabil pe de altă parte, bazându-se pe realocarea optimă a resurselor de competenţă, influenţă şi putere în management. Astfel, integrarea în procesele decizionale a agenţilor membri ai reţelei, prin compatibilizarea mecanismelor de stimulare şi responsabilizare, asigură echilibrul intereselor contrare- interdependenţă specifică reţelei decizionale interactive.

Metodologia cercetării pentru atingerea acestui obiectiv cuprinde următoarele trei componete:

a) Evaluarea performanţei funcţiei de coordonare prin analiza critică a mecanismelor de comunicare; analiza capacitatii institutionale

b) Cercetarea documentară privind rezultatele reţelelor interactive de comunicare; rolul parteneriatelor de negociere

c) Reconfigurarea proceselor de comunicare pe baza validării expertizei relevante.

1. Analiza capacităţii instituţionale

Percepţia privind comunicarea constituie indicatorul cel mai relevant de măsurare a performanţei managementului în spaţiul public. Factorii principali ai disfuncţionalităţilor relaţiei dintre exponenţii instituţionali şi public ţin preponderent de:

- modul general de organizare a sistemului de comunicare prin prezenţa unei birocraţii foarte mari şi lipsa de transparenţă a instituţiilor;

- modul de organizare al relaţiilor cu publicul la nivelul instituţiilor prin prezenţa corupţiei şi a comportamentului inadecvat al funcţionarilor publici;

- imperfecţiunile si instabiltatea sistemului legislativ printr-un număr foarte mare de legi şi decrete şi modificarea frecventă a acestora.

În urma evaluării capacităţii instituţionale efectuată de agenţia internaţională de rating Moody′s, a reieşit faptul că România are o capacitate instituţională sub cea a multor ţări din Europa Centrală şi de Est, având calificative similare celor din Surinam sau Brazilia. Totuşi instituţiile statului, şi-ar putea îmbunătăţi activitatea datorită aderării la UE şi sprijinului financiar aferent. Agenţia de rating acordă instituţiilor româneşti calificativul mediu, arată un raport al Moody′s întocmit pe baza indicatorilor stabiliţi de Banca Mondială – eficienţa guvernamentală şi statul de drept. România a obţinut un calificativ de 31 din 100 la capitolul eficienţă guvernamentală şi 43 din 100 în ceea ce priveşte „domnia legii”. Prin urmare, instituţiile naţionale au un nivel scăzut faţă de stadiul de dezvoltare economică a ţării. Ţări care au obţinut calificative similare din partea Băncii Mondiale sunt Surinam, Maroc, Columbia şi Brazilia. Multe ţări din Europa Centrală şi de Est au calificative mult mai bune decât România, precum Polonia( în jur de 55 la ambii indicatori), Slovacia ( circa 50) sau Turcia (47).

Pentru a face tranziţia către economia bazată pe cunoştinţe mai facilă, Banca Mondială a pus bazele metodologiei KAM ( Assesment Knowledge Methodology ). Această metodologie oferă o evaluare de bază a gradului de pregătire a ţărilor pentru a trece la economia bazată pe cunoaştere şi identifică sectoarele şi domeniile specifice asupra cărora elementele decizionale ale

2

acestor ţări trebuie să se concentreze sau în care trebuie să investească în viitor. Cei patru piloni în care trebuie să se efectueze investiţii masive, sunt: stimulentele economice şi regimul instituţional; forţă de muncă educată şi formată; un sistem inovativ eficace;infrastructură informaţională modernă, adecvată. KAM cuprinde 83 de variabile structurale şi calitative pentru 140 de ţări pentru a măsura performanţa pe cele patru direcţii ale economiei bazate pe cunoştinţe mai sus menţionate. Indicatori importanţi pentru evaluarea capacităţii instituţionale a României sunt Knowledge Economy Index care ia în calcul posibilitatea mediului de a utiliza cunoaşterea eficient în vederea dezvoltării economice. Knowledge Index măsoară abilitatea unei ţări de a genera, adopta şi difuza cunoaşterea. Pozitia Romaniei la acest capitol, în anul 2007 dintr-o listă de 137 de ţări, România se clasa pe locul 48 la KEI, cu o valoare de 5,86 şi pe 47 la KI, cu o valoare de 5,89. Pentru Stimulentele Economice şi Regimul instituţional, România a primit o notă de 5,77 clasându-se pe locul 55. Acelaşi loc este ocupat de Sistemul inovaţional, cu un scor de 5,69. locul 52 este ocupat de România pentru Educaţie şi TIC, cu scorurile de 5,91 şi respectiv 6,09.

