francis bacon noua atlantida

5/24/2018 Francis Bacon Noua Atlantida

1/31

http://www.ebooksread.com

NOUA ATLANTIDA

de Sir Francis Bacon

Nota Introductiva

Dr. Rowley, executorul testamentului literar al lui Bacon a publicat Noua

Atlantida in 1!", la un an dupa moartea autorului. #a pare sa $ie scrisa in 1!%,in perioada de intensa acti&itatate literara ce'a urmat prabusirii carierei salepolitice. Niciuna din scrierile lui Bacon nu ne'a o$erit intr'un spatiu asa de scurt oima(ine atit de &ie asupra pre$erintelor si aspiratiilor politice ale autorului asacum o $ace acest $ra(ment, parte a unui plan (randios de or(ani)are a unui statideal. *enero)itatea, spiritul iluminist, demnitatea si splendoarea, spiritul publicsi pietatea locuitorilor din Bensalem, repre)inta acele calitati ideale pe care omul

de stat Bacon si le'a dorit mai de(raba decit a sperat sa le &ada de&enitetrasaturi caracteristice pentru propria sa tara+ iar in asa lui -olomon il (asim peBacon, omul de stiinta, lasat in &oia propriilor sale &i)iuni pro$etice asupra&iitorului cunostintelor omenesti, $ara niciun $el de restrictii. Niciun cititor oricit debine in$ormat cu pri&ire la procesele si re)ultatele cercetarilor stiintei moderne,nu poate sa nu ramina pro$und impresionat in $ata numeroaselor estimaripro$etice pe care si le'a ima(inat Bacon asupra reali)arilor timpurilor moderne.lanul de or(ani)are al maretului sau cole(iu $ormula)a liniile principale alecercetarii moderne uni&ersitare+ si atit in stiintele aplicati&e cit si in cercetareapur stiinti$ica, el anticipea)a intr'un mod surprin)ator o mare parte din in&entiilesi descoperirile recente. Noua Atlantida repre)inta in acelasi timp o alta calealeasa de catre Bacon pentru a exprima con&in(erile sale interioare. 0n ciuda

schemei entu)iaste si a lar(ului ori)ont ce'l in$atisea)a in cautarea ade&arului,Bacon are intotdeauna un ochi pentru utilitate. ro(resul urmarit de stiinta esteconceput de el doar ca o cale catre aplicabilitatea practica, menita a sporicontrolul omului asupra naturii, a (radului de con$ort si comoditate al omenirii.entru meta$i)ica pura, sau oricare alta $orma de (indire abstracta care nu areca re)ultat niciun $ruct, Bacon are un interes sca)ut+ si aceasta preocupare inceea ce pri&este utilitatea este do&edita de aplicatiile practice ale descoperirilorreali)ate de scolarii din asa lui -olomon. 0nteresul muncii sale nu se opresteinsa aici. entru ca aici sint expuse multe din idealurile sale stiinti$ice si politicepe care noi inca nu le'am atins, dar care contin numeroase elemente de &aloarecapabile de in$luente si su(estii pentru &iitor.

Noua Atlantida

Na&i(am dinspre eru ' unde ne'am prelun(it sederea de'a lun(ul durateiunui intre( an ' catre hina si 2aponia, prin 3area -udului+ luasem cu noi toatepro&i)iile necesare pentru douaspre)ece luni+ si o &reme am a&ut parte de un


2/31

&int prielnic ce batea dinspre est, cu toate ca de aproape cinci luni si ce&a eraslab in intensitate si inaintam cu (reu. -'a intimplat insa ca &intul sa de&inaschimbator si pentru o &reme a batut in&ariabil catre &est, ast$el ca n'am pututstrabate nici macar o mica parte din drum, incit uneori ne (indeam chiar sa$acem cale intoarsa. Dar mai apoi se ridica din nou in ra$ale puternice ce su$laudin sud cu un punct spre est ce ne purtau si asta era cam tot ce puteam $ace,

catre nord+ in acest timp pro&i)iile noastre s'au s$irsit desi le'am $olosit cu ceamai mare chib)uinta. Ast$el ca ne'am tre)it a4unsi in mi4locul celei mari pustietatide ape din lume $ara niciun $el de pro&i)ii, ca niste biete su$lete pierdute ceeram, pre(atindu'ne nu pentru &iata ci pentru moarte. 3ai inaltam inca (lasurilesi inimile noastre catre ceruri spre Dumne)eu, implorindu'i mila pentru a $aceuna din minunile sale si asa cum la inceput a descoperit $ata adincului si a adusinaintea sa tinut uscat, tot asa sa (aseasca un tinut pentru noi, ast$el incit sa nune lase prada pieirii.

-i s'a intimplat insa ca in )iua urmatoare pe inserate am &a)ut la cite&a mileinaintea noastra catre nord, ce&a, ca si cum ar $i $ost o perdea de nori desi, cene'au dat o speranta ca acolo poate $i uscat+ stiam cu totii ca acea parte a 3arii

-udului era complet necunoscuta+ si se putea intimpla ca sa existe acolo insulesau continente ce pina atunci nu $usesera inca descoperite. De aceea amschimbat cursul in acea directie de unde am &a)ut intrea(a noapte ridicindu'sedin mi4locul apelor insula+ in )orii noii )ile am putut distin(e clar, in $ata pri&irilornoastre se de)&aluia un intins tinut, un tarim plin de crin(uri si tu$isuri+ ce il$aceau sa para a $i mult mai intunecat. -i dupa ce am na&i(at timp de o ora si

4umatate am intrat intr'un loc adapostit ce ne o$erea un re$u(iu, portul unui$rumos oras+ care desi nu era de proportii (randioase, era construit intr'un modremarcabil si pri&it de pe mare o$erea o perspecti&a incintatoare+ si am meditat$iecare minut, tot timpul cit a durat pina am a4uns pe acest pamint, pri&ind latarmul ce se apropia incet o$erindu'ne acestui tinut. Dar aproape imediat auaparut mai multi oameni ce tineau un soi de bastoane in maini ce ' dupa cum

parea din (esturile lor ' incercau sa ne inter)ica sa sa debarcam la tarm+ totusi,(esturile pe care le $aceau nu erau insotite de stri(ate si nici nu pareau a a $i&iolenti, ci prin acestea lansau a&erti)ari ca doreau sa raminem la o anumitadistanta. rin urmare, $ara a simti nici cea mai mica atitudine potri&nica noua,eram anuntati de ceea ce a&eam de $acut. 0ntre timp, au trimis catre noi o micaambarcatiune ce purta aproximati& opt persoane+ unul dintre ocupanti a&ea inmina un baston dintr'o trestie (albuie placata la ambele capete cu o $oitametalica albastra, ce s'a urcat pe &asul nostru $ara sa arate niciun semn deneincredere $ata de noi. 0n momentul in care a &a)ut ca cei mai multi am luatpau)a si eram strinsi in 4urul sau, a scos un mic sul de per(ament ' ce&a mai(alben decit cele pe care le $olosim noi si stralucitor ca $olia unei mese de scris,dar dealt$el moale si $lexibil ' si l'a inmanat unuia dintre noi ce se (asea in

primul rind. e acel per(ament erau scrise in &echea limba semita, in (reaca&eche, intr'o buna latina, precum si in limba spaniola, aceste cu&inte: Nu estepermisa debarcarea pentru niciunul dintre &oi+ si sa &a in(ri4iti ast$el incit saputeti $ace apro&i)ionarea cu tot ce &a este necesar pentru a parasi acestetarmuri in rastimpul a saispre)ece )ile, cu exceptia ca)ului in care &i se &aacorda un timp suplimentar. 0ntre timp, daca doriti apa proaspata sau hrana, saua&eti ne&oie de a4utor pentru a in(ri4i bolna&ii, sau daca na&a &oastra are ne&oiede reparatii, scrieti aceste doleante si ne &om obli(a sa implinim tot ceea ce tinede un (est de caritate. Acest per(ament purta o pecete insemnata cu un in(er+


3/31

aripile lui nu erau deschise, ci le purta strinse, atirnind pe lin(a el+ iar alaturi, sea$la o cruce.

5iind inmanate acestea, o$iterul s'a reintors pe uscat lasind doar un ser&itorprin intermediul caruia trebuia sa transmitem raspunsul. 6uind in consideraretoate astea, in mi4locul nostru domnea o stare de nedumerire. 0nter)icerea de'a

debarca si a&ertismentul ce'a &enit atit de repede, ne'au tulburat intr'o maremasura+ pe de alta parte, descoperirea ca acei oameni cunosteau toate acestelimbi si parerau plini de umanism, ne'a mai linistit intr'o oarecare masura. Darmai presus de toate acestea, semnul crucii de pe per(ament era pentru noi unmoti& de mare bucurie si'l pri&eam ca pe un semn trimis de la Dumne)eu.Raspunsul nostru a $ost in limba spaniola+ in linii mari era acela ca na&a noastrase (asea in bune conditii+ asta deoarece ne'am con$runtat mai de(raba cu omare calma lipsita de &int sau cu &int ostil, decit cu $urtuni. ei mai multi dintrenoi erau bolna&i intr'un stadiu destul de (ra&+ ast$el ca daca nu le &a $i permis sadebarce &ietile lor &or $i puse in prime4die. Au mai $ost speci$icate si cite&a altedorinte pe care le a&eam+ adau(ind ca posedam un mic stoc de mar$uri, iar daca&or bine&oi le putem comerciali)a pentru a ne suplini ne&oile, $ara sa $ie aplicate

obisnuitele taxe asupra lor. Am o$erit un dar in pistolete pentru ser&itori si un topde cati$ea de culoarea purpurei in semn de pretuire $ata de o$iter+ dar ser&itoriiau e&itat sa le ia si abia de s'au uitat la ele+ in aceste conditii ne'au parasit,inapoindu'se cu o alta ambarcatiune ce a $ost trimisa in acest scop.

7rei ore mai tir)iu, dupa ce a $ost inaintat raspunsul nostru, a $ost trimis unpersona4 ' dupa cum parea ' de ran( inalt. urta o roba cu mineci lar(i, unchamolet 8un (en de tesatura exotica de pret. n.t.9 de apa de o minunata culoarea)ur, un model mult mai stralucitor decit cel intilnit la noi. elelalte haine alesale erau de culoare &erde, asa cum era si acoperamintul capului ce a&ea $ormaunui turban, insa mult mai ele(ant si nu atit de mare ca cele pe care le poartaturcii+ bucle din parul sau ieseau de sub mar(inile lui. #l a sosit intr'o barca

partial poleita cu aur ce purta doar patru persoane+ era urmata de alta in care sea$lau insotitorii sai in numar de doua)eci. ind s'a a$lat la distanta unei lo&ituride sa(eata ne'au $acut un semn ca puteam trimite o ambarcatiune care sa seintilneasca cu ei+ ceea ce de indata am si $acut trimitind salupa de bordimpreuna cu capetenia noastra insotita de patru dintre noi. ind ne'am a$lat ladistanta de sase yar)i, ne'au $acut semn sa oprim si sa nu mai inaintam+ ceea cede indata am si $acut.

Dupa care, persona4ul pe care l'am descris mai sus s'a ridicat si cu &ocetunatoare a intrebat in spaniola: -inteti crestini, la care noi am raspuns: Da,sintem crestini+ eram mult mai putin tematori de cind am &a)ut crucea de pedocumentul ce ne'a $ost inmanat. Dupa ce a primit acest raspuns a ridicat mina

sa dreapta catre er, apoi a indreptat'o incet catre bu)ele sale ' acesta era(estul ce'l utili)au pentru a'i multumi lui Dumne)eu+ si a spus: Daca &eti 4ura '$iecare dintre &oi ' pe &alorile 3intuitorului, ca nu sinteti pirati, ca nu ati &arsatsin(e, ca respectati le(ile, ca n'ati $acut nimic ile(al in ultimile patru)eci de )ile,&eti putea obtine permisiunea sa coboriti la tarm. 6a care noi am raspuns ca:-intem cu totii (ata sa depunem acest 4uramint. 0mediat dupa aceea unul dintreinsotitorii sai ce era ' dupa cum parea ' notar, a redactat un document cecontinea declaratia. ;data intocmit, un alt insotitor al acestui inalt persona4 ce sea$la in aceeasi barca cu el dupa ce s'a consultat cu superiorul sau, a rostit cu


4/31

&oce tare: Nobilul meu stapin doreste sa stiti ca in (estul sau nu se ascundeniciun semn al &reunei maretii sau tru$ii prin aceea ca nu &ine la bordul na&ei&oastre+ ci deoarece in raspunsul &ostru declarati ca a&eti printre &oi un numarmare de bolna&i, a $ost a&erti)at de catre ustodele -anatatii orasului ca trebuiesa pastre)e o anumita distanta. Ne'am inclinat catre el si am raspuns: -intemumilii sai ser&itori+ si pro$und recunoscatori pentru inalta onoare si umanismul

deosebit ce ne'a $ost de4a aratat+ dar a&em speranta ca boala ce a a$ectatoamenii nostri nu este de natura in$ectioasa.

