gestalt terapia

11
GESTALT TERAPIA Gestalt terapia face parte din grupul psihoterapiilor experienţiale, de tip umanist. Acestea au la bază filozofia existenţialistă preocupată de trăirea şi devenirea fiinţei umane. Demersul experienţial reprezintă o valorificare a disponibilităţilor fiinţei umane,o realizare a universalităţii sale şi are drept obiectiv contracararea alienării. Scopul pshioterapiei îl reprezintă conştientizarea maximală a propriului eu sau atingerea unui nivel superior de conştiinţă, prin care omul să devină conştient de semnificaţia lumii sale interne şi externe şi în acelaşi timp-capabil să o construiască. Gestalt-teoria sau psihologia formei a fost elaborată în Germania, în secolul al XIX-lea, sub impulsul lui Wertheimer, al lui Kohler şi al lui Koffka. În realitate “Gestalt-ul” este mult mai complex decât teoria formei, ceva ce nici un cuvânt nu-l traduce exact în nici o limbă. În limba germană verbul gestalten înseamnă “a pune în forma, a da o structura cu sens”. Rezultatul numit Gestalt este o formă structurală, completă, care pentru noi capătă sens. Gestalt–teoria are la bază legile percepţiei: astfel o totalitate(ex.figura umană)nu poate fi redusă la suma stimulilor percepuţi.Apa este alceva decât combinaţia de oxigen şi hidrogen,o simfonie este alceva decât o succesiune de note muzicale.Constatăm astfel că întregul este diferit de suma părţilor sale. O parte ce aparţine unui întreg este altceva decât aceeaşi parte izolată sau inclusă în alt întreg, întrucât dobândeşte proprietăţile specifice în funcţie de locul şi de funcţia sa în fiecare dintre ele. Pentru a înţelege un comportament sau o situaţie este important nu numai să le analizăm, ci mai ales să avem o viziune sintetică asupra lor, să le percepem într-un ansamblu mai vast al contextului global, să avem o privire nu doar punctuală, ci una mai largă: contextul este adesea mai semnificativ decât textul.

Upload: brindusa-ilinca

Post on 13-Dec-2014

25 views

Category:

Documents


4 download

TRANSCRIPT

Page 1: Gestalt Terapia

GESTALT TERAPIA

Gestalt terapia face parte din grupul psihoterapiilor experienţiale, de tip umanist. Acestea au la bază filozofia existenţialistă preocupată de trăirea şi devenirea fiinţei umane. Demersul experienţial reprezintă o valorificare a disponibilităţilor fiinţei umane,o realizare a universalităţii sale şi are drept obiectiv contracararea alienării. Scopul pshioterapiei îl reprezintă conştientizarea maximală a propriului eu sau atingerea unui nivel superior de conştiinţă, prin care omul să devină conştient de semnificaţia lumii sale interne şi externe şi în acelaşi timp-capabil să o construiască.

Gestalt-teoria sau psihologia formei a fost elaborată în Germania, în secolul al XIX-lea, sub impulsul lui Wertheimer, al lui Kohler şi al lui Koffka. În realitate “Gestalt-ul” este mult mai complex decât teoria formei, ceva ce nici un cuvânt nu-l traduce exact în nici o limbă. În limba germană verbul gestalten înseamnă “a pune în forma, a da o structura cu sens”. Rezultatul numit Gestalt este o formă structurală, completă, care pentru noi capătă sens.

Gestalt–teoria are la bază legile percepţiei: astfel o totalitate(ex.figura umană)nu poate fi redusă la suma stimulilor percepuţi.Apa este alceva decât combinaţia de oxigen şi hidrogen,o simfonie este alceva decât o succesiune de note muzicale.Constatăm astfel că întregul este diferit de suma părţilor sale.

O parte ce aparţine unui întreg este altceva decât aceeaşi parte izolată sau inclusă în alt întreg, întrucât dobândeşte proprietăţile specifice în funcţie de locul şi de funcţia sa în fiecare dintre ele. Pentru a înţelege un comportament sau o situaţie este important nu numai să le analizăm, ci mai ales să avem o viziune sintetică asupra lor, să le percepem într-un ansamblu mai vast al contextului global, să avem o privire nu doar punctuală, ci una mai largă: contextul este adesea mai semnificativ decât textul.

