gainusa mihai fara cap si fara coada pdf

101
Lumea tinde să-1 considere pe MIHAI GĂINUŞĂ (n. 6 noiembrie 1970, Sibiu) mai întâi o voce şi un chip, şi abia după aceea un condei. Motivul e simplu: Găinuşă apare la radio şi la televizor, „având întotdeauna cuvintele la el", cum a spus colegul şi prietenul Şerban Huidu. Vorbim de un personaj inteligent şi productiv, care ştie bine cum se scrie şi cum se gradează un text satiric. Nu-i vorbă, lumea înconjurătoare - în mod special România tranziţiei - oferă destule motive de inspiraţie. Absolvent al Şcolii Superioare de Jurnalism şi bursier media la Strasbourg şi Paris, Mihai Găinuşă e cunoscut atât prin „Cronica Cârcotaşilor" de la Prima TV, cât şi prin contribuţiile radiofonice de la Radio 21 şi apoi Kiss FM („Tocăniţa de gazete" e doar una dintre ele). Probabil că mai puţină lume ştie că acest sibian care râde - uneori atât de amar - de ceea ce vede are deja două cărţi publicate: Trialoguri cârcotaşe şi Cotcodăceli Acum el propune un roman, Fără cap şi fără coadă, în care notabilităţi ale imediatului autohton devin personaje fără ca autorul să le modifice datele publice fundamentale. MIHAI GAINUŞĂ Fără cap și fără coadă Prefaţă Între definiţiile romanului, două m-au marcat. Prima spune că romanul înseamnă personaje. Cealaltă, că romanul e înainte de toate construcţie. Ambele dovedesc că definiţiile sunt într-o continuă primenire şi că romanele ultimelor decenii ar trebui să înceapă cu nişte instrucţiuni de folosinţă. Sigur, e plăcerea cititorului să meargă în întâmpinarea ideii, s-o ghicească, numai că publicul de azi al prozei e şi el într-o continuă prefacere. Intr-o expoziţie de pictură modernă, privitorul ştie dintro singură ochire dacă e locul său acolo. Muzica şi proza au ceva în comun, sunt o chestiune de timp. Muzica veacului al XX-lea suportă explicaţii şi face din programul concertului un fapt esenţial de mediere. Unii romancieri din Occident, simţind modificarea raporturilor cu cititorul, găsesc soluţii foarte ingenioase de a-1 pune în temă dintr-un început. Altfel spus, pentru a-1 câştiga de la prima pagină, îi deschid acestuia o pagină de serviciu în subiect. Mihai Găinuşă a compus un roman cu cheie, unde ironia şi substratul absurd sunt mijloacele, iar realitatea imediată, substanţa. Ironia are inconvenientul că presupune o anume cultură a convenţiilor artistice. In ciuda credinţei că românul are umor, scrierile cu dedesubt comic rafinat ajung mai greu la un public mare. Cititorul se aşteaptă, fireşte, ca Mihai Găinuşă să-i ofere un text năzdrăvan, ceea ce se şi întâmplă. Doar că romanul însemnând, cum spuneam, construcţie şi personaje, mintea cititorului trebuie să răspundă la o lungă provocare. Comod i-ar fi cititorului să fie dus de mână şi, din când în când, să fie împins în faţă. Ca să aibă satisfacţia că e la fel de ingenios ca autorul şi, în câteva rânduri, cu un pas mai ingenios. Pare de la sine înţeles că romanul-comedie trebuie să fie accesibil. Fără cap şi fără coadă devine, de la primele pagini, o comedie provocatoare, dar derutantă datorită simpaticelor deliruri cauzale de parcurs. Romanul e încărcat de povestiri de sine stătătoare, ca un pom cu roade. Polonezii şi cehii sunt mari meşteri în dezvoltai! narative aparent parazitare. După ce le descoperi farmecul, le înţelegi şi rostul în structura generală a cărţii. Remarcabilă în acest roman de construcţie, dar şi de limbaj, e siguranţa cu care Mihai Găinuşă face relaţia dintre umorul primar, bazat pe jargon şi dicţionar etnic, şi umorul referenţial. Prin umor referenţial înţeleg trimiterile directe la contemporaneitate, la întâmplările de larg consum, resimţite de o întreagă naţie în resursele lor catastrofic hazoase. Nu ştiu în ce măsură aluziile şi subtextele acestei cărţi vor mai fi descifrate de generaţiile viitoare de cititori ai lui Mihai Găinuşă, însă azi ele fac deliciul lecturii. Ce-i de asemenea determinant în fluidul spiritual e grija autorului de a nu pica în bufonerie. Având multă

Upload: georginak

Post on 19-Nov-2015

355 views

Category:

Documents


30 download

DESCRIPTION

Roman satiric.

TRANSCRIPT

  • Lumea tinde s-1 considere pe MIHAI GINU (n. 6 noiembrie 1970, Sibiu) mai nti o voce i un chip, i abia dup aceea un condei. Motivul e simplu: Ginu apare la radio i la televizor, avnd ntotdeauna cuvintele la el", cum a spus colegul i prietenul erban Huidu. Vorbim de un personaj inteligent i productiv, care tie bine cum se scrie i cum se gradeaz un text satiric. Nu-i vorb, lumea nconjurtoare - n mod special Romnia tranziiei - ofer destule motive de inspiraie. Absolvent al colii Superioare de Jurnalism i bursier media la Strasbourg i Paris, Mihai Ginu e cunoscut att prin Cronica Crcotailor" de la Prima TV, ct i prin contribuiile radiofonice de la Radio 21 i apoi Kiss FM (Tocnia de gazete" e doar una dintre ele). Probabil c mai puin lume tie c acest sibian care rde - uneori att de amar - de ceea ce vede are deja dou cri publicate: Trialoguri crcotae i Cotcodceli Acum el propune un roman, Fr cap i fr coad, n care notabiliti ale imediatului autohton devin personaje fr ca autorul s le modifice datele publice fundamentale.

    MIHAI GAINUFr cap i fr coad

    Prefantre definiiile romanului, dou m-au marcat. Prima spune c romanul nseamn personaje. Cealalt, c romanul e nainte de toate construcie. Ambele dovedesc c definiiile sunt ntr-o continu primenire i c romanele ultimelor decenii ar trebui s nceap cu nite instruciuni de folosin.Sigur, e plcerea cititorului s mearg n ntmpinarea ideii, s-o ghiceasc, numai c publicul de azi al prozei e i el ntr-o continu prefacere. Intr-o expoziie de pictur modern, privitorul tie dintro singur ochire dac e locul su acolo. Muzica i proza au ceva n comun, sunt o chestiune de timp. Muzica veacului al XX-lea suport explicaii i face din programul concertului un fapt esenial de mediere. Unii romancieri din Occident, simind modificarea raporturilor cu cititorul, gsesc soluii foarte ingenioase de a-1 pune n tem dintr-un nceput. Altfel spus, pentru a-1 ctiga de la prima pagin, i deschid acestuia o pagin de serviciu n subiect.Mihai Ginu a compus un roman cu cheie, unde ironia i substratul absurd sunt mijloacele, iar realitatea imediat, substana. Ironia are inconvenientul c presupune o anume cultur a conveniilor artistice. In ciuda credinei c romnul are umor, scrierile cu dedesubt comic rafinat ajung mai greu la un public mare. Cititorulse ateapt, firete, ca Mihai Ginu s-i ofere un text nzdrvan, ceea ce se i ntmpl. Doar c romanul nsemnnd, cum spuneam, construcie i personaje, mintea cititorului trebuie s rspund la o lung provocare. Comod i-ar fi cititorului s fie dus de mn i, din cnd n cnd, s fie mpins n fa. Ca s aib satisfacia c e la fel de ingenios ca autorul i, n cteva rnduri, cu un pas mai ingenios.Pare de la sine neles c romanul-comedie trebuie s fie accesibil. Fr cap i fr coad devine, de la primele pagini, o comedie provocatoare, dar derutant datorit simpaticelor deliruri cauzale de parcurs. Romanul e ncrcat de povestiri de sine stttoare, ca un pom cu roade. Polonezii i cehii sunt mari meteri n dezvoltai! narative aparent parazitare. Dup ce le descoperi farmecul, le nelegi i rostul n structura general a crii.Remarcabil n acest roman de construcie, dar i de limbaj, e sigurana cu care Mihai Ginu face relaia dintre umorul primar, bazat pe jargon i dicionar etnic, i umorul referenial. Prin umor referenial neleg trimiterile directe la contemporaneitate, la ntmplrile de larg consum, resimite de o ntreag naie n resursele lor catastrofic hazoase. Nu tiu n ce msur aluziile i subtextele acestei cri vor mai fi descifrate de generaiile viitoare de cititori ai lui Mihai Ginu, ns azi ele fac deliciul lecturii. Ce-i de asemenea determinant n fluidul spiritual e grija autorului de a nu pica n bufonerie. Avnd mult

  • practic n limbajele paralele, care marcheaz majoritatea emisiunilor TV cu veselii populare, prozatorul Mihai Ginu tie s se opreasc ntotdeauna nainte de-a fi excesiv. Nu-i exclus ca acest exerciiu dublu, dus la rafinament, s-1 ndrepte cndva pe Ginu spre profesia de scenarist de seriale comice.In Imc, un ultim compliment pe care-1 voi face romanului privete nevoia hotrt estetic de a urca nelesul ilc lir< fu ei secvene cu o treapt mai sus dect aceea pe care o aaz cuvintele. Umorul referenial, e drept, i pierde din seducii odat cu timpul, pentru c per-soanele i incidentele ies din memoria colectiv, dar sensul secvenei se perpetueaz. Cred chiar c, pentru cititorul care nu e la curent cu subiecii din realitatea imediat a romanului i cu scena politic pe care evolueaz ei, interesul crii sporete. ntrevd la Mihai (iinu ambiii mai mari dect acelea ce rzbat dintr-o prim construcie umoristic. Nu pentru c umorul n-ar fi o direcie onorant n literatur, ci dintr-un motiv stilistic. Scrisul lui Ginu anticipeaz i alte soluii generatoare de absurd i impact spiritual major.Savuros i sigur alambicat, cu unele ingenioziti de capitol care-1 detaeaz ntr-o generaie bogat n experimente i, mai ales, n imitaii americane", cu pasaje care probeaz o imaginaie asociativ foarte rodnic, Fr cap i fr coad e garania unei cariere literare n-tr-o frumoas evoluie.Tudor Octavian

    CuprinsPrefaLumina alb

    Partea ntiAmintiri din copilrie, la pruneDou cuvinteLa scldatCnd o s fiu mareJac iv custo Sfntu'petru i nesfntu' mareanDac exist ozn-uri i de cePn la dumnezeu, te-nelegi cu sfiniiAtlantida ca chestie Afaceri n iad

  • Despre integrarea n ue i acquisul comunitarHitler i intelectualiiAia cu cutremurulVisul copilriei meleUn drac de om

    Partea a douanapoi n viitorLa primrieSecretaraLinitea de dinainte Nu te ntreba ce face marean pentru tineSub asediuDai drumul la lift! Cuvnt de ordine: brambureal!Vicepreedinte Criza Home, dulce home!Nebunie generalDrumul lui lierodolAberaii fr sfritnscenarea Dezastrulntlnirea Cmpul electromagneticPotaul i exploziaThe road to heavenCa la piaRomanul de dragostenclzirea globalFantomaZiua independeneiAlt evadareConferina de presDiscurs despre starea naiuniiVrabia dureri viseazNapoleonul de sectorPrima zi dupAm fost sau nu preedinte? s nu-ifaci chip cioplitVin coconiCazimir Radio ga-ga Odiseea lui cazimir

    Fr cap i fr coadAdio, radioObservator n observatornc o ideeAtacul

  • nc uniiFla-uri Situaia planetarBazan balonVeti proasteVeorica i rzboiul ExecuiaSalvarea

    Partea a treiaEpilogLumina alb. Ultima oar

    Lumina albDe la lumina alb mi se trage toate. Este ca cnd m uitam la Dosarele X i se fcea un tunel de lumin alb care ducea ori la Doamne-Doamne, ori venea un tren din fa. Bine, asta era mai ales la desene animate, care mie mi place ru de tot. De data asta nu-i Tom i Geri, gndesc! i ceea ce m frapeaz imediat e c gndeam c gndesc, ceea ce, clar, nu mi s-a mai ntmplat niciodat, dac stau s m gndesc. i, apropo, de unde tiu eu cuvntul sta: frapeaz"?Deci s recapitulez ce mi dau seama c mi se ntmpl: vd o lumin alb! Lua-o-ar dracu' de lumin alb, ce-mi bate-n ochi i nu pot s m concentrez s m gndesc de unde vine. Lumina alb, lumina alb, cnd a fost prima dat cu lumina alb?