Dupa o &reme s'au reintors+ un Notar a &enit la bordul na&ei noastre+ a&ea inmina un $ruct apartinind acelui tinut asemanator unei portocale dar de o culoareintre oran4'rosiatic si rosu+ ce imprastia un miros minunat. 0l utili)a ' dupa cumparea ' pentru a se apara impotri&a in$ectiei. Ne'a inmanat 4uramintul: 0n numelelui 0sus si si a &alorilor lui: + apoi ne'a spus ca in )iua urmatoare la ora sase in)ori &om $i dusi la asa -trainilor ' caci asa o numeau ei ' unde &om putea (asiun adapost adec&at atit ne&oilor noastre, dar mai ales pentru cele ale bolna&ilornostri. 0n aceste conditii ne'a parasit+ in momentul in care i'am o$erit cite&apistolete, a )imbit si a spus: Nu trebuie sa $im platiti de doua ori pentru munca

noastra+ ceea ce insemna ' dupa cum am inteles ' ca erau platiti su$icient decatre stat pentru ser&iciile lor. aci ei ' asa cum am in&atat mai tir)iu ' socoteauun o$iter ce primea o rasplata ca ar $i platit de doua ori.

0n urmatoarea dimineata de&reme in )ori a &enit catre noi acelasi o$iter pecare l'am intilnit prima oara, purtind acelasi baston si ne'a anuntat ca el a $ostdesemnat sa ne conduca la asa -trainilor+ ne'a pre&enit ca &om a&ea ladispo)itia noastra intrea(a )i pentru aceasta intreprindere. Daca &eti urmas$atul meu, a spus el, citi&a dintre &oi ma &eti putea insoti, prima data pentru a&edea cit este de potri&it pentru &oi acel loc+ apoi puteti trimite dupa bolna&i sirestul membrilor echipa4ului, ce &or putea $i adusi pe tarm. 0'am multumit si amraspuns ca: Dumne)eu &a rasplati bunatatea ce o arata $ata de niste straini

ne$ericiti. 0n aceste conditii sase dintre noi am mers la tarm impreuna cu el+ sicind am a4uns pe pamint s'a ase)at inaintea noastra si intorcindu'se cu $atacatre noi, a spus ca: el era ser&itorul dar totodata si (hidul nostru. Ne'a condusde'a lun(ul a trei stra)i ce pareau destul de $rumos in(ri4ite+ tot parcursul pe carel'am urmat ne'au insotit multimi de oameni ce se strin(eau in 4urul nostrudispuse pe ambele parti ale stra)ii+ atitudinea lor era una politicoasa, ca si cumerau acolo nu pentru a se minuna de noi, ci pentru a ne intimpina+ in timp cetreceam isi miscau bratele in (esturi lar(i, ca un semn ce se dorea o urare debun &enit.

asa -trainilor era o cladire spatioasa si in(ri4ita, ridicata dintr'o caramida deculoare ce&a mai albastra decit cea pe care o intrebuintam noi+ a&ea $erestre

mari, unele din sticla, altele dintr'un soi de tesatura subtire si uleioasa. Am $ostadusi cu totii intr'un salon spatios amena4at $rumos a$lat deasupra scarilor si am$ost intrebati: ite persoane eram la numar -i citi erau bolna&i Am raspunsca: #ram in total ' bolna&i si sanatosi ' cinci)eci si una de persoane, saispre)ecedintre noi erau su$erin)i. Ne'au ru(at sa a&em putina rabdare si sa asteptampina se &or intoarce+ ceea ce s'a intimplat o ora mai tir)iu cind ne'au condus sa&edem camerele pre(atite pentru noi in numar de noua)eci+ le'au distribuit 'dupa cite se pare ' ast$el ca patru dintre aceste camere mai bune decit restul sapoata primi patru dintre oameni nostri de $runte, alte cinspre)ece camere erau


5/31

destinate pentru a locui impreuna doi cu doi. amerele erau $rumoase siprimitoare, mobilate ci&ili)at. Ne'au condus apoi pe un coridor lun( asemanatorunui dormitor, unde ne'au aratat camerele ase)ate pe o parte ' de cealalta partea coridorului era un perete cu $erestre ' in numar de saispre)ece, $oarte in(ri4ite,a&ind peretii decorati cu lambriuri din lemn de cedru. Acest coridor contineapatru)eci de ast$el de camere, mult mai multe decit a&eam ne&oie+ aici era

in$irmeria unde erau ca)ate persoanele a$late in su$erinta. 0n plus ne'au spus cape masura ce $iecare dintre oamenii nostri se &a $ace bine, &or $i trans$erati dinin$irmerie in camerele in care locuiau ceilalti+ in acest scop erau destinate incaalte )ece camere libere, pe lin(a cele pe care le primisem inainte.

;data ce s'au incheiat toate acestea ne'am reintors in salon si o$iterul aridicat putin bastonul ' asa cum $acea cind dadea o sarcina sau o comanda ' si aspus catre noi: 7rebuie sa cunoasteti ca potri&it obiceiului locului dupa aceasta)i si )iua urmatoare, pe care &i le &om acorda pentru a muta oamenii de pe &as,&a trebui sa ramineti inchisi in camerele &oastre timp de trei )ile. Dar nu trebuiesa &a $aceti (ri4i, sa (inditi cum&a ca ati $ost retinuti+ aceste )ile au $ost (indite caun ra(a) in care sa &a puteti (asiti odihna si min(iierea. Nu trebuie sa &a

impotri&iti in niciun $el+ &om lasa aici sase dintre oamenii nostri pentru a &a insotipeste tot, oriunde &eti dori sa o $aceti. 0'am multumit plini de a$ectiune si respectsi am spus ca: Dumne)eu se mani$esta cu si(uranta pe acest pamint. 0'amo$erit deasemenea doua)eci de pistolete, dar el doar a )imbit si a spus: um-int platit de doua ori


6/31

cea dreapta. 3ai mult decit atit, am sosit aici in mi4locul unui popor crestin plinde pietate si umanism, sa nu lasam ca aceasta con$u)ie in care ne (asim noiinsine sa iasa in e&identa aratindu'ne &iciosi sau nedemni in $ata lor. Deoareceprin le(ile lor ' prin aceasta $orma de eticheta ' ne cer sa ne retra(em indaratulacestui )id &reme de trei )ile, cine poate sti daca aceasta masura nu este luatadoar pentru a cunoaste antecedentele si conduita noastra morala -i daca le

&or (asi nepotri&ite, sa ne i)(oneasca neintir)iat+ iar daca acestea &or $i socotitede buna cu&inta, sa ne acorde mai mult timp. Acesti oameni in (ri4a carora am$ost lasati pot a&ea ca sarcina suplimentara sa ne tina sub atenta obser&atie. Deaceea, din dra(oste $ata de Dumne)eu, asa cum ne dorim binele pentrusu$letele si trupurile noastre, tot asa sa ne purtam noi insine ca si cum am $iimpacati cu Dumne)eu si poate ca &om (asi (ratie in ochii acestui popor.

7o&arasii mei mi'au multumit intr'un (las pentru s$atul cel bun si mi'au promisca &or trai in modestie si cumpatare $ara a da nastere la cea mai mica oca)ie deo$ensa. Asa ne'am petrecut cele trei )ile in &oiosie si lipsiti de (ri4i, pri&ind plinide speranta la ceea ce ne &a astepta cind termenul se &a incheia. 7ot timpulacestei perioade ne'am bucurat cu $iecare ora de imbunatatirea starii bolna&ilor

nostri care (indeau ei insisi ca se a$la cu$undati intr'o baie tamaduitoare di&ina+atit de bine si de repede s'au &indecat.

=iua ce'a urmat celei de'a treia )i a &enit la noi un persona4 pe care nu l'ammai &a)ut pina atunci, ce era imbracat in albastru asa cum $usese si primul,numai ca acesta purta un turban alb cu o mica cruce rosie in partea de sus.

A&ea deasemenea o esar$a de olanda $ina. Asa cum &enea catre noi, se inclinasi ne adresa un salut cu bratele sale deschise in (esturi lar(i. 0'am adresat larindul nostru un salut intr'o maniera umila si supusa+ caci asa cum pri&eamlucrurile, asteptam de la el sentinta &ietii sau a mortii+ el dorea sa &orbeasca cuciti&a dintre noi+ in consecinta au ramas pre)enti doar sase dintre noi restulparasind incaperea. A spus: -int *u&ernatorul acestei ase a -trainilor si

potri&it &ocatiei sint preot restin si de aceea am &enit la &oi pentru a &a o$eriser&iciile atit ca straini, dar mai cu seama ca buni restini. >a pot spune unelelucruri, caci (indesc ca nu &a &eti impotri&i sa le au)iti. -tatul &'a acordat dreptulde'a locui pe teritoriul nostru pe timpul a sase saptamini+ si nu trebuie sa &a$aceti (ri4i in aceasta pri&inta caci daca &eti cere in continuare un rastimp maiindelun(at de sedere, le(ea nu speci$ica clar o anumita limita de timp si nu amnicio indoiala ca &oi putea obtine pentru &oi un ra(a) mai mult decit su$icient.7rebuie sa intele(eti ca in acest moment asa -trainilor este mai bine in)estratasi mult mai pre(atita+ in acest sens ea bene$icia)a de &eniturile ultimilor trei)ecisi sase de ani+ caci aceasta este perioada care a trecut de cind n'a mai sositniciun strain in aceasta parte a lumii+ nici in aceasta pri&inta nu trebuie sa a&etinicio (ri4e+ statul &a acoperi toate cheltuielile &oastre pe timpul intre(ii sederi+ de

aceea nu &a trebui sa ramineti nici macar o )i mai putin decit este hotarit. 7otasa cum $iecare din mar$urile pe care le'ati adus si le &eti $olosi cu chib)uinta&a &or $i returnate, $ie in mar$uri, $ie in aur sau in ar(int, ceea ce pentru noiinseamna acelasi lucru. 0ar daca &eti a&ea orice alta cerinta, sa n'o ascundeti.aci doar asa &eti a$la prin raspunsul pe care il &eti obtine la cererile ce le &etiinainta, ca nu &om lasa niciuna din doleantele &oastre sa ramina neimplinita.3ai trebuie sa &a spun doar atit, ca niciunul dintre &oi nu trebuie sa mear(amai departe de un karan ' asta inseamna o distanta echi&alenta cu o mila si

4umatate ' de )idurile orasului, $ara sa aiba o incu&intare speciala in acest sens.


7/31

Dupa ce ne'am uitat unii la altii plini de admiratie $ata de un obicei atit debine&oitor si parintesc, am raspuns ca: Nu putem rosti ceea ce simtim pentruca nu (asim cu&intele capabile sa exprime multumirile noastre+ si nobila o$erta$acuta intr'un mod atit de deschis nu ne'a mai lasat nimic pentru a mai puteacere. area a $i, asa cum se arata in $ata noastra, un tablou ce )u(ra&ea

sal&area noastra &enita din eruri+ caci pe cita &reme doar cu putin inainteeram aruncati in (hiarele mortii, doar putin mai tir)iu ne a$lam intr'un loc undenu (aseam nimic altce&a decit min(iiere. 5ata de obli(atiile ce erau $ixate nuputeam da (res in respectarea lor si cu toate ca parea imposibil, inimile noastreputeau sa aprinda intr'atit incit sa'si urme)e chemarea de'a strabate acest $ericitsi sacru pamint. Am adau(at aceea ca: limbile noastre ar trebui mai intii sadespice cerul (urii inainte ca noi sa uitam sa pomenim pe $iecare din acestepersoane pioase, ori natiunea in intrea(ul ei, in $iecare din ru(aciunile noastre.Ne'am ru(at deasemenea in cel mai umil si staruitor mod cu putinta sa $imacceptati ca slu4itorii lor credinciosi+ asa cum drept se cu&enea si orice om depe pamint s'ar $i simtit obli(at+ inchinindu'ne si punind atit persoana noastra,cit si toate bunurile pe care le a&eam la picioarele sale. #l a spus ca este preot

si cauta rasplata pe care o putea astepta un preot, repre)entata de iubirea$rateasca si de binele ce exista in su$letul si in $iinta noastra. Ast$el a plecat dinmi4locul nostru, nu $ara sa lase sa )areasca lacrimi de compasiune in ochii sai+ sine'a lasat tulburati, plini de bucurie si bunatate, ce ne'au $acut sa (indim ca ama4uns pe un pamint al in(erilor ce se i&esc printre noi in $iecare )i si ne intimpinacu toate placerile lumesti la care nici macar n'am (indit si cu atit mai putin ne'am$i asteptat.

