Milling &Fishing

Bucharest - 30th of October, 2013

Operating Department

Accidente tehnice 01.01.2013 - 18.10.2013

Asset Nr. de sonde suspendate Cauze/Status

3 3 Coloana defecta, memoriu tehnic de abandonare (Sondele 823 Vata, 2011 Badesti si 2986).

4 1 Asteapta instalatie TW40 (Sonda 2060).

5 3

Cimentare cu packer,nu s-a putut dezarma packerul (1981 Preajba).Garnitura de tubing prinsa in ciment (1623 Preajba), se va face program de instrumentatii.Coloana defecta, memoriu tehnic de abandonare (1188 Glavacioc).

8 1 Prinderea garniturii de tubing, propusa pentru abandonare (460 Moinesti).

HWO 1 Asteapta pentru side truck (Sonda 3589 Valcele).

Asset Nr. de accidente Nr. de ore lucrate pt rezolvare

Cost[Ron]

Nr. de sonde suspendate

1 1 32 20.160 02 0 0 0 03 13 1319,5 831.285 34 2 157 98.910 15 9 624 393.120 36 8 1456 917.280 07 1 56 35.280 08 1 0 0 19 2 112 70.560 0

HWO 9 1075 1.558.750 1Total 46 4831,5 3.925.345 9

Operating Department

Accidente tehnice - CauzeCauze Nr. de

accidente OperatiaaProprietarul sculelor

WO WTF DOSCO IOT DOSCOFreze ramase in sonda (rupere cep, desurubari) 9 Frezare 2 4 3  Burlane si freze inelare ramase in sonda in timpul operatiilor 8 Frezare 6 1 1  Ruperea prajinilor grele 6 Frezare       6Ruperea prajinilor, garniturii de tubing sau a reductiilor 4 Frezare 4      Prinderea in sonda a garniturii de prajini sau de tubing 4 2 Frezare, 1

Cimentare, 1Spalare 4      

Scaparea in sonda a garniturii 4 Mars/Introducere pompa 4      

Packer defect 2 Cimentare 2      Smulgerea din filet a tevile de spalare de 1.315”/1.66” 3 Spalare 3      Ruperea gealelor 1 Frezare     1  Operatii de cimentare fara aditivi 1 Cimenatre 1      Armarea retinatorului de ciment deasupra adancimii planificate 2 Cimentare 2Prinderea in sonda a sablonului 1 Sablonare coloana 1Desurubarea modelului cu plumb in timpul operatiei 1 Introducere model cu

plumb 1Total 46   27 8 5 6

Proprietar scule Numar de accidente

WO 27

WTF 8DOSCO 5

IOT DOSCO 6

Operating Department

Accidente tehnice 2012 vs. 2013

Media numarului de accidente tehnice/luna

2012 20136,5 4,8

Numarul de accidente tehnice

2012 2013*78 46

Numarul de accidente tehnice/lunaIanuarie 4

Februarie 2Martie 2Aprilie 5

Mai 4Iunie 10Iulie 6

August 5Septembrie 5Octombrie* 3

*Pana la 18.10.2013

Operating Department

Operatii sand control repetate 01.01.2013 - 18.10.2013Asset Sonda Comentarii

2 2076 BradestiProba etansare - circula, retras 2 buc manevre armare fara rezultat, extras la zi iesit packer plin cu parafina.Ansamblul se opreste deasupra interval perforat ( 1292 m ), s-a extras la zi pentru resablonare

3

1621 Otesti Gasit pod de nisip, extras echipament, spalat, introdus ansamblu, efectuat operatia de impachetare.

2906 Cocu Timp foarte mare la acumularea stocului de apa1229 Otesti Coloana sparta1647 Otesti Filtru de productie deteriorat la trecerea ansamblului prin perforaturi795 Sapata Comunica intre coloane

5

1580 Preajba Gasit pod de nisip, extras echipament, spalat, introdus ansamblu, efectuat operatia de impachetare

307 Bis GlavaciocArmat packer HOVA, executat proba de receptivitate pana la 90 atm cu debite variabile 250 – 450 l/min nu primeste. S-a luat decizia sa nu se treaca direct la impachetare, s-a extras ansamblu pentru tratament acid. Repetat operatia de impachetare.

1631 Preajba Sud Gasit pod nisip6 672 Bana Oprit ansamblu cu 28 m mai sus fata de pozitia din proiect

9

661 OprisenestiLa armare packer se obtine circulatie si la bila primara si la cea secundara; s-a extras scula de operare, gasit o bucata tbg flexibil ( 20 cm ) pe inerior tubing.

