@ Editura EIKONBucuregti, Str. Smochinului nr. B, sector 1cod pogtal 014605, RomAnia

Difuzare / distribufie carte: telffax: 021 348 14 74mobil: 0733 1311.45,0728 084 802e-mail: difuzare@edituraeikon.ro

Redacfia: tel: 02L 34B 14 74mobil: 0728 084 802,0733 1"31. L45e-mail: contact@edituraeikon.roweb : wwwedituraeikon.ro

Editura Eikon este acreditatd de Consiliul Nafional alCercetlrii $tiinlifice din invd!SmAntul Superior (CNCSIS)

Descrierea CIP este disponibild la Biblioteca NafionalSRomAniei

ISBN: 9 78- 6 0 6 -7 11-7 09 -7

Editor: Valentin Ajder

Alin L. Mdrginean

Giacomo CasanovaArta de a p5;i mereu lAngd prdpastie

fdrd a cddea in ea

Prefald deVarga Attila

Eltol[2017

Gracovno Casanova

- O neyoLe st{Leteascfl

in momentul in care un prieten apropiat m-a in-trebat daci ag dori si scriu o prefali la cartea lui AlinL. Mirginean sugestiv intitulatl: Giacomo Casanova.

Arta de a pd;i mereu ldngd prdpastie fdrd a cddea inea, ntJ am ezitat sI imi afigez surprinderea gi entuzias-mul totodatS, Firi dar gi poate, a fost cea mai ineditdinvitafie de pe plan academic de care am avut parteanul acesta. intAi de toate, nu imi imaginam cd un au-

tor romAn igi poate propune si scrie o carte despreCasanova. De ce ar scrie aga ceva? Ce anume ar maiputea aduce nou in sfera acestui subiect comparativcu tot ceea ce s-a scris pAnd acum? S-au mai gisit,intre timp, surse arhivistice inedite despre viala re-numitului seducdtor al sufletului feminin care a ficutfurori in epoca sa? Oare ce ar mai fi de spus interesantprivitor la acest personaj de legendd?

Sunt multe intreblri care m-au gi convins, in celedin urmi, sd mI aplec cu interes asupra manuscrisu-lui ce mi s-a incredinfat, avAnd certitudinea fermd ci,dupi ce voi termina de parcurs rAndurile autorului,nu voi rimAne dezamigit. Cu siguranlS, tot ceea ce

ne propune Alin L. Mlrginean spre lecturi este maimult decAt o carte interesantd si incitantd despre o

l

6

tipologie distincti care te fascineazd prin povesteairezistibili pe care o are in spate.

Indrdznesc sd spun cd volumul autorului reprezin_td gi o invitafie, elegant fdcutd, de a te privi in propriaoglindS, nu de dragul cochetiriei, cAt mai ales-pentrua avea, poate finalmente, cdteva momente de sinceri_tate deplind fagi de tine insufi/insefi. Cum egti tu, defapt, in viala de zi cu zi, iar prin prisma acestei reali-t51i cum alegi sI ii privegti pe algii? Care este primaproieclie mentali pe care !i-o faci in clipa in care auziun cuvAnt precum ,,Casanova,,? Te privegti in oglindizAmbind enigmatic? Sau mai ai ribdare si te uiti latine indelung,ldsAnd la o parte temeri sau alte migtiartificiale atent puse la locul Ior?

Autorul acestei cirli nu gi-a propus si scrie poves_tea de fa!5 motivat de faptul ci a fdcut descoperiri sen_zalionale de arhiv5. Din contrr. Meritul unei asemeneacontribulii constd in aceea cd ea ne oferd gansa de ainvdga cum si privim, respectiv cum si descoperimgi altfel un personaj care are deja o eticheti seiulariaproape imposibil de modificat. Te mai poli gAndi laCasanova ;i altfel decAt la pervesul seducitor; -""r_tru imbatabil in a trece prin agternuturile sale sute defemei? $i totugi... Giacomo Casanova are si alte dimen-siuni ale existenfei sale care sunt la fel de fascinante,ins5, la acestea, prea pulini s-au raportat pAni acum.