Gestalt terapia este o terapie fenomenologic-existenţială fondată de Fritz şi Laura Perls prin anii ’40. Îi învaţă pe terapeuţi şi pacienţi metoda fenomenologică a stării de awarness (prezenţă, atenţie extinsă, conştiinţă extinsă), în care a percepe, a simţi şi a acţiona sunt distincte de a interpreta şi a te eschiva în atitudini preexistente. Explicaţiile şi interpretările sunt considerate mai puţin valide decât ceea ce este perceput şi simţit direct. În gestalt terapie ;pacientul şi terapeutul dialoghează ,adică îşi comunică fiecare perspectiva lui feneologică. Diferenţele dintre perspective- devin ţintă experimentării şi a dialogului continuu. Scopul pentru clienţi este de a deveni conştienţi pentru ceea ce fac,de cum fac un anumit lucru,de cum se pot schimba şi totodată de a învăţa să se accepte şi să se valorizeze pe ei înşişi.1

Gestalt-terapia se axează mult mai mult pe proces (ce se întâmplă) decât pe conţinut(ce s-a discutat). Accentul se pune mai degrabă pe ce s-a făcut , gândit şi simţit într-un anumit moment decât pe ceea ce a fost , ar fi putut să fie sau ar fi trebuit să fie.

În Gestalt terapie pacientul învaţă să-şi folosească la maxim simţurile interne şi externe pentru a deveni responsabil de sine şi pentru a se autosusţine. Gestalt terapia ajută pacientul să regăsească cheia propriei stări/condiţii/dispoziţii şi să fie prezent în procesul de conştientizare.

1 Dr. Andre Moreau, Viaţa mea aici şi acum – Gestalt-terapia, drumul vieţii, Editura Trei, Bucureşti, 2005, pp. 110-113.

Page 2: Gestalt Terapia

PRINCIPIILE GESTALT

1) Experiment în loc de interpretare: Fii curios, verifică lucrurile mai degrabă decât să dai curs interpretărilor şi întelesurilor tale: angrenează-te în explorările ce apar şi în modul cum acestea te afectează pe tine şi pe alţii: spune”cred că...” sau „îmi imaginez că...” în loc de „tu simţi...” sau „tu eşti”. 2) Împărtăşeşte realitatea ta şi încearcă să fii deschis şi transparent: Vorbeşte prin prisma autorităţii căpătate din propria experienţă, ca de exemplu: „eu cred..”, „eu simt...”, „eu observ...”, „îmi imaginez...” în loc de „se crede...”, „oamenii au tendinţa de ...”etc. 3) Experimentează şi încearcă să fii diferit: Riscă prin a fi deschis cu oamenii şi elimină scuzele; experimentează încercând să nu judeci pe alţii după propriile principii; încearcă să-ţi permiti să adopţi noi stări ale tale de a fi. 4) Respectă intimitatea altora precum şi a ta: Nu da drumul la scurgeri de informaţii în grup, nu împărtăşi informaţii despre alţii în grup fără consimţământul lor, ia-ţi responsabilitatea în ceea ce priveşte păstrarea secretelor sau dezvăluirea lor în faţa altor persoane. 5) Acţionează în conformitate cu credinţele tale: Alege singur când trebuie să ieşi din situaţiile ce sunt nepotrivite într-un anumit moment de timp: evită situaţiile pe care le consideri nebenefice pentru tine. 6) Clarifică intenţiile tale: Atunci când susţii o anumită opinie sau pe cineva, când cauţi să clarifici lucrurile sau când doreşti să provoci vorbeşte clar. 7) Fii aici –„acum”: Încearcă să te angrenezi în evenimentele ce au loc în acest moment, împărtăşeşte ceea ce simţi şi crezi chiar în acest moment. 8) Fă afirmaţii simple: Simplifică în loc să construieşti afirmaţii elaborioase care distorsionează explicaţiile sau evită nemijlocirea experienţei; specifică în loc să generalizezi. 9)Pune întrebări „cum”în loc de „de ce”: Invită pe alţii să-şi împărtăşească observaţiile şi răspunsurile decât sî explice motivele. 10) Angajează-te în dialog: Vorbeşte direct altora: evită discursurile, monologurile şi opiniile

CONCEPTE DE BAZĂ

Perspectiva fenomenologică

Gestalt, ca abordare fenomenologică şi informativă din punct de vedere al domeniului de specialitate, funcţionează în principal pe baza lucrurilor pe care practicantul le vede, le aude sau le simte , şi nu în baza a ceea ce crede sau interpretează; prin aceasta nu spunem că intelectul sau interpretarea sunt omise, dar că această conceptualizare vine pe planul doi atunci când este vorba de îmbunătăţirea „experienţei imediate” şi a „ lucrurilor simţite” atunci când construim un „tablou al conştiinţei”. Conştiinţa este apoi urmărită prin participarea la procesul psihologic personal al individului plus prin explorarea „experienţei imediate a persoanei din mediul său”.