România Poziţia ocupată ICG

2007 – 2008 74 / 113 3,79

2008 - 2009 68 / 133 4,10

2009 – 2010 64 / 133 4,11

Fig 1. Indicele Competitivităţii Gobale4

Poziţia României pe locul 64 în clasamentul ICG 2009 – 20105 de la 68 în anul precedent nu reprezintă trecerea de la stadiul de potenţial la cel de performanţă deoarece se menţin poziţionări joase în clasament la capitole cheie ce confirmă ipoteza noastră că incapacitatea instituţională determină inadecvarea la exigenţele economiei bazate pe cunoştinţe. Aceste vulnerabilităţi sunt: rigiditatea pieţei muncii locul 122 / 133, datorită obstacolelor birocratice în raporturile de muncă supra reglementate, rolul fiscalităţii asupra mediului de afaceri 122 / 133 prin politica de impozitare incoerentă şi nepredictibilă cu efecte negative majore asupra mediului de afaceri; costul implementării politicilor agricole 128 / 133, subutilizarea cronica, prin incompetenta si coruptie, a potenţialului mare in domeniu, denota risipa de resurse; transparenţa decizională a administraţiei 128 / 133; - calitatea infrastructurii – indicator de proastă reputaţie de doua decade este la nivelul 129 / 133 alături de Paraguay, Timorul de Est, Bosnia şi Mongolia.

2. Importanţa negocierii colective a deciziei : rolul parteneriatelor de negociere

Guvernanţa este o alternativa la acţiunea guvernamentală, care vizează (re)distribuirea puterii în spaţiul public printr-o (re)negociere a autorităţii şi o abordare incrementală a deciziei în reţele parteneriale: parteneriate sociale( guvern – patronat – sindicate), parteneriat public-privat( structuri de stat – mediu de afaceri) sau parteneriate civice( autorităţi publice – societatea civilă). Negocierea colectivă a deciziei fundamentează o nouă perspectivă asupra puterii, o dispersare a autorităţii publice prin reţele interactive şi se bazează pe un set de principii politice postmoderne: gestionarea acţiunii colective fără intervenţia obligatorie a statului, implicarea instituţiilor şi a actorilor care nu aparţin sferei guvernului, implicarea reţelelor de actori autohtoni, mai ales a comunităţii, a mediului de afaceri precum şi acţiunea comunicativă a acestora. Prima şi cea mai importantă consecinţă a noii perspective asupra procesului politic de soluţionare a problemelor cetăţenilor este pasul catre o democraţie participativă, prin intermediul “Principiului Democraţiei Participative” care stipulează posibilitatea cetăţenilor şi a asociaţiilor reprezentative de a-şi face cunoscute opiniile şi de a face schimb de opinii în mod public. În acest sens, asocierea democratică bazată pe o deliberare publică, în sfera opţiunilor

4 http://info.worldbank.org/etools/kam2/KAM_page5.asp?tid=0&year=2002&sortby=II&sortorder=DESC&weighted=Y&cid1=65

5 Cristian Orgonas, transl/adapt. C.B. HotNews.ro 9 septembrie 2009

3

colective, a unor cetateni egali şi liberi (Cohen 1989), configurează un concept discursiv al democraţiei deliberative, pe care J. Habermas (1990; 2005) îl consideră baza unei teorii normative a democraţiei. Un prim pas către reglementarea unui cadru politic al guvernanţei europene a fost făcut în 1998 prin Convenţia privind accesul la informaţie, participarea publicului la luarea deciziei şi accesul la justiţie în probleme de mediu( Convenţia de la Aarchus, Danemarca)

Un al doilea pas a fost adoptarea, de către Comisia Europeană a “Cărţii Albe a Guvernanţei Europene” , un document – cadru privind elaborarea politicilor europene într-un mediu interactiv, deschis participării actorilor sociali prin reglementări îmbunătăţite, considerat un document complet de politici de cooperare care se concentrează pe un modul în care Uniunea gestionează puterile date de către cetăţenii săi. În spaţiul public românesc nu există o „învăţare” coerentă şi strategică a negocierii colective a deciziei. Funcţionarea societăţii civile ar trebui să se manifeste în spaţiul discursului public, unde sunt necesare reconfigurări şi mobilizări în jurul politicii de identitate colectivă şi normativă, politică care să ajute la ieşirea din patriarhatul politic şi intrarea într-o cultură a guvernanţei. Este necesară asigurarea know-how-ului privind parteneriatul şi transparenţa decizională. Structurile guvernanţei în spaţiul public românesc au în acest moment un cadru instituţional mai mult formal, configurat sub presiunea acquis-ului şi nesusţinut de o cultură autentică a autonomiei, a transparenţei sectorului public şi a parteneriatului public - privat. În Parlament nu există nici o structură specializată privind parteneriatul cu societatea civilă în procesul decizional, există doar proceduri, mai mult sau mai puţin formale în practica activităţii comisiilor. Guvernul are câteva încercări hibride şi între care nu există legături suficiente pentru a se fundamenta o strategie de cooperare, astfel decât formală, la o distanţă de Cartea Albă a Guvernanţei Europene.La Cancelaria Primului – ministru, în cadrul Departamentului de Analiză şi Planificare Politică, există o Direcţie de Relaţii cu Mediul Asociativ, care are în atribuţii cooperarea cu societatea civilă. Colegiul pentru Consultarea Societăţii Civile este un alt organism consultativ, fără personalitate juridică, funcţionând pe lânga Primul – ministru “ca urmare a voinţei de recunoaştere a valorii competenţelor acumulate şi de a asigura participarea mediului asociativ la elaborarea, evaluarea, amendarea şi implementarea politicilor publice”.