=iua urmatoare pe la ceasurile )ece a &enit din nou *u&ernatorul si dupa cene'a adresat salutul sau a spus intr'o $orma $amiliara ca a &enit sa ne &i)ite)e+si a cerut un $otoliu pe care s'a ase)at+ noi $iind in numar de )ece ' a&ind in&edere ca restul erau plecati pe a$ara ' am luat loc alaturi de el. ind eram cu

totii ase)ati a inceput ast$el: Noi, cei de pe aceasta insula a lui Bensalem ' caciasa o numeau in limba lor 8 $iul pacii sem. n.t9 am obtinut toate acestea+ toatedoar prin mi4locirea situatiei noastre solitare+ si pastrind nestramutata le(easecretului ce a $ost statornicita pentru calatorii nostri si le(ile de acceptare astrainilor, e&eniment ce se petrece atit de rar+ cunoastem cea mai mare parte alumii in timp ce sintem noi insine necunoscuti. >a spun toate astea deoarece celce cunoaste cel mai putin este in mod natural si cel ce pune si cele mai multeintrebari si deoarece asa este in lo(ica timpului, &oi sinteti cei ce &eti puneintrebarile mai de(raba de'a le pune eu. 6a care noi am raspuns ca: 3ultumimcu&incios pentru ca ni se permite asta+ in intele(erea noastra, atit cit am reusitpina acum, am a4uns sa a$lam ca nu este niciun lucru lumesc mai &rednic de'a $icunoscut decit situatia acestui tarim $ericit. Dar mai presus de toate ' spuneam

noi' mai cu seama de cind am intilnit de cite&a ori s$irsitul lumii, speram ca &omputea intilni cu si(uranta intr'o )i si 0mparatia erurilor si ' deoarece ambele tarieram crestine ' doream sa stim ' cu tot respectul $ata de acel tinut indepartat princare eram despartiti de oceane nes$irsite si necunoscute de tinutul unde3intuitorul nostru a pasit pentru prima oara pe pamint ' care erau apostoliiacestei natiuni si cum au $ost con&ertiti ei la credinta 6a au)ul acestei intrebaris'a i&it pe $ata lui semnul unei mari multumiri+ si a spus: unind aceasta intrebare,prima dintre cele pe care mi le'ati adresat, le(ati inima mea de inimile &oastre+pentru ca ea imi arata ca prima dintre cautarile &oastre este cea a imparatiei


8/31

cerurilor+ si ma simt obli(at sa raspund cererii &oastre concis si cu o mare bucurie.

6a aproape doua)eci de ani dupa inaltarea 3intuitorului nostru, s'a intimplatca aici sa $ie &a)ut de oamenii din Ran$usa ' un oras de pe coasta estica ainsulei noaste ' intr'o noapte ' era o noapte calma si noroasa ' ca si cum putea $ila o distanta de cite&a mile in interiorul marii, o coloana imensa de lumina+ nu

a&ea o $orma exacta, era ce&a asemanator unei coloane sau unui cilindruridicindu'se din mare, sub $orma unei scari ce urca catre ceruri+ si in capatul ei a$ost &a)uta o mare Cruce de lumina mult mai stralucitoare si plina de splendoaredecit corpul coloanei. 0n $ata unui spectacol atit de neobisnuit locuitorii orasuluis'au strins cu totii in mare (raba pe tarmul marii, surprinsi de aceasta minunatienemai&a)ut inca+ putin dupa aceea, s'au imbarcat intr'un numar de &ase micipentru a se deplasa lin(a aceasta aparitie extraordinara. Dar cind ei au a4uns lasai)eci de yard)i de coloana de lumina, au descoperit ca nu mai puteau inaintadincolo de aceasta limita la care au $ost obli(ati sa se opreasca, neputindu'seapropia mai mult+ ast$el toate barcile s'au oprit, asistind cu totii ca in $ata uneiscene la teatru la aceasta lumina aparuta ca un semn di&in. -'a intimplat insa caaici intr'una dintre ambarcatiuni sa $ie un om intelept apartinind societatii asei

lui -olomon, a carui casa sau cole(iu bunii mei prieteni, sint aidoma ochiloracestui re(at+ $iind ce&a mai pios si a&ind o pri&ire mai atenta, a contemplataceasta coloana si crucea din &ir$ul ei si s'a prosternat in $ata ei+ apoi s'a ridicatin (enunchi si inaltind miinile catre ceruri a $ormulat ru(aciunea lui in acest mod:

Doamne Dumne)eule, -tapin al erurilor si pamintului, cel care ai bine&oitsa acor)i (ratia ta celor a$lati sub porunca ta pentru a cunoaste operele creatieisi secretul a$lat in spatele lor+ si sa discearna, atita timp cit &or exista (eneratiilede oameni, intre miracolele di&ine, operele naturii, operele artei si impostura siilu)ii de orice $el ar $i. 3arturisesc aici si intaresc prin 4uramint in $ata acestoroameni ca acest lucru pe care il &edem acum in $ata ochilor nostri este De(etultau si un 3iracol ade&arat. -i intrucit asa cum am in&atat din cartile noastre nu ai

creat niciodata miracole decit pentru un s$irsit minunat si di&in pentru ca le(ilenaturii care sint ale tale sint si le(ile noastre si tu le depasesti doar printr'o cau)amai nobila, ne ru(am $ierbinte, ase)ati plini de umilinta in $ata ta, sa $aci caacest mare semn sa ne aduca prosperitate si da'ne noua puterea de a'l puteainterpreta si de a'l $olosi in milostenie+ caci ne'ai promis in taina ca &ei trimiteacest semn catre noi.

0n timp ce $acea aceasta ru(aciune a descoperit deodata ca barca in care sea$la a $ost eliberata si a inceput sa se miste+ in timp ce toate celelalte au ramasinca nemiscate+ si luind aceasta drept permisiune de'a se apropia, s'a indreptatincet in tacere catre coloana de lumina. Dar inainte sa a4un(a lin(a el coloana sicrucea de lumina s'au trans$ormat intr'o mare de lumina ce se imprastia

pretutindeni in 4ur, ca si cind ar $i aparut acolo numeroase stele pe cer+ intr'uncurind au disparut si din toate acestea n'a mai ramas decit o mica arca sau ladain lemn de cedru ce era complet uscata, $ara sa $ie uda absolut deloc si ceplutea pe ape. 0ar la capatul din $ata, cel indreptat catre el, crestea o mica ramura&erde de palmier+ si cind inteleptul plin de &eneratie a luat'o in barca sa, ea s'adeschis sin(ura+ si a (asit aici o Carte si o Scrisoare+ ambele erau scrise pe celmai $in per(ament si impachetate intr'o su&ita de olanda. artea cuprindea toatecapitolele canonice din >echiul si Noul 7estament intocmai asa cum le a&eti si&oi+ caci cunoastem prea bine si ce a primit Biserica &oastra+ si insasi


9/31

Apocalipsa si cite&a alte carti din Noul 7estament care n'au mai $ost pina atunciscrise in arte. it despre -crisoare, in ea erau aceste cu&inte:

#u Bartholomeu, un slu4itor al elui 0nalt si apostol al lui 0sus hristos, am$ost a&erti)at de un in(er care mi'a aparut intr'o &i)iune de (lorie ca ar trebui satrimit aceasta arca pe intinderea marii. -i de aceea marturisesc si declar in $ata

acelor oameni catre care Dumne)eu &a trimite aceasta arca sa atin(a pamintullor, ca in acea )i cind ea &a sosi le &a aduce sal&area si pacea si buna&ointa, dela 7atal si de la Domnul 0sus .

Ambele scrieri, atit artea cit si in -crisoarea, erau lucrate dupa modelulApostolilor sub in$atisarea unui mare miracol in $orma ori(inala a inspiratieidi&ine. 7raind in acel timp pe acest tarim e&rei, persi si indieni alaturi depopulatia locala, $iecare dintre ei puteau citi artea si -crisoarea ca si cum elear $i $ost scrise in propria lor limba. -i ast$el acest pamint a $ost sal&at de lapierderea credintei, asa cum restul 6umii >echi a $ost sal&at de potopul apelorde o arca, prin e&an(helismul apostolic si miraculos al -$intului Bartholomeu. -iaici a $acut o pau)a, iar intre timp a sosit un mesa(er si l'a chemat din mi4locul

nostru. Asta a $ost cam tot ce s'a petrecut in acea discutie.

=iua urmatoare acelasi (u&ernator a &enit la noi imediat dupa cina si s'ascu)at spunind: a a $ost chemat )iua trecuta din mi4locul nostru si a trebuit sane paraseasca intr'un mod cam brusc, dar ca acum doreste sa ne acorde ocompensatie si daca &om (asi discutia si compania sa a(reabila &a petrece maimult timp impreuna cu noi. Am raspuns ca: *asim atit de placuta si a(reabilapre)enta sa incit atita timp cit el ne'a &orbit am uitat atit de pericolele din trecutcit si de temerile ce au sa &ina+ si ca o sin(ura ora petrecuta impreuna &alorea)apentru noi ani pentru acest nou inceput de &iata. #l s'a inclinat putin si dupa cene'am ase)at, a spus: Bine, astept intrebari din partea &oastra.

ine&a dintre noi a raspuns ca aceasta ar $i si chestiunea de $apt, ca sintemnu mai putin dornici sa stim pe cit sintem de timi)i sa intrebam, de teama de anu se crede ca am mers prea departe. Dar incura4ati de rarul umanism pe carel'a aratat $ata de noi, niste bieti straini si asa cum in mod deschis am marturisit,umilii sai ser&itori, ar putea $i o mare di$icultate in a le $ormula+ si ne ru(am cuumilinta sa $im iertati daca considera ca n'ar $i potri&it ca ele sa primeasca unraspuns sau ar $i respinse. Am spus: Am examinat cu mare atentie toatecu&intele ce ni le'a adresat inca de la inceput si am inteles ca aceasta insula$ericita in care ne a$lam acum este cunoscuta de $oarte putini, desi locuitorii eicunosc toate celelalte natiuni ale lumii+ ceea ce am descoperit a $i ade&arat,plecind de la considerentul ca aici sint cunoscute toate statele si limbile #uropeisi multe dintre acti&itatile noastre comerciale+ in timp ce in #uropa, cu toate

descoperirile (eo(ra$ice reali)ate si a rutelor de na&i(atie trasate in ultimii ani ceau permis na&i(atia si explorarea )onelor cele mai indepartate ale lumii, nu s'aau)it niciodata si nu exista nici cea mai &a(a idee sau stra$ul(erarea celei maimici banuieli, asupra existentei acestei insule. Acest $apt era extraordinar deciudat+ pentru ca $iecare dintre natiuni are cunostinta despre existenta celorlalte,$ie prin intermediul calatorilor plecati de pe teritoriul lor ce a4un( pina in cele maiindepartate locuri, $ie datorita strainilor care sosesc de acolo aici+ si datoritaacestor calatori ce strabat re(iuni indepartate si cunosc nemi4locit prinintermediul propriilor ochi aceste tinuturi, cei de acasa pot stabili le(aturi cu


10/31

aceste natiuni. Aceste doua cai, sint su$iciente intr'o anumita masura pentru areali)a un schimb reciproc de cunostinte, pentru ambele parti. Dar despreaceasta insula, nu am au)it sa &orbeasca pe niciunul din numerosii calatori depe &asele ce au a4uns pe tarmurile #uropei+ $ie ca &eneau din 0ndiile de >est, $ieca se intorceau din 0ndiile de #st+ si nici de pe un alt &as &enind din oricare altaparte a lumii+ nu exista nicio marturie care sa relate)e ca s'ar $i a4uns pina aici.