Page 3: Gestalt Terapia

Pe scurt Gestalt este o abordare a consilierii şi psihoterapia poate fi comparată cu un copac. Are rădăcini în psihoanaliza şi analiza caracterului, trunchiul său este fenomenologia şi existenţialismul iar ramurile sale se întind spre filozofia estica şi înţelegerile transpersonale. Copacul stă într-un peisaj de holism şi în teoria câmpului cu care este inextricabil conectat.

Teoria câmpului

Viziunea ştiinţifică asupra lumii care stă la baza perspectivei fenomenologice gestaltiste este teoria câmpului. Câmpul este un întreg în care părţile se află în relaţii nemijlocite şi reacţionează una faţă de cealaltă şi nici o componentă nu rămâne neinfluenţată de ceea ce se întâmplă într-o altă zonă a câmpului . “Câmpul” înlocuieşte noţiunea de particule izolate, separate. Persoana aflată în contextul său de viaţă constituie un câmp. În teoria câmpului nicio acţiune nu este izolată; terapeuţii lucrează aici şi acum şi sunt atenţi la modul în care ceea ce se află aici şi acum este afectat de rămăşiţe din trecut, cum ar fi postura corporală, obiceiurile sau credinţele. “Acum ceea ce trebuie reţinut în primul rând este faptul că organismul lucrează ca un tot. Noi nu avem un ficat sau o inimă. Noi suntem ficat şi inima şi minte şi aşa mai departe, şi chiar şi acest lucru este greşit. Noi nu suntem o însumare a părţilor, ci o coordonare - o coordonare foarte subtilă a tuturor acestor părticele diferite ce fac parte din organism. Vechea filosofie întotdeauna a crezut că lumea este constituită ca o sumă de particule. Tu însuţi ştii că acest lucru nu este adevarat. Noi suntem formaţi orginal dintr-o celulă.” 2

La bază, în abordarea ei spre cercetare, Gestalt înseamnă creativitate, contact şi înţelepciune empirică bazată pe autoritatea experienţei trăite. Gestalt inspiră investigaţie, accentuează nu numai intercomunicarea, ci şi “contactul”. Prin asistarea la interfeţe, presupuneri şi valori ce exercită o influenţă asupra comportamentului curent, şi la distorsiuni şi limitări ale conştiinţei, crează un tablou structural al experienţei imediate a unei persoane sau grup, ce se mişcă în zona de contact sau în limitele altora.

TEORIA PARADOXALĂ A SCHIMBĂRII - APLICAŢII

Teoria paradoxală a schimbării sugerează că schimbarea are loc mai natural şi uşor când devii mai deplin ce “eşti”, nu când încerci să devii ceea ce nu eşti – cea ce înseamnă conformare. În acest context schimbarea nu are loc prin forţă şi presiune, dar prin abandonarea la “ceea ce ţi-ai dori să fii” şi prin tine “fiind mai complet dedicat ţelului cine şi ce eşti” Gestalt sugerează că o persoană care caută activ să schimbe generează două voci războinice:”Ce ar trebui să fii” şi “Ce esti”, dar niciodată nu se identifică complet una cu cealaltă. Analizându-te tu însuţi în aceste două roluri, indiferent cu care începi în curând te vei vedea navigând spre celalat rol. Un practicant gestalt îţi cere simplu să fii pe deplin ceea ce eşti la momentul actual, şi în acest mod evita ca tu să fii blocat într-un singur rol. Ei cred că starea naturală