Privindu-l cu ochii minfii, mi-am intirit convin_gerea cd, nici in epoca sa, nu au fost prea mulli aceiacare s-au dovedit cu adevdrat interesati sI il aprecie_ze gi siJ cunoasci in profunzime gi prin prisma altorcalitSli decAt cele cu care s-a eternizat in congtiingacolectivi. Conversalia pe care Casanova insugi o-".", i"

7

un moment dat, cu titanul literaturii germane JohannWolfgang von Goethe este deosebit de edificatoare inacest sens:

,,- O, Casanova! Pdi tu esti celebru!...

- Cuno;ti traducerea "lliadei" tn italiand, pe caream fdcut-o eu? fntreabd Casanova, prin de nddejde.

Goethe zilmbi.

- Iliada? Nu. Noi te cunoa;tem drept bdrbatul carea innebunit mai multe femei decat Ludovic al XV -lea.

Goethe fdcu un gest (obscen) cu degetul. intreagaasistenld izbucni tn rds".

Chiar daci;i-a dobAndit nemurirea prin abilitateasa unici de a se apropia de sufletul feminin, de agamanierd incAt oricine, indiferent de timp, gi-ar fi doritsd-i deprindd,,Releta Magici" spre,,a merge la sigur"in arta seducerii femeilor frumoase, in realitate, acesttalent i-a fost adesea o povari care nu i-a umplut un du-reros gol sufletesc: a vrut, pur gi simplu, si fie iubit pen-tru ceea ce era el ca om ;i ca suflet. Giacomo Casanova,intre multe altele, a ;tiut sd fie ;i un erudit. Lui i se da-toreazdaparilia jocului de Loto, iar cu aproape un secolinaintea lui Jules Verne a reugit sd anticipeze sciencefiction-ul in deja celebra sa lucrare lcosameron Operasa este, de altfel, o combinafie fascinanti de magie, fi-losofie, romantism, spionaj, afaceri, diplomafie, istoriegi sociologie, autorul fiind convins de faptul cd ,,$tiingafnseamnd Putere", prin urmare ,,Este important sd iu-be;ti ca sd cuno;ti ;i sd cuno;ti ca sd trdie;ti."

Inifiat in francmasonerie la Lyon, in anul 1755,incasa Doamnei de Rochebrun, de citre Alexandre-Louisde Rochebrun la recomandarea Marchizului d'Ur-fe, Casanova a avut contact gi cu Rozicrucianismul.

8

Apropierea de masonerie i-a fost benefici, intrucAta$a cum el insugi recunoagte: ,,Un tdndr de neam, carevrea sd cdldtoreascd;i sd cunoascd lumee, si ceea ce senume;te lumea bund, care nu vrea sd se pomeneascd lao adicd mai prejos de cei deopotrivd cu dAnsul ;i sd fieinldturat de Ia toate petrecerile lo4 trebuie sd se'iniyiezetn ceea ce se nume;te francmesonerie.,,

Dimensiunea masonici a dat o coloraturl aparteexistenlei sale, A cdldtorit mult, din Anglia pAni inRusia, iar personajele pe care le-a intAlnit de_a lun_gul peregrinirilor sale i-au marcat profund viafa,Dupd conversafii profunde cu figuri de marcd pie_cum: Voltaire, Marchizul de Sade, Goethe, BenjaminFranklin, Wolfgang Amadeus Mozart, Frederic celMare al Prusiei, Regina Maria Antoaneta a Frantei,filosoful Denis Diderot, Ecaterina cea Mare a Rusiei,Papa Clement al XIII-lea care i-a diruit si ,,pintenulde Aur", titlu oferit foarte rar mai ales celor care s_auevidenliat prin credinfa, ddruirea gi promovarea cato_licismului, viafa lui a devenit, cu siguranfd, una foarteatractivi gi plini de semnificafii.