-i ceea ce este de necre)ut, nu sta tocmai in asta. i in situatia ei, sau asacum obisnuiesc sa spuna stapinii acestui tinut, in concla&a secreta pe care omare atit de intinsa o poate ascunde. 3ai apoi, $aptul ca ei pot a&ea cunostintedespre statele, limbile, cartile, unor natiuni ce se a$la situate la o asemeneadistanta, este un lucru despre care nu putem &orbi, pentru ca nu stim ce sa maicredem+ pentru noi pare mai de(raba a $i conditia si propietatea unor $iinte cuputeri miraculoase, di&ine, ce pot ramine ascunse si ne&a)ute de ceilalti, darcare totusi se pot deschide in $ata altora, pentru a le apare asemeni unui i)&orde lumina.

6a au)ul acestui, discurs *u&ernatorul a schitat un )imbet (ratios si a spus:

Ati procedat $oarte bine cind &'ati cerut iertare pentru intrebarile ce urma sa lepuneti, pentru ca din aceasta intrebare, reiese ca intele(eti acest tinut ca pe untarim al ma(icienilor, ce trimit spiritele aerului indreptate in toate directiile pentrua aduce noutati si in$ormatii despre toate celelalte tari ale lumii. #ra o ripostaadresata noua, dar in cea mai simpla si modesta $orma cu putinta si ce erarostita sub in$atisarea unei expresii pline de &oiosie. -intem (ata sa credemca este ce&a supranatural pe aceasta insula+ dar credem mai de(raba ca este&orba de ce&a an(elic, decit de ce&a ma(ic. Dar pentru a a$la cu ade&arat ce acondus la aceasta intrebare, trebuie sa spunem ca nu exista nici macar o urmade $ante)ie aici, ci ea porneste doar din indoielile le(itime pe care le a&em,pentru ca ne'am reamintit ce ne'a spus in primul sau discurs, ca aceasta taraare le(i ce pri&esc pastrarea secretului $ata de straini. 6a au)ul acestor cu&inte

a spus+ >a reamintiti per$ect si de aceea ar trebui sa &a spun ca sint obli(at sapastre) anumite secrete pe care le(ea nu'mi permite sa le de)&alui+ dar ramindestule de spus ast$el incit este posibil sa (asiti pe deplin satis$actie la toatenedumeririle ce le a&eti.

Ati inteles, 'si probabil &eti (indi ca asta e mai putin credibil' ca in urma cutrei mii de ani, sau ce&a mai mult, na&i(atia a&ea in lume, in special pentrucalatoriile indepartate, un rol mult mai mare decit il are in )ilele noastre. Nutrebuie sa (inditi ca nu stiu cit de mult a crescut importanta ei in acesti sai)ecide ani+ stiu asta $oarte bine, totusi, atunci repre)enta cu mult mai mult decitrepre)inta a)i+ de unde se poate &edea exemplul arcei care a sal&at omul de lapotopul uni&ersal si i'a redat increderea in a&entura sa pe intinderea apelor+ sau

a ceea ce a $ost+ dar aici trebuie cautat adevarul. 5enicienii, dar in mod special7yrenienii, a&eau mari $lote. 6a $el si arta(ine)ii, care au intemeiat coloniile lormai departe in &est. 6a $el cum in est a&ea o mare importanta na&i(atia pentru#(ipteni si alestinieni. hina la $el, sau 3area Atlantida, ' pe care &oi o numiti

America ' ce are a)i numeroase 4onci si canoe, pe cita &reme atunci a&eanumeroase ambarcatiuni de mare capacitate. Aceasta insula, asa cum apare inre(istrele din acele &remuri, a&ea 1.?@@ de &ase puternice, de mare capacitate.Despre toate acestea exista in memoria &oastra putine in$ormatii, sau aproapedeloc, noi insa pastram cunostinte &aste.


11/31

0n acele timpuri, aceasta tara era cunoscuta si &i)itata de &asele siambarcatiunile tuturor natiunilor mentionate mai sus. -i asa cum se intimpla de$oarte multe ori, purtau oameni apartinind altor natiuni, ce nu a&eau marinari sicalatoreau prin intermediul lor+ ca ersii, haldeenii, Arabii+ ast$el ca aproapetoate natiunile ce repre)entau $aima si puterea, isi a&eau locul de intilnire aici+ de

la ele ne a&em intr'un anume $el si noi ori(inea si din mi4locul lor au sosit si s'auase)at impreuna cu noi in acele )ile mici triburi. >asele noastre $aceaunumeroase calatorii, la $el de bine catre strimtorile pe care le numiti oloanelelui ercule, ca si in alte parti ale marii 3editerane si Atlanticului+ catre a(uin 'care este acelasi lucru cu ambaline ' si uin)y, pe 3area ;rientala, la $el deindepartata ca si 7artaria de #st.

0n acel timp si o epoca mai tir)iu, sau ce&a mai mult, locuitorii 3arii Atlantideau cunoscut o &reme de mare in$lorire. Asa cum reiese din naratiunile sidescrierile $acute de unul dintre cei mai mari oameni pe care i'ati a&ut, con$ormcaruia descendentii lui Neptun s'au ase)at aici+ si au construit temple ma(ni$ice,palate, orase si coline+ au amena4at numeroase cursuri ale unor rauri ce erau

excelente pentru na&i(atie ce au $ost incon4urate de ast$el de lanturi $ormate dinase)ari si temple+ si au cisti(at cite&a din acele (rade de ascensiune, prin careomul urca treptele, ca si cind ar $i $ost o Scala coeli 8scara, trepte spre ceruri.lat.9+ toate parind asa de $antastice si poetice+ si toate atit de ade&arate+ incitaceasta tara, Atlantida mai sus pomenita, la $el ca si eru, numita pe atuncioya, ca si 3exic, numita in acea &reme 7yrambel, erau un mindru si puternicre(at maritim, unul dintre cele mai bo(ate din acele timpuri+ atit de puternic,incit cel putin o data in inter&alul a )ece ani, inteprindeau cel putin doua mariexpeditii+ cei din 7yrambel, tra&ersind Atlanticul catre 3area 3editerana+ iarcei din oya, prin 3area -udului, catre insula noastra+ si primii care au a4unsin #uropa, asa cum relatea)a acelasi autor, ce o$era si celelalte date si asacum este si citat, a&eau le(aturi cu preotii din &echiul #(ipt.

Aceste lucruri s-au intimplat cu siguranta. Dar daca erau aici &echii Atenieni,ce au a&ut (loria de'a re)ista si respin(e aceste $orte, nu pot spune nimic+ ceeace pot a$irma cu si(uranta este ca nici un &as sau om nu s'a mai intors niciodatadintr'o ast$el de expeditie. -i nici celelalte expeditii, ale celor din oya asupranoastra nu au a&ut mai mult noroc+ presupun deci ca nu au intilnit inamici maiputin induratori. Re(ele acestei insule, ' pe numele sau Altabin ' un intelept siun mare ra)boinic, cunostea $oarte bine atit puterea lui cit si a dusmanului siconducea lucrurile intr'o ast$el de maniera, incit impiedica debarcarea $ortelorde pe corabiile lor si isi echipa trupele si na&ele cu $orte mai puternice decitcele ale inamicilor sai+ ast$el incit obtinea suprematia armata, atit pe mare,cit si pe uscat+ $ortindu'i sa se predea inainte de'a putea $ace cea mai mica

miscare+ si dupa ce inamicii se (aseau cu totul la mila sa, se multumea sa leia 4uramintul ca nu &or mai ridica niciodata armele impotri&a acestui re(at,dupa care ii elibera pe toti in deplina si(uranta.

Dar ra)bunarea di&ina ii a4un(ea din urma dupa aceste expeditii tru$ase.entru ca in mai putin de o suta de ani 3area Atlantida a $ost distrusa sipierduta in totalitate+ si nu de un mare cutremur, asa cum relata autorul &ostru+pentru ca acest intre( tinut cunostea doar cutremure de'o mica intensitate+ cide un potop sau o inundatie cu totul neobisnuite+ in acele )ile, tarile acestea


12/31

a&eau mari rauri si munti inalti, peste care se re&arsau apele cu o $orta maimare decit in oricare alta parte a lumii. #ste si(ur insa, ca acea inundatie n'a$ost atit de puternica+ in cele mai multe locuri ea nu a depasit patru)eci depicioare in inaltime de la pamint+ ast$el ca desi a distrus oamenii si &ietuitoarele,totusi, citi&a locuitori salbatici ai padurii au reusit sa scape de la potop. Auscapat totodata si pasarile cerului, care s'au adapostit in copacii inalti si in

mi4locul padurilor. 6a $el si pentru oameni, care desi a&eau construite cladiri prinmulte parti in locuri a$late la o inaltime mai mare decit a a4uns adincimea apei sicu toate ca acea inundatie nu i'a in(hitit cu totul, a a&ut insa consecinte pe termenlun(+ pentru ca cei din &ale, care n'au $ost inecati de puhoiul de ape, au pierit dincau)a $oamei si a lipsei celorlalte lucruri de stricta necesitate. Ast$el, la $el deuimitor este $aptul, ca &oi nu $aceti parte din cea mai putin in$luenta populatie a

Americii, nici din cea primiti&a si i(noranta+ pentru ca trebuie sa &a socotiti ceimai tineri locuitori ai Americii+ mai tineri cu cel putin o mie de ani decit restullocuitorilor lumii+ pentru ca aceasta este perioada scursa intre potopul uni&ersalsi aceasta inundatie ce a a&ut un caracter local.

entru ca aceste biete ramasite ale semintiei umane ce au mai ramas i)olati

in munti, au populat incetul cu incetul si putin cite putin din nou orasele+ ei au$ost repre)entantii unui popor salbatic si simplu ' nu asemeni lui Noe si $iilor sai,care sint capul $amiliei omului de pe amant+ pentru ca nu au $ost capabili de'alasa scrieri, opere de arta, edi$icii ci&ile, care sa ramina posteritatii+ si au utili)atpe mai departe locuintele din muntii lor, determinati de $ri(urile extreme dinaceste re(iuni, acoperindu'si trupul cu piei de ti(ru, de urs si de capre, animalelecu parul cel mai lun( din aceste parti ale lumii+ dupa ce s'au intors in &ale si au(asit aici calduri ce erau acum pentru ei de nesuportat, cum nu mai cunosteauintrebuintarea hainelor usoare, au $ost ne&oiti sa umble in pielea (oala, asa cumcontinua s'o $aca pina in )ilele de a)i. -i doar ei au cunoscut marea mindrie siincintare de'a $olosi penele de pasari+ aceasta a $ost preluata de la stramosii lor,locuitorii muntilor, care erau atrasi de )borul in$init al pasarilor, deasupra celor

mai inalte locuri din tinutul lor, sub care potopul de ape se oprise neputincios.Asa cum se poate &edea, din momentul cind a a&ut loc acest mare accidental timpului, am pierdut contactul cu Americanii, cei care erau, din punctul de&edere al celei mai apropiate populatii de noi, cei mai acti&i parteneri de comert.

6a $el ca si in alte parti ale lumii+ este $oarte clar, de ce in anii ce au urmat,potri&it le(ilor ra)boiului sau re&olutiei naturale a timpului, na&i(atia a cunoscutcea mai mare decadere din toate timpurile+ in special calatoriile de lun(a durata' mai de(raba datorita utili)arii (alerelor si altor &ase de ra)boi asemanatoare,(reoaie, ce strabat cu mare di$icultate intinderea ;ceanului ' au $ost cu totulomise si abandonate. Ast$el ca acea parte a curselor intercontinentale, &eninddin partea celorlalte natiuni ce na&i(au pina atunci catre noi, au incetat pe mai

departe+ cu exceptia unui accident ce se petrece in situatii extrem de rare, cumeste in ca)ul &ostru. Dar acum, trebuie sa enumar si alte cite&a cau)e, ce audus la incetarea tuturor acestor le(aturi ce se puteau reali)a cu toate celelaltenatiuni prin intermediul na&i(atiei. entru ca nu pot spune, daca &reau sarostesc ade&arul, ca in ceea ce pri&este na&i(atia noastra, numarul na&elor,$orta na&ala, marinarii, pilotii si toate celelalte lucruri care tin de marina noastra,ca ea este a)i la $el de puternica, asa cum a $ost cind&a+ si ca tocmai de aceeapre$eram sa pastram o i)olare+ si &a &oi o$eri acum o explicatie, ce sper ca &aputea sa lamureasca aceasta chestiune+ si cred ca &a putea totodata da


13/31

satis$actie si la principala intrebare ce'a &enit din partea &oastra.