2 Clarkson, P., Transactional Analysis Psychotherapy, London, Routledge, 1992, pp.89-90

Page 4: Gestalt Terapia

a unei persoane este că o existenţă întreagă nefragmentată, şi aceasta, în starea naturală, este în continuă . Prin încurajarea tranzacţiilor robuste între tine şi mediu, un practicant Gestalt instigă o cultură a schimbării. Te încurajează să îţi extinzi conştiinţa, să contactezi şi să comunici deschis cu subpersonalităţile şi alte părţi diverse . Atunci când te consacri acestor fragmente alienate, ele sugerează integrarea reală şi schimbarea poate începe, şi fiind ceea ce eşti complet devii complet altcineva. În contextul acestei discuţii, dacă ne gândim la oameni ca organisme vii al căror succes în viaţa/muncă depinde de modul de a deveni conştient (exemplu “ceea ce au nevoie” şi opţiunea pentru “obţinerea nevoilor lor întâlnite în mediu), în această situaţie un practicant Gestalt dezvoltă conştiinţa şi alegerea. Dacă ne gândim la organizaţii ca organisme vii compuse din mulţi indivizi ce cooperează pentru a-şi atinge nevoile necesare, atunci rolul echipei antrenoare Gestalt sau al consultantului este de a extinde conşţiinta clientului în ceea ce priveşte modul cum să atingă nevoile sale personale şi de dezvoltare, în timp ce serveşte nevoile mai mari şi diverse ale organizaţiei. În acest fel, o situaţie “învinge-învinge’ are loc pentru individ şi organizaţie deopotrivă.

TEORIA PERSONALITĂŢII

Interdependenţa ecologică: câmpul organism-mediu

O persoană există prin diferenţierea de ceilalţi şi prin intrarea în contact cu ceilalţi. Acestea sunt două funcţii ale unei frontiere. Autoreglarea eficientă presupune un contact în care persoana este conştientă de elementele noi din mediu care pot fi hrănitoare sau toxice. Ceea ce este hrănitor este asimilat iar restul este respins. Acest tip de contact diferenţiat duce inevitabil la creştere.

Metabolismul mental

În Gestalt terapie termenul de metabolism este folosit ca metaforă pentru funcţionarea psihică. Oamenii cresc muşcând o bucată de mărime potrivită( fie că este vorba despre mâncare, idei sau relaţii), mestecând( reflectând) şi văzând dacă este toxică sau hrănitoare, respingând-o sau asimilând-o. Pentru aceasta este nevoie ca oamenii să dorească să se încreadă în propriul gust şi propria judecată.

Reglarea frontierei

Frontiera dintre eu şi mediu trebuie să fie menţinută permeabilă pentru a permite schimburile, dar în aceleaşi timp trebuie să rămână solidă pentru a permite autonomia. Trebuie diferenţiat în funcţie de nevoile dominante şi ceea ce este hrănitor. La modul ideal, nevoia cea mai urgentă energizează organismul până în momentul în care este satisfăcută sau până când este înlocuită de o nevoie mai vitală. Viaţa presupune o succesiune de nevoi satisfăcute sau nesatisfăcute, atingerea echilibrului şi deplasarea către următorul moment şi către o nouă nevoie.

Page 5: Gestalt Terapia

Awarness

Starea de prezenţă şi dialogul sunt două dintre cele mai importante instrumente în Gestalt terapie. Starea de prezenţă totală este procesul prin care ne aflam în contact cu cele mai importante evenimente din câmpul individ/mediu cu susţinere emotională, cognitivă şi energetică şi se bazează şi este mobilizată de nevoia dominantă a organismului din momentul prezent. Implică nu numai autocunoaşterea, dar şi cunoaşterea situaţiei actuale şi a modului în care propria persoană fiinţează în aceasta situaţie. Starea de prezenţă încărcată de sens este cea a unui self care se afla în lume, aflat în dialog cu lumea, fiind conştient de Celălalt- deci nu este o introspecţie, o orientare în interior. Starea de prezenţa este însoţită de posesie, adică procesul de a-ţi cunoaşte capacităţile de control, de alegere şi de asumare a responsabilităţii pentru propriul comportament şi pentru propriile sentimente. Fără acest lucru, individul poate fi atent la experienţa şi la spaţiul vital, dar nu şi la forţa pe care o are sau nu. Prezenţa este cognitivă, senzorială şi afectivă. Persoana care este prezentă ştie ce face, cum face, ştie că are alternative şi că alege să fie aşa cum este. Actul prezenţei se desfăşoară întotdeauna aici şi acum, deşi conţinutul prezenţei poate fi îndepărtat. Respingerea sinelui este o perturbare a stării de prezenţă pentru că reprezintă negarea a ceea ce este individul. Respingerea sinelui este în acelaşi timp o confuzie “cine sunt”şi deziluzie, sau o atitudine de tipul ”am ghinion” în care individul se simte deasupra a ceea ce este perceput în aparenţă.3