Oricine ii cite;te Hlstoire de ma Vie nuare cum sinu ajungd la concluzia ci renumitul personaj a fost,fdri dar;i poate, un model de carismi, umor gi geniucreator. Agadar; nu e de mirare ci felul siu de a fi aavut atAta prizd la public. Cu toate acestea, GiacomoCasanova a fost un ve;nic pribeag in ciutarea unuicrAmpei de lini;te aldturi de cineva care s5_l simti gis5-l inleleagi cu adevdrat. Conexiunea sa cu frumoasaHenriette i-a fost de referinli in acest sens, Nu vom gtiniciodatd din ce motiv nu a putut si fie cu ea pAni lacapit, insi un lucru este cert: chiar si in anii in ."."

9

s-a retras la Castelul Dux, imaginea ei i-a rdmas adAncintipiritl in suflet de a;a manieri incAt a povestit des-pre ea tuturol iardgi gi iardgi...

in acele ipostaze de nostalgie, Giacomo Casanovaa fost, cu siguranfd, cel mai magistral. Nu e greu sine imagindm una dintre scenele in care renumitulpribeag prin suflete feminine, in fala unei audienlepretenlioase ce venise si-l viziteze, nu vorbea despremullimea cuceririlor sale sau despre strategii apartede seduclie, cAt mai ales despre un alt suflet de carel5sa a se inlelege ci ii era foarte dor. Eu cred cd aceleaerau, cu adevirat, ipostazele in care pi;ea autenticlAngi pripastie fird nicio teamd ci va cddea in ea...De unde atAta siguranf5.? Pur gi simplu, gAndindu-se lapersoana care l-a iubit pentru ci a reugit sd-l cunoascigi sd-l simtd pAni in profunzimile sufletului, viala lui,prin intermediului Ei, a dobAndit multd culoare si sensdeopotrivS.

incercAnd si intru in pielea personajului, indrdz-nesc sd spun cd, poate pentru prima oard dupi mult,mult timp, Giacomo Casanova a simtit c5, alSturi deHenriette, nu mai trebuie si caute, intrucAt, acolo lAn-gd ea, are pace gi linigte... aproape de Ea este in sfArgitAcas5...

Am citit mult despre acest personaj de-a lungulanilor. Am cdldtorit mult prin diverse pagini, incer-cAnd sd-l cunosc mai bine, ca om ;i ca francmasondeopotriv5. Pe durata pribegiilor mele, mi-a fost datsi observ ci lumea il devoreazipe Casanova cu pro-pria curiozitate, incercAnd sd stoarcd de la el cAt maimult din acea putere de seductie cu care, flrd dar ;ipoate, a dobAndit o mare faim5. ParcurgAnd insd acest

10

manuscris, m-am oprit brusc din peregrindrile mele,iar pre! de mai multe ore am stat si citesc gi si reci_tesc, imaginAndu-mi ;ederea la lumina lumAnirilorpuse pe candelabre mari in Castelul Dux unde oglinziimpunitoare troneazi in sdli majestuos decoraie.

AvAnd pana ;i cerneala in fa!d, dar ;i mulgi ochicare privesc iscoditori spre cele 3000 de pagini dedi_cate fiecirui suflet drag pe care l-am intainit in viafi,incerc sd dau un rispuns la o intrebare pe care oricineo ridic5, in mare taini, Ia un moment dat: acum cAndtriim in era tehnologiei de high level, iar relaliile in_time se consumi dupd alte principii gi agteptiri, maieste, oare, Casanova actual in acest interval de timpcAnd se implinesc aproape patru secole de la na;te_rea sa? Eu cred ci da. Mai mult decAt atAt, imi faceplScere sI cred ci, in orice univers interior in care semai pdstreazdincdideea de respect pentru tot ceea ceeste carismd autenticd, umo4 originalitate, garm, tac!eleganfd, rafinament;i forld creatoare, Giacomo va fimereu o nevoie gi, totodati, o prezenld sufleteascd,Spun aceasta, pentru cd el rimAne singurul care nepoate invila, intr-o manierd autenticd doar de el gti_utd, cAt este de important si iubim ca sd cunoagtem...9i sd cunoagtem ca si triim...

ii mullumesc autorului Alin L. Mirginean pentrucd aceasti carte a sa ne va aminti un asemenea adevdrprelios incd mult timp de aici inainte...