    Partea ntiAmintiri la prune din copilrie. Mareane, ce-ai fcut, ai ars sigurana? i-am zis s nu mai umbli la fire, c nu stau ca boul toat ziua s m leg la vecini!Asta-i tata care strig suprat c n-are lumin la alambicul din pivni, unde fierbe prune i adoarme dup ce se-mbat. Procesul de uic e foarte mito. Cnd ncepe s se coace prunele,

  • tata se mbat de bucurie, semn c urmeaz ca io s mnnc btaie. Treaba-i simpl: m trimite s culeg prunele, c, de cnd m tiu, avem 60 de litri de uic n curte. Adic trei pruni n care io m sui i dup ce m dau jos deja am diaree. Dac nu m-a strica io la stomac, ar fi poate 70 de litri. Da' ce, crezi c-mi pas de diaree? Cnd te doare capu' uii de orice. Prima dat m bate frati-miu, Ilie, c nu-i dau i lui prune. In general el m d cu capu' de televizorul nostru Sirius. Ca s scap, i dau lovitura mea preferat cu picioru' la gioale. De obicei, imediat dup asta ncepe s-mi curge snge, deci mi-a spart capul. OK!Urmeaz partea a doua a btii: tata. Tata m bate c-i deranjez antena la televizor. In general se chinuie cam trei zile s-o potriveasc la loc, timp n care ne bate pe toi. Dou zile jumate se mbat i ne bate pe toi, iar restul regleaz antena ca s prind meciurile. La mama in cel mai mult: ea nu m bate dect c murdrescpantalonii de caca, dup ce mnnc prune, i c trebuie s tearg televizoru' de snge i pe tata de noroi dup ce se mbat.Frati-miu mijlociu, Vasile, m bate mai mult de oftic c trebuie s m duc s-mi pun copci la cap. Pe sor-mea, Lenua, o bat eu, dup ce mi d n cap cu o tigaie exact cnd m ntorc cusut de la spital. Normal c sngerez din nou, mama m bate c fac mizerie, tata o bate pe mama, c nu vede meciul din cauza btii, iar Ilie, alt fra-ti-miu, se mbat i-1 bate pe Vasile, tot frati-miu.Toata treaba asta dureaz maxim dou sptmni, c dac ar fi i fraii ilali ai mei, Nae i Ion, cred c s-ar lsa i cu cuite. Noroc c tia-s n pucrie dup ce au furat o main, iar cealalt sor a mea, nici nu mai tiu cum o cheam, a fugit de-acas i e aurolac.Aa c tata se mbat cnd ncep prunele s se coac, cu ce-a mai rmas din uica de anul trecut. Dar niciodat nu se potrivete s termine cu beia de anul trecut i s treac direct la asta de anul asta. De obicei i se termin uica nainte s culegem prunele, aa c atunci ori mprumut bani i se mbat cu vodc, ori fur vreo gin de la vecini i se ntoarce din pucrie la prunele urmtoare. Aia-i bucuria lu' frati-miu Ilie, c se mbat el un an. Deci viaa mea se mparte scurt n An Ilie, An Btlie i An de An Diaree! Mareane, pui sigurana aia odat sau te bat pe ntuneric i e mai ru, strig taic-miu, dar eu am fugit de mult n curte, dup ce m-am curentat de-am vzut o lumin alb.Asta pentru c i-am bgat difuzoru' de la radioul lui taic-miu n priz i boul la de Medelin, prietenul meu, m-a pclit, c nu se aude deloc mai tare, deoarece s-a ars! Acu' iar trebuie s se urce taic-miu pe stlp sschimbe firele cu care furm curent de la vecina, baba Mria, i iar o s rdem cnd cade. ncearc i tu s urci pe un stlp, beat, s vedem dac nu cazi de cel puin ase ori. Baba Mria se face c nu-1 vede cum i fur din curent, c oricum ea a bgat un film foto la contor, ca s nu i se mai roteasc.Parantez. Am o problem, cred c vine de la lumina aia alb. Amintiri din copilrie, neleg, dar asta nu e copilria mea. i nu sunt eu prea intuitiv nu tiu ce nseamn, mi-a zis-o cineva , dar cred c mi se ntmpl ceva.

    Dou cuvinteAm deschis ochii i mi-am dat seama c stteam cu faa n sus. Dupe cum tiu io, cnd te ia o avalan i dupe ce se oprete, dac mai trieti, poi s-i dai seama imediat dac eti cu moaca n jos sau n sus. Asta, bineneles, dac mai poi s-i gseti minile ca s sapi i s scapi. Pur i simplu scuipi! Dac eti cu faa n sus, i cade flegma napoi, dac eti invers, nu.Aa mi-am dat i io seama aici c eram cu faa n sus. N-ara scuipat, dar mucii mi intrau n ochi. i lumina aia alb mi intra n ochi, da' m-am mai obinuit. Am vzut c scria ceva deasupra unei intrri. i n plus era scris ceva din dou cuvinte, c erau desprite de o pauz. Rsuflu uurat! Mai grav e cnd scrie din trei cuvinte, de exemplu: Parchetul Naional

  • Anticorupie". Sau Tribunalul Municipiului Bucureti". Sau chiar Spitalul de Urgen". Dac e din dou, e frectie: Parcarea Interzis", Fumatul Interzis" sau Am Bulana". Ce naiba scrie acolo, mi mijesc ochii i silabisesc: Poar-ta! Ce Poart? m scarpin n cap imaginar i strig: Portar! Sunt io, primaru' Marean! Ce dracu', mi-ai dat cu poarta-n cap?"Nici un rspuns! Stau ca vielul la poarta nou vreo zece minute, pn cnd mi vine n minte ideea s citesc i al doilea cuvnt. Ra-iu-lui! Poarta Raiului? Hait! S vezi c-am venit ca boul la emisiune la Rai Uno i numi-am luat nici un teanc de euro! Iar m face realizatorul varz, lua-m-ar dracu'! Nu mai njura, amice, c se rezolv!Asta care-a vorbit e un btrnel care seamn cu Fidel Castro dat cu fin. M ridic ntr-un cot i ncerc zadarnic s-i citesc ecusonul. Sfar-m Pia-tr", bolborosesc confuz. Nu te mai chinui, Mareane, sunt Sfntu Petru, zice boorogul.la scldat1 C/ei afar, copile cu prul blai, mi striga mama furioas c i-am consumat peroxidul i m-am vopsit blond. Iei afar i s nu te mai vd, lepr hoa!i-uite-aa, cu voie bun, ncepeam o nou zi dejoac! Cnd era cald pe-afar, mergeam cu prietenii la scldat. Mam, ce mai rdeam la scldat! Pi, frate, i scldam pe unii de-i fceam ciuciulete. Cu tmpitul de Medelin m suiam pe blocu' de lng cartieru' nostru de case i aruncam pungi cu ap n cap la fraieri! Ferete, bi, c vine torentele, striga Medelin, care tia de o carte la mod, Torente, c el era mai tocilar, era tocmai ntr-a aptea la nici 15 ani ai lui. Ferete, huene, c vine ploile n adverse! urlam i io ce auzisem pe la meteo. Eti prost, Mareane, c nu se zice adverse! se zice averse. Se zice la m-ta acas! Dac eti aa detept, zi unde-s ncrcrile electrice? C de descrcri electrice tie toi protii!Medelin rmnea cu gura cscat de ce-mi bunghea mintea nc de mic copil. Fiind cu gura cscat, era momentul optim s-i scuip o coaj de floare n amigdale. Dup ce-i revenea din tuit ne bteam vreun sfert deor, pn-i ddea la primu' borul pe nas. Ce vremuri mito!Parantez. Apropo, nevasta-mea, Veorica, zice s mai bag n cartea asta descrieri cum a citit ea n Bulzac sau, ceva mai aproape de tataia de la Olt, n Geo Bogza. Fii atent, toanto, c n-o fi nemii ia mai buni ca tetea! A, s-mi amintesc s scot toanto" din text, c se-oftic nevasta!Mi-amintesc ce discuii aveam cu Medelin cnd stteam pe terasa blocului i fumam Carpai manglite de la tata sau de aiurea de prin tramvai. Sau din autobuz. Medelin e un biat blond, da' nu ca mine de la apa oxigenat. Are doi negi pe degetu' mare, da' nu m bate, c io am patru. Are prul aa... cum s-1 descriu io? La frizer! (Na, toanto, citete descrieri acilea!) E la frizer c se tunde chel, deoarece, dac-1 vede blond mafioii notri din Ferentari, l buzunrete mereu! C are dou buzunare mari la pantalonii lui albatri. Erau verzi, da' s-au decolorat i i-a vopsit singur cu cerneal. Ce mai rdem cnd plou c face trotuarul albastru n jur! Doamne, ce mito ar fi s avem nite trotuare albastre n viitor! Mcar la noi n sector.cnd o s fiu mare^ntr-o bun zi, c toate erau bune, dac nu dormeam la secie sau pe pre cnd ne nchidea tata ua, stteam cu Medelin pe terasa blocului i rsfoiam o carte. Era o carte marf: Cei trei muchetari. Care n-am neles niciodat de ce erau patru cu Dartanian.De-aia, dupe ce citeam puin, rupeam foile i le fumam cu tutunul lu' ta-su lu' Medelin. Era plcut, btea un vnticel care scutura iedera verde de pe blocul gri, de mai cdea un amrt de pui de vrabie: poc galben cu rou pe trotuar. Ce proaste e vrbiuele, m gndeam n timp

  • ce admiram afiul cu trei frai ptai de vrabie lai, dac vede c le cade puii n halul asta, de ce nu-i face cuibul pe jos? Ca s-i mnnce toate pisicile, boule, replica Medelin, trecndu-i o mn unsuroas de la pufulei prin sprncenele ncruntate.Linitea dup-amiezii era strbtut rareori de copiii mai mici care trnteau capacele de tomberoane unul de altul, de plesnetul palmelor la mamele lor de le sreau mucii afereni i de ipetele odraslelor trosnite, de njurturile la taii lor i la rspunsurile obraznice ale puradeilor.Chiar, ce mito ar fi s fie o emisiune la televizor cu copiii care s spun lucruri trsnite! Trsnite de ta-su'care dormea n chiloi, dupe ce buse bere la table cu soarele-n cap. Era o linite obinuit la noi n cartier, c oamenii se obinuiesc de la un timp cu muzica popular rcnit n difuzoare rupte care hrie de la balcoane. Mareane, io cnd o s m fac mare, o s m fac doctor, bg Medelin una din top, dupe care se uit uor curios pe deasupra teneilor cu iretul desfcut, cum i planeaz Eugenia" zece etaje ca s se sfrme cu zgomot de vreo Dacie din parcare.Parantez. S-mi notez: ai vzut c cnd oamenii se gndete absorbii la ceva, ei se uit ca boii, fix? Aa am auzit i pe urm chiar am vzut pe la 10 ani chestia asta, mai ales la oamenii mari. Ala era cel mai bun moment s-i buzunreti! Din filozofeala mea: Omu' ct gndete, e prost!" Medeline, io o s m fac ofer de Raba! Tu stai ca prostu' la spital, ca s tai bolnavii pe burt i s le scoi creierii prin burice i mie o s-mi bat vntu' prin frez la volan i-o s fluier toat ziua gagicile i o s am bani c fur din motorin i mai iau cte-o pag dac transport ceva la fraieri! Mareane, eti limitat, ofta Medelin, aruncnd a lehamite cte-o pietricic n copiii care se jucau otron zece etaje mai jos. Eu o s salvez viei i tu o s nvrti manivela toat viaa! F-te salvamar, boule, dac vrei s salvezi viei, ziceam io triumftor, aa cum eram mereu cnd mi veneau replici tari. Deci, foarte rar. Tu tii care-i sensul vieii, Mareane? Nu tii, c te-a btut tac'tu-n cap i te-ai tmpit, suspina Medelin, privind uor curios cum o feti se prbuea pe trotuar, picurnd otronul cu snge din capul spart.Era bun, prostu'! Din trei pietricele nimerea cte-o feti mereu. Dup aia, ne cram, c nu mai ieeau proastele naibii s se joace, de fric! Mareane, tu tii ce-ai fost nainte s te nati? Am fost op...! urlam io victorios de replicile pe care, de altfel, le scriam seara pe pereii blocurilor i pe garduri. Asta eti acum, scuipa Medelin. Omul nainte s fie nscut a trecut prin viei anterioare! Adic poate n anul jde mii ase sute am fost haiduc i mai nainte poate c am fost Burebista i mai nainte poate eram cavaler teuton! Da' de ce s fii tu toate, b Medeline? Io ce-am mai fost? Tu? Tot igan repetent, fraiere! urla Medelin i o tiam amndoi c venea s ne bat pe terasa blocului ta-su lu' aia de i-am spart capu'.Parantez. Dac io am avut mai multe viei anterioare nainte, ce bine ar fi s tiu acum unde mi-am ascuns atuncea banii! Ii dai seama dac a gsi acum tot bnucu' meu din secolele, ba chiar din anii trecui, de la Mihai Viteazu, ht, pna la Robinson Crusoe? Eram mai tare la bani dect miliardarul de Bill Gates! Mareane, eti prost? i dac n-aveai bani?Asta e nevast-mea, Veorica, semn c trebuie s nchid ua, c m aude cum gndesc! Cum naiba s n-am bani n toate secolele? Trebuie s fi fost vreun partid i pe-atunci! Sau m-oi fi orientat i m-am bgat la Opoziie? Io am banu' ntodeauna, c-s descurctor!