Tot la nivelul administraţiei centrale, ministerele au prevăzute reglementări în ceea ce priveşte procesul de consultare publică, dar nu au un sistem coerent de cooperare, reprezentat de structuri specializate şi de seturi de proceduri, acestea fie desfăşoară consultări formale, fie cooperează în cadrul obligaţiilor asumate prin derularea unor proiecte cu finanţare europeană. O altă formă tipică de cooperare este înfiinţarea unor corpuri de consiliere pe probleme care să includă reprezentanţi ai guvernului şi ai sectorului nonprofit, consilii sau comitete comune formate la nivel ministerial. Este necesară atât asigurarea know-how-ului privind parteneriatul şi transparenţa decizională, cât şi utilizarea instrumentelor specifice, asigurate de legislaţia în domeniu: audieri, dezbateri publice şi consultări cu privire la elaborarea de acte normative, campanii de lobby şi advocacy. Datorită tuturor acestor factori contextuali, politicile implementate la nivelul ţărilor U.E. relevă rezultate diferite, ceea ce face ca formularea în continuare a unor noi obiective strategice să se confrunte cu cel puţin două situaţii: fie politica nu creează feed-back instituţional, în sensul că nu reuşeşte să mobilizeze actorii şi statul în jurul ei pentru a genera rezultate aşteptate; fie schimbările au avut un grad ridicat de formalitate, în sensul că au dus la creşterea gradului de instituţionalizare a politicii (prin proliferarea, în plan orizontal, de comisii, comitete şi grupuri de lucru ale căror atribuţii se suprapun şi se înmulţesc, fără a marca o evoluţie calitativă). Impactul negativ constă în proliferarea, în cadrul instituţional al politicilor, a unei birocraţii pasive, inapte să se identifice cu interesele grupului ţintă, la fel de ineficientă ca şi inexistenţa feed-back-ului instituţional. În plus, chiar dacă se reuşeşte ca, în agenţiile / unităţile de implementare a politicilor, să se creeze o reţea birocratică (pro)activă (care să se identifice cu interesele celor reprezentaţi), accesul acesteia la procesul decizional să fie (foarte) redus.

4

3. Rezultate relevante ale iniţiativelor teritoriale

Cunoaşterea şi inovarea au jucat un rol istoric crucial în dezvoltarea economico – socială a teritoriilor şi au devenit catalizatorul competitivităţii în ultimele decade ale dezvoltării accelerate a tehnologiilor în era globalizării. Asistam la remodelarea pe aceste baze a creşterii economice şi a mediului instituţional corespunzător.

Deşi rolul managementului cunoştinţelor şi inovării în creşterea economică este recunoscut şi dovedit în ţările dezvoltate, iar progresele înregistrate de acestea au condus la fundamentarea noţiunii de economie bazată pe cunoştinţe, ţările în curs de dezvoltare şi în tranziţie se află încă în procese incipiente de înţelegere / implementare a acestuia.

Construirea economiilor bazate pe cunoaştere implică o schimbare de abordare cu privire la identificarea, recunoaşterea şi susţinerea rolului comunităţilor de producere a cunoaşterii, dar mai ales a întăririi capacităţii instituţionale de exploatare în beneficiul comunităţii a resurselor de cunoaştere. România, conştientizând rolul societăţilor bazate pe cunoaştere, şi-a propus realizarea unei strategii corespunzătoare, dar se află încă în fază incipientă de proiectare a mecanismelor de implementare a acesteia, de aceea iniţiativele6 remarcabile în domeniu ramân totuşi insularizate, datorită unei combinaţii de vulnerabilităţi istorice structurale şi instituţionale curente. Adică asistăm la manifestarea unei incapacităţi instituţionale de formulare a politicilor eficiente corespunzătoare exploatării acestor rezultate – unele numai prognozate, ale demersului economiei bazată pe cunoştinţe.O deosebită importanţă trebuie acordată temei atragerii investitorilor deoarece aceştia sunt o componentă esenţială a strategiilor de promovare a creşterii şi dezvoltării regionale. Trebuie de asemenea menţionat efortul susţinut al Comitetului Regional şi al Comisiei Europene pentru susţierea acordată procesului de combinare a capitalurilor publice şi private în beneficiul comunităţilor locale. Cu toate acestea, chiar dacă contribuţia în turism, investiţiile directe, localizarea educaţiei şi a centrelor de cercetare pot aduce creştere pe plan local sunt evidente pentru toţi cei implicaţi în procesul de management public, se pot distinge o serie de dezechilibre a caror abordarare trebuie rezolvata prin reconfigurare : înţelegerea motivelor care influenţează comportamentul investitorilor; identificarea confuză a „clienţilor teritoriali”şi a criteriilor de clusterizare relevante;susţinerea şi comunicarea adecvată a argumentelor relevante către grupurile ţintă anterioare, precum şi mecanisme manageriale nedefinite şi ineficiente de orientare a comportamentului agentilor.