0n aceasta tara a domnit in urma cu aproape o mie noua sute de ani unRe(e, care asa cum se pastrea)a in memoria colecti&a, era adorat in cel maiinalt (rad de catre toti supusii sai+ nu intr'un mod superstitios, ci ca uninstrument al &ointei di&ine exercitata prin intermediul unui om muritor+ numele

lui era Salomena 8numele acestui re(e apare sub di$erite $orme, in di$erite editii:Solomon, Solamon, Salomen, Solamona, Salomena, etc. si de aici si numelease)amintului sau: Casa lui...'. n.t.9 + si noi il consideram drept intemeietorulsistemului nostru le(islati&. Acest Re(e a&ea o inima mare, ce era patrunsa doarde dorinta de'a $ace binele pentru supusii sai, ce era aplecat intru'totul doar sprea $ace re(atul si supusii sai $ericiti. De aceea, el era preocupat doar de ideeade'a asi(ura prosperitatea si a mentine independenta acestei tari, ast$el incit sanu depinda de niciun a4utor, nici in cea mai mica masura, care sa &ina din a$ara+a$lindu'se la cinci mii sase sute de mile de circuitul na&al, a&ind o rara $ertilitatea solului pe cea mai mare parte a cuprinsului ei si descoperind ca na&ele acesteiinsule pot $i $olosite din plin, atit pentru pescuit, cit si pentru transportul mar$urilorde la un port la altul si in acelasi chip, pentru a na&i(a in cele cite&a mici insule

ce nu se (aseau prea departe de noi, a$lindu'se sub coroana si le(ile acestuistat+ si re&ocind in memoria sa, starea de $ericire si in$lorire in care aceste tinuturise a$lau atunci+ $aptul ca ele puteau $i intr'o mie de $eluri modi$icate in mai rau,dar de abia intr'un sin(ur $el in mai bine+ n'a (indit nimic in nobila si mareata saintentie, decit ' atit de departe cit anticiparea umana poate a4un(e ' sa dea uncaracter perpetuu la ceea ce in timpul sau a $ost atit de $ericit reali)at. De aceeaa introdus printre le(ile $undamentale ale acestui re(at, interdictia si prohibitiapri&itoare la intrarea strainilor, care era de4a statornicita in acele timpuri, cu toateca a $ost introdusa dupa calamitatea naturala ce a a&ut loc in America, ce eramenita a impiedica importul noutatilor indoielnice si a amestecului de mora&uri.#ste ade&arat, ca o asemenea le(e cu pri&ire la admisia strainilor $ara licenta,este o le(e antica, existenta in re(atul hinei, unde se a$la inca in u). Dar aici

este un lucru insu$icient+ si poate $ace o natiune curioasa, i(noranta, tematoare,pripita. Dar le(islatorul nostru a $acut aceasta le(e intr'o alta maniera. rimadata, el a conser&at toate punctele umanismului pentru a putea instaura ordineasi a alina su$erintele strainilor+ de care si &oi &'ati bucurat din plin.

6a aceste cu&inte ' pe cit de ade&arate ' ne'am ridicat cu totii si ne'am inclinat.#l a continuat: Acest Re(e, a dorit deasemenea sa impleteasca umanismul cupolitica si (indind ca este contrar umanismului sa retina strainii aici impotri&a&ointei lor, dar si impotri&a politicii, pentru ca odata eliberati ei s'ar $i pututreintoarce aici pentru a descoperi cunostintele pe care se intemeia)a conditiaacestui re(at, a actionat in aceasta directie ast$el: a ordonat ca strainilor, celorce li se &a permite sa coboare pe uscat, in orice numar ar $i, intotdeauna sa li sa

permita sa poata pleca dupa cum &or dori+ dar aceia dintre ei, care &or dori saramina, indi$erent de numarul lor, &or trebui sa aiba asi(urate din partea statuluiconditii $oarte bune si toate mi4loacele necesare pentru a trai aici. A &a)ut atit dedeparte, incit acum, la trecerea unui timp atit de indelun(at de la instaurareaprohibitiei, nu a&em memoria nici macar a unui sin(ur &as care sa se $i intors&reodata, ci doar a treispre)ece persoane, care au ales sa se intoarca de cite&aori in ba)ele noastre. Despre ce au raportat in a$ara cei citi&a care au ales sa sereintoarca, nu stiu nimic. Dar trebuie sa &a (inditi, ca orice au spus acolo undeau a4uns, n'a putut $i considerat decit drept un &is. Acum, in ceea ce pri&este


14/31

comertul nostru cu henna 8arbore tepos, par$umat, ori(inar din America de Norddin care se extra(e un pi(ment de culoare portocalie'rosie+ &opsea+ un uleispecial care era $olosit la un(erea mirilor in traditia crestina ce se pastrea)a sia)i in 3aroc. n.t9 peste hotare, le(islatorul nostru a socotit potri&it sa'l opreascain totalitate. Nu asa se intimpla in hina. entru ca chine)ii na&i(hea)a oriundedoresc sau au posibilitatea sa o $aca+ de unde reiese ca aceasta le(e a lor

pri&itoare la mentinerea strainilor in a$ara (ranitelor, este o le(e (u&ernata deteama si de lipsa de cura4. Dar aceasta restrictie a noastra are doar o sin(uraexceptie, care este admirabila+ pre)er&area binelui care &ine din comunicareacu strainii si e&itarea a tot ceea ce este daunator+

-i acum &oi $ace o de)&aluire pentru &oi. -i ea ar putea parea o micadi(resiune, dar &eti descoperi incetul cu incetul, ca intre aceste lucruri exista oconexiune. >eti intele(e dra(ii mei prieteni, ca printre actele de excelenta aleacestui Re(e, unul are intiietate asupra tuturor. #ste &orba despre constituirea,sau instituirea, unui ;rdin sau -ocietati, pe care noi o numim asa lui -olomon+cea mai nobila $undatie ' asa cum noi o (indim ' care a existat &reodata pepamint+ si $aclia purtatoare de lumina a acestui re(at. #a este dedicata studiului

creaturilor si actiunii lui Dumne)eu. Cnii (indesc $aptul ca ea poarta numeleintemeietorului ei putin &iciat, ca si cum acesta ar trebui sa $ieCasa lui Salomena.

Dar notele au $ost insemnate exact asa cum el a (indit. Ast$el ca asa amimprumutat'o pentru a $i denumita, dupa numele Re(elui 0sraelitilor, care este$aimos printre &oi si nu ne este strain nici noua. entru ca noi a&em cite&a partidin operile sale care la &oi s'au pierdut+ cu alte cu&inte, acea istorie naturala pecare el a scris'o, despre toate plantele, de la cedrul de 6iban, pina la muschiulcare creste pe )iduri si despre toate lucrurile care sint in)estrate cu &iata simiscare. Asta ma $ace sa cred ca Re(ele nostru a descoperit el insusi ca seaseamana in multe pri&inte cu acel Re(e al 0sraelitilor, ' care a trait cu multi ani

inaintea sa ' onorindu'l ast$el cu numele acestei $undatii. -i am tendinta sa credmai de(raba aceasta &arianta, pentru ca am descoperit in &echi note ca acest;rdin sau -ocietate este uneori numita asa lui -olomon, iar alteori Colegiulcelor Sase Zile Lucratoare. rin aceste mi4loace am dedus ca maretul nostruRe(e a in&atat de la 0udei ca Dumne)eu a creat lumea si tot ceea ce exista insase )ile: si de aceea a instituit aceasta asa, pentru a $i descoperita intrea(anatura ade&arata a tuturor lucrurilor cu a4utorul carora Dumne)eu poate a&eamai multa (lorie in opera lui si omul mai multe $oloase in utili)area lor, de unde a&enit deasemenea si cel de'al doilea nume.

Dar acum, sa re&enim la obiecti&ul pe care il a&em in pre)ent. ind Re(elenostru a inter)is tuturor na&i(atia in acele parti ale lumii care nu se a$lau sub

coroana sa, cu toate acestea, el a dat un decret: acela ca la $iecare doispre)eceani trebuie sa $ie trimise in a$ara re(atului doua corabii, pre&a)ute cu toate celenecesare pentru a intreprinde un anumit numar de calatorii+ ast$el, in $iecare dinaceste corabii &a trebui sa sa a$le o misiune $ormata din trei 3embri sau Frati aiasei lui -olomon+ a caror insarcinare era de'a ne $urni)a cunostintele despreproblemele si starile acelor tari care erau punct de destinatie si in specialdespre stiintele, artele, manu$acturile si in&entiile ce au $ost descoperite intretimp in intrea(a lume+ si in a$ara de acestea, &or trebui sa ne aduca carti,instrumente si modele din $iecare+ si aceste corabii dupa ce ii &or debarca pe


15/31

Frati, &or trebui sa se reintoarca+ iar Fratii&or ramine in aceste tinuturi strainepina la o noua misiune. Aceste corabii nu &or $i dealminteri incarcate decit cupro&i)ii de hrana si o cantitate de te)aur destinata a ramine in posesia Fratilor,pentru a cumpara acele lucruri si a rasplati acele persoane, pe care ei le &or (asipotri&ite pentru atin(erea scopului lor. Acum, ar ramine sa &a spun cum esteretinut acel soi &ul(ar de marinari, pentru a nu $i descoperiti la debarcare+ si cum

cei care trebuie lasati pe tarm in orice moment se de(hi)ea)a ei insisi subnumele unor alte natiuni+ si catre ce locuri sint destinate aceste calatorii+ si celocuri de intilnire sint stabilite pentru noile misiuni+ si modul similar cum seprocedea)a in practica+ nu pot insa sa o $ac+ nici nu cred ca ar $i ceea ce &adoriti. Dar asa cum puteti sin(uri &edea, noi nu mentinem comertul pentru aur,ar(int sau pietre pretioase+ nici macar pentru matasuri+ nici pentru mirodenii+ nicipentru alte bunuri comerciale+ ci doar pentru prima creatie a lui Dumne)eu, careeste Lumina+ pentru a a&ea, asa cum spun eu, lumina pro(resului ce semani$esta in intrea(a lume.

-i cind a terminat de spus asta, a tacut+ si la $el de tacuti eram si noi. entruca am $ost intr'ade&ar cu totii surprinsi, au)ind probabil cele mai stranii lucruri

care s'au rostit &reodata. -i simtind ca doream sa spunem ce&a dar nu eraminca pre(atiti pentru asta, cu cea mai mare politete a indepartat acest momentde stin4eneala si inceput sa ne puna intrebari cu pri&ire la calatoria si soartanostra si la s$irsit a incheiat amintindu'ne ca putem sa socotim cu intelepciunetimpul pe care il &om solicita pentru a ramine pe insula+ si ne'a ru(at sa nurestrin(em cererea la o perioada de timp care n'ar $i $ost de a4uns ne&oilornoastre+ pentru ca el se an(a4ea)a sa obtina pentru noi atit cit &om dori.Dupa asta, ne'am ridicat cu totii, pre)entindu'ne pentru a saruta pulpana esar$eisale+ dar el a dorit sa nu ne $aca sa simtim ca am su$eri o umilinta+ si a ales saplece. Dar prima data cind a &enit printre oamenii nostri, a subliniat ca acest statobisnuia sa o$ere anumite conditii strainilor care puteau ramine pe insula si amconstatat ca intimpinam destule (reutati pentru a trimite pe citi&a din oamenii

nostri inapoi pe corabie, pentru a a&ea (ri4e de ea+ dar si sa'i oprim de a se duceimediat la (u&ernator, pentru a'l implora sa le o$ere conditiile dorite de ei. -i cumare (reutate i'am retinut, pina cind am stabilit care &a $i modalitatea de actiunece o &om urma.