  • jac iv custom avut probleme mari n copilrie, c nu pricepeam. In nici un caz nu-s prost, c mintea-mi merge n anumite domenii, cum ar fi: cum s le iau banii fraierilor i cum s-i fac de bani pe detepi. Asta m duce capul. Dar s mor io dac neleg unele probleme din via.De exemplu, dac exist OZN-uri i dac exist, de ce? Chiar m-am ambiionat ntr-o var cnd eram n vacan i am studiat problema pe toate prile. Adic pe toate pozele, c am mprumutat dintr-o bibliotec cri. Ce sentiment napa am avut n biblioteca aia! M uitam la raftele alea pline de maculatur i m gndeam: i dai seama, Mareane, cte cri n-ai citit tu n viaa ta i cte n-o s citeti n vecii vecilor, amin? M-am scuturat ca dupe un vis urt i bibliotecara m-a dat afar, c-i umplusem crile de mtrea cnd m-am scuturat.Dar ntrebrile abia au nceput s curg: dac atia oameni a scris cri, nseamn c e muli oameni detepi n lumea asta, care s-a gndit la foarte multe lucruri despre Universul Universurilor. Eu prin chestia asta neleg toate cte este pe lumea asta i pe alte lumi netiute nici de Jac Iv Custo, care a fost n toate rile i apele pmntului nostru, Tera. Deci, dac toi oamenii ia din raftele bibliotecii s-a gndit ei la toate, cum mergeviaa, de ce ne natem, de ce ne mritm i de ce murii, nseamn c toate lucrurile din lumea asta, toate, toate, a fost n gndurile lor! Deci, dac ei s-a gndit la toate, nseamn c nu-i nici o ruine c eu nu m gndesc la ele, deoarece, mare pagub-n ciuperci, gndurile sunt scrise n cri i n-am dect s le citesc, ca s le gndesc i eu, deci s devin detept!Trebuie s iau ceva de cap, c deja m doare, aa mi se-ntmpl cnd m concentrez n halul sta! Problema e c n-am timp s citesc toate crile i gndurile detepte, dar pot s aleg vreo cteva, s le abrdese. i acum revin la problema care pe mine i pe Medelin ne-a preocupat o var-ntreag, mai ales c fcusem amndoi hepatit i aveam timp s ne gndim. Deci...sfntu' petrui nesfntu' mareanc fn tu' Petru pe dracu'"! m gndesc imprudent i mi dau seama imediat dup cum pufnete boorogul c i pe lumea cealalt lumea mi ghicete gndurile. tii pentru ce, n mrinimia Noastr, nc nu te afli la ghieul Primiri" din administraia lui Scaraochi? m chestioneaz mouleul, n timp ce se aaz comod pe un norior mai apropiat.Ce mito ar fi s am eu i numai eu exclusivitatea vnzrii de noriori pe post de mobil. M-a umple de bani i pe lumea asta! Domn' Sfntu' Petru, care este chestiunea care este? Vrei s ne nelegem cumva? C sunt om de neles! Cine a lucrat cu mine tie c io n-am pus mna pe un capt de a fr s mpart din mosor n stnga i-n dreapta, cum s-ar zice! C dar din dar se face, cum s-ar zice, rezidena dumneavoastr, Raiul! S trii i s deschidei Poarta Raiului fr probleme i scrituri nc o mie de ani! Permitei s servim mpreun un strop de lapte i miere, de nectar, de whisky sau ce avei dumneavoastr p-aici, la protocol. Dac nu v descurcai cu procuratu', tiu eu nite biei care au murit fericii cu sticla-n brae i-mi sunt datori. Dac m familiarizai cu moneda de schimb prin zon, sigur ne iese la amndoi ceva i trecem linitii i prin lumea asta. Doamne ferete, se nchin grbit mouleul. Pcatele mele, fiule, nici n-ai intrat bine pe Poart i te-ai i aruncat la afaceri?Face pe niznaiul, cred c vrea un comision mai barosan moul..." Ba, pcatele mele, nu mai gndi necuviincios la adresa mea, c te bate efu' mintena!Trebuie s fiu cu ochii-n patru, c sta-i mai ru ca nevast-mea, Veorica, de m miroase de la poart! Poarta Raiului!dac exist OZN-uri si de ce

  • II C/areane, OZN-urile sunt nite maini ale extraterestrilor, mult mai rapide dect rachetele i chiar dect motocicletele, mi explica mie Medelin, n timp ce stteam ascuni n dou dulapuri din vestiarul fetelor, ateptnd s se termine ora de sport. In primul rnd c OZN-urile sunt ori americane, ori ruseti, ori cubaneze, i rspund. Ca s zboare pn la Pmnt, din galaxia Calea Laptee, sau de unde vin, OZN-urile ar trebui s se foloseasc de energia aia care nu tiu cum i zice, de levitraie, din capul lui Yoda! In primul rnd eti prost, c cubanezii n-au bani nici s trimit un pr n aer, i n al doilea rnd eti prost c Yoda e personaj de film i nu e adevrat, gfie Medelin n dulap, semn c trebuie s mai deschid ua s respire.Altfel o s ias iari rou la fa i linitit dup ce pleac fetele. Fii atent, fraiere, s-i zic un secret: Fidel Castro e mpiat i are nite motorae japoneze n el, care-1 fac s par viu, mai zice Medelin.Al dracu' ce detept e Medelin sta, uite c Fidel funcioneaz i acum, dupe jde mii de ani de guvernare! Bi, fii atent, nu mai bibili ce-i spun, c se vede cum gndeti, dup cum i miti buzele, ip Mede.9mihai ginu9Tati, cubanezii' e manevrat prin telecomand de americani, care prin chestia asta vor s scoat bani de la guvernul lor ca s se narmeze i n acelai timp ca s-i spioneze pe aliaii lor rui, care cred c-i cu ei. Cine? l ntreb eu, pierznd irul.M enerveaz Medelin sta c gndete mai repede dect mine i nu pot s-1 urmresc. Eu m gndesc deocamdat, surprins, c Yoda n-a existat real i c am fost pclii de Rzboiul Stelelor. Cane spioneaz? M-ta! Fii atent, tmpitule! Eu tiu ce sunt OZN-uri-le, c am vzut chiar eu unul! Pe bune? i deschid ua s respir.Moment neinspirat, c tocmai intrau paparudele de la ora de sport, care au nceput s ipe ca sirena lui Roait luat la picioare de legionari i am ieit amndoi n fug zgriai de proastele alea, care nici e ca lumea n-au.Parantez. Am vzut e meseriae de tot ntr-o revist Necker-man, la seciunea de chiloi i sutiene. A circulat prin coal revista aia, pn am cumprat-o io, contra la patru mainue de fier, revopsite cu oj, un clasor cu surprize Bib-Bib" de la ciunga de mestecat i dou gume chinezeti puin mucate, dar nc cu arom.Pcat numai c paginile alea din Neckerman nu se mai vedeau ca lumea, c porcii ia dintr-a XII-a le-ajupuit ele cu unghiile, de-a trebuit s le fac eu conturul cu stiloul. Deoarece a ieit nasoale, abia am reuit s schimb revista pe un caleidoscop din RDG. Chestia aia nemeasc era mito, o roteai n lumin i apreau figuri geologice, sau cum le zice, colorate. Am luat plas i cu stroboscopul sta, c boul la care mi-a vndut-o o lipise cu pelicanol unde era spart, i cnd am rotit-o mi-a czut imaginea de la balcon! Am bgat io nite pietri n ea, da' n-am mai vndut-o aa bine, c la care-a luat-o s-a prins de mecherie i i-a fcut doar o pocnitoare cu carbid din ea.fr cap i fr coad9In fine, mai trziu, sorbind linitii n scara blocului din dou Cico-uri cam cli, utite din vitrina cofetriei, l-am ntrebat mai stpn pe situaie: Ia zi, Medeline, unde ai vzut OZN-urile? Cnd i trntea maic-ta farfuria cu ciorb n cap?

  • N-a rs, deci s nu mai folosesc gluma asta. Eram odat la vntoare cu tata, ncepe el. Voiam s vnm cprioare, de care mie mi-e mil, dar le mnnc. Mnnc. i plng.Stteam ca boul cu gura cscat, nduioat i cu ochii notnd n lacrimi, abia mai trziu aflnd c Medelin tocmai luase un patru la romn pe Moartea cprioarei de Vasile Alecsandri. Cred. Sau George Labi? Plus c ta'su n-avea puc de vntoare. Singura arm din casa lor era o eava de cornete confiscat de ta'su, cu care-1 ardea la cur cnd l prindea fumnd n debara. Ei bine, fraiere, zice Medelin, i m ntreb din nou de unde expresia asta Ei, bine" cnd vorbeti de lucruri napa. La un moment dat s-au aprins dou lumini... Ziua? Noaptea! C tata bracona noaptea! i nu m mai ntrerupe, de bou ce eti! Noi eram ntr-o rp, unde czuse iepurele, cnd s-au aprins dou lumini pe culmea dealului! Care iepure, c parc era cprioar? Nu, c aia a scpat! S-a speriat de la bubuitur, c taic-miu uitase s bage i glon n arma lui artizanal, i cprioara a czut surprins pe o pocitanie de iepure, de 1-a fcut afi! M lai s-i povestesc de OZN? Sau te bag n... i urmeaz un citat pe care-1 scriam de obicei noaptea pe gardurile de lng gar. Cnd ne uitm n sus, din luminile alea dou mari, apar nc dou-treimihai ginualuminie mai mici care se micau haotic. S fi fost nite fiine extraterestre care emanau energie?Nu-i rspund, aa cum fac i la coal cnd nu neleg ntrebarea, cu excepia faptului c nu ncerc s-mi bag capul n banc, ceea ce, ntre noi fie vorba, n-am reuit niciodat, de cpos ce sunt. Taic-miu s-a speriat i m-a tras de mn, zicn-du-mi c sunt pdurarii cu maina de la Ocolul Silvic. Am fugit atunci i-am scpat, dar eu tot mai cred c am ratat prima ntlnire dintre dou civilizaii!Dup cum l tiu eu pe ta'su, beivul la care arunc noaptea sticlele de bere goale de la etaj n parcare, nu prea cred c au fost dou civilizaii! Maxim una!pn la dumnezeu, te-nelegi cu sfinii, cel mai important personaj, binecuvntat fie-i numele, vrea s stea de vorb cu tine, a declamat Sfntu' Petru, mestecnd alene cu ochii-nchii o bucat de covrig cu ambr, ceea ce m mir, c io dac eram Sfnt, bgm n mine numai somon afume. Cine, prefectul? am ntrebat neatent, moment n care un fulger mi-a ars ciuful, dar n-am simit nici o durere.Ce chestie, dom'le, dac eti suflet nu mai simi durerea! Atunci ce e vrjeala cu cazanele de smoal n iad? Te pomeneti c de plictiseal url sufletele alea chinuite acolo". Greeti, Mareane, se ntoarse Petru spre mine, scuturnd uor impacientat marginea noriorului de funinginea din capul meu, precum pe vremuri mama scutura zaul uscat de cafea de pe marginea mileului. Spiritele ajunse aici, n Lumea Sublim, pot cunoate caznele Judecii la nivel spiritual-cognoscibil...Din Oceanul Pacific, a ieit un pete mic i pe coada lui scria: iei afar, jagardea! Aa fredonam mereu n minte cnd nu nelegeam ceva la coal, sau mai trziu la Primrie. Asta m ajuta..." ...s treci peste complexele diferenierii de comprehensibilitate interuman, oft blnd Sfntu',10mihai ginu10

  • privindu-m ca pe un microb apatic prins ntre lamelele microscopului.,An-tan-tiri-mogodan-cara-cara-si principata mo-ren-go, mito"! Deja nu mai controlez reacia de respingere, care vine instinctual, ca i cum n capul meu ar fi o supap de refulare a apei. Chiar, m-am gndit ntotdeauna, de ce petii cnd i scoi din ap i deschid gura i urechile, sau cum le zice, n loc s le nchid i s nu respire aer? i imediat mi vine al doilea gnd, tot instinctual: Ce-a mai mnca o plachie de crap de-la de care primesc pag n fiecare vineri de la o pescrie din piaa Rahova." Chiar, domnu' Sfntu' Petru, nu servii o plachie cu sos i cu un vinior alb, sauvignon blanc? Sau la dumneavoastr, m rog, Avignon Blanc! C mi s-a cam fcut foame pe drum i nu gsesc nici un economat n Rai, nu? C eu, chiar dac n-am bani la mine, mi d efu' de economat ce vrea muchii mei. Pi cine 1-a pus acolo? Tata sau fii-su, adic io?Interesant este c, la nivel spiritual, cum zicea moul, am simit o zdruncintur puternic, ca i cum, n timp ce te afli n cdere de pe schi i te dai de-a berbeleacul, te mai trezeti i c-un ut n fund, de accelerare!Cnd am deschis ochii, ai minii, bineneles, totul era negru ca pcura aia pe care o vindeam pe vremea lui Ceauescu de la un depozit cu vru-miu care o utea din rezervoare. S dea naiba, mi-a tras Al de Sus un ut de-am ajuns n Iad, frate, mi-am optit, scrpinndu-m fictiv n capul improbabil. Cam aa, vere, am auzit o voce din spate.M ntorc brusc, mental bineneles, i-un drcuor care semna cu George W. Bu rnjea fasolea la mine. Ei, aa mai vii de-acas, rsuflu imediat uurat.atlantida ca chestietlantida! Poi s-mi spui la orice or cuvntul sta, ,Adantida", c am aceeai reacie: mi vine s vomit! M trezete ntr-o noapte fi-miu, Herotont, de mi 1-a botezat n btaie de joc Berbenciuc, i-mi zice trgnd de plapum: Tati, deschide-mi televizoru' c ncepe la Disco-pery un documentar cu Atlantida!Normal c l-am clcat pe mn, nind spre veceu, ceea ce i-a produs lui o entors i mie o ceart cu m'sa, ceart de gradul trei. Alea de gradul trei, de obicei, se caracterizeaz prin faptele c m'sa lui Herotont pleac la m'sa, care, culmea culmilor, st nc cu m'sa! E o poveste lung, c a btrn s-a trezit cu soacr-mea, tot dup o ceart d-asta de gradul trei, i asta n-a mai plecat. Mie nu mi se-ntmpl asta cu Veorica, c m'sele alea n-au loc toate n garsoniera lu' a btrn. Poate c-ar trebui s mai dea vreo grip pe-acolo, s mai respirm i noi.Pi eu, Marean, s stau eu s m uit la filmul la, Omul dinAtlantis, mai mult de cinci minute, pn curgea genericul prin ap? Dac n-ai vzut o erupie a vulcanului Verzuliu, sau cum i zice, s v uitai la mine cnd aud de Atlantica!Totul mi se trage, cum zicea epe cnd i trgea n eap pe boieri, totul mi se trage de la vodc. Printr-a11mihai ginu11opta, cnd eram la o beric filozofic cu Medelin i cu un coleg, Caramfil, care-i ziceam noi Clistir, l-am fcut pe unu' la o alb-neagr de i-am luat tot. Bine, n-avea prea multe: un ceas stricat cu care sprgea alune, zece lei, o cutie cu chibrituri plin cu crbui i o pung cu covrigi. Mai mult pentru covrigeii ia de bere l-am menuit. De-atunci era bun de gur: asta are, asta n-are, asta e ctigtoare!Care ctigtoare, c era fals tare! Tipu', un lungan, mustcios, mbrcat cu un pulover d-la n dungi cu desene geometrice, de vezi i acum pe la sate sau n Drumul Taberei, i nite pantaloni ifonai i mai scuri de glezn, trgea tare dintr-o sticl de vodc! Ce-a mai plns