1488 Independenta La armare packer scapat sistem pozitionare packer ( trei piulite legate cu o sfoara ) la put; extras scula operare, verificat interior ansamblu operare, introdus scula operare, executat operatie impachetare.

1493 Independenta La armare se obtine circulatie; extras scula operare; gasit tubing neetans, inlocuit tubing, efectuat operatia

1324 Independenta La armare packerul aluneca pe coloana, s-a inlocuit si s-a efectuat operatia. La extragere bacurile erau uzate ( duritate slaba a bacurilor)

1407 Independenta Gasit cai circulatie obturate la ciculatie inaintea armarii; s-a extras ansamblu, gasit bila d=36 mm in interior scula operare, introdus ansamblu nou, efectuat operatie impachetare

1491 IndependentaEchipa in stand By 5 zile: nu se obtine pod nisip corespunzator ( innisipari repetate ) se fixeaza in final un dop de coloana, se introduce ansamblu de impachetare, se efectueaza operatia, la circulatie inversa nu se mai deplaseaza scula de operare in packer

182 Colelia Ansamblu de impachetare nu trece de 578 m, extras echipament, introdus gama de freze, introdus ansamblu, efectuat operatia de impachetare.

1351 StoenestiArmat packer Hova, probat, injectie nisip pana la 90 atm, la impachetare nu creste mai mult de 60 atm, incercat manevra scula de operare pentru circulatie inversa fara rezultat. Dupa manevre repetate extras ansamblu rupt de la racordul de siguranta

692 OprisenestiArmat packer Baker cu introducere bila primara si secundara ora 8 in data 24 .05, Incercat rotire scula operare pentru degajare din packer si circulatie pentru extragere bila secundara, far rezutat cu personalul formatiei, solicitat inst frezare, sosit in dat de 25.05 ora 16, extras bila secundara, efectuat operatia de impachetare

399 Independenta Gasit pod nisip1483 Independenta Gasit pod nisip, spalare si reintroducere

6

Operatii de frezare

Alegerea corespunzatoare a BHA.

Alegerea corecta a tipului de freza.

Alegerea corespunzatoare a

instalatiei.

Rezultate bune

Evaluarea situatiei.

Alegeti tipul corect de fluid.

Milling fluid

Respectati HSSE.

Cooperare si comunicare intre toate partile

implicate.

Respectati regula:Se vor utiliza numai

scule si echipamente inspectate si certificate.

Operare corespunzatoare

Recomandari in ceea ce priveste apasarea si turatia pentru frezare. ► Ca regula generala, cele mai bune rezultate la frezare se obtin incepand de la o turatie

minima de 100 rpm .

► Niciodata nu se va incepe frezarea cu freza pe capul de operatie.

► Pentru obtinerea unei viteze de frezare cat mai mari greutatea pe freza se va mentine cat mai constanta.

► Urma (amprenta) lasata de capul de operatie pe fata frezei va oferi informatii importante asupra modulul cum a lucrat freza si eficienta operatiei.

Factori ce influenteaza viteza de frezare. ► Viteza de frezare este influentata de mai multi factori in care se include si tipul si

“stabilitatea” capului de operatie, greutatea lasata pe freza, viteza de rotatie si duritatea cimentului in care este incastrat materialul ce se frezeaza.

► In general, daca ceea ce trebuie frezat este incastrat in ciment frezarea se poate face cu turatii mari si valoare ridicata a apasarii avand ca rezultat obtinerea unor viteze mari de frezare.

► Daca materialul tubular ce trebuie frezat este extrem de corodat sau prezinta chiar “gauri” pe freza nu se va lasa greutate mare iar viteza de rotatie trebuie sa fie “relativ-inalta”. Acest fapt va preveni ruperea, spargerea, craparea sau aschierea materialului tubular ce trebuie frezat.

Stabilizarea frezei. ► Daca unei freze i se permite sa se “balabaneasca” in timpul lucrului aceasta nu va avea

randamentul scontat.

► Trebuie sa se foloseasca un numar suficient de prajini grele si stabilizatori pentru a se permite frezei sa lucreze normal si eficient. Ca un minim necesar, de obicel se monteaza un stabilizator dupa prima bucata de prajina grea de deasupra frezei.

► Diametrul stabilizatorului nu trebuie sa depaseasca diametrul lamelor taietoare ale frezei.

Reguli generale pentru utilizarea frezelor frontale. ► Cand se frezeaza resturi metalice neincastrate (mobile) operatiunea poate fi

imbunatatita deseori “trantind” freza in mod frecvent cu scopul de a sparge (concasa) bucata/bucatile metalice si a le tine presate pentru a putea fi frezate mai usor.