Acum pri&eam la noi ca la niste oameni liberi, &a)ind ca nu mai estenici un pericol care sa ne ameninte cu pieirea totala+ si traiam cea maimare $ericire, mer(ind peste tot si &a)ind tot ce era de &a)ut, in oras si inimpre4urimile lui, in limitele ce $usesera stabilite+ si am obtinut multe in$ormatiidespre oras, ce depaseau cu mult insusirile obisnuite si am descoperit aiciatita umanism, atita libertate si dorinta de'a lua sub ocrotire strainii a4unsipe aceste melea(uri, incit ar $i $ost de a4uns pentru a uita tot ce a&eam mai

scump in propria noastra patrie+ si am intilnit neintrerupt multe din &irtutileacestor obser&atii si relatii, incit, daca in aceasta lume ar $i o o(lindacapabila sa re$lecte tot ceea ce merita sa retina pri&irea omului, ea nuar putea $i decit aceasta tara.

0ntr'una din )ile, au $ost in&itati doi dintre oamenii nostri la o Sarbatoarea Familiei, asa cum o numeau ei. #a este obiceiul cel mai natural, piossi respectabil, capabil sa arate ca acesta natiune este cladita din toate&irtutile lumii. Aceasta este si in$atisarea sa. Aici ii este in(aduit oricarui


16/31

om in &iata sa &ada trei)eci dintre descedentii sai traind impreuna sub acelasiacoperis+ si tuturor celor sub trei)eci de ani le este permis sa or(ani)e)esarbatori pe cheltuiala statului. 7atal 5amiliei, cel pe care ei il numescTirsan, &a lua cu sine cu doua )ile inaintea sarbatorii, pe trei dintre prieteniisai dintre cei pe care'i indra(este cel mai mult+ si este de asemeneaasistat de (u&ernatorul cetatii sau al locului unde este celebrata sarbatoarea+

si toate persoanele din $amilie, de ambele sexe, sint in&itate pentru a'l insoti.Aceste doua )ile, 7irsan le aloca pentru discutii pri&ind bunul mers altreburilor $amiliei. Daca in acest timp, exista de)acorduri sau plin(eri intreoricare dintre membrii $amiliei, ele sint ridicate si sint solutionate. Dacaoricare dintre membrii $amiliei se a$la in prime4die sau ruina, sint dateordine pentru usurarea situatiei lor si li se aloca resursele necesare pentruexistenta. Daca oricare dintre ei este expus &iciilor, sau a luat o cale (resita,sint do4eniti si de)aprobati. 0n aceiasi maniera sint tratate cu ast$el deordine si s$aturi casatoriile si conduita in &iata pe care o are $iecare dintreei. *u&ernatorul asista pina la s$irsit, pentru a pune in executie prinautoritatea sa publica hotaririle si ordinile date de 7irsan+ in ca)ul in carear $i posibil sa nu li se dea ascultare+ desi asta se intimpla $oarte rar+

$iind considerate la $el de $iresti ca si respectul si supunerea $ata deordinea naturii.

Deasemenea, 7irsan, ale(e intotdeauna pe unul din $ii sai sa locuiasca inaceeasi casa cu el+ iar acesta &a $i numit Fiul Vitei. 7emeiul acestei hotariri&a apare in &iitor. 0n )iua sarbatorii, tatal, sau 7irsan, &a intra dupa e$ectuareaslu4bei reli(ioase intr'o camera spatioasa, unde este celebrata sarbatoarea+aceasta incapere este pre&a)uta cu un semipalier la eta4ul superior. 0n parteaopusa )idului, in mi4locul palierului, se a$la un $otoliu, lin(a care este o masasi un co&or asternut inaintea sa. 6in(a $otoliu, se a$la un spatiu rotund sauo&al, acoperit cu iedera+ o iedera ce&a mai deschisa la culoare decit cea anoastra, asemanatoare $run)elor de plop tremurator+ dar mult mai stralucitoare+

deoarece ea se pastrea)a &erde intrea(a iarna. -i acest loc este in modcurios, ornamentat cu ar(int si matase de di$erite culori, in$asurate sauimpletite in iedera+ aceasta este intotdeauna sarcina $icelor $amiliei+ elesint in&aluite in partea superioara intr'o plasa $ina, alcatuita din matasesi ar(int. Dar in esenta, ea este in mod natural din iedera+ dupa cea estedata 4os, prietenii $amiliei sint doritori sa aiba cite&a $run)e sau ramuri, pecare sa le pastre)e ca amintire.

7irsan &ine impreuna cu toate (eneratiile ce descind din el, sau asa cummai sint numiti, succesori, barbatii a$lati inaintea sa, iar $emeile urmindu'l+ sidaca se a$la aici o mama din care se tra( toate liniile descendente, in dreapta$otoliului este plasata o use &opsita in albastru si impodobita cu iedera si aur,

cu o $ereastra de sticla, ce comunica cu o mansarda a$lata la eta4ul superior+unde se a$la aceasta mama, ce nu poate $i &a)uta.

ind soseste, 7irsan, se asea)a in $otoliul sau+ si toate liniile descendentese a$la lin(a el, in partea opusa peretelui, de ambele parti, ase)ati in ordinea&irstei, indi$erent de sex+ stind cu totii in picioare. ind 7irsan se asea)a,camera este plina intotdeauna de in&itati, ce se a$la in cea mai desa&irsitaordine+ dupa o pau)a, in capatul camerei soseste un soldat ce este aici maimult pentru a indeplini sarcinile unui crainic, insotit de doi tineri a$lati unul in


17/31

dreapta si celalalt in stin(a sa+ unul dintre ei poarta un sul, din acel per(ament(alben stralucitor, iar celalalt un ciorchine cu stru(uri de aur cu un lun( lu4er cu$run)e. rainicul si tinerii sai insotitori sint in&esmintati in mantale din satin deun (alben'&er)ui+ cea a crainicului, este insa impodobita cu aur si are o trena.

Apoi crainicul, cu trei re&erente, sau mai de(raba plecaciuni, &a urca pina laeta4ul superior. Acolo &a lua prima data in miinile sale sulul de per(ament.

Acesta este un edict al Re(elui, continind daruri de bun &enit si alte cite&apri&ile(ii, dispense si puncte de onoare acordate 7atalui 5amiliei+ intotdeaunaindreptate ast$el, incit sa poata denomina pe iubitii nostri prieteni si creditori:ceea ce repre)inta un titlu potri&it doar in ca)ul acesta. entru ca ei obisnuiescsa spuna ca Re(ele nu este debitorul niciunui om, ci el este cel care trebuiesa asi(ure supusilor sai un mediu adec&at, care sa permita in$lorirea statului.0n si(iliul de pe charta este ima(inea Re(elui daltuita in relie$ sau turnata in aur+si chiar daca ast$el de charte sint expediate ca o recunoastere a unor drepturi,cu toate acestea, ele sint eliberate in con$ormitate cu numarul si presti(iul$amiliei. Acest decret re(al este citit adunarii de catre crainic+ si in acest timptatal $amiliei, sau 7irsan se a$la in picioare, sustinut de doi dintre $ii sai, pecare i'a desemnat el insusi.

Apoi, crainicul urca la eta4ul superior si'i inmanea)a personal decretul+ si inacest moment este aclamat de toti cei pre)enti in limba $iecaruia dintre ei, deobicei cu aceste cu&inte: 5ericit este poporul lui Bensalem. Apoi crainicul iadin miinile celuilalt tinar ciorchinele cu stru(uri, care sint cu totul de aur, atitboabele cit si scirciul pe care se a$la acestea. -tru(urii sint (ratios smaltuiti,$iind impodobiti cu o rara si extrem de $ina ele(anta+ si daca barbatii din $amiliesint in numar mare, stru(urii sint purpurii, in &ir$ a&ind un soare in as$intit+ daca$emeile $amiliei sint mai numeroase decit (enul opus, atunci ei sint de o culoare(alben &er)ui, a&ind de aceasta data o semiluna in &ir$ul ciorchinelui. Boabelede stru(uri sint in numar e(al cu numarul membrilor din $amilie. Acest ciorchinede aur este inmanat de crainic lui 7irstan+ care il da la rindul sau $iilor pe care

i'a ales sa locuiasca in aceiasi casa cu el+ iar pentru cel ales sa il poarte in urmatatalui sau, acesta este un semn de onoare ce i se &a arata la iesirea in public+de aici inainte el &a $i numit Fiul Vitei. Dupa ce se incheie ceremonia, 7atal sau7irsan, se retra(e+ iar dupa un timp &a re&eni la cina relundu'si locul unde s'aa$lat mai inainte+ niciunul dintre descendenti nu &a sta impreuna cu el, indi$erentde (radul sau demnitatea pe care o &or a&ea, cu exceptia celui care &a a&eanorocul sa $aca parte din Casa lui Solomon. #l estre ser&it doar de copii sai,cei de parte barbateasca, care indeplinesc toate sarcinile ser&indu'l la masa,in &reme ce ei sint ase)ati in (enunchi+ $emeile se a$la in spatele sau, aplecatecu capul catre )id. 0n incaperea a$lata la eta4ul in$erior se a$la mesele pentruoaspeti+ ei sint ser&iti intr'o ordine desa&irsita si intr'un maniera plina de politete+iar catre s$irsitul cinei, care chiar in ca)ul in care este cea mai mare sarbatoare

nu depaseste cel mult o ora si 4umatate, sint cintate imnuri, ce in (eneral, in$unctie de subiectul abordat, au teme ce &aria)a ' pentru ca ei poseda un simtpoetic etraordinar ' intre (lori$icarea lui Adam, Noe si Abraham+ primii doi sintcei din care au luat nastere primele popoare ale lumii, iar ultimul este celsupranumit 7atal redintei+ -arbatoarea se s$irste intotdeauna cu o slu4bade multumire in cinstea nasterii 3intuitorului nostru, cel in care s'au intrupatsub $orma paminteasca toate cite sint binecu&intate.

;data terminata cina, 7irstan se retra(e intr'un loc unde se poate recule(e in


18/31

sin(uratate si poate $ace netulburat cite&a ru(aciuni+ apoi re&ine pentru a treiaoara, ca sa dea binecu&intarea tuturor descendentilor sai, ce se a$la asea)ati la$el ca la prima in$atisare in public. Apoi ii cheama pe acestia la el, unul cite unul,pe numele lor, dupa cum ii indra(este, desi ordinea &irstei este in&ersata $oarterar. ersoana chemata ' dupa ce masa a$lata inaintea lui 7irsan a $ostindepartata ' in(enunchea)a inaintea lui 7irsan, iar tatal isi pune mina pe capul

sau si'i da binecu&intarea cu aceste cu&inte: Fiu al lui Bensalem' sau Fica alui Bensalem ' tatal sa ie cu tine+ omul care ti'a dat su$lare si &iata rostestecu&intele de binecu&intare Tatal etern, !rintul !acii si !orumbelul Sint sa iecu tine si ie ca "ilele acestei calatorii a vietii sa-ti ie nenumarate si pline deericire. Aceasta $ormula este rostita $iecaruia dintre ei+ si odata indeplinite toateacestea, daca printre $ii sai se (aseste unul ce se bucura de &irtutile si meritelecele mai alese ' si nu pot sta inaintea sa mai mult de doi dintre acesti $ii ' iicheama la dinsul din nou+ si lasindu'si mina pe umerii lor rosteste: Fiilor, esteo bucurie ca v-ati nascut, slaviti-l pe #umne"eu in rugaciunile voastre si

perseverati pina la sirsit in purtarea voastra aleasa. -i'i inminea)a $iecaruiadintre ei o podoaba sub $orma unui spic de (riu, pe care o &or a&ea intotdeaunaprinsa in partea din $ata la palaria sau turbanul ce il poarta pe cap. -$irsite toata

acestea, &a incepe mu)ica si dansul si alte $orme de distractii, dupa speci$icul$iecaruia dintre ei, ce durea)a tot restul )ilei. Aceasta este intrea(a ordinecon$orm careia se des$asoara $esti&itatea.