Demersul nostru este destinat si profesionalizării funcţiei de comunicare la nivel teritorial, prin reproiectarea mecanismelor instituţionale adecvate atingerii feedback - ului din partea actorilor teritoriali şi publicului potenţial. Conştientizarea lipsei de profesionalism la nivel teritorial se observă la toate nivelurile (UE prin Comitetul Regiunilor; Autoritatile naţionale şi locale, precum şi a altor forme asociative de reprezentare ale mediului privat), unde observăm progrese remarcabile disparate pe diferite paliere, dar conştientizăm o lipsă de coordonare instituţional - teritorială a diferitelor iniţiative ale stakeholderilor. Se remarcă o lipsă a ideii de comunicare teritorială care decurge din comportamentul firmelor şi instituţilor dedicate demarcării propriei identităţi, fără o conştientizare a părţii semnificative datorate teritoriului de acţiune a acestora. Ideea de comunitate teritorială lipseşte ca şi catalizator din coordonarea teritorială aceasta fiind de altfel veriga slabă a managementului instituţional .

Încă din perioada tranziţiei către economia de piaţă s-au remarcat iniţiative teritoriale prin crearea de acţiuni / sisteme / instrumente prin care să se asigure calitatea integrării prin exploatarea locaţiei geografice de frontieră externă a UE şi diminuarea imaginii de marginalizare corect identificată nu doar prin poziţia geografică dar mai ales prin nivelul de dezvoltare.

Un astfel de instrument este Asociaţia Tehnopol, o structură asociativă fondată de Administraţia publică locală, împreună cu alte organizaţii interesate, ca instrument de lucru

6 Prin acces la internet de mare viteză, computere aflate la dispoziţia publicului larg și a școlilor, sesiuni de instruire şi programe de mentorat, misiunea proiectului este de a ajuta populația din aceste localități (peste 8% din populația României) să afle de unde să obţină informaţie relevantă pentru preocupările sale, să știe cum s-o folosească inteligent şi să producă, mai departe, cunoaştere pe care s-o folosească pentru a-și îmbunătăți calitatea vieții.

5

pentru promovarea dezvoltării economice locale inovative. Asociaţia Tehnopol ia în considerare câteva componente specializate cum ar fi:Laboratorul de Realitate Virtuală: care este un instrument informatic modern de modelare şi simulare a produselor şi proceselor industriale( primul de acest fel din România);Centru Metodologic pentru e-Learning: reprezentat sub o formă de învâţământ asistat de mijloace electronice( tot primul de acest fel din România);Centrul de cercetare şi servicii de Tehnologii Urbane. Sursa de cunoastere se manifesta in ariile de competenta: omologarea şi expertizarea produsele agroalimentare, dezvoltarea infrastructurii necesare cercetării şi producţiei piscicole cu scopul protejării diversităţii bio-acvatice din zona Dunăreană şi a Deltei Dunării, bazată pe expertiza în domeniu a Universităţii “Dunărea de Jos”;dezvoltarea unui departament de viticultură în judeţul Galaţi care ar fi al doilea la nivelul României din punct de vedere a calităţii producţiei vinului.

Universitatea “Dunărea de Jos” Galaţi, a luat parte şi la o serie de proiecte care să vină în sprijinul eficientizării şi perfecţionării procesului de management prin:

- Training-uri pentru specializarea personalului în implementarea normelor de calitate în management care să fie în concordanţă cu ISO 9000 / 20007. Proiect sprijinit de Phare cu 15.000 E, al cărui obiectiv a fost de a pregăti şi completa cunoştinţele personalului universitar în aplicarea managementului calităţii conform normelor de implementare ISO 9000/2000.

- Crearea unui Institut European de Dezvoltare Sustenabilă în cadrul proiectelor Phare de dezvoltare a infrastructurii. Acest institut este cel care trebuie să facă legătura dintre aspectele mediilor economic şi social în zona de Sud – Est a României.

- Necesitatea crearii unui Institut Verde8 care şi-ar găsi locul tot în cadrul Institutului European de Dezvoltare Sustenabilă, în scopul monitorizării poluării mediului înconjurător şi care să asigure măsurile necesare protejării acestei zone a României care se află în aproprierea Deltei Dunării.

- Realizarea unor strategii profesionale de integrare în piaţa muncii a şomerilor9. Proiect care a avut ca principale obiective dezvoltarea metodologiilor de descoperire şi antrenare a calificărilor profesionale pentru persoanele defavorizate de peste 45 de ani; identificarea modelelor de analiză a calificăriilor profesionale pentru o viitoare recunoaştere în scopul certificării acestora; dezvoltarea unui Centru Inter-Instituţional specializat în Consiliere Vocaţională a persoanelor fără un loc de muncă.

Necesitatea reconfigurării procesului decizional are la bază trei trenduri majore ce impun reproiectarea arhitecurii de comunicare; procesul de transfer a competenţei decizionale şi financiare în reţea; democratizarea presupune accentuarea rolului şi realizărilor clusterelor de competitivitate - acestea au sansa de a deveni adevăraţi conducători, (se pune accent pe calitatea şi integritatea exponenţilor instituţionali) ; globalizarea, are, pe lângă alte consecinţe, şi efectul creşterii responsabilităţii instituţionale în crearea de bunăstare, prin reacţia eficientă şi efectivă la problemele comunităţii. Asistăm astfel la noi abordări ale managementului public ca urmare a recunoaşterii rolului potenţator jucat de pilonii de competenţă din teritoriu.