  • cnd i-am luat-o, mi se rupea inima! In paipe mi se rupea, cum s-a rupt el n dou i-a czut grmad dup ce Medelin i-a legat ireturile ntre ele i noi am tiat-o cu vodca! Atunci am vorbit despre Atlantida. Inchipuie-i, Mareane, un continent mare n Oceanul Atlantic, m provoca Medelin, cu ideile alea tmpite ale lui, de-mi producea mncrimi exact n teitura capului, unde m-a scpat doica Mareana din brae.C vaca pmntului avea un obicei oligofren cnd se mbta cu uica dosit de l btrn n gura de aerisire: m arunca spre tavan strignd ca o apucat: Tata mare! Tata mare"! De fapt era numai Tata ma...", c re"-ul nu se mai auzea cnd rcneam de pe jos. Dac aveam prezena de spirit s m prind cu mnuele de lustr, cdeam pe moale, c proasta se apuca s m caute nuc pe covoare i atunci mi ddeam drumul pe ea. Sraca Mareana, ce soart paradoxal a avut! S moar din cauza buturii! I-a czut n cap o sticl de vin aruncat de la etaj, tocmai cnd terminase tratamentul la o clinic de dezaburire, sau cum i zice.fr cap i fr coad Mareane, iar ai faa aia de zimbru mpiat, cnd le apuci s-i aduci aminte din copilria ta nefericit si prelungit, aa-i? Nu, nu, sunt atent, Medeline! Ziceai de ..., de..., m-am blocat, exact cum fac eu cnd m ntreab presa cum am fcut primul milion de parai. Ce proti! C prima oar am fcut trei deodat! Ziceam de Grdina Zoologic! Aa, de grdin, am rsuflat uurat. Greeal major, c l-am vzut pe Medelin lindu-izmbetul pe faa aia de intelectual ratat, de fapt sudor de ncercare la evile de la Gaze. Ce grdin? Aia unde o s te duc pe tine, Mareane, dac nu te iau cumva hingherii, cnd oi turba! Vorbeam de continentul disprut n Oceanul Atlantic! Inchipuie-i un continent mare, care se afl exact n mijlocul oceanului, al aselea continent! Australia? m hazardez eu c-o ntrebare care mi-a scpat, fi-mi-ar capul sta mare al naibii, cnd o s nv s tac odat la ntrebrile grele?! Australia o cheam pe capra aia de sor-ta, animalule, cu care se duc colindtorii de srbtori, ca s fac economie de materiale! O s ajungi ori gunoier, ori n politic, Mareane! Atlantida a disprut misterios, dar eu cred c tiu ce s-a ntmplat.Al dracu' Medelin sta, ce baft are s gseasc lucruri pierdute! Mi-aduc aminte, prin '82, cnd a gsit un portofel... Dac te apuci iar s-i aminteti ceva, te scuip ntre felinare, de-o s-i curg cascada Niagara pe trompa aia de nas, m ntrerupse brutal Medelin. Tu de ce crezi c-a disprut Atlantida, ia zi?12mihai ginuDe data asta m-am nfrnat la timp, c voia s-mi scape un au manglit-o unii", dar mi-am ncletat plombele i am nceput s gndesc. La vreo sptmn, cnd m-am ntlnit cu Medelin din nou, mi formasem o idee. (!red c Atlantida n-a disprut! Cred c a alunecat pe glob n jos, undeva, i acum n-o mai gsete nimeni, pentru c a fost. acoperit sub franciza de ghea!km surprins o lumin n privire, dar, ca de obicei, m-am nelat, c nu era de apreciere, deoarece a nceput s urle de rs i s bat cu picioarele ntr-un burlan. A alunecat pe glob sub banchiz, auzi-1 pe Newton din Ferentari, fratee!Cine-o fi Niuton sta de m compar cu el, c-1 sparg! mi-am mucat eu buza de suprare. Mareane, pi dac Atlantida a alunecat, celelalte continente de ce stau bine mersi la locurile lor, precum ghivecele cu mucate ale babei Rada de la apte, aliniate pe trotuar unde le-am aruncat noi? Boule!

  • La asta nu m gndisem i, oricum, recunosc, e un defect al meu, s nu m pot concentra dect la un singur subiect, de obicei la bani. Atlantida, cred eu i Medelin se aez pe bordur cred c s-a evaporat, dup ce un meteorit gigantic a lovit continentul ntr-o noapte, acum cteva mii de ani. Atunci au disprut i dinozaurii, zice el. Continentul s-a fcut praf, care s-a ridicat pe cer, a ntunecat pmntul cteva zeci de ani i, practic, acum tot praful de pe pmnt e de fapt Atlantida!B, ce cap are Medelin sta! Deci s nu mai ipe mai-c-mea la mine cnd vin acas cu bocancii jegosi, c noroiul la e biata Atlantida, ridicat din ocean i czut din ceruri! Amin!13fr cap i fr coadParantez: Dar dac am rzui noi tot praful de pe pmnt i l-am bttori bine la loc n Atlantic, n-am putea s refacem Atlantida? Bineneles, viitoarea mea firm de construcii s se ocupe de asta, cnd oi ajunge eu cel mai bogat om din cartier, eventual primar!afaceri n iadnde sunt cazanele de smoal cu pctoi nuntru? Pot s fac fotografii?ntrebrile mi-au scpat fr s m gndesc, semn c n toat tevatura asta cu muritul i cu lumea cealalt e clar c-am suferit o fisur cranian i-mi ies gndurile din cap. Cine zice c iadul e negru i cu cazane de smoal n flcri nseamn c a fost muncitor n construcii la reparat terase. i n-are pic de imaginaie, zise Bu, n timp ce presar pe o foi de igar nite plan tute uscate. Marijuana? Nu, ceai de cozi de ciree! Am nite probleme cu pietrele de la rinichi. Noi, dracii, dormim invers, ca liliecii, cu capul n jos i ne alunec pietrele n plmni, d-aia fumez ceaiul, ofteaz Bu. i, de fapt, cum arat Iadul? Pi, Mareane, fiecare i-1 nchipuie cum poate. Pe tine ce te enerveaz cel mai mult? Bibliotecile publice. M-am pierdut odat ntr-una cnd eram mic i m-au gsit dormind ntr-un sertar dup dou zile. M-am plictisit mai ru ca la TVR.N-am avut ce face s spun chestia asta. Deodat n jurul meu s-a umplut de dulapuri cu rafturi kilometrice de cri. Cri peste tot, lua-le-ar dracu'!13fr cap i fr coad Dar de ce s le iau eu? Tu le-ai imaginat, tu s le iei! Vezi c astea nu-i fac dect ru la plmnii ti, cu prfraia aia de pe ele! Mai bine bag nite imagini din trafic la or de vrf, s vezi acolo drcuieli. Mareane, las-m i pe mine naibii n pace, c-s obosit! Am o misiune pentru tine! Nu pot, i rspund oftnd. Sunt inapt militar i sufr de spondiloz, cufuroz, tantiroz i platfus la picioare i mini. Mai bine pune-m gestionar la sectorul imobiliare! Nu se poate!i drcuorul a cltinat din cap nervos, de i s-a scuturat scrumul de ceai pe revere. Am zis s mai ncerc o dat, c ncercarea moarte n-are. Sau are? S mor io dac mai tiu! Pune-m la administraia cazanelor cu smoal, te umplu de bani! Zece la sut la vnzrile de crbuni i lemne de foc, ce zici? N-am cazane, eti prost? Pi atunci hai s vindem igri de cozi de ciree, tu le faci, eu le vnd, ai 15 la sut! Auzi, tu te saturi vreodat? M satur cnd fac bilanul la pag lunar, dar a doua zi o iau de la capt. Chiar nu vrei s facem afaceri mpreun? Nu fac afaceri cu spiritele din Purgatoriu! Unele mai ajung n Rai i rmn de cru, spuse plictisit Bu. i, apropo, nu-mi mai zice mental Bu, c nu sunt Bu! Sunt Hitler.

  • despre integrarea n UE i acquisul comunitaru tiu de ce am pus titlul sta, c nici nu tiu ce nseamn, dar de cnd eram n partid mi-a intrat n cap i nu mai pot s mi-1 scot. Asta e ezact ca ideea fix pe care-am avut-o cu apa ngheat. M scuzai, trebuie s fac o parantez, c pe urm uit.Parantez. La mine n cap niciodat ideile fixe nu sunt fixe. Cnd zici c ideea e fix, e clar c te preocup numai ideea aia. La mine ideea fix parc mi se mic n cap dintr-o parte n alta, ba m preocup de m doare capul, ca atunci cnd vin controalele la serviciu, ba nu m preocup deloc. De exemplu, cnd m gndesc la o afacere cu bani, m preocup enorm s ctig bani muli i cnd obosesc cu ideea asta fix, parc apare aa un declic n cap, de nu m mai gndesc deloc la afacere. i atunci m apuc s m gndesc ci bani am pn acum.Asta cu apa ngheat a fost tare. Intr-o diminea mama era n vizit, la vorbitor, la Omul Pianjen. Asta e tata. I-am zis aa de cnd l-au prins crndu-se pe balcoane, ca s ajung la doctorul de la etajul trei s-i fure video-ul. Numai c pn i-a fcut tata planul, pn a golit alambicul ca s prind curaj, vecinul de la doi i-a nchis balconul cu cornier i geamuri, aa c tata a alunecat i-a rmas prins n antena cu care vecinul Cos-tache de la unu prindea bulgarii. Ne-a fcut de rsul14fr cap i fr coadacartierului, c dou luni copiii strigau dupe mine: uite-1, b, pe biatul lui Omul Pianjen! Pn la urm tot c-o pnz am scpat, c ntr-o sear i-am pus o fa de mas n cap lu' fii-su lui Costache i l-am btut cu Medelin de i-au srit capacele. De atunci i-a rmas stuia i porecla de Musca", c-a bzit dou zile.i, deci, mama era n vizit la tata, cnd io cu Medelin ne-am gndit s facem patinoar. Fiind iulie, era cam greu, noroc c ne-am adus aminte de la desene animate cum au fcut Tom i Geri patinoar n buctrie. Zis i fcut, am dat drumul la ap n chiuvet, am pus dopul, ntre timp Medelin a tiat cu bomfaierul tubul cu freon de la frigider i, cnd au nceput covoraele s pluteasc, am bgat dou fire n ap. Atunci a rmas pisica fr coad, c s-a curentat, s-a speriat i mi s-a bgat printre picioare, ceea ce, dezechilibrndu-m, i-am retezat coada cu patina. In rest n-au fost victime, deoarece s-a scurtcircuitat priza i-a srit sigurana. i bineneles a srit mama pe noi cu cureaua, cnd a descoperit mncarea alterat.Parantez. Uneori m gndesc c desenele animate sunt duntoare copiilor. La mine a fost cum a fost cu patinoarul din buctrie, sau cnd am rmas nepenit cu Medelin ntr-o scor-bur, dup Chip i Dale, dar citeam, adic mi-a citit cineva, c un copil din America s-a aruncat de la etaj ca s-1 imite pe Bugs Bunny cnd zbura. Dect s ajung plcint din cauza desenelor animate, pe care nici nu le neleg cnd sunt subtitrate cu scris, mai bine m uit la filme cu ninje i Cichi Cian. Care te nva foarte bine c numai cine zboar mai sus i bate cu picioarele oamenii ctig. Bine, asta la chinezi.La noi, ctig ia care are bani s mituiasc judectorii.hitler i intelectualiihI / itler i bg codia n buzunarul de la piept, scond o pastil: Mareane, tii de ce se zice Purgatoriu? Hai, gura mare, c te ateapt vremuri cccioase. Nu vrei mai bine s le vindem, domnu' Adolf? La o purgaie normal, v garantez dou mai mici, dar mai bnoase.In jurul meu, biblioteca imens s-a transformat brusc ntr-o aglomeraie de maini, de ziceai c-i la pasajul Obor, pe la 9 dimineaa. Mainile claxonau toate deodat, oferii i bgau i-i scoteau, numai n centrul interseciei rdeau nite drumari care asfaltau pe ploaie. M rog, asfaltau. Jucau table n cabina buldozerului. Uau! Afaceri cu asfalt! Mi-a pus Dumnezeu m-na-n cap!

  • Mareane, stai linitit, zise Hitler, sta-i calvarul unui ofer de taxi, cred c s-a stricat ceva la softul Iadului. Mai bine hai s-i dea Dumnezeu sntate aici n Iad, c de cnd ai venit tu, am schimbat Cyclon B-ul cu tortura psihic. Vreau s zic, Mareane, c au crpat n dou zile aici la Talpa Iadului mai muli nvai dect am gazat eu la Auvi! Ai gazat? m apuc s ntreb. nseamn c dumneavoastr suntei de vin pentru exploziile de la Piaa Roman i din cartierul Colentina?!15fr cap i fr coada Nu, Mareane, la-i Distrigazul. Dar mai bine s-i art.i brusc ne-am trezit ntr-o cldire pe care scria Universitatea Sorbonaibii", n care peste o mie de oameni cu ochelari sau cu brbi curau cartofi. Ce poate fi mai sadic dect s pui intelectualii s curee cartofi? m nUeb Hider, scobindu-se uor n dini c-o Cruce de Fier. Dar ce-au fcut, domnu' Adolf? Pi, n general, au luat premii Nobel, scuip neamul a lehamite o bucat de niel i-un capac nectigtor de bere la litru. Atunci merit, tocilarii! Domnu' Hitler, dar care-i tortura psihic acilea? l-am ntrebat, n timp ce examinam cu atenie figura unuia care semna cu Einstein.Sigur era Einstein, c n-avea creier i n loc i puseser n cap o miniatur cu Atomul, monumentul de la Bruxelles. Tu, Mareane, czu ca un tunet rspunsul neamului. Ateniune, intelectuali ratai, dnsul e Marean!N-am vzut n viaa mea atta ur mpotriva mea adunat la un loc! Nici mcar la pensionarii care ieeau nervoi din Economate vznd c preurile sunt mai mari dect n celelalte. Le citim din Jurnalul tu i de obicei dup o pagin strngem cadavrele. Bi scrnviilor, a ipat Hitler, trgnd n acelai timp un pumn n capul lui Einstein de i-a fusionat Atomul, ascult comanda la mine! Astzi avem sear de jurnal n lectura autorului. Intelectualii de serviciu s-i pun dopurile n urechi, ceilali, atenie! Mareane, citete-o pe aia cu cutremurul!aia cu cutremurulII C/ inerveaz c toat lumea a vorbit o sptmn numa' despre cutremuru' seismic care eu nici nu l-am simit! Normal c nu l-am simit, c dormeam pe patu' la de ap care l-am primit de la partid dupe alegeri! E albastru cu trandafiri i l-am umplut cu ap mineral! Cum zice i sloganele la ap: Eti ceea ce vrei care este! Io cnd m sui pe patul meu, imediat sunt adormit! nainte, n sectembrie, l-am umplut cu must! Atuncea sloganu' patului era: Viaa are must!".M-a enervat de cutremur nevast-mea, Veorica, c m-a sunat dimineaa, pe la 12, la telefon: Mareane, scoal c e cutremur! Pe tine te-am uitat n cas!Toanta naibii, cnd a nceput cutremuru' s-a suit cu fii-miu, soacr-mea i toat familia n avion i a plecat la Milano, unde a rmas cu doamna Dana, pn mi-a golit cardurili!Cic a fost de ase grade pe scara lu' Richter! Ce fraier e i Richter sta, c st la bloc, pe scar! Io d-aia m-am mutat, care este. Da' de mine i pun s-mi dea jos cele patru etaje de la vil i s le pun alturi, ca s nu caz peste mine.Nu prea neleg io cum apare seismurile astea i de ce trebuie s intre i la mine n sector, fr s dea pag.15fr cap i fr coad Tati, cutremurele apare cnd se freac ntre ele plcile tectonice, mi zice Herodot, deteptul familiei.Parc eu n-am auzit de plcile astea teutonice, de la istorie, de undeva.