0n acest $el au trecut sase sau sapte )ile+ si am inceput sa ma $amiliari)e)cu aceste cunostinte precise ce mi'au $ost impartasite de unul din ne(ustoriiorasului, pe numele sau 2oabin. #l era e&reu si dupa obiceiul pe care il auacestia, era circumcis+ pentru ca ei mai au inca cite&a $amilii de #&rei ce mailocuiesc printre ei si le'au permis sa'si pastre)e nealterata reli(ia. Acestaeste unul dintre cele mai bune lucruri pe care le'am intilnit, pentru ca ei se a$lade departe intr'una din cele mai neobisnuite situatii $ata de #&reii ce traiescprin alte parti ale lumii. aci de unde ei urasc numele lui hristos si au o

rautate mostenita $ata de oamenii printre care traiesc, acestia ' dimpotri&a 'arata $ata de 3intuitorul nostru cele mai inalte sentimente si iubesc in cel maiinalt (rad cu putinta natiunea lui Bensalem. u si(uranta, ca acest om desprecare &orbesc, &a admite intotdeauna ca hristos a $ost nascut dintr'o 5ecioarasi prin aceasta el este mai mult decit un om+ si &a &a putea spune cum Dumne)eul'a $acut cirmuitor asupra in(erilor ce pa)esc tronul sau+ ei il mai numesc dealt$elalea 6actee si #liah al lui 3essia+ si cu alte multe nume marete, care desi sintin$erioare maretiei sale di&ine, totusi, ei sint departe de limba4ul obisnuit al altor#&rei. -i acest om din tara lui Bensalem, nu &a inceta sa &orbeasca in termenielo(iosi despre el, $iind dornici prin traditia existenta printre #&reii de aici, sa$aca cunoscut ca acest popor se tra(e din ramura lui Abraham, dintr'un alt $iu,pe care ei il numesc Nachoran si ca 3oise a stabilit aceste 6e(i ale lui

Bensalem, cele pe care le utili)am asta)i, printr'o abala secreta+ si ca atuncicind 3essia &a &eni si se &a ase)a pe tronul sau la 0erusalim, Re(ele dinBensalem &a sta la picioarele sale, in timp ce alti re(i se &or a$la la mare distantade tron. -i inca lasind la o parte aceste &ise ale #&reilor, omul este un intelept,un erudit si un mare diplomat, a&ind o extraordinara &i)iune asupra le(ilor siobiceiurilor acestei natiuni.

rintre alte discutii pe care le'am purtat cu el i'am spus intr'o )i ca am $ostintr'o mare masura tulburat de relatiile ce le a&eau unii dintre to&arasii sai, de


19/31

obiceiul -arbatorii 5amiliei+ prin aceea ca ' asa cum mi s'a parut ' n'am au)itniciodata de o ceremonie in care natura sa bucure de un asemenea presti(iu. -ideoarece inmultirea $amiliilor isi a$la ori(inea in imperecherea nuptiala, as dorisa a$lu de la el, care sint le(ile si obiceiuri in ceea ce pri&este maria4ul+ si dacaei respecta casatoria asa cum se cu&ine, daca sint le(ati prin acest 4uramintsacru de o sin(ura $emeie+ pentru ca acolo unde populatia este in$luentata intr'o

mare masura ne(ati& si asa cum nu pare sa se petreaca lucrurile cu ei aici,exista raul obice in a se acorda permisiune pluralitatii sotiilor. 6a au)ul acestorcu&inte a spus:

A&eti intr'ade&ar dreptate in a elo(ia aceasta excelenta institutie a -arbatorii5amiliei. -i a&em in ade&ar experienta ca ast$el de $amilii ce se bucura debinecu&intarea acestei -arbatori, in$loresc si prospera intotdeauna dupa aceea,intr'un mod aproape miraculos. Dar acum &a ro( sa ma ascultati si &a &oi spunetot ceea ce cunosc. >eti intele(e ca nu exista aici sub ceruri, o natiune atit deplina de &irtute ca aceasta a lui Bensalem+ intr'atit de eliberata de &icii siticalosie. #a este 5ecioara lumii. 0mi reamintesc ca am citit intr'una din cartile&oastre #uropene apartinind unui s$int hermit de la &oi, care dorea sa cunoasca

-piritul le(aturilor sexulale inter)ise de le(i dintre un barbat si o $emeie8concubina4 n.t.9+ si aici i se arata ce&a murdar, hidos, asemanator uneisubstante sub cea mai intunecata culoare, Aethiop. 8Aeothip ' cumparatorul unuiscla& cu pielea de culoare inchisa era con&ins ca aceasta &ine de la contactul cumurdaria datorat ne(li4entei stapinului anterior+ #tiopian. n.t. 9. Dar daca ar $idorit sa &ada -piritul astitatii din Bensalem, acesta i'ar $i aparut sub in$atisareaminunata a unui eru&im. entru ca nu exista nimic mai $rumos si admirabilpentru omul muritor, decit constiinta curata, pura, a acestui popor.

#ste cunoscut de aceea ca in mi4locul acestui popor nu exista niciun $el detulburari sau neca)uri, nici case de toleranta, nici curte)ane, nici altce&aasemanator de acest $el. 3ai mult inca, ei pri&esc ' plini de dispret ' la &oi in

#uropa, unde permiteti ast$el de lucruri. #i spun ca ati ase)at casatoria in a$aradatoriilor $iresti+ pentru ca maria4ul este destinat a $i un remediu impotri&adorintelor carnale, nepermise de le(e, a pacatelor lumesti+ in timp cesen)ualitatea naturala pare a $i un stilp al casatoriei. Dar atunci cind omul are inmina sa un remediu mult mai bun ca se poate opune po$telor sale ce'l impin(catre depra&area morala, spre coruperea su$letului sau, casatoria, este aproapeeliminata. -i de aceea exista printre &oi un numar mare de oameni care nu s'aucasatorit, ci au ales mai de(raba o cale libertina si impura, aceea de'a traisin(uri in &iata, decit de'a $i incatusati intr'o casatorie+ si multi dintre cei care secasatoresc, o &or $ace tir)iu, cind partea cea mai $rumoasa si plina de $orta din&iata lor s'a scurs de4a. -i atunci cind se &or casatori, ce este pentru eicasatoria, decit ce&a aidoma unui tir( 0n care se cauta aliante, sau )estre, sau

reputatie, ce are drept re)ultat un anumit numar de dorinte ' aproape lipsite deorice &aloare+ numai pe acela al uniunii e&la&ioase al casatoriei dintre un barbatsi sotia sa, cea care a $ost prima $orma de asociatie, $undamentul societatiiumane, numai pe acela nu< Nici daca este posibil ca toate acestea, ce au $ostinlaturate intr'un mod atit de ab4ect, partea cea mai trainica, ce merita cea maimare consideratie, o repre)inta copii ' cei care sint de aceiasi natura ' ca &irtutea umanitati. Ast$el, in acelasi chip ar trebui socotit, ca in timpul unei casatorii ' siacesta este ca)ul celor mai multe dintre incercarile de imbunatatire a &ietiicon4u(ale ' ca si cind toate aceste lucruri ar trebui tolerate, numai in &irtutea unei


20/31

asa numite necesitati Nu, dar ele ramin totusi ca unele dintre cele mai mariinsulte aduse institutiei casatoriei.

5rec&entarea unor ast$el de locuri ale pier)aniei, sau recur(erea la curte)ane,nu este mai condamnabila la cei casatoriti decit la celibatari. -i obiceiul depra&atal alterarii morale si imbratisarea des$riului prostitutiei ' unde pacatul este

trans$ormat intr'o arta ' $ace din maria4 un lucru total lipsit de stralucire, mat+ cede&ine ast$el mai de(raba un $el de impunere sau taxa, la care ai $ost obli(at. #iau a$lat ca aparati aceste lucruri, ca si cum in $elul acesta ati e&ita cele mai mariticalosii+ ca adulterul, de$lorarea &ir(inelor, po$tele ne$iresti si alte asemenearele. Dar ei spun ca acest mod de'a intele(e lucrurile este o 4udecata absura,ridicola+ si o numesc oerta lui Lot+ cel care pentru a'si sal&a oaspetii de'a $iabu)ati, le'a o$erit pe $icele sale+ nici macar nu'i pot spune tata aceluia ce a a&utin asta un cit de mic cisti(+ doar pentru ca aceleasi tipuri de apetituri si &icii auramas inca si se re(asesc aici din belsu(+ po$tele trupesti a$late in a$ara le(iisint asemeni unui cuptor+ ast$el incit daca &eti opri in acelasi timp toate $lacarilece ard in el, $ocul se &a stin(e+ dar daca &eti lasa sa i)bucneasca pe oricaredintre aceste $lacari, el se &a de)lantui. 6a $el este si ca)ul dra(ostei barbatesti,

pe care ei n'o &or atin(e+ si iarasi, nu exista in aceasta lume o prietenie atit deloiala si neprihanita, asemeni celei care exista aici+ si pentru a ne re$eri in(eneral, 'asa cum am mai spus inainte' nu am citit niciodata despre un popor lacare sa se re(aseasca o puritate morala, asemanatoare celui de aici. De obiceise spune ca orice om imoral nu se poate respecta pe sine insusi+ iar respectulde sine urmea)a imediat dupa reli(ie, cea care este pa&a)a principala impotri&atuturor &iciilor.

-i in clipa cind a incheiat de spus toate acestea, bunul 0sraelit a $acut omica pau)a+ in acel moment eram mult mai bucuros sa'l aud &orbind decit sa&orbesc eu insumi+ insa considerind ca ar $i cu&incios, ca in aceasta pau)a ce'aurmat discursului sau, sa nu raminem intru'totul tacuti, am rostit doar atit: ca as

dori sa'i spun, asa cum &adu&a din -arepta i'a )is lui #lias: ca el a sosit sa neaminteasca de pacatele noastre+ si ca marturisesc deschis, ca &irtutile luiBensalem depasesc cu mult &irtutile #uropei. 6a aceste cu&inte si'a inclinatcapul si a continuat in aceasta maniera:

#i au numeroase le(i ireprosabile si pline de intelepciune in ceea ce pri&estecasatoria. Aici nu este permisa poli(amia. #i au stabilit ca nimeni nu se poatecasatori sau contracta o casatorie, pina ce nu &a trece o luna de la primul sauinter&iu. asatoria $ara consimtamintul parintilor nu este socotita lo&ita denulitate, dar ea ii &a pri&a pe succesorii ei de anumite drepturi: copiilor ce &orre)ulta in urma unei at$el de casatorii, nu le este permis sa mosteneasca maimult de a treia parte din patrimoniul succesoral al parintiilor. Am citit intr'una din

cartile scrise de unul dintre oamenii &ostri despre o republica nascocita, in careii este permis unui cuplu casatorit sa se &ada de)bracat unul pe celalalt, incainainte de'a $i reali)at contractul de casatorie. Asta &a naste repulsie+ pentru caei &or (indi ca aceasta este o umilinta, menita a da un drept de peemtiune cepoate $i ridicat dupa un asemenea act de cunoastere intima+ dar din cau)anumeroaselor de$ecte ascunse ce pot exista in corpul unui barbat si al unei$emei, ei au mai multe cai ci&ile pe care le pot urma+ pentru ca aici exista lin(a$iecare oras doua re)er&oare de apa ' pe care ei le numesc $intina lui Adam si$intina #&ei ' unde este permis ca unul dintre prietenii barbatului si una din


21/31

prietenele $emeii, sa'i &ada de cite&a ori inca inainte de casatorie, in timp ce$ac baie $ara &esminte pe ei.

-i in timp ce ne (aseam in aceasta adunare, a &enit cine&a, ce parea a $i unmesa(er, in&esmintat intr'o tinuta aleasa si i'a adresat 0sraelitului cite&a cu&inte+imediat dupa asta el s'a intors catre mine spunindu'mi: -per ca ma &eti scu)a,

pentru ca trebuie sa &a parasesc in (raba. 0n )iua urmatoare a &enit la mine dinnou, plin de bucurie si mi'a )is: >a aduc un mesa4 din partea (u&ernatoruluiorasului, acela ca unul dintre arintii 0ntemeietori ai asei lui -olomon &a sosiaici in aceasta seara la ora sase+ in acesti doispre)ece ani n'am mai &a)ut peniciunul dintre ei. Aceasta &i)ita este publica+ dar scopul ei este secret. >oire)er&a pentru &oi si to&arasii &ostri un loc de unde sa puteti a&ea o po)itiepri&ile(iata pentru a urmari intrarea sa. 0'am multumit si am raspuns ca nebucuram din toata inima de primirea unei asemenea &esti minunate.