Cg II Dr. Varga AttilaInstitutul de Istorie ,,George Barifiu,,

din Cluj-Napoca al Academiei RomAne

Carte scrisd tn slujba adevdrului, ca

exerci|iu de kinetoterapie pentrumentinerea luciditdlii mentale, tn chip

de iluminare istoricd., ;i nu numai.Iar istoria mi-e necesard pentru 0

md putea fnlelege ;i descoperi tndrumul cdtre ver[tabila dimensiune

a Adevdrului, ce trebuie cdutatd

;i invocatd fn aceastd viatd.

Alin L. Mirginean

iii,r:\l:i,,j

it:9,ti:i:,,!

Caprrolul I

Introducerefn lumea lui Casanova

Totul a inceput intr-o duminici...Treceam prin salonul de acasi, cAnd am observat

cd incepea un nou film la televizor. Dupi vreo cAtevaminute de plimbare prin casd fdri vreun scop anu-me, revin in fafa televizorului cAnd, atenlia mi-a fostrelinuta de citre un semn francmasonic ce-l desco-pdr in filmul ce tocmai incepuse. Mi uit mai bine...Casanova.

Casanova? Casanova 5.la' ...?

$i mi agez, din ce in ce mai captivat de ceea ce

vedeam. Eram intr-o duminicd dup5-amia zA ;i par c5.

vroiam sI urmiresc filmul acesta care, cel pulin pen-tru mine, incepuse intr-o notd ineditS, pirAnd astfela fi mult mai special.

Atunci s-a petrecut declicul care a declan;at in-trarea mea in lumea lui Casanova. O intenlie ce maiapoi s-a transformat intr-o dorin!5 gi dorinla intr-oobsesie care nu-mi lasi nici mdcar timp de odihni.Doream sd pitrund in lumea lui Casanova;i si desco-pir adeviratul ei caracter; eram hotlrAt si descopdr

22 Alin L. Mirginean

adeviratele valenle ale luminii istorice, ale adeviru-lui triit de el gi de ceilalgi protagoni;ti.

Acum, cAnd agtern aceste gAnduri, sunt deja,,tre-cut" prin povestea lui gi imi amintesc cI fix acum unan, dupi muuulte negocieri cu Alina, ne aflam cucopiii, dupi vizitarea Venefiei, locul de nagtere a luiCasanova, la Castelul Dux din Republica Cehi, undecontemplam locul in care-;i petrecuse CaSanova ul_timii ani din viafi; locul unde incepuse el si agtearnipe hArtie opera literari ce-l va consacra peste timp:Istoria vietii mele. O capodoperd care peste cAtevasute de ani avea si fie achizilionata de statulfrancez,cu multe milioane de euro.

Mi aflam in locul in care Casanova pdrisiseaceasti lume care nu-i dibuise adeviratele nizuinte,dorinfe, aspiralii dari mai ales, nu infelesese strate-gia aleasi de el pentru implinirea in aceastd lume.O lume ce era doar preocupati gi pregititi si devo_reze ,,lucrttri ie;ite din comun", aga cum le fabricase,ce-i drept, chiar Casanova, intr-o manieri unicd pAniatunci in literaturi.

imi vin in minte cuvintele lui Leonardo da Vinci,atAt de actuale gi profund e: ,,$tiinta pufind ti face peoameni pedanfi, in timp ce ;tiinfa multd tiface mode;ti;a;a cum spicele goale i;i tnalgd spre cer capetele lortrufa;e, tn timp ce spicele pline se apleacd spre pdmdntsub greutatea lor".Aceste gAnduri ale lui da Vinci suntatat de autentice ;i azi, cAnd viafa noastrl este atAtde impliniti ;i conturatl de cuceririle actualei teh-nologii care evolueazj cu pa;i amefitori, de la o zila cealalt5. Totusi, existl anumite umbre ale istoriei

Giacomo Casanova

care sunt gre;it interpretate gi care agteaptl de la noisd le inliturim, in beneficiul adevlrului.

Care este insi secretul lui Casanova? Ce anume a

fdcut el pentru a se incununa cu ace$ti lauri ai glorieidupi moartea sa? A mai ficut cineva o migcare ase-mdndtoare pAni atunci? A mai avut cineva aceastiinspirafie 9i putere in a manevra spiritual proprialui clasd social5, care deborda prin superficialitategi alterare?