► Nu se va permite ca aschii metalice, rezultate din frezare, sa se “instaleze” intre freza si peretete gaurii si sa ramana acolo. Acestea se vor “impinge” in jos manevrând freza energic. O crestere a torsiunii este o indicatie cat se poate de sigur ca o aschie sau mai multe sunt pozitonate in spatele frezei.

► Niciodata nu se va mentine freza sa lucreze timp indelungat pe capul de operatie deoarece pe fata frezei va apare o “amprenta” adanca a acestuia, creand o uzura excesiva a frezei. Freza se va ridica de pe capul de operatie din timp in timp si se va lasa pe cap, cu rotatie. Aceasta va conduce la formarea unui nou “locas de lucru” al frezei pe capul de operatie, ceea ce va “distribui” uzura frezei mai uniform.

► Freza frontala trebuie sa aiba diametrul exterior mai mic cu cca. 3 mm decat interiorul burlanului sau al gaurii de sonda.

Recomandari pentru frezarea bucatilor de metal “libere” (necimentate) in gaura de sonda netubata.► Se va folosi o freza frontala cu un diametru nominal mai mic cu 3-6 mm decat diametrul

gaurii de sonda.► Se vor folosi prajini grele care sa asigure suficienta apasare pe sapa.► Se va folosi un cos recuperator (junk basket), plasat direct deasupra frezei, cu “gatul”

destul de rezistent, pentru a suporta socurile rezultate din “trantirea” frezei pe talpa. De obicei, cosurile recuperatoare folosite cu drill collare de 4 3/4 in si mai mici nu sunt rezistente pentru acest fel de operatii.

► Eficienta frezarii poate fi imbunatatita prin “lovirea” cu freza pe restul metalic ce trebuie frezat. Pentru aceasta manevra se va proceda dupa cum urmeaza:

-se determina punctul “zero” sau “neutru”. Se face un semn pe tija de antrenare la nivelul patratilor.

-se ridica tija cu cca. 1,2-1,8 m( 1,8 m la sondele de mica adancime si 1,2 m la sondele adânci).

-se lasa garitura sa “cada” si se pune frana brusc, oprindu-se garitura din cadere libera► Restul metalic ce trebuie frezat se loveste de 3 - 4 ori schimbând pozitia frezei cu câte

un sfert de tura la fiecare manevra.

Recomandari pentru frezarea bucatilor de metal “libere” (necimentate) in interiorul coloanei. Se opereaza ca si in gaura netubata cu exceptia:

► Se monteaza un stabilizator direct deasupra frezei cu diametrul lamelor egal cu diametrul frezei.

► “Lovirea” resturilor metalice ce trebuie frezate se va face mai putin sever decat in gaura netubata.

► Diametrul frezei va fi la aceeasi cota ca a sablonului cu care s-au controlat burlanele

Eliminarea spanului rezultat de la frezare. Dupa conditionarea fluidului in scopul de a se obtine o viteza ascensionala optima si o

capacitate de transport cat mai ridicata, prin respectarea urmatoarelor recomandari se va optimiza separarea spanului din fluidul de frezare:

► Toate componentele din garnitura de prajini trebuie sa aiba diametrul interior prevazut in standarde.

► La frezari minore, in cazul cand nu se pot obtine viteze ascensionale recomandate in spatiul inelar, in garnitura se vor monta cosuri recuperatoare de achii (junk baskets).

► In cazul cand spanul nu poate fi eliminat in totalitate, periodic, se va introduce magnetul sau recuperatoare hidraulice pentru indepartarea acestuia.

► O alta metoda pentru eliminarea spanului din gaura de sonda consta in efectuarea unei circulatii inverse numai cu garnitura de prajini fara sa fie obturat cepul prajinii inferioare.

► Cand se frezeaza material tubular ca: liner, burlane , etc., spanul se poate depune in inteniorul “tevii” care se frezeaza. Cand eliminarea spanului nu este optima, in mod particular cand se executa o operatie de frezare de lunga durata si de volum mare, o practica buna este aceea de a se spala si interiorul tevii care se frezeaza cu o freza frontala sau cu circulatie inversa.

Cum se evalueaza spanul ► Spanul ideal este de grosime aprox. 0,8 mm si lung de cca. 75 mm.

► Cand spanul separat de sita vibratoare are aspect de “fir de par” si viteza de frezare este mica, trebuie marita apasarea pe freza.

► Aparitia de span ca “solzul de peste” indica faptul ca viteza de frezare poate fi marita prin reducerea greutatii pe freza si marirea turatiei mesei rotary.

► La frezarea materialului tubular din otel de grad superior (de ex. P 110), spanul este mult mai fin decat la oteluri inferioare si acest lucru este normal.

Thank you!