Responsabilitatea

Oamenii sunt responsabili(capabili să dea un răspuns); sunt agenţii principali în determinarea propriului comportament. Când oamenii confundă responsabilitatea cu învinovăţirea şi cu “trebuie”, apare manipularea şi presiunea asupra propriei persoane; se “străduiesc”,nu sunt spontani şi nu integrează toate aspectele propriei personalităţi.Gestalt-terapeuţii cred în importanţa unei diferenţieri clare între ceea ce le este dat. Oamenii sunt responsabili pentru ceea ce aleg sa facă. Oamenii sunt responsabili pentru opţiunile morale.

EXEMPLE DE COMUNICARE GESTALT DIRECTĂ

Focalizare pe ce este aici şi acum –nu reflectă la teorie, viitor şi trecut, ci practică dând atenţie la ceea ce se întâmplă în acest moment. “Am observat că atunci când spui că trebuie să facem planuri pentru viitor tu sari într-o luptă pentru propriul tău punct de vedere, şi mă întreb dacă poate fi eficient să împărtăşim temerile noastre şi să identificăm suportul de care avem nevoie chiar acum înainte de a ne gândi înainte.”

Acceptă responsabilităţile personalităţii – vorbind la persoana întâi noi spunem “eu” şi nu “noi”: fii clar dacă “susţii”, “clarifici”, sau”provoci” vorbeşte pentru tine şi identifică

3 http://www.sistempsi.ro/index.php?page=ce-este-terapia-gestalt

Page 6: Gestalt Terapia

“nevoile” tale. Exemplu: “Deşi tu ai sugerat un drum înainte, m-aş simţi mult mai încrezător dacă noi am sporovăi şi zdruncina planul tău pentru a ne pregăti pentru cea ce ar putea merge rău - ai aceeaşi părere?”

Mai degrabă întreabă decât să aperi – pune întrebări cum ar fi “ce” şi “cum” decât “de ce” care îi fac pe ei să se justifice. Exemplu: “Sunt curios cum ne vezi tu pe noi că punem această idee în practică?”

Fii specific şi practic – Exersează să fii direct şi să fii propriul stăpân pe experienţa ta, evită folosirea afirmaţiilor “neutre” care ne distanţează de la experienţe şi de ceilalţi oameni. Exemplu: “ Eu nu cred că tu ai abilităţile necesare pentru a realiza ceea ce ţi-ai propus să faci, şi mă întreb care este poziţia ta de a da înapoi dacă lucrurile merg rău?”

Fă afirmaţii simple – Fă afirmatii scurte, directe în loc de a lua o poziţie pentru a te apăra, simplifica în loc să faci afirmaţii laborioase care distorsionează şi evită nemijlocirea experienţei directe. Exemplu:” Mă simt susţinut de ceea ce spui şi admir efortul tău de a-mi explica lucrurile mie.”

Exploreaza si cerceteaza – mai bine testeaza ideile si planul prin prisma experientei decat sa incetezi actiunea pana cand totul este planificat si inteles bine, investigheaza in loc sa cataloghezi: “Eu cred ca …” sau “Imi imaginez ca…” in loc de “tu crezi” sau ‘tu esti’ . Marea majoritate a interpretarilor si planurilor sunt bazate pe proiectii si spun mai mult despre vorbitor decat problema. Exemplu: “Cum am putea testa aceasta idee inante de a ne angaja in actiune?”

Clarifica perceptile si impartaseste proba ta – spune atunci cand vezi, gandesti, simti sau iti imaginezi ceva: exemplu:”M-am simtit usurat cand tu ai spus ca noi trebuie sa luam o decizie in curand, dar mi-a fost frica cand mi-am amintit ca ultimul proiect pe care l-ai inaintat a picat deoarece noi nu ne-am uitat peste costurile pe termen lung.”

Page 7: Gestalt Terapia

Bibliografie

Dr. Andre Moreau, Viaţa mea aici şi acum – Gestalt-terapia, drumul vieţii, Editura Trei, Bucureşti, 2005

Clarkson, P., Transactional Analysis Psychotherapy, London, Routledge, 1992

http://www.sistempsi.ro/index.php?page=ce-este-terapia-gestalt