Tabelul 1. Noi abordări in managementul public

Linii directoare Explicitarea semnificatiei Argumentare1. Profesionalizarea

managementului în sectorul public

Control activ, vizibil, nediscriminatoriu a organizaţiilor din partea persoanelor din top management

Răspunderea necesită delegări clare de responsabilitate în acţiune, şi nu difuzie de putere

2. Standarde explicite şi măsuri pentru susţinerea performanţei

Este necesară definirea obiectivelor, ţintelor, indicatorilor de succes, preferabil exprimate cantitativ, în special pentru

Răspunderea necesită o definire clară a obiectivelor, eficienţa necesitând o viziune puternică spre realizarea

7 RICOP - RO.0007.02.02.9904

8 SLOS - Tehnopol9 CICOPS - RO.0007.02.01.01.0305

6

serviciile profesionale obiectivelor 3. Intensificarea controlului

outputuluiAlocarea resurselor şi a recompenselor trebuie să fie în strânsă corelare cu măsurarea performanţei, trebuie de asemenea diminuată centralizarea birocratică atât de larg răspândită în rândul personalului

Necesitatea de a se focaliza pe rezultate si nu pe proceduri

4. Sporirea efortului pe satisfacerea clientului şi creşterea calităţii

Realizarea serviciului de distribuire pentru cetăţeni într-un mod unitar, orientarea spre client şi nu spre dominanţa producătorilor

Necesitatea de a face ca serviciile publice să devină prietenoase, convenabile şi unitare

5. Orientarea spre supleţea structurilor din sectorul public

Demantelarea vechilor unităţi „monolitice” formale, transformarea acestora în unităţi corporatiste orientate pe produse, autonome operaţional, pe bugete descentralizate on-line, mecanismele de guvernare a tranzacţiilor intre ele fiind specifice pieţei libere

Nevoia de a crea unităţi uşor de condus, care să poată să separe interesele producţiei şi aprovizionării, să câştige avantaje eficiente prin folosirea de contracte tip franciză atât în interiorul cât şi în afara sectorului public

6. Promovarea delegării de autoritate pe linia ierarhica

Îndepărtarea de modele ierahizate, focalizarea pe principiul că nivelele ierarhice locale trebuie să fie libere să-şi exercite autoritate asupra resurselor şi personalului ca o consecinţă a necesităţii autoritatilor locale de a fi aproape de comunitatea teritoriala pe care trebuie s-o îndrume in mod responsabil si transparent.

Necesitatea managerilor de a prelua iniţiative în legătură cu domeniile locale de intervenţie, în scopul realizării obiectivelor şi a obţinerii de rezultate eficiente

7. Schimbarea mentalitaţii către o competiţie mai puternică în sectorul public

Realizarea de contracte la termen precum şi a procedurilor de licitaţii publice

Intensificarea rivalităţii in plan teritorial ca si catalizator al diminuării costurilor diminuarea costurilor şi stabilirea de standarde adecvate

8. Orientarea spre subsidiaritate pe orizontala şi outsourcing

Promovarea implicării organizaţiilor profit şi non profit în producerea de servicii publice, separarea responsabilităţilor privind politica decizională de furnizare a serviciilor teritoriale

Instituţiile publice trebuie să conducă şi nu să fie conduse. Permite relaţii concurenţiale intre furnizorii de servicii, în scopul menţinerii flexibilităţii şi să insiste pe responsabilizare

9. Orientarea spre stilul de aplicare a procedurilor manageriale din sectorul privat

Îndepărtarea de stilul militar ;promovarea eticii in prestarea serviciului public ; flexibilitate ridicată pentru angajare şi stimulare şi o mai bună utilizare a tehnicilor de analiză a performanţelor

Nevoia de a folosi în cadrul managementului public a instrumentelor de management consacrate în managementul privat

10. Promovarea rigurozităţii si monitorizarea stricta a utilizării resurselor

Tăierea costurilor directe, creşterea disciplinei în muncă, rezistenţa în faţa cererilor sindicale, limitarea costurilor birocraţiei pentru mediul de afaceri-fluidizarea serviciul public

Nevoia de a verifica cererile de resurse din cadrul sectorului public şi realizarea a cât mai multor obiective cu cât mai puţine resurse

7

11. Accentul pus pe noile tehnologii

Facilitatea interacţiunii dintre cetăţeni şi departamentele administraţiei, şi focalizarea pe indicatorii de eficienta

Noile tehnologii oferă oportunităţi de introducere în procesele de afacere a reengineeringul în administraţia publică, precum şi facilitarea procedurilor in furnizarea serviciilor publice