,,Acel" Casanova, recunoscut de toata lumea, in-cepuse s5-mi dea ;i mie bdtdi de cap. Simleam citrebuie sd lupt cu o forld [a lumiiJ care tindea sd mdanihileze gi aga am intrat in acest ,,joc" care mai tAr-ziu s-a transformat intr-o cercetare. Cuno;team cinumai ,,;tiinfa se face cu fapte, dupd cum o casd se

face cu pietre, dar o acumulare de fapte nu este ;tiinfd,dupd cum o grdmadd de pietre nu este o cesd", aga cumspunea Henri Poincar6.

Eram, deci, acolo cu solia mea cireia, in multeledisculii stArnite de noua mea pasiune pentru,pen-sionarul" de la Castelul Dux, ?ncercasem si-i spun inmilioane de feluri cd acest Casanova este un cu totulalt personaj decAt cel cunoscut 9i recunoscut de pro-fani numai pentru amorurile gi cuceririle lui, conformipostazei lui, alterate in esen!d, dar consacrate in in-treaga lume.

Atunci, la castelul Dux, am zdbovit in camerade la etajul intAi, in acel loc, m-am reintors imedi-at, dar singuri dupi ce trecusem cu grupul de turi;tipe acolo. in acel loc am simlit cd am posibilitatea sd

intru, si iniliez cumva legitura cu,,universul" lui, Sd

descopir ceea ce-mi lisase el sd descoplr. Anume,

1A Alin L. Mirginean

personalitatea gi sensul acfiunilor lui. AtAt cAt voiputea eu infelege... Lucru pentru care am agternuturmitoarele gAnduri ;i impresii.

,,Gre;elile mele vor ardta la cei care gdndesc arta dea pd;i mereu l6ngd prdpastie fdrd a cddea tn ea; tot ceigi trebuie este curaj, p entru cd forga fdrd incre derea tnsine e inutild> fGiacomo Casanova di Seingalt,lstoriaviefii mele).

Caprrorul Il

Direcfii de dezvoltaregi propagare

Cine nu-l cunoagte acum pe Giacomo Casanova?Dincolo de filme, cdrfi, articole, studii dedicate

aventurilor lui romantice, chiar gi in limbajul comunfolosim acest nume, ,,Casanova", pentru a desemnaun seducitor obsedat de femei, un libertin imoral a

cirui principali ocupafie este aceea de a trece de lao aventurd la alta. Se pare ci filmele gi cirlile careii sunt dedicate in mediul profan evidenfiazi numaiaceste aspecte. Dar aceasta este o gre;eald! Casanovainseamnd cu mult mai mult gi oricine s-a apropiat de

el gi de operele pe care le-a lSsat fsi nu uitim ci esteunul dintre cei mai mari scriitori din secolul siu) ardescoperi in persoana lui Casanova un personaj com-plex, extraordina{, care in ciuda abordirilor profanede aventurier, cu siguranli poate fi privit intr-o altdaurd.

DesivArgit in complexitatea si anvergura-i fran-cmasonici, preocupat in a cunoagte gi a vizita friliaeuropeani a vremii, Casanova a fost, firi indoialS, unpracticant indArjit al Artei Regale, a$a cum incercimsi noi si o reveldm.

Giocomo Casanova

Autobiografia lui, departe de a fi o poveste porno-graficd - perceputd astfel doar de citre mediul pro-fan doritor gi consumator de astfel de povegti -, esteun gir neintrerupt de aventuri fermecdtoare, roman-tism, cdlitorii, dialoguri cu persoane extraordinare,de gAnduri filozofice ale unui scriitor prolific, croni-car al vremii, aventurier, jucdtor, om de stat, scriitorremarcabil al secolului al XVIII-lea. Gdsim in acestpersonaj, simlim nevoia sd o repetdm, o combinaliereugitd de magie, afaceri, istorie, spionaj, armati, di-plomafie, acliune, cdl5torii, sociologie, sex, drami;i,bineinfeles, practicarea gi cultivarea virtulilor fran-cmasonice. Mulli ar vrea sd gtie care este adevlrullegat de femeile din viala lui Casanova, iar in acestsens anumite elemente ale viefii sale ne vor da indiciifolositoare - nu inten!ionez sd rezum aici cele cAtevamii de pagini ale autobiografiei sale, ci si descope-rim impreund, acum, lumea lui Casanova, vizuti gi

din alti perspectivd.incerc si expun aceste idei cAt mai comprimat,

astfel incAt totul si se vadi cAt mai clar, cAt maitransparent.