  • Tectonice, nu teutonice, studentule!Rde, pramatia naibii, de mine, da' nu l-am mai prins, c-a ajuns primu' la Porsche! Am citit eu ntr-un documentar la National Geologic c animalele simte cutre-murile! Cic petii devine agitai nainte! Aa c mi-am luat pag repede un acvariu mare ct peretele i-am turnat n el vreo patru kile de hamsii proaspete. Deocamdat nu e cutremur, c vd c hamsiile plutete linitite la suprafa.M duc s m-ntind pe patul meu de ap, c m-a obosit s scriu! Sper c, dac e cutremur, s nu se sparg patul i s m nec la mal!visul copilriei melePj e la 12 ani fumam. Fumam ce rmsese prin pachetele de la 11 ani. ijucam fotbal n curtea colii toat ziua pn noaptea. Asta e un punct care mi-a plcut mie la coal: c are curte. Dup ce pleca clasele cu protii care n-avea scutiri la educaie fizic, veneam noi, ia pasionai de sport, nu de pas alergtor, mersul piticului i alte crcneli d-astea. Eu d-aia nici nu m-am mai dus la educaie fizic c, fiind mai micu, cnd eram la mersul piticului fceau mito de mine, cic mersul lui Marean".Bi fraierilor, ce-ai fi vrut voi s avei mersul meu prin via, cu toate ndestulrile mele! Alergai ca protii n turm, mbrcai n orturi negre i tricouri albe cu minile pe sus, ca maimuele, ca nite babuini dresai de tovara de sport. i uite ce-ai ajuns: nite neica-ni-meni cu buri, cu serviciu de la opt la patru, care alergai n turm dezordonat s prindei autobuzul care s v duc la ciorbele voastre de alaltieri i la nevestele voastre grase i telenoveliste!Bi liceniailor, viaa adevrat am trit-o noi, ia care aveam scutiri cumprate cu cafea i Kent, care jucam fotbal i pereica i miue dup ce fugeai voi n clase la teze, care jucam la bustul gol, care fumam la cornere i care njuram la geamuri de ne gonea directorul. Ne16fr cap i fr co a iladurea n paipe de nota sczut la purtare care era o rnzgleal ntr-un catalog de hrtie, spre deosebire de senzaiile de libertate i viaa n aer curat i igri care le fumam! Tocilarilor!Bine, acum nu mai pot s alerg aa, c am fcut burtic i dac alerg dup preedintele partidului trei metri ca s m pun candidat, mi scuip plmnii, dar ce copilrie mito am avut!Intr-o sear de septembrie, cnd colarii umblau ca bezmeticii s-i cumpere ghiozdane i alte marafeturi care le puneam noi stlpi la porile de fotbal, fumam cu Medelin n curtea colii. Ce mai rdeam de el, c nu se tunsese i i-a luat foc bretonul de la igar. Rzi ca boul, Mareane, eti o vit dement i nclat n tenei care nu tie nici cte ri romneti au fost n istorie, dobitocule prost!Nu m supram pe el, n-aveam timp, deoarece eram n mijlocul unui concurs de njurturi, dar mare lucru c nu tiu cte ri romneti au fost! Extraordinar!Parantez. M-a preocupat mult timp, ntr-o zi, chestia asta cu rile romneti, care era de fapt doar una: ara Romneasc, undeva prin sudul Carpailor. Celelalte erau ara Moldove-neasc i ara Ardeleneasc. Atunci, de ce le zicea ri romneti? C oricum aveau domnitori diferii i se bteau cu dumani diferii: romnetenii din sud se bteau cu turcii, moldovenii se bteau cu ttarii i ardelenii se bteau cu pumnu-n piept c sunt cei mai civilizai. Chiar, cu cine se bteau ardelenii?Rspunsul e simplu: cu muntenii i moldovenii! C aa e romnul: frate cu codrul i jigodie cu fratele lui! Tot mai bine-n ziua de azi cnd tii bine: dac ai un romn vecin, e bine s ai gard de doi metri! Dar s-1 zideti bine, c e-n stare s i-1 fure! Viaa asta, Mareane, spunea Medelin ntr-o zi, pe cnd puneam monezi de 25 de bani pe liniile de tramvai.

  • 17mihai ginuca s ne facem capace pentru jocul de capace, viaa asta e ca un pepene, nelegi? Nu nelegi, normal c nu nelegi, c tu ai capul ca un pepene ! Plin de idei, ca pepenele de semine? Nu, verde! Mi Mareane, toat viaa e ca i cum mnnci dintr-un pepene: sunt i pri dulci, sunt i smburi care-i stau n gt, dar pn la urm e rotund ca un pepene i cnd ai terminat de mncat, te duci! Adic mori? De la un pepene? tia bag otrvuri n ngrminte, nu, Medeline? ie i-au bgat n lapte! Voiam s zic c te duci laveceu, papagale!Iar m-a fcut la vorbe! i la gnduri! E timpul s-i arunc n fa ceva s-i tai macaroana. Medeline, eu m fac gestionar, bi! S vedem atunci cine-i mai tare!N-am vzut n viaa mea aa o transformare, exact ca n basme, cnd arunca Ft Frumos cu pieptenele n spate i se transforma brusc ntr-o pdure. Medelin a rmas ncremenit cu ochii mari i nrile dilatate, cam 24 de secunde, dup ceasul meu electronic. L-am fcut, l-am fcut pe mecher!Deodat Medelin se nroi la fa, de-am crezut c face un atac de infarct la inim i izbucni ntr-un rs cu lacrimi, de-am crezut c-a nnebunit brusc! Gestionarrrr! Auzi, gestionar! Ha, ha, gestionar! Da, gestionar! Ce rzi ca prostul? Pi, dac te faci gestionar, o s te vizitez la nchisoare, bi mn-lung!un drac de omhI f/itler i mngie discret mustaa, care-i rmase stingher n mn. Oft ncet, n timp ce se chinuia s-o lipeasc la loc: Ursc machiajul sta oribil i ieftin. E aceeai senzaie de prospeime ca i cum Pamelei Anderson i-ar cdea silicoanele pe jos n timp ce-o zglie brbatu-su, Tommy, pe caset. Ai vzut-o? Normal. Am i chemat-o s cnte la un Revelion, dar m-a tratat cu sictir. I s-o fi stricat siliconul i-i miroase! i-am rspuns eu, n timp ce-i subtilizam neobservat mustaa czut pe jos. Oare ct o costa? Mareane, Pamela e actri, nu cntrea! D-aia te-a refuzat! i n-ai dect s pstrezi mustaa aia, c-i fcut din prul lui Cher, nu se mai lipete. tiai, Mareane, c de fapt Hitler triete? E Saddam Hussein! Dar o bere nu servim? l-am ntrebat neatent, cnd o voce baritonal a zguduit smoala din cazane: Mareanee! N-am mai vzut unul ca tine niciodat, lua-m-ar dracii! Pi am aprut i la teve, i n ziare, cred c m-ai vzut! am rspuns imediat.Hider-fr-musta ncepu s fac plecciuni i opti alb la fa:17mihai ginu17 L-ai suprat pe eful, Mareane! E marele Belzebuth, naiba s m pieptne!Pe loc i apru o crare i prul i se undui n btaia vntului. Am simit c e momentul s profit: S trii, ntunecimea Voastr, Naiba s m fac, v rog, blond ca Brad Pitt!Un rs ca un tunet rsun peste flcrile eterne, n timp ce drcuorii dispreau prin crpturile pmntului, schellind cu coada ntre picioare. Mareane, eti dat dracu'! Ai mai vzut pescru negru?M-am scrpinat n cap, eram tot brunet, constatasem, i-am rspuns instantaneu:

  • Am vzut la Animal Planet pescrui czui n petrol. Ce se-ntmpl, totui, a avea o rugminte, eu de ce nu v vd?Hider-fr-musta-dar-cu-crare m-a strns de mn: Mareane, i-am spus c tu ne vezi sub nfiarea care i-a rmas ntiprit n minte de pe lumea cealalt. ie nu i-a rmas ntiprit nimic, de aceea doar l auzi pe slvitul Prin Negru. Scutete-m de slviri d-astea, i-am zis, Michidu, c prinul negru e Will Smith n serialul Bel-Air.Vocea tui puin i continu, strignd n alt parte: Dac mai fumeaz unul iarba-dracului aici, v zbor n Rai s v plictisii etern! Iar pentru tine, Mareane, am o misiune sacr: tu vei duce pe Pmnt regatul Meu, tu vei propvdui spusele mele, tu vei fi Anticristul! Ce nseamn provdupui? l-am ntrebat neinspirat pe Hitler, moment n care cerul negru s-a rupt n dou, cu un zgomot exact ca la cnd mi s-au rupt pantalonii n fund, cnd m-am aplecat s-mi dea autograf Iliescu pe cartea lui, nu-i rein numele.fr cap i fr coadaEra ceva cu litere mai mari, parc.Un nor de sulf se mprtie peste cazane, n timp ce pctoii tueau i se vrau n smoal, s scape de miros. Am tuit i eu de complezen, oricum nu se compara cu ciorapii mei de la Conferina Partidului, cnd l-am dat afar pe Nstase. mi transpiraser de nervi, de eram singurul sector cu bomba atomic! Din nor se ivi o form ntunecat care rcni la mine: Poi s te concentrezi mai repede, n-am vzut n eternitatea mea un om mai lipsit de imaginaie. D-mi o form n gndul tu, c m-au apucat mncrimile de la starea asta imaterial. Ai ncercat cu Gerovital? mi-a scpat ntrebarea, n timp ce m chinuiam s-mi imaginez ceva groaznic, care s m sperie.Momentul se prelungi penibil, pn cnd Hitler mi trase un cot n coaste: Dac nu te concentrezi, o s apar sub forma lu' fii-tu, Herotont! Sau mai ru, nevast-ta, Veorica! Sau i mai ru, Veorica din Clejani!La auzul acestor ameninri fie, am nceput s m screm concentrndu-m. In faa mea apru n acel moment o fa cunoscut, dar furioas. Mareane, eti prost ru! Deci pe tine te sperie cel mai mult s te vezi pe tine srac. Uite-m!Eram eu, dar nu eram chiar eu, c n-aveam costum Versace din Obor, pantofi de lac i cravat. Apropo, nu tiu de ce le zice pantofi de lac" c nu merg ca Moise prin ap cu ei. Aa ar trebui s le zic la labele de scafandru: labe de lac! Deci m uitam la mine i minele al-lalt eram zdrenros i mbrcat de cptat, parc eram dintr-o trup hard-rock. Chiar, ai vzut cum se mbrac...In momentul la, am simit o palm tare pe obraz. M-am ntors s fug, dar Eul zdrenros mi mai trase o18mihai ginu18palm. Abia atunci am observat mai atent c mi ddea palme cu piciorul copitat. Aha, Mareane, mi-ai ntors i cellalt obraz, cretinete? ie i place s te sinucizi? Ce, eti masochist?Am vrut s lein, dar mi-a fost fric s nu-mi uteasc portofelul, aa c m-am mulumit s beau un pic de ap mineral cald i s rgi mulumit. M-am ters politicos cu mneca la gur i i-am rspuns:

  • Bi, srntocule care eti! Mie dac-mi trage cineva o palm, ntorc i cellalt obraz i dup ce sunt sigur c am motiv, l rup cu btaia. Te bag n portbagaj i te arunc la groapa de gunoi a sectorului, srcane!Hitler, rmas i fr musta i alb la fa, i fcu repede o cruce ntoars i mi opti aproape leinat: Unde s-i mprtii cenua, incontientule? Dar ce sunt eu, Cenuresul? i-am replicat, n timp ce vocea ca un tunet rcni iar: Linitee!Era momentul pentru nc un panseu reuit, aa c m-am grbit: Chiar, ai observat, oameni buni, c e cte unul care strig Linite", ca s ipe el dup aceea? Pi aia mai e linite? Ar trebui s strige: Prtiee"! Adic vine el cu decibelul n gt!Hitler lein delicat, n timp ce Marean-cel-srac dispru ntr-un nor de fum i vocea se auzi plngre: Dracu' tie cum mai scap de sta! Nu stai prea aproape, c se ia!Mi-a plcut asta cu apariii i dispariii n nor de fum. Cum ar fi ca eu s apar enigmatic la conferinele de pres ntr-un mare nor? S vorbesc cu careva s-mi dea pag o main de fum. Ce nseamn enigmatic"? Vocea din cerurile subterane se auzi mult mai slab, uor depresiv:fr cap i fr coad Ce rost are totul? Totul e deertciune. Pardon, la noi, la Lacul Morii, nu e deertciune, e ap. In Sahara e deertciune. Nu m mai ntrerupe, c te trimit n neant, Marean! S trii, mulumesc, n-am mai fost niciodat. Unde e, n Turcia? Nu-mi dai i diurn? Mareanevocea se auzea din ce n ce mai stins am o misiune pentru tine. tii, m scuzai, n-am fcut armata. Sunt bolnav i...Lumina alb acoperi totul cu un scrnet oribil. Cum o s-i povestesc eu lui Medelin de toate sunetele astea? E ca atunci cnd Micky pag s-a aezat lng instalaia de sonorizare la edina partidului, cu putile alea pag pentru primul-ministru. Armele au intrat n microfonie i-am rs toi vntorii.Parantez. Mie nu-mi place vntoarea. Stai ca prostul n tufi, te mnnc narii i furnicile, ca s mitraliezi o biat fiin nevinovat. Ari dracului ca un soldat prost dintr-un pluton de execuie, care, dac ar avea ceva minte, l-ar mpuca pe comandantul de pluton. Mcar de distracie.Cum ar fi s aib i vnatul puc? N-ar fi mai interesant dect s stai ca o grmad de blegar n mocirl, ateptnd penibil s mputi o ra cu un coeficient de inteligen ceva mai mare dect al glonului. Alo, vntoarea adevrat s-a ncheiat de secole bune! Voi, pescarii i vntorii, suntei la fel de nepotrivii n peisaj ca o cru cu fier vechi pe amp-Elisse.partea a douanapoi viitor f_/f/uzi, Mareane, ce vrea pramatia de fi-tu? Nu mai vrea sendvi cu dou buci de pine i unt. Vrea o felie uns pe ambele pri. Dar ce crede el, c banii cresc n copaci? La pomul ludat nu te duci cu sacul, m-ai neles, Herodoate?Veorica ncepu s frece un ness, n timp ce mie mi crpa capul de durere. La naiba cu teleportrile astea, azi aici, mine-n Focani, poimine n Iad. Evit s m uit n stnga i-n dreapta, ca s nu-mi plesneasc easta. Oricum imaginea o cunosc, sunt n buctrie la mine, Veorica nchide cu zgomot capacele de la cuptoarele cu microunde. Avem patru, trei primite pag i unul, galben, care 1-a luat nevast-mea ca s se asorteze cu mobilierul. I-am i spus: Femeie, celelalte trei nu vezi c nu se asorteaz? Sunt albe. Habar n-ai, Mareane, e vorba de Feng ui. Trebuie plasate spre nord i est, ca s degaje energie, nu s consume." Pi poi s le pui i la Polul Nord, nu vezi ct curent consum? De ce trebuie s le foloseti pe toate

  • patru? Unul n-ajunge?" Hait, zise nevasta, te-am auzit, Mareane, pe tine s zici c ajunge unul. Doamne, e prima dat! De obicei vrei ct mai multe! Nu le-ai adus tu din pgi? Unul i nclzete ie mncarea, sta-i-ar n gt, altul pentru sendviul lui Herodot i al treilea ca s-mi in eu nessul rece! D-aia!" Bag-120mihai ginu20n frigider, dac-1 vrei rece." Nu, c prinde miros de la salamurile de la Economat cu care ne-ai umplut toate trei frigiderele, Mareane!"i nevast-mea ncepu s plng ncetior.In disperare, c pierd mereu luptele cu Veorica, am mai ncercat ultimul proiectil: i al patrulea cuptor la ce ne mai trebuia, c suntem doar trei!" Serviciile, nesimitule!"i Veorica trnti ua ieind, de mi-a ptat cravata de la partid cu cafea. Noroc c i-am confiscat-o pe-a lui Ns-tase cnd l-am dat afar i m-am schimbat repede. Uitasem c buctria era plin de pahare de cristal de Boeria, primite cadou. Cam la vreo 40 de servicii complete i 16 incomplete, mprumutate de la chermezele din filiale. Toate tronau expuse pe frigidere, cuptoare cu microunde, aragaze i alte electrocasnice de care mai are omul prin buctrii. C avem trei buctrii, una roz, una albastr i una nc nu e gata, c n-am primit nc faiana. pag. Tati, nu-i aa c la pomul ludat nu te duci cu sacul, te duci cu toporul? clefi Herodot o maxim d-aia de-i venea s-i cumperi o trsur regal cu patru cai.Reeta: se scot caii de la trsur, se ataeaz fiecare mn i fiecare picior la cte un cal i se mn n cele patru puncte cardinale. Rezultat: dup ce url un pic i prie, pramatia tace instantaneu. Mareane, tu crezi ca ar trebui s ne retragem trupele din Irak?Ei nu, c asta le depete pe toate. L-am vzut pe Sfntu Petru, l-am vzut pe Hitler fr musta, l-am vzut pe dracul srac, dar s-o vd pe nevast-mea, Veorica, dezbtnd probleme de afaceri externe, n-am crezut n vecii vecilor, amin.fr cap i fr coad Dar ce crezi, c sunt o proast d-aia de la tine din partid, nesimitule? S-i nclzeti singur fasolea!Aoleo, am uitat c acas gndesc cu voce tare i apropo: aoleo, iar fasole?! Femeie, tu nu nelegi politica extern. De ce crezi c americanii au atacat Irakul? Ca s le asigure libertatea i democraia? Fii serioas, e ca i cum ai zice c eu am vrut s fiu primar ca s asfaltez strzi. E vorba de bogia solului, aia e. Tati are dreptate, se bg Herotontu', amestecnd nite icre negre n laptele cu cereale. Americanii vor s ia nisipul din Irak, ca s-1 bage n circuite integrate cu silicon n calculatoare, nu-i aa, tati?Am rmas cu gura cscat, scpnd pe jos felia de somon afumee din omlet. In momentul urmtor, namila de Mar, caniul nostru fr o ureche, dar cu dou cozi, se repezi sub mas. Clmpni rapid un papuc, clcnd indiferent pe somon i o terse din buctrie direct n emineul din living. Acum vreo doi ani javra a decis s-i mute culcuul n emineu, aa c am fost nevoit s-mi mai fac un emineu de marmur n living. A fost un cadou de la o firm de asfaltare. E cam nasol cnd Mar nu doarme n emineu, c e cam curent de la cele dou hornuri.Cele dou cozi le are de cnd Herotont, n nemr-ginita-i inteligen discret, mi-a zis s-i tai coada de mic, ca s-1 fac ru. Dar i-am tiat-o pe lung, nu n seciune. Dac nu precizeaz, cauzeaz! Dar ce-o fi cu javra, de obicei mi fur toata farfuria, nu papucii. Nu cred c a fcut schimb de locuri la deteptciune cu fi-miu. Dei, parc Hero a zis ceva inteligent. Am uitat ce.

  • A zis c americanii vor nisipul din Irak pentru calculatoare, uitucule.21mihai ginuNevast-mea se uita cu repro la mine, ceea ce m-a fcut s cred c se ntmpl ceva n jurul meu. De obicei, nici nu se uit la mine. M ntorc i n spatele meu era Pndele, grdinarul nostru care l plimb pe Mar. Se uita prostit la mine. Ce ? A venit la poart vreun comision? Du-1 la magazie, Pndele.De obicei l trimit pe el s ia plicurile sau cadourile, c mi-e lehamite s-mi tot pun mnuile chirurgicale ca s nu las amprente pe flagrante. N-a venit, efu'.Pndele se legna stingherit de pe un picior pe altul. Atunci ce vrei? efu', nu tiu ce are poarta c nu se clintete. Nu pot s-o nchid. Inchide-o dracu', c vede alegtorii ce-am n curte, boule, rspund nervos, ceea ce nu mi se ntmpl de obicei pn la prima cafea de diminea.M enervez abia dup ce m frig cu ea. Pndele, vezi c e un buton rou pe panou, n ghereta ta. Apas pe el!Asta era Herotont, care iei maiestuos pe u, fcn-du-mi cu ochiul. Nisip, tati, nisip"!Ce nisip? Am primit nite nisip, e adevrat, de la o firm de construcii pentru plaja mea de la piscin, ideea mea proprie. Dar ce legtur are? M scarpin nedumerit n cap, n timp ce nevast-mea iese i ea, zicnd: Mareane, nisipul din Irak. Uii de la un gnd la altul. Dac nu te-a vedea cum eti, a crede c te-ai ndrgostit.Pndele e nc n buctrie, uitindu-se chior la filtrul de cafea. Vrei o cafea? Eti cam mahmur, ce ai?21fr cap i fr coadPanelele rsufl uurat: A, cafea era, i iei cu o urm de consternare pe fa.Ce naiba au toi astzi? i mai ales s nu uit s scutur tastatura de la calculator. Auzi ce-a fcut pramatia, a umplut-o de nisip. Nisip n calculator!Parantez. Apropo de nisip, mi-aduc aminte cum am vndut eu ntr-o var juma' din plaja de la Costineti. Aveam vreo 20 de ani i bani doar din sticle goale. Pcat c-a murit vecinul Costic de ciroz, c-mi luam i main. Cnd am rmas fr mrunt la mare, m-am apucat cu un prieten, Sebi, s ambalm nisip pentru acvarii. Cred c-am vndut tone prin Obor. Pe urm am ncercat cu nisip pentru cafea la nisip. In dou luni, plaja a sczut cu doi metri, cred. Am spat ntr-o noapte n jurul unui grup de trei rockeri bei, care dormeau sub plapuma cu stele, la lumina lunii i a mucurilor de igar aruncate de fanii Depeche Mode pe ei. Dup ce am spat, am fcut un an dinspre mare, de-au ajuns s doarm n mijlocul unui lac, parc erau Urii din Pdurea Adormit, sforind n castelul nconjurat de ap. Cnd s-au trezit, au nceput s urle de fric. Ce i-e i cu beivanii tia cum se tem ei de ap, ca Titanicul de aisberg.la primriem deschis ua biroului pe la ora 11 i zece minute, c m-am uitat la ceasurile mele Longines. Am dou pe mna stng. La Rolex m uit doar cnd sunt la partid, pe mna dreapt. i cnd m duc la Club, pentru edinele de la masoni, m uit la ceasul de buzunar, pe care l-am cumprat de la o consignaie. Nu merge, dar i-am lipit pe spate un afiaj electronic i m prefac c m uit ct e ora, dar de fapt m uit pe spate. E bine s ai ceasul potrivit pentru atmosfera care este la fiecare. Vd c pramatia de fii-miu ncepe s-mi calce pe urme.

  • Mecanismul de la un Longines lipsete i mi-a pus n loc nuntru nite pastile albe care zornie. Ia s-1 iau la ntrebri, pn nu uit. Formez i l admonestez direct: Huliganule care eti! Ce mi-ai fcut la ceasul meu de firm, pastele m-tii de derbedeu! Marean, cum vorbeti? Nu i-e ruine obrazului? Azi nu mai mnnci cald, mi rspunde nevast-mea i-mi trntete furioas telefonul.L-a trntit pe bune, am constatat acas, cnd l-am pescuit din veceu cu periua lui Herodont!Aa mi trebuie dac m enervez i mi se urc sngele din gt n cap, conform principiului vaselor telecomu-nicante. Am format din greeal numrul nevesti-mii! Verific rapid cu coada ochiului dac m vede cineva i-1 sun pe Hero.22fr cap i fr coad22 Alo? Herodot? Tu eti, biatule? Da, tati. Cine credeai c e, Papa? Las-1 pe Papa, la el la Milano, derbedeule, i zi-mi ce mi-ai fcut la Longines? Unde mi-e mecanismul care ticie nuntru? l ntreb circumspect, ca s nu risc s m ia la mito.Prea trziu... Tati, Papa e la Roma, nu la Milano, iar mecanismul tu l-am fcut perpetuum mobile cu Cazimir.Asta e prietenul lui, tovar de rele care le sufr eu. S-mi aduci disear mobilele astea s le scot ceasul din ele i s-i dau cu ele n cap! Ce mobile mi-ai stricat, pramatie?Asta nu e chiar aa de ru, c trebuie s-mi mai mprosptez telefoanele, s sun la pgarii mei. Tati, perpetuum mobile nu e telefon, e un mecanism care funcioneaz etern, fr s consume energie. i nu m mai deranja, c te spun lui mama c nu m lai s-mi fac temele. Stai, Hero! Zi-mi ce pastile mi-ai pus aici? Pot s iau una de cap? C m-ai nnebunit cu prostiile tale! Poi s iei, da' nu te ajut la cap. De fapt nu tiu dac te ajut ceva. Alea sunt Tic-Tac, i le-am pus de vreo lun, ca s nu-i dai seama c ceasul nu-i mai ticie. Hai, pa.Rmn interzis ce minte are fi-miu! Cred c-o s-mi calce pe urme! Aa c ar fi bine s-mi ascund mai bine urmele.Unde eram? Aha, voiam s intru n birou. E prima dat n mandatul sta cnd ajung aa devreme. De obicei lucrez noaptea, ca s nu se vad cine intr i iese, i mai ales cu ce intr la mine n birou. In anticamer, nimeni. Unde o fi secretara, m ntreb absent, n timp ce nghit Longinesul. Nu tot, numai Tic-Tac-ul.secretaraPI e secretara mea o cheam Querida. Asta nseamn ceva n limba argentinian, din telenovele, dar nu tiu ce. Nu m inerveaz c nu tiu ce nseamn, c ar nsemna s umblu numai nervos, i la banii mei, nu se merit, care-i am. Deci mi-am adus aminte, din statul de plat care i-1 semnez, c de fapt o chema Dana. E cam mahalagioaic, n sensul c-i place s se certe ca la ua cortului cu toat lumea.Parantez. E greit espresia ca la ua cortului", deoarece am studiat problema cnd am pus corturile partidului pe strzi, ca s pclim oamenii s ne adeziuneze, adic s le lum ade-ziuni, s ne sprijine, ca s ieim noi. Cortul n-are u! E un fermoar care-1 deschizi n sus. Chiar am dat cu fruntea n fermoar, de mi-a lsat o urm de fermoar ntre sprncene, ziceai c-s Zoro, dar n form de A"- Cum ar veni, m-am lovit de pragul de sus al cortului. Cic espresia asta e cnd te loveti de limita competenei superioare. Adic, extrapolund, de la fermoar ncepe incompetena. Doamne, e exact cum mi-a spus mie o gagic n tineree, cnd