4. Reconfigurarea proceselor de comunicare pe baza validării expertizei relevante

Competentele de negociere a decizei colective Mediul academic şi de cercetare local reprezintă cel mai important centru de putere în

negocierea colectivă a deciziei teritoriale, datorită clusterizarii componentelor de cercetare inovare şi testare a aplicabilităţii atât prin soluţiile tehnice şi procedurale validate cât şi prin codul de bune practici în coordonarea managerială în reţea partenerială. O enumerare succintă a nivelului atins în expertiza stiinţifico - aplicativă şi de management constituie argumentele solide ale afirmaţiei precedente. Astfel, preocupările recente dovedesc implicarea mediul academic în rezolvarea problemelor complexe de actualitate şi de perspectivă şi furnizează date, informaţii şi modele validate la nivel naţional şi international. Baza de cunoştinţe creată prin interconectarea bazelor de date şi de modele obţinute din proiectele derulate şi experienţa transferului de cunoştinţe şi de învăţare în reţea conferă încredere în validitatea arhitecturii instituţionale de comunicare propuse.Proiectele de cercetare derulate în cadrul competiţiilor internaţionale FP6 şi FP7 precum şi cele naţionale de tip CEEX şi PN2 sunt prezentate succint în cele ce urmează. Reţea Europeană pentru promovarea unui Model Socio – Economic de Dezvoltare Durabilă Locală şi Regională10 ce presupune elaborarea strategiilor de verificare a aplicabilităţii modelului economico – matematic privind dezvoltarea durabilă locală şi regională. Dezvoltarea Masteratului European11 privind dezvoltarea durabilă locală şi regională având la bază modelul socio – economic elaborat ( SLOS şi MESLOS12). Promovarea acestui Masterat European în mediul Public ( administraţie) şi privat( în special IMM-uri). Dezvoltarea abilităţilor de cercetare a studenţilor masteranzi la dezvoltarea durabilă locală şi regională prin elaborarea unor lucrări de disertaţie în cotutelă, cu aplicabilitate în mediul de afaceri. Proiectul „Platforma virtuală a întreprinderilor mici şi mijlocii din sectorul agroalimentar”13 realizat pentru accesarea Programelor Cadru 6 şi 7 – SPAS, coordonat în România de Centrul European de Excelenţă pentru Mediu din cadrul Universităţii „Dunărea de Jos” Galaţi, deoarece creşterea competitivităţii întreprinderilor, în special a IMM-urilor ce funcţionează în sectorul agroalimentar este scopul acestui proiect. Prin participarea la Programul European de Cercetare – FP7 se va dezvolta un Ghid de bune practici pentru cooperare trans-regională în scopul încurajării şi îndrumării întreprinzătorilor spre cele mai adecvate instrumente şi spre cele mai noi produse din FP7. Parteneriate in domenii prioritare PN2 PN2-PC 3560/2008-BIOSIG14

Promotor ICDEAPA Galaţi, Partener UDJ Galaţi cu titlul „Studii şi ipoteze privind cercetarea în domeniul biotehnologiilor inovative pentru producerea şi procesarea peştelui în vederea obţinerii de alimente cu siguranţă maximă asupra sănătăţii umane”. Studii recente de comportament al consumatorilor de produse alimentare confirmă creşterea gradului de conştientizare în rândul consumatorilor cu privire la siguranţa alimentara şi intensificarea preocupării acestora cu privire la consecinţele comportamentului alimentar asupra calităţii vieţii. De aici şi cererea de informare corectă şi completă a acestora din partea lanţurilor de vânzare devine o presiune constantă. Macheta conceptuală propusă, „Evaluarea capacitaţii de inovare a

10 CEEX-M3-C3 –no 160/12797 / 28.04.2006 195000 RON- Project Manager Assistant http://www.cercetare.ugal.ro/view_categ.php?categ=2&id_categ=2211 INTRAMAMA: Intermodal Transport Management Master Programme for Azerbaijan, Georgia, Romania, Belgium and Austria.12 http://www.sp.unipi.it/files/2379-2006-brochure-slos.pdf13 http://www.spas-project.eu/14 http://www.cnmp.ro:8083/pncdi2/program4/proiecte2.php

