Functionarea in regim de rezonanta a unor circuite. Motoare cu curent alternativ.Elevi: Anghel Manuela Iancu Claudiu Maxim Emilia Ciortan Bogdan Popoiu Sorin

prof: Stan Elisabeta

Circuitul oscilant deschis . Pentru obtinerea unei unde electromagnetice este necesar un generator de oscilatii electromagnetice . Unul din cele mai cunoscute circuite folosite pentru a radia in spatiu unde electromagnetice este circuitul oscilant deschis alimentat de un generator de oscilatii electromagnetice Un circuit deschis se numeste dipol. Cel mai simplu circuit oscilant deschis este un fir conductor drept,strabatut de curent alternativ de frecventa mare . In mijlocul conductorului liniar se intercaleaza o bobina pentru introducerea curentului oscilant de frecventa inalta . In spatial din jurul dipolului exista deci un camp electromagnetic care oscileaza periodic cu frecventa curentului alternativ din dipol.

Radar RADAR (radio detection and ranging, adic detectarea prin radio i determinarea distanei) reprezint o instalaie de radiolocaie care radiaz microunde electromagnetice i folosete reflexia acestora pe diferite obiecte pentru a determina existena i distana lor fa de anten. Dei principiile radarului au fost enunate de ctre Nicolae Tesla la sfritul secolului al XIX-lea, primele implementri fizice au avut loc n Marea Britanie, pe coasta de sud, n 1935 - 1936

Se compune, de obicei, dintr-un emitor, un receptor i un sistem de antene (care, de obicei, se poate roti n plan orizontal i/sau vertical) cu directivitate pronunat. Receptorul cuprinde i un indicator al existenei i poziiei obiectului (de obicei un tub catodic cu persisten mrit a imaginii).

Principiul de functionare Principiul de baz al radarului este reprezentat de reflexia microundelor pe suprafee solide. Receptorul, analiznd diferena de timp dintre emisia i recepia undei reflectate de ctre un corp detectat, poate aprecia distana r a acestuia fa de sursa microundelor. Antena de microunde este reciproc, putnd att emite ct i recepiona undele electromagnetice. Cele dou stri ale antenei funcioneaz secvenial (pe rnd).

Efectul Doppler

Termenul de radar este deseori folosit greit pentru dispozitivele de detecie a vitezei corpurilor mobile, folosite i de ctre organele de ordine n monitorizarea circulaiei auto. Aceste dispozitive au la baz un alt fenomen fizic, diferit de cel radar: efectul Doppler. Antena emite, la intervale fixe , pachete de microunde cu frecvena fe. ntre intervalele de emisie, ea recepioneaz frecvena undei reflectate fr. Viteza de micare a corpului este calculat automat dup formula:

ANTENELE DE RECEPTIE Se numeste antena dispozitivul cu ajutorul caruia este posibila ca o energie de IF sa fie captata sau radiata intrun anumit mod.Aici ne referim in general la antenle atat de emisie cat si receptie. Pe studiul de cauza este vorba de o instalatie colectiva cuprinzand pentru receptor peste 3 tipuri de antene pozitionate si orientate spre statiile radio pentru imbunatatirea receptiei.

ANTENA EXTERIOARA ANTENA EXTERIOARA Antena populara sau BASTON.Aceasta antena fiind pozitioanta pe vertical necesita obligatoriu inaltimile cele mai mari pe cat posibil deoarece receptia este foarte ingusta. In camp distanta de pamant este de minim 9.3m calculata pe un nivel de 50m fata de mare. Sau de 4.7m pe un nivel de 100m fata de mare. etc. pentru antenele in forma de T receptia este marita si nu necesita distante mari de pamant deoarece este foarte capabila sa capteze semnalele scazute, necesita numai o orientare des facuta.

ANTENA TELESCOPICA O antena obisnuita ce nu trebuie sa depaseasca 1.5m pentru FM. Pentru AM / LW /SW antena se poate extinde la 2.9m maxim. Cea mai uitilizata este pentru radioamatori tv, receptoare portabile si mai ales cele auto. Se compune din 5 sau 8 tronsoane tubulare cu diametre in descrestere spre capatul antenei , acestea se culiseaza unu in altul astfel ca pentru transport se strang usor.

ANTENA DIPOL INCHIS Este o antena care se refera ca si in regula ei , o antena corespunzatoare cu castigul 1 element , prin urmare aceasta avand castigul G = 0dB Antena are directivitate in forma de 8 pe plan vertical si pe orizontal. adica recptioneaza fata-spate egal.

Motoare cu curent alternativ

Motorul asincron este orice motor cu curent alternativ, care la frecvena dat a reelei, funcioneaz cu turaie variabil cu sarcina. n continuare, vor fi prezentate numai motoarele asincron fr colector, numite obinuit motoare asincrone sau de inducie, care sunt cele mai robuste i sigure n exploatare, motiv pentru care sunt cele mai utilizate.

Motorul asincron este compus din armtura statornic (stator) i armtur rotoric (rotor). n afar de aceste pri, motorul mai are, n funcie de destinaie, de tipul de protecie la ptrunderea apei i a corpurilor strine n motor, de forma constructiv, de sistemul de rcire, de putere i tensiune o serie de elemente constructive: portperii; carcas; scut; rulmeni; cutia cu plac de borne stator; born de putere la pmnt. >>Vezi pagina urmatoare>>

Domenii de utilizare Motoarele asincrone trifazate formeaz cea mai mare categorie de consumatori de energie electric din sistemul energetic fiind utilizate n toate domeniile de activitate. Motoarele monofazate sunt utilizate n special n instalaii de uz gospodresc. Motorul asincron este recunoscut ca un motor fiabil, de constructie simpla si care adesea practic nu necesita nici un fel de ntretinere.

Dupa nivelul de siguranta impus procesului tehnologic utilizat, motoarele mpreuna cu convertoarele aferente se pot mparti n trei categorii : motoare esentiale motoare care odata avariate pot opri ntregul proces tehnologic. motoare critice motoare a caror avariere nu opreste ntregul proces tehnologic, deoarece pot fi nlocuite (backup) de alte motoare care pot sa le ia locul automat (de exemplu motoarele unor pompe de racire). -motoare obisnuite motoare a caror avariere permite functionarea instalatiei pe un termen de timp limitat chiar si n lipsa lor, timp n care motorul sau convertizorul poate fi nlocuit sau chiar reparat (de exemplu n cazul instalatiilor de ventilatie).

Bibliografie I. Helgiu:Fizica generala,editura Didactica si pedagogicaBucuresti,1970 Stefan Athoe,George Enescu,Emanuel Nichita:manual fizica clasa a X-a,editura Petrion D. Kisch: Sisteme de reglare automata a masinilor de curent alternativ, Editura ICPE, 1998. Prof.dr.ing. Nastase Bichir Masini, aparate, actionari si automatizari Prof.dr.ing. Nstase Bichir A. Campeanu: Masini electrice - probleme fundamentale, speciale si de functionare optimala, Scrisul Romanesc,Craiova, 1988.