-osind )iua hotarita, inaltul persona4 si'a $acut intrarea. #ra un om de &irstasi statura mi4locie, cu o in$atisare atra(atoare a&ind o expresie, ca si cum ar $icompatimit intrea(a specie umana. #ra in&esmintat intr'o roba croita dintr'o

tesatura $ina, de culoare nea(ra, cu maneci lar(i si a&ind o capa. 0mbracaminteace o purta sub aceasta roba era din cea mai $ina olanda, de o culoare albadesa&irsita, ce cobora pina la picioare si era incins cu o centura din acelasimaterial+ a&ind o esar$a ce o purta in 4urul (itului sau. urta manusi, ceea ce eraun lucru destul de curios pentru clima acelei tari, iar acestea erau impodobite cupietre pretioase+ a&ea o incaltaminte dintr'o cati$ea de culoarea piersicii. *itulsau era (ol pina la umeri. Acoperamintul capului era asemeni unei palariicoloniale, sau unui coi$ purtat de conchistadorii spanioli+ parul ce ii cadea in$rumoase bucle era de o culoare inchisa. Barba era taiata pe rotund, a&indaceiasi culoare ca si parul, doar ca ce&a mai deschisa. #ra purtat intr'o careta$ara roti, asemanatoare unei litiere+ a&ind doi cai la ambele capete si bo(atimpodobita, cu o cati$ea plina de broderii+ de $iecare parte erau cite doi oameni

in&esmintati in haine asemanatoare, ce se deplasau pe 4os. areta era din lemnde cedru poleit si impodobita cu cristale+ cu exceptia capatului din $ata, undeexistau lambriuri ornate, cu sa$ire incrustate in aur+ si in partea din spate, undeerau incrustate smaralde, de o culoare asemanatoare celor pro&enind din eru.0n mi4locul ei, in partea superioara, se (asea un soare radiant din aur+ in &ir$ulsau era un eru&im de aur, cu aripile deschise. areta era imbracata intr'otesatura albastra, brodata in $ir de aur. 0naintea sa mer(eau cinci)eci de insotitori,toti tineri, imbracati in 4achete deschise de satin alb, intr'o coloana ce seintindea pina la mi4locul ei+ purtau ciorapi lun(i din matase alba+ si o incaltamintedin cati$ea albastra+ pe cap a&eau deasemenea, palarii de cati$ea albastra, cupene $ine de culori di$erite ase)ate de 4ur'impre4ur, asemeni ben)ilor de lapalarie. 0mediat inaintea caretei, &eneau pe 4os doi oameni cu palariile

impodobite asemanator, in &esminte de olanda si incaltari de cati$ea albastra+unul dintre ei purta o cir4e episcopala, in timp ce celalalt ducea un toia( pastoral,asemanator toia(ului unui preot+ niciunul dintre acestea nu erau din metal, cir4eaepiscopala era dintr'un lemn de melisa in timp ce toia(ul pastoral era din lemnde cedru. Nu a&ea insotitori calari nici inaintea, nici in urma caretei, dupa cumparea, doar pentru a e&ita )(omotul si )ar&a ce le'ar $i iscat. 0n urma caretei&eneau toti o$iterii si cetatenii de &a)a ai orasului. #l statea sin(ur, ase)at peniste minunate perne de plus albastru+ sub picioarele sale se a$lau nisteco&orase neobisnuite, tesute din matase de culori di$erite, asemanatoare


22/31

co&oarelor ersane, insa de o $inete deosebita. 0mediat ce a a4uns si'a inaltatmainile descoperite si in tacere a binecu&intat masele. -tra)ile se a$lau intr'oordine desa&irsita+ ast$el ca niciodata n'a $ost &a)uta o armata care sa $iease)ata intr'o ordine de bataie mai desa&irsita decit cea in care se a$la toataaceasta intrea(a masa de oameni. 0n acelasi chip, multimea $erestrelor de pestrada nu era intesata de pri&itori, ast$el, parea ca $iecare dintre cei ce erau

ase)ati acolo $usesera stabiliti inca din &reme pentru a ocupa acea po)itie.

ind intrea(a suita a trecut, 0sraelitul a rostit catre mine: Nu &oi putea dinpacate ca in aceste momente sa &a slu4esc asa cum mi'as $i dorit, deoareceam $ost insarcinat sa ma ocup de $esti&itatile de intimpinare in oras a acestuiinalt persona4. 7rei )ile mai tir)iu a &enit la mine din nou si a rostit: -intetiniste oameni norocosi+ pentru ca acest arinte 0ntemeietor al asei lui-olomon, a a$lat ca &a (asiti aici si mi'a ordonat sa &a comunic ca a&eti cutotii permisiunea de'a &a alatura suitei sale si o$era o intre&edere particularaacelora dintre &oi, pe care'i &eti desemna in acest scop+ si aceasta intilnire a$ixat'o pentru )iua de poimaine. 0ar deoarece doreste sa &a dea binecu&intareasa, a hotarit ca asta sa se intimple in primele ore ale diminetii.

A &enit )iua si ora stabilita si eu am $ost ales de companionii mei saparticip la aceasta intre&edere particulara. 6'am (asit intr'unul dintre celemai $rumoase apartamente, impodobit de sus pina 4os cu co&oare, ce nupurtau niciunul din insemnele statutului sau. #ra ase)at pe un tron scund,decorat somptuos si in&esmintat in straie bo(ate, potri&ite inaltului sau statut,a&ind deasupra capului o pin)a de satin albastru brodat. #ra sin(ur, cuexceptia celor doi pa4i ce erau postati ca un insemn de inalta onoare, ladreapta si stin(a sa, (atiti in cele mai $ine &esminte de culoare alba.0mbracamintea sa era cea pe care am &a)ut'o in careta+ dar in locul robeipe care o purta atunci, a&ea o mantie $ina cu capa de culoare nea(rain$asurata in 4urul sau. ind am intrat, asa dupa cum eram obisnuiti, am

$acut o usoara inchinaciune, in momentul in care am $ost pre)entati+ sicind am a4uns lin(a scaunul sau, el s'a ridicat in picioare, inaltindu'si minadescoperita intr'un semn de binecu&intare+ in acea clipa ne'am oprit cu totiisi am sarutat mar(inea esar$ei. etrecute toate acestea, ceilalti s'au retras,ast$el incit eu eram sin(urul care a mai ramas in incapere. Apoi, cu un (est,a indepartat din camera pe cei doi pa4i, mi'a indicat sa iau loc alaturi de elsi mi'a &orbit in limba spaniola ast$el:

Dumne)eu sa te binecu&inte)e $iule+ 0ti daruiesc cea mai &aloroasanestemata pe care o am. Din dra(oste pentru Dumne)eu si om, sin(uraconditie ade&arata a asei lui -olomon. 5iule, pentru a'ti $ace cunoscutade&aratul statut al asei lui -olomon, &oi respecta aceasta ordine. rima

oara, &oi expune in $ata ta limitele intre care se intinde obiectul $undatieinoastre. 0n al doilea rind, natura preliminara si instrumentele ce le a&em ladispo)itie in aceasta opera. 0n al treilea rind, cite&a dintre intrebuintarile si$unctiile catre care se indreapta cu precadere atentia semenilor nostri.0n cel de'al patrulea rind, ordinea si ritualul ceremoniilor pe care le pastram.

6imitele intre care se re(aseste scopul $undatiei noastre sint repre)entate decunoasterea cau)elor si mecanismelor secrete prin care se misca lucrurile+ silar(irea limitelor puterii de stapinire a omului, ast$el incit sa poata cuprinde s$era


23/31

completa a tuturor lucrurilor posibile.

3asurile preliminare si 0nstrumentele sint acestea: a&em depresiuni lar(i siadinci ce mer( pina la distante ce &aria)a in limite $oarte mari: cele mai adincisint cu$undate pina la sase sute de stin4eni: iar unele dintre ele sint mai mult,a$late sub unele dintre cele mai inalte coline si munti+ ast$el incit, daca &eti

aprecia deopotri&a adincimea ca&ernelor si inaltimea colinelor si muntilor ase)atideasupra lor, ele a4un( 'unele dintre ele', la o adincime de aproximati& trei mile.Deoarece am descoperit ca inaltimea colinelor si adincimea depresiunilorsocotite de la intinderea tinutului plan, sint unul si acelasi lucru+ amindoua sintseparate la $el, de soare si ra)ele cerului si de spatiul deschis a$lat sub cer.

Aceste depresiuni noi le numim Re(iunile 2oase+ si le utili)am pentru toateoperatiunile ce au ne&oie de procese de inche(are, calire, in(hetare siconser&are a corpurilor. 6e $olosim deasemenea, pentru a imita minele naturale+si a produce alte metale noi, arti$iciale, inexistente pina atunci cu a4utorulmaterialelor si proceselor de amestec in care le intrebuintam+ lasindu'le sades$asoare nestin(herit aici de'a lun(ul mai multor ani. ;bisnuim sa le $olosimciteodata ' ceea ce poate parea $oarte straniu ' pentru a &indeca anumite boli si

pentru a prelun(i durata de &iata a unor hermiti care au ales sa traiasca si cares'au obisnuit cu toate necesare aici, a caror durata de &iata in aceste locuridepaseste cu mult limitele obisnuite+ dar de la care la rindul nostru in&atam sinoi $oarte multe lucruri.

A&em cite&a locuri de in(ropare in cite&a tipuri de soluri, unde $olosimdi&erse sortimente de ciment, asa cum utili)ea)a hine)ii in portelanurile lor.Dar noi a&em o mare &arietate, multe dintre ele $iindu'le cu mult superioare ca$inete. A&em o mare &arietate de in(raseminte si soluri pe care le utili)am pentrua spori producti&itatea terenurilor culti&ate.

A&em turnuri inalte+ cele mai inalte au o 4umatate de mila inaltime+ iar multe

dintre ele sint ase)ate in &ir$ul unor munti inalti+ ast$el incit po)itia a&anta4oasa aturnurilor situate pe culmea colinelor celor mai inalte este de cel putin trei mile ininaltime. 0ar aceste locuri le numim Re(iunile 0nalte+ supra$ata atmos$erei situataintre locurile cele mai inalte si locurile unde se a$la cele mai adinci depresiuniobisnuim s'o numim Re(iunea 3i4locie. 5olosim inaltimile ocupate de turnuricon$orm celor cite&a a&anta4e ce le o$era inaltimea lor si locul unde sint eleamplasate pentru expunerea la soare, re$ri(erare si conser&are+ si pentruobser&area di$eritelor $enomene meteorolo(ice ce au loc pe planeta+ ca &intul,ninsoarea, (rindina+ precum si a citor&a altor $enomene: prabusirea unormeteoriti ce se aprind la intrarea in atmos$era terestra. 0n unele locuri sintconstruite locuintele unor hermiti pe care ii &i)itam uneori si'i instruim asupra aceea ce trebuie sa obser&e.

A&em mari lacuri, atit sarate cit si cu apa proaspata+ care sint $olositepentru pescuit si &inatul pasarilor de apa. Deasemenea, le utili)am pentruinmormintarea anumitor corpuri naturale: pentru ca am obser&at o di$erenta intrelucrurile in(ropate in pamint sau in aerul de sub pamint si lucrurile in(ropate inapa. A&em lacuri din care obtinem apa potabila prin extra(erea sarii+ iar dinaltele, cu a4utorul cunoasterii dobindite, trans$ormam apa potabila in saruri.Detinem cite&a stinci ce se a$la in mi4locul marii, altele $ormea)a o deschiderenaturala pe tarm, ce o$era spatii pentru ateliere in care este utili)ata $orta bri)ei


24/31

si a &aporilor marii. A&em strimtori si cataracte in care cur(erea &iolenta a apeloreste $olosita pentru a transmite $orta lor catre di$erite mecanisme: in acelasi $elsint utili)ate motoare pentru a multiplica $orta &intului si a o constrin(e salucre)e in slu4ba omului pentru a $ace sa $unctione)e ast$el de mecanisme.

A&em un mare numar de puturi si $intini arti$iciale, dupa modele ce imita

i)&oarele si baile naturale unde sint utili)ate tincturi ba)ate pe sul$, sul$uri,alama, $ier, (ra$it, potasiu, dar si alte minerale. -i din nou o serie de mici i)&oarein care sint utili)ate di$erite tipuri de materiale ca in$u)ii, in care &irtutile apei sint$olosite pentru ameliorarea a$ectiunilor cu un randament si o rapiditate mult maimare de actiune decit s'ar putea &reodata obtine in &asele sau ba)ineleobisnuite utili)ate pentru tratament. 0ar printre toate acestea a&em o apa pe careo numim Apa aradisului pentru ca este recunoscuta drept su&erana i

francis bacon noua atlantida

Documents

omulde stat bacon si

douaspreece luni si

si lea imainat bacon

lasat in oia propriilor

atiseaa in cautarea

an dupa moartea autorului

deraba decit a sperat

menita a sporicontrolul