8

managementului în sectorul agroalimentar”, se focalizează pe coordonarea eforturilor actorilor implicaţi pe secvenţa conştientizarea nevoii de siguranţă în consum - propunerea setului de biotehnologii inovative - alegerea biotehnologii de implementat - implementarea proceselor organizaţionale; managementul lanţului de cereri - feedback studii post - cumparare. Prin valorificare a rezultatelor acestuia pentru crearea biotehnolgiei inovative, vom atinge nu numai obiectivele contractului ci vom crea baza de cunoştinţe necesară explorării şi exploatării acestora la nivelului actorilor interesaţi: ferme piscicole, producători, consumatori, mediul instituţional format din organisme de certificare a calităţii şi omologare a produselor noi, precum şi de monitorizare a respectării indicatorilor de siguranţă în consum. Proiectul are ca obiectiv derivat crearea unei baze de date cu rezultatele studiilor de piaţa; Datele finale ale studiului pot constitui nu numai o bază de fundamentare a ipotezelor cercetării de piaţă necesare strict biotehnlogiilor inovative în domeniul piscicol, dar oferă posibilitatea actualizării permanente a acestora prin simulare, testare şi ameliorare a acestora în conformitate cu dinamica comportamentului de consum.. Al doilea proiect PN2 în derulare “Studii de competitivitate ale sectorului intreprinderilor mici si mijlocii in perspectiva dezvoltarii durabile locale si regionale prin politici economico-financiare” (PN2-4141-STUD_COMP_IMM15) are ca obiectiv general identificarea şi cuantificarea impactului politicilor economico - finaciare asupra sectorului IMM pentru consolidarea competitivităţii, creşterii economice şi valorificarii eficiente a capitalului uman în perspectiva dezvoltarii durabile locale şi regionale. Rezultatele preconizate fiind: obţinerea unor rezultate ştiinţifice de excelenţă; stimularea formării de reţele de cercetare crearea unor centre de competenţă şi a unor interfeţe specializate între cererea şi oferta de CDI; extinderea cooperării internaţionale în programe şi proiecte; acestea se integrează perfect în obiectivele demersului nostru şi răspunde necesităţii coordonării transferului de cunoştinţe către IMM – urile - actorii cei mai vulnerabili la modelarea fiscalităţii. Managementul transferului de cunştinţe se bazează pe expertiza în domeniu prin antrenarea colectivului de cerectare în proiectele anterioare dintre care menţionăm un proiect Leonardo da Vinci cu titlul “Crearea de instrumente şi modele pentru elaborarea de standarde comune de certificare a competenţelor sistemelor formative – CERTISKILLS”16-cu baza de cunoştinţe aferentă.Necesitatea îmbunătăţirii promovării capacităţii instituţionale presupune un proces de reconfigurare a procesului decizional care să integreze rezultatele teritoriale relevante prezentate în lucrare, mai ales să comunice schimbarea de mentalitate în transferul de cunoştinţe la nivel teritorial prin reproiectarea sistemului informational pentru asigurarea coordonarii negocierii colective a deciziei şi consecutiv, profesionalizarea comunicării instituţionale.

4. Arhitectura de comunicare – instrumente propuseDin setul de indicatori evaluaţi de instituţiile internaţionale, indicele capacităţii de

exploatare a TIC este relevant pentru asigurarea infrastructurii de comunicare propuse. Indicele compozit are structura de mai jos, iar România se poziţionează la un nivel mediu între 134 de ţări , scorul cel mai bun fiind de 5,78, deţinut de Danemarca.

15http://www.cnmp.ro:8083/pncdi2/program4/2008/main/index.php?we=a4e9428fad82837902e19b9a12e1443f&wf=detail&id=3139&wchk=89bf8c127a884663ad37008f4be9ae65

16 http://www.programmaleonardo.net/leo2/schedecompendium/progetti2003/191_03_CNIPA.htm

9

România Poziţia ocupată Indicele capacităţii de exploatare a TIC

2007 – 2008 61 3,86

2008 – 2009 58 3,97

Sursa : World Economic Forum

Arhitectura informaţională propusă este coerentă şi cu trăsăturile de bază ale e – Gov set de instrumente a caror implementare este intr- un stadiu mai avansat: folosirea noilor tehnologii electronice în comunicare( e-mail, chat, site-uri internet) – paradigma tehnică; aplicarea unor noi metode de management a informaţiei - paradigma managerială; creşterea gradului de participare politică a cetăţenilor şi creşterea eficienţei aparatului administrativ - paradigma funcţională. Printre avantajele unei guvernări electronice putem aminti: creşterea gradului de transparenţă a modului de utilizare şi administrare a fondurilor publice; promovarea utilizării internetului şi a tehnologiilor de vârf în cadrul instituţiilor publice. Ca principale dezavantaje amintim: inegalităţi de şanse pentru anumite categorii sociale vulnerabile; riscul pentru securitate şi confidenţialitate, parcurgând drumul de la expeditor la destinatar, trec prin unul sau mai multe noduri de reţea în care există posibilitatea apariţiei unui acces neautorizat; feed-back lent.

Strategia propusă de reconfigurare a sistemului informaţional va elimina deficienţele de proiectare a sistemelor informaţionale ca suport al deciziei şi exploatare a sistemelor informatice corespunzătoare, constatate din analiza de impact şi interpretare a rezultatelor studiilor de piaţă ale fiecărei iniţiative de demarcare (clusterizare) a surselor de competenţă, corespunzător modului de diseminare, feedback şi analiză a nivelului de îndeplinire a obiectivelor, indiferent de tema proiectului. Reconfigurarea va asigura echilibrul optim între funcţiile decizională, operaţională şi documentară ale sistemului informaţional.

Propunerea noastră vizează crearea unei platforme de comunicare on line - website şi off line-prin tehnici de managementul evenimentelor în serviciul comunităţii teritoriale. Demersul de comunicare se concretizează în iniţierea unui proces de ghidare a accesului la informaţii relevante ale stakeholderilor şi vizeaza alocarea resuselor de cunoaştere ca bun public.Tema de cercetare  :Identificarea nivelului optim de expertiză al reţelei interactive de comunicare

Criterii de indentificare a resurselor/grupurilor de expertiză Capacitatea de influenţă Evaluarea proximităţii raportului comunitar Sfera relaţiilor de dependenţă Forma de reprezentare a intereselor

10

Indicele capacităţii de exploatare a TIC

Subindicele nivelului de pregătrie al mediului de utilizare al TIC

Subindicele nivelului de pregătire

Subindicele gradului de utilizare

Pieţei

Politic şi legislativ

Infrastructurii

Individuală

Mediului de afaceri

Administrativ

Individuală

Mediului de afaceri

Administrativ

Bibliografie

1. Cristian Orgonas, transl/adapt. C.B. HotNews.ro 9 septembrie 20092. Dănuţ Iordăchescu “Sustainable regional development through synergic approach –