  • i-am dat bani, dar n-am mai putut! De la fermoar ncepe incompetena, de aia de atunci port numai pantaloni cu nasturi!Querida e o fat aa, potrivit, brunet, care ar arta bine dac n-ar arta diferit fa de ea nsi. i asta se petrece de la o sptmn la alta. Niciodat nu tiu ce23fr cap i fr coadasurpriz-surpriz m ateapt la serviciu. Dac azi arc bustul ca al Pamelei Anderson? Dac mine i lipsete o coast, ca la Rduleasca? Dac mine seamn cu Will Smith, n sensul de colagen n buze? Dac poimine o trage curentul pe la custuri i ncepe s se descompun precum Frankenstein? Dac e chiar Frankenstein? ntotdeauna nchid ochii cnd intru n birou i nto-deauna m lovesc de cuier din cauza asta! Pe biroul ei, pe lng cele 80 de rujuri i farduri, se afl ntotdeauna o fotografie cu prietenul ei, Bebe. Niciodat n-am vzut un om cu o frunte mai ngust. Practic, un singur rid i desparte sprncenele de liziera prului. Probabil cnd se ncrunt i curge mtreaa direct n sprncene. Ce e bine e c nu transpir pe frunte cnd cnt. Deoarece Bebe sta e cntre celebru. Deocamdat pe plan local, deci la nuni i botezuri cu dar. mpreun cu Querida, a scos i un album. De poze mpreun, mbrcai n haine sclipicioase. Ea se mbrac foarte elegant. Ai vzut vreodat o parad de manechine celebre? Ei, ea are cte ceva de la fiecare manechin, ntr-o dezordine probabil studiat; cizme pn la genunchi, dresuri de alt culoare cu model, pantalona scurt de blugi i pe deasupra o fusti mini maro. Buricul e gol, mbrcat doar cu tatuaje, iar mai sus cred c are mai multe hinue cusute ntre ele. Cred c nu s-a hotrt cu ce s se mbrace i de-aia i-a luat toate hainele pe ea. Eu m protejez ntotdeauna cnd trebuie s m ntlnesc cu ea: port ochelari negri de soare! Mai atenueaz din impact. mi pun i picturi n ochi, i chiar i-am sugerat i ei s-i pun picturi nainte s se mbrace. M-a fcut albie de porci i-am renunat. n fond, e o secretar bun, chiar dac se crede vedet i tot apare la emisiuni televizate. Las-o s apar, cnd vine vreun control, toi inspectorii23mihai ginurmn nmrmurii i ocai, iar eu pot s m strecor neobservat cu registrele duble. M uit din nou la Longines. i totui, unde mi-e secretara?Cnd a nceput s-mi sune mobilul, am realizat c stau aa pe gnduri de cteva minute bune ncontinuu. Cred c am stat chiar vreo dou minute ncruntat i cu privirea fixat pe un obiect. M-am obinuit i cu chestia asta, dar cte exerciii mi-au trebuit ca s par gnditor. .. Chiar mi-am cumprat de la o licitaie o statuet original Gnditorul", semnat de o tip, Hamangia, sau cam aa ceva. E din ipsos i acum troneaz la mine pe birou, lng vechiul meu celu din plu care ddea din cap n spate la Dacia mea veche, la lunet. Sunt foarte sentimentalist uneori. Bine, recunosc, nu era al meu, l-am utit acum civa ani de la REMAT, unde-i duc pensionarii Daciile cnd nu mai au bani de benzin.Parantez. Celuii tia noroc c au gtul mobil, la cte gropi sunt la mine n cartier, c ar face torticolis. Dar, stai aa, c n-am timp acum de paranteze de gndire!linitea de dinainte3Y)# C/u-mi place ce se-ntmpl n birou! C nu se-ntmpl nimic. i de obicei anticamera geme de pile, cunotine i relaii care le am sau care ar vrea ei s le aib la mine. Acum nu e nimeni. Hait, a venit Garda Financiar i sunt n pivni, la puricat dosare. C acolo le-am dus, n nite vechi boxe, unde-i ineau pe vremuri oamenii butoaiele cu varz. Butoaiele le-am pstrat, dup ce am rechiziionat casa pe Legea 112, de la nite pensionari fr avocai, pe persoan fizic, respectiv ghici cine? Eu! Butoaiele sunt perfecte, nimeni nu rezist mai mult de cinci minute fr masca de gaze, iar cu masca de gaze nu poi s vezi contabilitatea dubl,

  • c-am ncercat i mi se aburesc lentilele. Ca s nu mai zic de lacrimile care vin de la butoiaul cu motor. P-sta l-am inventat chiar eu, dup ideea lui fi-miu, Herotont. Pun un motora de ventilator adaptat s nvrt nite polonice n butoiul cu varz, totul pe baz de fotoclula. Cnd intr cineva n beci la dosare, varza se nvrte, bomba se amorseaz, rzboiul chimic se declaneaz i leinul e ultima soluie. Kaput! De obicei, intrarea n beci produce o coinciden rapid: ieirea din beci.Miros atent njur, nici vorb de iz de moare de varz stricat. Miroase uor a Hugo Boss, deodorant. II deosebesc dintr-o mie de parfumuri: e folosit n general24mihai ginude brbaii de vrsta a doua, cu succes financiar deosebit, realizai, cu main, cas, funcie, copii, secretar i posibiliti. Adic eu. Miros atent de data asta la propria subsuoar. Rsuflu uurat i uor intoxicat. Deci, de la mine e! Mai ales c-mi scutur mneca i cade dopu-orul de la deodorant. M-am dat aa de tare, c iar a zburat porcria asta sub cma. S-mi notez undeva s iau pag alte deodorante ntregi. Dana, unde eti?Rmn ncremenit i uor speriat de strigtul sta. Ce naiba am de tot rmn aa n dimineaa asta? Chiar eu am strigat. E clar c sunt stresat i n-am de ce. Arunc o privire pe geam s m conving c n-am de ce: nu e nici o main de poliie jos. In schimb, mobilul mi sun nc de la nceputul gndurilor. Deci de vreo zece secunde. Deschid. Alo, momentan nu sunt disponibil, pe motiv de edin, deci lsai mesajul care-1 avei dup bip.Bip!Ehe, cte citri la Departamentul Anticorupie am pclit eu aa! efu', sunt eu, Dana, secretara. tiu c suntei n birou, c v-am vzut cnd ai intrat, venii s ne scoatei de aici, c-am rmas blocai n lift. De unde tiu eu c nu-i o capcan i eti Querida? Parola? Nu in minte nici o parol, rspunde Querida i-mi nchide agasat.Ea e! Asta e parola: Nu in minte nici o parol"! Chiar eu am inventat-o, dup studii ndelungate, n care s fiu albastru dac reueam s in minte vreo parol sau vreun cod. Chiar PIN-urile de la crdle mele de credit le-am notat pe spatele crilor de credit. Asta mi24fr cap i fr coadacomplic uneori viaa, deoarece dup ce bag car lela n bancomat trebuie s-o scot, s citesc codul i apoi s-o introduc din nou. Chiar mi-a zis odat Medelin: Ma-reane, eti prost? Dac-i fur cineva crile de credit i ai codurile PIN trecute pe spate, o s-i goleasc repe-jor conturile."Aici l-am avut din nou i, ah, ce-mi place chestia asta! Medeline, bag la cap o chestie deteapt, care i-o vnd ca pont. Codurile PIN sunt trecute pe spate, dar invers. Ultima cifr e trecut prima, i prima ultima i a doua e de fapt a treia i..." nceteaz, tmpitule, mi-a zis el. tiu ce nseamn invers. i dac se prinde careva?" Nu se prinde nimeni, i garantez. Chiar i eu cteodat m pclesc singur i-mi blochez crdul n bancomat. De aia mi-am cumprat un bancomat personal, pe care-1 in acas i nainte s plec n ora mi scot bani din el. Dac se blocheaz, mcar am crdul acas i mi-1 desfac singur cu urubelnia." Sunt un geniu ru de tot, mormi, n timp ce mobilul mi sun din nou. Alo, momentan nu sunt disponibil... efu', lsai gndurile naibii i venii s ne scoate^ de-aci, din lift. Puin concentrare, efu', c d cafeaua n foc i am edin de partid la 12.Aoleo, am uitat c Querida e consilier de imagine la partid, la efu' l mare. Bine, la ce imagine are, cred c e nevoie de un depanator s-i schimbe tubul, c-i plin de parazii. S-i

  • schimbe tubul de Rudotel, normal. Mam, iar am vorbit eufemistic de metaforic. Sunt bun ru! efu', alo, efu'! Puin atenie! Suntem n lift, ip secretara, suficient de tare ca s-mi scape mobilul direct n ibricul cu cafea care fierbea pe msu.De fapt, observ c e fr cafea, cafeaua e pe msu, iar msua e pe inventar, ceea ce nseamn c am s77mihai ginui-o imput, deci s-o scot din lift s io imput. Doamne, cte lucruri am de fcut azi, inclusiv s-mi aleg o msu nou, eventual de la licitaie. Dar pn atunci m duc hotrt spre lift.Da' ce, am ajuns? Nu, c iar a sunat mobilul. De data asta a sunat din cafea, cu bolboroseli. Am trntit repede dou cuburi de zahr n ibric, iar la al doilea am nimerit exact butonul de speaker. O voce gargarisit a nit n sus din vulcanul de cafea fierbnd: Mareane, avem o problem la partid! M auzi? Da, efu, tiu, am vzut sondajele care le-am primit, i rspund nervos.Ca s ndulcesc puin tonul, am mai aruncat un cub de zahr n ibric. Las sondajele, deteptule! Avem o problem de soft, Marean. Ai spus moft? l ntreb pe efu', uor zaharisit, n timp ce deschid un lptior de cafea la cutiu. Soft, nu moft, tembelule! La toate filialele s-au stricat calculatoarele i nu mai vedem numrul de membri, adresa lor i mai ales dac-i avem cu ceva la mn. Vezi, la tine merge arhiva? Sun-m imediat ce iei de la du, strig efu'... sureccit.., m rog, cuvntul sta nu l-am aprofundat. Deci, strig enervat. Ce du, sefu'? Azi e mari, nu smbt! Pi, se aude apa curgnd! Hai, verific, nu m mai fierbe, spuse efu', iar ultimele cuvinte bolborosir exact ca ultimele bule ale lui Leonardo di Caprio n Titanic, cnd se duce ca prostu' la fund, exact cnd s-1 salveze.Am scos termoplonjorul din priz, ca s nu-1 mai fierb pe efu' de partid i eventual s-mi recuperez cartela telefonic nainte s-mi rugineasc bonusurile din25fr cap i fr coadaabonament. Nu-i bai, oricum e pe Primrie, din banii contribuabililor. Dac ar ti ei de cte ori am vorbit n Insulele Mauritius cu asociaii mei din oforu' de ocolii taxele.Pescuiesc cu o linguri mobilul i-1 bag ntr-o cecu s se scurg. Ce mito! Dup ce o s-1 scot, poate duc cecu la o ghicitoare, s-mi ghiceasc n zaul de mobil. Poate aflu cine o s m sune pe viitor, ca s tiu ce-o s le spun. Nu tiu cum, dar de cnd am avut visul la, care nu mi-1 mai aduc aminte clar, cu draci parc era, gndesc multilateral.Deci, ce am de fcut? In primul rnd s-o scot pe Querida din lift, s-mi fac o cafea fr microradiaii de la mobil, i pe urm s verific arhivele cu membrii de partid. Cnd s ies pe u, mobilul a nceput s fac s zdrngne linguria n cecua goal. Nu m-am mai ntors, c-mi pierd irul. i oricum, nc nu scot telefonul din cecu, c-mi tulbur apelurile viitoare.Parantez, c mi-am adus aminte. Tmpit film, Titaniculla. Deci, muzicanii ia, n timp ce Titanicii'se scufunda n ap, stau s llie manele, sau ce cntau ei, pe punte, n loc s fac o plut din contrabas i violoncele. Nite tmpii!nu te ntrebace face marean pentru tinerv/ldirea asta a Primriei e organizat cam aa: la parter e paza, s nu intre toi pensionarii cu cereri, sau toi fraierii care cred c-o s le asfaltez strzile i trotuarele. E adevrat, aa am promis n campania electoral, dac ei sunt proti s m cread. i merit soarta. De altfel, de