S-a niscut in interiorul Palatului Merati dinVenelia,la 2 aprilie 1725, pe Strada Commedia, ca fiua doi actori, degi din zvonurile vremii afldm cd tatdladevirat ar fi fost nobilul Michele Grimani [sau acestaera doar un alt truc pentru a-gi ,,descoperi" astfel in-tregii lumi, rldicinile sale nobile gi motivafia titlurilorsale nobiliare ce le va purta pe durata viefii, ca o che-ie de acces citre marea nobilime), iar mama, amantaacestuia; in tot cazul, a fost crescut de bunica lui. Dincauzasinitdgii lui precare gi a dificultSlilor de vorbire

27

AIin L. Mirginean

gi citire a fost considerat bolnav mintal gi, la vArsta deB ani, in urma unei puternice crize, a ajuns aproapein pragul morfii.

Bunica, Marzia Baldissera, alintatS "Ma eiya,,, l-adus atunci la un soi de vrijitoare care, vindecAndu-lcomplet, i-a ,,deblocat" mintea; copilul s-a recuperatintr-un timp extrem de scurt gi a demonstrat nu nu-mai ci avea o memorie deosebitS, dar gi o inteligenlifantasticd. Se pare cd, in urma acestor repetate expe-rienfe, dar gi a reu;itelor lo4 Casanova a fost atras demagie, de arta ezoteric|gi chiar de practicarea aces-tora. AritAnd gi demonstrAnd ingeniozitate, magia siritualurile ezoterice au devenit substratul relaliiloratAt de personale cu multitudinea personajelor repre-zentAnd sexul opus care s-au perindat prin viala sa.

A studiat latina, greaca, literatura clasicd, teolo-gia, matematica,muzica, a fost admis la Facultatea deDrept din Padova la vArsta de numai t2 ani, facultatepe care a terminat-o la frageda,incl,vArsti de 16 spre77 ani. Mai tArziu, in anul 1742,a obginut gi doctoratulin drept.

Firi succes poate fi considerati incercarea sa dinvremea tinerelii de a se apropia de Biserici. Atunci, secredea ci acest demers este cheia ce putea asigura ominima evolufie;i prosperitate unei persoane de con-digie modestd, in drumul catre aristrocralia vremii.

Aga cum vom incerca sd ardtim in continuare, suc-cesul insofe;te personajul in evolulia sa. Astfel, daciva fi un succes ascensional, vom avea de a face cu unsucces emolional determinat de clasa sociald care eraobservatorul gi criticul lui cel mai virtuos. Evident cisuccesul va rdmAne ca o manifestare a congtiinfei,

Giocomo Casanova

iar fdrd a avea contact inilial cu formele de apreciere,cum ar fi lauda, identificarea, inlelegerea gi susline-rea, succesul nu ar avea de ce sd se nasci, in misura incare prin succesul repurtat, Casanova reuge;te si ne

transmiti euforia momentului, putem reflecta asupraposibilelor inv5giminte, dar gi asupra strategiilor folo-site, pentru a se ajunge la forme reale ale admirafiei:lauda ;i aprecierea colectivd.

Pentru satisfacerea nevoilor notabile in istorie, re-compensa cea atAt de mult rAvnitd consta in inducereaunui succes astfel incAt autorul se va fivdzlnd imediatpropulsat din anonimat gi oferindu-i-se o pozilie so-cialS garantat mai bund. Mai rimAne o componentdde identifi cat, ca un ingredient necesar ;i suficient inprelungirea entuziasmului impirtigit in masd: cA;ti-garea de admiratori rafionali, dar gi statornici. Doarastfel se pot gdsi solulii viabile pentru ca sistemul de

vase comunicante al succesului si fie unul durabil.