Sustainability: the pre-accession countries point of view”3. Doiniţa Ariton, Gianita Bleoju, Mişu Nicoleta “Reţea Europeană pentru Promovarea

unui model socio – economic de dezvoltare durabilă locală şi regională”20074. Marta-Christina Suciu, Nicolae Suciu, Mina Ivanovici, “ Economia creativă şi

societatea bazază pe cunoaştere. Provocări şi oportunităţi pentru România”5. Monica Munteanu, “Guvernanţa Europeană şi dinamica formulării politicilor publice în

România”6. Soumitra Dutta, Irene Mia „The Global Information Technology Report 2008 - 2009

Mobility in a Networked World”World Economic Forum7. “Metodologia de elaborare şi implementare a modelului strategic de dezvoltare urbană8. “Professional integration strategies for labour market excluded people”9. “Regional Centre for SMEs Stimulation in providing services to improve the quality of

the local job offer”10. “ Specialised staff training for quality management norms implementation according to

ISO 9000 / 2000”11. “SMEs virtual Platform on Agro-food Sector to access the Sixt and Seventh Framework

Programmes”, 200512. www.evalsed.info13. http://info.worldbank.org/etools/kam2/KAM_page5.asp14. http://info.worldbank.org/etools/kam2/KAM_page5.asp?

tid=0&year=2002&sortby=II&sortorder=DESC&weighted=Y&cid1=6515. http://www.gea.org.ro/ro/prezentari_16Martie2007.htm 16. http://nobelprize.org/nobel_prizes/economics/laureates/2007/ecoadv07.pdf17. http://www.csr-romania.ro/cercetari/dialogul-dintre-companii-si-partenerii-lor/468-

dialogul-dintre-companii-i-partenerii-lor-chestionar-internaional.html

11

Anexă „ Strategii de Reconfigurare a Procesului Decizional”

Chestionar pilot comunicare

1. Evaluarea nivelului de interacţiune în cadrul comunităţii de referinţă

Precizaţi gradul în care sunteţi informaţi asupra următoarelor realizări /evenimente din oraşul dvs

1 = dezacord total: 1 punct5 = acord total: 5 puncte

1 2 3 4 5

1. Există o strategie de comunicare publică către comunitate

2. Există politici de implementare a strategiei de comunicare

3. Participarea comunitară este asigurată

4. Există proceduri de consultare a publicului

5. Există mecanisme de semnalare a feedback-ului

6. Sursele de comunicare sunt adecvate-(Număr şi relevanţă pe grupuri ţintă)

7. Serviciile de comunicare pentru public sunt cunoscute

8. Se observă o creştere a calităţii serviciilor de comunicare

9. Următoarele domenii de interes sunt bine reprezentate în comunicarea comunitară:

a) protecţia mediului

      b) conformitate produselor alimentare şi nealimentare comercializate

      c) protecţia preventivă a comunităţii intervenţie în caz de cutremur inundaţii incendii alte evenimente accidentale      d) hârti de zgomot

      e) circulaţia publică

      f) facilităţi fiscale pentru investitori

      g) pieţe produse tradiţionale

12

      i) propuneri inovative de valorificare a poziţiei comunităţii

      j) orientare uşoară a clienţilor extra teritoriali pe subdomenii-se va detalia conform stadiului cercetării

      k) diseminare on line - listă subdomenii de interes

m) diseminare off line – listă subdomenii de interes

9. Comunicarea publică este credibilă

10. Comunicarea publică este semnificativă

11. Exista capacitate instituţionalizată de mobilizare a comunităţii spre scopurile-listă

- sprijinirea grupurilor cu potenţial validat (elevi, studenţi,cercetători ,alţii)

- respectarea legii, lupta împotriva corupţiei;

- apărarea drepturilor omului, respectarea drepturilor angajaţilor, nediscriminare la locul de muncă;

- creare de locuri de muncă, îndeosebi pentru femei şi minorităţi; asistenţă pentru persoanele defavorizate;

- investiţii pentru reducerea poluării şi sprijin pentru programele de reciclare;

- asistenţă pentru planificare şi dezvoltare urbană;

- sprijinirea investiţiilor locale pentru amenajări publice;

- sprijin pentru activităţile culturale şi educaţionale;

-investiţii în programele locale de sănătate.

12. Se remarcă efortul instituţional pentru comunicarea relevantă   :- evenimente de diseminare a realizărilor pe subdomenii de interes-rezultatele grupurilor de expertiză

13.Campaniile de implicare comunitară servesc ca ghid de acţiune

14. Cum apreciaţi efortul adminsitraţiei comunităţii cu privire la

-siguranţa publică

13

- infrastructură

–sistem de taxe şi impozite echitabil

- colaborare bună cu mass-media

15. E nevoie de efort susţinut pentru actualizarea agendei publice (sugeraţi domenii de interes-listă deschisă)

Total

Maximum no. of points possible (100%) =

Score obtained points

14