  • aia-i i zice electoral", adic elect" de la electriza i oral" de la faptul c-i electrizez verbal cu minciuni.La etajul unu sunt eu. Tot etajul e al meu, c am avut o copilrie nghesuit i nu mai vreau. Plus c aa mi place mie s stau; mi-am pus fotoliul cu masaj pe hol i m uit pe geamuri la fraierii care urc pe scri la birouri. Ei nu m vd, deoarece am cumprat din banii Primriei geamuri oglind: eu i vd, ei nu. Exact cum fac i cu licitatiile trucate pentru utiliti, dar asta-i alt poveste. Am pus n geam un anun: Nu te ntreba ce face Ma-rean pentru tine, ci ce poi face tu pentru Marean". i mai jos, cu cifre mici, numrul meu de cont. n general, oamenii fac pentru mine chestii prin virament. Mai vin cte unii cu sacoele i plicuri, dar astea trec prin alte filtre, s se mnjeasc alii cu cerneala anticorupie. Tot aa i semnez, cu mna altora. De ce credei c nu m-a prins nimeni pn acum? Pentru c Marean nu face nimic pentru tine, doar pentru el, i tu poi s pici de fraier n locul lui Marean." Asta-i nelesul ascuns.26fr cap i fr coada26In fine, de la etajul doi la spate sunt birourile unde le-am dat o pine s mnnce la rude, prieteni i papagali. tia sunt cei care semneaz contractele de licitaie n locul meu.Ies din birou i cobor la paz. Mare mirare, nu-i nimeni n hol. Doar o bbu care, cnd m vede, d s intre. Cu o micare precis, exersat, din ncheietur, aps pe butonul de blocare a uilor de la intrare. Cu mna cealalt aps pe butonul pentru tragerea jaluzelelor.Vd eu mai trziu ce e cu paza. Nu pot s-i dau afar, pentru c-s oamenii din firma lui fin-miu. i vreo doi sunt nite veri de la ar. M uit spre lift i vd c s-a blocat ntre 5 i 6. N-am mai urcat pe scri att dinainte s ajung viceprimar la sector i n-o s-o fac tocmai acum, cnd mai am un pic i ajung ef de filial la partid. Aa c pun mna pe telefon i sun la deranjamente ascensoare. Unde, mama m-sii, numrul e deranjat. Ce s-a ntmplat n dimineaa asta, au nnebunit toi? Pe deasupra se aude o btaie n ua toaletei: Ajutor, suntem blocai aici!Ceva ncepe s-mi sclipeasc n minte. Cred c tiu ce se-ntmpl. Doamne, cum de nu m-am prins, eu care de obicei sunt aa de descurctor? E un atentat terorist, ca la Turnurile Gemene. Inspir puternic ca s simt miros de fum. Nimic! Doar izul de Hugo Boss. Deci fum nu e, m uit discret pe geam, nu cad oameni i hrtii de la etaj, e OK. De oameni nu prea m intereseaz, dar ce-ar fi s-mi zboare hrtiile pe ferestre? Alea din contractele de asfaltri ale lui unchi-miu, de spaii verzi ale lui vru-miu sau chiar alea de pus balustrade de inox n parcuri, pe persoan juridic, ale mele direct.Afar e linite, doar bbua aia se uit fix la mine cu o hrtie n mn. Se uit fix la mine, apoi la hrtie,mihai ginuse ncrunt uor, se scarpin n cap prin basmaua neagr i apoi face un pas napoi n strad. O maina frneaz puternic, la un metru de baba asta ocat de bombe. M uit atent s vd dac nu cumva boul la de ofer mi-a atins vreo main de-a Primriei, luat prin licitaie de la firma unui fin. In momentul sta, din BMW-ul ultimul rcnet, negru, cu geamuri fumurii i muzica dat tare, manele, deci e un alegtor de-al meu, coboar un mecher cu lanuri de aur la gt i ncepe s-o njure pe bab. Marf! Nici pe Discovery nu m distrez aa de tare. Ia s vedem dac baba l pocnete cu poeta. Mam, ce le prognozez! Baba, speriat, lovete cu poeta n direcia oferului, dar acesta se ferete, iar baba, luat de avnt, trosnete o poet n capota mainii. Cred c a lovit exact n senzori, deoarece brusc sar ambele airbaguri. Cred c unul a atins sonorul CD-ului, c muzica izbucnete cu putere pe toat strad! Offff, viaa mea, offf, inima mea..." sub asediuin pcate, nu mai apuc s m uit afar, deoarece sunt distras de mai multe voci:

  • Ajutor, e cineva acolo? Oameni buni, suntem blocai n toalet i se face inundaie! Ne necm, ajutor!Dup voce, pare vru-miu de la ar, paznicul. i nu seamn deloc la accent cu Di Caprio. L-am adus din Videle, deci seamn cu Di Berbecio.Asta mi mai trebuie, inundaie, exact ca pe Titanici De ce m-oi fi gndit eu la filmul sta, nu puteam s m preocupe un film de cas, ca Bruce TeelAjung din trei pai la ua din stnga, pe care scrie Protocol. Nu intrai", unde e toaleta pentru public, c aa ne oblig Sanepidul. ncerc clana, merge. mping ua i i vd pe cei trei paznici ai mei privindu-m cu fee bovine, cu picioarele n apa care curgea din toate robinetele. Ce facei, m, aici? Cum v-ai blocat, c ua e deschis? Ca i apa, boilor!Pun mna i nchid robinetele, n timp ce trei papagali casc gurile, de n-am mai vzut aa fee tmpe dect n Parlament. efu', noi am mpins n u, n-am tras de ea. Iar apa, cum ati nchis-o? Minune!70mihai ginu27tia i bat joc de mine? Nu, c nu-s suficient de inteligeni. i atunci de ce seamn cu trei bolovani lovii cu leuca? Grigore, Mironeanule i Vasilescu, mar i deblocai liftul, c au rmas oamenii blocai nuntru, le dau comanda i o zbughesc spre fereastr, s vd cum s-a terminat filmul strzii. efu', care lift?Nu m ntorc spre dobitocul care risc demisia pentru ntrebarea asta tmpit, deoarece spectacolul din strad m intuiete cu gura cscat. mecherul de adineauri i mpinge monstrul de main pe strad, n cerc, deoarece roile sunt virate. Mai interesant e ce se-ntmpl cu baba. i-a dezlegat basmaua, a prins-o de oglinda din stnga i se ine de ea, n timp ce-i potrivete pasul cu maina care se nvrte. Cu cheile scrijelete pe portier, silabisind din foaia pe care-o ine cu mna cealalt. A scris deja: Domnule primar, subsemnata Filofteia, domiciliat..."Deschid ua i strig autoritar: Bey, tmpiilor, dac-mi zgriai cumva mainile de serviciu, v bag n portbagaj! Se aude?Efectul e fulgertor: oferul se oprete brusc din mpinsul mainii, exact cnd un comisionar cu pizza, pe un scuter jigrit, ncerca s-1 dribleze. Impactul e nimicitor. oferul zboar peste bab, scuterul intr n vitrina Economatului de peste drum, iar comisionarul intr cu capul ntr-un tomberon. O pizza aterizeaz delicat prin alunecare, pn la picioarele mele. M aplec i-o ridic. E cu ciuperci i boabe de porumb. Ce-am gsit al meu s fie! efu', m aud chemat din spate. Ce vreti, m? Ai deblocat liftul? Unde-i Querida?fr cap i fr coada efu', se aude un trit de pe birou, ce-o li? i ce-i la lift, efu'?Ce-or fi mncat ciobanii tia, c le-a scurtcircuitat sinapsele? Asta e o expresie pe care am auzit-o la fi-miu. Nu tiu ce nseamn, dar sun tiinific. Arunc o ultim privire la dezastrul de pe strad. oferul iese din Eco-nomat pe geamul spart, cu braul plin de conserve de mazre, baba se semneaz delicat pe portiera BMW-ului i pleac sub bra cu o pizza, iar comisionarul se chinuie s desprind cu un briceag sigla de pe botul mainii. Lucrurile au revenit la normal, s nu uit s sun la poliie, s constate pagubele de la Economat, ca s le scot din contabilitate. Dublu, normal. Intru napoi, n timp ce m delectez cu pizza gratuit.La recepie, cei trei veri, sau ce mi-or fi, se scarpin n cap i se uit unii la alii, n timp ce telefonul sun pe mas.

  • Mar la Economat i pzii produsele, c v dau afar, le scrnesc printre dini i ridic receptorul. A, asta sun aa, ofteaz Vasilescu i se aaz direct pe jos. E cineva acolo, la Primria 5?Recunosc vocea, e vicele de la partid. Ehe, de cnd l sap eu s-i iau funcia. Aa c-i rspund mieros: A, domnu' vice. Cu ce ocazie pe la noi? O autorizaie de construcie, un certificat de urbanism, ceva? Mareane, las prostiile, c nu m prinzi tu pe mine. Fii atent i bag la cpna ta aia mare i goal: efu' s-a icnit, aa c am preluat comanda la partid. Dar de ce nu eu? m nfurii imediat, n timp ce scuip boabele de porumb n capul paznicului aezat pe jos. Pentru c-s mai mecher, d-aia. i parc l vd pe vice cum rnjete mefistofurseic, sau cam aa ceva.,S7mihai ginu Fii atent, c nu repet de dou ori: vreau lista cu membrii pn la ora dou. C altfel i semnez eu auto-excluderea din partid, marafoiule! Am neles, s trii, efu'! Dar ce-a pit preedintele? Nu tiu. A dat cteva telefoane diminea, dup care s-a dezbrcat n chiloi, s-a mbrcat n steagul partidului i-a ieit n strad, chemnd oamenii la lovitura de stat. Dup ce l-au lovit brancardierii, e la triere, la spitalul de nebuni. Vezi cum te miti, ca s nu-i dau eu ie autorizaie de demolare, Mareane!Rmn cu telefonul n mn, uimit. Ce naiba se ntmpl azi?i, normal, am gndit cu voce tare. O fi Ziua Naional, efu'? Cnd pic asta, miercurea? i rspunde Grigore. Ma uit n jos la Vasilescu. Intodeauna a fost maintrziat, dar astzi parc i-a uitat i bruma de creier acas. St cu un pix n gur i coloreaz cu altul condica de prezen. In prul blond i atrn cteva boabe de porumb, pe care i le culege delicat cu dou degete Grigore. Dup care i le bag n ureche, cu un zmbet mai stupid dect cel al Monalinsei de la Luvru, din Roma. Cellalt paznic se apuc s taie firul de la telefon, dup care i-1 nfoar n jurul degetelor de la picioare. Asta s-a desclat n Primrie! Bine, i eu mi-am cam bgat picioarele de mult n ea.Trebuie acionat urgent, aa c mai iau o gur de pizza i-i scuip i ciupercile n pr lui Vasilescu. Le fac o poz cu telefonul mobil i m duc la lift, s vd unde e blocat.dai drumul la lift!v^X/ac sunt aprinse toate cifrele pe tblia de deasupra uii, nseamn c ceva nu-i n regul. i-mi dau seama fulgertor ce nu e n regul. Pompierul instituiei, crat pe o scrumier metalic cu picior, ine o brichet aprins i scoate limba la tblia n flcri. De-aia sunt aprinse toate cifrele: le-a dat foc idiotul sta! M retrag strategic cu spatele n direcia scrilor, ca s nu m observe pompierul piroman. M mai despart trei pai pn la scri, cnd lovesc xeroxul. Care pornete cu un zgomot asurzitor. Normal, asta-i o vechitur, mare ct un frigider Fram, pe-la luat din bugetul Primriei l in acas, c mai am nevoie. M strecor repede dup el, n timp ce o ploaie de foi xeroxate se revars din suportul copiatorului. Programul primarului cu publicul, zilnic 10-11", scrie pe ele. i n-am minit cu nimic. E adevrat c vin la serviciu dup 11, dar pe drum nu trec cu maina pe lng public? Deci observ clar cam ce-ar vrea cetenii de la Primrie. Asta dac nu citesc presa n timpul drumului, deci mai tot timpul.

  • Parantez. Pe lng faimoasele Audiene la primar", unde vin toi nemulumiii, care aa or s rmn toat viaa, deci n-arc rost s-i mulumeti, pe lng astea deci, au aprut i nite sile-mi pe internet: www.primarul nu tiu cum. Oare cetenii care se chinuie s compun mesaje revoltate nu tiu c iniiativa astaS29mihai ginue un eec n start? Cnd ajungi la lucru, deschizi laptopul i vezi zeci, dac nu sute de disperri d-astea, nu e mai simplu s zici: mam, cte spamuri cu virui! i le tergi pe toate cu delete all. Dup care ai timp suficient s dai drumul la Solitaire", pn-i vine primul client la pgi.M ntorc cu spatele i nesc pe scri n sus. In spate se aude nebunul ipnd: efu', de mic mi-am dorit s fac chestii d-astea n lift!" Rsuflu deja greu cnd ajung la doi, unde vd pe hol cum angajaii mei de la Biroul de urbanism au format un trenule din scaunele cu rotile i rd cu gura pn la urechi, n timp ce se plimb n ir indian prin birouri. O fi ziua cuiva i s-a mbtat toat lumea deja la Urbanism? Nu cred, aici e rost de pgi toat ziua, n-ar risca ei s piard vreun client gras, care le vars banu'-n grup. Adic, ce credeai? C monstruozitile alea de zeci de etaje n zone cu regim de nlime de maxim patru sunt ridicate fr autorizaii? V nelai. Fiecare etaj egal zece mii de euro, scumpilor. Din care jumate mie, restul trepduii ridicai la grad de arhitect. Or fi ei arhiteci cu facultate, dar eu sunt Aplodorul lor din Damasc.Pe lng mine trece la vale pe scri un grsan transpirat, clare pe un monitor LCD. Tembelul sta, dac nu m nel, e o pil de-a Queridei, se d cu monitorul pe trepte cum se dau copiii cu punga pe prtiile de schi. mi sforez creierii s-mi amintesc dac nu cumva e ziua mea, c altfel nu neleg harababura din Primria MEA! Am ajuns la etajul trei i m sprijin prevztor de perete, s vd dac beivneala n-a ajuns i aici. La etajul sta e o linite de mormnt, ru prevestitoare. ncerc ua de la Biroul Reabilitare Strzi. E nchis, ceea ce e perfect obinuit. Neavizaii ar putea crede c inspectorii sunt pe teren. Nu. Sunt nuntru, sunt blocai, dar nu-s proti.29fr cap i fr coadaBat n u dup codul cunoscut: trei bti lungi, trei scurte CU piciorul, iar trei lungi cu pumnul. Tot Herotont m-a nvat c aa se cheam n America sosul. Dar ua nu se deschide. Aud o micare slab i optesc: Biei, sunt eu, Marean. Dar deschidei ua, turcii m-nconjor! Promit c nu m uit n registre la strzile neasfaltate.Atunci, o voce firav, nbuit, se aude ca de departe: Ajutor, efu'! Sunt eu, Popescu, vecinul vrului matale, Ifrim. Sunt aici cu Dovleac, tii dumneavoastr, l-ai angajat c v-a rugat doamna Veorica, e un unchi de-al dnsei. Las, m, schema organizatoric, zic nerbdtor. Deschide odat ua! Nu putem, efu! A czut fietul cu restanele la asfaltri peste noi i suntem blocai sub birou!Asta e chiar o treab urt. Chiar dac a sparge ua, ceea ce n-o s fiu srit de pe fix ca s fac, deoarece uile sunt nc n leasing i, dup ce le pltesc, le dau la casare i le mut la mine, chiar dac a sparge ua s mut singur fietul cu restane, ar fi imposibil. Sunt aa de multe, c nefericiii ia n-au nici o ans s ias n patru-cinci ore de-acolo. M duc dup ajutoare, stai acolo, le optesc pe gaura cheii i fug pe scri n sus.Oricum n-au cum s plece, zmbesc precum un pescru n mijlocul furtunii. Comparaia asta o tiu dintr-un tablou care l-am primit pentru o cas retrocedat